Functia cognitiva a calculatiei costurilor in gestiunea firmei S.C. AVICOLA S.A.

BACAU

Capitolul I. Prezentarea firmei
SC Avicola SA a luat fiinţă în anul 1964 sub denumirea de „Întreprinderea de Stat Avicola”, prin concentrarea unor ferme mici tradiţionale, orientate în principal pe producţia de ouă de găină. În anul 1965 a intrat în funcţiune Complexul pentru producţia de ouă de consum, cu o capacitate de 30.000 m², cu baterii pe trei nivele, populate cu 520.000 capete de găini ouătoare. În anul 1970 a fost dat în funcţiune, în zona Brad - comuna Bereşti- Bistriţa, o fermă compusă din 20 de hale la sol, în suprafaţă de 8500 m², pentru găini de rasă grea şi uşoară din import Canada. În 1974 unitatea se extinde prin construirea unui complex integrat de curcă pentru selecţie, reproducţie, incubaţie, ferme de broiler şi un abator de industrializare cu o capacitate de 14.500 tone carne de pasăre pe an. În anul 1987 a intrat în funcţiune o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de 54.000 tone/an. În perioada 1.09.1992 – 31.03.2002 societatea a fost preluată în locaţie de gestiune de către SC Agricola Internaţional SA Bacău. În perioada locaţiei de gestiune a fost parţial modernizată de locator – Agricola Internaţional – prin forţele sale proprii, modernizări care au dus ulterior la majorarea capitalului propriu al SC Avicola SA prin aportul societăţii SC Agricola Internaţional SA. Începând cu trimestrul II al anului 2002, odată cu încetarea contractului de locaţie între SC Agricola Internaţional SA şi SC Avicola SA şi accelerarea procesului de privatizare s-a impus reorganizarea Departamentului Avicola, prin trecerea patrimoniului activităţii zootehnice şi a sectoarelor de deservire, de la SC Agricola Internaţional SA – Departament Avicola, la SC Avicola SA, care îşi reia obiectul de activitate prevăzut în statutul societăţii mai puţin activitatea de industrializare şi procesare.

Această trecere are loc concomitent cu modificarea valorică şi în structură a capitalului social al SC Avicola SA prin aportul de capital al SC Agricola Internaţional SA care devine astfel acţionar majoritar. În acest context, începând cu data de 1 aprilie 2002, SC Avicola SA face parte din GRUPUL DE FIRME AGRICOLA INTERNAŢIONAL, funcţionează independent, având ca obiect principal de activitate creşterea şi exploatarea păsărilor. Denumirea societăţii este societatea comercială. Avicola Bacău SA .În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la societate, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele S.A., de sediul societăţii, capitalul social şi numărul de înregistrare. SC AVICOLA Bacău SA este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni conform numărului de înmatriculare la O.R.C. J04/22/1991, cod fiscal R 944335 , îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut. Sediul social este în România, localitatea Bacău, str. Calea Moldovei, nr.94, sediul societăţii poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în alte localităţi din ţară şi străinătate. Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie. Scopul societăţii este creşterea păsărilor pentru producerea, industrializarea şi comercializarea cărnii şi ouălor. Obiectul de activitate al SC Avicola SA se circumscrie unui lanţ tehnologic integrat de la fermele de reproducţie până la cele de creştere şi îngrăşare a puilor de carne şi de exploatare a găinilor ouătoare, cuprinzând deci, obţinerea oricăror activităţi privind producţia a peste 24.000 tone/an carne de pasăre în viu pentru abatorizare, producţia a peste 76.000.000 ouă consum şi obţinerea puilor de o zi de carne şi ouă. Obiectul de activitate este prin urmare creşterea păsărilor 0125 (C.A.E.N.). Tehnologia de producţie vizează obţinerea a 3 „produse finite” din punctul de vedere al SC Avicola SA: ouă pentru incubaţii, ouă pentru consum, sporul în greutate (puiul broiler). Ea începe cu procurarea din import a părinţilor de o zi rasă grea şi uşoară. Astfel din părinţi de o zi reproducţie rasă grea se obţine tineretul de reproducţie rasă grea ce cunoaşte 2 etape de creştere: 0-126 zile şi 127162 zile. În urma celei de-a doua etape de creştere (interval în care puiul poate trece prin una

Puii de la Avicola Bacău sunt cei mai cunoscuţi şi vânduţi de pe piaţă. SC Avicola SA Bacău realizează cu „materia primă” furnizată de SC Agricola Internaţional SA activitatea de reproducţie şi exploatare privind creşterea păsărilor.250 lei şi conform Hotărârii AGA nr. asigurate prin trasabilitatea foarte clară a procesului obţinerii lor.O.571 acţiuni nominative.664.). Fiecare acţiune deţinută de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. care se păstrează la sediul societăţii.sau două ferme. De asemenea având în vedere că activitatea de industrializare şi procesare a rămas la SC Agricola Internaţional SA prin livrările de păsări la Abator pentru sacrificare.2001 este de 158.267. sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de Administraţie. se constituie dintr-un număr de 6. Astfel. aprovizionările cu furaje. această societate devine astfel furnizor . a ouălor de consum şi melanjului către Staţia de sortare şi Praf ouă această societate devine client majoritar pentru SC Avicola SA Bacău. Societatea ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat. datorită calităţii recunoscute a acestora. Capitalul social conform HG. Din părinţii de o zi reproducţie rasă uşoară se obţine tineretul de reproducţie rasă uşoară cu 2 stadii de creştere (0-119 zile. conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale. în calitatea sa de furnizor şi client majoritar. Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege. respectiv a găinilor ouă consum.346. 500/1994 este de 68. dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor. . În concluzie. materiale şi obiecte de inventar necesare desfăşurării întregii activităţi se derulează prin SC Agricola Internaţional SA. moment din care începe perioada de exploatare în vederea obţinerii tineretului puicuţe înlocuire găini ouă consum (G.C. cu valoare nominală de 25. Din aceştia se obţin găini şi cocoşi de reproducţie rasă uşoară apoi ouă de incubaţie. 01/12. Pornind de la faptul că gestionarea resurselor financiare se face de SC Agricola Internaţional SA. dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere. 120-240 zile).275 lei.000 lei. în funcţie de specificul acesteia) din găini şi cocoşi de reproducţie rasă grea se obţin ouă pentru incubat pentru Broiler din care ulterior se obţin pui de găină pentru carne (pui broiler). în vreme ce prelucrarea şi desfacerea rezultatului exploatării sunt asigurate tot de aceasta din urmă.

. Industria cărnii de pasăre este concentrată în jurul 6 mari grupuri producători care acoperă aproximativ 50% din piaţă. 40%. Abatorul de păsări de la Bacău este singurul din România ce utilizeaza sistemul de congelare rapidă şi care. Mega Image. Avicola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. . Constanţa.21 de distribuitori din care 14 de portofoliu. Bacău. Galaţi. ceea ce produce unele disfuncţionalităţi.) . de asemenea. Billa. operatori facturare etc. Gima. Hiproma. Timişoara 123 de angajaţi (23 de agenţi de vânzare şi 22 agenţi de vânzare. manipulanţi. Selgros. cu sisteme automate de eviscerare. Găinile sunt hrănite cu furaje produse de Agricola Bacău. Iaşi. cum ar fi de exemplu neaprovizionarea la timp şi în cantităţi suficiente cu unele produse de cerere curentă. intr-o reducere a stocurilor şi implicit a cheltuielilor de stocare. Abatorizarea şi procesarea cărnii de pasăre se face utilizand o linie de fabricaţie dintre cele mai moderne din ţară. fiind hrăniţi cu furaje naturale produse în cadrul Agricola Bacău. Este vorba de o invesţie de circa 8 milioane de Euro.000 de pui/ oră. este dotat cu toate utilităţile de refrigerare pentru producerea cărnii proaspete. cu o capacitate de 6. Cu toate acestea însă.113 mijloace de transport de capacitate aprox 700 tone. În privinţa distribuţiei. Ouăle Agricola Bacău sunt uşor recunoscute după mărimea lor. fiind ambalată în carcasă sau părţi anatomice tranşate cu termene de valabilitate prelungit de lanţul frigorific riguros controlat.Conturi internaţionale: Metro.puii provin din rase de calitate recunoscute şi sunt crescuţi în fermele proprii. UniversAll. intr-o cunoaştere mai bună şi constantă a nevoilor şi dorinţelor consumatorilor. astfel încât carnea de pasăre pe care Avicola Bacău o livrează nu conţine nici un fel de adaos de frăgezire. calitatea acestora conferind o siguranţă deosebită consumatorilor. refrigerare şi tranşare. Distribuţia produselor Agricola Bacău se realizează prin : Distribuţie directă : 7 depozite : Bucureşti. reţeaua de distribuţie nu este suficient organizată. VP Market.24 de magazine proprii . după coaja maronie identică cu aceea a ouălor produse în gospodăriile ţărăneşti individuale. gestionari. Cluj. Cora. punctele tari ale Agricola Internaţional se concretizează intr-o pondere însemnată a vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine de cca. Distribuţia indirectă : .

personalul avand tot timpul inaintea sa un carlig gol pentru agatat alt pui.8 tone/oră. partea de alimentare de joasă tensiune fiind prevăzuta cu 3 transformatoare de câte 1000 KVA. În cadrul amplasamentului functioneaza o Fabrica de prelucrare a subproduselor de abator cu o capacitate de cca.8 tone făina proteică pe zi . Fluxul de producţie se desfasoară pe o linie de abatorizare STORK. alei de acces. Structura abatorului corespunde fluxului tehnologic si are in vedere prelucrarea eficienta a tuturor produselor (inclusiv deseurile ce se prelucreaza in sectia faina furajera). Bacau şi care necesită investiţii în valoare de 1 mld. apoi se sigileaza – sigiliile se aplica la imbinarea vergelelor care inchid custile ). cele 4 cazane de abur fiind alimentate pe gaz metan . Zilnic. pentru 6000 capete/ora pui de carne. produsele finite obtinute. dupa care . congelare şi desfacere. producţie 1996.713 mp din care suprafaţa construită de 13. acestea se cantaresc apoi se introduc in prima sala a Sectiei eviscerare unde sunt agatati unul cate unu in corligele conveerul care se roteste ca o banda rulanta. iar pe de alta parte. Alimentarea cu energie electrica se face de la Postul de transformare de 20 KV închiriat de la FRE . In continuare puii trec printr-un soc electric care ii amarteste ca sa nu mai poata simti durerea.000 tone carne viu anual pe un flux tehnologic complet :sacrificare . Infrastructura de drumuri interioare . in numar fix la ficare cusca in functie de greutatea medie estimativa a puilor. in care se specifica pe de o parte cantitatea de materii prime introduse in fabricatie. eviscerare. lei. ambalare. Fluxul tehnologic al Abatorului de pasari se prezinta astfel: La intrarea pe poarta a mijloacelor de transport pasari vii ( sunt masini speciale cu sau fara remorca.8 tone de agent termic pe oră .Abatorul de Păsări are o suprafaţă totală de 38. Abatorul dispune de capacităţi proprii de producere a frigului in cadrul Uzinei de Frig cu o capacitate totală de 1500 KW putere frigorifică care deserveşte depozitul de congelare produs finit de 600 tone si tunelul de congelare rapidă de cca.54-56°) pentru oparirea penelor. Se itroduc apoi intr-o baie de apa fierbinte (la temperatura de aprox. in cadrul procesului de productie. debitul instalat de gaz de 400 Nmc/ora fiind preluat prin Staţia de Reglare de medie presiune proprietatea DISTRIGAZ. purtatorii de informatii privind miscarile de stocuri sunt toate actele primare ce se intocmesc de-a lungul procesului de productie. platforme este in stare buna si asigură un circuit corespunzător sanitar-veterinar. dupa care un echipament special de taiere le sectioneaza partial gatul. In cadrul Abatorului de Pasari. fiecare sectie isi intocmeste documentele care justifica activitate sectiei. tranşare. din fabricatie sunt dotate cu custi in care se incarca din ferma puii.131 mp . refrigerare. Abatorul dispune deasemenea de o centrala termica proprie care produce cca. capacitatea de productie a Abatorului este de 23.

Transarea si pregatirea marfii se face in concordanta cu comenzile primite de la Departamentele Vanzari si Magazine. In final rezulta carcasa de pui cu cap si ghiare. Carcasa ajunsa in Secţia de tranşare-ambalare este tranşată în părţi anatomice (pulpe. sange. produsele tranşate. ficatul. Carcasa de pui. viscere. produsele dezosate precum şi alte produse obţinute din carnea de pasăre se ambalează în pungi sau tăviţe. pene.procesul de curatare de pene cade in sarcina deplumatoarelor ( echipament special pentru aceasta operatiune). inima.Ambalarea carcaselor. piept.2°C specifice cărnii de pasare refrigerate. Calibrarea se poate realiza cu ajutorul cântarelor electronice pentru a obţine sortimente din carne pasare variate ambalate la tăviţa sau pungi in funcţie de cerinţele pieţii interne sau externe. Carcasa obtinuta dupa ce trece mai intai prin tunelul de frig unde este racita. iar pentru congelare se utilizeaza procedeul de congelare rapida. Dupa curatarea penelor se scot eviscerele cu un dispozitiv special – operatiunea se face prin absobtie. de ambalat : automat sau manual pentru tăviţe si pungi. pipota. confiscatele de pasare si organe. Pentru refrigerare produsele stau in tunel pana ating temperatura optima pentru a fi livrate. tacâm) sau mai departe prin dezosare se obţin produsele dezosate ( fără os). perecum si organele si confiscatele se predau la Sectia transare-ambalare. penele si viscerele se predau la Moara unde sunt neutralizate. a pieselor tranşate sau a celor dezosate din carne pasare se realizează cu ajutorul maşinilor de vacumat. iar sangele. etichetarea sortimentelor din carne de pasare se face manual după care sunt depozitate in navete sau cutii in camera de refrigerare pentru menţinerea si realizarea temperaturii de 0° . Si din activitatea de transare si dezosare rezulta produse confiscate care se transfera la Moara. . Marcarea . Produsele obtinute destinate consumului uman se introduc in tunelul de cogelare rapida unde are loc atat procedul de refrigerare cat si cel de congelare. In aceasta faza a procesului tehnologic. produsele fiind practic inghetate. Spatiile in care se realizează ambalarea produselor din carne pasare refrigerata trebuie sa aibă in mediul ambiant o temperatura de 7° . medicul veteririnar controleaza fiecare carcasa si organele rezultate si procedeaza la eliminarea acelor parti care nu sunt bune pentru consumul uman (partile eliminate se numesc confiscate). instalaţii de automatizare si tubulaturi aferente cu izolaţie termica.8°C temperatura care trebuie realizata printr-o climatizare a aerului cu ajutorul unei instalaţii complexe formata din agregate frigorifice (3).

In conformitate cu fluxul tehnologic prezentat se intocmesc si documentele primare astfel: Odata cu primirea pasarilor vii se intocmesc zilnic Bonurile de intrare a acestora (pe categorii de pasari si pe ferme). parte constructiva si izolaţie aferenta. . Produsele se preadau la depozit paletizate si pe sortimente.Operaţia de refrigerare – menţinere in camera de refrigerare existenta in cadrul abatorului se realizează cu ajutorul a trei baterii de răcire a aerului cu amoniac. Din tunelul de refrigerare si congelare produsele sunt predate la depozit pe baza de Nota de cantar. Livrarea produselor refrigerate la 0° . l=6m .kilograme) apoi tot la sfarsitul zilei se intocmeste Bonul de iesire in productie a intregii cantitati receptionate (pe ficare categorie) si Raportul de productie pentru Sectia eviscerare. Predarea produselor imporprii connsumului la Moara se face tot pe baza de Nota de cantar. In Sectia de transare ambalare se intocmeste Raportul de productie al sectiei. Predarea produselor rezultate in Sectia eviscerare la Sectia transare-ambalare si la Moara se face pe baza de Nota de cantar.l=6m având o capacitate de depozitare de ~10 tone si in prezent este insuficienta pentru depozitare – menţinere a cărnii in stare refrigerata. fie ambalate in navete sau cutii de carton). ce contin cantitatea (capete. l=6m Aceste camere trebuie sa fie dotate cu următoarele : aparatura de automatizare. uşi frigorifice. Nota de cantar este intocmita de gestionara de sectie. instalaţii si aparate performante astfel încât sa conducă foarte bine procesul de conservare prin răcire (temperatura cărnii nu trebuie sa scadă sub 0°C )pentru a nu deprecia carnea din punct de vedere calitativ. Având in vedere ca solicitările consumatorilor au crescut foarte mult pentru carnea de pasare refrigerata si deoarece noi avem posibilitatea prelucrării a minim 30 tone/ zi carne refrigerata este necesara construirea a doua spatii de refrigerare suplimentare cu următoarele dimensiuni : L=6m. Camera de refrigerare are dimensiunile de L=12m.L=18m. Deasemenea construirea a acestor doua camere suplimentare de refrigerare este utila pentru a stoca carnea in vederea prelucrării ulterioare conform cerinţelor partenerilor interni si externi (realizarea sortimentelor din carne de pasare maturata care necesita o menţinere a temperaturii de refrigerare de minim 8°C).2°C se face conform normelor sanitar-veterinare si cerinţelor pieţii (fie vrac. raport in care se justifica ce produse au rezultat din activitatea de transare dar si din cea de dezosare. instalaţiei de producere a frigului.

paletii sunt etichetati (pe eticheta se trece denumirea produsului. La finele unei perioade. se centralizeaza. i se verifica corctitudinea intocmirii documentelor de insotire. precum si randamentul fiecarui produs din total materie prima introdusa. mijlocul de transport este cantarit. Punctul de facturare se afla intr-o cladire separata din curtea abatorului. de unde ulterior se fac livrari catre terti a produselor congelate.Capacitatea depozitului este de aproximativ 400 to.astfel incat la sfarsitul fiecarei luni se obtine pe fiecare sectie. data fabricatiei. In depozitul Abatorului de pasari este asigurata atat temperatura de pastrare a produselor. Livrarea marfii se face lotizat pe fiecare beneficiar. Toate aceste rapoarte de productie zilnice. greutatea paletilor. se stampileaza documentele cu stampila de “CONTROL POARTA” unde se trece data si ora de iesire pe poarta. Depozitul are in dotare 2 motostivuitoare cu care se transporta marfa atat la intrare cat si la iesire. lotizarea facandu-se in conformitate cu cererile primite in comenzi. . In depozit este asigurata posibilitatea livrarii marfii in ordinea in care au fost depozitate. se procedeaza la transferul produselor congelate la Depozitul frigorifer din Deparatamentul Carbac. in procesul tehnologic pot ramane produse in tunelul de congelare – productie pe flux. Marfa este depozitata pe paleti. precum si pe fiecare produs. Perioada de valabilitate a produselor congelate depozitate in conditii de maxima siguranta variaza de la 6 luni (organele) la 12 luni (celelalte produse rezultate din procesul tehnologic). In functie de comenzile primite marfa se livreaza la magazinele si cantinele proprii sau la terti. Livrarile se fac din depozit pe Nota de cantar. Cand capacitatea depozitului nu mai poate permite primirea de noi productii. La iesirea pe poarta. dar si posibilitatea livrarii in ordinea prima intrare-prima iesire. care este predata in ziua urmatoare la depozitul de produse finite. Notele de cantar cu predarea productiei la Depozitul de produse finite se inregistreaza zilnic in Sistemul informatic SAP. pe comenzile deschise in sistem pentru fiecare produs obtinut si la costul de inregistrare standard din sistem. document care sta la baza intocmirii Avizului de insotire a marfii (pentru magazinele proprii) sau a Facturii fiscale (cand se livreaza la terti). se trece in registrul de poarta cantitatea transportata si numarul dcumentelor de insotire. Si pentru aceste transferuri documentele intocmite sunt Nota de cantar (de la depozit) si Avizul de insotirea a marfii (de la punctul de facturare). cantitatea lunara obtinuta. cantitate.

obtinandu-se astfel costul de productie realizat. . dupa repartizarea cheltuielilor cu materia prima precum si a celorlalte cheltuieli de productie se deconteaza comenzile produselor inregistrate.La finele fiecarei luni.

marimea datoriilor si creantelor unitatii patrimoniale fata de furnizori . nivelul cheltuielilor . acestea sunt de doua feluri .in functie de posibilitatile de identificare a acestora . Metode de calculatie a costurilor Calculatia ca procedeu a metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate . calculul costului efectiv al productiei finite . domeniul prioritar de utili-zare a calculatiei il reprezinta totusi calculul costurilor de productie .clienti .astfel : 1) Din punctul de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele eco-nomice la care se refera . cu ocazia intocmiri balantei de verificare si in lucrarile de inventariere a patrimoniului unitatilor economico-sociale . asociati . costurile preturile si valorile de intrare. marimea imobilizarilor necorpo-rale .preturile cu amanuntul ale marfurilor .Capitolul II. la intocmirea bilantului contabil si a contului de rezultate . Astfel . alte persoane fizice sau juridice .creditele bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie care apartin unitatii patrimoniale . unde se parcurg toate etapele incepand cu colectarea cheltuielilor pe obiecte de calculatie sau locuri de cheltuieli . nivelul stocurilor si productiei in curs de executie. valoarea de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe . diversi debitori si creditori . personalul ei . precum si alti indicatori economico-financiari ai unitatii patrimoniale . acolo unde este cazul . asigurarile sociale . si anume : . valoarea titlurilor de plasament .in functie de metoda de calculatie utilizata de unitatea respectiva . la analiza situatiei economico-financiare a unitatilor patrimoniale . veniturilor si rezultatelor financiare . fapt pentru care se clasifica dupa mai multe criterii .amortizarea mijloacelor fixe si a altor imobilizari . compararea acestuia cu costul prestabilit si determinarea abaterilor In activitatea practica din intreprinderi se intalnesc mai multe feluri de calculatii ale costurilor . cum ar fi de exemplu :marimea diferitelor surse de finantare stabile aflate la dispozitia unitati –capitalurile proprii. avand deci legaturi stranse cu toate procedeele metodei contabilitatii . determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie . actionari . corporale si financiare . bugetul statului . totalului sumelor si soldurilor conturilor . incepand cu prelucra-rea documentelor primare si incheind cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica din unitatile patrimoniale Calculele economice isi gasesc o larga aplicabilitate in toate lucrarile cu caracter contabil . a disponibilitatilor in con-turi la banci si in casa . la stabilirea rulajului . Desi este prezenta in toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor . cal-culatia se utilizeaza la valorizarea bunurilor economice in documente primare pentru inregistrarea acestora in conturi . tarifele si preturile produselor lucrarilor si serviciilor . diverse ca-tegorii de imprumuturi si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an .cheltuieli de circulatie . respectiv de iesire in si din patrimoniu a stocurilor . Prin intermediul calculatiei se determina indicatorii economico-financiari de caracterizare a activitatii unitatilor patrimoniale . provizioanele pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii . costurile . repartizarea cheltuielilor de pe locuri pe obiecte .

· COST DE UZINA . format din costul de sectie plus cheltuieli generale de administratie . Exemplu : calculatiile de buget sau de plan . format din costul de uzina plus cheltuieli de desfacere . 2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in continutul acestora . iar indicatorii stabiliti au la baza o metodologie proprie statisticii si se pot exprima atat in marimi absolute cat si in marimi relative . sau calculatia de deviz . format din cheltuieli directe plus cheltuieli comune sectiei . impartite in trei categori : -calculatii contabile . in general .. limitand deci continutul lor numai la anumite ele-mente . in functie de scopul urmarit . -calculatii statistice . Exemplu : calculul costului de productie prin luare in considerare numai a unei parti din cheltuielile de productie si anume a cheltuielilor directe si a celor indirecte de productie ocazionate de fabricarea unui anumit produs . 3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc . dar si antecalculatiile de proiect si de deviz . In aceasta categorie se cuprind . sunt acelea care au la baza datele furnizate de evidenta statistica . pot fi : calculatii periodice si calculatii neperiodice . · COST COMPLET (comercial ) . Postcalculatiile pot fi. motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete. In ceea ce priveste costul productiei . motiv pentru care se mai numesc si calculatii limitative . -calculatii de analiza si control ale activitati economico-financiare a unitatii patrimoniale . iar indicatorii pe care ii determina se exprima in marimi absolute . Calculatiile periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale . putandu-se exprima atat in marimi absolute . Exemplu: calculul costului complet al productiei fabricate prin luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si desfacere ocazionate de fabricarea si vanzarea unui anumit produs . poate fi : · COST DE SECTIE . sunt acelea care se bazeaza pe datele contabilitatii.In categoria antecalculatiilor se cuprind : calculatiile de proiect . acesta in functie de etapele de formare si de includere a diferitelor elemente de cheltuieli . calculatiile standard care se intocmesc anual . Calculatiile totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economicofinanciari toate elementele structurale ale acestora . Calculatiile partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economicofinan-ciari . cat si in marimi relative .antecalculatiile si postcalculatiile . o serie de postcalculatii . Antecalculatia . . calculatiile se impart in : totale si partiale .calculatiile standard sau normative . Postcalculatia sau calculatia efectiva este aceea care se face dupa ce au avut loc operatiile si procesele economice si are drept scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii. sunt acelea care au la baza date furnizate atat de contabilitate cat si de statistica si se elaboreaza dupa o metodologie proprie analizei si controlului . Calculatiile neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp . numai o parte din elementele structurale ale acestora . stabilirea lor se face pe baza metodologiei contabile. la randul lor . este aceea care se face inainte de efectuarea operatiunilor si proceselor economice si care are ca scop determinarea unor indicatori ai programului de productie si ai bugetului de venituri si cheltuieli . calculatiile de deviz calculatiile de buget sau de plan .

Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul . care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate . rafinarea . fabricarea uleiurilor. de exemplu . De exemplu . care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei .Costurile de productie in functie de obiectul de calculatie pot fi : cost pe grupe de produse sau pe feluri ale acestora si cost pe comenzi si in cadrul acestora pe : sectii . cum sunt : · Metoda globala . carbune . etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de produs . sau simpla . de continutul costului unitar al productiei . Acesta difera in raport de particularitatile si organizarea proceselor economice sau a activitatilor care necesita calculatia respectiva . intreprinderile de constructii-montaj . de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie . Pentru ca o calculatie a costurilor sa fie cat mai exacta si sa urmareasca mai usor cheltuielile trebuie sa se tina seama de mai multe principii teoretice si metodologice : · Determinarea obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia . se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei . exprimate in unitati naturale (bucati . tone . precum si in alte ramuri : industria lemnului . Fisele de conturi deschise pentru fiecare comanda colec teaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva . Aceasta metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde produsele finite se obtin sub forma de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor. ateliere . intreprinderile de reparatii . Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o perioada de gestiune . Aceasta metoda se aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de prelucrare . pe toata durata executiei ei. Astfel . kg . · Metoda pe comenzi . Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de calculatie . faze de fabricatie si pe unitati de masura . · Metoda pe faze de fabricatie . Aceasta metoda se aplica in intreprin-derile care fabrica un singur produs : energie electrica . in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara . pana la obtinerea produsului finit . pentru calculul costului productiei fabricate . abur . iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare comanda . cracarea . Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec produsele in pro-cesul de fabricatie . · Alegerea metodei de calculatie reprezinta o problema cu implicatii deosebite in determinarea continu-tului si exactitatii indicatorului care constituie obiect de calculatie . · Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistic ) este un principiu care asigura compatibilitatea intre datele . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile totale . de la operatii de prelucrare a materiilor prime .

analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi . . Calculatia efectiva a costurilor de productie se bazeaza pe datele din conturile in care au fost colectate cheltuielile ocazionate de fabricarea productiei .Calculatia costurilor efective se face la sfarsitul perioadelor de gestiune . v . determinandu-se astfel costul produselor principale . pe unitatea de calculatie . pe comanda sau produs in parte . v .previzionale si cele furnizate de contabilitate si statistica . exercitiu financiar . · Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei Potrivit acestui principiu .Etapa finala a calculatiei o constituie calcularea costului efectiv al productiei si decontarea acesteia .Acest principiu consta in delimitarea datelor si informatiilor contabile pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii : aprovizionare . desfacere si administratie si conducere . Inregistrarea cheltuielilor in conturile de cheltuieli directe si indirecte . este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimita-te si localizate pe feluri de activitati .Determinarea si repartizarea productiei in curs de executie si scaderea acesteia din totalul cheltuie-lilor . ramuri si pe in. datele si informatiile care stau la baza calcu-larii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera . · Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari prezinta improtanta deosebita pentru aprecierea activitatii fiecarei perioade de gestiune si . iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura . se impu-ne ca lucrarile de calculatie sa se execute intr-o anumita ordine de succesiune . Potrivit acestui principiu . v .Repartizarea cheltuielilor indirecte ale sectiilor de productie si generale de administratie in costul productiei fiecarei sectii .Calcularea costului efectiv al produselor finite principale . · Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcu-larii indicatorilor economico-financiari . v . datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul . astfel : v. v . productie . compararea lor cu costurile prestabilite si determinarea diferentelor de pret .treaga economie nationala intrucat ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componente le mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale . indicatorii respectivi trebuie sa cuprinda numai date care se refera la o anume activitate .Astfel . respectiv . Potrivit aces tui principiu .Repartizarea cheltuielilor de desfacere in vederea determinarii costului complet al productiei . precum si un continut unitar indicatorilor respectivi .Repartizarea cheltuielilor activitatilor auxiliare asupra activitatii de baza si asupra altor activitati auxiliare . In scopul includerii in costul productiei a tuturor cheltuielilor si asigurari exactitatii acestuia . de regula lunar .

fiecare iesire din stoc este contabilizata fizic si valoric. . De asemenea. Bacau În conditiile aplicarii medodei inventarului permanent. pentru a-ti respecta principiile. atat valoric cat si cantitativ. dupa caz) sau a pretului prestabilit in functie de valoarea de utilitate ( pentru stocurile aduse ca aport.C. TVA 19%. metoda folosita si de S.. soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile rezultate din inventariere. presupune debitarea in cursul exercitiului a contului de stocuri (respectiv 30 "Stocuri de materii prime si materiale". animale si marfuri. 36 "Animale" si 37 "Marfuri") cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor ce indica sursa de procurare si creditare a acelorasi conturi cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. trebuie sa opereze cu costuri istorice sau cu costuri actualizate.A. Studiu de caz privind calculatia costurilor in cadrul S. achizitioneaza de la un furnizor: saci polietilena in valoare de 7000 lei.A. prin prelucrarea informatizata a datelor. % = 401 "Furnizori" 833 700 133 301 “Materiale consumabile” 4426 “TVA deductibila” În cursul anului se dau in consum saci polietilena in valoare de 700 lei.A. S. la nivelul costului istoric (care poate fi cost de achizitii sau cost de productie.Capitolul III. Conform proiectului de norme. fiecare intrare de bunuri este inregistrata cantitativ si valoric in contul de stocuri corespunzator. eventuale diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind regularizate prin aducerea stocurilor la marimea lor reala. AVICOLA. in cazul stocurilor de materii prime si materiale. primite ca donatii sau obtinute cu titlu gratuit). 32 "Obiecte de inventar".C. La sfarsitul exercitiului. acest inconvenient este mult diminuat la SC Avicola S. obiecte de inventar.Avicola S. Contabilitatea financiara. Fiind considerat ca un sistem ce genereaza costuri ridicate deoarece inventarul permanent presupune inregistrarea fiecarei miscari din stoc si calcule reiterate.A. Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu: În cursul exercitiul au loc urmatoarele operatiuni: Avicola S. ceea ce permite in orice moment cunoasterea marimii stocurilor.

Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri (sortimente) de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare (gestiuni create). in totalitatea lor.cu materialele = 301 " Materiale consumabile" consumabile" 700 La sfarsitul exercitiului se va compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia faptica rezultata in urma inventarului fizic. nu pot fi imputate direct asupra anumitor stocuri. Se inregistreaza cumparare praf oua de catre Abatorul de Pasari. pe baza Avizului de insotire a marfii .500.601 "Chelt. in situatia in care nu se adopta solutia colectarii lor in contul 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale “. se inregistreaza astfel : 301 " Materiale = 601" Cheltuieli cu materialele consumabile" consumabile" 20 Conturile de stocuri reflecta astfel. imprimantelor si materialelor folosite pentru ambalare. Pentru ca evidenta cheltuielilor accesorii de achizitie nu sunt incluse in aceleasi documente de aprovizionare. taxe si varsaminte asimilate” 641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului” 681” Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” In conditiile aplicarii acestei solutii. sunt. Aplicatie : 1. Exceptie face contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul care se tine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). conturile corespunzatoare felului cheltuielilor: 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” 623 “ Cheltuielile cu primele de asigurare” 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal” 635 “Cheltuieli cu alte impozite.AE 116889: 301 = 758 Venitur din activitati exceptionale 4.000 4. la inchiderea exercitiului. de la Fabrica praf oua. Aceeasi structura se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou.000 Materiale consumabile . se vor folosi potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii.evidentiate in conturi din clasa 6. considerate drept cheltuieli ale perioadei. cheltuielie accesorii de achiztie.500. marimea stocului real. În situatia in care rezulta un plus de inventar de 20 lei.

in valoare de 278.758. 5.600 25.600 "Produse reziduale" "Venituri din vanzarea produselor reziduale. Se inregistreaza descarcarea gestiunii: 711 = 345 produse finite 4. Se inregistreaza achizitia de materiale consumabile. pe baza Chitantei Fiscale 256266: 301 = "Alte materiale consumabile.278108 : 301 = 408 "Furnizori 25.2.Se inregistreaza achizitia a 10 butuce yala. pe baza AE nr. pe baza bonului de intrare 1312112: 346 = 703 25. 278.688 lei.360 .078.000 venituri din stoc 3.688 4.Se inregistreaza medicamentele cumparate. pe baza facturii 3390/20: % 301 = 401 3.688 278.500.600 "Materiale consumabile" facturi nesosite" 6. 542 Avansuri de trezorerie.500.000 4. Se inregistreaza deseuri fier vechi din recuperari.600 25.996 3.

425 11.600.995.500.022 = 401 69.492.120 68.176 7.Inregistrarea receptiei marfurilor sosite de la furnizori: % 371 4426 unde: 371 = Marfuri 401 = Furnizori 9.145 .6 = Furaje 401 = Furnizor si 4426 = TVA deductibila 8.637.505 58.037 % = 401 30.6 4426 unde : 301. Se inregistreaza factura de la furnizor cu echipamentele de protectie achizitionate.734.142 360. Societatea inregistreaza achizitia de furaj pe baza facturii 232356 de la furnizor: % 301.134. = 401 428.381 4426 unde : 301 = Medicamente 381 = Ambalaje 401 = Furnizori 80.460 600.

500 4. consta in tinerea pentru fiecare fel de bun material cate o "fisa de cont analitic pentru valori materiale" .valorica.contabila . 601 = „Cheltuieli cu materialele consumabile" 301 „Materiale consumabile" 2. 602 = "Cheltuieli cu obiectele de inventar" si concomitent 428 = „Alte datorii si creante în legatura cu personalul" 321 „Obiecte de inventar" 12. Se înregistreaza valoarea echipamentului de protectie distribuit salariatilor (cota 50%). Se înregistreaza TVA aferenta valorii echipamentului de protectie suportate de salariati. În cazul folosirii inventarului permanent.745. Se inregistreaza consumul de materiale consumabile pa baza bonului de consum .872. Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) folosita in cadrul S. * Metoda global .891. Avicola S.750 321 „Obiecte de inventar" 12. contabilitatea analitica se poate organiza dupa una din metodele : * Metoda cantitativ .822 12.C.A. 428 = „Alte datorii si creante în legatura cu personalul" 4427 "TVA colectata'' 2.750 11. contabilitatea analitica se diferentiaza in raport cu metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosit pentru evidenta stocurilor.745.445.872. * Metoda operativ .500 Din punct de vedere metodologic.321 4426 unde : 321 = Obiecte de inventar 401 = Furnizori 25.valorica.645 10.

in care. stocul si soldul. Periodic. De asemenea. pe grupe sau subgrupe de bunuri. prin confruntarea stocurilor din cele doua categorii de fise. Ecuatia de control specifica metodei operativcontabile este: Soldul final al gestiunii "N" calculat calculat in contabilitatea analitica la depozite Soldul final al gestiunii "N" calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia: Soldul final al = Soldul final al + Valoarea intrarilor . de aceasta data de regula numai in etalon cantitativ.valorice numai pentru stocuri. Pe de alta parte. metoda epuizarii loturilor (FIFO. dupa caz. atat in etalon cantitativ cat si etalon banesc. Evidenta cantitativ valorica se realizeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare. a cate o fisa de magazie. iar in contabilitatea analitica a unei evidente valorice miscarilor (intrari-iesiri) pe gestiuni. NIFO). la locul de depozitare se tine in mod similar. pe feluri de bunuri stocate si gestiuni. Aceasta metoda operativ-contabila presupune si organizarea unei evidente cantitativ. atat la nivelul gestiunii (cu ajutorul "Raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si in contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont pentru = Soldul final al gestiunii "N" pe baza evidentei cantitative de . se asigura controlul exactitatii inregistrarilor in cele doua evidente. printre care asigurarea concordantei datelor dintre evidenta operativa si contabilitatea analitica. stabilindu-se dupa fiecare inregistrare. metoda pretului standard).Valoarea iesirilor gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se determina prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda de evaluare (metoda identificarii specifice. LIFO. operatiile de intrari si iesiri. Metoda costului mediu ponderat nu se poate aplica. Metoda operativ-contabila ( pe solduri) consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate. se poate folosi si varianta in care se realizeaza numai evidenta cantitativ-valorica realizata prin contabilitatea analitica.valorica consta in tinerea evidentei numai valoric. cunoasterea unor informatii detaliate cu privire la cantitatile din fiecare fel de valori materiale. Controlul activitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic din contabilitate. pe baza documentelor justificative se inregistreaza. Metoda global . Metoda prezinta o serie de dezavantaje.

Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica pe baza relatiei : Soldul final al = Soldul initial al + gestiunii "N" gestiunii "N" Valoarea intrarilor . gestiunea "N" calculata pe baza recapitulatiei documentelor de iesire = Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentei contabile de la depozite Alegerea uneia dintre cele trei metode folosite pentru contabilitatea stocurilor (in cazul utilizarii inventarului permanent) necesita adoptarea unei evidente cantitativ-valorice realizate prin sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil.operatii diverse". Indiferent de metoda de contabilitate analitica a stocurilor. Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin confruntarea soldurilor. metoda pretului standard (prestabilit). controlul asupra stocurilor se realizeaza prin relatiile : Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza de inventar si Valoarea iesirilor. gestiunea "N" calculata pe baza de inventar = Valoarea iesirilor. materiale si marfuri" sa se organizeze o evidenta globalvalorica a miscarilor pe gestiuni si stocuri. Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin conturile grupei 60 "Cheltuieli cu materii prime. in cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare. contabilitatea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale. iar in lipsa concordantei prin asa numitul punctaj. potrivit uneia din metodele: metoda identificarii specifice. unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ. pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul.Valoarea iesirilor gestiunii "N" gestiunii "N" În cazul folosiri inventarului intermitent pentru evidenta stocurilor. În aceste conditii. metoda epuizari loturilor. in general.valorice. Ea se realizeaza cantitativ-valoric direct prin inventarierea stocurilor. Aceasta metoda se aplica. . Se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor. pe langa verificarea concordantei dintre datele evidentei operative si ale contabilitatii analitice este necesar si controlul concordantei dintre contabilitatea analitica si cea sintetica prin intocmirea periodica a balantelor de verificare.

pe gestiune. Astfel se încalca principiul "costului istoric". fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vânzarii. Desi procentul de marja se mentine plecând de la preturi de cumparare diferite. pretul de vânzare la care se evalueaza marfa la intrarea în patrimoniu nu mai este de actualitate la vânzare ei. pretul de vânzare include costul de achizitie si marja bruta. când pretul de vânzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa.Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vânzare. Si. a.valorice. este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vânzare. atunci pretul de vânzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de înregistrare fara valoare informationala. întreprinderea poate vinde marfa la pretul de vânzare al pietii. c. marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. adica marja bruta aferenta marfurilor intrate. In acest caz. De aceea era posibila aplicarea ei în conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune. unitatea are datoria sa calculeze si sa înregistreze diferenta dintre pretul de vânzare si costul de achizitie. Astfel. conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. iesite si ramase în stoc. Nu este posibila aplicarea metodei în conditiile unei contabilitati analitice global. în . în lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice. daca marfa s-a vândut la ultimul pret de vânzare calculat si acesta este si cel mai mare. In situatia în care se descarca gestiunea pentru marfurile vândute global-valoric pe baza de monetar din vânzari. Evident. Aceasta metoda este agreata de 80% din întreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din România deoarece a fost practicata în perioada existentei economiei planificate si centralizate. Astfel. In prezent. pretul de vânzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si în plus permite fie încalcarea unor principii contabile.Capitolul IV. Si în plus se naste întrebarea: "De ce mi calculez un pret daca la vânzare practic altul?" b. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza în functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. în plus. Se încalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se înregistreaza în contabilitate. Concluzii si propuneri Evaluarea stocurilor. Dar. cine va hotarî ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret? Multe întreprinderi reevalueaza marfa ramasa în stoc la pretul de vânzare al ultimului lor intrat.

Evident. In consecinta.situatia vânzarii întregii cantitati existente în întreprindere. exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativvalorica pe sortiment de marfa. Calculând marja aferenta vânzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma încasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vândute si implicit rezultatul din exploatare. lucru imposibil în conditiile inexistentei unei retele de calculatoare în punctele de vânzare. . soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci creditor.

Constantin Cojocaru.Bibliografie 1. editura Arc. Marian Fotache.Craiova. editura Universitatii “ George Bacovia”.com www. Bacau. Chisinau.com www.ro 2. .o abordare manageriala”.referatele. 2006 Charles T. Gabriela Fotache. 6.“ Contabilitate de gestiune”. editura Sitech. Horngren. 5.contabilul. 2007 www.manager. George Foster – “ Contabilitatea costurilor. 2010 Victoria Firescu – “ Metode de calculatie a costurilor” . 4.manager. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful