CUPRINS

,

, !

Pag.

I. Prevederl genera le . . . • . • • • • • . 143

2. Domeniul de Ioloslre • • • • • • • • • • • . . • . • • • • • •• 143

3. Malerlale .••• . . • • • . • . . • . . • . . • . • . . • ',' 143

4. Execularea placajelor..................... 145

5. Curilirea ~i lntrellnerea placajelor ;. . • . . . • . . • • • • •. 148

6. Condilii tehnlce de call tale . • • • • • • • • . • . • • • • • •• 149

7. Tehnlca securililii muncli, prevenirea ~i combalerea Incendiilor , •• 149

I'

._--_._----..,..__,.........----------

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTIV ARE IN CONSTRUCl'lI '

INSTRUCTIUNI TEHNICE

PENTRU

PROIECTAREA ~I EXEC UTA REA CONSTRUC'fIILOR FUNDATE PE pAMlNTURI ~I CONTRACTU MARl (PUCM)

lA~ INDICATIV P. 70-' 79

1978

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE:)I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII - Biroul exccutlv -

DECIZIA Nr. 10 din 2D lanuarle 1 D79

PENTRU APROBAREA .. INSTRUCTIUNILOR TEHNICE PENTRU PROIECTAREA $1 EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE pAMINTURI CU UMFLARI $1 CONTRACTIl MARl (P.U.C.M.)", INDICATIV P.70-79.

Avind in vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea ~i Iunctionarea Institutului central de cercetare, proiectare ~i diredivare in construcf ii, avizul CTE nr. 283 din 23 iulie 1978 ~i referatul nr. 744.b din 29 ianuarie 19i9 al Dlrecliei diredivare, norme, normative, prescr iptll,

Biroul executiv al Consiliu!ui stiintilic al Institutului central de cercetare, proiedare ~i diredivare in constructll emite ur maloarea

DECIZIE:

1. Se aproba .Jnstrucllunile tehnice pentru proieclarea ~i executarea constructiilor Iundale pe pamtnturl cu umtlatrrl ~i contractii mari (P_U.C.M.)", avind indicativul P. 70-79.

2. Instrucliunile tehnice de la punctvl 1 intra ir vigoare la data publicar ii in Buletinul constructiilor.

La aceeasi data tnceleaza valabilitatea .Jnstrucflunllor lehnice penlru proiectarea ~i execularea constructiilor pe pamtrturl contractile". P. 70-73, aprobate cu ordinul IGSC nr. 6/1973 ..

Iustructiunile tehnice aprobate prin prezenta decizie se vor publica ~i in colectia de normative ~i instructluni.

PRE$EDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL,

lng. VALERIU CRISTESCU

155

NOTA DE PREZENTARE

LA nlNSTRUqlUNILE TEll NICE PENTRU PROIECTAREA ~I EXECUTAREA CONSTRUqULOR fUNDATE PE pAMINTURI CU UMfLATURI ~I CONTRAqU MARl (P U eM)"

1. INTRODUCERE

Ip aceasta nota de prezentare se arata elementele pentru definirea ~i inlelegerea justa a Ienomenelor ce se produc in PUCM, astfel lncit sa rezulte necesltalea respectaril stricte a prevederilor din .. Instructluni tehuice pentru proiectarea ~i executarea construct iilor Iundate pe PUCM".

In acest sens, se dau explicat ii in legatura cu variaj ia umiditiilii sub construclie, arat indu-se totodata efectele pe care Ie produce asupra acesteia. Se arata de asemenea necesitatea corelarit miisurilor adoptate in instrucliunea propriu-zisa cu perioada, urneda, sau uscata, in care se prevede execujia Iucrar ii. In sfirsit, se dau indicalli asupra modului de adaptare a proiectului la conditiile din timpul executiei fundattilor, in cazul in care aceslea difera de cele avute in vedere de proiect ant.

2. DEFINIREA, PROVENIENTA ~I COMPORTAREA PueM

2.1. Paminturile cu umllari ~i contractii mari, denumite ~i pamlnturi contractile (conform STAS 9262-73), expansive sau active, stnt pamlnturi argiloase foarte active adica care prez int a proprielatea de a-si modifica sensibil volurnul, atunci cind urniditalea lor variaza ; acest fapt impune prevederea de rnasuri deosebite !a proiect area ~i executarea Iundatlllcr constructiilor. Acesle parninturi pot fi identiflcale prin deter minarl de laborator conform STAS 1913/12-73.

Teate pamlntur ile argiloase active sinl potential capabile de umfliiri ~i contractii unportanle la varf ajille de umiditate. Aceasl a capacitate de umflare-contractle se manifest a tnsa numai atunci cind conditiile locale prilejuiesc manifest area act iva a potentialului de umllare-conlr actle a parnintului.

156

'--

~~~,~~-----------------------

2.2. Din punet de vedere geologic, PUO>''! slnt de doua tipuri: _ orma/jllnj de z?lIii tem. . - ~e la sfir.~itul te~liarului ~i inceputu eua ernarulUl), const~tUlte din _depoztle g~aelare, I~:ustre ~i marine vechi, de. nat~lra ma.r~oasa.-ealcaroa~a, deeal~lflate prin spalare ~i imbogallte.m coloizi. DI_n aeeasta categoric Iac parte majoritatea PUCM din lara noastra;

_ [ormatiuni de .' ~ ... ~ bogale in, materii, o,rg!lniee pro~

venite . vo ulia blodinamica a solului de orrgrna glaciarh sau aluvicnarii, care au suferit in limp 0 i rnportanl a evolulie pedologica, devenind argile fisurate, ~u porozita!e ~i plasticit~te !oarte mare, adica prezentind structura secundara (retele de Iisur i care separa masa lor in bucall po.liedric~ eu fele lustru~te). I?in aceast~ categorie Iac parte depunen,le arglloa:e ~I ?rgamce din lunea. ~I delta Dunar il, de pe cursur ile unor nun ~I cele lacustre (argile grase).

2,3. PUCM provin adesea din marne argiloase la care, prin sclif icare , calcarul a Icst spalat ~i depus spre adincime (la 2,0 ... 2,50 m ~i mai mull), ast lel lncit orizonturile caracteristice ale solului au urrnatoarele propr iet ali specifice:

- orlzontul A: bogat in substanle organiee (hu mus) are culoare--fieagiI-~-esfe purtator al radacinilcr de plante;

- orizontul B: eu potential de umllare-contracjte mare, bogal in parfTC'iiTe--coloidale (minerale-argiloase); de culoare cafe-

nie-roscata ;

- orizontul C: Jipsit de potentia! de urnflare-contracl ie, bogat in carbonat de calciu; mai albicios, cu concretii calcaroase ;

- orizontul D: roea mama (marne argiloase) ; orizonl neal-

t eral. -_. . ---

2.4: La varlaj iile sozoniere de urnldllate, PUCi\\ se co III port 5

astfel: .

_ in perioadele secetoase, apar in teren crapat ur i de contractie de obicei sub forma unei retele poligonale (fig. I~; crilpa: turile strabat orizonturile A ~i 13, pilla la supralala orizonl ului C provocind fisurarea constructiilor la rare nu s-au lua,t rnasuri corespunzatoare ; Ienornenul esle mai pronuntaf la lerenurile pllt~rnic insor ile mai ales acolo unde au sl agnat ape le at mosler ice (oehiuri de apa, b511i de mica adlncl m-) ;

1 1

.

,

157

Fig.1 Macro ~i mlcro-rejeaua de fisuri a pantinlurilor argiloase aclive.

- in perioadele ploioase crapalur ile incep sa se Inchlda : inchiderea crapaluri [or porneste, alit de jos, datorita u mezfr ii , prin apa infiltrata a stratelor inlerioare. cit ~i de sus. unde slralele superioare se umlla prin umezire unilor ma ; criipatur ile ramin partial deschise de la un ciclu sezonier la altul; ca urrnare, defor matiile terenului au un caracter neuniform ~i in perioadele urnedc, conducind la evolulia degradarf constructiilor.

3. RASPINDIREA PUCM IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

PUCM din Republica Social isla Romania se inlilnesc aproape in toate regiunile geografice ale \iirii. Plna in prezent au fost indentificale urrnatoarele zone (vezi haria, fig. 2):

- in zonele subcarpalice si pie montane din Oltenia (TurnuSeverin, Molru, Strehaia, Frliasi-Ttrgu Jiu, Podari, Craiova, Robanesti, Bals etc.), din Munlenia (Slatina, Pltestl, Voila, Mija, Domnesti-Chiajna. Beciu, Scaeni, Ederile, Razvadul de [os,

158

.. --.....

.;: t1

a

... ... .... u t1 ...

ii

o u

:s
u
c( ..
~
.;:
~ :s
-
c:
's
><i
D-
eS
..
..
:a
c:
'Eo
~
~
c-i
U
~ )

·1

I

-t. FACTORII CARE INFLUENTEAZA VARIATIILE

DE VOLUM ALE PUCM Sl CLASIFICAREA TERENURILOR DE FUNDATIE DE ACEST TIP

verii (peste 1O° ... 2(/C), care provoaca Ienomene repetale de urnflare ~i contracjie, cu efeete care se manilest a practic pinci la 0 adlncime de circa 2,00 m (umflarea ~i respecliv conlr acfia solului).

4.3. In prtvlnla conditillor hidrogeologice, se disting lrei cazuri posibile, dupa adincimea apei subterane (fig. 3):

- cazul I: nivelul hidrostal ic subteran la adlnclme mai mare de 10 m, la care diagrama (fig. 3. a) de var iaj ie a umiditatii (w) cu adincimea de la supralata terenului (II) - deter minata prin rnasuratori period ice de teren - arata ca, de la adinci mea de circa 2,00 m, umiditatea se menline practic constanta in tot timpul anului;

- cazul II: r-ivelul hldrcst at ic subleran la adincime mal mica de 2,00 m, la care diagrama (fig. 3 b) arata un orizont de iarna ~i altul de vara, adinci mea de la care urniditalea ramine praetic constants fiind de circa 1,40 m; de la aceast a adinci me, Iundatiile nu mai sint iniluentate de uscaciune ;

- cazul Ill; nivelul hidrostatic subteran la adincimea intermediara, intre 2 ~i 10 rn, la care diagrama (fig. 3 c) este 0 combinalie a celorlalte doua cazuri precedente. Ea arata ca zona AB nu este supusa variajlilor de umidit ale. Punetele C ~i D corespund adincirnilor maxirne de variatie ce se ating vara (0), rcspectiv iarna (C). Fundarea in zona AB sau sub punctul D (clnd zona AB lipseste) se face in conditil sigure. Punclele A, B, C ~i D se st abilesc prin observz til sezoniere in teren.

Ploiesl i, Valea Calugareasca, Vintileanca. Buzau, Burgesti, Rimnicu-Sar at etc) din Banal (Jebel, Berzovia, Vernes, Buz ias, Birda, Bresleva] , Pischea etc.) ~i izolat in Moldova ~i Dobrogea ;

- in podisul Transilvaniei, mai ales in partea sa dinspre nord (Cluj-Feleac, Razboieni, Salva-Viseu, Baia-Mare, Baia-Sprie, Sirnleul Silvaniei, Sar rnasu, Taga, Meciu, BecJean, Dej, Jibou, Zalau, Brad, Zerind, Bistrita, Slngeorz-bai, Aghires, Turda, Aiud, Hunedoara, Simeria, Or astie, Deva, Haleg. Apold, Sibiu, Ocna Mure~, Gales-Tilinca, Cisnadie, Victoria, Slintu-Gheorghe etc.) :

- in zonele colinare dinspre cimpia de vest (Oradea, Alejd, Tinea, Bocsig, Lunca Teuzului, lv\inerau, Medie~ul Aurit etc.) :

- in zone Ie de lunca si terase ale unor r iuri, mai aies in podisul Moldovenesc (Bahl~i la Iasi, Trusesl i, Saveni, Itcani, Piciorul Lupului, Vaslui-Blrlad, Crasna-Husi, Buhaesl i-Roman, Tirgu-Bujor, Rosiesl i, Lucacesti-Moinesl i elc.), precum ~i in unele zone din lunca ~i della Dunarii.

160

161

4.1. Variatiile de volum cauzale de variallile de umiditate

ale PUCM sint inlluenlate de:

alEctivHatea pamilllurilor; .

bf v~·;:ia\ii sensibile la umiditate, datoritii ur rnator ilor factori: -faCto-iul cllmafic, care coiidltioiiia-za variatiile de tempe

ralura ~i umiditatea in sol,

- conditiile hidrogeologice,

- vegetatla,

- variatia urnidit atii terenului, in perioada de execulie ~i

in timpul exploatarii construcliei.

4.2. Faclorul climatic ~i variatiile de temperatura in sol influ, enteaza pr in regimul lor alternant. pe anotimpuri ~i chiar zilnic umflarea ~i respecl iv contr actia pamintului.

Zonele cu PUMC din tara noastr a au in general precipit alil bogale (500 ... 700 rum/an) cu regim torentlal ~i ecarluri mari de temperatura intre var a ~i iarna ~i intre zi ~i noapte, in timpul

'!1fT.} WJaC. W{r.) WJaL """''1.)
/aro o
to ~Z.Om 1.0 I~m voro 1.0
>- - -
2.0 0 1.11
)i.-- - - of 1.0
3.0 3.4 J,Q
4,4 4.0
-..
~ 6 .
-e
oj CAZUL I h) CAZUL 1/ -.. cl [AZUL III
,§.
NH 5"> 'U'I/ ilH5 L. 2m .., ilHS;- I ... 10m
flg.3. Varlalia umidilii!il lerenulul cu adinclmea apei sublerane
~i condljl! c1imatlce . 4.4. Prezen\a vegeta\iei perene linga constructii agraveazii degradari Ie acestor a. In loate cazuri Ie, s-a ·conslatal cii degradarilc cons1ruc\iilor slnl mull rnai pronunlale in vecinatatea arborilor ~i arbu~lilor sltuali aproape de cladiri, penlru ca.,produc 0 uscare

i rnportanla a pa mintului in __ tol_J_i_'!lJ:llll_<1~\J~prii'f--a1l5ortJt+a-~

'ulllczelir ilinlerenul de [unda\ie. mnm _

4.5. Var ialia umiditatil terenului in perioada de execulie este legalii in principal de faclorul climatic. Majoritalea construe\iilor sinl execu1a1e intr-o per ioada de limp relaliv scurta, pe parcursul unui singur sewn climatic. Var iatil mult mai l rnpori ante ale u mid il ali i au loc in limpul exp ioatar ii constructiei, aut prin efeclul de acoperire al supralejei terenului ~i prin eleclul cic1ic sezonier dat de Iaclorul climatic, cit ~i prin procesele tehnologice care pol mod ilica temperatura ~i urniditalea lerenului de fund are, in cazul construcj i ilor induslriale.

4.6. in cazul conslructl ilor induslriale, este de nolal ca uncle rcz.iduur i chi mice, rezultale din procese lehnologice (cum ar Ii, de excmplu, solutiile de acid suHuric) pol provoca urnllarea terenurilor care nu prezinta in mod curent crester i irnportanle de volum la sporirea urnidil al ii. De asemenea, procesele tehnologice, cu. surse puternice de caldur a sau de frig, pot conduce la variatll importanle de umiditale ~i respecliv la variatii de volum ale Ierenului de Iundare argilos.

I

I

i

.t

1 I I

I

5. INDICELE DE CONTRACTIE-UMFLARE SI VARIATlILE DE VOLUM ALE pAM_INTURILOR ARGILOASE ACTIVE

I

,

,

5.1. Producerea fenomenelor. specifice paminlurilor CU urn-

flat i ~i cor-tractil mari esle condi\ionala de:

_ prezenta unor paminluri Ioarte aclive in raport cu apa, _ ex islcnta unor modilicari insemnale de umiditale.

5.2. Indicatii privind adivitalea paminlurilor argiloase pot fi ob\inule cu ajulorul diagramei din figura 4, in care slnt prezenlale sinletic lnior matiile referiloare la granulozitalea ~i plastid-

tatea paminlurilor argiloase. .

Forma ~i mar imea figurii geomelrice - amprenla PI' P2, P90' P3 p(' din figura I A ar ala aclivilalea pamintului. Astlel cu cit un

162

------------------------------------

. ".'

d ;~

Fig. 4. }\mprenlele dllerltelor plminlurl

pamlnt este mai activ in raport cu apa, cu alit patrulaterul are 0 arie mai mare. Indicatii privind modul de construclie al amprenlei stnt dale in anexa A.

5.3. Producerea unor urnllarl ~i contraclil mad este conditionata de starea pamintului ~i de solicitarlle apJicate.

5.4. Urmarlrea var iatiilor de umiditate ~i a varlatiilcr de volum rezultale se (ace cu ajutorul abacei st ar ii, care are in abscisa umiditatea expr lrnat a in procente ~i in ordonal a volumul specific V exprimat de asemenea in procenle. Pe aceasta abaca se reprezintd curba de urnllare-conlractie (fig. 5) (STAS 1913-12·73, Anexa 5). Modul de alcatuire a abacei st arii este indicat in

anexa B.

c= Probabilitatea producerii unor varialii de volum importante a piiminlului peale fi apreciata eu ajutorul inegallt at ii :

0= dV _ VL-V -~>03

V - V - I +e '

(I)

unde V, e este volurnul specific respectiv indicele porilor corespunzator starii naturale;

VL, ec - volumul specific respectiv indicele poriJor corespunzator Ii mitei superioare de plastieitate (W d

Echivalentul grafic al inegalitatii (I) este conditia ea punctul M (fig. 5), determinat pleclnd de la volumele specifice \' ~i VL, sa fie situat deasupra dreptei 0 = 0,3.

5.5. Cu cit un pamint este mai indesal ~i mai usca t cu atit urnllarile polentiale slnt mai mari (fig. 6. a). Presiunile necesar a fi aplicate pentru a impiedica umWirile sinl de asemenea cu atH mai mari cu cit parnlnlul este mai indesat ~i mai uscat (fig. 6. b). Pe abaca poate Il urmari! de asemenea drumul de schimbare a starii atit pentru cazul cind parnintul este incarcal (fig. 7) cit ~i pentru cazul cind lipsesle incarcarea (fig. 8). Este de observal ca prin urnllarea libera nu se ajunge in general la saturatie ci 1a valori s, = 0,8 -+- 0,9. Proiectia drumului modilicar ii starii pe axa W aratii modificarea de umiditate iar proiectia pe axa V indica modificarea de volu m specific corespunzalor.

5.6. Incerciiri in edometru permit sa se traseze drumul schi mbaril de stare sub acliunea modlficar ilor de presiune sau umiditate (fig. 9).

164

165

I I

I !

I

w"j. . 1)

sa.RJ . .10

Z5

30

~o \l,D{I (crn"JJ

98

9C

c -----.L !
II J'~....{ /_ "7. /
/ L_
P~~ .---1-, /
----.--- ". --- -_ ~ 1 ~/
/ ~. ,
':'.~' I "'-. ~ I"
561' "- "
/ ......... ........: I ........
i ........ , ......... X "-I "
I " / _L'
~ i""o!. 7 "'
l 11".% .....: "' ........ 1 ~ I "- :\ I !
.I "'- I\. /
r /." ~_ I ",'
r / , \. /
"'
, / /'- , /
!/ I
1 "'
/ L / /
I / /
/ /
I / /
, I / 10

9Z

90

86

Fig. 6 a. Influenta staril de umiditate $i indesare asupra umflaril libere

30

\117. 3S

20

25

9, 9 9

f
I I " / / _L'
02,(;.. r: , I ,"0 /
1 ~rn'" , ~ I
I I ~ • I "V:, -[
'b I O.J~ ......... "'.L /
/ ~c " /
I I ~ " ,J '-
I / ........ 1 "I '-
'Z f""ooo.. " "'" .r:
I / ...... I '- "-
0-":' n .j " /
--..... t'.ql'/.. /: ,""
l Z /:
1"- /
87 V ---... I'
I' ............ '" ~
~ -x /
6 , '/ - / /
,
I I ·1 '/ /
~ 7 I / flO

(J 8 8

i I

.i

:1

(20

b. Influen(a staril de umldltate $1 indesare asupra preslunll de

Fig. 6. umflare.

166

V'Da

(~) ~------------------------------------~------,

5tJ

56

Fig.7. Drumu] sc:hlmbllril de stare penlru pamintul incllrc:al.

66

Flg.S. Drumul schlmbllrll de slare penlru umflarea llberll (IIpse~le Incllrcarea).

--~-.

'. " f.'~ L' 11 Io'~ I~ 2(/ 21 U 23 Z," 2S <$ Wi'.

I() II f2 - I.. ,.- J.. ,.

Fig. 9.

168

Prin urnezire parnintul t inde sa-~i realizeze slareade echilibru corespunzatoare presiunii aplicate. Prognoza rea modificari lor de volurn poate fi facuta [inind searna de poztta punctului corespunzator starii inijiale ~i de faptul ca prin urnezire se tinde spre curba de echilibru corespunzatoare presiunii aplicate in zona unei st ar! de urniditate ridicate (s, ~ 1,0).

5.7. 0 oarecare indicatie privind sensul procesului de rnodificare a volurnului va fi data de indicele de contractie-urnllare (ST AS 9262-73): '

lco = IV ••• - IV = V.a• - V

W •• , - Iii'. V •• , - VIS

(2)

in care:

Wsa., V •••

umiditatea de saturatie, respectiv volurnul specific ccrespunzator presiunii ap li-

cate; ,

W, V - urniditatea - respecliv volurnul specific

in stare naturala ;

\VS, VIS - urniditatea - respectiv volumul specific

la limita de contractle,

In ipoteza ca modilicarile de stare a paminlului sint in domeniu portiunli drepte, inclinata la 45°' a curbei de conlractie W = V asa 'di indicele de contractie-urnilare capata expresia indicata in ulti rna parte a relaliei (2).

Din acest punct de vedere se pot prezenta ur maloarele siluafii : l c» = 0, posibile nurnai Ienornene de contractie ;

O<lcli <I, posibile, at it Ienornene de contraclie cit ~i Ienornene de urnllare ;

leu = I, posibile nurnai fenornene de urnflare.

5,8. Din punetul de vedere al var laliel urniditatll parnintului in perioada execuliei si exploatiirii conslruct iilor, pamtnturile contractile se pot afla in ur matoarele trei silualil , in Iunctie de anotimpul in care se executa Iundalia construcf iei :

a) Cu umiditatea naturala (w) lnltlala mica (Iundatia se executa in anolirnp 'secetos), adica cu indicele de contractie-umllare : leu ~ 1. In aceasta situalie, terenul de fundare va suferi cu preponderenta fenomene de umflare, ca urmare a sporului de u rni-

169

dilate posibi l in per ioada execul iei suprastru.~turii sa~ exyloaUiri! rrmslr ucj ie! care vor acl iona asupr.a funda\~t1o~ de JOS '" su~ ~t eventual lateral. provocind deplas.ir i s~au .preslU.nt cu ya.lo .. fI maxrme egale cu presiunea de umflare a parnintului (delinita conform.

S T AS 92G2-73).

b) Cu umiditatea naluralf (w) ini\ialii mar~ (fund~\ia sc execuU\ in anol irnp ploios), adica eu indicele de contrae\te-~mflare: leu!::;,! O. In aceasta situatie, terenul de fundare va .sufer~t ~u pr~ponderenla Ienomene de contrac\ie,. e~ urrnare a mt.:~orarll postbile a umiditali i in perioada execuliei suprastructurii sau exploat~rii conslructici,

e) Cu umidilalca nalur ala (W) ini\ial? nH'?i!'! adica cu indicele de conlracl ie-umf lare : O<lcu <1, silualie in care terenul peale sufcri (in pcr ioada cxccul ici suprastruc~uri~ sau cxpioato.rii construchei), at it Ienornene de umllare, Cit ~I de conlractie.

6. COi\\PORTAREA CONSTRUCTIILOR ~I APARITIA DEGRADARILOR

G. I. Compor t area construe] i i lor depinde de a mplasarea ~i lntensi-

l alca Ieno mcnelor de umltare-contraclle care sinl ccnditlonale de:

+ slrucl ur a , for ma ~i marl mea construct iei ;

-} adinci mea de Iundare ~i modul de rcalizare a Iundaltllor : 1 anotimpul in care s-au executat Iundatille ;

+ posibi lil al ile de infiltrare ~ apf'l?r at~osferic~ ti expunere a la scare a terenului de Iundare ~1 din I mediate vecinal ate a con-

struct iei ;

t conditiile de exploatare a constructi~.i.

6.2. Aparitia degradilrilor, la coristructiile la wcarp nu s-au lual masurile corespunzatoare, se produce de regula astlel :

_ la cladir ile din zidiirie de cadimidii cu Iundatii dlrecle de beton, fisurile in Iundatii ~i ziduri apar de regulii in primul sau al doilea an dupa oxeculie ~i evolueazji continuu:

_ cladirlle cu schelet de lemn ~i paianta Iisureaza mai pul in, dar se delor meaza Ioarte mult. Tocurile usllor ~i Iereslrelor se strimbii, podeaua ~i tavanul se inconvoaie;

170

- la toate [elur ile de consl ructii , collur ilc pulernic lnsor ile dinspre sud-vest se l ascazfi eel mai mull , din cauz a conlr actlcl, ,.rovocind apari\ia fisurilor ~i cr apalurilor in "V" (dcschise mai mult la par lea super ioara). Daca execulia conslrucliei s-a elecluat ill tr-o perioada seceloasa. in perioada u meda carp ur rner za pa In int ul sc umlla. provocind ap ar il ia lisur ilor ~i crapatur ilcr in "A" deschise ruai nu-ll la par lea inlcrioarii).

G.3. Elemenlcle ancxe ale conslrucllilor de zidarir-, carp lac corp cornun cu conslructia propr iu-z lsii (scar i, Ierase, trotuare clc.) ~i sint [undate la adincimc mai mica, se Iisurcaz ii salt cr apa de la inceput ~i se separ a de restul construcl iei, lntrucit sulcra in rea mai mare masurii eleclele conlr acliilor ~i umllar ilor periodice ale paminlului (Iasiir i ~i ridicarl neuniforme).

G.4. Fisurile ~i cr apiilur ile conslrucj i ilor apar ~i se dezvolt a la colturi ~i in pfirtilc de rez istcnlf mai redus a ale peret ilor de z idfir ic, de e-xeruplu ill scctiunlle ClI goluri pcntru usl ~i lcrestrv, sau la casa scar ii , ajungind pina la 3 ... 5 ern, deschiderc sau chiar rnai mutt, separind asl ie l elemcntele de conslruclie ~i Iragmcnl ind cladirea respecl iva.

7. CORELAREA MASURILOR DE PROIECTARE

~I EXECUTIE CU POSII3IL1TATEA DE MANIFESTARE

A CONTRACTIEI SAU UMFLARII TERENULUI DE FUNDARE

In cazul execul ar ii lerasamentelor ~i Iundali ilor inlr-un anolimp ploios (pr i mavara salt toamna) - cind lercnul de fundare afinge 0 urniditate maxima - exista in viitor posibilitatea .de producere cu preponderenta a Ienornenelor de contraclie a pa mintului ~i de tasare a Iundatillor. In ipoteza realizar!i corecte a rnasur ilor care sa impiedice accesul apei din lnst alatii ~i a celor de precipitatii la terenul de fundare, rnasurile constructive necesare la proiectarea Iundatiilor ~i structurii trebuie sa aiba in vedere in principal numai preluarea in bune conditil a unor eventuate Iasar i inegale.

In cazul executiirii terasarnentelor ~i Iundatiilor lntr-un anon mp secetos, mdsurile constructive vor avea in vedere in special preluarea unor deplasari prin ridicare ~i a unor impingeri - de jos in sus ~i latera Ie asupra fundatiilor - de valori maxirne egale

11

!

cu presiunea de umflare a parnlnlului argilos, aceste aclluni Hind in general mai periculoase ~i mai greu de prevazut decit cele provocate de contractia pamlntulul (descrise in paragraful precedent).

Pe baza acestor considerente, este necesar ca proiectantul sa calculeze Iundajiile ~i structura in ambele ipoteze referitoare la perioada umeda san uscata, in care se executa terasamentele ~i Iundatlife, dirnensionlnd separat elementele de rezistenja din Iundatil ~i structura, pe baza carora sa recornande perioada optima de execulie pentru.solutia adoptata in prolect ~i separat eventualele rnasuri suplimentare sau modlficari ale proiectului, dadi nu este posibila respect area de catre execut ant a perioadei optime de rea-

lizare a terasarnentelor ~i Iundatiilor. . .

Prevederile din prescriptia propriu-zlsa se relera la ambele posibilita] i referitoare la perioada, urneda sau uscata, de executie a terasamentelor ~i lundatlilor. In acest sens - mai ales in cazul in care nivelul de lundare al constructiei se alla in zona de variatie sezonlera :a urnlditatii parnlntului, precum ~i in cazul construe[iilor cu procese tehnologice umede ,;i cu surse puternice de caldura sau de frig - este necesar ca executantul sa soJicite prezenla proiectantului inainte de inceperea turnarti betonului in fundalii. pentru a verifica in ce rnasura ipotezele luate in considerare in proiectare corespund cu sltuatia reala de pe teren. .

8. ESTIMAREA DISTRIBUTIEI DE ECHILIBRU A UMIDITATII SUB CONSTRUCTII SI VARIATIILE DE VOLUM AFERENTE

J~ estimarea sensului ~i amploarei variatiilor de velum trebuie sa se tinii searna de faptul cii prin reallzarea construcllei este perturbat schimbul natural de umiditate lnlre teren ~i atmosfera. In cazul realizarii unor construe]!' impermeabile (trotuare asfaltate sau din beton, Irnbracarnln] l de drumuri sau aeroporturi etc.) in terenul de fundare se va tinde spre realizarea unei start

de umiditate de echilibru. .

Cu clt ecartul intre starea de umiditate din momentul execut.arii Iucrarli ~i starea de echilibru a urniditatii terenului este mai mare, cu atit vor fi mai insemnate var iatitle de. volum ulterioare ~i deci degradiirile vor fi mai mari.

172

."='rlJ~.··. t"· ... ·

.:.:.. :'; ~,'.;.-:.' '-'.- ,-. , .

. -_ ", ~ n': .. ', !

In cazul pamlnturilor argiloase, intre umfliiri ~i preslunlja" de umyla~e exi:tii 0 c?relalie de~ tipul celei din fig. 10, din care rezulta ca cu Cit presiunea adusa pe teren este mai mare cu alit

deformatllle vor fi mai mici.. '

p: Ii .. J

·6

'() j cml
~
\
\
\
~
'~
i- 1--" ~"'"
I~ r-....
"&.= ""'JJ -- - LJh % h 0,11.

2

o

402 0. Oft 0.06 0,08

0,10

Fig. 10. Corelafla inlre umflare ~I presiunea de umllare, .

La evaluarea distribuliel de echilibru a urnidil at i] distingem

urrnatoarele doua .situatll : .

- pri rna. in care nivelul apei subterane se gase~te la mica adlncirne (sub 6 m) fata de nivelul terenului ~i clnd starea de echilibru a umiditatf este conditionata de nivelul apei subterane;

- a doua, in care nu exista un strat de apa subterana sl cind starea de echilibru a umiditati! este condijionata in principal de conditille clirnatlce ale regiunii considerate ..

Pentru situaliile intermediare, adica atunci cind exista un strat de apa subterana, dar este situat la adincirne mai mare, considerarn zona de aeratie impartita in doua subzone; una inferloar a, in careeste predominant efeclul stratului de ap.i sublerana ~i una superioara, in care starea de echilibru a umidit aj li este deterrninata de condi li ile c1imatice ale arnplasamentului considerat, precurnsi de condijille de dirijare a apelor in vecinat alea irnediata a constructiei. -: .. '.... .

173

"

j

a) Cazul apei subte-ane la mica adincime

Metoda se bazeaza pe rela]ia existenla intre presiunea apei din pori (II) ~i secjiune (IL):

u = -It + ap

in care: a este un factor de compresiune dedus din curba experimenlala de contractie (stablllta conform STAS 1913/12-73) ~i care arata in ce masura presiunea exterioard apllca+a p - la ad incimea H sub nivelul terenului - este prelualii de apadin pori: pentru usurinla 'calculului fl, It ~i p se exprlma in centimetri coloana de apa echivalenta.

Facind 0 ipoteza privitoare la distribulla initiala a urnidltatll lC'o (fig. 11), se deduce din curba de cor-tractie valoarea al a pantel tangentei la curba de contraclie, care inrnullita cu p da terrnenul al doilea din par lea dreapta a relatiei de mai sus.

Cunoscrnd pozltla slratului de apa freatidi se deduce presiunea apei din pori u, care esle negativa deasupra nivelului apei.

Din relalia de mai sus rezulta imediat valoarea suctiunii de erhilibru (h = «p - I.') cu care intrind in curba de rellnere a apei, stabilita experimental conform STAS 91~O-73 .Terenul de Iuudalie. Delerminarea capacit ajii de rejlnere la diferite suctiuni",·

rezulla umlditalile WI' Repetind acest procedeu de doua sau trei ori, pentru fiecare slrat elementar de calcul, se obtine distribujia de echilibru a umlditalf deasupra nivelului apei sublerane.

.

I .

b) Cazul clnd nu exlsta apa subterana la midi adincime

. .

In acest caz slarea de umiditate este delerrninata de condittile c1imatice ~i in special de ~bilantul di.ntre precip~tatii ~i evapotran: spirajie (cantitatea de apa care se pierde pe unilatea de supralala a' terenului ca urmare a evaporaliei ~i a transpiraliei plantelor).

Ca 0 consecinla a acestui Iapl. in terenul de sub lmbr acamintea irnperrneabila se realize~za. un echi~ibru al starii. ?e u~iditate, corespunzator unor seclluni determinate de conditiile ~I natura

parmntului. . .

Metoda se bazeaza pe 0 corelalie dintre sectlunea de cchilibru ~i indicele climatic (indicele de urnezeala mediu), 1 .. , propus de Thornthwaite (fig. 12).

In fig. 13 se da haria cu ras~indirea 70~elor climatice. dup i Thornthwalte pentru tara no~stra, e.lab?ra~a. de C ~oncl~, la care sau completat in legenda valorile indicilor sorbtionali pF,

~
<, '.....
: ~
--~ r- AG'
~ .. ~
-- ~ p 'r-
- ,.
-
1/

. - - 0 40 5() ~ V104 "
6
5

.~
oN
'/
l."i 3
2
( .. : .:

Flg.11. Schema de calcul a dlstrlbullel de echlllbru a umldlllltil.

174

'I· ~I,

o

-60 -sa oW). 30 2(J (0

(0 20 30

Fig. 12. Corelajl! Inlre suctlunea de echlllbru ,I Indlcele cllmallc medlu (dupli Thornthwalte).

.

175

· .

" I

..

1

I

i 1

I

I

I

,...:~ .. ;;;;:.~~~"

, .. .._ ...... ,-.- .........

. ..:":.

[p F = IOg'lOh) pentru argi.a grasa (AG). pral (P) ~i nisip (N) deduse din fi~ura 12.

Cunoscind distributia umiditatii in perioada executarii Constructlel ~i distrrbutia Iinala de echilibru a umiditati! se pot eslima in mod aproximativ rnodificar ile de volum aferenle schi mbar i lor de umiditate.

Astlel, [inlnd seama di argilele rarnln practic saturate pentru sectlunl mat mici ca 10· em coloana apa (pF <4), se va Iolosi relalia :

L\V .l117.p,

-= (3)

V 100 + Il7op,

pe~tru a stabili 'va~iatia volumului relativ ( L\:) de parnlnt (de rnasa specillca p,) pentru varialla de umiditate 4 .. rata de urniditatea ini\iaHi WOo

Modificarea relaliva de ir.altime se poate calcula pe baza modillcarii relalive de velum cu rela]iu:

~ = ''1 L\ V = 'l) L\ II7.p, (4)

L V 100 + Il7op,

un de valorile lui 'l) pot varia intre:

'l) = 1/3 atunci clnd terenul este Ioarte jisurat ~i deci se poale considera ea modllicarlle slnt egale pe cele trei directli :

'l) = 1 aturcl ctnd terenul nu preztnta Iisurl sl ca alare varialiile de volum pe directil orizontale sint impiedicate.

~

,

t

! I

I

\ 1 I

\ \

I

I

9. EVALUAREA SOLlClTARILOR DATE DE UMFLAREA TERENULUI DE FUNDARE ASUPRA CONSTRUCTIEI

Cunoscind deformalla maxima probabila Su, din umllarea terenului de Iundare, se poate face 0 evaluare a solicitar ilor care

apar in construcjle. .

Relerindu-ne la caw! curent al unei Iundatll continui, dad fundatia este perfect Ilexibila, umflarea terenului de [undue. se produce sub forma de mont, ale carui dimensiuni in plan sint necunoscute (fig. 14 a). Deoarecelnsa Iundajia are 0 anumitii rigiditate ea va avea tendln]a sa aplatizeze montul (fig 14b) S. este

177

...

a.

OODCJO

D.

DDDDD

fig. 14. Deformarea lundatlel ~I dlagramele de presJune rezultafe din umflarea terenulul;

a - lundajle flexlblll; b - fundatle rigid!

178

"!." ."

mare. aplatizarea montului conduce la cedarea plastid a pamlntului din aceasta zona, ~i in acest cal momentul lnconvoielor maxim la care este supus ansamblul Iundalie-perete poale fj evaluat cu ajuiorul ecuatie! :

M -=.!L!:.. (I - -' q-)

.U 8 b-p,

(5)

unde I ~i '(, reprezinla lungimea ~i respecliv lalimea fundaliei (fig. 15), q este lncarcarea uniform distribulta pe unltatea de lungime a Iundatiel, iar P. este presiunea limita de cedare plastid.

Daca insa urnllarea S. esle mai redusa, montut este delor rnal elastic, fara 2 atinge stadiul plastic. In acest caz, in zona monlului apare 0 concentrare de presiuni, care poate Ii calculata, pe baza teoriei elasticitatl}, admiltnd ,cii forma montului este de asa nalurf incit se produce 0 crestere unilorrna de presiune, pe lnlreaga sa supr alalfi. Aceasta crestere este data de ecualia:

n s.s., U=--';'"

2 b IN

(6)

-- .... --

__ ------- .... _-

__ -

e

Fig. 15.

unde E reprezintii moduiul de elasticitate al terenului de Iundare, iar IN este factorul de influenta ale carui valori stnt reprezentate in iig. 16 functie de raportuJ Cl = alb.

Momentul corespunzator acestel presiuni are expresia:

ter menul III Hind reprezentat jp fig. 17 Iunctie de raportul al! pentru diverse valori ~. = lib.

Pentru determinarea sporului de presiune, p, ~i moment M. pe baza ecualitlor de mai sus este necesar sa se cunoasdi dimenslunile in plan ale montului. Daca nu se dispune de suficiente elemente pentru a se face 0 esti mare reaJistii a acestor di mensiuni, este indicat sii se uti Iizeze In calcule, valorile maxime lu din fig. 17.

3

,
,_.... I--
~ ._.
. V
'/ V
V
IL
j
I
I {

o

fO

Fig. 16. Varlalia faclorulul de InfluenlllN in fUllclle de raportul Cl = alb.

180

(7)

Flg.J7. Valorlle 1M penlru diverse valorl A = lIb.

(0

. ." f-..,...
v: 'r\.
/
.. V \ .30
/ . .. r\
V \
j ~
I V r-, ~ \
/ ~ ,
1/ V ......... ~ " 1\
./' t-...
'J ~ . a " ~
,,_.. ~ 18 r--.
~ J.-' -._ ~ ~
o

qs

fO

...

181

/

Til

ANEXA A

DlAGRAMA DE IDENTIFICARE

Diagrama de idenlificare este construita prin reunirea abacei de plasticilate, reprezenl at a in cadranul I al sistemului de axe de coordonate ~i a curbei granulometrice, reprezentate in cadranul 3 (rig. I A).

AsUel, pe axa absciselor pozitive este reprezenlata limita superioara de plasticitate w, iar pe axa ordonatelor pozitive valorile indicelul de plasticitate 111, In felul acesta in acest cadran peale fi reprezentat punctul PI' de coordonate w£ ~i 1 s- Prin trasarea in cadranul I a dreptelor:

~i 111 = 0,7.3 (w£ - 20) (I)

(CIt = 50. (2)

pe cadranul I pot fi marcate domeniile corespunzaloare pamtnturllor cu granulalle Ilna din clasificarea prop usa de Casagrande.

Cadranul 3 esle consacral reprezentaril granulozltatll. Pe axa absciselor negative slnt marcate procentajele X" corespunzatoare diametrelor echivalente d, respectiv gradelor de dispersie:

I

D =-- (3)

d (em)'

reprezenlate pe axa ordonalelor negal ive, la scara logarllmlca. Datorlta adoptarii scarii logarit mice rela] ia '(3) devine:

leg D 1= -leg d (~')

ceea ce da posibilitatea marcaril pe axa ordonatelor negative alit a gradelor de dispersie D cit ~i a diametrelor echivalente.

Folosirea gradului de dispersie D prezinta avantajul di pune in evidenta aria specified, adica un factor determinant al propr ieUitilor pamlnlurilor.

182

~-----'---- ,-,~---

,., .

cI

Fig. I.A. Amprentele dllerltelor pllmlnlurf.

~

I

fp

o,Smm.

't9 ----_j

~

Se stie ca aria specified a unei Iracllunl granulornetrlce esle direct proporjionala cu gradul sau de dispersie.

A,,, = C D (4)

Coeficientul C depinde de gradul de aplatizare sau alungire a particulelor.

Datorit1i i mpreciziunii trasarll curbei granulometrice in por[iunile de capele ale curbei granulometrice se reline pentru construirea "amprentei"de identificare a pamtntului r-umai porjlunea cuprinsa tntre procentajele de 10% ~i 90%, limitata de punctele PIO ~i p.o. In cazul argilelor ~i prafurilor amprenta este limltata la bazf de orizontala corespunzatoare diametrului echivalent de 2jJ. (D = 5 X 103cm-1) pentru care corespunde punctul Pa•

In cadranul 2 este reprezentat punclul Ps, avind abscisa egala cu procentajul particulelor eu diametrul mai mic ea 211 (xt (1) ~i ordonata egala cu indicele de olasticitate (y = I,,). Unind acest punct cu originea axelor de coordonate se obtlrie dreapta P,.o. care are in raport eu axa absciselor negative 0 pantfi egalii .cu indicele de activitate delinit de ::kempton:· ".

, I

1 .. =',-"XI 11-

(5)

Tn acest Iel cadranul 2 poate fi separat prin drept~\de ega u indici de activltate (I .. = const.), corespunziitoare limitelor Iolosite pentru clasifiearea pamtnturilor argiloase pe baza actl-

vita\ii. "

In cadranul 4 esle reprezentat punclul p. de abscisa 'WL' ~i avlnd ordonata corespunzatoare procentajului de 10% a curbei granulorltatil pentru riisipuri sau cea corespunzatoare diametrului echivalent de 211 pentru argile ~i prafuri.

Unlnd punctele P alaturate se obtine 0 figurii geornetrlca slrnpla-arnprenta-care Iaclliteaza identificarea pamtnturllor.:

In cazul piiminturilor neplastice (WL = O. I" = 0) pundele PI ~i P" se conlunda cu originea iar punctul p .. este situat pe axa -y

asa ca amprenta este limitata la cadranul 3. '

Forma ~i dimensiunea amprentei caraderizeazii parnlntul considerat. Pentru a facilita urmiirirea schimbarilor de, forma ~i di mensiune a amprentei pe dlagrarna este figurat un cere cu centru in originea axelor de coordonate ~i cu raza egala cu 50%. '

184

De asemene~ p:nt..ru a o~line gararula unei amprente identice p~nt~u un acelasi pammt mal trebuie precizat raportul dintre scara a sciselor pozitive ~i scarile de pe celelalte axe. In cazul de ratii s-a al;s acest raport astfel incit la log 10 = I pe axa ordonatelor negahve (log D) corespund 50% pe celelalte axe.

Cu c~t un pam.int este mai acl iv in raport cu apa cu ~tit aria

arnprentei este mal mare. ' ' .

i I

I I

I

I

I

il

i

,

I

"

I!

>

~
.
~
~
~
~
l'?
%
~ ..
...
~ .s
'"
....
...,
~ >CG
e
~ .,
...
'if
~ o·
c:i
<:)
!i!
u.. oj i

:1:1"

" I

--

ANEXA 8

DIAGRAMA DE STARE

Urmarirea starii pamlnturilor este Iacllilata daca se recurge la 0 abaca (fig. I B), care are in abscisa umiditatea w in procente iar in ordonata volumul specific V exprimat in procente (volumul corespunzator la 100 g de material uscat). (Anexa 5, STAS 1913

/12-73). . .

In acest caz intre densitatea aparenla uscata p. ~i volumul specific V exista relalia :

v = .H>O/p.

(I)

asa ca pe ordonata pot fi marcate valorile PI corespunzaloare. LIniile de egala densitate uscata sint paralele cu axa absciselor.

Volumul specific corespunzator numai scheletului solid esle :

V, = l00/p, (2)

~i esle reprezentat in fig ... B de palratul hasurat.

Intr-o asUel de reprezentare expresiile principalilor indici

si mpJi devin: .

- porozitatea:

n = (1 - V,/V) 100 indicele golurllor :

e = WiV,) - J - umiditatea de saturatle :

W .. I = p. (V - V,) (5)

tn care p. = 1, densilatea apel,

- umiditatea penfruun anumit grad de umiditate S,:

W = S, W'.I = S. o. (V - V.)

(3)

(4)

- umiditatea volumicii (volumul apei raportat la volumul total) in procente:

6 = Vir lOO=_!!_ 100

V p", V

(7)

sau:

V=~ W

pw 0

cn

- masa volurnica :

100 • W )

p=-ll +-

V 100 ,

(8)

sau:

V=~(l+~)

p 100

(8')

Din relatiile de mal sus se observii eli ill diagrams (w, V) (fig.l B), curbele de egall indici S" 6, p se liniarizeazii sl corespund unor fascicole de drepte ee tree prin punctele A, 0 respectiv D.

Modificarea slarl! pamlntulul tn timpul proeeselor de urnllare contractie este indlcata de deplasarea punctului M pe eurba C, care se conlunda eu dreapta S, = I atita vreme cit pamtntul este saturat.

Pentru w =w •• , volumul rezuItat prin schimbarea starll are expresia:

V' = V + L\V = V (t + A:) = (V. + w •• ,) ( I +- 8)

, '

unde 8 este modificarea relative de volum. '

Curbele de egal 8 reprezinta un Iascicol de drepte ee tree prin punctul B.

Pentru tncercarile in edometru, unde varlatiile relative de volum eorespund unor deformalli relative, ex presia 'modulului de delormalie poate fi dedusa pe ~aza valorilor 8, [lnlnd seama de relalla: ,

M = flplfl I)

(9)

sau pentru flo = I:

(9')

M == I/A I)

Abaca prezentata mai inainte per mite urmarirea schi mbar ilor de stare de u miditate ~i indesare in ti mpul diferitelor sollcitar i meeaniee, termiee, hid rice s.a. ~i poate servi ca bazji pentru reprezentarea rnodilicar ilor diferltllor indici geotehnici in lunette de

schimbarile de stare. .

folosirea abacei este de asemenea utilii pentru verificarea corespondentei intre dlferi]l indici fizici determlna]l ill Iaborator,

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ~I EXECUTAREA CONSTRUqllLOR FUNDATE PE pAMINTURI CU UMFLARI .~I CONTRACTII MARl (P U C M)

tnloculesc: P.70-73

Indlcatlv: P.70-79

t. GENERALITATI

) 1.1. Prezenlele instructluni tehnice se eplica la proie~tare~ executarea constructlilor civile, industria Ie, agrozootehnice ~I onstructil provizorii, cu Iundatii direde pe piiminturi cu umfliiri

contractu mari (PUCM). '.

1.2. Problemele ~i solutiile referit~are la proie~tarea .~i re~lizarea constructiilor pe PUCM trebuie tratate dlfe~entlat, I~ Iunctie de regimul de tnattime al acestora, modul de mcarcare ~I echipare, conditii de exploalare etc.

1.3. Constructllle care adapostesc proc~se ~ehnologice ce p~ot avea pierderi mari de apa sau cu surse terrnlce I~portante de caldura sau de frig, lundale pe P!1CM, nu Iac o~l:ctul prez~ntel~~ instrucllunl. Masurile constructive ce se adopt a In aceste sltuaj ii slnt variate ~i se stabilesc de ciitre proiectant, de 1a caz 1a caz.

I 4. Definirea ~i identificarea PUCM se face conform prevederi lo~ din ST AS 9262-73 "Teren de fund are. Identificarea piiminturilor contractile" ~i STAS 1913/12-73 .Terenul de Iundare. Determinarea caraderisticilor pz minturi lor contractile".

1.5. Pamlnturlle cu ~mflaturi ~i .contract~i '!1ari,. intilnite .in ! lileratura de specialitate ~I sub denurnirea de p.amtntu~1 c?ntract.t1e sau expansive, sint - in sensu I prezentelor instructluni tehnice

Elaborate de:

INSTITUTUL DE CONSTRUCT II BUCURESTI - ICB INSTITUTUL DE CERCET ARI IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC -

Aproba le de.: ICCPDC cu declzla nr .10 din 29 VII 1979

190

pamtnturl argiloase care prezintji varlatil sezoniere de volum Insernnate, ca urmare a variatillor de umiditate, ce pot conduce la degradiiri ale Iundatiilor ~i constructlilor avind adinci me micii de fun-

dare. .

Producereaunor varialii insemnate de velum a pamtnturllor este conditionata de:

- existenla in zona de suprafaliiJ1ll{l()r argile active. susceptibile de -umflari ~i contractu mari;

- producerea unor var iatii importante de umiditate ca urmare acondi [iilor eli matice sau a alter cauze (surse puternice de umetif"e-S3U-U5Care, evapo-transpiralla vegetaliel etc.),

1.6. Se menlloneaza ca in cazul conslrucfiilor fund ate la adincimi mai mari de 2 m ~i care nu slnt de categoria celorde.Ia pd. 1.3. de regula nu se produc varlatii de volum ale terenului de fund are PUCM de natura sa in£Juentezeconstructiile respective.

2. CERCETAREA TERENULUI

2.1. La proiectarea constructlllor fundate pe PllCM. studiile geotehnice se vor efectua conform standardelor in vigoare.

- STAS 1242/1-73 "Terenul de fundare. Principii de cerce-. tare geologlca-tehnlca si ~eotehnica a terenului de Iundare :

- STAS 1242/3-76 .Cercetarl prin sondaje deschise, execulate in pamlnturi :

- STAS 1917 - 73 "Terenul de fundare. Caracteristici fizice ~i mecanice ale pamlnturilor ":

- ST AS 9262 - 73 .. Terenul de fundare. Identificarea paminturilor contractile"; .

- STAS 1913/12-73 "Terenul de fundare. Determinarea caracteristicilor pamlnturllor contractile". precum si conform prescriptiilor de mai jos.

2.2. Lucrarile pentru prospect area ~i explorarea terenului de fund are se vor executa Hira adaos de apa, penlru a nu se modifica regimul hidric al terenului.

2.3. Aprecierea potentialului de contractie-umllare a pamlnLurilor care alciituiesc terenul de fundare se va face conform STAS

9262-:13 pe baza rezultatelor tncercarllor de laborator efectuate conform STAS 1913/12-73 ~i a lndlcatlilor din nota de prezentare. lnlormatii preliminare privind activitatea pamtntului se pot objine folosind graficele din figura 4 ~i 5 din nola de prezentare.

Se recomanda stabilirea presiunii de umflare corespunzatoere umiditali! lnltiale a pamintului activ de 'la cota de fundare. De asemenea, penlru estimarea deplasarilor probabile ale Iundaliel, este necesara stabilirea relajiei dintre preslunea totala, la diverse adincimi ~i umflarea specilica produsa prin inundare (fig. 7 ~i 8 din nota de prezentare),

2.4. Studiul geotehnic va cuprinde Indlcalil privind cornpor-

Iarea constructlilor din vecrnatalea amplasamentului cercelat, caracterizarea pamtnturilor cu ajutorul diagramei de aldituire· (fig. 4 din nola de prezentare) ~i a diagramei de stare cu curba de contractie (fig.S din nota de prezentare) ~i indicarea punctelor corespunzatoare starii naturale, indicele de contraclie umflare (ICU) ~i aIle date care sa permit5 prognozarea rendintei de variatie a volumului cu umiditatea (contraclle sau urnllare), adtnclrnea zonei afectale de variatiile de volum.

Stabilirea zonel afectate se face in llpsa altor dale prin rnajorarea cu 1 rna adinci mil ptna la care patrund Iisurile vizibile.

Un criteriu utilizat pentru allarea adincimii zonei stabile

este de a stabili Ii mita sub care _!..: ~ 1 in tot ti mpul anului.

. w.

In Iunctle de lnlorrnatille de mal sus se stabilesc masurile necesare la prolectarea ~i execulla constructlllor fundate pe PUCM.

3. ELEMENTE PENTRU ESTIMAREA' DEPLASARILOR PRODUSE DE pAMINTURILE CU UMFLARI $1 CONTRAC-

TlI MARl

. 3.1. Stabilirea corecta a condilillor de Iundare ~i a masuritor constructive lrebuie sa se bazeze pe ~unoa~terea corespunzatoare a caracteristicilor de contraclle umflare ale terenului ~i pe estlmarea corecta a deplasarilor pe care terenul le produce asupra

Iundatltlor:

Veplasarile estimale ale tundstutcr, vor fi comparale cu

deplasarile admisibile pentru fiecare tip de structura, conform

s'r AS 3300-77. .

1'1'

fl~'~: ridicare~, S~, a talp.ii fundatiei: prod usa ca ur rnare a urn am .erenulUl, prm umezrrea lui se poate estima rintr-un

tcatlcul ?e ms~~.are a efec~elor stratelor elementare, utilizi~d rezula ele mcercaru edornetrice duble.

~Metoda in~ercarii edornetrlce duble' consta in incarcarea doua probe, re<;_oltate la .acelasi nivel ~i la 0 mica distanta una d: alta; probele stnt supu~e .. incerdiri.i c1asice de consolldare in edometru, pnrna, in conditlile menjinerii umiditatll naturale din teren, cea ~e a d~ua, in conditiite inundarii complete.

~pera\la ?e I~undare este electuata sub 0 presiune vertic ala redus~ (aproxlmatl.v O,~2 daN~cm~), deoarece in aceasta presiune redu~a :e. produce Inchiderea Ilsurilor. iar apa poate patrunde

u~urm\a in proba de pamtnt. cu

Curba ~ e - log. p, ~ corespunzatoare probei neinundate se

~ranslateaza pe verhcala astfel, incit sa· coincida cu curba p' b . Inundate pe ramura prirnara (fig. I). ro el

~ari~lia indicelui porilor, 6. e, obtlnuta atunci cind se trece de I; ~ndl~ele pori lor corespunzator presiunii litografice de pe curba pro. ~I neinundate, la indicele porilor corespunzator presiunii date

e

log.,P

Fig. I. Varlalla lndlcelul porllor Iunctle de lncarcare in cazul lncercartl

. edomelrlee duble.

193

de sarcina litograiidi, suprasarcina .;?i sucllunea de echilibru, de pe curba probei neinundate este utilizata pentru estimarea urnllari i

supraletei terenului:

n l_n

s. = ~ 6HI'~=~ 6 HI e ••

I + eo I I

i=1 -

unde: 6HI - reprezinta grosimea slratului elementar de argila avind indicele porilor initial eo' pentru care umIlarea esti mala este 6 e.

n - nurnarul de slraturi in care se imparte zona ac-

tiva de umflare H •.

H. - se ia egala cu mini m 3 m de la cota terenului £". _ umflarea specificii a stratului i.

3.3 Valoarea S. a tasarii Iundatiei, ca rezultat a contractiei terenului, prin pierderea umiditalii , se poate determina cu for-

mula:

n

S. = ~ 6.Hi·£.c·mc

j~1

unde: 6Hi - grosimea stratului elementar i;

£ er _ contractia specificii a stratulul i; .

m, _ coeficientul de lucru al terenului, se ia egal cu 1,3: n - numarul de slraturi in care este impar\ita zona

activa de conlractie Il ; a terenului de fund are •

Li mita inler ioarji a zonei aetive de conlraclle, se determina experimental, sau se poate lua egal cu ~ m in cazul terenurilor cu

supralata neacoperiUi. .' ..

Contracjia speclllca £,. se objine prm raportarea reducerll

inal\imii probei de pamint , supusauscarii in edometru sub di-

verse presiuni, la tnaltimea initiala a probei. .

4. MAsURI LA PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR

Adlnrimea de lunaare

. .

4.1. Adinci mea mini rna de fundare se stablleste in Iunclie de nivelul hTdrostatic, distingindu·seurmatoarele cazuri:

194

, .1

........ __ . --~-.~==.,..... ~----------------

. - cazul I, clnd nivelul hidrostatic subteran esle la adincime mal mare de tQ~ .

--:,::::'cazuT"iI. clnd nivelul hidrostatic subleran este la adlnci-

mea maifukiine2rii:' .:

. -cazul TiI, dnd-nivelul hidrostatic subteran este la adln-

crrnea interrnediara (tnlre 2 si 10 m). .

·tr1··c~·iur!r,.tn care. niye~lul hid~~~t~ti: subteran se menjine constant la adincime mal mica de 2 m, pammtul la 0 cota de fundar~ ~ub 1,40 .m nu maio poate prezenta varlalii de volum, lntrucit

urniditatea lUI se menline constanta. .

4.2. ~entru orice fel de construclle cu caracter definitiv ce face obiectul prezentelor instructiuni tehnice, adincime minimll de fundare D- se recomanda a fi.

D = ~,OO m, ~i nu mai mj~ii de 1,50 m, penlru terenurile de fund are din cazurite I ~i II I ;'--'_"'-

D = I,m m, pentru terenurlle de fundare din cazul I [ (con-

form condijiilor hidrogeologice,pct.4.1.). .

4.3. In eazul in care sub adincimea de Iundare aleasa conform recom.a~diirilor de la pet.4.2. se ana piiminturi contractile de natura o.rgamca (ex.: cu contlnut ridicat de humus), proiedantul va analiza daca~ nu este justificat. tehnic ~i economic depasirea partialii s.au totala. a ac.est?r straturi, Deasemeni ctnd este justificat tehnic ~I ec~nomlc adlnclmea d.e fundare se va alege in sau cit mai aproape de ?n~?ntul Cal solului bogat in calcar, care este praetic stabil la vanatl.l de volum. In studiul geotehnic penlru proiectare trebuie sa se pecizeze pozttla orizontului C ..

4.4. Yet caz cii proiectanlul slabilesle, pentru unele parti ale constructlei , fundarea la adincimi diferite, se vor prevedea rosturi de tas~re, ciiutindu-se totodata.ca diferenlele de adincimi Intre fundatllle aliiturate sa fie cit mai mici (pina la 0,50 m).

Gradarea miisurllor ce se adopta

4.5. Masurile ce se adopts la proieetarea conslructiilor fundate pe PUCM (tabelul I}, se aleg in Iunctle de adincimea de fundare s!a~i1itii, de im~ortanta ~i destlnalla construcliel, de caracteris-. helle de contractle-urnllare ale lerenulul de fundare sl de elementele de la pet.3.

---------_----- ---- •• :..~.;;-=;:-""

Tabelul

Melode penlru Iundarea cliidirilor pe terenuri consliluite din PUCM

I Menjinerea unor condltl] stabile de umidi lale prin membrane Impermeabi·

• Ie pe trotuare, inundarea prealahlla, _

2. Controlul sau prevenlrea vartatlllor de volum prfn: miirlrea preslunilor

pe teren, spatii de expansiune.

3. Monolltizarea structurll prin prevederea de rigidlzliri sau cenlurl.

4. Imbuniillilirea piimTnlurllor prin slabllizare, injecj]] sau Tnlocuire.

5. Fundarea Tn adincime sub zona afeclalii de vartajllle de volum.

In aeest sens, rnasurile din prezentele instructluni tehniee

sint gradate pentru urrnatoarele eazuri: . _ _-.

al 'fundarea constructillor la adincimea minima indlcata la pet 4.2. (2,00 m pentru cazurile I, III ~i 1,50 m pentru cavzul !I); bl Iundarea la 0 adlncirne mai mica deeit cea prevazuta la pct.4.2. (masuri constructive speciale).

4.6. Alegerea masurilor constructi~e speciale (pct:4.5.b) se face de proiectant avind tn vedere pot~ntlalul de c?ntractle umfla~e al pamintulul ~i capacitatea portanta a. terenulu I, pe ban urma:

to are lor crlterll : ' _

- irnportanta miirimea ~i structura de reztstenta a construe-

[iei ; , ,

- nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului (petA.l.);

- grosimea ~i potentlalul de contractle-umllare (pct.2.3.)

a pamlnturilor care alcatuiesc terenul de fund are ;

- varlalia umiditatii pami~t~lul de fun~are, tn perioada execuliei ~i exploat arti construct lei (pct.5.B din pot a de prezentare);

- gradul de asigurare admls al construcllel (grad I sau II).

4.7. Din punct de vedere al gra.dului de asigurare impotriva degradiirilor, construcjllle se pot realiza :

- cu asigurare de gradul I, cind prin. masurlle ~e .se iau se ur mareste ea toate elementele componente ~1 construcjia 10 ansarnblul ei sa poata prelua elorturile suplimentare (Iorjele transversale,

n:0!'lente. inc?voie~oare ~i de rasucire], provenite din tasar! _ ridic~r~ sau l~pl.ngert rezultate din contractts sau umflarea terenulul fara a penehta structura de re7,istentii. a impiediea exploatarea constructiei ~i a pune in pericol vieti ornenestl : .

-- eu asigurare de gradul II, clnd masurile ee se iau au drept s~op.limitarea. degradaril~r, astfel i~dt aeestea sa nu puna in perico! vle]i .omene~tt,~~nstructla po~te fJ eventual, scoasa temporar din Iunctlune, necesttrnd eheltuleh de reparajla,

~.8. Se. recomanda ca proiectantul sa Ioloseasca experienta locala refentoare la eomportarea eonstruetiilor existente Cundate pe terenul actlv respectiv, pentru toate obieetivele ee urmeaza a se realiza in eontinuare.

,Masuri conslruclioe in carut [unddrit fa oJ adincime miinimii indica/a

4.9 .. In cazul Iundar ii la adincimea minima indicata la punctul 4.5.a. ~1 pentru constructn fara condlfli speciale de exploatare, pe!1tr~ prevenirea degradarilor sint suficiente de regula urrnatoarete masun:

al .s.~elionarea c1iidirii ~i Iundatle] in trQnsoane.de-ma.Aimum 30 m, "Prin roslur] de tasare

- bl Conductele urtatoare de a a ce intra i ies din cladir! vor fi preV3zute cu racor uri elastice ~i e anse a raversare-a zidurilor sau fundatiilor.

Esteindicat ca in interiorul c1iidiri lor, eonducte!e sa fie _ mon-

t rnt, in subsol, respeefJv Ifi pflmur-Jiivenn'cizulconstruc.

tHlor fara su 50 , as e pelt sa Ie aeeesibiJe 15eDIrJICoiifr~ ~etr~bfiie-:·~et!1.aL_£~~.9_d.l~~2ratii care trebuiese efectuate irnedlat cum se depIs1eazaneet~tea. _

---cf-Se-recrrmiInaaTrofij-are- etanse in [urul cladirtlor : trotuarul din - jurul eonstructiil()r--va-aven-~ttmea':"-mrrirma de 1,00 m;

se va a~eza pe un--s_t"ran1e'pamirif stabilizat, ,in grosi me de 2fl em prevazutcupafira~-s-~~ spre exterior. EI trebuie sa fieeta~" pUlirt<1"n- coniectl~~lltjli!L~sfalt turnat sa" dill dal@ Elin' piarf~ sau belon, rostuite _eu mortar dr cirnent sau mastic bituminos. E'tan~eitateaiiflrmp neceslta 0 bl.loacompacTareas"fratuii.J1 de

. parntnt stabitizal;-cor.fQrm prevederllor, de la pcf.5.5~--~-"-

I

.

191

, i

I

-,

i
II
f:
,
i:
Ii
'I ' I
"
'j
I
Ii
I,
"
j
I
! Penlru constructiile dezvoltate tn supralala '.de exemplu unele cladiri agrozootehnicer, trotuarul se pastreaza numai in 10- nele circulabile in rest, constructiile se incadreaza cu un strat de parnlnt stabiliz~t, in grosime de 20 ... 3~ cm l! 0 latime ~e circa 1,5 m, mentlnindu-se pant a transversala de fi iii spre exterior.

dt Evacuarea apelor superflciale ~iamenajarea .. supraf~Jei terenulurfnconjurator, cu pante de scurgere spre exterioc--"

- Evacuarea apelor de pe acoperis trebuie facuta prin burlane la rigole impermeabile, speciale prevazute in acest scop, cu debu~e~

.. aSlgITrafe-iijiLeIeraoILdired in reteaua-de canalizare. .~

,- -piIil masurlle de sistematizare vertlcala Irebuie sa se evite stagnarea ape lor superficiale la distanle mai mici de 10 min jurul fieciirei construct i i.

Se r.!!com~,!J!JA~vitareaplanUirii sau mentinerti de arbori ornamentall, pomi fructiferi, arbustf sail "ij1afite perene trrapropterea cohstructiUQr. cu.un .spaliu.Inlte cI~dir~ .§L~Opac de cca.1-5 m in funclie, de_imJ1Qr.tant.a.c.onstruc1ieJ.n()tllraarb()rTIor~iptJl@lItr~

afiiT"(i"econstructie umflare al terenului. .

·'lJiipalmensrrare·a·'-ferromenefor'oe-"asecare diferitele specii de arbori pot fi considerate ca fiind:

'+ Ioarte periculoase: plopul, arinul, salctrnul, salcia, ulrnul : -+ Periculoase: "arlaruT~-mesteacanul, frasinul, fagul, slejarul ~i tufanul;

-i- putin periculoase: laricele, bradul, pinul.

Exisfenta· unor gradini interioare, prevazule de obicei cu bazine de apa sau fintini [lsnitoare constitute un rise important in cazul PlJCM.

ezradiicinarea copaciloL_se...~.YA1ace i'1tr-o perioada umeda_ {primavara sau oamna, umplerea golurilor erecTiilnau-::seTm~diat.cu pamlnt local sau prelera6d stablhzat, bIfie compactat, confOl tii"

. iRaies\iilor de 13 pcl.5.5., 5.7. ..

Trebuie avut in vedere cii efectele existentel vegetatiel se mar ilesta uneori dupa un timp lndelungat (6-12 ani), deter minat de dezvoltares arborilor.

Exlstenla arborilor conduce in general la tasarl dllerent'nte, maxime in imediata vecinatale a trunchiului.-ttneorl s-au semnalaf ~ i -deptasjt1:pe orlzofitala.plh.aJI:l ~_~!!1: ..

Procesele pot fi accelenrre-s3utnttrZlate, lunette de perioadele mai secetoase sau mai umede.

198

~ I

In ~fara de .efectulu de asecare arborii pot provoca tasiiri sau deplasarl pe orizontals datonta impingerilor datorate· marir il pnn crestere a diametrului trunchiului sau radacinilor.

et Anexele cladirtlor (scari, terase elc.) vor fj fundate de regula la aceeasl adincime cu constructllle respective, pentru a se evita degradarea lor.

In Iunctle de t~ndintele ~i posibilitatile de deformare a Ierenulul prm contract re sau umflare. se va studia fie legarea rigid a ~ anexelor ~e construcjll, fie separarea lor completa ~i tratarea independents .

fl Urrnarlrea comportarii ~i mi~carii construct iilor (depla. sari, lncllnarl), se va efectua conform prevederilor ~i dupa metodele din:

- ST A ~ 2745-6V .. Terenut de fundarc. Urmarirea tasarii ccnstrucuuor prin met ode topografice".

.. - C.61-;-:-74 ,,~n~trucJi~ni teh~ice pentru determinarea tasaru construcj lllor civile ~I mdustnale prin metode topografice" cu urmiitoarele comph'lari: '

. _£~~!ectantul ~~bli~-,!t_sa.jr1c.Itt.dAjudoctJrnentatia tehnica ~1._e<,:O[lOrnIC.,! .... ~_.£rOle~!~UI ~e..._~x~cut~_,!l,~rn~!!t:eac;;omportarii ml~cafllorc~?s~r~c.~~r, !_nCfusl_y rer~r1l'marul ~i pozitla reperelor respectIve, la toate-obfedlvele fa care s-au stabilit masur] conJtrudiV-e' speciale (pd.·f.lO), pentru celelalte conslrucj]] procedmdu-se conform re~lementiirilor tehnice susmentionate.

\, . In timpul executieiconstructiei, sarcina efeciuarii masura\ ~?fllorrevine constt.J!do_[.I.lli!i.._iar dupa darea in exploafare ea Cvme beneliciarului de dotatie.

. E~.te inudi~at ca intreaga acliune a urmiiririi miscarilor constructlll?r ~a Iie prel.uatli ~~ la inceput de catre 0 unit ate topografica de speclalltate.. prrn grJJa beneficiarulUi sau a prolectantulut general.

Masuri consirudloe in cazul [undiirl! la 0 adincime cuprinsa in zone de oariatie sezontern a umidiliilii

u 4:.10. In cazul funrfarii la 0 adlnclrna mai mica dectt cea prevazuta la pct.4.2. in special pe PUCM cu contractilitate foarte "!are sau mare (STAuS 9~62/73) pe Iinga rnasurile de la pet.4.9, slnt necesare unele rnasurt constructive speciale ce se stabllesc de

I,

I,

---------_-_-_----_.-_---_. -

proiectant (pct.d.B. \ in vederea asigurarii _rezislen\ei, sta bi Ii 1a \ii ~i exploaUirii nor male a luturor cons1ruc\lIlo~ lundale pe PUCM. Aceste masuri constructive speciale sint urmaloarele:

al Reducerea umllarii terenului prin ma_rirez p_resiunii. elective pe lalpa {un~a.li~i, pira la 0 valoare c~1 putin egala c~ p~eslUnea de umllare. stahilit a conform STAS 1913'12-73, care msa nu va depa~i capacitatea portant a a ler~n~I~!, slabilila conform ST~: 831c- 77 .. Terenul de Iundare. Principii Iundarnentale de calcul .

Presiunea orlzonl ala de urnllare. care ln ca~ul argrlelor suyra· con<;()l!date poate {i chiar rna: mare decit presumes vertical a de umllare, se manilesta prin impingeri asupra {eJ~lor laleral.e ale Iundatiilor ~i peretilor exteriori sau asupra lucrarilor de Su\IO:~~.

In cazul lucrarilor de sustinere de tlpul zidurilor de spr}J~n usoare este inlerzis sa se utilizeze ca material de umplulura HI _ spalel~ lucrarii, argile cu umfliituri ~i contractli m~ri, deoarece in urma compacj ar ii pamintului, presiunea orizonlala de umllare apata valori mai mari decil presiuriea vertical a de umflare. .

Impingerea laterala dala de ac.est l~p de m~t~rial are valor! variabile de la zero in Iimpul perioadei de uscaclun~, I~ valori rnaxime care pot depasi Irnpingerea di~.greuta.1ea propnev~! suprasarcina, in perioada de umezeala. Unii aulor~: r.ecol_1land~ In. astlel de cazuri luarea in considerare a unor coeficien]l de 1 mpmgere

.activa de 0,8 + 1,0. - -

In unele cazuri pentru a se scoale umplutura de sub efect~l var lafiilor de umiditate se po~ f~lovsi {~~ii .de mate.ri~1 i~pe:meabll dispuse pe supraiala taluzului sapaturll ~I la 0 mica adtncime sub

supralata lerenului. - .

hI_ Prevederea unor slructuri sau a unor masuri conslruvct.1 ve {label 2) care sa permita preluarea impingerilor sau deplasa_rllor neunifurme cauzate de umezire, respectiv uscarea terenulul _ de

Iundare:

_ Centuri de beton armat, continue' pe intreaga lungime a

peretllor exteriori ~i interiori.' po~tan\i .sau aul.oportan\i, am_plasa\i la Iiecare nivel al constructlei, IOcluSIV la nivelul soclului.

La cladir ile numai parter; de forma in plan apropiata de paira! .centura superioara poate Iltnlocuita cu ar~area zid~riei ~a col\;tr.i, pe 1,50 ... 2,00 m lunglrne pe Iiecare lalura, care sa depa~easca 10 or ice caz goiurile usilor ~i Ierestrelor.

Centurile se armeaza de regula sirnetric, avind minimum 4012 pentru otel DB 37. Pentru cenluri cu liitimea mai mare de 32 ern, stnt necesare minimum 6 012.-

Calculul se va efeclua pe baza sensului predominant al defermajiei terenului - in lunette de condijiile din momentul execularii Iundajiei (anotimp ploios sau secetos). Electele defor marilor neuniforme vor fi considerate actiunl ternporare, de lunga dur ata.

- Proiectarea unor constructil putin sensibile la deformarea neunlforrna a terenului de fund are, in cazurite in care este necesar o asigurare de gradul I (pct.4.6.).

In acest sens se pot proiecta lie constructii cu structur a foarte rigida (care sa poat a prelua in bune conditii eforturile supli mentare ceapar in suprastructura), fie constructii Ilexibile (care sa se adapteze la delormatiile specifice ale terenului). Slrudura lrebuie proiectata astfel Incit sa asigure rigidilalea, respectiv Ilexibilltatea constructiel alit in plan vertical cit ~i in plan orizontal. -

- t rubinar ile elementelor de rezislenpi din belen ar mat prefabricat trebuie proiectale ~i realizate cu luarea in considerare

a electelor delormarii neuniforme a terenului, - .:

Calculele se vor efectua pe baza celor mai dalavornbile ipoteze priviloare la contraclia sau umflarea terenului, Iunclie de condi[ille de umiditate rezultate din sludiile geotehnice ~i din momentul executiei Iundatlei. Electele delorrnarilor neuniforme vor fi considerate acjiuni ternporare de lunga durata.

Se va verifica compatibilitalea dintre deforrnatiile (in arnbele sensuri) ale terenului activ sl deforrnatiile admisibile ale structu-

rilor prefabricate (conform STAS 3300-77). .:

4.11. Adoptarea unor sisterne indirecte de Iundare, care sa depaseasca straturile de paminturl contractile:

Pentru a se evita execularea unor volume mari de sapiiturii ~i betoane in Iundajii (de exernplu la unele construclii agrozootehnice dezvoltate pe supralete mari), este indical a lnlocuirea lunda[iilor continue cu Iundalli izolate, pe care reaz.ima consiruc]!a prin intermediul unor grinzi de fundare. Se evil a astfel deschiderea unui fronl rnai ' mare de contact cu atmosfera care modilica apreciabil umlditalea parntntului activ din sapaturii. Trebuie prevazut un spatiu intre supralaia terenului ~i lalpa grinzii de Iundatie egal cu valoarea posibtla a umfliirii pamtntului (circa 10-15 em) care sa se \!.l11pleeu nisip graunto5, impiedieindu-se totodata aeeesul direct al apei, respecti v asigurlndu-se evacuarea ei.

201

4.12. Subsolurile, rezervoarele, precum ~i alte ccnslructil sublerane fundate eu PUCM eu potential de contractie-u mflare, vor putea fi hidroizolate in cuva, de la nivelul terenului natural sl in acest caz lrebuie calculate la suprapresiune deoarece apa acurnulata in fisurile terenului provenile din contractie, dupa 0 perioada secetoasa, creeaza presiuni hidroslatice echivalente cu pinzele de acumulare sezonier a.

Tabelul 2

METODE CONSTRUCTIVE PENTRU A. A.COMODA. STRUCTURA. LA. MI~CARILE DIFERENTIA.LE A.LE TERENULUI

LlH= I-+- 1/41 LlH= 2+ 1/2 Construclle Metode constructive
Tasarea sau mlscarea tolala
(em)
0-0,5 0-1 norrnala -
0,5-1,0 1-5 rigidli Tiilpi mid ~I adtnd
Dale ~i grinzl mono-
litizate cu struetura.
Rosturi vertlcale in
ziduri.
1,0-5,0 5-10 !1exibile Rosturl Intre unltli\lIe
structurale.
Dale ~i grinzi armate
la Incovoiere sau arti-
culate.
Structurll rnetallca
reticularli.
>5 >10 independen tli Grlnzl-centurl se-
~arate de teren.
ilo\i de diamelru
mic.
Rezemare In 3 punc-
te. L, H - lungimea respecliv inal\imea constructlel.

202

Mifsuri constructive in cazul lucriirilor de drumuri , cdi [eraie [undate pe P UCM.

4.13. La lucrar ile de drurnuri ~i cal ferate problemele ce se

pun in cazul PUCM sint cele legate de:

- stabilitatea taluzelor ~i

- capacitatea portanta a platrormei.

La taluze degradarea are loc de obicei prin formarea unor crusle crapale care se desprind progresiv ~i aiecteaza zone din ce in ee mai profunde.

Slnt frecvente de asemenea ruperi de picior sau de adincime atunci cind apa se infiltreaza prin lisuri de contractie sau cind argila de la baza taluzului devine salurata ca urmare a unui drenaj deficient. In cazul clnd argi la absoarbe apa sau este supusa electului unor cic1uri de uscare-umezire rezlstenta la taiere seade Ioarte mult, pina la valori de ordinul N/cm2• In astfel de cazuri Ialuzele de echilibru ajung sa aiba incliniiri de 5° ~i 10°. La acesle valori se ajunge dad! in calculele de stabilitate se conteazii chiar pe rezistenta reziduala, care in cazul argilelor active poale Ii chiar 0,3 sau

chiar 0,1 din rezistenla de virf. .

In unele cazuri taluze initial stabile se degradeaza dupa clleva luni sau .cltiva ani, probabil ca urmare a atingerii unei noi situajil de echilibru a presiunilor lnterstitiale, care prin descarcare au avut la lnceput valori negative. Adesea procesul se accelereaza ca urmare a efedului unor ploi puternice.

De fapt ruperea trebuie atribuita unei proiectarl bazata pe valori prea optimiste pentru rezistenta la taiere ~i ca urmare a amorsarii unei caderl progresive.

4.14. Tratarea obisnuilf consta in tmbunatatirea condi [lilor de drenaj aut la piciorul cit ~i la partea superioara a Ialuzului, tn protectia supraletel impotriva eroziunii ~i a patrunderii apei prin inliltralie in fisuri prin inierbare, aslernerea unor materiale granulare (textile netesute) sau tocretarea ~i adoplarea unor panle dulci ale Ialuzelor de ordinul a 1/3 la 1/4. Tratarile mentionate trebuiesc realizate imediat dupa taluzare pentru di altlel aparitia Iisurilor poate conduce la formarea unei cuse de blocuri de argila insta-

bile ~i refractare la tratari ulterioare. .

4.15. In ceea ce priveste drumul propnu-zis, acesta se comporta ca orice constructle foarte u~oara la care greutatea ei proprie

I ._~~

nu cornpenseaza presiunea de umflare dezvoltaUi de pamtntul argilos.

~a ~i la cladiri sltualla din tirnpul construcjlel conditioneaza comportarea definiti vii.

Dac~ i.mbriicii~int_ea este !mperm~abilii ~i constructia a avut loc la sf!r~ltul veru cmd sucjlunea pamintului este ridicalii are loc ulterior un proces de mlgratle a apei din zonele invecinat~ mai ~mede spre zona centrals ptna la atingerea unei noi stiiri de echih~ru. Cresterea umiditiitii in zona centrals conduce la II mflarea pamintului ~i la aparijia de fisuri caracterlstice longitudinale.

4.16. Pentru proiectare este necesar sii se dispunii de ur ma-

toarele date: .

- evaluarea profilului de umiditate a terenului :

- prognoza distributiei de echilibru a umidiUitii dupii con-

struirea soselei ~i a varlajillor de volum aferente;

_ .. - d.eterminarea volumului specific V (densitatii p) ~i umiditat" optime w'P';

- modulul de delormalie (M) ~i indicele de capacitate porlanta (ICP). corespuuzatcrt stiirii de regim a terenului.

4.17. Pentru a micsora tendinta de umflare a terenului se poa~e rec~rge la inl?cu_irea ar~i~ei p~ o~ AI ~y pamTt maj . pu~m achy _s _ . .. .-t rea _eriodici'i__{fi.:::=I..:_ antr: rrn racammtll. In general trebule avut in vedere ca masurile suplimentare necesare pentru diminuarea efectelor argilelor active conduc la cost uri suplimentare (20 -;- 40%).

Tot _p~ntru_ ~i~in~area e.fe~telor umfliir.ilor ~i contractllle se prefera imbracamlntile Ilexlbile care pot h reparate mai usor.

4.18. C! alta !lliisura ~f.icientii este cons.l~uirea in etape, tntre care se lasa un tirnp sulicienl pentru stabilizarea condijiilor de umiditale.

. 4.19. 0 problema. esenjia Iii este dirijarea apelor de supralata ~I drenarea platforrnei pentru a evita stagnarea apei ~i umllarile aferente.

4.20. In general se recomandii evitarea folosirii piiminturilor contractile la realizarea rambleelor. Atunci clnd nu se dispune ?e aile. mal~riale ~e. poate recurge la t rnbunatatirea piiminlurilor In special prm stabllizarea cu var. In tot cazul compactarea parnln-

,

d'

turilor contractile trebuie realizata la urnidita] i cit mai mari aproplate de umiditatea de echilibru di rninuindu-se in Ielul acest a variajille de volurn aferente modilicar ilor de umiditate.

Pentru orient are in fig. 2 se arata gradu\ de compact are necesar in lunette de conditiile c1imatice ~i indicele de plasticitate a paminturilor (I pl. Conditille cele mai defavorabile din gralic corespund unor zone climatice cu perioade de secetii mai mad ca 3 luni. Trebuie menllonata insii cii aceste recomandiiri se referii la rambeele pe care se realizeaza grinz.ile sau lalpile cladirilor ~i nu sint aplicabile pentru drumuri cu trafic greu.

o

o~90 --4-~r-~-P~~4-~~~~

l...

~

~80r--r--~~~--~~--~~~ 1,....

~\~ q_

ryO~~ __ L-~~ __ ~~~~~~

o

Ip

fig. 2. Varla!la gradulul de compaclare necesar in Iuncjle de ccndljllle cllmatlce ~I I~.

Miisuri constructive peniru lucriiri hldrotehnice executaie pe PUCM 4.20 Datorlta excesului de apa pamtnturile argiloase Ioarte active manilesta in general fenomene de umflare.

Cauzele principale ale degradiirilor sint :

-9 inliltratiile de apa prin rosturile ~i fisurile tmbracamlnt ilor ;

+ ruperea taluzelor ca urmare a inllltratiei apei prin lisu-

rile de contraclle ; .

-t defor majil prin contractie la uscare at unci cind canalul nu are apa,

205

4.21. Printre masurile uzuale sint:

. T inlocuirea unui stral de 0,50-0.80 m cu material 2ranu·

lar inert ; ,--------

+ prevederea de trnbracamin]! asfaltice sau Iolil impermea-

bile din material sintetlc: .

+ saturarea Ierenulul inainte de executarea lucraril : .

i. proteclia zonelor marginale. '

. ~:~2, T~ orice ~azw este indicata executarea raplda a tmbracarninjii imediat dupa sapare, fara a lasa ca sa se ajunga la condij ii

.de uscare. .

4.23 .. ~a.rezervoarele de apa din belon simplu micile fisuri s?U permeabilitatea .. betonulul poate sa permita umezirea terenului

~ilteCI impingeri asupra pere ilor sau dalefor: .

. eVI a aces ap in.l'aminturlTeargiloase active struc-

tur!le v~r trebu~ armate si separafe-'ife l~r.enuL tnconjuralor prin ~trate am matenal granula!._p.revazind conditil de drenare sau de

11IIpelllleabll;ure. -.-.- .. -,.---.-.- .. - .. - .

5. MASURI PRIVIND ORGANIZAREA ~I' EXECUTIA LUCRARILOR DE FUNDATII EXECUTATE PE PUCM

5.1. Jnainte de inceperea sapaturilor la Iundatil, este absolut necesar ca suprafata..!;_renului sa fie cura\atii ~i nivelata • .cu.aante d~.,§cllrg~r~ s~~e ~xtertor, spre a nu se per mite. staguarea apelor. din 'p~eclpl ta t II I scur erea lor i w w . -deJund.a-Ue ;,aceste lucrar i se vor preve ea in proiect, ca lucrari de baza,

w w ~.2. Toate. 1~:~ar!le cic..lul.~i~~~~~Uor ~l~~.~ua pe.tronsoane. ~!..!Int_r_erupen §I !n.hmp Cit wma.1 scurt. pentru a see'ill_a varlatllte Im~~rrante de umldltateaparnmtului acttv, in tunpuL~x.ecutiei.

5.3. Ultimul strat de pamin'Cdeclrca 30 cm rosime din s~p~Jl!rj __ .· pe or IUniate in tlrnp - pe masura posibilitati or e execu le--a- u a tn zllIlcre'spectlvii - ~i i medial. i~inte a.Iurnarea betoQului de Iurrdat+erperrtru a se"evita-efedele negative causate de variatlile de umidilate.

Tn cazul in care nivelul de fund are al construc iei zone de variatiesezoniera--a-umldlta II pamintului, executantul

206

i .'

este obligat sa solicile prezenja proieclantului Inainle ~_inceperea turnarii betonului in Iunda\Tf, pentrtra veriflca"masura in oGafeipo-t-ezete tua~~jHcansiderarein-.-{lfoiectare corespund cu situa-

tla rea 1 ll"oe-,)"e--leren. . .

5.4. Daca totusi se produc cr!E.~Juri pe supralala .terenului

la cota ell! fl1nfi8fe, itlsinte de tiIfi\area betonului se v

matarea J()r, he cu lapte de clmen aca crapaturile stnt mid)

lie cu pamir I Iza re ~JfCOnform et. 5.6. i a oi la com-

pattarea are conform pet. 5.5.) precedata de 0

~~eh: 6 Hpa~jE!"JJlif.p.eotru a se._~.:u-mkI-iWea opTimaHOe echllt ru [a l!ita conform punctuIUl.~_~_I.!!__~_Qg_.deprezen13re.-----· .. ·---··-----·-·--··---···-·---

Aceste operalli necesita mult a atentie ~i lrebuie urmate imedial de tumarea belonului in Iundalie,

Masurile prescrise la acest punct se vor aplica ~i inainte de realizarea umpluturilor svb nardoseli (pet. 5.5.)

5.5. Umplulurile sub pardoseli se vor executa fie dJ_npaJ11in-

turi Ii site '(Ie' •. tre"umflare - dad se dispune

e un ast lel de material in zona - fie din PUCM stabilizate (confornrlffinctului 5.6.f; in toate cazurltt!, -mnptuturtte vor tt-btne rontplfCtale;TriSTraluri de 11>;::20' cm'grosil11e, fiind interzisa

utillzarea in acest scop a mi!tenalel0r drenante.

Solulia de realizare a umpluturilor va fit in mod obligatoriu mentionata if! proiectul de execulle.

--Penhu controtfitTeal1zarIl'umpTtiHimor de orice Iel, se va proceda conform STAS 1913/13-73, aceste lucrar! fiind prevazule in

proiect ca lucrjir] de bad. .

5.6. Stabilizarea PUCM, Iolosit la umpluturi, care se realizeaza in scopul de a se reduce umflarea relativa a pamtntulul sub Iimita care-l face insensibil la variatiile de umiditate V" < 90%. se poate efectua fie prin metode chi mice, fie prin _degresare cu nisip.

Pentru stabilizarea prin metode chi mice. se recomanda utili-

~area rzfUlui de var nestins, in ro or Ie e 3 ... 6% (din reutat~a pamln ulul uscat) , procentu s a I 1n~\1-~~)'.!._I~~e.!can. I!n In hmcttede Itatiifa ~iumidttatea naturala a pammtuTiiTachv respediv. Stabilizarea rin de t e cu nisip necesita un roc~l de 20 .. .4011 nisip grauntos care deasemenea ile$te prin

incercari.

~~"';";;""_;==:':::'::::===================--"""""'''_r-~'---- ------=-===

Incercarile pentru stabilirea proportitlor optime de praf de var riestins sau de nislp graunros-constadiffefectuarea in laborator -aunorlnnestecufl de probli din POeM ce urmeai1ra-rrslabilizat~--carora---Ii se determina umllarea relafJya (conform STAS 19134-2-1.J}--fh:liaglama Proctor (conform STAS 1913/13-73). Pe baza acestQ[Jncerciiri_Q_e laborator, proiectantul v_!_stahi Ii valorile urniditatii optlrne wop. ~i ~oluml!lUl spec1ITcTdensitatii aparente) in stare--uscata nec a fi realizate de executant e ~antier, merrttonlf aceste valori in rOlec, 0 a a cu rocentele de raf

nes e nisi raun os.

I· propriu-zisa de stabilizarea a PUCM constii din

amestecarea cit mai omogenii a pamlntulul respeetiv eu praful _

d , ro or I 1- -

1\ tatH a e m neercafl, reseflse de roiectant. Punerea

i opera a paminturilor sta I Iza e se face ~ e

roslme a mata me compaetate conform preYede-

rilor e la pet. 5.5.

I In toate cazurile, penlru asigurarea calitalll lucrarilor, toate operatiunile trebuie realizate lntr-un ti mp-clLJDaLscw:t---inclusiv compactarea p.!!nIntului stabilizat pus in opera, pentru-ea urnidiIatea rnaterlaTUlui sa nu se modifice eu mai mull de ±2% f~a

de umiditatea prescrisa in proiect. . .

5:7. La executarea lucrarllor de terasamente ~i Iundatll se vor respect a ur rnatoarele reglernentar i in vigoare:

- Norme republicane de protectla muncii, aprobatede Ministerul Muncii ~i Ministerul Siiniitiitii eu ordinul nr. 34/1975

~i 6011975. .

- Norme de protectla muncii in constructii-rnont aje. aprobate de Ministerul Constructiilor .Industriale eu ordinul nr. 7/N/1970.

-------------

(,will /AI.

---d

UJ..+b

~]: ~ I ~ I ~ I ~

t1 ~I~I~I~ ~~ ~ I ~ I ~ I g

tells'lN - I C't I M I "'I'"

n

f

t

::

i ,.

!

i

t

..

;.

" f'

:z: <l

11

VI ..

a.:;s:

:3: + <l g

g ~. ~ ~

ci 0 0 0

VI a.

:;s:

<l

Sij -- -~--!-~-,

~ -;

I

VI a.

-;

+ 8

210

e
12 IJ) $
<0 0> -
.; C'? ~ ~ .". 0
0 ~ 0
en 0 0 0 0 n
Cot
~If to- C-I 0>
<0 to- s 0>
I 0 ~ ~
ci 0 ci 0
.;
...
.
~
I S t- g -
... C-I !e
-
CoO ci ci ci ci
II
.
<l
IJ) ~ CIO l2
~ <0 t-
... ~ t- t- ~
CoO
- 0 ci ci 0
--
IJ) IJ) CIO .,.
C-I
~ ~ C'I ~
~ ~ ~
0 0 0 0
~I ~I~ 0
... C'?
C. o 0> oj
N ~I ~I t-·I C-I.
:J C'? C-I C'I
t: ~I ~I ~il ~
C'? C-I,-
t>o IJ) IJ) IJ) IJ)
I) ~ .,. ~ ~
n ei ~ .,. \t)
Q
Q.
~ - ~ C'? .,.
~
f-o
en 1--"

I

I

I

,

I

I

I

I

I

I I

ANEXA I

EXEMPLU DE CALCUL

Fie Iundatla continua a unei construcjll, avind dimensiunile date in fig. I. Presiunea uniform repartizatii pe talpa fundapei

este de 8,0 tim'.' .

Terenul de fundare este constituit dlntr-un strat omogen de

argila activa eu urmatoarele caracteristici:

- greulatea volumetrtca tn. stare naturala, y = 1,95 tlms

- modulul de elasticilale, E = I 500 tim'

- greutatea specifidi, y. = 2,70 tim'

Prin lncercar! de laborator s-a stabllit curba de contracj ie data in fig. 2, ~i curba de relinere a apel, data in fig. 3. RezultateJe tncerdirii edometrite dubie, efectuate pe probe cu umldltatea naturali'i ~i pe probe inundate, din acelasl material, slnt

prezentate in fig. 4. .

o.q

if}

AIW LA HfCk AoiHCI,!E

J.!'%

. ,tX

FIg. I. Cazul unef fundatll continue

211

80

~
/
~
»-: /
,"
7
·G
S
I 4
l t
.~
I ''l.J
I
J
··2
!
,
I
I
! :j
I
1 0 70

~

~ 50

I

'to

o

'20

10

-wI. ....

fig. 2. Curba de contracjle,

L __ .. __ ._.

i'\
<, I
- ~ I l
~.
H~'
\
\ 10

20 .J(J I,.(J S(}

-w./.-

fig. 3. Curba de rejlnere a apel.

G(J

70

213

rym

: :

: :

: :

1,0

r-
<,
r-:
..,r'M. WaAlf
--- r-- - <,
--_ <,
I ..... i'
-,. r-..
~~ _J f-..
: roo. 0

Fig. 4. Rezultalele incerdirllor edometrlce duble.

t

,

Pentru estimarea urnlljir ii probabile a terenului de fundare s-a avut in vedere 0 adinci me de 3,0 m a zonei active pe care se resimt variatiile de umiditate. 1n cuprinsul zonei active s-au considerat 4 slrale elementare de 0,5 m grosime (fig.l).

a) Cazul apei subterane la midi adtncime

Considerind nivelul apei subterane la 5,0 m adincime de la supraiala terenului ~i valorile ini'[iale ale umidltatil, WO' date in fig. 1 penlru calculul distributiei finale de echilibru a umidit3\i! WI' s-au stabilit diagramele de variatie cu adincimea a efortulul din sarcina litologica, cr", ~i din tncarcarea transmisa de tundatle cr,.

Utilizind curba de contraclie ~i curba de re\inere a apei, s-a stabilit, pentru fiecare strat elementar, valoarea final a de echilibru a urnidit atii, WI' utilizind procedeul prezentat, in § 8

din ~ota de prezentare.

Calculele sint prezentate sistematizat in Iabelul I.

Variatia de umiditate, ~W, a fost apoi transformata in vartalle specilica de volum AVIV pentru Ilecare strat elementar. 'Considerind ca pamintul este puternic fisurat si deci modificarile

214

,

I i

, -

de volum prin umflare sint egale pe cele trei directii, rezulta umflare maxi rna:

s. = _I 0,794 = 0,265 m 3

b) Cazul apei sublerane la mare adlncime

Umiditatea Ilnala de echilibru este dictata, in acest caz, de bilanjul dintre precipitaiil ~i evapotranspiratie, exprimat prin indicele climatic, lm. Considerlnd ca amplasamentul Iundatiei analizate se afla lntr-o zona cu clima senuumeda, avind lm = -10, din graficul dat in fig. 12 din Nota de prezentare, rezulla 0 sectiune de echilibru pF = 3,75 si, din curba de retlnere a apei, 0 urnid itate de echilibru W, _: 32%.

Varlatia specilica de volum corespunzaloare fiedirui stral elernentar s-a deterrninat in acelasi mod ca ~i in cazul precedent.

calculele fiind prezentale in tabelul 2. _

Urnllarea supralelei rezulla, in acest caz,

I

s. =3 0,50 = 0,166 m '

c) Utilizarea tncercsrii edomeirice duble

A~a cum s-a aratal in § 2 al prezentelor Instrucliuni umflarea maxima a terenului de fundare poate fi estimaUi ~i prin metoda tncercarii edometrice duble. Calculele efectuate pe baza curbelor compresiune-porozitate din fig. 4, slnt prezentate in Iabelul 3.

Umflarea estimata prin aceasta metoda este S. = 0,164 m, cu 0,101 m mai mica declt valoarea estimat3 pe baza dlstribulie! de echilibru a umiditatil, atunci ctnd nivelul apei subteran se

afla la adinci mea de 5,0 m. '

Cu yaloarea urnllarii maxime probabile, S., estimata printr-una din melodele prezentale, se pot evalua sollcitarlle date de aceasta umflare asupra construcliei.

Astlel considerind un raport all = 0,34 tntre lungimea zonei centrale a Iundallei, afectata de umflare, ~i lungi mea Iundatiel, din fig. 17 din Nola de prezentare, rezulta un coeficient I JI = 50.

Momentul corespunzalor umllaril S., este, pentru cazul examinat

M = ~.1500·0 6"·50·S = 5298 75 S

16 ' • ,.

avind valorile: 1404,17 tm, pentru cazul a, 879,59 cazul b ~i 868,99 tm pentru cazul c.

CUPR1NS

NOTA DE PREZENTARE 156

\. lnlroducere • • • • • • • • • . • . . • . 156

'2. Delinirea, provenien\a ~i comporlarea PUCM . . 156

3. Raspindirea PUCM tn R.S.R. • • • . . . . • . 158

4. Fadorii care in(luen\eaz3 varia\iile de volum ale PUCM ~i clasi·

Hcarea lerenurilor de lunda\ie de aces I Up •..••.• 160

5. lndicele de conlrac\le-um(lare ~i varia\iile de volum ale pamtn-

lurilor argiloase active • . • • • • . • • . • • • • • • • • . .' 162

6. Comporlarea conslruc\ii1or ~i apari\ia degradarllor. . . . . . • ., 170

7. Corelarea masurilor de prolectare ~I execu\le cu posibllilalea de rna-

nileslare a conslruc\iel sau umllaril lerenulul de lundare . . . ., 171

8. Eslimarea dislribu\iei de echilibru a umidi\ii\il sub construc\iI ~I

varia\lile de volum a{erenle ••.••••..•••.•.••• 172

9. Evaluarea solicitilrilor dale de um(larea lerenului de {undare asupra

conslruc\lel. • • • . • . . . • . . . . 177

10. ANEXA A. Dlagrama de identificare 182

1 \. ANEXA B. Dlagrama de slare • 187

I,

I \

\

\

INSTRUQIUNI 1"EHNICE

1. Generalila\i • • • • • • • • •••••.• ' 190

2. Cercelarea lerenului ' • • • . • . • • • • . • .' 191

3. Elemenle penlru eslimarea deplasarilor produSe de piimtnlurlle la

umllari ~i conlrac\ii mario . • • . . . . • . . . • • •• 192

4. Masuri la proleclarea cooslruc\llIor. . . . • . . . • . ., 194

5_ Masuri privind organizarea ~i execu\la lucrarilor de funda\iI execu-

tate pe PUCr.\ • • • • • • . • • . . . . . . . • . • . • • . ., 206

6. ANEXA I

. . . . . . . . .

...........

211

INSPECTORATUL GENERAL DE STAT PENTRU INVESTlTIl-CONSTRUCTII,

ORDIN Nr. 31

REFEIUTOR LA APROBAREA .. NORMATIVULUI CAORU PRIVINO DOTAREA LABORATOARELOR' DE CONSTRUCTllMONTAJ"

In baza.Oecret~lui nr: 264 din 30 iulie 1976, pr ivind tnliin[area, orgamzarea ~I func\lonarea Inspectoratului General de Stat

pentru lnvesti\ii-Construc\ii;

,Avind in yedere art. 63, lit ( din Legea nr , 8/1977 prin care

Inspectorat~IUI General de Stat penlru Investi\ii-Conslruc\ii n revme sarcma de a propune sau emile norme melodoloaice privind dotarea .cu aparalura de verifica~e a caliUi\ii cons~uc\iilor, a compartlmentelor de control tehnic de calitate din organiza\iile

de cO!lslruc\ii-montaj; ,

Avind'in vedere referatul nr. 7993/21.XII.l978 al Inspec\iei

,de Stat ,in Construc\ii,

Se emile urmatorul

OROIN:

Art. 1. _ Se aproba .. Normalivul cadru privind dolarea laboratoarelor de conslruc\ii- montaj ".

Art. 2. _ Prezenlul normaliv cadru intra in vigoare incepind

cu data de 30 iunie 1979.

p. INSPECTOR GENERAL DE STAT, Ing. D. MOSORA

217

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful