PAG - 1

-

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole vegetale şi a
adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEdN), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti. Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul agronomie. Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea
sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole durabile şi a unei agriculturi competitive.

Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

PAG - 2 -

PROIECT CEEX nr. 732 AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V. BUCUREŞTI ECHIPA DE CERCETARE SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor

PAG - 3 -

INTRODUCERE ………………………………………………………....4 CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ.................................7 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................14 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” …..............................................27 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME”...........................................................................................107 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI”..................................................................................................135 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE”......................................................................................................186 CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI .......................................................................216 UNELE CONCLUZII...........................................................................349 BIBLIOGRAFIE....................................................................................351

PAG - 4 -

INTRODUCERE
Pentru a putea produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie să se înscrie în tendiţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea cunoaşterii, pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea, etc. Orientarea spre această promovare constituie o condiţie obligatorie pentru progresul agriculturii ţării noastre şi a integrării în Uniunea Europeană. Rezultatele „Recensământului General Agricol” 2002 dat publicităţii în anul 2004 scot în evidenţă un grad accentuat de fărâmiţare a terenului agricol, un număr exagerat de mare de exploataţii de dimensiuni foarte reduse şi neeficiente economic şi confirmă de asemenea, necesitatea restructurării agriculturii româneşti, pe baza organizării unor exploataţii de tip comercial, cu structuri de producţie şi sisteme tehnologice performante, viabile din punct de vedere economic. Tehnologiile proiectate evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate, eficiente economic şi nepoluante, precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie. Măsurile tehnologice preconizate au ca obiectiv sporirea randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile, captarea cât mai eficientă a energiei radiante şi termice a soarelui şi a precipitaţiilor, consumuri raţionale de energie convenţională, de îngrăşăminte chimice şi pesticide, în vederea prevenirii deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii. Practica performantă a unor exploataţii agricole din ţara noastră, demonstrează că în contextul economiei concurenţiale de piaţă, obţinerea unor randamente înalte la hectar, creşterea productivităţii muncii, ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice a cheltuielilor de producţie şi, în final, realizarea unor rentabilităţi competitive şi durabile – mai ales în societăţile comerciale agricole de mari dimensiuni – depind într-o măsură hotărâtoare de înseşi dimensiunile, structura, calitatea şi gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor (bazei) tehnico-materiale. Transformarea exploataţiilor noastre agricole în agenţi economici capabili să contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţă a produselor agricole autohtone şi a integrării în Uniunea Europeană presupun realizarea unui nivel superior de pregătire culturală şi profesională a populaţiei ocupate în agricultură. Deşi obiectivul principal al activităţii manageriale îl constituie producţia şi prin aceasta obţinerea de rezultate maxim posibile, măsurabile prin profit sau venit net, deciziile

PAG - 5 -

care privesc structura şi nivelurile acesteia trebuie să ţină seama atât de resursele existente şi posibil de angajat, cât şi de cerinţele pieţei. Creşterea capacităţii concurenţiale pe piaţă rezidă din condiţiile de favorabilitate ale zonelor de cultură, înzestrarea mai bună cu anumiţi factori de producţie, poziţia faţă de pieţele agricole; orientarea spre producerea de produse „curate” care vor fi din ce în ce mai căutate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă; atitudinea „prietenoasă” faţă de mediu. În aceste condiţii, informaţia are o importanţă tot atât de mare ca şi resursele naturale. Pentru stadiul în care se află agricultura noastră în prezent, elaborarea unui ghid informaţional cu problemele de ansamblu ale managementului producţiei vegetale, care să fie difuzat celor interesaţi, este binevenit.

Cui se adresează ghidul?
Grupul ţintă al acestui ghid de resurse în vederea dobândirii de informaţii şi cunoştinţe tehnico-economice şi de management pentru diferite tipuri de exploataţii vegetale îl reprezintă fermierii, specialiştii în consultanţă agricolă, instituţiile financiare, agenţiile guvernamentale şi alţi consilieri care iau decizii în sectorul agroalimentar.

Scopul ghidului
Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile şi bugetele fermei în care sunt proiectate costurile şi veniturile pentru activităţile vegetale, în decurs de un an de zile. Fermierii pot folosi bugetul fermei la compararea a două sisteme de producţie, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi plătită pentru maşini sau pământul închiriat, a producţiei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a fondurilor potenţiale pentru investiţii.

Obiectivele specifice ghidului:
să ofere informaţii despre principalele concepte (fişa tehnologică, buget, costuri variabile, costuri fixe, venituri, marja brută, etc.)/procese economice relevante pentru fermele vegetale de diferite dimensiuni; să facă legătura dintre informaţii şi activitatea desfăşurată.

-

Mod de utilizare
Chiar dacă acest ghid oferă o trecere în revistă a diverselor concepte tehnicoeconomice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie considerat un test de competenţe ci de recunoaştere a propriilor cunoştinţe. Fermieri

PAG - 6 -

care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii plătite sau neplătite, la procurarea de bunuri şi servicii pentru activitatea de producţie, participă la viaţa economică, acumulează cunoştinţe vaste în domeniu având şansa participării directe la decizia economică.

Structura ghidului:
Ghidul cuprinde: tehnologiile de cultivare a plantelor, fişele tehnologice, bugetele culturiilor pe hectar, bugetul total pentru întreaga suprafaţă a fermei, fişa sintetică a principalilor indicatori de sinteză pe module de exploataţie, fişe cu dotarea minimă necesară la nivelul modulelor de exploataţie proiectate, etc. În ghid sunt prezentate modele de evidenţă care surprind algoritmul de completare a documentelor (fişa tehnologică, bugetul total al exploataţiei, etc.) precum şi modul de calcul al unor indicatori importanţi şi interpretarea acestora. În final s-au obţinut informaţii cu privire la mărimea profitului obţinut, pe ansamblul exploataţiei, informaţii cu privire la rentabilitate în funcţie de capitalul folosit, precum şi clasificarea exploataţiei agricole vegetale în funcţie de MBS (fişa sintetică a principalilor indicatori de eficienţă, etc.). Exploataţiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie, activităţile desfăşurate în cadrul acestora sunt specifice sectoarelor de producţie vegetală. Modelele de evidenţă (bugetul exploataţiei) au ca efect o bază de date coerente despre activitatea exploatţiei şi implicit posibilitatea stabilirii corecte a veniturilor şi cheltuielilor precum şi a altor indicatori utili în aprecierea eficienţei economice.

PAG - 7 -

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ

1 Cine trebuie sa fie producătorul agricol? 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)
2.1 Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

un mai bun informatician şi un mai bun specialist în marketing. evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei.Ce culturi se adaptează cel mai bine la condiţiile de producţie din fermă? . de constrângerile mediului economic în continuă schimbare şi să găsească soluţii de adaptare.Care trebuie să fie dimensiunea sau scara producţiei optimă pentru ferma mea? . organizare.Ce oportunităţi de piaţă am că să îmi valorific producţia în condiţii care să îmi permită obţinerea de profit? . progresul exploataţiilor agricole şi al agriculturii în ansamblu depinde în cel mai înalt grad de calitatea activităţii manageriale. În aceste condiţii de risc şi incertitudine.Ce pregătire şi ce experienţa am în producţia vegetală şi cum pot miza pe acestea în activitatea mea în fermă? .PAG . determinarea principalilor concurenţi. controlul şi reglarea activităţii. Cine trebuie sa fie producătorul agricol? Agricultura viitorului are nevoie de un tip de producător agricol. Pornind de la aceste realităţi el trebuie să găsească soluţii la următoarele probleme: .Cine sunt concurenţii mei şi ce fel îmi pot afecta activitatea? . un mai bun specialist în protecţia mediului. declanşarea acţiunilor. de competenţa şi priceperea de care trebuie să dea dovadă managerii în procesul realizării funcţiilor conducerii – de prevedere. care trebuie să fie şi va fi un bun agronom. identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă.Cine ar putea fi clienţii şi cum le pot furniza produsele mele? După ce îşi face o imagine generală asupra posibilităţilor de producţie şi de valorificare ale produselor fermierul trebuie să stabilească următoarele elemente concrete de care depinde viitorul activităţii sale: . Conducătorii exploataţiei agricole trebuie să ţină seama de cerinţele şi mecanismele de funcţionare ale pieţei.8 - 1. În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie. necesitatea alegerii unei structuri optime de culturi. un mai bun analist financiar.

. care este regimul de precipitaţii din regiunea în care mă situez şi în ce fel pot interveni în vederea în cazul în care acesta este deficitar? a. De ce suprafaţă voi avea nevoie pentru a îmi realiza obiectivele? .Cine şi cum contribuie la realizarea obiectivelor în cadrul fermei? În cazul în care toate activităţile în exploataţie cad în sarcina fermierului acesta trebuie să se organizeze singur. la un anumit nivel de dezvoltare a factorilor de producţie.Deţin o suprafaţă de teren.9 - Dimensiunea sau scara producţiei este dată de suprafaţa de teren. Fermierul în procesul de organizare a exploataţiei trebuie să găsească răspunsurile la următoarele întrebări referitore la factorii de producţie: . Managementul în fermele vegetale trebuie să aibă în vedere identificarea şi stabilirea factorilor de producţie. sau în cazul întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente şi în ansamblul lor. de aptitudinile sale manageriale depinzând în mod direct rezultatele obţinute. materiale. în mod indirect. .De ce bază tehnică dispun şi de ce aş avea nevoie pentru derularea activităţilor de producţie? Dimensiunea exploataţiei poate fi determinată în funcţie de o serie de criterii tehnice. Fermierul care îşi desfăşoară activitatea într-o fermă vegetală trebuie să aibă în vedere că proporţiile producţiei influenţează eficienţa utilizării bazei tehnico-materiale a exploataţiei agricole.Care sunt factorii de producţie care îi folosesc în vederea obţinerii de produse agricole vegetale? Referitor la factorii naturali: în ce clasă de fertilitate se încadrează solurile de pe terenurile pe care le folosesc în procesul de producţie? b. informaţionale şi financiare. economice. Prin urmare fermierul trebuie să găsească răspunsuri şi în raport cu aceste elemente: . de baza tehnică existentă. În situaţia în care fermierul este ajutat de membrii familiei sau foloseşte forţă de muncă angajată organizarea presupune combinarea nemijlocită a resurselor umane şi.PAG . la nivelul fermei.

ce necesar de forţă de muncă sezonieră trebuie să am în vedere. Prin acţiunea lor ei pot favoriza sau defavoriza desfăşurarea proceselor de producţie şi eficienţa utilizării factorilor economici. pentru ce activităţi am nevoie de angajaţi şi ce specializare trebuie să aibă aceştia? c. fungicide. din zonă? c. în ce perioade de timp şi în ce activităţi îmi este necesară? Factorul uman reprezintă factorul conştient al întregii activităţi din cadrul fermei vegetale. Ei au un caracter dinamic care se manifestă prin transformările pe care le suferă. de ce cantităţi am nevoie ? (în funcţie de modulul de exploataţie 3/5. Cunoaşterea factorilor naturali. ce necesar de personal permanent am nevoie? b. de ce materiale am nevoie pentru a produce? b. Care sunt vânturile predominante şi cum mă afectează? Factorii naturali nu sunt factori purtători de costuri care să se transmită asupra produselor obţinute. Referitor la factorii economici: a. îngrăşăminte etc. ce cantitate de apă îmi este necesară pentru irigat? Factorii economici sunt purtători de costuri care se transmit asupra producţiei obţinute. parţial sau integral în procesele de producţie. care sunt principalii furnizori de seminţe. elementul prin care sunt puse în acţiune mijloacele de producţie şi aplicate tehnologiile de producţie. Referitor la factorii umani: a. c. a probabilităţii de apariţie a lor precum şi a modului lor de manifestare permite valorificarea mai bună a factorilor economici. . erbicide..10 - care sunt temperaturile medii anuale şi ce plante/soiuri/hibrizi sunt favorabili acestui regim termic? d. insecticide..PAG .n ha ) d. Factorul uman creează valori mai mari decât propriul său cost.

prăşitoare. uneltele cu care se execută arătura. materiale. identificarea potenţialilor investitori în dezvoltarea şi diversificarea producţiei. produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor. adâncimea de semănat şi plantat şi distanţa dintre rânduri. organizarea şi tehnologia normelor de servire. momentul când se aplică îngrăşămintele chimice. a inflaţiei şi a dobânzilor la credite. AM DOVEZI (REZULTATE) FUNCŢIILOR STIU. ANALIZA DE CONŢINUT A POT.). . tipuri de erbicide şi caracteristicile lor (remanenţa pentru culturile din rotaţie). pise de schimb şi produse utilizate în cultura palntelor de câmp. utilaje care se folosesc la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor. de epocă şi de modul de executare a arăturii. caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor aprovizionate. cataloage de produse şi firme producătoare. managementul. tipul de culturi premergătoare: păioase. leguminoase.11 - 2. facilităţi. factorii care determină mărimea şi dimensiunea unei exploataţii agricole. cu epoca de semănat şi plantat cu calitatea pregătirii patului germinativ. producţia. metode de tăiere (pomi. Şi a legislaţiei. tipuri de ingrăşăminte chimice. tipuri de materii prime. cu umiditatea solului. procedee de irigare şi norme de udare. evoluţia preţurilor produselor necesare a fi cumpărate. elemente de corelare a lucrărilor solului cu plantele premergătoare. evoluţia comerţului exterior preţuri. elemente de corelare între caracteristicile zonale şi soiuri. comercializarea etc. de adâncimea arăturii. preferinţele consumatorilor. clasificarea exploataţiilor agricole după indicatorul „marjă brută” elemente de corelare dintre tipul de asolament. structura de producţie a unei exploataţii agricole. concurenţii actuali şi cei potenţiali care apar pe piaţă. profilul explotaţiei şi culturi.PAG . elemente de corelare a densităţii plantelor cu capacitatea de înfrăţire a soiurilor (cereale). factorii care influenţează structura culturilor. noutăţile în tehnologii) şi mediul intern (finanţele.vie). cerinţe etc. momentul când se execută lucrările fitotehnice. „Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a realiza activităţile din producţia vegetală? ” CE TREBUIE SĂ ŞTIU? - - - - elemente de corelare a sitemelor de producţie cu mediul extern (evoluţia cererii pentru produsele unităţii.

marja brută standard (MBS). condiţii de depozitare. bugetul culturii/ha. tehnici de evaluare a însuşirilor calitative. . tipuri de utilaje agricole. să pregătesc utilajele de semănat şi sa efectuez probele de lucru. tipuri de lucrări de întreţinere. valoarea producţiei medii lei/ha. producţia totală (to). tipuri de lucrări agricole specifice. indicatorii sintetici de analiză a eficienţei economice a modulelor de exploataţie etc. metode de recoltare.PAG . valoarea producţiei totale – venitul brut (lei/to)). lucrările manuale şi materialele specifice tipurilor de culturi (întocmirea fişei tehnologice).vie). metode şi forme de conducere (pomi. rata profitului. calendarul lucrărilor agricole.tipuri de tăiere (pomi.vie). să execut lucrările de fertilizare.tehnici de tăiere(pomi. tipul determinărilor de evaluare a producţiei pentru efectuarea lucrării de recoltat. să execut lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor.12 - - - - . elemente de corelare a activităţilor din producţia vegetală cu lucrările mecanice. parametrii standard la recoltare. bugetul exploataţiei.vie). reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje agricole. să pregătesc patul germinativ să execut lucrările de semănat pe tipuri de culturi.vie). profit. să execut lucrările fitotehnice. elemente de corelare între caracteristicile zonale şi sistemele de tăiere (pomi. să execut irigarea. parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole. cheltuieli fixe. costul de producţie. cerinţele climatice de recoltare.vie). indicatorii de producţie (producţia medie kg/ha. cheltuieli totale. dotarea minimă necesară. CE ACTIVITĂŢI POT REALIZA? - să execut lucrările de bază ale solului în funcţie de planta premergătoare şi de cultura nou înfiinţată. normative privind durata de fucnţionare a utilajelor pe tipuri. pragul de rentabilitate. obiectivele tipurilor de tăiere (pomi. indicatorii economici: cheltuieli variabile. .

-compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial.13 - - . să execut recoltarea. tipului de lucrări ce se vor executa. asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. -determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice. să execut tăieri. Venituri pe cultură.PAG . . să cuantific indicatorii de producţie şi indicatorii economici.să execut combaterea buruienilor. -efectuarea corecturilor care se impun. CU CE REZULTATE S-A FINALIZAT MUNCA PE CARE AM DEPUSO?" Rezultatele finale se pot aprecia prin: -măsurarea realizărilor (ex. umane etc).să pregătesc utilajele corespunzătoare. Venituri totale). să pregătesc recoltarea . producţia totală. bugetul culturii/ha şi bugetul fermei. inclusiv acţionarea. etc. Producţia medie. pe măsura posibilităţilor. să întocmesc fişe tehnologice. . climatice. să execut lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative. evidenţiind abaterile produse.

1.4.3 Lucrările solului 2.1.5 Întreţinerea culturilor 2.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha . Consideraţii teoretico-metodologice 2.1 Amplasarea culturilor 2.1.4.1 Sistemul de producţie 2.1.2 Fişa tehnologică a culturilor 2.4.4.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale 2.2 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal 2.4 Combaterea buruienilor 2.1 Tehnologia cadru 2.1.4 Caracteristici de management în cultura vegetală 2.4.14 - CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR 2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 2.4.4.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente 2.4.PAG .

15 - 2. piaţa internă şi externă. 2. legumicultură. Structura de producţie intensivă se caracterizează prin ponderea ridicată a unei activităţi în producţia totală. culturilor care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs) şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi. alegerea sistemelor de producţie trebuie să aibă la bază şi o fundamentare economică . stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea naturii şi volumului producţiilor (în sens mai larg al activităţilor. modul de parcelare sau de comasare. identificarea punctelor sensibile de intervenţie în managementul fermei vegetale. Structura de producţie extensivă se caracterizează prin predominarea culturilor cerealiere în suprafaţa cultivată şi în producţia marfă şi a altor culturi care valorifică slab pământul.PAG . Pe lângă restricţiile sau facilităţile legate de factorii de producţie interni sau externi.3 Sistemul de producţie Acesta reprezintă un ansamblu integrat de factori de producţie.). politica agricolă. Structura de producţie a unei exploataţii agricole poate fi: extensivă sau intensivă. În esenţă. Facilităţile şi/sau restricţiile interne sunt legate de: particularităţile terenului. în special de factori variabili la hectar. producţii şi modalităţi de cultivare a plantelor care funcţionează sub influenţa mediului extern. piaţa funciară. Consideraţii teoretico-metodologice Elementele de principiu care stau la baza proiectării ghidurilor tehnico-economice pentru producţia vegetală sunt: • • • • sisteme şi structuri de producţie în sistemul vegetal. etc. cum ar fi în cadrul producţiei vegetale prin ponderea ridicată a culturilor intensive (plante tehnice. posibilităţile de valorificare (individual sau prin cooperare. direct sau indirect prin intermediari) facilităţile financiare. social şi economic. mediul tehnic. tehnologii de producţie în sectorul vegetal. activităţile anterioare exercitate. Aceste exploataţii au tendinţă de-a îşi spori suprafeţele pentru a realiza venituri mari. situaţia financiară. Prin creşterea alocărilor de factori. structura de producţie tinde să devină intensivă chiar dacă se cultivă plante care prin caracteristicile lor dau . disponibilul de materiale. Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de producţie prin: condiţiile pedoclimatice. restricţiile privind poluarea solului şi aerului. mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole. disponibilul de forţă de muncă.

culturile furajere. în general din 2-3 culturi (grâu. culturi furajere. Toate aceste aspecte conduc în timp la reducerea randamentului culturilor agricole. etc. tehnologiile de cultivare. cartofii. urmate de plante tehnice. pentru agrozona de Neirigat 25-27 15-18 12-16 5-7 11-14 8-10 3-4 Structura culturilor . grâul. în general. recomandată de cercetarea ştiinţifică: % Cultura Irigat Porumb Plante furajere Grâu Soia Orz+orzoaică Floarea soarelui Sfeclă de zahăr orientativă.PAG .componentă a sistemului de producţie. încadrate în asolamente şi rotaţii specifice fiecărei zone de producţie agricolă. floarea soarelui) care nu asigură o valorificare eficientă a resurselor locale constrânse şi de imposibilitatea asigurării mijloacelor tehnice la nivel optim. porumb.16 - producţii de valoare scăzută. Diversitatea condiţiilor economice şi sociale din ţara noastră determină existenţa unor tipuri variate de structuri ale culturilor.). întâlnim structuri de producţie reduse. în zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a cerealelor (în special porumb şi grâu). legume. din cauza lipsei forţei de muncă. opţiunile fermierilor. În societăţile agricole mari predomină. . Astfel. etc. este influenţată de 33-35 14-15 10-12 8-9 6-8 5-6 4-5 În exploataţiile agricole mici. porumb. randamentele medii la hectar sunt ridicate şi permit obţinerea unor venituri mari. condiţiile climatice. tipul de asolament. În definirea componente: unui sistem de producţie vegetală vor avea în vedere următoarele structura culturilor (sau a produselor acestora). sistem de cultură şi chiar tip de exploataţie. culturile care au un grad ridicat de mecanizare. următorii factori: pământul. În zonele mai înalte predomină sfecla de zahăr. familiale. legume. În tabelul următor se prezintă o structură a culturilor câmpie. În perimetrele irigate predomină culturile care dau cele mai bune rezultate economice în condiţii de irigare (sfeclă de zahăr. În acest caz. culturi furajere. condiţiile economice şi organizatorice.

. bilanţul energetic. . pe grupe de cheltuieli şi pe verigi tehnologice. costul unui kwh. . zonă. Principalii indicatori utilizaţi în evaluarea şi alegerea tehnologiilor sunt: producţia medie la hectar.) la ha şi pe kg produs. Estimările efectuate se bazează pe norme şi tehnici de producţie care trebuie respectate în realizare unei tehnologii performante. . iar direcţiile principale sunt considerate următoarele: .alegerea soiurilor şi hibrizilor celor mai productivi. energie. . marja brută la hectar. . costul unitar – lei/kg produs. Se reduc astfel consumul de carburanţi şi unele cheltuieli. Tehnologiile înscrise în obiectivul de realizare a ghidurilor au fost elaborate în sistem irigat şi neirigat pentru diferite nivele de producţie.determinarea cantităţilor optime de îngrăşăminte şi a normelor de irigare. utilizarea în proporţie mai mare a îngrăşămintelor naturale. un rol crescând revine tehnologiilor avansate. energetic şi ecologic. funcţie de structura culturilor stabilită în cadrul modulelor de exploataţie. procedee şi activităţi desfăşurate într-o anumită succesiune.a. consumul de energie la ha şi pe kg produs. pe kg de produs. combustibili. cantitatea totală de îngrăşăminte (în s. Există un mare decalaj între tehnologiile care pot fi folosite şi folosirea lor efectivă iar tendinţa care se manifestă a fost şi este de substituire a unor tehnologii relativ performante cu altele tradiţionale. economic. cheltuielile totale la hectar.PAG . în vederea obţinerii diferitelor produse de natură vegetală. în funcţie de soi. reducerea consumului specific de materiale. pe zile-om.efectuarea unui minim de lucrări pentru a evita tasarea solului. în raport de zonă şi destinaţie. hibrid. .dezvoltarea sistemelor de combatere biologică a dăunătorilor.creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în vederea sporirii producţivităţii muncii.alegerea perioadei optime de efectuare a lucrărilor.4 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal Tehnologia de cultivare reprezintă un ansamblu de metode.exploatarea raţională a sistemelor de maşini.alegerea pentru fiecare cultură a densităţilor la ha. . În realizarea unei agriculturi performante şi competitive.17 - 2. Criteriile avute în vedere în optimizarea tehnologiilor sunt: tehnic.

de muncă pe unitatea de efect (din punct de vedere al factorilor de producţie). ca şi insuficienţa acestora influenţează negativ producţia. concomitent cu adoptarea unor tehnologii şi practici menite să reducă riscul pentru sănătatea umană şi calitatea mediului. la conservarea mediului înconjurător. precum şi înregistrarea soirilor de plante agricole (Legea nr. cât şi pe cea externă (din punct de vedere al eficienţei economice). Deşi există reglementări privind producerea.PAG .favorizarea unui grad ridicat de rentabilitate şi competitivitate pe piaţa internă. . Criteriul de bază în agricultură în aprecierea nivelului unei tehnologii îl constituie consumul energetic. în practică se mai folosesc seminţe necertificate din categorii biologice inferioare. O utilizare raţională a îngrăşămintelor presupune asigurarea echilibrului dintre cantitatea totală de îngrăşăminte intrată în sol (în principal azot. cu scopul de a menţine suficienţi nutrienţi pentru obţinerea produselor vegetale în cantitatea şi de calitatea dezirabilă. fosfor şi potasiu) şi cantitatea totală de îngrăşăminte care părăseşte solul în fiecare an. comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor. care trebuie să fie cât mai mic pe tona de produs obţinut. controlul calităţii. se impune utilizarea pe scară mai largă a erbicidelor.obţinerea unor produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori. la obţinerea de produse „curate”( din punct de vedere ecologic). Realizarea unei agriculturi moderne şi competitive este condiţionată şi de calitatea materialului biologic. Folosirea în exces a îngrăşămintelor. . costurile şi eficienţa producţiei.18 - Astfel: .reducerea consumului de energie. . Tehnologiile estimate urmăresc: . cu valori de întrebuinţare la nivelul celor mai înalte exigenţe (din punct de vedere al produsului). Concentrarea producţiei agricole se manifestă în primul rând prin reducerea numărului de exploataţii agricole şi creşterea suprafeţei medii a acestora. insecticidelor şi fungicidelor. 75/1995). de materii prime şi materiale. . Aplicarea de tehnologii moderne presupune concentrarea producţiei agricole. Ca şi în cazul îngrăşămintelor.favorizarea dezvoltării resurselor regenerabile.utilizarea îngrăşămintelor se înscrie între cerinţele esenţiale ale asigurării unei agriculturi moderne şi competitive.

. > 40 UME 2..exploataţii agricole foarte mari………. 16-40 UME . administrarea. gestionarea şi coordonarea personalul angajat în fermă. calculat ca difernţă între produsul brut al unităţilor agricole şi cheltuielile variabile aferente (costuri operaţionale).19 - 2.. Marja brută se exprimă în Unităţi de Măsură Europeană (UME) având echivalentul a 1200 euro.exploataţii agricole mijlocii…………… 8-16 UME .. valorificarea produselor obţinute. Mărimea unei exploataţii evidenţiază modul în care în ansamblul resurselor sale au fost atrase.. asigurarea calităţii proceselor de producţie şi a produselor obţinute... La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie să aibă în vedere în primul rând determinarea principalelor obiective la nivel de fermă şi a componentelor sale....exploataţii agricole mici……………….exploataţii agricole mari………………. promovarea şi desfacerea acestora pe piaţă.PAG . < 4 UME . completat de volumul celorlalte resurse şi condiţii de desfăşurare a proceselor de producţie. Managerul unei ferme vegetale trebuie să intervină permanent pe întreaga desfăşurarea a procesului de producţie şi să aleagă cele mai bune soluţii privind aprovizionarea cu mijloace tehnico-materiale.4 Caracteristici de management în cultura vegetală Managementul practicat în fermele agricole vegetale trebuie să acopere toate activităţile de natură tehnico – economică care se succed la nivelul acestor ferme şi să aibă în vedere aspectele care determină gradul de eficienţă economică şi asigură prosperitatea fermierului şi a familiei sale.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole Dimensiunea unei exploataţii este dată în primul rând de volumul principalului mijloc de producţie (pământul). 4-8 UME ... derularea activităţilor de producţie conform obiectivelor stabilite.exploataţii agricole foarte mici. activităţile financiare din cadrul fermei. .. În funcţie de acest indicator de mărime se realizează clasificarea exploataţiilor agricole astfel: .. precum a şi resursele şi a principalele mijloace necesare realizării lor. alocate. În clasificarea exploataţiilor după mărime se utilizează indicatorul „marja brută”. combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectat de rezultatele obţinute..

4. Intervenţia managerului din punct de vedere economico .1 Tehnologia cadru Tehnologia de producţie aplicată în cadrul fermelor vegetale variază în funcţie de resursele materiale. este singura metodă agrotehnică utilizată în cultura plantelor care nu necesită nici un fel de investiţie. pornind de la alegerea soiurilor şi hibrizilor. funcţie de sistemele de cultură utilizate în cadrul exploataţiilor agricole. Elaborarea unei tehnologii cadru în fermele vegetale presupune stabilirea unei succesiuni de activităţi care sunt derulate in fermă in cursul unui an agricol. evaluarea producţiei şi în final recoltarea producţiei obţinute. în sensul că unităţile cu potenţial economic ridicat au o structură diferenţiată a culturilor. Structura culturilor agricole este la rândul ei dependentă de mijloacele tehnice existente în cadrul exploataţiilor. a îngrăşămintelor organice şi minerale ce vor fi folosite. operaţiuni specifice lucrării de semănat.1.20 - Managementul în cadrul unei ferme vegetale presupune şi intervenţii succesive pe verigile tehnologice ale diferitelor plante vegetale cultivate în fermă.1 Amplasarea culturilor Asolamentul. care permite o exploatare uniformă a mijloacelor tehnice în anul de producţie şi o eşalonare corespunzătoare a veniturilor. activităţile de întreţinere a culturilor prin aplicarea diferitelor pesticide şi terminând cu recoltarea producţiei obţinute. dimensionarea necesarului de forţă de muncă. La avantajele economice se adaugă îmbunătăţirea condiţiilor agrotehnice referitoare la reducerea gradului de îmburuienare. realizarea de planuri sau programe care vizează activitatea curentă şi viitoare a fermei.financiar se face prin realizarea de bugete pe culturi.4. lucrări de întreţinere a culturilor.PAG . a tipurilor şi numărului de lucrări mecanice ce vor fi efectuate. În condiţiile specifice zonei de câmpie a ţării se întâlnesc mai multe tipuri de asolamente. reducerea infestării terenurilor cu agenţi patogeni şi menţinerea stării de conservare a fertilităţii naturale a terenurilor agricole. care începe cu alegerea culturilor şi soiurilor care se adaptează cel mai bine agrozonei în care este situată fermă. efectuarea de lucrări ale solului. realizarea de asolamente la nivel de fermă şi continuă cu activităţile specifice de producţie: aplicare de îngrăşăminte şi amendamente. umane şi financiare care exista sau pot fi atrase de manager. Un rol important îl are potenţialul agro-pedologic existent la nivel de fermă. 2. a materialului săditor. Aceste tipuri de asolamente se grupează astfel: . 2. prin calcularea eficienţei obţinute şi stabilirea în funcţie de aceasta şi de tendinţele existente pe piaţă a viitoarei structuri de producţie.

culturi furajere – solă săritoare -asolamente mixte de culturi de câmp + culturi furajere acolo unde sunt necesare mai multe furaje: 1. grâu 4 grâu orz 4. porumb plante tehnice 5. culturi 3. soarelui 3. porumb 1.asolamente pentru zonele de câmpie irigate sau terenuri cu aport freatic: 1.asolamente pentru zonele de şes şi sudul ţării: 1. porumb 2. soia + fl. Soarelui 3. porumb 1. fl. culturi furajere anuale – orz 70% din solă + sfeclă 5. porumb 2. leguminoase anuale 1. porumb 3. grâu + orz 4. grâu 3. leguminoase anuale 2. porumb 3. porumb 1. soia. porumb 2. porumb 5. plante tehnice (soia. porumb 4. porumb 3. porumb plante tehnice 5. orz 5. grâu + orz 5. porumb 2. porumb + sfeclă de 3. fl soarelui. porumb 2.PAG . soia+fl. plante tehnice (fl soarelui. păioase 2. plante tehnice 3. soarelui 3 fl. păioase . orz 5 culturi furajere – solă săritoare 5. porumb 2. porumb 1. porumb 2. leguminoase anuale 1. soia (sfeclă) zahăr 4. păioase succesive 3. lucernă – solă săritoare -asolamente pentru zona de câmpie cu terenuri neirigate – pe soluri normale: 1. păioase culturi succesive culturi 2. plante tehnice . culturi furajere – sole săritoare .asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai puţine furaje: 1 porumb 1 porumb 2. lucernă – furajeră 30% din solă solă săritoare 6. păioase culturi succesive 3. grâu+ orz 4. in) 4. porumb 4.21 - . porumb 2. grâu 4. in şi sfeclă de zahăr) furajere anuale 4. porumb 4. grâu+ orz 4. soarelui 5. grâu+ orz 5.

Aceste asolamente se aplică în exploataţiile cu mari suprafeţe – în mod curent în formele asociative. vinete. ceapă. cantitatea apei utilizată la aplicarea udărilor. Eficienţa aplicării îngrăşămintelor este dependentă de menţinerea la nivel optim a tuturor factorilor tehnologici (combaterea buruienilor care concurează planta de . îngrăşăminte chimice granulate complexe cu un conţinut ridicat în substanţă activă (concentrate).PAG . alături de secvenţele sus menţionate. 5. composturi sau gunoi de grajd fermentat. folosirea preparatelor biologice care controlează relaţiile în sistemul microorganisme fixatoare de azot liber atmosferic – plantă – sol. pentru culturile existente în cadrul unui asolament raţional. constituie principalul mijloc strategic de obţinere a unor nivele constante şi rentabile de producţie. împreună cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc la realizarea şi asigurarea cerinţelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaţie. castraveţi timpurii castraveţi de toamnă 4. uşor accesibile culturilor de câmp este măsura tehnologică cu implicaţii directe asupra nivelului de recoltă scontat. 1. spanac 2. având legături funcţionale directe la căile de comunicaţie. de forme cât mai ordonate. ardei.4. tomate. ardei.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente Îmbogăţirea solului în elemente fertilizante. 2. usturoi. grâu + orz 5. grâu + orz 4.22 - -asolamente pentru exploataţii legumicole cu producere de legume în câmp irigat: 1. mazăre. 3. sprijinite pe limitele obligate naturale şi construite. varză timpurie. tomate. 2.1. sate şi centrele de producţie. cheltuielile pentru obţinerea produsului agricol cresc în funcţie de costul apei de irigat. cartofi timpurii (castraveţi de toamnă) varză de toamnă Alegerea celor mai bune plante premergătoare. morcovi culturi de vară-toamnă. cartofi timpurii. Optimizarea sistemului de fertilizare a culturilor este posibilă prin: alegerea sortimentului de materii şi materiale fertilizante. vinete 3. verdeţuri usturoi. La irigat. fasole. tipul echipamentului de udare şi forţa de muncă utilizată la aplicarea udărilor. ceapă. în gospodăriile individuale (fermele familiale) se realizează în mod obişnuit rotaţii simple ale culturilor adecvat dispersării parcelelor de teren. Problema de viitor pentru toate categoriile de exploataţii rămâne comasarea terenurilor în masive funciare compacte pentru fiecare exploataţie. costurile determinate de amenajarea sistemului de udare (amortizarea sistemelor de irigaţii).

pentru menţinerea infestării sub limitele pragului de dăunare şi limitare a creşterii infestării cu specii de buruieni perene (monocotiledonate şi dicotiledonate) greu de combătut prin mijloace agrotehnice şi chimice. cu rotaţii de 4-6 ani arăturile adânci la 28-30 cm se vor executa pe suprafeţele cultivate cu porumb. nivelul scontat al recoltelor ţinându-se cont de suplimentele de materii organice refolosibile (gunoiul de grajd. rădăcinoase (sfeclă de zahăr. cu durata de peste 36 ani.4 Combaterea buruienilor Controlul infestării terenurilor cu buruieni este veriga tehnologică cu implicaţie majoră în succesul cultivatorilor. în lunile august septembrie. Dozele de îngrăşăminte chimice se calculează funcţie de conţinutul solurilor în elemente fertilizante.4. asigurarea apei prin irigaţie.1.23 - cultură. evoluţia stării de îmburuienare a terenurilor. 2. resturile vegetale ale culturilor agricole neutilizate în alte sectoare) care îmbunătăţesc starea de fertilitate a solurilor. composturile. . Este important de ştiut că pe terenurile irigate buruienile găsesc condiţii de creştere şi dezvoltare optime şi pot concura mai puternic planta cultivată. împiedică executarea unor ogoare de vară de bună calitate şi implică executarea unui număr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru mărunţirea solului în vederea pregătirii patului germinativ.PAG . În plus. utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu potenţial ridicat de producţie şi capacitatea de valorificare superioară a factorilor de mediu). sfeclă furajeră).1. iar lucrările superficiale vor fi destinate culturilor de păioase şi leguminoase pentru boabe. Executarea lucrărilor adânci pentru culturile de cereale de toamnă nu se justifică economic prin sporuri de producţie.4. Datele cercetărilor în acest domeniu arată ca în cadrul unui asolament raţional. Prin aceasta trebuie să se urmărească permanent. 2. funcţie de cerinţele plantelor cultivate. în cadrul exploataţiilor agricole. confirmă posibilitatea optimizării sistemelor de lucrare a solului în cadrul unor asolamente raţionale care să asigure: afânarea solului pe adâncimi variabile.3 Lucrările solului Experienţele staţionare. condiţiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a ţării. care să acopere cheltuielile suplimentare de energie ocazionate de lucrările mecanice (afânare de bază şi / sau pregătirea patului germinativ).

1. componenta tehnică şi cea economică delimitează mijlocele şi lucrările direcţionate în sensul satisfacerii cerinţelor plantelor în vederea obţinerii randamentelor proiectate la unitatea de suprafaţă şi de produs. surprinderea ploilor imediat după tratament. potenţialul de producţie al solurilor pe unităţi teritoriale).4. considerate şi interpretate din punct de vedere al eficienţei economice. mijloace chimice – erbicide) poate asigura condiţia culturală satisfăcătoare obţinerii profitului prin cultivarea pământului. Astfel. etc). cu răspunsul dat de indicatorii eficienţei economice a producţiei agricole. datorită variabilităţilor condiţiilor de mediu (prezenţa vântului.24 - Utilizarea mijloacelor de combatere integrată (măsuri agrotehnice . 2. în condiţii controlate. tehnologul poate stabili strategiile de dezvoltare a exploataţiilor agricole pe termen lung. în vederea obţinerii veniturilor care trebuie să permită reluarea ciclului de producţie.4. la preţuri acoperitoare costurilor de producţie. se elimină tratamentele în câmp în primele faze de vegetaţie.1.5 Întreţinerea culturilor Cerinţele actuale ale pieţei pentru produse curate şi sănătoase implică orientarea cultivatorilor spre noi tehnologii care răspund cerinţelor sociale. asigurând un tratament uniform cu eficacitate ridicată. Rezultatele cercetărilor în domeniul protecţiei plantelor (combaterea bolilor şi dăunătorilor). Funcţie de destinaţia produsului şi valorificarea acestuia. Protejarea seminţelor şi a plăntuţelor în primele faze de vegetaţie prin tratamente la sămânţă. prezintă avantaje economice importante prin tratarea unui volum mic de seminţe (seminţele utilizate la semănat). măsuri de combatere chimică a monocotiledonatelor perene. În acest sens se analizează prin comparaţie nivelul tehnologic (posibilităţile de introducere a investiţiilor – maşini şi utilaje noi. a căror eficacitate este mai redusă. lucrări mecanice de bună calitate. evidenţiază apariţia unor generaţii noi de produse care asigură controlul patogenilor la sămânţă şi/sau pentru diferite perioade de vegetaţie.PAG . în . În cadrul devizului tehnologic. Tehnologiile de producţie utilizate în proiecţii au surprins cele două componente principale ale acestora: cea tehnică şi cea economică. 2.rotaţii. latura economică vizând alocarea şi utilizarea cu economicitate maximă a inputurilor.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale Reprezintă în esenţă măsura tehnologică de atingere a scopului final al practicii agricole. cu cantităţi de substanţă reduse.

25 - scopul realizării producţiei cu costuri reduse pe unitatea de suprafaţă şi a obţinerii unei mase a profitului cât mai mare pe culturi. Din cea de a doua categorie se detaşează net mecanizarea lucrărilor şi irigaţiile. mai cu seamă pentru această perioadă în care există o deosebită fluctuanţă şi exacerbare a cheltuielilor efectuate cu mecanizarea lucrărilor agricole şi posibilităţile financiare reduse de procurare şi exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole. nivel influenţat în special de cantitatea de îngrăşăminte şi amendamente pe care managerul decide să le aplice la hectar. generând în schimb efecte economice însemnate. volumului de lucrări manuale şi mecanizate care trebuiesc efectuate. care însă au o contribuţie majoră în obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal. tehnologiile utilizate în proiecţiile de module pot testa cu discernământ economic modalităţile de aplicare a acestora. b) elemente ce impun din partea fermierului eforturi economice substanţiale. tarife care colaborate cu volumul de lucrări îi permit să determine totalul cheltuielilor pe care trebuie sa le facă în fiecare lună pentru a obţine producţia finală la cultura luată în calcul. În ceea ce priveşte efortul economic în derularea tehnologiei. Fişa tehnologică elaborată la nivel de hectar îi oferă managerului o imagine asupra activităţilor pe care trebuie să le deruleze pentru fiecare cultură. activităţi care sunt grupate pe luni calendaristice şi categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucrările mecanizate. nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de vedere economic. 2. În privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază energetică a exploataţiilor agricole.PAG . acele exploataţii. densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă. precum şi tarifele pentru fiecare lucrare în parte. epoca de executare a lucrărilor. care îşi creează sau dispun de asemenea pârghii de acţiune.2 Fişa tehnologică a culturilor Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumită cultură cuprinde toate activităţile derulate într-un agricol. În prima categorie s-au inclus: sămânţa. necesarului de materii prime şi materiale.4. în vederea obţinerii produsului final. lucrările manuale şi cu materiile şi materiale utilizate în procesul de producţie. obţinându-se astfel randamentele programate. respectiv pe exploataţii. Fiecare tehnologie a fost elaborată pentru un anumit nivel de producţie. . acesta a fost cuantificat pe baza a două elemente: a) elemente care necesită un efort economic redus. Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru două sisteme de producţie: sistemul irigat şi sistemul neirigat astfel încât fermierul să poată aplica tehnologia în funcţie de posibilitatea de a iriga cultura respectivă.

Venitul impozabil (E) este obţinut prin scăderea consumurilor intermediare pentru producţia principală din valoarea producţiei principale. prod. Elaborarea bugetelor a avut la bază devizele tehnologice şi preţurile inputurilor. pentru producţia principală (A1 = val. pesticide. Consumurile intermediare cuprind două grupe de cheltuieli: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha În elaborarea bugetelor exploataţiilor agricole specializate în producţia vegetală s-au efectuat calculaţii estimative de costuri şi profituri nete la nivel de culturi cum sunt: grâu.4. dobânzi la credite. aprovizionare. îngrăşăminte chimice şi amendamente. porumb. soia. amortisment şi alte cheltuili specifice. orz. consumurile intermediare. floarea soarelui. nivelul de alocare al factorilor de producţie în agrozona câmpie irigat şi neirigat. venitul net şi rata venitului net. . Rata venitului impozabil (G) este calculată în procente prin raportarea venitului impozabil la consumurile pentru producţia principală. Valoarea producţiei (A) este determinată pe baza producţiilor medii la hectar şi a preţurilor estimative pe piaţa internă. Structura bugetului pe culturi cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei.26 - 2. cheltuieli generale. Rata venitului net + subvenţiile (H) se determină prin raportarea venitului net + subvenţii la consumurile pentru producţia principală. Venitul net rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor aferente şi a adiţionării alocaţiilor şi subvenţiilor acordate de stat conform legislaţiei în vigoare.PAG . irigaţii. Consumurile intermediare pentru producţia principală (D1) nu includ cheltuielile ocazionate cu obţinerea producţiei secundare. lucrări mecanice. Consumurile intermediare (D) comensurează totalitatea inputurilor şi serviciilor consumate în procesul de producţie agricolă şi cuprind: sămânţa. asigurări.) şi a valorii producţiei secundare. princ. costul de producţie. sfeclă de zahăr şi rapiţă cu randamente diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate. fasole.

3. 3.2.3 Simularea principalilor indicatori economici .5.2 Fişă rezumativă .2.1 3. 3.4 3.neirigat Tabel nr.2.neirigat Tabel nr.2.5. 3. 3.4. 3.3.6 Simularea principalilor indicatori economici .4.2 Fişă rezumativă .5 3.2 Orz 3.2.4.3.3 3.5 Exploataţia agricolă -1000 ha irigat Tabel nr. 3.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha .8 Rapită pentru ulei 3. 3.3.5.1 Bugetul exploatatiei de 1000 ha .3.1 Exploataţia agricolă -20 ha irigat Tabel nr.irigat Tabel nr.2.4 3.6.4.5.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha .1 3.3 3. 3.3.3.6 .2 3.4. 3.6.6 Fasole 3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 3.PAG .neirigat Tabel nr.3 3.neirigat Tabel nr.6.3.4 Modul 1000 ha neirigat/ irigat Tabel nr.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr.3 3.4 3.5. 3.4.neirigat Tabel nr. 3.6 Simularea principalilor indicatori economici .2 3.5 Soia 3.5.27 - CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” 3.2. 3.5 Fişă rezumativă .6 3.2.5.2.2.2 Fişă rezumativă .3.irigat Tabel nr.2. 3.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr.2.4.irigat Tabel nr. 3.5 3. 3.2.6. 3.1 3.2. 3.4. 3.5 3.5. 3.4 Exploataţia agricolă -1000 ha neirigat Tabel nr.3.neirigat Tabel nr.1.irigat Tabel nr. 3.3 Porumb 3.1.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr.1 3. 3.2 Modul 20 ha neirigat/ irigat Tabel nr.1. 3.3.5 Fişă rezumativă .4.2.5.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha neirigat Tabel nr.irigat Tabel nr.irigat Tabel nr.62 Exploataţia agricolă -200 ha neirigat Tabel nr.3.irigat Tabel nr.2.1.2 3.5.2 3.1.neirigat Tabel nr.4 Bugetul exploatatiei de 1000 ha . 3.6.irigat Tabel nr.2.3 Simularea principalilor indicatori economici . 3. 3.2.2.4 3.4.5 Fişă explicativă 3.2.5.5.3 Modul 200 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.2.6 Simularea principalilor indicatori economici .4 Bugetul exploatatiei de 20 ha . 3.1 3.7 Sfeclă de zahăr 3.1.3 Simularea principalilor indicatori economici .neirigat Tabel nr.6 3.4.neirigat Tabel nr.3 Exploataţia agricolă -200 ha irigat Tabel nr.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha .6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr.5.4 Floarea soarelui 3.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 3.5. 3.6 3.1.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr.1.5 3. 3.1 Tehnologii cadru 3.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr.irigat Tabel nr.5.6 3.4 3.3.5 Fişă rezumativă .3 3.1 Grâu 3.2.2.4.2 3.2. 3. 3. 3.2 3.

juridica Tipul exploatatiei: . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Cereale şi plante tehnice” Modul de: 20 ha 200 ha 1000 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.PAG .28 - 3.

culturi ce eliberează terenul până la 15 Medii . tăciune. Crina şi Iaşi 2. Dropia. . Apullum. zonarea culturilor Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia din vestul ţării.cereale păioase an I. Turda 2000. Moldova 83. . . Delabrad. Ciprian şi Faur. . grâul de primăvară. Flamura 85.29 - 3. Romulus.1 CULTURA: GRÂU CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 a. Flamura 85.cartofi toamnă. Alex. Albota şi Şimnic 30. . . . zonarea soiurilor . Fundulea 4.Pentru zona a VII-a. Dropia. Dumbrava şi Faur. . Dropia. . Boema şi Cătălin. Gaşparom. Botoşani şi Bacău. Esenţial şi Drobeta. care cuprinde cea mai mare parte a Olteniei. Arieşan şi Ardeal 1. Flamura 85 şi Rapid. Dor şi Faur (soiuri mai tardive).rapiţă. 2 b. Arieşan. . a Bărăganului şi Dobrogei. care cuprinde cea mai mare parte din Moldova.În zona colinară din sudul ţării (zona a IV-a). Dropia.unde s-au cultivat cereale păioase mai mult de un an. Câmpia Transilvaniei şi o parte din nord-estul Moldovei. . Trivale. În zona colinară.s-au aplicat erbicide triazinice perene. . Flamura 85.floarea soarelui. . care cuprinde judeţul Suceava şi o parte din judeţele Neamţ. . . Boema.cartofi vară septembrie. Aniversar.Pentru zona a V-a (Transilvania).PAG . Toate aceste soiuri au dat rezultate bune şi în cultură irigată. . Eliana. . Lovrin 34. iar în zona a II-a este recomandat soiul Condur. Ca soiuri de grâu durum de primăvară. Gabriela. sunt înregistrate soiurile Durom şi Ixos. Lovrin 34. Dropia.1. Ardeal 1. Magistral şi Fundulea 4. .Pentru zona I. Rubin şi Speranţa. Rapid şi Alex.alte culturi care eliberează Contraindicate . La grâul durum de toamnă. Boema. Plante premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune leguminoase anuale şi Bune .În zona a II-a. Arieşan.porumb hibrizi semitardivi. soiul Pandur.sfeclă de zahăr. Rapid (soiuri precoce) Alex.unde a fost atac de mălură.1 TEHNOLOGII CADRU 3.În zona a VI-a. Turda 95. Fundulea 4. Câmpia Română.in ulei şi fibră. Fundulea 4. în zona I. vestul ţării. Crina.În zona a III-a.porumb hibrizi timpurii.

30 terenul mai târziu.Ns . Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3.vara.cu cel puţin 15 zile înainte de semănat. până la 25 IX.U650 + PP(3)30+GS-1.PAG . cu efect remanent.2 . până la 15 VIII. Dp=15xRs-Pgg în care: Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha). Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare. .toamna. Rs – recolta scontată (to/ha) Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de grajd (1. Lucrările solului 1 Arătura .soluri uşoare 18-20 cm 2 Pregătirea patului germinativ . .soluri uşoare 20-22 cm .soluri mijlocii şi grele 20-25 cm .unde recoltarea târzie nu permite semănatul în epoca optimă. Adâncimea . .Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha).U650 + CPGC -4 Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm . Epoca: .5 Fosfor -60-100 kg P2O5/ha.soluri mijlocii şi grele 20-22 cm .Vara . Rs – recolta scontată (to/ha) Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha).iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha. .40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului germinativ Azot DN=30 x Rs .Toamna .restul dozei primăvara la apariţia primului nod. Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2 kg N/to de gunoi dat în anul curent).5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent). Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului germinativ Potasiu .

8 – 1. Lontrel 418 C -4-5 l/ha. Oltisan extra – 1l/ha. Cantitatea de sămânţă nr. T0 aerului >150C primului internod internod iar buruienile sunt în faza de 3-4 frunze şi începutul înfrăţirii. Lovrin 34. turiţă. / m 2 xMMB( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 190-250 kg/ha Semănatul U650 + SUP .boabegerm.5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor.PAG . răsărite din toamnă.0 l/ha. Epoca de aplicare: primăvara când plantele de grâu se află între formarea primului odosul. pălămidă.650 + MET 2500 Buruieni: muştar. volbură. Flamura 85. măzăriche. întreţinerea ogoarelor curate de buruieni.4 D 2l/ha.germinaţia min 90%. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă iar plantele de grâu se află între înfrăţire. Crina. . . Cătălin.29 Epoca 1-15 X Adâncimea 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de gradul de aprovizionare cu apă) Distanţa între rânduri 12. a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor. Mai tardive: Alex. lingurică. muşeţel. boabe germinabile/li niar 3 Valoarea culturală a seminţei 4 MMB (masa a 1000 de boabe) 5 Soiuri 6 450-550 12. Tratamente: SDMA 2. este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U. Tratamente: Strane + Icedin Forte – 0. iarba sălbatică. Buruieni: turiţă şi lingurică. Assert – 2-3 l/ha. Faur.33-42 g la soiurile cu bob mic şi mijlociu. etc.5 cm 30-42 - puritatea min . formarea primului internod. Rapid. ridiche Buruieni: romaniţă. Boema.6 + 2l/ha Epoca de aplicare: primăvara când plantele de grâu se află între înfrăţire – formarea Buruieni: vântului Tratamente: Puma Super -0. Tratamente: Icedin super – 1l/ha. Epoca primăvara de când aplicare: buruienile hrişcă. boabe germinabile/m 2 1 Distanţa între rânduri 2 Nr.36-50 g la soiurile cu bob mare Precoce: Dropia. Fundulea 4 98%.31 - Stabilirea densităţii plantelor Nr. . T0 >10 -12 sunt în faza de rozetă iar plantele de grâu se află în faza de înfrăţire.

. procentul boabelor sparte < 2%. Tilt Premium – 0. cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM Evaluarea producţiei . fuzarioză – Alert – 1kg/ha. Recoltarea: când boabele ating umiditatea de 14-15%.33 kg/ha. Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi.650 + MPSP 3x300 . Când cultura se irigă se aplică: . Tirametox 88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegetaţie U . încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente la sămânţă .5 – 300 ml/ha. . AltoCombi 420 – 0. MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.pentru complexul de boli . Dimevur 42.PAG .5 l/ha. Decis 2. la coacerea deplină. P kg / m 2 = în care: Nsp.cu C12 sau C14. Fastac 10 – 150ml/ha. ( ) N sp xN b xMMB 100 Recoltarea .300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire (la nevoie). Mirage – 1l/ha.000 pentru a afla producţia la hectar. pentru a reduce la minimum pierderile.5 kg/ha. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonală.numărul de spice la m2. pentru a reduce la minimum pierderile. Onefon 30 VUR – 3.pentru mălură şi tăciune: Criptodin 2.5 kg/to. Vitavax 200 -2kg/to. .5 – 3l/ha. septorioză. Rezultatele obţinute se înmulţesc cu 10. rugini.5 PTS – 1.5 kg/to.7 – 2.5l/ha.1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie. o puritate cât mai ridicată. Nb – numărul mediu de boabe în spic.32 0C Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Alături de diferite măsuri agrotehnice se aplică tratamente chimice efectuate la sămânţă şi în perioada de vegetaţie Respectarea rotaţiei culturilor. Prelude SP – 2 l/to.făinare.Se face în faza de coacere în pârgă pentru un lan de până la 100 ha.pentru ploşniţele cerealelor şi cărăbuşeii cerealelor (la avertizare): Sinoratox 35 – 3. Perioada de recoltare: de cca 6-8 zile.pentru mălură şi gândac ghebos: FB. .

Compact şi Orizont în Stepa Bărăganului şi Dobrogei. Bune . Câmpia de Vest şi Moldova. Medii .leguminoase anuale şi perene. . zonarea soiurilor Soiurile de orz de toamnă . ce nu permit optimă.zona foarte favorabilă care cuprinde terenurile de câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării. b. cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei şi în silvostepa Munteniei. regiune supusă adesea unor temperaturi minime mai scăzute.rapiţă.cartofi – soiuri târzii . semănatul în epoca Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3.hibrizi timpurii.sfeclă de zahăr recoltată până la 10 septembrie.Ns . se disting: . din nord-estul Munteniei. .porumb .floarea soarelui.soiurile Andrei şi Regal în Silvostepa Olteniei şi Munteniei.porumb tratat cu erbicide triazinice. . . .Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha). Soiurile de orzoaica de toamnă.33 - 3. . Rs – recolta scontată (to/ha) .cartofi timpurii.PAG . . care este recomandat spre cultivare în toate zonele de cultură ale orzului de toamnă. sudul Câmpiei Române. .40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Azot DN= 25 x Rs .Dana şi Mădălin sunt recomandate pentru toate zonele de cultură. zonarea culturilor În funcţie de condiţiile pedoclimatice. Plante premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune .soiul Adi este recomandat a fi cultivat în zonele din sudul ţării şi în Transilvania. ca şi cele puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei. . precum şi partea de est a Bărăganului şi de sud a Dobrogei.zona puţin favorabilă care cuprinde solurile nisipoase din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării sau cele cu exces de umiditate din vestul ţării.zona favorabilă reprezentată de Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor şi zona dealurilor din vestul şi sudul ţării cu soluri aluvionar podzolice şi brune. sunt recomandate soiurile Laura şi Andra.in ulei şi fibră. Contraindicate -orz şi orzoaică de toamnă sau primavară chiar an I de cultură.2 CULTURA: ORZ CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 2 a.soia – soiuri timpurii.soiul Liliana. Dp=15xRs-Pgg în care: Potasiu . . . pentru toate zonele de cultură a acesteia.1. Silvostepa Olteniei şi Munteniei şi Câmpia de Vest.culturi recoltate târziu. . .5 Fosfor -60-100 kg P2O5/ha.

Compact (primul soi românesc la tipul orzului cu 6 rânduri. 6 Mădălin. până la 15 VIII. . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha). egal repartizate).Toamna Stabilirea densităţii plantelor Nr. Epoca: .Vara . Adâncimea .soluri mijlocii şi grele 20-22 cm . . Rs – recolta scontată (to/ha) Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de grajd (1. boabe germinabile/li niar 1 400-500 2 12.34 Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha). MMB (masa a 1000 de boabe) Soiuri 98%.35-48 g la soiurile cu bob mare Dana.soluri uşoare 20-22 cm .PAG . Andrei.germinaţia min 90%. . până la 25 IX.5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent).30-43 g la soiurile cu bob mic şi mijlociu.vara. Regal. Liliana .5 kg N/to de gunoi dat în anul curent). boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Nr. Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1. .soluri mijlocii şi grele 20-25 cm . Arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Adi.soluri uşoare 18-20 cm 2 Pregătirea patului germinativ .U650 + PP4(3)30+GS-1.toamna.U650 + CPGC -4 Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm .iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha.5 cm 23-27 3 Valoarea culturală a seminţei 4 puritatea min 5 . . Orizont.restul dozei primăvara la formarea celui de-al doilea nod.2 . germinativ germinativ Lucrările solului 1 Arătura . Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare.cu cel puţin 15 zile înainte de semănat.

mac. Assert 250 EC – 2l/ha. Tirametox 88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegetaţie U . ridiche Buruieni: iarba vântului Tratamente: Puma Super -0.0 l/ha. Tratamente: SDMA – 1.5 l/ha.5 l/ha sau Logrand – 1. Prelude SP – 2 l/to. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă iar orzul între înfrăţire – formarea primului nod. fuzarioză – Alert – 0.2. Iloxan 28 EC.35 - nr.0 l/to.8 – 1. este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U.650 + MPSP 3x300 . AltoCombi 420 – 0. Mirage 45 EC– 1l/ha. semănatul în afara epocii optime. rugini. turiţă. rocoină.5 l/to. Tratamente: Puma Super -0.7 – 2.PAG .8 l/ha Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.29 Epoca 25 IX-5 X Adâncimea 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de gradul de aprovizionare cu apă) Distanţa între rânduri 12. Vitavax 200 FF -3 .pentru complexul de boli foliare.0 l/ha. T0 >15 0C Buruieni: odosul. Tratamente la sămânţă . romanită. .2-2.5l/ha. T0 >15 0C sunt în faza de rozetă între înfrăţire – formarea primului nod la orz.650 + MET 2500 Buruieni: muşeţel. T0 aerului >150C Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se va evita monocultura. . fertilizarea unilaterală cu azot. susai.8 – 1. între sfârşitul înfrăţirii şi formarea primului nod la orz.făinare.5 .5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor.5 kg/ha.5 l/ha. septorioză.0 l/ha sau DMA – 6 – 0.boabegerm. Assert – 2-3 l/ha. Epoca primăvara de când aplicare: buruienile Buruieni: muştar. a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor. Tilt 250 EC – 0.5 l/ha. umiditatea ridicată. / m 2 xMMB(g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 180-220 kg/ha Cantitatea de sămânţă Semănatul U650 + SUP . şopârliţă Tratamente: Icedin Super – 1 l/ha sau Brominal Plus – 1. iarbă puturoasă.pentru prevenirea şi combaterea bolilor prin sămânţă: Raxil 2. sălbatică.pentru prevenirea atacului de gândac ghebos şi viermi sârmă: FB. întreţinerea ogoarelor curate de buruieni.5 kg/to.

se tratează vetrele cu Dursban 480 EC sau Basudin 600 EW în doză de 2. la umiditatea de sub 14%. procentul boabelor sparte < 2%. Când cultura se irigă se aplică: . . boabele fiind însilozate.5 l/ha.numărul de spice la m2.5 – 1.36 . P kg / m 2 = în care: Nsp. la orzul pentru fulguit.cu C12 sau C14. cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM Evaluarea producţiei . umiditatea de 28-30%.1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie. pentru a reduce la minimum pierderile.0 l/ha. pentru a reduce la minimum pierderile. . Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi. MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe. Perioada de recoltare: de cca 3-4 zile.pentru gândacul ghebos toamna sau primăvara timpuriu. Recoltarea: la orzul pentru bere în faza de coacere deplină. o puritate cât mai ridicată. ( ) N sp xN b xMMB 100 Recoltarea .pentru afide (care pot apărea în toamnele calde şi lungi – dacă se înregistrează mai mult de 10 exemplare/plantă) Sinoratox -35 2l/ha sau Carbetox 37.PAG . . Nb – numărul mediu de boabe în spic. la orzul pentru furaje când umiditatea este de până la 16 %.300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire.Se face în faza de coacere în pârgă.

zonarea culturilor Porumbul se cultivă în toate zonele de cultură. Fundulea 322. Turda 201. Milcov. Fundulea 376 şi Vultur . . Milcov. Fulger şi Şoim . din grupa FAO 601-650 se vor cultiva numai în arealele cele mai favorabile sub aspectul resurselor termice (Fundulea 365) şi al aprovizionării cu apă (Cocor). Olimp.PAG . Faur. Favorit. Partizan.37 - 3. Granit. dăunători. Octavian. . Fundulea 322. Turda Super. Paltin. Partizan. Star. Fundulea 475 M. Milcov. Fundulea 475 M. fiecare cultivator este bine să folosească 3-4 hibrizi diferiţi ca perioadă de vegetaţie. Star. Turda. Rapsodia. Paltin. Milcov. Fundulea 475 M.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500) – Andreea. Turda Favorit. Olt. cu resurse termice cuprinse între 1401 şi 1500°C .hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan. Campion.în zonele secetoase. Faur. La alegerea acestora trebuie să se urmărească: – să fie adaptat condiţiilor zonei în care urmează a fi cultivat. – să fie rezistent la secetă. Brateş. Partizan şi Şoim . Saturn.hibrizii semitârzii (Grupa FAO 501-600) – Rapsodia. Oituz. Granit. Danubiu. Podu Iloaiei 110. În zona a III-a.pentru arealele mai puţin favorabile. . zonarea soiurilor . hibrizii de bază din cadrul acestei zone. Pentru constanţă în realizarea producţiilor. Fulger şi Şoim . Octavian. Rapid. Danubiu. Generos şi Lovrin 400 hibrizii de bază ai zonei. Turda SU-182. Rapid.pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă. cu resurse termice peste 1600°C: . cu resurse termice între 1500 şi 1600°C: . .1. b. Partizan.În zona a IV-a cu resurse termice cuprinse între 1201 şi . pentru siguranţă în acest sens. Fulger şi Şoim . Fulger şi Şoim pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă. aparţinând grupei FAO 401-500: Fundulea 475 M. Campion şi Dacic. Dacic. – să ajungă la maturitate înainte de venirea brumelor de toamnă şi.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (Grupa FAO 401-500) – Andreea. . Milcov. iar Olimp. Fundulea 475 M. Vultur. Turda Mold 188. Olt. Fulger. Fundulea 475 M.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie. Turda SU-210. să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu 150 faţă de potenţialul zonei. Opal. . Milcov.să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o inserţie uniformă a ştiuleţilor.hibrizi de mare productivitate pentru această zonă. din grupa FAO 501-600. Star.În zona a II-a. Paltin. Oana şi Oituz . Olimp. Olimp. Neptun. .hibrizii târzii. iar primii 6 şi ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă. boli. Fundulea 322. Fundulea 322.3 CULTURA: PORUMB CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 2 a.Pentru zona I.pe terenurile pe care se vor cultiva cereale de toamnă. Fundulea 376.hibrizii semitârzii.în arealele secetoase. Generos.

cartofii Medii -porumbul mai mult de 3 ani.Suceava 108.PAG . . . Turda 201. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune . Roxana. Neptun şi Oituz. Ciclon şi Turda 160. Bune . Saturn. .primăvara 50-60 kg N înainte sau odata cu semănatul. .se reduce doza cu 1. . . Turda Super. .hibrizii foarte timpurii – Montana.38 1400°C: . Dana. Turda 200.doza se calculează în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil şi producţia planificată (8-9 kg P2O5/to de boabe). de 801-1000°C .pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă.Pentru zona a V-a cu resurse termice cuprinse între 1001 şi 1200°C: . Potasiu . Decebal. vor ocupa cele mai întinse suprafeţe ale acestei zone.40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. .sorgul. Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3. f) În zona a VI-a. Epoca: .plantele furajere .porumbul anul I şi II. Cristal şi Turda 145. Milcov. se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii.cereale păioase .leguminoase anuale şi perene. .hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) . Dana. cu cele mai reduse resurse termice (8001000°C).hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan.floarea soarelui.5 kg pentru fiecare to de gunoi încorporată în anul curent. restul dozei. hibrizii de bază pentru obţinerea unor producţii ridicate. odata cu praşilele mrecanice (2 faze) sau cu apa (la irigat). Azot Doza se stabileşte în funcţie de consumul specific (20-22 kg N pentru 1 to boabe).5 Fosfor -60-80 kg P2O5/ha.ricinul.inul pentru ulei. .pe terenurile mai reci şi mai umede. Turda Favorit. Podu Iloaiei 110. Turda Mold 188 . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.hibrizii timpurii – Suceava 108. . cu cele mai mici cerinţe termice – Montana şi Decebal. -sfecla de zahăr. Suceava 95 şi Bucovina. Ciclon. cu cerinţe termice mai scăzute. Minerva. Turda 165.

boabe germinabile la 1 m liniar – la 70 cm între rânduri 52. boabe germinabile la 1 m liniar şi distanţa între boabe pe rând. mii pl/ha Neirigat 55-65 Irigat 70-80 MMB (masa a 1000 de boabe) .000 92.5 .4 Distanţa între boabe pe rând la 70 cm între rânduri 27.vara.6 4.2-5.PAG .2-6.2 17.toamna.0 5. de boabe germinabile la hectar Nr. densitate şi facultate germinativă. până la 15 IX. mii pl/ha 45-55 65-80 .000 63.1 4.5 15.3-7.2 7.Nr.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări Stabilirea densităţii plantelor .puritatea min 98%. .germinaţia min 90%. .6 Valoarea culturală a seminţei .000 81.3 5.U650 + CPGC -4 Pregătirea patului germinativ Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm Adâncimea .4 22.1-9.7 6.soluri uşoare 20-25 cm .9-7.1 6.5-8.7 24.7 20.8 Irigat 8.4 4.U650 + PP4(3)30+GS-1.2 5.M.Nr.8 19. . boabe germinabile la ha Nr. în funcţie de nr.8 5. boabe germinabile 5-9/m2.000 3.160-380 g funcţie de hibrid şi condiţii de cultură.39 - Lucrările solului 1 2 Arătura .000 69. Mijlocii Densitatea optimă a plantelor la recoltare Hibrizi Timpurii U.000 75.soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .2 . până la 15 VIII. Hibrizi Timpurii Mijlocii Târzii Neirigat 6.000 58. în funcţie de condiţiile de cultură.

pălămida. Fundulea 322.). Dacic. fasole. Fulger. Star. Vultur. Epoca de aplicare: .40 Târzii Cantitatea de sămânţă mii pl/ha 45-50 60-80 C (kg / ha ) = nr.8. coada calului. acesta nu se mai foloseşte înainte de semănat. in. Adâncimea . . temperatura în sol este de 80C. Tratamente: se folosesc: Atranex 80 WP.3-5 kg/ha sau Gesaprim 80 WP 3-6 kg/ha sau Onezin 50 PU. sfeclă. . Diizocab 4-7 l/ha + Onezin 3-4 Kg/ha. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Hibrizi recomandaţi Cantitate 14-30 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate. Danubiu. Milcov. iarba bărboasă. etc. Preemergent (înainte de răsărire) pe terenurile cu buruieni mono şi . Dacă s-au acumulat reziduuri de atarzin. zămoşiţa. Epoca de aplicare: se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 3-5 cm (la amestecul cu Mecloran) şi 8-10 cm (la amestecul cu Diizocab şi Eradicane). costreiul. trifoliene). Târzii (Grupa FAO 601-650) . Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU. Lucrarea se va finaliza până la 20 IV. căpriţa.80 cm la irigat prin brazde. pirul târâtor.când după porumb urmează culturi sensibile la atrazin (cereale păioase. rotaţia culturilor. Star. Semănatul U650 + Spc-8 Epoca Începe când la adâncimea încorporare a seminţei. meişorul. Tratamente: amestecuri de Mecloran 4-8 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha. Faur.6-8 cm pe soluri uşoare. Octavian. fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Cultura de porumb poate fi invadată de un număr de specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene.5-7 cm pe soluri mijlocii şi grele. Paltin. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Prin metode agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat. Eradicane 5-7 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha. Cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500) .boabegerm. Olt. floarea soarelui.Fundulea 365. Se vor dicotiledonate în care în anii următori urmează tot porumbul. Campion. praşile. Mai periculoase sunt: mohorul. ştirul. Acestea însă nu sunt suficiente.PAG .Numai în arealele cu resursele termice cele mai favorabile .70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune. Fundulea 376. soia. Distanţa între rânduri . volbura.Fundulea 475 M. Partizan.Rapsodia. etc. Şoim Semitârzii (Grupa FAO 501-600) . Cocor.

.15 l/ha. fertilizarea echilibrată. se mai aplică minim 2 udări cu aceeaşi normă.PAG .41 Se pot aplica toamna.5-2l/ha. cu 20-30 g/ha Titus 25 DF (când costreiul are 25-30 cm). Epoca de aplicare: Când plantele au 3-5 frunze. Pe terenurile cu costrei Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1. sau primăvara.650 + MPSP 3x300 . Postemergent (după răsărire) Pentru dicotiledonate Tratamente: Sanrom 375 1-1. încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente la sămânţă . Praşilele nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului. etc. Tratamentele cu insecticide – se fac centralizat.Se face în faza de coacere în ceară.pentru prevenirea bolilor produse de Fusarium şi Pythium. densitatea optimă. etc. Suprafaţa unui punct de control este de 28 m2. iar al doilea tratament la cca 21 zile după primul. dacă se semnalează atac de gărgăriţă. sub supravegherea specialiştilor. Se stabilesc punctele de control pe diagonala lanului. Tratamentele cu fungicide se fac în staţiile de uscare şi calibrare.4 D 2l/ha. . ca: rotaţia.75 kg/ha sau Regent 200 SC – 0. precum şi tăciune: Metoben 70 PU – 2kg/to sau Tiradin 70 PUS – 3 kg/to sau Thiran 80 WP – 3 kg/to sau Vitavax 200 FF – 2. iar în situaţii deosebite se fac şi tratamente fitosanitare în vegetaţie.pentru prevenirea atacului de răţişoară şi a viermilor sârmă: Carbodan 35 ST – 2. Dacă apa şi energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaţiei. sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha. prima după fecundare şi a doua în perioada formării bobului. Tratamente: Primul tratament când costreiul are 3-4 frunze. Tratamente în vegetaţie U . epoca de semănat. după discuirea arăturii.numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control.5 l/ha sau Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2. Evaluarea producţiei .1 kg/ha sau Vicleton 50WP – 0.5 kg/to etc. Numărul de ştiuleţi la ha se calculează cu formula: Nst / ha ) = ( Nstx10000 )(Dx1) în care: Nst . se aplică udări când este cazul. chiar dacă s-a tratat sămânţa. când se încorporează la pregătirea patului germinativ. utiliza: Diizocab 8-12 l/ha. se recomandă un tratament cu: Mopsilan 20 SP – 0. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se vor resppecta cu stricteţe principalele măsuri agrofitotehnice. Nst/ha – numărul de ştiuleţi la ha.dacă după răsărirea porumbului sunt condiţii favorabile dăunătorilor. Pe lângă aceste măsuri este necesară tratarea seminţei. Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze.5 l/to sau Diafuran 35 ST – 25 l/to sau Criuser 350 FS – 9 l/to sau Gaucho 600 FS – 8 l/to. în funcţie de regimul pluviometric. Pe terenurile cu costrei Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6 frunze şi 10-20 cm înălţime. Respectarea rotaţiei culturilor.

se află producţia medie la ha (Q kg/ha).PAG . Nb – nr. Cunoscând greutatea a 1000 boabe (MMB). Se realizează când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare. Manuală Sub formă de ştiuleţi Când umiditatea boabelor scade sub 2426%.42 D – suprafaţa unui punct de control I – numărul probelor de control. boabele trebuie uscate până la umiditatea de păstrare (sub 14%). Qkg / ha ) = ( Nst / haxNbxMMB ) / (1000 x1000 ) în care: Nst – numărul de ştiuleţi la ha. . Mediu de boabe pe ştiuleţi Recoltarea Mecanizată Sub formă de ştiuleţi Cu combina C-6P când Sub formă de boabe Cu C12 sau C14 echipate cu culegător de ştiuleţi şi sistem special de curăţire. umiditatea boabelor a atins la 30-32% şi se încheie când aceasta este între 24-26%. Numărul mediu de boabe pe un ştiulete – se face ponderea la cei 10 ştiuleţi recoltaţi la fiecare probă.

Festiv. Favorit. Turbo. porumb tratat cu erbicide triazinice.cereale păioase Bune . Select. Hibrizii recomandaţi: Select.4 CULTURA: FLOAREA SOARELUI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 Corelarea condiţiilor naturale cu cerinţele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de favorabilitate: Zona I cuprinde arealele din Câmpia Română. Rapid. Turbo. Felix.se aplică fracţionat. toamna şi încorporare sub Potasiu . Florom 249.1. Venus. Lovrin 338 Timiş. Select. Rapid. Florom 328.sfeclă de zahăr. Performer. Fundulea 206.43 - 3. Festiv. Festiv. Minunea. Epoca: . Hibrizii recomandaţi: Select. Hibrizii recomandaţi: Festiv. Plantele premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune . Festiv. Favorit. sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Podişul Bârladului şi Câmpia Transilvaniei. Felix. . Minunea. Fundulea 206. Timiş. Saturn. Favorit. Super. Saturn. Justin.lucernă. rapiţă. Florom 249. . Zona a IV-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Bihor. soia. cca 40% la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul şi cca 60% în vegetaţie odată cu prăşitul mecanic (plantele de 15-30 cm) . Top-75. Fundulea 206. Top-75. Alex. Minunea. Minunea. Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei. Performer. Alex. Super. Super.doza se calculează în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil şi producţia planificată (25-30 kg P2O5/to de seminţe). Romina. . Hibrizii recomandaţi: Felix. Saturn. . Romina. Florom 249. Hibrizii recomandaţi: Select. Zona a III-a cuprinde suprafeţele neirigate din nordul Câmpiei Române şi Podişul Dobrogei neirigat. fiind apreciate ca mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui.PAG . Venus. toamna şi încorporare sub Azot Doza se stabileşte în funcţie de consumul specific al hibrizilor cultivaţi (25 kg N pentru 1 to boabe). Alex. Zona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Timiş şi Arad). Rapid.porumb Medii . fasole.monocultura. Epoca: arătură. Top-75.5 Fosfor -80-90 kg P2O5/ha. Top-75.revenirea culturii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6 ani. Turbo. Fundulea 206. Romina. Venus. Favorit. Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3. Satu-Mare). Saturn. Florom 249. Justin.se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to de gunoi încorporată în anul curent. Alex. Alex. Saturn. Top-75. Florom 249. Contraindicate . Rapid. Venus. Venus. Minunea. Justin.30-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: arătură.

2 . boabe germinabile/ m liniar 4-5 25-30 cm Distanţa între boabe pe rând Valoarea culturală a seminţei . Minunea. . Rapid. 328.80 cm la irigat prin brazde. 206. Romina.puritatea 98%.70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă U650 + Spc-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.boabegerm. Top 75.pe soluri mijlocii şi grele 20-30 cm . până la 15 VIII.pe soluri uşoare 20-25 cm Toamna . Turbo.toamna. boabe germinabile/ m2 5-7 Nr.pe soluri uşoare 20-25 cm .U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm Adâncimea Vara . etc.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări Stabilirea densităţii plantelor Nr. .5-7 cm.MMB 50-80 g Semitardivi Fundulea Florom Select.PAG .vara. până la 10 XI. Tardivi Felix.44 - Lucrările solului 1 2 Arătura . C (kg / ha ) = Cantitate 4-6 kg/h. nr. Venus. se realizează 60C şi trebuie terminat până la 15 IV. Super. Hibrizi Performer.U650 + PP4(3)30+GS-1. Sarturn. . etc . . etc. Pregătirea patului germinativ . Festiv. 85% germinaţia Timpurii Alex. Justin. Adâncimea Distanţa între rânduri . Florom 249.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .

Rovral PU – 50%. cu o cantitate de 300-500 l apă/ha Sumilex 50 WP – 1kg/to sau Rovral PU 50% . executarea optimă a tuturor lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii precum şi recoltarea la timp. concomitent cu praşila I.8. Bolile pot provoca pierderi de recoltă care pot ajunge la 30%. Sumilex 50WP.pentru prevenirea şi combaterea patogenului care provoacă pătarea brună şi frângerea tulpinilor: se aplică 2 tratamente la avertizare folosind unul din produsele: Punch 40EC – 0.respectarea rotaţiei de 6 ani. Acestea însă nu sunt suficiente.5 l/ha. semănatul în epoca optimă. cu unul din produsele: Ronilan 50WP.6 l/ha sau Furore S 1 l/ha. Tratamente: se folosesc: Treflan – 3. Tratamentul este mai eficace când costreiul are 10-25 cm. Dacă se erbicidează pe întreaga suprafaţă.6 l/ha/ tratament. la avertizare. praşile. Alto Combi 420 – 1.650 + MPSP 3x300 . cu încorporare la 3-5 cm Postemergent (după răsărire) . Mare de dicotiledonate.2kg/to sau Ronilan 50WP – 2kg/to prin tratament semiumed (7-10 lapă/to) . etc. Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU. putregaiul cenuşiu.5 l/ha . Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Floarea soarelui este afectată de un complex de patogeni.PAG . Rovral PU 50% -1. fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) .pentru prevenirea atacului gărgăriţei frunzelor şi a viermilor sârmă. Tratamentele se realizează cu mijloace terestre sau aviatice. fiecare în doză de 1.pentru prevenirea atacului de mană: Aron 35 SD – 4 kg/to sau Apron 350 ES – 3l/to sau Galben 35 SD – 4 kg/to.5 kg/ha.5 kg/ha.5l/ha sau Gallant – 0. pătarea brună şi frângerea tulpinilor.pentru buruieni graminee anuale şi un nr. mana florii soarelui.45 - Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Alături de metodele agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat. Se folosesc: Agil 100 0. toate în cantitate de 28 l/to. sau Diizocab 6-12 l/ha. acesta se combate prin tratamente pe zona rândului de plante. Mirage 45 EC 1 l/ha.5 l/ha. Tratamente la sămânţă . un rol important îl au tratamentele chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie. sau Carbodan 35 ST sau Carbofuran 350.în catul îmburuienării cu costrei din rizomi.5l/ha sau Eradicane -6-10 l/ha. etc. se aplică 2 tratamente.5 kg/ha/tratament sau Bavistin 50WP -1. Alerto – 0. Dintre măsurile agrotehnice menţionăm: . dintre care menţionăm: putregaiul alb.6l/ha sau Fusilade Forte 0. dozele de mai sus se măresc cu cca 60%.). Alto Combi 420 – 1. aplicarea îngrăşămintelor chimice în doze echilibrate. Alături de cultivarea hibrizilor rezistenţi şi aplicarea unor măsuri agrotehnice. Tratamentul se face centralizat în cadrul inspectoratelor de protecţie a plantelor.pentru combaterea putregaiului alb şi cenuşiu: Tratamente în vegetaţie Cu U . rotaţia culturilor.împotriva putregaiului alb şi cenuşiu. . . sămânţa se tratează cu: Furadan 35 ST sau Diafuran 35 ST. folosirea unei seminţe sănătoase provenite din lanuri libere de boli.

înflorirea şi umplerea seminţelor. În lunile iunie şi iulie se aplică 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha. Lucrarea trebuie încheiată în 6-8 zile. numărul de plante la 1 metru liniar (Np). Perioadele în care irigarea determină sporuri de recoltă sunt: formarea capitolului.numărul total de capitule la ha. la un timp de revenire de 7-14 zile. Polenizarea suplimentară – pentru intensificarea polenizării şi obţinerea unei producţii mari de seminţe. Se evită irigarea prin aspersiune la înflorirea deplină. pentru stimularea efectului erbicidelor. funcţie de textura solului. după formula: Ncp / ha = ( Ncpx10000 )(Dx1) în care: Ncp/ha. iar umiditatea seminţelor a scăzut la 14-15%.începutul maturării este marcat de momentul încetării acumulării de substanţă uscată în sămânţă. când umiditatea ajunge la 30-35%. La proba capitulelor recoltate de la toate punctele de control (Ncp). se vor asigura cel puţin 2 familii de albine pentru 1 ha. Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii au culoare brună şi brun-gălbuie.PAG . până câd umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%. aplicând formula: Ps = NrxNpxGsx10 Recoltarea . Când pierderile pot fi foarte mari. Se folosesc combinele C-12 +RIFS-8 şi C-14 +RIFS – 7. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire. astfel: Qkg / ha = (NcpxNsxMMB ) 1000 X 1000 producţia de seminţe (Ps) se poate calcula şi prin determinarea numărului de rânduri la 1 m liniar (Nr).46 Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de răsărire a culturii. Evaluarea producţiei . greutatea seminţelor la capitul (Gs). . Ncp– numărul de capitule numărate la toate punctele de control. pentru a nu stârni zborul polenizator. D – suprafaţa unui punct de control I – numărul punctelor de control. stabilindu-se numărul de capitule la m2 şi la ha. se determină ponderat numărul mediu de seminţe pe capitul (Ns) şi cunoscând MMB se află producţia medie la ha.suprafaţa unui punct de control este de 28 m2 şi la fiecare din acestea se numără capitulele.

vara. Dacă nu se tratează seminţele cu Nitragin. Epoca: toamna şi Potasiu .2 Epoca . .rapiţă ulei.5 CULTURA: FASOLE BOABE CONSUM Plantele premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune .5 Fosfor -60-80 kg P2O5/ha. până la 15 XI.1. încorporare sub arătură. Pregătirea patului germinativ . . În acest caz. Adâncimea . .pe terenuri arate în primăvară.pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Epoca: ca şi cele de fosfor şi o dată cu acestea.floarea soarelui. . în doză de 30-50 kg/ha.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .sfecla de zahăr. . Se vor da în vegetaţie.pe soluri compacte cu stagnări de apă. înainte de înflorit.inul pentru ulei. până la 15 VIII.cu U650 + PP4(3)30+GS-1.porumbul.ricinul. o dată cu praşila mecanică.47 - 3. îngrăşămintele cu ayot nu se aplică înainte de semănat.leguminoasele. . . Contraindicate .toamna.sorgul. . .porumbul erbicidat cu triazinice. .cereale păioase Bune .40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 120 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în anul anterior. la 4-6 cm. Azot Inocularea seminţelor în ziua semănatului cu biopreparatul Nitragin fasole (la sămânţa pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane). doza de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha.cartofii Medii .PAG . Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. Lucrările solului 1 2 Arătura . iar dacă se face şi a doua lucrare.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. .

/ m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă Cantitate 80-200 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate U650 + SPC-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.PAG . Ami.0 .5-6 cm în cultură neirigată.Neirigat 40-45 . etc. boabe germinabile/m2 Nr.6-3. precum şi cu costrei din seminţe şi rizomi.48 - Stabilirea densităţii plantelor Nr. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Combaterea integrată a buruienilor cu ajutorul unor erbicide. etc. .5-4.Irigat 50-55 Neirigat 22-25 pl/m liniar Irigat 28-31 pl/m liniar Nr.9 0C. . Aversa. la care se asociază lucrări mecanice şi manuale.. inclusiv zârna.0-4.4 3.2 4. EXEMPLIFICĂRI Praşile mecanice cu U650 + CCPT . urmăreşte realizarea unor lanuri curate de buruieni.boabegerm. Adâncimea . cu intervale de 60-70 cm între benzi (80 cm între benzi la irigare prin brazde). C (kg / ha ) = nr.în culturile cu buruieni anuale mono şi dicotiledonate. Diva.în benzi de câte 3 rânduri la 45 cm. 80%. Greutatea a 1000 boabe (MMB) Hibrizi funcţie de sol.la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono şi dicotiledonate. boabe germinabile semănate la 45 cm Distanţa între boabe pe rând Valoarea culturală a seminţei . absolut necesar datorită creşterii lente a plantelor în primele faze după răsărire şi sensibilitatea deosebită la îmburuienare în aceste faze.3-4 cm în cultură irigată Distanţa între rânduri .în rânduri echidistante la 50 cm între rânduri. scaiete. boabe germinabile semănate la 50 cm Neirigat 20-23 pl/m liniar Irigat 25-28 pl/m liniar 4. se realizează 8 .5-2.6 5. Semănatul este indicat a se finaliza până la 30 aprilie. se folosesc erbicidele: .0-3. germinaţie 140-450 g în Avans. Star. pristolnicul.puritate 97%.0 l/ha sau . Cealâ de Dobrogea. se folosesc: Treflan 48 CE – 1.

pentru 100 kg sămânţă. se va iriga numai în perioada înfloririi şi umplerii bobului.5 -2.în vegetaţie (buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele: Basagran 600 – 1. Când cultura se irigă se aplică în faza de germinaţie irigarea de răsărire cu norma de 250-300 mc/ha.1%.5 -2. Tratamente la sămânţă . Evaluarea producţiei . Când se semnalează gărgăriţa fasolei.0 kg/t sau Dividend 030 FS 1.sulfură de carbon 1 kg/to sau pastile de Phostoxin sau Delicia – 30 g/to.PAG .5-2.25% sau Champion 50WP -0. etc. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete şi amenajate în acest scop. se poate iriga atât prin aspersiune.4 l/ha .650 + MPSP 3x300 Pentru limitarea pagubelor produse de antracnoză sau alte boli.0-1. sau Fusilade Forte 1.5 -2. putregaiul alb.4 l/ha. se recomandă 2 tratamente cu: Mancozeb 800 – 1. Tot în depozite. folosirea de seminţe sănătoase.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. se recomandă respectarea cu stricteţe a rotaţiei culturilor.0-1.5 l/ha sau Frontier 900 – 1. volbură.0 l/ha.0 l/ha – pentru costrei la 15-20 cm.0-1.5-2.pentru prevenirea atacului de boli transmise prin sămânţă se folosesc: Tiramet 60PTS – 2. se fac 2-3 praşile mecanice la minimum 7 zile de la tratamentele postemergente.0-1. Nu se va prăşi 12-14 zile după tratamentele cu erbicide pentru a nu se întrerupe translocarea substanţei active în rizomii de costrei. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = NplxNppxNpbxMMB 100 .49 Treflan 48 CE – 1. toate diluate în 100 ml apă.primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar buruienile au 2-3 frunzuliţe. Targa Super 1.7 l/to.la pregătirea patului germinativ după care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor: Basagran 600 1.6 kg/ha sau Captadin 50PU – 0.când tratarea se face sub prelate. susai). Cantitatea de apă va fi de 250-300 l/ha. timp de 48 de ore.25% sau Merpan 50WP -0.5 l/ha.în funcţie de infestarea cu buruieni perene (pălămidă. etc.0 l/ha sau Dual Gold – 1. . cu: .0 l/ha sau Flex – 1.25 l/ha sau Galaxy 1.0-1.25 l/ha sau Galaxy – 1. Dual Gold – 1.0kg/to sau Tiramet 600 SC – 2.al doilea – când buruienile dicoltiledonate din generaţia a doua au două frunzuliţe. Tratamente în vegetaţie Cu U . .0 l/ha sau Frontier 900 – 1. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru prevenirea transmiterii prin sol şi resturi vegetale a unor patogeni ai culturii de fasole (fuzarioză.0 l/ha sau Flex -1.25% sau Sumilex 50WP – 0. Dacă există restricţii de apă şi energie. antracnoza). se tratează întreaga recoltă obţinută prin gazare în spaţii etanşe. cu aceleaşi ultime două produse 45-60 g/to. aceste tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C. cât şi prin brazde. aplicându-se două udări. epoca şi densitatea de semănat. Acestea se pot da într-un singur tratament sau în două etape. Gallant Super 1. cu norme de 600-800 mc/ha. rizoctonioză. Din punct de vedere al tehnicii de irigare.0-1. astfel: .0 l/ha. seminţele se pot trata cu :Actellic 50CE – 1 ml sau Sumithion 50 CE – 2 ml.0-1.3 l/ha. .5-2. .

Se foloseşte agregatul format din U650 + Combina tractată MTF-14. . iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari. Plantele se adună în brazde (L-445 + GO-3). Mecanizată .50 în care: Npl . Manuală Pe suprafeţe mici se poate face şi manual. pentru a fi treierate.5). după uscare cu combina din mers. iar umiditatea boabelor să fie de 15-17%.numărul mediu de plante pe 1 m2.PAG . După treierat umiditatea boabelor trebuie redusă la 14% pentru o bună păstrare. MMB. urmând să se treiere cu combina C-12 sau C-14.prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului. Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. se formează brazde din plantele smulse pe 8-10 rânduri alăturate. după uscarea uniformă şi completă a tuturor păstăilor. cu maşina de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1. condiţia este ca brazdele să fie bine uscate. Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă. Se poate treiera din brazde şi cu combinele C-12 şi C-14.se realizează când 75% din păstăi sunt ajunse la maturitate. spargerea boabelor fiind evitată.masa (greutatea) a 1000 de boabe. Recoltarea .

iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas. iar în sud. iar în partea nordică a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant şi Perla.rapiţă ulei. Balkan. În procent scăzut.floarea soarelui. Neoplant. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR. AG 0801 RR. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR urmate de soiurile semitimpurii: Columna. AG 1602 RR. În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant şi Perla. Triumf.zona a II-a. Agat. Neoplanta şi S1484 RR. . Câmpia din vestul ţării cu 1400-1600°C. Opal. soiurile semitimpurii Columna. Românesc ’99. Câmpia din sudul ţării şi Dobrogea. . Medii . .zona a IV-a. Neoplanta şi S1484 RR. urmate de cele timpurii: Atlas. cu 1200-1400°C. Opal şi Onix.ricinul. În această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian. Safir.1. Procentul cel mai mare va fi deţinut de soiurile timpurii: Atlas.cereale păioase. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C. . Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a Moldovei. Neoplanta şi S 1484 RR. AG 1602 RR.zona a III-a. DKB 14-01 şi PR 92 B05 RR.sfecla de zahăr. . . Balkan. . Agat.51 - 3. Proteinka. Proteinka. . . AG 0801 RR. Partea de vest şi sud-vest a Transilvaniei (luncile Mureşului.porumbul. Safir. se pot cultiva şi soiuri tardive (Stine 2250 şi S 2254 RR). În structura soiurilor de soia ponderea o vor deţine soiurile semitimpurii: Columna. Românesc ’99. Balkan.zona I.cartoful. cu 1100-1250°C.PAG .leguminoasele. Neoplanta şi S 1484 RR. Agat. Triumf. plante neleguminoase furajere Bune . Triumf. AG 1602 RR. Balkan. Safir.6 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 S-au delimitat următoarele zone pentru cultura soiei: . Proteinka. Contraindicate . Opal şi Onix. AG 0801 RR. Se recomandă soiurile semitârzii: Danubian. AG 0801 RR şi S 1484 RR. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR precum şi soiurile semitimpurii: Columna. Partea de est a Moldovei şi Câmpia din nord-vestul ţării. Agat. În sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian. . Proteinka. Românesc ’99. Triumf.zona a V-a.inul pentru ulei. în partea central-estică a Moldovei şi în partea de câmpie din nord-vestul ţării. . Safir şi Onix. AG1602 RR. AG 0801 RR. care vor ocupa partea vestică a zonei urmate de soiurile semitimpurii: Columna. Românesc ’99. Plantele premergătoare . iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas. în care suma temperaturilor active (t>10°C) este mai mare de 1600°C. Proteinka. Opal şi Onix .rapiţă.este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1 2 3 4 Foarte bune . În această zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian.

boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Valoarea culturală a seminţei . Adâncimea .115-220 g Semitimpurii: Columna. Pregătirea patului germinativ .Neirigat 40-45 . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. Hibrizi Proteinka.52 - Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. până la 15 XI.la sub 2 mg P2O5/100 g sol .7 cm 2x30x70 .pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm . Danubian. .U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. Potasiu .35-50 kg P2O5/ha. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. . Tardive: Stine 2250.4 cm Nr de boabe/m liniar 21.la 2-5 mg P2O5/100 g sol . Balkan. Azot Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane). iar dacă se face şi a doua lucrare.cu U650 + PP4(3)30+GS-1.puritate 97%.Irigat 50-55 50 cm echidistant Nr de boabe/m liniar 22.în funcţie de aprovizionarea solului . până la 15 VIII.PAG .5 Distanţa între boabe 4.5 Fosfor . . .2 Epoca . Lucrările solului 1 2 Arătura . la 4-6 cm. La culturile nebacterizate şi în cazul lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. Neoplanta Semitârzii: Triumf.vara. Stabilirea densităţii plantelor Nr.pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.germinaţie 80%. Greutatea a 1000 boabe (MMB) .toamna.50-80 kg P2O5/ha.3 Distanţa între boabe 4. S2254 RR (se cultivă în procent redus).

scaietele popii.primul cu Flex 1.0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1.5-0. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ).0 l/ha. .50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate).în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune. . se asociază unul din erbicidele Agil 1. pristolnic.5 l/ha. Tratament preemergent (înainte de răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din: 1. sau .primul.25 – 1.3 cm Distanţa între rânduri . / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul L . Fusilade Super 2.0 l/ha .5-2. nr.75 l/ha sau Galaxy– 2.0-3.primul cu Basagran 1. Sencor sau Lexone. când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0.25 l/ha. ştirul. Tratamente postemergente încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat după semănat sau Afalon – 0. ridichea sălbatică. pristolnicul. se realizează 7-8 0C. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă. mohorul.0 l/ha. Adâncimea .al doilea cu Galaxy -2 l/ha.5 l/ha.0 l/ha.53 Cantitatea de sămânţă C (kg / ha ) = Cantitate 60-120 kg/ha.0-3. ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide.0-3. Semănatul este indicat a se finaliza până la 20 aprilie.5-1. Furore Super 3. Gallant 2. ambele în doză de 0.5 l/ha. cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi). 2. aplicat înainte sau după semănat. Treflan 3. la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor.boabegerm.la infestarea cu costrei.PAG . loboda. scaietele popii sau alte buruieni care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente: . Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile. sau . la tratamentele postemergente menţionate. . cu .0-1.5-2.5 kg/ha. costreiul.la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor.4 kg/ha.pentru combaterea buruienilor: zârna. muştarul. . zârna. Se execută când costreiul are 10-25 cm. .445 + SPC-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor. etc.5 l/ha şi al doilea cu Flex 1. cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha.

respectarea tehnologiei (rotaţia. Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază. densitatea. Evaluarea producţiei .perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică.8 l/ha. pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.pentru acarianul Tetranychus urticae.0 l/to sau Divident 030 FS – 1. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi. Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. Saumitac 20 CE. la apariţia dăunătorilor.0 l/ha.masa (greutatea) a 1000 de boabe. înflorirea.o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha. În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie.5 l/ha sau Omite 570 EW – 0. putregaiul cenuşiu. formarea şi umplerea boabelor. MMB. rizoctonioza.PAG . . Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = în care: Npl . putregaiul alb.germinaţia seminţelor. Tratamente în vegetaţie .pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1.7 l/to.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic. este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă. Tratamente la sămânţă .1. se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. epoca de semănat.numărul mediu de plante pe 1 m2. În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm. Primul moment critic pentru apă . În primăverile secetoase . Nu se recomandă irigarea după data de 20 august. Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă. Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%.54 - Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia. NplxNppxNpbxMMB 100 Recoltarea . se folosesc produsele: Sintox 25 – 2. combaterea buruienilor). care creează mari probleme la recoltare şi păstrare. manifestată prin brunificarea păstăilor. Următoarele faze critice: butonizarea. ce transmit fuzarioza.

.leguminoasele.la 2-5 mg P2O5/100 g sol . Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării.inul pentru ulei. Medii . . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.rapiţă.la sub 2 mg P2O5/100 g sol . Azot Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane).1. . În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf.cartoful. La culturile nebacterizate şi în cazul lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1 2 3 4 Foarte bune . în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp. Potasiu . fiind disponibile şi diferite soiuri străine.55 - 3. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. Plantele premergătoare .în funcţie de aprovizionarea solului . Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării.porumbul.ricinul.50-80 kg P2O5/ha. . în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii. în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare.5 Fosfor . cu precipitaţii mai reduse. necesare pregătirii plantelor pentru iernare.40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. plante neleguminoase furajere Bune . .PAG .floarea soarelui.sfecla de zahăr.cereale păioase.35-50 kg P2O5/ha. Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. .rapiţă ulei. Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite. Contraindicate . .7 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. .

vara. Danubian.PAG . .cu U650 + PP4(3)30+GS-1. iar dacă se face şi a doua lucrare. Pregătirea patului germinativ .4 cm Nr de boabe/m liniar 21.3 Distanţa între boabe 4.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. Greutatea a 1000 boabe (MMB) . la 4-6 cm.toamna. Neoplanta Semitârzii: Triumf.Neirigat 40-45 . boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Valoarea culturală a seminţei . Stabilirea densităţii plantelor Nr. Balkan.puritate 97%. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă L . C (kg / ha ) = Cantitate 60-120 kg/ha.Irigat 50-55 50 cm echidistant Nr de boabe/m liniar 22. până la 15 VIII. până la 15 XI. S2254 RR (se cultivă în procent redus). Hibrizi Proteinka.445 + SPC-8 .boabegerm. nr.115-220 g Semitimpurii: Columna.7 cm 2x30x70 .pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Adâncimea . Tardive: Stine 2250.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .2 Epoca .germinaţie 80%.56 - Lucrările solului 1 2 Arătura . .5 Distanţa între boabe 4.

când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0.0-1. scaietele popii. se folosesc produsele: Sintox 25 – 2. muştarul.1. se asociază unul din erbicidele Agil 1. rizoctonioza. sau .0 l/ha .pentru combaterea buruienilor: zârna.0 l/ha. În primăverile secetoase . . aplicat înainte sau după semănat.5 kg/ha. Tratament preemergent (înainte de răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din: 1.la infestarea cu costrei. . cu încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu .pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1. scaietele popii sau alte buruieni care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente: . putregaiul cenuşiu.la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor. pristolnicul.0 l/ha. Sencor sau Lexone.7 l/to.primul cu Flex 1.pentru acarianul Tetranychus urticae.PAG . zârna. .5 l/ha. este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă.0-3. ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide. Tratamente postemergente încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat după semănat sau Afalon – 0.o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha. Saumitac 20 CE. cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha.al doilea cu Galaxy -2 l/ha.în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune. combaterea buruienilor). respectarea tehnologiei (rotaţia. Tratamente în vegetaţie . sau .5 l/ha şi al doilea cu Flex 1.4 kg/ha. pristolnic.25 – 1. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor.50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate).primul cu Basagran 1. la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor. . Gallant 2. ce transmit fuzarioza.75 l/ha sau Galaxy– 2.5 l/ha. mohorul. cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi).0 l/ha. În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm. Semănatul este indicat a se finaliza până la 20 aprilie. Adâncimea .0-3.25 l/ha.57 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat. ridichea sălbatică. soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă. etc. În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie.5-1. Primul moment critic pentru apă . Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile.0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ). se realizează 7-8 0C.5-0. costreiul.5 l/ha.0 l/to sau Divident 030 FS – 1. Furore Super 3.5 l/ha sau Omite 570 EW – 0.0 l/ha. Fusilade Super 2. ambele în doză de 0. 2. Tratamente la sămânţă .3 cm Distanţa între rânduri . Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia. loboda.5-2. putregaiul alb. densitatea.primul. ştirul. Se execută când costreiul are 10-25 cm. la tratamentele postemergente menţionate. la apariţia dăunătorilor. Treflan 3.germinaţia seminţelor.8 l/ha. epoca de semănat. .0-3.5-2.

MMB. se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. . NplxNppxNpbxMMB 100 Recoltarea .masa (greutatea) a 1000 de boabe. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = în care: Npl . Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă. Nu se recomandă irigarea după data de 20 august.numărul mediu de plante pe 1 m2.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Evaluarea producţiei . Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%. care creează mari probleme la recoltare şi păstrare. înflorirea. formarea şi umplerea boabelor. pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi. Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază.PAG .perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică. manifestată prin brunificarea păstăilor.58 Următoarele faze critice: butonizarea.

50-120 K2O. .sfeclă de zahăr şi furajeră.8 CULTURA: SFECLĂ DE ZAHĂR Zonarea culturii şi a soiurilor 1 2 a. b. . .5-8).1. Braşov 519 .plantele care părăsesc terenul târziu şi îl lasă plin de resturi vegetale.cruciferele. Sensibilitatea la aciditatea solului şi la tasarea acestuia.ovăzul. Moldova şi centrul Transilvaniei. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune .hibridul monogerm – Florentina – este zonat în sudul ţării. în Transilvania şi Moldova. Românesc 7 . impune amplasarea culturii pe terenuri plane. Aplicarea îngrăşămintelor Organice . necesită alegerea arealului de cultură cu prioritate în zonele irigate sau cu aport de apă freatică. se corectează cu aportul de azot adus de fertilitatea organică şi cu efectul remanent de azot al plantei premergătoare se scade câte 1 kg N funcţie de producţia scontată şi de conţinutul solului în fosfor mobil. Consumul mare de apă al sfeclei de zahăr care însumează 600-650 mm/an. bogate în materie organică (valori mai mari de 2. zonarea soiurilor soiurile poliploide plurigerme – Polirom. profunde.sunt zonate în judeţele din sudul şi vestul ţării.cartofii Bune Contraindicate .soiurile diploid monogerm – Bârsa şi Andra sunt zonate.se cultivă în Moldova şi centrul Transilvaniei. cu textură medie. Sunt. .59 - 3. precum şi în Moldova şi centrul Transilvaniei.cereale de toamnă . . zonarea culturii.porumb boabe. . doza optimă în Azot Dozele optime se stabilesc în funcţie de producţia planificată şi de asigurarea potenţială a solului cu azot. de asemenea.doza se calculează în funcţie de producţia scontată şi Potasiu .PAG .sunt zonate în judeţele din sudul ţării. recomandate zonele cu regim favorabil de precipitaţii în perioada de vegetaţie. . 30-60 to/ha bine Fosfor . Se scade câte 1 kg gunoi conţinutul de potasiu . .soiurile poliploide monogerme – Monorom. .70-120 kg P 2O5/ha.soiurile sintetice plurigerme – Braşov .5 % humus) şi cu o reacţie neutră (pH = 6.foarte necesare pentru sfecla de zahăr.

0 Neirigat Răsărit Distanţa cm 22-27 20-21 21-23 monogermă 14-24 g . . Epoca: .5-11./m liniar Mecanizat Semimecanizat Manual 8-9 8-9 10-11 Valoarea culturală a seminţei: .60 fermentat. Epoca: toamna sub P2O5 pentru fiecare tonă uşor solubil în stratul arabil./m liniar Distanţa cm 11.U650 + CPGC -4 .40-50 kg N /ha la praşila I mecanică.5-8.b.Nr.30-32 cm .pe soluri uşoare: combinatorul format din grapă cu colţi rigizi + grapă elicoidală + tăvălug inelar. Adâncimea .b.0 8. .75 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată plantei premergătoare. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. .puritatea 99%. gunoi dată în anul curent şi 0. .la sămânţa normală şlefuită plurigermă 22-32 g Semănat Nr. Modul de recoltare Irigat Glomerule la semănat Mecanizat semimecanizat Manual şi 18-20 26-28 Neirigat Plante recoltabile 8-10 12-14 Irigat Glomerule la semănat 20-22 28-30 Neirigat Plante recoltabile 7-9 9-11 .PAG .germinaţia 75% la sămânţa normală Distanţa cm 12.pe soluri tasate: combinatorul format din vibrocutor + grapă elicoidală + tăvălug inelar.5-11. 2 Pregătirea patului germinativ . Lucrările solului 1 Arătura .arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.1-10.nr de boabe germinabile la metru liniar şi distanţa între boabe pe rând Modul de recoltare Semănat Nr.1-10 11. încorporare arătură.toamna. până la 15 XI. premergătoare.1 12.30-40 kg N/ha – la semănat (starter).5 Irigat Răsărit Distanţa cm 20-22 18-20 19-21 9-10 9-10 11-12 MMB(g) şlefuită .5-9. Stabilirea densităţii plantelor .75 kg P2O5 pentru 1 to gunoi dată plantei încorporate arătură.U-650 + PP4(3)30+GS-1. Momentul executării – imediat înaintea semănatului Adâncimea – 3-4 cm.2 . Epoca: toamna şi sub pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul curent şi 0.40-50 kg N/ha la praşila a II mecanică . boabe germinabile şi plante recoltabile la mp.1 7.

Meişorul. Ştirul. . Ridichea sălbatică. Butiran se poate înlocui cu Diizocab .5 l/ha sau Targa Super 1-2 l/ha sau Gallant 3-4 l/ha. După tratamentul cu Lontrel nu se prăşeşte 20-30 zile. La acest amestec. EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) . Combaterea acestora se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor.culturile infestate cu costrei pot fi tratate cu Agil 100EC sau Gallant sau Furore sau Targa Super sau Fusilade Super în doze de 2-3 l/ha. Mohorul. După tratament nu se prăşeşte timp de două săptămâni.sămânţă plurigermă 8-9 kg/ha.6-9 l/ha sau cu Eradicane 7-9 l/ha cu încorporare la 6-10 cm adâncime sau cu Mecloran 7-12 l/ha cu încorporare la 5-6 cm Postemergent (după răsărire) . se realizează 4-50C timp de două zile consecutiv. . Muştarul. . la care se adaugă combaterea chimică cu erbicide. când buruienile sunt în faza de rozetă şi până la formarea de tulpini florifere.se pot aplica 1sau 2 tratamente în funcţie de infestare. -pentru mecanizată Distanţa între rânduri recoltarea -pentru recoltarea semimecanizată şi manuală 45-45-45-60 45-45-45-60 45-45-45 echidistant la 45 cm cu U 650 + SPC . lăstarii având 10-12 cm înălţime. când buruiana are 10-25 cm.se aplică Betanal AM 4-6 l/ha.se foloseşte un amestec dintre Dual 500 EC – 3-5 l/ha + Venzar 0.5 l/ha. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ).sămânţă monogermă 6 kg/ha.12 Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor La sfecla de zahăr mai frecvente sunt buruienile: Iarba Bărboasă. cu încorporare la 5 cm adâncime. .2-3 cm la sămânţa monogermă. Adâncimea . sau Butiran 7-10 l/ha + Venzar 1-2 kg/ha.culturile infestate puternic cu pălămidă şi susan sau muşeţel se tratează cu Lontrel 300 – 0.PAG . .culturile infestate cu odos sau pir târâtor se pot trata cu Agil 100 EC – 1. Aceste erbicide se pot amesteca cu Betanal AM pentru a combate şi buruienile dicotiledonate. iar pirul târâtor este răsărit în masă.2-4 cm la sămânţa plurigermă. Pălămida.5 kg/ha. Susaiul. Costreiul mare. Când este necesar se repetă acest tratament la 2-3 săptămâni.când buruienile dicotiledonate se află până în faza de 4 frunze . .75 -1.semitegerm. Tratamentul este eficace când odosul este în faza de înfrăţire până la formarea primului internod.61 Cantitatea de sămânţă C (kg / ha ) = Cantitate . Lucrarea trebuie încheiată în 2-3 zile. pentru ca erbicidul să se transloce în rădăcinile de buruieni. / m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat. . nr.

în kg (q).5 kg/ha sau Pensuc . . la avertizare se foloseşte unul din produsele: Sumicidin 20EC 0.30 l/ha. foloseşte Apron 35 ST – 1.producţia medie la ha.combaterea manei – cu Brestan 60WP – 0.se pot utiliza şi produse biologice astfel: Bacillus Thuringiensis 0.5 l/ha. . suprafaţa unui punct de control în mp (D) şi numărul probelor de control (L). Best 10 EC -4.7. Ultima udare se aplică cu 30 zile înainte de începerea recoltatului. Decis 2.bolile cercosporioza şi făinarea se combat la avertizare cu unul din produsele Alert 0. . Irigarea în vegetaţie începe de obicei în a doua decadă a lunii iunie. Evaluarea producţiei . aplicând formula: Qkg / ha = (qx10000 )(DxL ) în care: Q kg/ha.28 ml/kg.0 l/ha. la începutul lunii aprilie se aplică o irigare de răsărire (dacă primăvara este foarte secetoasă) de 300-350 mc/ha.000 mc/ha.600-4.75 l/ha. udările repetându-se la cca 14-16 zile. În cazul când se irigă cultura. gărgăriţa frunzelor de porumb.0 kg/to.5 l/ha. Norma de irigare este de 3. foarte păgubitoare în primăverile secetoase se folosesc produsele: Carbofuran 35 – 28 ml/kg sau Diafuran 35 ST – 28 ml/kg sau Carbofuran 35ST .0 l/ha.000 ouă parazitate/ha x 2 tratamente sau feromoni specifici aplicaţi în 4 capcane/ha.pentru combaterea gărgăriţei sfeclei şi a gărgăriţei frunzelor de porumb.62 - Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pe lângă măsurile agrotehnice (rotaţia culturilor.suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp şi se determină pentru a calcuala producţia medie la ha. pentru a favoriza acumularea zahărului în rădăcini. lucrările solului. evaluând: cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control. este necesară efectuarea de tratamente fitosanitare la sămânţă sau în perioada de vegetaţie. .3 l/ha.PAG . Baicor 300EC – 2.25 l/ha.0 l/ha. Score 300 EC – 0.2% în 500 l apă/ha sau Trichogramma sp 150. . Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de creştere a nivelului de producţie la sfecla de zahăr.5 l/ha.pentru combaterea unor dăunători ca gărgăriţa sfeclei. .făinarea se combate şi cu Tilt 250 EC -0.pentru prevenirea infecţiilor primare de mană se Tratamente în vegetaţie .5 l/ha sau Dursban 480 EC .0 l/ha. semănat în epoca optimă). repartizată în 6-7 udări a câte 600-700 mc/ha.5 EC – 0.5 l/ha sau Lebazcid 50EC – 1. Sumi Combi 30 EC -0. . Impact 125 SC – 0.pentru combaterea larvelor defoliatoare în fazele avansate de vegetaţie.1.5 l/ha. Tratamente la sămânţă . se folosesc produsele: Ultracid 20 EC – 1. când are loc începutul îngroşării rădăcinilor. Pensuc – 7.

Transportul rădăcinilor recoltate la punctele de recepţionare trebuie făcut în aceeaşi zi cu recoltarea. deoarece rădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnică. Sporul de producţie este de 3-5 grame pe plantă/zi. în grame. O altă formulă de calcul este următoarea: Pr = NrxNpxGrx10 Pr – producţia determinată. Se admite. sau cu combinele autopropulsate de şase rânduri.cu U. Nr – numărul de rădăcini la metru liniar. Recoltarea .decoletarea trebuie efectuată în aceeaşi zi cu dislocatul pentru a se evita pierderile de recoltă. Mecanizată . . . cel mult o noapte după care transportul devine absolut necesar. ca excepţie staţionarea rădăcinilor în câmp în grămezi mari. .PAG .650 + BM – 6 +KS -6. Semimecanizat . Np – numărul de plante la metru liniar Gr – greutatea medie a unei rădăcini.63 La producţia stabilită se va adăuga sporul de producţie.momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de dinamica acumulării zahărului în rădăcini.acolo unde semănatul s-a făcut în rânduri echidistante la 45 cm.acolo unde semănatul s-a efectuat în benzi se foloseşte U-650 +DSP – 4.

tutunul. 20-30 kg P2O5. necesare pregătirii plantelor pentru iernare.doza optimă 80 kg K2O/ha pe solurile Azot Dozele de azot sunt cuprinse între 80-150 kg N/ha.9 CULTURA: RAPITĂ PENTRU ULEI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. . pregătirea pentru încorporate sub arătură sau sub disc la pregătirea terenului pentru semănat.plantele furajere. nivelul producţiei planificate şi al aprovizionării cu apă.cereale păioase.monocultura. Bune .64 - 3. pe sol îngheţat. Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării. slab aprovizionate. arătură sau sub disc la terenului semănat. Contraindicate Aplicarea îngrăşămintelor Organice . sub P Potasiu .la 20-30 to/ha gunoi de grajd. Epoca: încorporate toamna.50-80 kg 2O5/ha. fiind disponibile şi diferite soiuri străine. Diferenţa la desprimăvărare. planta premergătoare. Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării. În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf. în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare. . Epoca: toamna.PAG . funcţie de fertilitatea solului.fasolea. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune .sunt bine valorificate de rapiţă şi în special de culturile Fosfor . cantitaea de îngrăşăminte chimice se reduce cu 30 kg N/ha. în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii. . K2O şi microelementele nemaifiind necesare. în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp.floarea soarelui. .soia. . . Îngrăşămintele cu azot se aplică fracţionat astfel: 30-50 kg/ha la semănat. Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite. .1. postmergătoare. cu precipitaţii mai reduse.

Wotan.PAG . nr.20-25 cm . Adâncimea . în unele situaţii se . germinaţia 3-5 g Triumf (soi românesc) sunt Valoarea culturală a seminţei Greutatea a 1000 seminţe (MMS) Soiuri disponibile şi soiuri străine: Valesca. .2-4 cm Distanţa între rânduri 12. Colvert. Bolero.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. până la 15 VIII. de seminţe germinabile Nr.semitegerm.puritatea 97%. 85%.U-650 + PP4(3)30+GS-1. pliviri sau aplicarea erbicidelor.U650 + CPGC -4 Pregătirea patului germinativ Momentul executării – după executarea arăturii şi imediat înainte de semănat. Stabilirea densităţii plantelor Nr. / m 2 xMMS ( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate .2 Epoca .8-15 kg/ha Cantitatea de sămânţă Semănatul Epoca . Totuşi. Madora.5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Culturile de rapiţă semănate în rânduri apropiate nu necesită praşile.între 5-15 IX Adâncimea .vara. Cyclone.65 - Lucrările solului 1 2 Arătura . Star. La adâncimea de semănat + 1-2 cm. De seminţe germinabile/m liniar 100-150 12-120 Distanţa între seminţe pe rând 5-8 cm .

.0 l/ha sau preemergent.nr. se aplică o udare de 400-500 mv/ha la începutul legării primelor silicve. încorporarea lor la 3-4 cm fiind necesară numai în toamnele secetoase. . Rovral 50PU sau Ronilan 50WP – 1. / pl ( g )xnr.sem. se aplică un tratament cu Sinoratox 35 CE sau Carbetox 37 CE – 2 l/ha. pl / ha 1000 . deoarece favorizează căderea plantelor şi atacul de afide. se combat prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor: Lontrel 300 -0. .120-170.0-1. .nr. udarea după semănat se face numai dacă în stratul superficial de sol nu există apa necesară germinării. fiind necesare măsuri de combatere integrată.110-150. Dual Gold 1.3-10.0-3. când se vad înţepături de plante. de seminţe într-un gram . împotriva gărgăriţei cruciferelor şi a gândacului lucios se aplică Sinoratox 35 CE – 3 l/ha iar în perioada înfloritului. Producţia calculată (P): P(kg / ha ) = Greut.3 -0. În cazul când se irigă cultura.5 l/ha.greutatea seminţelor pe plantă .se recomandă tratamentul cu unul din produsele: Sumilex 50WP. .445 + MET -1200 sau U-650 + MET -2500. iar a doua la terminarea înfloritului.120-300.5 l/ha sau Cliphar 0.PAG . de plante răsărite la mp .66 recomandă erbicidarea cu L. cu Decis 2.nr.5 l/ha sau Gallant Super 1. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Cultura de rapiţă este afectată de un complex de patogeni. dintre care mai importanţi sunt: putregaiul cenuşiu.elementele de evaluare a producţiei medii la rapiţa pentru ulei sunt următoarele: . . Tratamente în vegetaţie Tratamente la avertizare cu unul din produsele: Sumilex 50WP.5 EC – 0. cu norma de 500-600 mc/ha. sau Targa Super 1. numai la avertizare.1 l/ha.0-1.25-0.200-300.5 l/ha.5 kg/ha.3 l/ha sau Fastac 10 EC -0. Aceşti patogeni se manifestă pe tot parcursul perioadei de vegetaţie.0 kg/to. făinarea.5-2. alternarioza.pentru prevenirea atacului produs de puricii de pământ.0 g.la apariţia în masă a păduchelui cenuşiu.nr. arătură adâncă). Alături de măsuri agrofitotehnice (asolament. de seminţe însămânţate la mp . . . de seminţe într-o silicva .buruienile monocotiledonate anuale şi perene (costrei din rizomi) se combat prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor: Fusilade Forte 1.3-0.0 l/ha.5 l/ha.buruienile dicotiledonate anuale şi perene se combat primăvara. înainte de alungirea tulpinii. cu erbicidul Galera 0.3 l/ha. Nu se recomandă udările mai târziu. Tratamente la sămânţă . de silicve pe plantă . se impune şi aplicarea unor tratamente chimice.3 l/ha. Evaluarea producţiei . . se aplică un tratament cu Carbetox 50CE – 0.nr. .înainte de semănat Treflan 48 CE – 1.2. . În primăverile secetoase.buruienile dicotiledonate perene (în special pălămida). Ronilan 50WP sau Rovral 50PU 1.pe terenurile infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale se vor aplica: . .în primăvară.

67 - Recoltarea . Recoltarea trebuie terminată în 2-3 zile. . Direct din lan .PAG . când umiditatea seminţelor ajunge la 12-14%. boabele au un conţinut ridicat în apă. . se lucrează numai seara sau dimineaţa. iar în masa recoltată se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicată. Se lasă plantele tăiate pe o mirişte de 20-25 cm până la uscarea completă. silicvele sunt galbene şi seminţele au început de brunificare.metoda determină totuşi pierderi însemnate.este o metodă mai practică. Se aplică dacă pierderile sunt minime şi există posibilităţi de uscare a seminţei. .se pot folosi două metode de recoltare În două faze .treierat din brazdă cu combina C – 12 su C – 14 cu ridicător .tăierea plantelor la coacerea în pârgă. Recolta de seminţe trebuie curăţată imediat şi uscată. Începe când seminţele sunt brunificate şi au 1618% umiditate.

8 3.3 1.80 1.2 3.05 23.PAG .8 32.2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale MODUL 20 ha Tabel nr.0 x .68 - Profilul "Cereale si plante tehnice" 3.8 x 1.0 4.2 NEIRIGAT Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Fasole Sfecla zahar TOTAL ha 5 6 2 4 1 2 20 % 25 30 10 20 5 10 100 t/ha 2. 3.0 x ha 6 7 x 3 2 2 20 IRIGAT % 30 35 x 15 10 10 100 t/ha 4.2 1.

4 0.6 186.0 156.0 221.5 1175.0 144.5 1830.0 37.2 70.0 1837.3 35. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .0 60.0 7.0 51.8 807.7 5.0 1360.3 17.0 494.70 4697.0 0.98 31617.0 7675.80 4722.6 1237.Sämãn si material saditor .8 4226.4 1484.0 89.2 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.5 0.00 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.9 0.9 186. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.2 1234.Amortisment E.Dobanzi la credite .0 54.8 120.7 Fasole Sfecla zahar Tabel nr.9 16.6 8717.8 3658.2 1001.30 249.0 1877.5 175.6 0.6 7218. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.2.0 1885.0 61.9 1 5% 1885.80 4672.3 242.0 5206.0 3072.9 400.0 3000.50 2113.0 875.4 0.00 587.2 0.8 241.5 132.0 37.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 4312.2 113.0 81.6 2070.5 7475.4 5.PAG .6 2732.6 140.4 0.0 2421. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.Pesticide .0 9005.0 2933.1 53.6 0.00 5597.Cheltuieli generale .0 793.5 0.0 9216. Din care pentru productia principala I.0 74.4 991.4 0.0 6440.5 3448.0 14.4 0.0 7.0 75.00 727.5 3.2 2039.6 2927.0 253.7 Orz 2 10% 3200.48 14342.4 0.1 28.0 172.0 3055.0 3460.46 1159. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 2024.0 9900.4 0.7 A.02 4.2 4431.9 0.00 32989.2 0.50 700.0 3191.0 308.Alte materiale 2. (=) VENIT NET+subventii G. Cheltuieli cu irigatii 4.0 3550.0 460.0 735.8 1378.0 1690.0 9504.8 325.48 27456.9 0.0 0.6 0.8 906. Asigurari II.00 37926.0 725.0 498.0 89.0 8775.54 881.1 TOTAL INDICATORI 20 100% 33701.0 6900.12 0.0 4274.6 323.3 331.0 350.9 U.6 297.0 40.0 7700.0 809.69 - Profilul " Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb 6 30% 9504.5 207.5 0.4 51.5 0.66 4854.0 474.80 11817.8 0.5 0.7 Floarea Soarelui ha 4 20% 4312. 3.50 4225. CHELTUIELI FIXE .8 210.6 157.00 1372.0 1991.0 4264.2 140.4 0.0 224.0 498.M 5 25% 7900.8 232. VALOAREA PRODUCTIEI A1.4 205.0 1099.4 2 10% 6900.0 138.5 6950.6 616.4 1769.0 7.Ingrasaminte chimice .0 124.3 0.0 344.4 376.0 1348.4 4.7 40.02 0.0 161.5 0.0 0.00 32328. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.1 70.0 6440.8 493.0 33.Cheltuieli cu materii prime si materiale .

7 4265. 1 2 3 4 4. d.5 lei 9628.9 1207.5 UDE. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilităţi reduse de investiţii în tehnica agricolă şi a modernizării procesului de producţie.3 Marja Brută total exploataţie (3-4. Modulul evidentiază o rată a profitului de 17.9 7844.PAG .1 4.1 Nc. ai modulului de 20 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Tabel nr. 3.1) 10469. Modulul realizat prin proiectare sigură o viabilitate economica redusă.1.8 1387 1599 17.7 7128 2049 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78% fonduri proprii şi 22 % credite de producţie. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. Este necesară o creştere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori masei profitului.5 . fiind în cazul acestei exploataţii de 5.2.4 5797 240 80 319.1 10836 9236.3 2991.cheltuieli variabile 27456.variabile specifice 14930. pe termen mediu. în vederea asigurării fondurilor de dezvoltare.1 4.70 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.: 32329 .3 III 1159.3% şi asigură în medie un profit de 280 lei/ha.9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25158 lei.5 8 III UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20290 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 840 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (50% din profit) 280 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 25998 15 Credite pentru producţie ** 7171 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 0.5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5.4 .c. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 33701 Subvenţii 4225 Produs brut (1+2) 37926 Cheltuieli totale. . considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a III-a.cheltuieli fixe 4854.5 Profit (3-4) 5597 Rata profitului (5:4x100) (%) 17.

recoltă.6 3200 +144.7 23.5 14.3 39.9 Orz 2 ha 3200 3552 +352 350 900 +550 3055.6 16.5 8120 +444.5 7.5 1099.5 0.6 5.3 25.5 3200 +700.5 224. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Grâu 5 ha 7900 8820 +920 875 2500 +1625 7675.5 700 +475.0 +22. 3. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ Cultura U.6 494.4 352 +207.8 0.5 1995 +117.9 Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie neirigat Tabel nr.4 144.6 Fasole 1 ha 1885 2100 +215 x 175 +175 1877.3 Indicatori Total 20 ha 33701 41744 +8043 4225 5675 +1450 32329 37807 +5478 1372 3937 +2565 5597 9612 +2615 17.PAG .5 15.5 280 +272.71 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 .1 Porumb 6 ha 9504 11136 +1632 x 1050 +1050 9005.4 1626 +1127.2 1064 +1026.4 576 +77.4 14 +13.5 +21.2 37.2 364 +326.Variantă proiectată Perioade.M.8 37.9 22.8 Floarea soarelui 4 ha 4312 5096 +784 x 700 +700 4274.4 498.2.6 10560 +1554.6 498.6 Sfeclă zahăr 2 ha 6900 11040 +4140 3000 350 -2650 6440 9200 +2760 460 1840 +1380 3460 2190 -1270 53.4 +8.1 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .4 1252 +757.8 4732 +457.4 +9.5 7.2 39.8 -29.4 +25.5 105 +97.

lei Rata venit + subventii .3 2007 .lei 5675 Valoarea productiei .2006 17.72 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2008 9612 41744 33701 5597 37807 32329 4225 Valoarea productiei .2006 2007 .lei Cheltiueli totale .2008 2005 .4 2005 .2006 33701 4225 32329 5597 2005 .2006 2007 .lei Cheltiueli totale .2008 25.lei Cheltiueli totale .3 Modul 20 ha Valoarea productiei .% 2005 .lei Subventii .lei Subventii .lei Venit net + subventii .lei Subventii .2008 41744 5675 37807 9612 2007 .4 25.lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .lei Venit net + subventii .PAG .% 17.2008 .

1 22.0 1545.0 174.0 2352.2 7 35% 16590.2 1911.3 9.0 9600.4 0.0 8320.0 1050. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 1440.Sämãn si material saditor .0 77.0 7118.2 450.0 409.0 16590.8 225.4 874.0 95.0 820. Din care pentru productia principala I.0 378.9 864. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 20 100% 50712.M BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Soarelui ha 6 30% 13584.0 0.0 10722.0 5589.1 3 15% 4476.2 1200.0 140.PAG . CHELTUIELI VARIABILE 1.6 5476.Ingrasaminte chimice .0 173. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 12144.0 3000.0 4850.4 51.4 677.7 .0 13200.0 11760.8 1912.Cheltuieli cu materii prime si materiale .4 207.0 728.8 140.0 8320.2.7 0.0 1222.0 380.0 4476.0 4428. Cheltuieli cu irigatii 4.0 242.4 1534.2 0.0 2132.0 4050.7 861.6 3465.0 3427. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.1 240.4 0.2 3154..0 4280. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 2055.9 936.0 6785.0 222.0 100.7 5639.4 745.4 1522.4 2133.0 17.0 0.6 1388.4 736.6 294.4 125.0 4098.0 269.0 2067.0 49656.2 2415.0 0.7 653.3 0.2 4911.6 0.0 2490.0 1280.Pesticide .8 300.2 392.0 68.0 0. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.4 195.73 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI U.6 24.8 0.0 17236.0 6322.6 13191.0 13776.1 1160.0 3444.0 55112. Asigurari II.0 1479.2 37271.8 2008. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.3 6136.2 21.5 Sfecla zahar 2 10% 9600. CHELTUIELI FIXE .0 0.0 150.2 261.0 6812.0 11529.0 9.1 5261.0 872.0 10599.Cheltuieli generale .5 2708.0 0.1 490.6 0.Alte materiale 2.Dobanzi la credite .2 43333.3 Tabel nr.1 0.0 44389.6 4084.6 362.1 17.6 179.9 1369. Cheltuieli de aprovizionare 5.Amortisment E.1 534. (=) VENIT NET+subventii G.0 385.8 0.8 16.3 1446.0 5161. 3.0 150.2 101.4 797.0 12.0 16128.0 4400.3 0.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 12600.2 338.0 14238.0 2352.5 258.0 6300.8 1057.3 92.3 450.0 378.0 15.0 14634.7 282.9 1168.8 14.4 Fasole 2 10% 6462.5 1415.0 350.4 TOTAL A.2 5427.

PAG - 74 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Nc. INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 50712 Subvenţii 4400 Produs brut (1+2) 55112 Cheltuieli totale, d.c.: 44389,2 - cheltuieli variabile 37271 - variabile specifice 23218,3 - cheltuieli fixe 7118,2 Profit (3-4) 10722,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 24,1 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 17841 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,6 8 IV UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 7848,7 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 39243,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 1608,4 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 536,1 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 2144,6 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 27362,2 15 Credite pentru producţie ** 18635 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 1,6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25753,8 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

Tabel nr. 3.2.5

€ = 3,5 lei 14489,1 1257,1 15746,2 12682,6 10648,9 6633,8 2033,7 3063,7 24,1 5097,4 IV 2242,5 11212 459,5 153,2 612,7 7817,8 5324,3 x

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 58% fonduri proprii şi 42 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului (venitul net+subvenţii) de 24,1% şi asigură în medie un profit de 536,1 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 7,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a IV-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a aproape întregului set de utilaje necesare tractorului U683 sau a circa 50% din instalaţia de irigat prin aspersiune. Modulul realizat prin proiectare poate fi viabil economic în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 75 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tabel nr. 3.2.6

Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată

Indicatori

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Grâu 6 ha 13584 15120 +1536 1050 3000 +1950 12144 13440 +1296 1440 1680 +240 2490 4680 +2190 20.5 34.8 +14.3

Porumb 7 ha 16590 19488 +2898 x 1225 +1225 14238 16800 +2562 2352 2688 +336 2352 3913 +1561 16.5 23.3 +6.8

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cultura Floarea soarelui 3 ha 4476 5292 +816 x 525 +525 4098 4860 +762 378 432 +54 378 957 +579 9.2 19.7 +10.5

Fasole 2 ha 6462 7200 +738 350 350 x 5589.2 6120 +530.8 872.8 1080 +207.2 1222.8 1430 +207.2 21.9 23.4 +1.5

Sfeclă zahăr 2 ha 9600 15040 +5440 3000 350 -2650 8320 9920 +1600 1280 5120 +3840 4280 5470 +1190 51.4 55.1 +3.7

Total 20 ha 50712 62140 +11428 4400 5450 +1050 44389.2 51140 +6750.8 6322.8 11000 4677.2 10722.8 16450 +5727.2 24.1 32.2 +8.1

PAG - 76 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2005 - 2006

2007 - 2008

10722,8 50712

16450 62140

44389,2 4400

51142 5450

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 50712 4400 44389,2 10722,8 2005 - 2006 24,1

2007 - 2008 62140 5450 51142 16450 2007 - 2008 32,2

24,1

32,2 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 77 -

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.3
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Fasole Soia Sfecla zahar Rapita TOTAL

MODUL 200 ha
Tabel nr. 3.3

NEIRIGAT ha 60 54 10 30 10 x 10 26 200 % 30 27 5 15 5 x 5 13 100 25,0 1,8 x t/ha 3,5 4,0 4,0 1,6 1,20 ha 48 66 18 30 x 20 10 8 200

IRIGAT % 24 33 9 15 x 10 5 4 100 t/ha 5,0 6,0 6,0 2,20 x 2,2 40,0 2,3 x

PAG - 78 -

Profil "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz Floarea Soarelui ha 60 30% 118380,0 115500,0 10500,0 128880,0 108098,4 105218,4 97934,5 45825,0 14100,0 20223,0 9522,0 1980,0 47871,6 0,0 2291,3 0,0 1946,6 10163,9 1342,4 2919,9 3801,6 2100,0 10281,6 0,0 20781,6 9,8 19,8 54 27% 106920,0 103680,0 0,0 106920,0 97050,3 93810,3 77972,4 42946,2 18630,0 15303,6 9012,6 0,0 31131,3 0,0 2147,3 0,0 1747,6 19077,9 11157,0 2621,5 3409,4 1890,0 9869,7 0,0 9869,7 10,5 10,5 10 5% 20000,0 19200,0 1750,0 21750,0 17948,3 17148,3 16170,6 6891,8 1880,0 2966,0 1484,8 561,0 8617,2 0,0 344,6 0,0 317,1 1777,7 318,9 475,6 633,1 350,0 2051,7 0,0 3801,7 12,0 22,2 30 15% 40320,0 39360,0 0,0 40320,0 37513,3 36553,3 32220,8 12833,1 2587,5 8502,0 1743,6 0,0 18076,5 0,0 641,7 0,0 669,5 5292,6 1924,9 1004,3 1313,4 1050,0 2806,7 0,0 2806,7 7,7 7,7 10 5% 21540,0 21000,0 0,0 21540,0 20127,3 19587,3 18047,6 8279,0 3312,0 1556,0 3081,0 330,0 8991,4 0,0 414,0 0,0 363,2 2079,7 475,1 544,8 709,8 350,0 1412,7 0,0 1412,7 7,2 7,2 10 5% 37500,0 37500,0 15000,0 52500,0 34157,0 34157,0 27987,0 15626,7 2004,0 2966,0 10656,7 0,0 10958,1 0,0 781,3 0,0 620,9 6170,1 3678,2 931,3 1210,5 350,0 3343,0 0,0 18343,0 9,8 53,7 26 13% 38610,0 37440,0 4550,0 43160,0 35391,6 34221,6 31794,8 12555,1 751,9 9583,6 1490,3 729,3 17978,8 0,0 627,8 0,0 633,2 3596,7 495,8 949,7 1241,2 910,0 3218,4 0,0 7768,4 9,4 22,7 Fasole Sfecla zahar Rapita

Tabel nr. 3.3.1

TOTAL

INDICATORI

U.M

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

200 100% 383270,0 373680,0 31800,0 415070,0 350286,2 340696,2 302127,7 144956,9 43265,4 61100,2 36991,0 3600,3 143624,8 0,0 7247,8 0,0 6298,1 48158,5 19392,4 9447,1 12319,0 7000,0 32983,8 0,0 64783,82 9,7 19,0

PAG - 79 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 200 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 3.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 383270 Subvenţii 31800 Produs brut (1+2) 415070 Cheltuieli totale, d.c.: 350286,2 - cheltuieli variabile 302127,7 - variabile specifice 151255 - cheltuieli fixe 48158,5 Profit (3-4) 64783,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 18,5 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 112942,3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 62,8 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 39391,9 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 196959,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9718 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6478 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16196 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 287526 15 Credite pentru producţie ** 72478 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 9,1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 277808 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 109506 9086 118592 100082 86322 43216 13760 18510 18,5 32269 11255 56274 2777 1851 4627 82150 20708 x

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78,3% fonduri proprii şi 20,7 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 18,5% şi asigură în medie un profit de 324 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 62,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea de cumpărare prin credite a două tractoare de 65CP şi a unor maşini agricole principale. Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică moderată,
care poate fi îmbunătăţită prin creşterea randamentelor obţinute.

PAG - 80 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
Indicatori Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Cultura Floarea soarelui 30 ha 40.320 47.040 +6.720 X 5.250 +5.250 37.513,3 41.856 +4.342,7 2.806,7 5.184 +2.377,3 2.806,7 10.434 +7.627,3 7,5 24,9 +17,4

Bugetul exploataţiei de 200 ha Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată

Tabel nr. 3.3.3

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Grâu 60 ha 118.380 132.300 +13.920 10.500 30.000 +19.500 108.098,4 130.872 +22773,6 10.281,6 1428 -8.853,6 20.781,6 31.428 +10.646,4 19,2 24,0 +4,8

Porumb 54 ha 106.920 125.280 +18.360 X 9.450 +9.450 97.050,3 108.000 +10.949,7 9.869,7 17.280 +7.410,3 9869,7 26.730 +16.860,3 10,2 24,7 +14,5

Orz 10 ha 20.000 22.200 +2.200 1750 4.500 +2.750 17.948,3 20.800 +2.851,7 2.051,7 1.400 -651,7 3.801,7 5.900 +2.098,3 21,2 28,4 +7,2

Fasole 10 ha 21.540 24.000 +2.460 X 1.750 +1.750 20.127,3 22.260 +2.132,7 1412,7 1740 +327,3 1.412,7 3.490 +2.077,3 7,0 15,7 +8,7

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Sfeclă zahăr 10 ha 37.500 60.000 +22.500 15.000 1.750 -13.250 34.157 45.000 +10843 3.343 15.000 +11.657 18.343 16.750 -1.593 53,7 37,2 -16,5

Rapită 26 ha 38.610 44.460 +5.850 4.550 10.400 +5.850 35.391,6 39.686 +4.294,4 3.218,4 4.774 +1.555,6 7768,4 15.174 +7.405,6 21,9 38,2 +16,3

Total 200 ha 388.270 455.280 +72.010 31.800 63.100 +31.300 +350.286,2 408.474 +58.187,8 32.983,8 46.806 +13.822,2 64.783,8 109.906 +45.122,2 18,5 26,9 +8,4

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

5 26.5 2007 .lei Venit net + subventii .lei Venit net + subventii .lei Subventii .lei Subventii .2008 26.% Modul 20 ha Valoarea productiei .2 64783.lei Cheltiueli totale .2008 .2008 2005 .lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .2006 2007 .PAG .lei Cheltiueli totale .8 2005 .9 18.2008 455280 63100 408474 109906 2007 .2 31800 408474 63100 Valoarea productiei .lei Subventii .81 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2006 2007 .lei Valoarea productiei .2006 383270 31800 350286.2006 18.lei Rata venit + subventii .9 2005 .8 383270 455280 350286.2008 109906 64783.lei Cheltiueli totale .% Profil "Cereale si plante tehnice" 2005 .

9 73417.9 62.5 12.Ingrasaminte chimice . VALOAREA PRODUCTIEI A1.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .3 478915.6 27.0 111932.0 69880.73 15. (=) VENIT NET+subventii G.Dobanzi la credite . Cheltuieli cu irigatii 4.6 13318.5 152732.5 28.0 8383.6 Tabel nr. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 200 100% 568806.9 85870.Sämãn si material saditor .7 66 33% 195426 190080 0 195426 175857 168729 136128 58014 22770 24229 11015 0 40391 31680 2901 0 3142 39729 24133 4808 6169 4620 19569 0 19569 11.Alte materiale 2.6 10. 3.9 30 15% 55320 54120 0 55320 50112 48912 41811 15344 2588 11013 1744 0 18821 6000 767 0 879 8301 3006 1318 1727 2250 5208 0 5208 10.6 18 9% 53640 51840 3150 56790 44788 42988 39519 13568 3384 6264 2673 1247 19433 5040 678 0 799 5270 1240 1199 1571 1260 8852 0 12001.4 .7 34. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.4 23.Cheltuieli cu materii prime si materiale .4 Soia 20 10% 53420 51920 10000 63420 47555 46055 39599 16352 5214 3640 6656 842 13583 8000 818 0 847 7955 3622 1271 1662 1400 5865 0 15865.1 0. Din care pentru productia principala I.0 606756. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.M BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Orz Soarelui ha 48 24% 135840 132000 8400 144240 117360 113520 102678 43341 12182 20088 8457 2614 42121 12960 2167 0 2089 14682 3857 3133 4091 3600 18480 0 26880 16. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Asigurari II.5 169157.Pesticide . Cheltuieli de aprovizionare 5.6 41675.7 Sfecla zahar 10 5% 60000 60000 15000 75000 46184 46184 37737 18323 2672 4984 10667 0 12863 4800 916 0 835 8446 4859 1253 1634 700 13816 0 28816 29.Cheltuieli generale .3 408952.0 8799.4 TOTAL A.4 Rapita 8 4% 15160 14720 1400 16560 12968 12528 11480 4216 280 3200 464 272 5520 1400 136 0 208 1488 152 336 440 560 2192 0 3592 17.5 4974.PAG .0 14390.60 20.0 554680. CHELTUIELI VARIABILE 1. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.3 23. CHELTUIELI FIXE .Amortisment E.6 11.0 73982.0 494823. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.3.0 37950.7 0.8 40868.2 17294.82 - Tipul exploatatiei: Asociatii familiale INDICATORI U.5 49089.

7 Rata profitului (5:4x100) (%) 22.83 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.4 UDE.5 lei 162516 10843 173359 141378 116844 70811 24534 31981 22.3 VIII 20102 100509 4797 3198 7995 122010 24165 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17 % credite de producţie.1) 197803.c.8 Profit (3-4) 111932.5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 85.6 Marja Brută total exploataţie (3-4. considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 22.5 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 410244 lei.variabile specifice 247837.cheltuieli variabile 408952. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.1 4. 1 2 3 4 4. . fiind în cazul acestei exploataţii de 85.PAG .4 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70356 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351782 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 16790 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11193 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 27983 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 427034 15 Credite pentru producţie ** 84579 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 17. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a două tractoare U683 cu cabină şi setul de utilaje aferent precum şi a unor comonente a instalaţiei de irigare.5 . Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică ridicată în condiţiile obţinerii randamentelor programate.6 56515.3.4 . d.1 4.3 . Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).cheltuieli fixe 85870. 3. ai modulului de 200 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Tabel nr.5 Nc.1.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 568806 Subvenţii 37950 Produs brut (1+2) 606756 Cheltuieli totale.: 494823.6% şi asigură în medie un profit de 560 lei/ha.

880 43. 2.832 12.865.950 44.950 57.569 39.7 +9.7 73.500 -6.8 53.4 15.4 59.100 +4.5 33.824 +2.3.816 34.592 4.000 +14.860 10.569 51.184 28. 3.7 30.260 +108.250 +5250 50.200 +16.264 27.816 13.350 +19.340 -7.031 19.800 12.004 +70. Indicatori recoltă.581 11.940 +6.840 -1.8 55.84 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 200 ha Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.184 60.816 35.680 229.000 +20.823.360 132.0 +7.480 +2.256 +38.120 +3.6 -2.190 +5.150 8.8 28.4 26.200 +1.606 +57.480 19.857 190.000 15.7 112.3 565.840 151.000 +15.3 111.1 26.420 60.680 +34.223 19.6 Zona de câmpie irigat Variantă proiectată Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Perioade.0 60.856.400 3.7 169.920 +8.525.982.400 24.550 +11.150 +31.M.4 19.856 +1.8 195.-536 3.500 47.750 -13.865 4.5 8.6 +1.112 58.0 -18.600 +20.934 62.192 1.360 X 5.4 .180.8 10 ha 568.440 +7.9 32.320 22.160 17.208 11.200 +720 26.600 117.132 8.208 5.6 30.555 55.254 X 11.673.680 +9.118.080 +14.982 10.000 3.000 94.250 46.740 +8.300 3.656 .968 15.3 22. Grâu 48 ha Porumb 66 ha Orz 18 ha Cultura Floarea soarelui Soia 20 ha Rapiţă 8 ha Sfeclă zahăr Total 200 ha Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % 135.628 5.640 59.940 +732 5.320 1.273. ani U.001.400 494.320 64.025 15.750 +6.885 5.550 175.360 8.6 15.0 +8.000 +34.640 18.6 30 ha 53.PAG .020 -1.000 +13.9 +15.852 7.000 1.454 37.788 52.806 677.4 15.932.200 +15.280 +6.7 +3.

2006 2007 .2006 2007 .6 2007 .2008 30 22.lei Cheltiueli totale .2008 111932.lei Subventii .2008 677260 57350 565004 169606 2007 .lei Venit net + subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .7 568806 169606 677260 565004 494823.85 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .2006 22.6 30 2005 .lei Valoarea productiei .7 2005 .lei 57350 Subventii .lei Venit net + subventii .2006 568806 37950 494823.PAG .lei Rata venit + subventii .3 37950 Valoarea productiei .lei Subventii .2008 2005 .lei Cheltiueli totale .3 111932.2008 .lei Venit net + subventii .% 2005 .

2 2.7 30.8 1. jurid Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita TOTAL MODUL 1000 ha Tabel nr. 3.2 7.0 2.9 1.4 NEIRIGAT ha 320 250 50 150 50 50 130 1000 % 32 25 5 15 5 5 13 100 t/ha 4.0 2.8 x .PAG .4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.2 x ha 200 330 90 150 100 50 80 1000 IRIGAT % 20 33 9 15 10 5 8 100 t/ha 6.8 4.86 - Profilul "Cereale si plante tehnice" 3.60 2.2 4.0 7.6 48.

87 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers.6 4472.0 14958.0 0.0 186023.0 49550.0 35000.0 307629. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 129440.0 76975.5 2760.0 1750.0 34365. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.3 50 5% 102800.3 9.0 1360.0 19950.7 197182.0 15.0 115200.0 106528.5 0.8 0.1 822142.4 50 5% 120000.1 2479.0 9.0 17795. CHELTUIELI FIXE .0 54367.0 6660.0 1985.0 93025.0 280832.2 1708243.5 97380.0 3705.8 19.0 63010.0 0.0 0.0 28320.5 0.Sämãn si material saditor .7 184537.5 17. (=) VENIT NET+subventii G.2 1910570.0 4055.0 589856.5 21.0 1750. jurid BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz U.0 100300.0 75255.5 2370.0 775040.0 0.0 0.0 75000.0 12672.5 10020.0 14144.0 128750.0 594000.6 73803.8 50 5% 225000.3 0.0 31617.1 5499.0 1947.0 15525.0 16640.0 87841.0 283136.3 27.0 56000.6 4381.0 3666.0 102180.0 17800.0 1963810.0 41088.0 76975.0 7424.0 8650. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 172950.5 18.0 1580.0 0.5 3011.0 457049.0 127800.0 22750.0 632672.0 188430.3 Floarea Soarelui ha 150 15% 236700.0 0.0 517025.PAG .0 0.0 8715.0 9630.0 650592. 3.5 185218.0 0.0 17819.0 187500.0 130 13% 235820.0 809788.0 38939.0 3095.0 11744.5 0.0 57499.0 39685.0 0.0 9904.5 62.8 16.0 0.0 0.0 8750. Cheltuieli cu irigatii 4.Cheltuieli generale .0 258570.0 255567.4.0 0.1 52844.0 8576.0 3765.0 50784.0 367199.0 90240.0 19665.0 204202.0 236700.0 11200.0 20230.Alte materiale 2.0 10226. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.1 21778.0 225000.0 5565.0 51015.0 103500.5 92276.0 19950.0 7875.5 0.0 17600.0 0. Asigurari II.0 51650.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 0.Ingrasaminte chimice .0 60736.0 18625.0 3365.Amortisment E.0 5050.0 0.1 97171.0 114781.5 77615.0 27. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 1000 100% 2271440.0 39781.5 81098.0 9325.0 233700.0 230225.5 1594.9 .0 216750.0 23360.5 151528.0 300000.0 0.0 53283.0 124448.0 3800.0 85000.0 41725.Dobanzi la credite .3 16.0 4550.0 0.0 2420860.0 33690.0 0.0 11500.Cheltuieli cu materii prime si materiale .7 250 25% 594000. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 0.0 13035.0 424000.0 0.0 739200.0 1840.0 39958.0 25000.M 320 32% 757120.0 3692.5 46.0 103376.4 15.0 14000.0 3365. CHELTUIELI VARIABILE 1.1 23.6 Soia Sfecla zahar Rapita Tabel nr.0 228800.0 7451.0 35225.1 247142.0 5250.Pesticide . Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 0. Din care pentru productia principala I.0 105705.0 185218.0 10350.0 70552.0 213750.0 2218200.0 7137.0 8750.0 1750.0 499025.0 16.5 85341.1 TOTAL INDICATORI A.0 576000.0 26569.

Modulul evidenţiază o rată a profitului de 25. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 1552739 lei.cheltuieli variabile 1708243 .4. Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune.2 Nc.PAG .variabile specifice 857367 .1) 750697 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 282565 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 1412825 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 74270 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 49513 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 123782 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 1627009 15 Credite pentru producţie ** 411071 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 44. 1 2 3 4 4. d.1 4.1 4.1% fonduri proprii şi 20.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 2271440 Subvenţii 187500 Produs brut (1+2) 2458940 Cheltuieli totale.2 214485 X 80733 403664 21220 14146 35366 464860 117449 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 79.cheltuieli fixe 255567 Profit (3-4) 495130 Rata profitului (5:4x100) (%) 25.88 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.c. ai modulului de 1000 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.: 1963810 .5 lei 648983 53571 702554 561089 488069 244962 73019 141465 25. Juridică Tabel nr.2 Marja Brută total exploataţie (3-4. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a unei combine cu echipamentele respective şi 3 tractoare de putere medie cu maşinile agricole necesare. 3.1. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după clasă) de clasa a X-a.9 % credite de producţie. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.2% şi asigură în medie un profit de 495 lei/ha. . în condiţiile obţinerii randamentelor programate. fiind în cazul acestei exploataţii de 263 UDE.

750 22.750 517.5 45.5 26.700 279.0 +11.2 2.752 19.5 23.448 227.2 24.025 588.130.6 38. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Grâu 320 ha 757.200 -39.1 29.5 35.202.140 +360.000 160.8 Sfeclă zahăr 50 ha 225.317.000 696.781.5 255.9 Orz 50 ha 120.7 +3.600.000 +104.781.250 87.928 106.120 846.520 +128.520 +30.500 9.975 108.200 +102.950 34.619.950 60.930 187.810.89 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Zona de câmpie neirigat .218.629.450 -508.700 +9.271.958.5 Fasole 50 ha 102.5 105.2 30.750 +43.8 +10.218.000 +29.650 25.0 29.180 +34.2 25.820 271.5 13.2 495.963.0 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .958.Variantă proiectată Bugetul exploataţiei de 1000 ha Tipul exploataţiei: Indicatori Perioade.600 56.562.450 +40.200 +13. recoltă.158.250 +26.3 Societăţi agricole cu personalitate juridică U.180.031.200 +14.750 -16. 3.750 52.500 322.750 245.750 102. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.4 Total 1000 ha 2.528 67.328 124.8 701.000 +134.5 17.7 26.5 22.7 -22.569.000 +102.800 116.250 204.250 185.7 Cultura Floarea soarelui 150 ha 236.3 31.703.000 75.000 +31.M.350 19.000 650.720 +89.025 76.8 307.000 +17.000 +135.617.3 37.200 8.000 8.600 X 26.5 62.750 +74.9 25.000 133.750 -66.7 234.180 +5.700 +35.000 +69.100 +28.329.5 39.812.PAG .000 8.5 120.5 39.324.000 360.5 113.5 14.000 +70.370 +431.100.781.6 -17.4.7 54.8 379.1 +10 Porumb 250 ha 594.500 1.750 -1.230 +206.7 +15.5 14.450 +13.975 76.000 X 43.129.819.5 114.300 +42.000 +65.975 151.0 44.880 22.250 19.2 +5.5 102.500 +13.758.3 89.841.000 +14.230 +71.592 779.367.440 2.200 -4.775 14.819.250 216.4 Rapită 130 ha 235.200 -16.5 26.

2008 .lei Rata venit + subventii .2008 2703370 322000 2324140 701230 2007 .2008 30.% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .2008 495129.90 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2006 2271440 187500 1963810.PAG .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .2 30.2 2007 .lei Venit net + subventii .lei Valoarea productiei .2006 701230 2703370 2007 .8 2005 .2006 2007 .2 25.8 2271440 2324140 322000 1963810.% 2005 .2 187500 Valoarea productiei .2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .2006 25.lei Subventii .2 2005 .lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .lei Subventii .2 495129.

0 5600.5 87664.0 21840.0 783250.0 0.Pesticide .0 306800.0 436477.0 575938.0 279690.0 4310.0 0.0 210600. Asigurari II.Sämãn si material saditor .0 5050.0 40050.2 73911.4 111744.0 49483.0 40050.0 142720.0 213520.2 .0 70750.0 43875.5 80 8% 184240.5 935896.0 105075.0 0.0 24.0 18110.5 794211.5 13360.3 Soia ha 100 10% 315300.0 0.7 90 9% 321840.0 203263.1 29.0 247000.0 17952.4 99792.0 70335.Amortisment E.0 0.0 1760.4 50 5% 360000.Alte materiale 2.0 41980.0 0.0 33280.0 4820.0 59800.0 4800.0 190080.0 3040.0 15030.0 4515.0 283350.0 138262.0 15750.0 60840.0 10480.0 198240.0 38400. CHELTUIELI FIXE .0 505758. CHELTUIELI VARIABILE 1. 3.0 13060.5 0.5 22.0 0.0 0.0 20460.5 126527.0 16863.0 234577.5 24.0 50000.0 255500. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 435000.0 319800.0 70150.2 27397.0 337590.0 34452.0 203821.0 19280. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 50480.0 37026.8 Floarea Soarelui 150 15% 323400.0 279690.6 35.0 968896.0 86085.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .4 TOTAL INDICATORI A.0 7575.0 132080.2 35.0 147760. Cheltuieli cu irigatii 4.0 224197.4 0.0 279750.0 0.0 3545890.Cheltuieli generale .5 26895.2 44.0 414820.0 4516.0 30240.0 23100.0 15680.0 0.0 203263.5 0.4 858973.0 75000.0 240705.0 2240.0 49200.0 232254.0 311040.0 174685. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.4 Sfecla zahar Rapita Tabel nr.0 55077.0 100440.0 15000.0 10300.0 86240.0 3500.8 330 33% 1172160. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 1000 100% 3356140.0 365300.0 360000.0 20800.0 48000.0 80310.0 714200.3 14.8 172340.0 70180.0 66075.0 1440.0 47628.4 0.0 15525. jurid BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz U.0 3695.1 71750.0 239475.0 0.5 7515.0 35238.0 34500.7 55.0 58400.5 2343818.0 1172160.0 323400.0 29905.0 2762639.4 8126.0 9800.0 29.0 0.0 90330.0 64800.7 21.Ingrasaminte chimice .0 9640.M 200 20% 679200.0 209578.PAG .2 418910.0 13363.0 0.0 189750.0 7230.0 36480.6 18612.0 18.0 3600.0 45112.0 1140480.0 25.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 28.3 75028.4.0 0.91 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers.0 4720.2 7484. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 5055.0 179200.0 2960.1 274067.1 6300.3 6773.0 6325. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.7 972849.0 337062.0 109800.0 145365.8 6198. Din care pentru productia principala I.0 103262.0 0.0 53333.0 660000.0 11250.0 35000.0 556738.0 3277320.0 593500.0 136620.0 8730.0 14.7 28554.0 155310.5 21. (=) VENIT NET+subventii G.0 14000.5 24297.Dobanzi la credite .0 26070.0 26400.0 0.5 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 10020.5 2682499.0 251505.0 15440.0 4600.0 7000.

3% şi asigură în medie un profit de 783 lei/ha. 3. juridică Tabel nr.3 343449 X 132393 661965 33568 22379 55947 683915 138978 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a două combine de mare productivitate şi a 5 tractoare de putere medie cu utilajele aferente. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).8 Profit (3-4) 783250.5 . 1 2 3 4 4.PAG . d.6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 2276215 lei.7 .5 Rata profitului (5:4x100) (%) 28. Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune.4% fonduri proprii şi 17.1 4.cheltuieli fixe 418910.1.6 % credite de producţie.: 2762639.1) 1202071. fiind în cazul acestei exploataţii de 502 UDE. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.5 Nc.5 lei 958897 54214 1013111 789326 669662 410615 119689 223786 28.3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 502 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 463375 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 2316876 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 117488 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 78325 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 195813 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 2393703 15 Credite pentru producţie ** 486424 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 86.92 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.1 4.variabile specifice 1437152 . considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a X-a.4.cheltuieli variabile 2343818. ai modulului de 1000 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 3356140 Subvenţii 189750 Produs brut (1+2) 3545890 Cheltuieli totale. în condiţiile obţinerii randamentelor programate. .3 Marja Brută total exploataţie (3-4.c. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 28.

5 829.5 308.540 +236.263.250 283.3 150 ha 315.300 356.4 +6.500 255.356.300 -58.000 147.5 203.93 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 1000 ha Zona de câmpie irigat .2 28.920 34.200 +100.5 593.800 -26.250 279.039.050 69.310 236.850 40.480 22.575 70.750 +93.762.2 34.000 109.3 35.500 +24.150 +29.M.200 +58.630 +163.690 155.775 86.3 321.480 54.160 1.300 +55.1 360.200 756.5 70.000 100.5 783.4.800 33.000 17.560 14.5 203.112.500.920 X 57.560 -8.000 8.400 382.6 -5.750 40. Grâu 200 ha Porumb 330 ha Orz 90 ha Cultura Floarea soarelui Soia 100 ha Sfeclă zahăr 50 ha Rapiţă 80 ha Total 200 ha Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % 679.639.000 564.080 +46.250 +26.310 80.000 75.0 +6.950 40.800 X 26.000 +28.000 +18.6 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică Perioade.800 15.000 +76.000 2.750 -66.5 366. Indicatori recoltă.303.PAG .262 132.99 59.400 +3.050 42.100 14.640 +37.080 50.172.335 61.440 55.5 21.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.062 103.500 322.0 34.640 36.500 43.840 359.740.0 37.750 968.085 102.900 +2.240 212.938 624.000 +48.7 .0 15.000 32.179.780 189.2 1.400 -14.750 251.500 -32.2 +13.760 190.380 +416.5 3.616.400 +66.000 575.750 +81.000 +93.738 138.6 3.378. ani U.000 +204.000 +65.366.350 339.039.9 -27.900 50.200 +40.263.250.880 +105.5 +15 184.000 +147.080 +205.5 1.3 +13.310 228.800 35.000 +56.800 +28.505 298.290 +329.975 34.750 +57.800 51.2 x 323.750 282.008.5 28.060 +15.920 +652.262 232.896.738 24.069.400 +42.690 336. 3.1 20.5 1.140 4.

PAG .lei Subventii .3 2007 .3 35 2005 .lei Venit net + subventii .% 2005 .5 2005 .2008 783250.2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .5 783250.lei Venit net + subventii .2008 35 28.2008 .lei Venit net + subventii .2006 1112290 4008920 2007 .94 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .2006 28.2006 2007 .lei Cheltiueli totale .5 3356140 2762639.lei Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .5 189750 3179380 282750 Subventii .2006 3356140 189750 2762639.2008 4008920 282750 3179380 1112290 2007 .

46 2.4 Tabel nr.916.25 1.03 22.087.2 3.03 323.386.762.474.271.12 2.219.0 2.64 3.45 1890.107 220 272.95 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Specificare Perioada de recoltare ani 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 20 ha Neirigat 1.38 593.5 24.5 322.44 2703.4 159 315.557 316.29 28.535.0 1.7 lei/ha Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 200 ha 1000 ha Irigat Neirigat Irigat Neirigat Irigat 2.112.5 829.75 2.92 549.03 3.844.2 211.3 25.81 2.9 2.14 822.963.2 1.75 286.75 1.54 783.6 3.825.13 701.75 2.35 2.43 2.92 234.53 15.23 25.2 32.616.PAG .91 561.0 Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii .685 2.6 30.28 559.042.324.5 26.66 848.3 189.63 379.179.356.37 164.6 17.75 282.23 495. 3.4.85 480.276.35 68.14 550 536.6 196.37 187.008.2 30.92 189.14 4.5 1.85 279.14 307.751.25 283.02 369.3 35.5 2.

Exemplificăm cu indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid.96 - Profilul „Cereale şi plante tehnice” 3. Astfel. Comparaţiile s-au materializat prin valori ce revin „pe un ha de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie. s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008. soarelui Fasole Sfeclă de zahăr Soia Rapiţă 756 lei/to Recolta 2008 Sistem neirigat max 623 550 520 910 1900 115 983 660 848 200 1200 820 860 min 580 490 500 860 1855 170 155 1240 850 Sistem neirigat max 548 469 477 822 1788 140 1033 714 min 484 431 426 761 1677 124 Sistem irigat max 506 444 415 759 1553 130 1081 705 min 480 407 388 727 Sistem irigat max 560 500 490 900 1700 140 min 520 480 460 870 . soarelui Fasole Sfeclă de zahăr Recoltă 2006 Recoltă 2008 566 495 500 840 1795 150 1210 825 lei/to Soia Rapiţă 630 580 555 980 2000 240 1370 950 b) cost de producţie Recolta 2006 Cultura Grâu Porumb Orz Fl. a) Preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) Grâu Porumb Orz Fl.PAG . în desfăşurarea exemplificării calculaţiilor la nivelul unui modul.5 FIŞĂ EXPLICATIVĂ Dimensiunile de module prezentate la profilul „Cereale şi plante tehnice” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” pe produs şi „Bugetul culturii” pentru diferite producţii medii ale structurii de producţie a modulului de o anumită dimensiune.

5 9.68 3 ORZ 6000 4000 4 PORUMB BOABE 6000 4000 5 FLOAREA SOARELUI 2200 1600 6 FASOLE BOABE 2000 1200 7 SOIA 2200 1500 8 SFECLĂ DE ZAHĂR 40000 25000 9 RAPIŢĂ 18000 .0 21.62 28. crt.1 Nr.5 9.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.37 2.79 6. 3.64 5.O.3 10.26 110.03 9.49 253.PAG .18 16. 1 Cultura Producţia medie Kg/ha Ore mecanizator Z. 3.07 10.82 10.07 20.44 4.09 47.43 21.36 22.77 2.0 1.84 13. având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.53 22.0 36.97 194.5.62 56. TOTAL ore/ha 2 3 4 5 6 2 GRÂU 5000 3500 11.36 10.46 26.50 10. cheltuieli totale.5.87 3. subvenţii.3 186.6 39.46 9.5 71.57 12.21 95.97 - c) subvenţii lei/ha Cultura Grâu Orz Sfeclă de zahăr Soia Rapiţă lei/ha Recolta 2006 175 175 1500 500 175 Recolta 2008 500 450 175 175 400 Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei.97 12.53 26.03 38.5 3.76 5.65 11.5 1. venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie.24 51.

PAG .42 2745.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. de zahăr 6 7 3 2 2 20 61.0 46.2 21.8 8423 8.962.4 16.9 260. 1 2 3 4 5 6 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Fl.7 neirigat 1000 irigat 67. 3.O.8 16.2 - 369.7 13. 3.9 127.5.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie TOTAL ore/ modul nr. Z.7 13.4 130.1 Nr./modul Total Z. 7.2.3 13.383./ha de xploataţie nr.soarelui Fasole Sf.587.36 1448.8 1043 138.5.3 Z.66 147.63 149.5.286.285.4 neirigat 20 irigat 2085.3 3.O.3 63.0 Total ore/modul Total Z.4 7.9 203.4 2085. 1178.O.O.8 406.9 260. nr.98 - 3.0 neirigat 200 irigat 11.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr.2.crt./ha .5.

soarelui Fasole Sf.5 21.03 253.48 263 1185 362.28 12./ha 3.2.2.3 13.4 Total ore/modul Total Z.73 Total ore/modul Total Z.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr.68 357 1178.crt.5.5. 1 2 3 4 5 6 7 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr.2.99 - 3./modul Total Z.4 31.26 47.962.28 1698 1900.7 . de zahăr Rapiţă 48 66 18 30 20 10 8 200 51.5.crt./ha 3.16 854.PAG .21 194.6 95. 3.7 88.O. de zahăr 60 54 10 30 10 10 22. 3.2.4 Nr.7 211.5 36.46 56. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.1 1940.36 186.5 - 88.09 110.66 147.3 39.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr.3 7.62 26.2 Nr.42 - 2465.745.08 128.42 2. 1 2 3 4 5 6 7 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.1 31.5.3 Nr.07 1325./modul Total Z.293.soarelui Soia Sf.O.97 26.4 5973.5 531 42.5. de zahăr 5 6 2 4 1 2 20 17.O.2.soarelui Fasole Sf.crt.04 32.2.O.68 178.4 21.6 2539. 3.5.

O.95 66.230 15.88 25.2 Total ore/modul Total Z.587.O.758.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr. 3.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl./ha 3.74 31.crt.42 7. de zahăr Rapiţă 200 330 90 150 100 50 80 1000 61.26 - 8.2.578 7035 2181 11.285.5 132.6 Nr.3 5./ha .2.185 1.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr.326 73.2.5.9 43.286.5.644 3.5 Nr.5.3 Total ore/modul Total Z.125.76 32.9 112. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.6 16.8 67.63 223.5 10. de zahăr Rapiţă 320 250 50 150 50 50 130 1000 26.soarelui Fasole Sf.O.238 2. 3./ha 3.480 33./modul Total Z.2.423 8.68 11.4 Total ore/modul Total Z.5.soarelui Fasole Sf.4 16.56 46.O.O.O./modul Total Z.3 304.17 - 12.PAG .383.283.62 232.100 8 Rapiţă 26 200 20.51 56.8 8.035 11./modul Total Z.68 - 537.36 1448.6 130.573.

2 2086. crt.61 36267.5 2 Plug PP4 x 30 M 1 5202.2 7703.67 1465.49 7407.67 73.1 Nr. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.2 150.31 385. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică. 3.61 36267.55RON 01.7605 5 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.54 1465.5 111746.375 5587. 10.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha Tabel nr.21 535.4925 4 Grapa cu discuri GD 3.15 28.1575 6 Cultivator CSC 7 B TOTAL 1 7407.21 10704 3015.85 2023 569. .15 27346.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 EURO 17690 lei 62800 EURO 17690 lei pe hectar EURO 3140 884.PAG .15 1367.1335 3 Grapa stelata GS 1. 2006 Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha.101 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat 3.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA1 EURO= 3.6.2 7703.277 260.49 370.2 1 2023 569.85 101.54 5202.2 2086.375 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .312 104.2 ME 1 10704 3015.5 111746.3305 1813.

10.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.15 2086.1335 101.884 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS . crt.15 535. .61 62800 5202.2 7407.67 2023 10704 27346.32 3874.55RON-01.31 370.35 1091.7605 385.1575 104.5 73. 2006 Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha.2 7407.2 Grapa cu discuri GD 3.54 569.32 77487 21827. 3.6. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.68 92970.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Cultivator CSC 7 B Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 62800 5202.4 54357.4 54357.21 7703.3305 77487 21827.85 3015.5 17690 1465.519 2717.21 7703.67 2023 10704 27346.61 3140 260.15 2086.4925 150.) lei EURO lei 1 2 3 4 5 6 7 pe exploataţie EURO lei pe hectar EURO Preţ unitar Valoarea utilajelor Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.277 28. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.54 569.375 884. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.5 17690 1465.68 9648.102 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha – Tabel nr.85 3015.366 192970.PAG .2 Nr.2 1367.

28 4111.35 96.54545 149.016 4891.2 978355.35 21.53 17860 217587.1521 77.5 11835 19350.61 3333.43305 33.09 14982 14595 7407.62 2132.15 9859.26 11900.5563 10.4 Maşina de ierbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.2028 20.3 Necesar dotare Nr.33 10262.0211 55.7614 450.54 710.) Preţ unitar pe exploataţie lei EURO lei EURO lei Valoarea utilajelor pe hectar EURO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.56 4111.81265 89.2 15484.338 27.1 6030.4239 265.67 2523 10704 27346.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb TOTAL 1 3 3 3 2 2 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 54971 62800 5202.3102 16.6 319515 39627 63403.04 3352. crt.85 4220.2 35000 5509.7 3015.3 1377.7 15484.85 28600 36430.93 207 8056.9831 10. 10.22 11162.6.93 207 8056.575 198.135 317.2 772437.15 1551. 2006 .01 7569 21408 54692.01.75925 42.09 29964 14595 7407.1 EURO= 3.26 2086.0375 118.04 273.42 15406.28 90004.6605 30.26 2086.PAG .3 9859.103 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -200 ha – Tabel nr.462 175 27.4 35000 5509.15 1551.1513 59.82 72.7 54971 188400 15608.82 734.61 6667.85 8440.8 5450.78 53070 4396.0315 49.29575 7.963 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .6 319515 39627 63403.82 734.2 Grapa cu discuri GD 3.67425 143 182.6 5450.7541 3.26 11900.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.85 28600 36430.78 17690 1465.035 40.845 107.975 37.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA .53 17860 275592.28 90004.855 942 78.779 77.04 3352.04005 37. Denumirea utilajului (buc.6 274. 3.33 10262.21 7703.5 23670 19350.28165 51.22 11162.55RON.503 1597.25465 1.

5563 10.462 175 27.25465 1.32 239415 54971 188400 15608.1513 59.6 384729.93 207 8056.29575 7.3 9859.5 23670 19350.26 2086.85 28600 36430.845 107.75925 42.503 1597.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.04 37.26 11900.85 28600 36430.81265 89.22 11162.6 319515 39627 63403.33 10262.1521 77.61 6667.78 17690 1465.53 17860 109136.26 11900.09 29964 14595 7404.78 53070 4396.2028 20. crt Denumirea utilajului Necesar lei dotare buc Preţ unitar EURO lei pe exploataţie Valoarea utilajelor pe hectar EURO lei EURO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.0315 49.33 10262.26 2086.82 734.135 317.7614 450.4 Nr.646 .43305 33.21 7703.5 11835 19350.6605 30.15 9859.2 35000 5509.28 90004.2 Grapa cu discuri GD 3.4 35000 5509.28 4111.67425 143 182.4239 262.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 1 3 3 3 2 2 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 5 54971 62800 5202.67 2523 10704 27346.61 3333.8 5450.93 207 8056.04 273.28 90004.09 14982 14595 7404.6 319515 39627 63403. 3.56 4111.7 3015.35 21.6.575 198.1 6030.53 17860 21827.9831 10.85 4220.01 7569 21408 54692.2 15484.82 72.54 710.42 15406.85 8440.104 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole – Exploataţia agricolă -200 ha Tabel nr.4 Maşina de ierbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.016 1937.975 37.22 11162.954 77.2 387435 1365788 15484.0375 118.6 5450.175 6858.04 3352.3102 16.PAG .35 96.7541 3.3 545.2 274.15 1551.338 27.82 734.62 2132.855 942 78.2 77487 849921.035 40.683 1920.15 1551.04 3352.0211 55.28165 51.54545 179.

53 17860 322226.33378 12.37 27346.78 12519.4 1597575 79254 126806.74 30276 64224 146862.33 10262.66 20002.22 11162.7541 0.6.575 79.8 5202.4 Maşina de erbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.72 1327.8 27257.26 41369.2189 78.1037 25.0028 27.28 90004.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.6 534.22532 20.54 8692.5 11835 19350. 10.445 71.0772 280 11.65 207 32225.48 17385 8528.32168 12.32506 35.26 11900.28 4111.276 64.08 13409.6 62432.21 20684.04 61716.68 12333.09 14982 14595 7407.207 32.12 212280 150522 17586.4 18091.01.1 lei 219884 753600 534353. crt.385 8.01 96.785 44.85 4220.0211 22.15 1551.73485 114.7 164077.93912 212.43204 61.55RON.2 280000 11018. 3.09126 41.12 450021.15 9859.1 734.37 2523 10704 73431.8064 4713.5284 18.51966 20.93 207 8056.1 22325.25465 0.PAG .4 Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.52 47602. Denumirea utilajului Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha – Necesar dotare Preţ unitar pe exploataţie Valoarea utilajelor pe hectar Tabel nr.4 4713564 EURO 61939.6 319515 39627 63403.26 2086.7 25321.892 43.32 20524.2 35000 5509.18 89892 43785 44445 71010 96754.86052 47.85 28600 36430.5 lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Tractor „Zimbru 2200” Plug PP4 x 30 M Plug PRS5M Grapa stelata GS 1.9 78873.2 ME Grapă Supersonic NIVA 6.78 17690 75261 1465.7 3015.3536 62.36978 46.8 5450.2 1143904 EURO 15484.82 734.06 35720 1327765 lei 219.85 114400 72860.564 EURO 61.2 3103.5 710.6024 1597.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb TOTAL 4 12 2 12 2 12 6 2 6 8 2 6 3 6 6 5 1 4 2 4 5 2 2 54971 62800 267176.67 30858.884 753.89 7703. 2006 .78 46218.8627 164.4 72.522 17.58648 17.224 146.762 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .8732 3.01818 89.61 3333.52408 13.254 126.40912 450.28 150.2 Grapa cu discuri GD 3.71674 30.04 3352.105 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat Nr.

021 22.85 28600 36430.48 17385 8528.6 319515 39627 63403.884 753.224 146.254 126.2189 78.0772 280 11.93 207 8056.74 30276 64224 146862.785 44.2253 20.5 710.4 72.15 1551.12 212280 150522 17586.22 11162.8627 164.1 734.65 207 32225.2 35000 5509.61 3333.28 150.8064 774.82 734.7 3015. crt.2 ME Grapă Supersonic NIVA 6.2 77487 1221391 EURO 15484.4 1597575 79254 126806.32 20524.9391 212.7 25321.2 3103.26 11900.522 17.5196 20. Denumirea utilajului Necesar dotare pe exploataţie Preţ unitar Valoarea utilajelor Tabel nr.01818 89.0912 41.3697 46.78 12519.273 1546.67 30858.PAG .5864 17.32 344053.26 2086.2 1546038 lei 219.28 4111.68 12333.66 20002.21 20684.52 47602.1037 25.4 Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.106 - Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha Sistem: irigat Nr.28 90004.6.1 22325.207 32.4091 450.0028 27.03 .87 5488.3250 35.3216 12.18 89892 43785 44445 71010 96754.72 218.3337 12.6024 1597.26 41369.3536 62.4 Maşina de erbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.85 4220.2 280000 11018.9 78873.7541 0.53 17860 21827.4 774870 5488434 EURO 61939.4 18091.4 lei 219884 753600 534353.5240 13.445 71.08 13409.37 2523 10704 73431.01 96.37 27346.6 534.78 46218.15 9859.575 79.5 11835 19350.04 61716.892 43.09 14982 14595 7407.43204 61.7 164077. 3.2 Grapa cu discuri GD 3.385 8.06 35720 218273.85 114400 72860.04 3352.6 pe hectar lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Tractor „Zimbru 2200” Plug PP4 x 30 M Plug PRS5M Grapa stelata GS 1.6 62432.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb Instalaţie de irigat IATF-350 cu rampă de udare TOTAL 4 12 2 12 2 12 6 2 6 8 2 6 3 6 6 5 1 4 2 4 5 2 2 10 54971 62800 267176.5284 18.71674 30.89 7703.8 5450.33 10262.12 450021.86052 47.8 5202.2546 0.276 64.73485 114.8 27257.8732 3.43 EURO 61.78 17690 75261 1465.54 8692.

4.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4. 4.2.4.2.2 4.4.1 Tehnologii cadru 4.2.4.1 Modul 5 ha Tabel nr.3.3.5 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -5 ha Tabel nr.2 Fişă rezumativă Tabel nr.2 Modul 5 ha irigat Tabel nr.1.2.2.2 4. 4.3. 4. 4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.3 4.1 Tomate vară-toamnă 4.2 Modul 30 ha neirigat Tabel nr. 4.4 Fişă explicativă 4.4.1 .4.52 nr.3. 4.2 4.1 Bugetul exploatatiei de 30 ha 4 Tabel nr.107 - CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME” 4.3. 4.1 Bugetul exploatatiei de 5 ha Tabel nr.2.2 Ardei gras 3.4.1 4.4.2 4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel 4. 4.2.2.3.PAG .3 4.3 Modul 30 ha irigat Tabel nr. 4.1 Exploataţia agricolă -30 ha Tabel nr.1 4.1 4.5.3 4. 4.2 Fişa rezumativă Tabel nr.2.2. 4.2 4.1.3 Varză de toamnă 4.4.1. 4.

PAG .108 - 4. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Legume de câmp” Modul de: 5 ha 30 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Tipul exploatatiei: .

. orz.după destinaţia în folosire: pentru consum proaspăt. .. sfeclă roşie. . Subzona I cuprinde partea de sud-est a ţării (Lunca Dunării. etc.după perioada de timp de la semănat până la coacerea primelor fructe: timpurii (100-115 zile).1.1 Cultura: Tomate de vară-toamnă Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor de tomate 1 2 a. a Burnasului şi a Bărăganului).PAG . Câmpia Moldovei şi o mică parte din Podişul Transilvaniei. Subzona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei. etc.rădăcinoase (morcov.gunoi de grajd cu U . aşa cum prezintă Voinea şi colab. .ardei. Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei şi Olteniei. Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania. acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai ridicate.cereale de toamnă (grâu.). Câmpia Băileştiului. structura culturilor: la stabilirea raportului. 2 Bune .fasole.5 1 Starea de fertilitate a 2 Gunoi de grajd 3 Fosor 4 Potasiu 5 Azot . tomatele sunt culturi cultivate prin răsad.) 4 Contraindicate .vinete. consum proaspăt şi industrializare Plantele premergătoare 1 Foarte bune .bostănoase. c. ustuoi. ţelină. . zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante. semitimpurii (120-130 zile) şi târzii (peste 130 zile). pătrunjel.1 Tehnologii cadru 4.109 - 4. între speciile din fiecare zonă se va avea în vedere şi aspectul economic. b. . Zona I cuprinde două subzone.culturi erbicidate anterior cu triazine. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: se clasifică după mai multe criterii: . d.după destinaţia în cultură în câmp neprotejat: pentru o cultură timpurie. sistemul de cultură: după metoda de cultivare. de vară şi de vară-toamnă.bulboase (ceapă.lucernă şi trifoi în primul an după desţelenire. . Aplicarea îngrăşămintelor . 1977. . .mazăre.cartofi. praz) 3 Medii .650 + MIG .tomate. .

PAG - 110 solului Scăzută Medie Bună Ridicată to/ha 40-60* 30-40 20-30 0-20 P2O5 kg/ha 100-150 70-100 35-70 0-35 K2O kg/ha 75-125 50-75 35-50 0-35 N kg/ha 225-275 150-225 75-150 0-75

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 60-80 to/ha

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale
Momentul aplicării Gunoi de grajd Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă a plantelor În perioada de creştere intensă a fructelor În perioada de coacere în masă a fructelor 0-25 2x25 25 50 25 25 25 100 % din necesarul total P2O5 50 25-50 K2O 25 N 25

Lucările solului
Efectuate toamna - discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Adâncimea: 7-12 cm - Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a culturii cu U – 650 + NM – 3,2; - subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 34 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca: după desfiinţarea culturii anterioare între 1-10X. - arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Epoca: între 1-10X. Efectuate primăvara - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni. Epoca: între 10-25 III. - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U – 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte şi uniforme ca adâncime; Epoca: între 15-III-10 IV. - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5, brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Între rânduri 60-70 cm (2 rânduri pe stratul Între pl/rând 40 cm La înfiinţare 36 Densitate mii pl/ha La recoltare 33

PAG - 111 modelat)

Plantatul răsadului
Epoca Se stabileşte astfel ca plantele să nu fie afectate de brumele târzii de primăvară 20 IV – 15 V Adâncimea Pâna la prima frunză adevărată, la răsadul normal sau culcat pe direcţia rândului, la răsadul alungit Manual - la 60 cm între rânduri şi 4044 cm între pl/rând Tehnica de plantare Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70 cm între rânduri şi 40 cm între pl/rând

Soiuri recomandate: Carolina, Laura, Buzău 22, Ace Royal, Mara, etc.

Întreţinerea culturii
Lucrări generale - udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 150-200 mc /ha; - completarea golurilor: la 2-3 zile după plantare (se execută manual); - prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 3-4 lucrări), la primele două praşile adâncimea este mică (3-4 cm) pentru protejarea sistemului radicular al plantelor; - irigarea culturii – se execută 6-8 udări cu norme de 400-500 mc/ha, la intervale de 10-12 zile; în faza de formare şi creştere intensă a fructelor, intervalele pot fi mai scurte 8-10 zile; - fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); - pentru combaterea patogenilor care produc pătarea frunzelor şi băşicarea fructelor, precum şi pătarea pustulară a fructelor: Turdacupral 0,5% sau Zeamă Bordeleză 0,75% sau Dithane M -45 sau Mancozeb 800 sau Vondozeb – 0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc făinare: Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Tilt 0,02% (1-2 tratamente); - pentru patogeni ce produc alternarioza, cu produsele: ovral 0,05% sau Dithane M 45 0,2% sau Merpan 50-0,2% sau Bravo 500 – 0,05% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc septorioza cu produsele: enlate 0,05-0,1% sau Lucrări speciale (caracteristice pentru tomate) - înfiinţarea mijloacelor de susţinere a plantelor – tutori (araci din lemn, tulpini de floarea soarelui), spalier scund, cu o sârmă, la 0,4-0,5 m înălţime; - palisarea plantelor (legarea plantelor de mijloacele de susţinere); - copilitul – îndepărtarea lăstarilor laterali înainte de 5-7 cm lungime; - cârnitul – îndepărtarea vârfului tulpinii, după 1-2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescenţe păstrate. Erbicidarea Cu Treflan 24EC -3-5 l/ha, cu 5-6 zile înainte de plantare, încorporat la 6-8 cm sau cu Dual 3 l/ha, cu încorporare la 4-5 cm

PAG - 112 Topsin M 0,05-0,1% sau Dithane M-45 -0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc mana, cu produsele: Ridomil Gold – 0,3% sau Curzate Plus 0,25% sau Dithane M 45 -0,2% sau Turdacupral 0,5% - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - contra musculiţei albe cu Talsar 10 EC 0,05% sau Fastac 10 EC (2-4 tratamente) – 0,02%; - contra Gândacului de Colorado cu Onefon 90PS – 0,15% sau Ekalux (2 tratamente), 0,1%.

Evaluarea producţiei
- se face când fructele din prima inflorescenţă au intrat în pârgă. Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de pl/m2; - nr. de fructe şi de flori roditoare în ciorchinii formaţi. Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct.

Recoltarea
Pe măsura maturării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proaspătă); Condiţionarea se face conform cu cerinţele beneficiarului, fructele se sortează pe calităţi şi se ambalează în lădiţe, rmând a fi valorificate. Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pentru industrializare, se recoltează numai la maturitatea deplină; Recoltarea se poate efectua: - manual – tomatele pentru consum în stare proaspătă; - manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializării.

PAG - 113 -

4.1.2 Cultura: Ardeiul gras
Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor
1 2

a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se
cultivă şi în zonele colinare sau mai nordice.

b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din fiecare
zonă se va avea în vedere şi aspectul economic, acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai ridicate.

c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, ardeiul se cultivă
prin răsad.

d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Şiria,
Dolmy F1, Export, Galben superior, Miniş 27, Opal, Simona.

Plantele premergătoare
1 2 3 4

Foarte bune - lucernă şi trifoi în primul an după desţelenire; - mazăre; - fasole; - bostănoase (dovleci, dovlecei, pepeni verzi şi galbeni);

Bune - rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, etc.); - bulboase (ceapă, ustuoi, praz)

Medii - vărzoase (varză vară şi toamnă, conopidă toamnă, gulii); - verdeţuri anticipate.

Contraindicate - tomate; - ardei; - vinete; - cartofi;

Aplicarea îngrăşămintelor
- gunoi de grajd cu U - 650 + MIG – 5 - îngrăşăminte minerale cu U - 650 + MA – 3,5
1 2 3 4 5

Starea de fertilitate a solului Scăzută Medie Bună Ridicată

Gunoi de grajd to/ha 50-60* 40-50 20-40 0-20

Fosor P2O5 kg/ha 75-125 50-75 20-50 0-20

Potasiu K2O kg/ha 150-200 100-150 50-100 0-30

Azot N kg/ha 125-150 70-125 35-70 0-35

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 30-0 to/ha

PAG - 114 -

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale
Momentul aplicării Gunoi de grajd Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă a plantelor La formarea primelor fructe În plină recoltare 20 25 25 20 35 25 100 % din necesarul total P2O5 40 40 K2O 30 20 N 20

Lucările solului
Efectuate toamna - discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Adâncimea: 7-12 cm - Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a culturii cu U – 650 + NM – 3,2; Epoca: după executarea discuitului între 1-10X; - subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 34 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca: între 1-10X. - arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Adâncimea: 28-32 cm; Epoca: între 1-10X. Efectuate primăvara - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni. Epoca: între 10-25 III. - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U – 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte şi uniforme ca adâncime; Epoca: între 15-III-10 IV. - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5, brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Între rânduri 70 cm (2 rânduri pe stratul înălţat) 5. Plantatul răsadului Epoca Se consideră optimă atunci când la adâncimea de plantare este de minim 150C. Aceasta Adâncimea Va fi până la nivelul la care sau produs răsadurile. La Manual - la 60 cm între rânduri şi 15 Tehnica de plantare Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70 Între pl/rând 15-20 cm La înfiinţare 61,3 - 81,7 Densitate mii pl/ha La recoltare 66,6 – 88,8

răsadurile repicate în ghivece,

PAG - 115 corespunde cu 25 IV – 5V. nivelul superior al ghiveciului trebuie să fie la nivelul solului. Soiuri recomandate: Aroma, Export, Galben Superior, Opal, etc. cm între pl/rând cm între rânduri şi 20 cm între pl/rând

Întreţinerea culturii
Lucrări generale - udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 200-250 mc /ha; - completarea golurilor: la 4-5 zile după plantare (se execută manual); - prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 4-5 lucrări), se face superficial pentru a nu distruge sistemul radicular şi în continuare pentru a nu disloca plantele; - irigarea culturii – se execută 9-10 udări cu norme de 300-350 mc/ha, la primele 2-3 udări şi de 400-450 mc/ha la următoarele udări, la intervale de 12-15 zile; - fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); - pentru combaterea patogenilor (U- 650 + MPSP3X300) care produc făinare: Tilt 0,02% (1-2 tratamente) sau Bayleton 5- 0,25% sau Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Afugan - 0,05% sau Rubigan 0,04%, etc. - pentru patogenii care produc putregaiul cenuşiu, se folosesc: Rovral 0,1% sau Sumilex 0,1% sau Folpan 50 0,2%, etc. - pentru patogenii ce produc putrezirea fructelor şi seminţelor: Dithane M 45 sau Sancozeb sau Mancozeb sau Vondoze – 0,2%; -pentru patogenii ce produc verticilioza: Benlate (Topsin M, Metoben, Bavastin, Derosal) 0,05-0,1% ; - pentru patogenii ce produc fuzarioza – cu aceleaşi produse ca la verticilioză. - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - pentru Buha legumelor Actellic 50EC – 0,15% sau Decis 2,5 EC – 0,05% sau Fastac 10EC – 0,02% (1-2 tratamente); - contra omida fructelor: Diazol 60 EC 0,15% sau Actellic 50EC 0,15% (1-2 tratamente). Lucrări speciale - muşuroitul – în scopul menţinerii poziţiei erecte a plantelor. Muşuroiul va fi cât mai redus şi se execută o dată cu prăşitul mecanic, cultivatorul fiind echipat în acest scop şi cu corpuri de rariţă. Erbicidarea Combaterea buruienilor monocotiledonate şi unele dicotiledonate - înainte de plantat cu cca 6-8 zile şi încorporat imediat în sol cu Dual 500 EC 3-4 l/ha sau Devrinol 50WP 4-6l/ha sau Galex 500 EC 6-8 l/ha sau Trifsan 48 Ec – 2l/ha; - în timpul perioadei de vegetaţie la 8-10 zile de la plantare, când se observă că răsadurile s-au prins: Agil 100 EC 0,8l/ha sau Pantera 40 EC 0,75l/ha.

PAG - 116 -

Evaluarea producţiei
Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de fructe/ml; Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct (g).

Recoltarea
Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului respectiv, sunt suficient de cărnoase, tari la pipăit şi cu gust dulceag) sau la maturitatea deplină. În general ardeiul gras se consumă proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioadă a crescut mult şi consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologică, când are şi calităţi superioare. Când destinaţia este pentru industrializare, fructele se recoltează: - la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume supă); - la maturitatea fiziologică (pentru bulion de ardei, pastă, ketchup, făină vitaminizată.)

1.PAG . Mocira. soiuri şi hibrizi pentru cultura în câmp: De Buzău. gulii) Cereale de toamnă Bostănoase (castraveţi. Măgura şi Lares.pepeni verzi şi galbeni) Salată Aplicarea îngrăşămintelor Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5 Îngrăşăminte minerale cu U-650 + MA-3. conopidă de toamnă.dovleac.5 Starea de fertilitate a solului Gunoi de grajd T/HA Fosfor (P2O5)Kg/Ha Potasiu (K2O)Kg/Ha Azot (N) Kg/Ha Scăzută Medie Bună Ridicată 35-45 25-35 15-25 0-15 55-85 35-55 20-35 0-20 110-140 80-110 50-80 0-40 120-150 90-120 60-90 0-50 Pentru o producţie de 50-60T/Ha . zonarea: se cultivă în toate zonele agricole.dovlecei.117 - 4. b. Braunschweiger.3 Cultura: Varza de toamnă Zonarea culturii şi soiurilor 1 a. Plantele premergătoare Foarte bune Bune Medii Contraindicate Mazăre Cartofi Ceapă pentru stufat Verdeţuri anticipate Fasole Spanac Vărzoase (varză vară. Licurisca.

de Socodor. . pentru a se evita crăparea căpăţânilor.cu o normă de 200 mc apă /Ha -completarea golurilor– la 4-7 zile după plantare . Se întrerupe irigatul cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare.118 - Momentul aplicării Gunoi grajd Toamna.Mocira. .udarea după plantare. evitându-se băltirea apei.Măgura.irigarea pe toată durata vegetaţiei Se aplică 7-8 udări cu norme de 350-400 mc apă / Ha. începând la 12-14 zile de la plantare.PAG .prăşitul mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm. înainte de arătură Primăvara. O dată cu praşilele manuale se face şi o uşoară muşuroire.Licurişcă.etc Întreţinerea culturii . ce se continuă pe măsură ce plantele cresc. Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii căpăţânilor. la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă La începutul formării căpăţânii În perioada de recoltare 100 % din necesarul total P2O5 70 K2O 120 30 60 60 N Lucrările solului Efectuate toamna La fel ca la ardeiul gras Efectuate primăvara La fel ca la ardeiul gras Stabilirea densităţii plantelor (înfiinţarea culturii de răsad) Distanţa cm între rânduri 70 cm între plante pe rând 35-40 cm Densitate mii PL/HA la înfiinţare 36-41 cm la recoltare 33-38 cm Plantarea răsadului Epoca între 25VI-5VII Până Adâncimea Tehnica de plantare Manual Mecanizat Cu L-445+MPR-5 La 70cm între rânduri şi 40cm între plante pe rând la prima frunză La 70cm între rânduri şi 35-40cm între plante pe rând normală Soiuri recomandate: de Buzău. la intervale de circa 2-3 săptămâni.

se folosesc produsele: RIDOMIL GOLD MZ -0. suprafaţa probelor(SP) şi producţia medie.contra moliei verzei.greutatea medie a căpăţânii.1%. Prod.25%. (1 tratament) Combaterea dăunătorilor . sau SUMILEX -0.contra păduchelui cenuşiu. cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha.contra dăunătorului Buha verzei.sau SANDOFAN M8-0.25%. prin tăierea coceanului sub căpăţâna bine formată. numărul de căpăţâni formate(Na).(se împrăştie pe sol.1%. în Kg/Ha.sau BAVISTIN -0.15%. precum şi unele buruieni dicotiledonate.15%. sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.25%. cu produsele: ROVRAL-0.000 Recoltarea Se realizează manual.15% .25%.1%.sau CALIDAN-0.(2-3 tratamente) .1%. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu 4-5 zile.sau TOPSIN M-0.3-6 kg/Ha.contra limaxului cenuşiu. (1 tratament) .Se determină: numărul de plante existente. .sau BRAVO 500-0. cu cuţite mari şi ascuţite.sau SUMILEX -0. cu produsele: MESUROL 4G.02%(1-2 tratamente) . sau DECIS 2.este prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor) Combaterea patogenilor cu U-650+MPSP 3*300 .25%. cu produsele: THIONEX 35 EC-0.contra agentului patogen ce produce putregaiul cenuşiu: ROVRAL-0.fertilizarea fazială. sau DECIS 2..sau FASTAC 10EC-0.sau FASTAC 10EC-0. prin recoltarea de probe de pe suprafaţă de 8 mp(fiecare probă).5 EC-0. fără încorporare.1%.contra agentului patogen care produce Alternarooza verzei.2%(1-2 tratamente) . cu produsele: DIAZOL 60EC-0. cu produsele: DIAZOL 60EC-0.119 - .sau DITHAHE M -0.contra agentului patogen care produce putregaiul alb: ROVRAL-0.PAG .5 EC-0.pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.1%. sau DEVRINOL 50WP.15%.05%.3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare şi încorporarea în sol.05%.sau FASTAC 10EC-0. (2-3 tratamente) .02%(1-2 tratamente) .05%.Kg/ Ha=[(număr căpăţâni în probe x greutatea medie a căcăţânii)/3probe]x10.02%(1-2 tratamente ) Evaluarea producţiei Se face după formarea căpăţânii.15%.sau DITHAHE M-45-0.contra agentului patogen care produce mana cruciferelor.sau DECIS 2. .erbicidare A .5 EC-0. .2%. fără încorporare în sol. de preferat seara-1tratament).contra fluturelui mare al verzei. cu produsele: DIAZOL 60EC-0. sau BRAVO 500-0.

2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem Tomate vara toamna Ardei gras Varza de toamna MODUL 5 ha Tabel nr.0 45.0 40.0 30.0 t/ha 35.120 - Profilul "Legume camp" 4.0 30. 4.0 % 30.5 1.PAG .5 2.2 IRIGAT ha 1.0 100.0 TOTAL 5.0 x .

Cheltuieli generale .Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 2928.0 3117.PAG .2 2500.0 17.0 2038.0 2656.3 35838.0 990.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 170750.0 14074.0 65250.8 140.0 6423. Cheltuieli de aprovizionare 5.7 6843.5 1452.0 800.0 4257.3 42682.0 15.5 4027.8 29799. CHELTUIELI VARIABILE 1.8 1939.0 0.5 45669.0 781.0 847.8 350.2 Ardei gras ha 1.0 47850. Din care pentru productia principala I.0 7023.0 25570.3 104211.5 1101.5 30% 76500.0 0.5 1506. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.2 4312.0 1650.0 168750.0 2167.0 40% 45000.0 45800.121 - Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Bugetul exploatatiei de 5 ha . Cheltuieli cu irigatii 4.0 0.7 13.2. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 2442.0 65250.Pesticide .Alte materiale 2.0 47250.5 1503.5 27645.0 32580. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 1419.0 11250.0 1120.0 720. CHELTUIELI FIXE .Dobanzi la credite .5 48841.0 45000.7 0. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 47250.2 1052.0 77100.8 0.0 600.7 5.7 0.0 0.0 600.0 0.0 1490.0 819.Sämãn si material saditor .5 30% A.5 22200.0 21990.0 8247. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 56356.2 4042.3 148759.5 95514.0 8893.Amortisment E.0 76500.3 TOTAL 5.7 23984.5 2325.0 5622. Asigurari II.0 1101.5 4425.5 8655.0 105.4 7.0 2317.M Tomate varatoamna 1. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 19990.2 Varza de toamna 2.0 11850.0 40827.7 1600.0 5210.7 17.1 INDICATORI U.3 124775.Ingrasaminte chimice . (=) VENIT NET+subventii G.0 600.4 14.0 42682.0 2000.0 100% 168750.Zona de campie irigat CULTURA Tabel nr.8 .0 1278.5 3559.0 40827.0 5247.0 148759.0 105. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. 4.2 1172.0 0.0 1155.2 18.

2 Nc.1 4. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: % fonduri .cheltuieli fixe 23984 Profit (3-4) 21991 Rata profitului (5:4x100) (%) 14.2 UDE. fiind în cazul acestei exploataţii de 14.2 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 13545 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 67723 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 3299 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 1100 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 4398 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 99953 15 Credite pentru producţie ** 52105 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 6.1. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).8% şi asigură în medie un profit de 4398lei/ha.8 13136 VI 3870 19349 943 314 1257 28558 14887 x Concluzii: proprii şi 35% credite de producţie.2.122 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 14.variabile specifice 110910 .1) 45975 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 14. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere mică şi setul principal de utilaje.: 148759 .2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 1687850 Subvenţii 2000 Produs brut (1+2) 170750 Cheltuieli totale. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemică (şi după clasă) de clasa a VI-a. 1 2 3 4 4.5 lei 48214 572 48786 42503 35650 31689 6853 6283 14.PAG .8 Marja Brută total exploataţie (3-4.cheltuieli variabile 124775 . 4.2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 96654 lei. cu condiţia obţinerii randamentelor programate. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. d.1 4.c. ai modulului de 5 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr.

7 39.8 +0.3 14.1 Varza de toamnă 2.317.500 4.625 +18.850 +10.162.8 +5.750 286.5 +3.117.5 +4.250 15.750 +4.5 ha 76.000 875 -1.5 18.3 21. recoltă.3 12.500 800 350 -450 42.2.625 600 262.4 +1.0 ha 45.500 +76.5 65.M.317.990.750 +13.3 3.125 2.875 +23.6 Cultura Ardei gras 1.250 78.012.PAG .850 16.990.365.500 +18.3 108. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Tomate vară-toamnă 1.182.762.759.375 + 19. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.739.2 17.5 Tabel nr. 4.5 -337.7 13.000 121.125 +98.548 6.759.732.5 ha 47.000 +65.500 11.023 10.6 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .3 Total 5 ha 168.3 +2.2 20.827 60.3 7.7 13.875 +118.5 40.077 7.123 - Profilul “Legume câmp” Bugetul exploataţiei de 5 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori Perioade.500 11.8 16.3 247.5 -337.500 +11.7 2.750 +19.634.7 40.500 94.682.000 600 262.7 19.125 148.423 10.5 17.250 70.

lei Venit net + subventii .lei Subventii .2008 286875 875 247125 40625 2007 .lei Rata venit + subventii .3 2000 Valoarea productiei .lei Venit net + subventii .2006 14.4 2005 .% 2005 .lei Valoarea productiei .7 168750 247125 875 148759.2008 .8 16.2006 2007 .124 - Profilul "Legume camp" Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2006 Modul 5 ha irigat 2007 .lei Subventii .2006 168750 2000 148759.PAG .7 2005 .4 14.lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale 2005 .8 2007 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .2008 16.lei Subventii .2008 40625 286875 21990.3 21990.

125 - Profilul "Legume camp" 4.0 45.0 25.0 100 x .0 9.0 TOTAL 30.0 % 50 30 20 t/ha 30.3 IRIGAT Activitate/Sistem Tomate vara toamna Ardei gras Varza de toamna ha 15. 4.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale MODUL 30 ha Tabel nr.0 6.PAG .

Ingrasaminte chimice .5 3305.1 20530.3 420.7 25146.1 568683. Cheltuieli cu irigatii 4.0 836052.5 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.Sämãn si material saditor .3 11.7 145377.2 90784.0 0.0 922500.3.3 12.5 8603.1 TOTAL 30 100% 922500. (=) VENIT NET+subventii G.5 223514.1 296232.8 128046.9 0.7 12788.0 4469. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.4 7.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .6 193050.0 411000.8 13200.0 15322. Asigurari II.8 12.7 10014.4 12081.1 29508.0 28434.0 46547.2 0.0 6000.Cheltuieli cu materii prime si materiale .126 - Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Asociatii individuale Bugetul exploatatiei de 30 ha .7 42546.3 343553.0 54835.0 11175.2 12091.0 12000.3 343553. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 40547. CHELTUIELI FIXE .Pesticide .PAG .5 82935.0 934500.2 9452.2 5427.0 14025.7 0.3 690675.0 137400.7 10.5 4619.6 4511.0 364452.9 0.0 0. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 386100.0 382500.6 53556.1 286926.1 23400.0 9353.0 6676.2 0.Alte materiale 2.Zona de campie irigat INDICATORI U. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.9 11.6 1050.0 32360.3 27195.2 47320.0 238273.6 77526.4 Varza de toamna 6 20% 135000.M CULTURA Tomate vara-toamna Ardei gras ha 15 9 50% 30% 405000.1 364452.1 2100.3 Tabel nr.3 836052. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .0 135000.Amortisment E.Dobanzi la credite .5 89398.4 0.0 86447.1 6301.3 15286.5 3517.0 128046.3 12905.0 4275.0 6503.0 405000.0 3600.0 630. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.1 11.1 9750.2 5.7 38946.0 4800.0 2400.Cheltuieli generale .0 6953.0 98447. Din care pentru productia principala I.0 2345.8 13204.9 22984.0 382500.0 5400.0 255770.8 A.8 107516.6 3157.4 15971. 4.1 514258. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.

cu condiţia obţinerii randamentelor programate.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 922500 Subvenţii 12000 Produs brut (1+2) 934500 Cheltuieli totale.: 836052 . d. fiind în cazul acestei exploataţii de 77. 1 2 3 4 4. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11.8 Marja Brută total exploataţie (3-4. . considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a.127 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.cheltuieli fixe 145377 Profit (3-4) 98448 Rata profitului (5:4x100) (%) 11.variabile specifice 607406 . 4.1) 243825 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 77. ai modulului de 30 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).9 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70224 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351120 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 14767 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9845 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24612 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 566478 15 Credite pentru producţie ** 284341 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 35.cheltuieli variabile 690675 .5 lei 263571 3429 267000 238872 197336 173545 41536 28128 11. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună.3.4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 551711 lei. maşini agricole şi instalaţie de irigat performantă pentru această dimensiune de exploataţie.1 4.1.2 Nc. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unei dotări minime cu tractoare.PAG .8 69664 VIII 20064 100320 4219 2813 7032 161851 81240 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 66% fonduri proprii şi 34% credite de producţie.8% şi asigură în medie un profit de 3282lei/ha.9 UDE.1 4.c.

000 3.375 369.7 180.447.9 63.946.500 +522.444.750 836.2 40.196.3 12. recoltă.4 Varza de toamnă 6 ha 135.953.500 1.053.000 2.447.000 +24.3 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .M.500 +90.500 472.953.PAG .3.9 Bugetul exploataţiei de 30 ha Tabel nr.500 6.350 128.575 -2.7 86.000 607.625 -3.8 7.000 +195.264.000 12.3 531.3 12.050 -1.447.000 +166.7 +2.547.7 76.052.046.250 +86.125 +32.547.000 364.500 +33546.547.000 5.8 +5.1 42.7 79.552.946.9 64.575 +22.500 +65.500 +229.500 +35. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Tomate vară-toamnă 15 ha 405.128 - Profilul “Legume câmp” Zona de câmpie irigat .7 40.000 +93. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.3 46.3 11.8 +3.8 9353.5 Total 30 ha 922.452.2 6.802.3 1.400 1.500 +202.577.550 +32.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori Perioade.2 41.600 1.952.3 98. 4.1 409.1 Cultura Ardei gras 9 ha 382.500 2.9 38.8 14.500 +428.1 12.8 324.546.9 +2.553.7 185.028.025 343.8 14.250 -6.4 15.

2008 1444500 52500 1264500 185250 2007 .lei Cheltiueli totale .2006 922500 12000 836052 98447.8 2007 .lei Venit net + subventii .2008 Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .7 2005 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .2006 Modul 30 ha irigat 2007 .PAG .lei Venit net + subventii .2008 .7 922500 1264500 52500 836052 Valoarea productiei .lei 12000 Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .% 2005 .2008 14.lei Subventii .2006 2007 .lei Venit net + subventii .7 2005 .2006 11.7 11.8 14.lei Subventii .129 - Profilul "Legume camp" Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale 2005 .2008 185250 1444500 98447.lei Subventii .

000.868.998.4 30 ha irigat 30.8 16.8 14.7 lei/ha .881.PAG .6 6.1 8.9 49.4 42.6 6.150 400 175 27.175.950 4.150 2.398.0 3.1 7.130 - Profilul “Legume de câmp” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie Specificare Perioada de recoltare ani Observaţii 5 ha irigat Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 33.750 57.751.125 14.750 48.281.375 400 175 29.425 3.0 11.

cheltuieli totale. s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008.1 1.5 1.15 1.9 1. înmulţită cu numărul de hectare distincte culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie.78 1. având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.4 Fişă explicativă „LEGUME” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Legume” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” corespunzătoare diferitelor nivele de producţii medii/ha pentru structura de producţie a modulului. .35 2. Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţ de piaţă intern lei/kg Cultura 2006 2008 Tomate vară . La nivelul unui modul.5 0.toamnă Ardei gras Varză de toamnă b) Cost de producţie lei/kg 0.45 max 1.PAG . Calculaţia la hectar. s-au exemplificat valorile „pe un hectar de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie.75 2006 2008 Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă 400 400 400 175 175 175 Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei.131 - 4.7 0. vor duce la determinarea valorică a modulului de dimensiunea respectivă.35 Cultura 2006 2008 Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă c) Subvenţii lei/ha Cultura max 0.2 min 1. venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie.47 min 0.82 1.18 1.8 1. subvenţii.

O.15 - 3. 7582.18 1.38 947.1 Nr.5 2.582.9 2506.2.5 1.8 5.416.crt. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z.69 1761.15 4.O.994.081.982. 4.4./ha 15 9 6 30 1761.2 Modul 30 ha Nr.8 190 Tabel nr.4.O.929.4.930 TOTAL Z.5 121.4. nr.O.PAG .2.000 45.616.32 997.3 7. 947.530./modul Total Z.2./modul Total Z.4 44.32 23.2 .32 997. 4.8 44.O.88 5.O.2.4.25 187.25 Z.08 1392.2 12.2 4. crt.2 Dimensiunea modulelor ha 5 30 irigat irigat Sistemul de producţie ore/ modul nr.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr 4.63 214.98 5616.000 43./ha 1.78 997. 190 187.4. 4.1 Modul 5 ha Nr.6 1670. TOTAL ore/ha 4 5 6 3 4 TOMATE VARĂTOAMNĂ ARDEI GRAS VARZĂ DE TOAMNĂ 30.16 36.74 169.4. 1 2 2 Cultura Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator Z.4.0 5 2054./ha de xploataţie nr.2 Tabel nr..000 25.1 4.15 - 26. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.132 - 4.08 1392.crt.O.

2 3352.5 2023 7634 5934.15 2249.56 pe hectar EURO 3096.63 449.) lei Pret unitar EURO lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 045-4U cu cabină Plug PP 2 . celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.78 541.97 430. Tabel nr.28 33723.5 27346.36 113.5.4 1671.25 Grapa stelata GS 1.2 3352.8 569.15 .8 569.8 15484.956 108.08 334.85 2150.2 Grapa cu discuri GDP 251 Freză pentru prelucrat solul FPS Remorca 5 tone 2RB5AT-T Maşina de plantat MPR .85 2150.28 33723.6 119717.84 670.7 404.78 541.5 ha Necesar dotare Nr crt.8 1186.2 7985 11900. 2006) Se estimează ca la exploataţiile legumicole de 5 ha.5 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.456 6744. 4.15 lei 10994.338 1540.PAG .69 7703.9 5469.24 1597 2380.1 Valoarea utilajelor pe exploataţie EURO 54971 1923. 10.133 - Profil: Legume Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă ..2 384.6 119717.8 15484. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.6 1526.69 7703.4 1671.12 23943.2 7985 11900.5 2023 7634 5934.15 2249.55RON (01.5 27346.63 1 1 1 1 1 1 1 1 54971 1923. Denumirea utilajului (buc.

66 18.78 17690 541.9733 111.2 7985 11900.32 77721.. 2006 77487 275911.8513 37.33 64.PAG .69 7703.2 7985 11900. pe hectar EURO 516.5.1166 173.30 ha Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.8 1465. .36 2093.68 55. 10.54 266.0966 1968.2 Grapa cu discuri GD 3.22 77487 277934.5 27346.7716 74.07 2582.78 17690 541.134 - Profil: Legume Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă .7 3015.21 2150. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.15 2249.28 lei 1832.1593 589.55RON Se estimează ca la exploataţiile legumicole de30 ha. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.8166 911.4 1671.21 2150.8 1465.4 1671.06 48.99 100.2 3352.9 9264.2 ME Grapa cu discuri GDP 251 Freză pentru prelucrat solul FPS Remorca 5 tone 2RB5AT-T Maşina de plantat MPR .2 3352.69 7703.166 396.7426 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP 2 .32 78291.5 27346.215 Preţurile includ TVA1 EURO= 3.67 4046 10704 7634 5934.6 EURO 15484.) pe exploataţie lei EURO 15484.5 21827.28 lei 54971 62800 1923.5 5202.85 3015.469 86. 4. crt.2 Nr.54 1139.54 569.25 Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.422 134.466 197.507 71.5 5202.8 254.723 256.5 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 54971 62800 1923.67 2023 10704 7634 5934.5 21827.15 2249.686 Preţ unitar Valoarea utilajelor Tabel nr.6 12 şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 01.866 356.

2 5.2.3. 5.2 5.2. 4. 5.2 Fişa rezumativă Tabel nr.2.4.5.2 Exploataţia agricolă – 150 ha Tabel nr.5.2. 4.2.4.2 Fişă rezumativă .1 5.4 5.6.3 5. 5.2 Modul 60 ha neirigat Tabel nr.2.3 5. 5.4 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 5.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.4. 4.1 Bugetul exploatatiei de 60 ha Tabel nr.1 Exploataţia agricolă – 60 ha Tabel nr.2.4.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr.5. 5.1 .3 Modul 150 ha neirigat Tabel nr. 5.5.3.PAG .3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5.neirigat Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.1 Cais 5.5.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă – 15 ha Tabel nr.1 5.2.3 5. 5.5 Fişă explicativă 5.1 Tehnologii cadru 5.2 Fişa rezumativă Tabel nr.3 5.5.3 Piersic 5.2 Modul 15 ha irigat Tabel nr.2 5.3 5.1.2 5.3.6. 5.2.1 Bugetul exploatatiei de 15 ha Tabel nr.2.2 5. 5.3.135 - CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI” 5. 5.4.3 5.3 Modul 60 ha irigat Tabel nr.2 Cires/Visin 5. 4.2.3.2 5.1 5. 5.2. 5.4.1 5.6.3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.1 Modul 5 ha Tabel nr.5.4. 5.5.2.3.

PAG .136 - 5. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Pomi” Modul de: 15 ha 60 ha 150 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica Tipul exploatatiei: .

Calatis. a. . sau pe soluri subţiri şi ameliorate. terasele mai îndepărtate ale Dunării şi o parte din Câmpia Timişului. .R. zonarea culturii şi a soiurilor 2. Venus. Trandafirii. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad. Steaua Roşie. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad. pe soluri fertile şi mecanizabile. Mmaia. Comandor. . Piteştean. Mari de Cenad. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Tivoli. .plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. NJA42. situată în centrul şi nord-vestul ţării. . Când se doreşte foarte mult prezenţa pomilor în gospodărie. Soiuri recomandate: Umberto. 2-63. Silvana. Royal. Olimp. De Olanda.Zona a IV-a.Zona I.Zona a II-a. Sulmona şi Mamaia. Selena.Zona a V-a. Favorit. Umberto. . sud-est şi de vest ale ţării.PAG . Mărculeşti 9/4. Vivagold. Comandor. sud-vestică sau sud-estică.137 - 5.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. De Olanda.Zona a III-a . plantările pot fi făcute şi pe biloane de pământ înalte de 40-50 cm. . câmpiile Someşului. Zonarea culturii si a soiurilor de cais Criterii specifice de realizare . cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). C. NJA 19. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). De Olanda.1 Tehnologii cadru 5. Cacak 11/5 şi NJA 11/5.) cu expoziţie sudică.1. Goldrich. situată de-a lungul Dunării şi în apropierea litoralului Mării Negre. Soiuri recomandate: Sulmona. Selena. Crişurilor şi Aradului Soiuri recomandate: Umberto.1 CAIS Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Olimp. pentru evitarea asfixierii rădăcinilor. câmpiile din est. latura interioară a Subcarpaţilor de Curbură. Piestany 114. Trandafirii.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de cais Alegerea terenului: . provocată de excesul temporar de umiditate – în zonele inundabile din Delta Dunării. Comandor. Neptun.

poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: . calcaroase şi nisipoase). drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă).sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. urmată de o arătură adâncă de 25-30 cm.pe versanţii lungi şi uniformi. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei de cais . palmetele. 3. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). . Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de coroană: vasul ameliorat.138 - Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. . aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.distanţele de plantare sunt de 6/5 m în livezile clasice. fusul subţire şi tufă vas. . 4/3 în livezile intensive şi 4/2 în livezile superintensive. respectiv 10 ha. Înfiinţarea plantaţiilor de cais m. corectarea reacţiei chimice a solului. iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia.PAG .5/2. când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. vasul aplatizat. . solurile pietroase. prunul Burbuz. .5 Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase. corcoduşul (terenuri mai umede şi fertile).pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane).în regim privat. 3. fertilizarea de bază. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). . Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. . secundare (3-4 m).pe terenurile plane.5 în parcele cu alei de trafic tehnologic. orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud. 4.pe terenurile în pantă. de-a lungul curbelor de nivel. prunul Oteşani 8.pichetatul în dreptunghi. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. pe linia pantei. desfundatul sau scarificarea terenului. . iar pe versanţii scurţi. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1.

şi grosimea trunchiului.5:23=0. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase. de cel puţin 15 mm.25/1. Repichetatul: . ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. au unghiurile de inserţie mai mari şi. pentru toate tipurile de livezi). după săpatul gropilor. sub prima ramură a coroanei. . Pomii în vârstă de de 2 ani trebuie să prezinte minimum 5 ramuri în coroană. de aceea. La pomii care provin din parcela de fortificare. Prezenţa ramurilor anticipate. lăţimea 94 m.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. . distanţele de plantare sunt de 5x4 m. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. cu lungimea de 60-80 cm.6/0.139 - terenurile plane şi cu pantă uşoară. Stabilirea polenizatorilor: Alegerea materialului săditor pentru plantare: Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. Pentru realizarea unei fructificări normale soiurile bune polenizatoare trebuie să înflorească în acelaşi timp cu soiul pe care-l polenizează. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie.pe terenurile desfundate.5 m lăţime. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. intacte şi cu o lungime mai mare de 40-50 cm. primăvara devreme când solul s-a zvântat. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm.02 m). încă de la parcelarea terenului.PAG .în plantaţiile clasice şi de aliniament.6/0.4 m. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. . spre deosebire de cele normale. Exemplu: .lungimea parcelei 189 m. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului.8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare.25/1 m. până la 6%.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0.108) iar cele dintre pomi cu 0. formate în zona coroanei. . în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: .pe terenurile nedesfundate. ele nu necesită să fie înclinate în timpul formării coroanei.la cais se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate.pe terenurile grele şi 1/1/0. înainte de plantat se face repichetatul . Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. În acest caz.108 m (4:37=0.02 m (0.

a celor uscate. . . late de 1. se udă puternic şi după zvântarea solului. după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe.ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de întreţinere a solului în plantaţiile de cais. folosit la pichetare.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. . se tasează pământul de la marginea gropii către centru. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm.140 - terenului.plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. se mulceşte cu paie. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. .în plantaţiile intensive şi superintensive. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară.PAG .fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate. . turgescente şi culoarea specifică portaltoilui. Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: a. frunze sau rumeguş. portaltoii şi tehnica de lucru. soirile. înalt de 15-20 cm. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. 5. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. se aşează pomul la adâncimea de plantare. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului . cel puţin pe o zonă necesară accesului utilajelor mecanice şi sunt erbicidate pe rândurile de pomi. pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei. . Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine. care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de cais . se umple groapa cu pământ reavăn.plantaţiile moderne de cais prevăzute cu sisteme de irigare sau fertilizare sunt înierbate pe intervalele dintre rânduri. modul de grupare a soiurilor în parcelă. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă.pe terenurile cu exces temporar de umiditate. . . .5-2 m. folosind scândura de repichetat.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi.

provocând apariţia drajonilor prin rănile ce se produc asupra rădăcinilor. Analizele foliare arată următoarele limite de normalitate sau carenţă la cais Macroelemente N P K Mg Microelemente Fe Mn Zn B Cu Conţinut normal (S.80 Conţinut normal (S.25 1.U. Sharka).16 Carenţă (S.U.ppm) 100 – 250 40 – 160 20 – 50 25 – 60 7 .09 <1 < 0.0 0. cât şi de microelemente (Fe.6 – 3.%) < 1. fertilizarea plantaţiilor de cais c.PAG . P.U.4 – 3. Cu).ppm) < 60 < 20 < 15 < 20 <4 b. deoarece pomii bolnavi din pepinieră nu mai pot fi trataţi prin măsuri curative în livadă. . . singura soluţie fiind defrişarea şi arderea lor.7 < 0. atât de macroelemente (N. Lucrarea mecanică a solului accentuează drajonatul. B. menţinerea solului sub formă de ogor negru este total nebenefică. Boli provocate de virusuri: Vărsatul prunelor (Plum-pox. K) a căror absorbţie poate fi puternic diferenţiată în funcţie de soi.30 – 0. Răsucirea clorotică a frunzelor de Bolile provocate de virusuri şi mycoplasme sunt atent monitorizate în pepinieră prin măsuri speciale.0 0. Zn.%) 2.14 – 0.o atenţie deosebită trebuie acordată eliminării drajonilor înaintea aplicării erbicidelor sistemice în caz contrar putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei părţi bune din pom.20 Carenţă (S.U.141 - . datorită fenomenelor de eroziune. Caisul are nevoie pentru o nutriţie corectă. combaterea bolilor şi dăunătorilor cais.pe terenurile în pantă. Mn.

Ramurile buchet nu se taie şi după 1-2 fructificări (când se epuizează) se elimină prin tăierea ramurilor care le poartă. iar primele fructe în anul IV. Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury).în perioada de tinereţe. Primele intervenţii care se execută în luna iulie constau în rărirea lăstarilor fertili. Creşterea şi rodirea: .Ramurile mijlocii. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. lăstari anicipaţi şi muguri de rod. cât şi produsele ce se scot din uz. Cancerul bacterian (produs de bacteria Agrobacterium tumefaciens). Cotarul verde (Operophtera brumata L) Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor.142 - Boli provocate de ciuperci şi bacterii: Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla). în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. iar creşterile de la periferia coroanei devin mici şi nesemnificative. la distanţa de 15-20 cm şi scurtarea lăstarilor principali la 3-4 anticipaţi viguroşi.PAG . când pe şarpante şi subşarpante se formează lăstari normali. Buchetul evoluează prin mugurii vegetativi din vârf şi din grup iar după 1-2 fructificări.). Dăunători: Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L. iar după 3-4 recolte normale coroana pomilor se deschide prin arcuirea braţelor. Ramura mijlocie care fructifică formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare şi 5-6 buchete. . Pătarea şi ciuruirea bacteriană a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni). . ca şi ramura mijlocie. Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). soiurile de cais au un ritm de creştere rapid. acesta degenerează. Ramura lungă se formează în primii ani de la formarea caisului în prelungirea şarpantelor. continuu sau întrerupt (cu 2-3 valuri de creştere) în funcţie de umiditatea din sol. Tăierea de producţie începe în anul III de la plantare. ramurile lungi şi cele anticipate se degarnisesc după câteva fructificări şi se reînnoiesc permanent prin tăieri aplicate formaţiunilor de semischelet. Are o lungime de 50-120 cm şi este acoperită în totalitate de grupuri de muguri. Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spirală 3-4 grupuri de muguri. cu 2-3 valuri de creştere. Când pomii încep să fructifice (anii III-IV de la plantare) intensitatea creşterii lăstarilor se reduce. existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată. . Formarea şi evoluţia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod îşi fac apariţia în anul III. deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare. Ramura anticipată are aceeaşi organizare şi aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată. Monilioza sau uscarea moliniană a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa).

7. după căderea frunzelor.în timpul fructificării. Recoltarea producţiei de cais Caisele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte. t/ha.în luna mai.epoca de tăiere: . după căderea fiziologică a fructelor (în luna mai). Dp – densitatea pomilor.K 10000 . precum şi data recoltării.PAG . . g. lungi şi anticipate.În anii fără rod. prin tăieri se reduce scheletul cu cca.8).143 - . gerurile din timpul iernii şi îngeţurile târzii de primăvară. în fenofaza creşterii intensive a lăstarilor (la pomii cu recolte mici). buc/ha. iar semischeletul cu 1/3 – ½. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. deoarece după desprinderea de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. Totodată se apreciază şi calitatea fructelor. când plantaţia este afectată de secetă. ¼ din lungime. buc.7-0.la începutul primăverii. primăvara. aceasta fiind şi cea mai reală (10%). pentru formarea de noi ramuri mijlocii. . la începutul intrării în pârgă. Evaluarea producţiei de fructe Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: toamna. . Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f . . în care: R – recolta. se face ultima evaluare. pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet . Mf – masa medie a unui fruct.metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare. 6.

Stella. Sam. Ulster.144 - 5. Timpurii de Cluj. . Izverna. sau pe soluri subţiri şi ameliorate. . Germersdorf.plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate.Podişul Bârladului. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole . Rivan. zonarea culturii b. sud-vestică sau sud-estică. Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare . Vaslui. Iaşi. .vişin: Nna. Mureş.5 m.cireş: un sortiment orientativ pentru microfermele şi fermele de cireş ar putea fi alcătuit din soiurile: 2. Crişana 2. Morella neagră târzie. Depresiunea Caraşului şi Almajului. pe soluri fertile şi mecanizabile. sortimentul de soiuri . Bigarreau Burlat.2 CIRES/VISIN Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Hedelfriger.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. Van. Colina. Bigarreau Donissen. Ţarina.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. Cerna.2. curbura Sucarpaţilor.cireş . Ilva. Lambert compact. Bacău. .pe colinele judeţelor: Botoşani. Roşii de Bistriţa. Argeş. Alegerea terenului: .) cu expoziţie sudică. Someşan. Iva. Cluj. Mocăneşti 16. platforma Sucarpaţilor Getici şi parte de vest a Transilvaniei.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. Vâlcea şi Dolj. Jubileu 30 şi Severin. a.PAG . Armonia. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Boambe de Cotnari. Mari timpurii. Oblacinska.vişin . Bigarreau Moreau. O zonă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice. Câmpia Someşului. Vrancea. . Vrâncean. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). Clasic.

soiurile de cireş se altoiesc în proporţie de 80% pe portaltoi generativi şi 20 % pe Stabilirea distanţelor de plantare: . respectiv 10 ha. Camil. forme de coroană .pe terenurile plane. secundare (3-4 m).PAG . Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm).pe terenurile în pantă. globuloase) sau 5 – 6 m între rândurile de pomi şi 4 – 4. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă). .pe versanţii lungi şi uniformi. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: portaltoi vegetativi. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.5 – 5 m între pomi pe rând (pomi viguroşi. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară.5 m între pomi pe rând. fertilizarea de bază. Adara. orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud. Meteor şi IPC1. pomii se plantează în sistem semiintensiv – 300-500 pomi/ha şi intensiv – 500-1250 pomi/ha. Dintre portaltoii generativi se folosesc: cireşul sălbatic. când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. . Soiurile de vişin Nana. Edabriz. 4. Vrâncean. Vişin: pentru livezile de mare densitate. 3.a. . . pe linia pantei. corectarea reacţiei chimice a solului.145 - Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. Damil. aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. Ilva şi Morella neagră târzie se altoiesc pe portaltoii franc de vişin selecţionate din populaţiile locale cu habitusul redus şi pe portaltoii VVI. vişinul se înmulţeşte prin altoire şi drajoni.Cireş: 6-7 m între rânduri de pomi şi 4. iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. iar pe versanţii scurţi. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. Soiurile de cireş pot fi Portaltoii: Cireş: în ţara noastră. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei . cireşul franc şi mahalebul. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. Este posibil să se extindă pentru cultura intensivă a cireşului portaltoii: CAB 6P. iar din cei vegetativi IPC ŞI C12. În livezile comerciale. de-a lungul curbelor de nivel.în regim privat. Inmil ş. CAB 11E. desfundatul sau scarificarea terenului.

De aceea. Pentru prelungirea duratei de viaţă a cireşului trebuie evitate solurile grele şi cu exces temporar de umiditate.PAG . Aceasta înseamnă densităţi de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 şi 570 pomi/ha şi 888 .pichetatul în dreptunghi.02 m).5 m pe rând la soiurile viguroase şi care se recoltează mecanizat şi 4 – 4. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0.5 m între rânduri şi 2 – 2. .5 – 4.Vişin: de la 5 – 6 m între rânduri şi 3. . parcelarea şi pichetatul propriu-zis.108) iar cele dintre pomi cu 0. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. în astfel de cazuri într-o parcelă trebuie plantate cel puţin 3 soiuri.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. La plantarea soiurilor de cireş şi vişin.lungimea parcelei 189 m.02 m (0.5:23=0. . Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cireş şi 100 cm la vişin.pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane). . distanţele de plantare sunt de 5x4 m. până la 6%. pentru toate tipurile de livezi). Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să prezinte Pichetarea terenului: Stabilirea polenizatorilor: Alegerea materialului săditor pentru plantare: . . ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0. trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la cireş).1250 pomi/ha pentru grupa a doua. prima recoltă se poate obţine în anii 2-3 de livadă. dacă vigoarea pomilor la plantare este mică. cu condiţia ca ele să fie tratate cu paclobutrazol (o substanţă retardantă). În acest caz. Au fost create şi soiuri autocompatibile (autofertile) dar numărul lor este încă mic şi de regulă sunt patentate. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.la vişin şi cireş. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului. sunt atât autosterile dar şi intersterile (nu se fecundează în urma polenizării între ele).146 - plantate şi în densităţi mari – 3333 pomi/ha. cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară. lăţimea 94 m. . încă de la parcelarea terenului.5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică. Exemplu: . iar mugurii axilari de pe tulpină sunt sănătoşi şi în număr cât mai mare.108 m (4:37=0.5 m lăţime.

gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. Repichetatul: Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: . cu lungimea de 60-80 cm şi grosimea trunchiului. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei. a celor uscate.pe terenurile grele şi 1/1/0.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară.fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine. . pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm. turgescente şi culoarea specifică portaltoilui. folosit la pichetare. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. .pe terenurile desfundate.147 - minimum 5 ramuri în coroană.4 m. folosind scândura de repichetat. înainte de plantat se face repichetatul terenului.25/1 m. este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase. . late de 1. . primăvara devreme când solul s-a zvântat. . necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. după săpatul gropilor.PAG .8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare. La pomii care provin din parcela de fortificare. soirile. . sub prima ramură a coroanei.pe terenurile cu eces temporar de umiditate. intacte şi cu o lungime mai amre de 40-50 cm.6/0. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă.5-2 m.25/1. de cel puţin 15 mm. .în plantaţiile clasice şi de aliniament.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase.pe terenurile nedesfundate.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi. .în plantaţiile intensive şi superintensive. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. . .6/0. portaltoii şi tehnica de lucru. modul de grupare a soiurilor în parcelă. Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna.plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: .

PAG . Ramurile cu funcţie de rodire sunt: buchetul de mai.primele ramuri de rod îşi fac apariţia în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare. Ramurile de rod la cireş se formează din muguri axilari sau terminali.la vişin: . se tasează pământul de la marginea gropii către centru. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. buchetele se transformă în pinteni (la pomii epuizaţi de rod). La pomii tineri.la cireş . Pentru vişin a cărui coroană poate suporta mai puţină lumină decât cireşul. . Tăierile de fructificare trebuie să respecte următoarele principii: • Ramurile buchet nu se taie. .soiuri de tip standard. . cu muguri axilari nevătămaţi sau căzuţi. o formă de coroană aproape omniprezentă în plantaţii este tufa vas. vegetativi. La plantare se folosesc pomi sub formă de vargă.intensitatea creşterii cireşului este mai lentă în primii 4-5 ani de la plantare şi mai activă în Tipul de fructificare: . funcţie de precocitatea soiurilor. ramura lungă şi ramura pleată.la cireş . tufa vas şi cordonul vertical la pomii trataţi cu paclobutrazol. pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei care ramifică (slab) şi formează din loc în loc grupuri de ramuri. ramura mijlocie. ramuri mijlocii şi ramuri bifuncţionale. se udă puternic şi după zvântarea solului. palmeta cu braţe oblice. se umple groapa cu pământ reavăn. intervenindu-se după un număr de ani prin tăieri de regenerare a lor.148 - Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. următorii ani până la obţinerea primelor recolte economice. iar la pomii maturi.soiuri de tip spur.după vigoarea de creştere şi habitus. ramuri plete şi buchete de mai. după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Ramurile de rod: . care rodesc pe: ramuri mijlocii. ramuri lungi. buchete de mai.la vişin: . La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. în . piramida modificată. Creşterea şi rodirea: . se aşează pomul la adâncimea de plantare. buchetele de mai se formează din pinteni. coroana Sanger. care fructifică numai pe buchete de mai. Vişinul începe să fructifice din anul 2 de la plantare. soiurile de vişin se pot grupa în: soiuri arborescente (5-6 m) şi soiuri arbustoide (2-3 m). înalt de 15-20 cm. frunze sau rumeguş. Cireşul formează în timpul creşterii un ax puternic. se mulceşte cu paie. care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă).soiurile de vişin fructifică pe ramuri plete. Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat.

Ramurile plete. constituie un aspect decizional important în strategia de fertilizare.0 0. scurtarea în acest caz făcându-se la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza ramurei plete. de pe ramurile de schelet şi semischelet şi nu se scurtează.49 – 0.38 0. O atenţie deosebită în cazul cireşului.27 0.62 – 2.%) 2. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole Cunoaşterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive.4 1.%) 1. 5.PAG . pentru a se obţine ramificarea. Conţinutul în elemente nutritive al frunzelor la o aprovizionare normală se situează între următoarele limite: Macroelemente N P K Ca Mg Microelementul Cireş (S. specifice anumitor soiuri (mai ales la vişin).U. Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului.97 – 1.0 Cireş (ppm) Vişin (S.7 – 3.149 - • • • • Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu poziţie terminală.16 – 0. după recoltarea fructelor pentru ca lumina să pătrundă bine în coroană în scopul formării unor muguri fructiferi viguroşi.4 – 1. Diagnozele foliare arată la rândul lor dacă fertilizarea s-a făcut corect.74 Vişin (ppm) Fertilizarea: .0 – 3. se scurtează la 70 – 80 cm.35 – 3.60 0.92 1.7 – 3. la unele soiuri. trebuie scurtate în zonele în care apar ramificaţii laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf. doar se răresc. trebuie acordată tăierilor în verde. Ramurile plete care nu au deloc ramificaţii laterale cu muguri vegetativi este bine să se elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana.U. mare iubitor de lumină.5 0.0 0.23 – 0.

PAG . Nanismul cireşului.v. Myzus cerasi F. Îngălbenirea vişinului. Dăunători: Musca (viermele) cireşelor. Coccomyces hiemalis (Higg). care recomandă şi produsele fitofarmaceutice în uz. produsă de ciupercile Monilinia laxa şi Monilinia fructigena (Aderh. Vişinul nu este sensibil la crăparea fructelor. sin. Et Ruhl) Honey. Bolile cele mai frecvente şi periculoase sunt: Antracnoza cireşului. Cherry leaf roll. Păduchele negru al cireşului. produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx. Little cherry. Răsucirea frunzelor. Prunus Ringspot. Livezile înierbate sunt prevăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare. Solul este menţinut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi. aprovizionate ritmic cu apă (fără şocuri hidrice) dau un procent mic de fructe crăpate la cireş.60 119 – 203 44 – 60 15 – 70 8 – 28 38 . Rhagoletis cerasi L. 4 m în cazul distanţei de 6 m între rândurile de pomi).150 - Fe Mn Zn Cu B 20 – 250 20 – 300 15 – 75 5 – 25 20 . Livezile înierbate. Monilioza sau putregaiul fructelor. Sour Cherry Yellows. Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelară. Pe teritoriul României este interzisă utilizarea substanţelor ce fac parte din grupa I-a şi a II-a de toxicitate. prin tocarea repetată a ierbii care rămâne pe loc şi contribuie la îmbogăţirea solului cu materie organică.54 Toate plantaţiile de cireş şi vişin moderne sunt înierbate pe interval şi erbicidate pe rând sau lucrate mecanic mai ales în situaţiile în care distanţele între pomi pe rând sunt mari. Tratamentele fitosanitare într-o pomicultură modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare teritoriale.. Lucrările solului Boli: . Annulus cerasi. Cancerul bacterian. sin Aphis cerasi F. (periculos pentru procesul de fotosinteză şi în consecinţă pentru diferenţierea mugurilor de rod). produs de Agrobacterium radiobacter p. tumefaciens (pe soluri umede şi reci). Lăţimea benzii înierbate poate fi de jumătate din distanţa rândurilor de pomi (dar de regulă nu mai puţin de 2 m) până la 2/3 (ex.

PAG . buc/ha. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. t/ha.K 10000 . buc. Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul iar pentru prelucrare se culeg fără peduncul. Dp – densitatea pomilor. Recoltarea producţiei pomicole Cireşele şi vişinile se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. deoarece după desprinderea lor de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.8). Mf – masa medie a unui fruct. în care: R – recolta.151 - 6. 7. g.7-0. Evaluarea producţiei de fructe Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f . Sortarea se face în timpul culesului în lădiţe de 8-10 kg. .

Springtime.2.152 - 5.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi .5 – 8. în podgoriile din Muntenia şi Oltenia. altfel pomii se debilitează rapid. Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinieră pe portaltoi de piersic. intervalul optim al pH-ului pentru plantaţiile de piersic se situează între 6. Pregătirea terenului pentru Alegerea terenului: . cu altitudini sub 400-500 m. Nectared 4. Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare a. se pot cultiva soiuri cu perioada de maturare a fructelor mijlocie.a.PAG . Jerseyland. Redhaven. Nectarine: Crimson Gold. amplasarea şi zonarea soiurilor Sortimentul de soiuri: Piersici: Madeline Pouyet. precum şi în centrul şi nord-vestul Transilvaniei. Cardinal. Elberta şi Flacăra. Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic. migdal. fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expoziţiei terenului (S.Câmpia Română şi Dobrogea. în zona de câmpie şi colinele dealurilor din vest. Piersicul este un mare iubitor de lumină. Vivian. SV şi SE) cât şi la alegerea formelor de coroană şi a distanţelor de plantare. Babygold 8 s. Babygold 6. în funcţie de vigoarea combinaţiei soi / portaltoi. corcoduş (nu şi soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici. Halehaven. Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7) sunt cele mai propice reuşitei culturii. Cu toate că rădăcinile de migdal suportă seceta. Aproape în toate zonele pomicole din ţară. zonarea culturii . Southland. Pavii: Fortuna.4%. Fantasia şi Romamer. producţii mari în zonele secetoase nu se obţin decât prin irigare.3 PIERSIC Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. b. totuşi. Springold. 2.

Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). iar pe versanţii scurţi. respectiv 10 ha.) cu expoziţie sudică. corectarea reacţiei chimice a solului. 3.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. secundare (3-4 m). drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă).în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. desfundatul sau scarificarea terenului. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. . . orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud.5 m.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. . sau pe soluri subţiri şi ameliorate. . de-a lungul curbelor de nivel.PAG .pe versanţii lungi şi uniformi. pe linia pantei. Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. . fertilizarea de bază. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1. sud-vestică sau sud-estică.153 - înfiinţarea plantaţiei pomicole neamenajate (panta 6-12%. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. . exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. pe soluri fertile şi mecanizabile. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). .pe terenurile în pantă.în regim privat. aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: .pe terenurile plane. iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. .

108 m (4:37=0. Soiurile de piersic sunt autocompatibile. sunt mai utili pentru formarea coroanei. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.la latitudinea de 450 (Bucureşti). parcelarea şi pichetatul propriu-zis. . datorită gradului de înclinare a razelor solare. cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0. În livezile superintensive. până la 6%.lungimea parcelei 189 m.la densităţi mai mari (1250-3333 pomi/ha). Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. migdal amar şi corcoduş. . . . Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: Alegerea materialului săditor pentru plantare: . cu densităţi de 400-500 pomi la ha. distanţa dintre rânduri va fi mai mare.154 - 4. Exemplu: . mai mică.PAG . lăţimea 94 m. putându-se planta un singur soi într-o parcelă deoarece nu este nevoie de polenizator. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului. În acest caz. iar sub 450 (Constanţa). Piersicul pitic se plantează la 3/1 m şi se conduce sub formă de tufă-vas. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. pomii sunt plantaţi la distanţa de 3/1 m şi dirijaţi sub formă de cordon vertical. .02 m).5 m lăţime.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. se plantează pomii obţinuţi în câmpul II al pepinierei (în vârstă de 1 an).distanţele de plantare sunt de 6/4 m în livezile clasice în care pomii sunt dirijaţi ca vas ameliorat şi 4/3 în livezile intensive în care pomii sunt conduşi cu coroane aplatizate. pomii de vigoare mică.108) iar cele dintre pomi cu 0. distanţele de plantare sunt de 5x4 m. . pentru toate tipurile de livezi). ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. .pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane).02 m (0. Portaltoii piersicului: piersic.5:23=0.în livezile intensive de piersic. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole .pichetatul în dreptunghi. încă de la parcelarea terenului.

înalt de 15-20 cm. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. soirile.PAG . portaltoii şi tehnica de lucru. Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. .în plantaţiile clasice şi de aliniament.plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie. late de 1. se tasează pământul de la marginea gropii către centru. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. .8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare. modul de grupare a soiurilor în parcelă. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei. .fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate.6/0. a celor uscate. . pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm. se aşează pomul la adâncimea de plantare. . înainte de plantat se face repichetatul terenului. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă. turgescente şi culoarea specifică portaltoilui.25/1 m.pe terenurile nedesfundate.pe terenurile desfundate. folosit la pichetare. folosind scândura de repichetat.25/1. după Repichetatul: Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: .pe terenurile grele şi 1/1/0. . după săpatul gropilor. . Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ.pe terenurile cu eces temporar de umiditate.6/0.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. .în plantaţiile intensive şi superintensive. . dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0.5-2 m. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . se umple groapa cu pământ reavăn.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine.4 m. .pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară.155 - primăvara devreme când solul s-a zvântat.

sistemul de întreţinere şi lucrare a solului: În toate plantaţiile moderne.44 – 1. contribuie la protejarea mediului.12 – 2. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole a.3 Carenţă sau conţinut scăzut (S. 31 kg/ha P2O5 şi 121 kg/ha K2O. care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă).%) < 2.77 (carenţă) .la o producţie de 15 t/ha. 147 kg/ha substanţă activă N.12 (carenţă) < 1. conţinutul frunzelor în următoarele macro şi microelemente se situează între limitele de mai jos (substanţă uscată).91 0. asigurate cu posibilităţi de irigare sau fertilizare este omniprezentă înierbarea intervalelor dintre rânduri. b.6 (carenţă) < 0. pot arăta o hrănire corectă a pomilor dacă.U. 5. se mulceşte cu paie. iar utilizarea în dozele recomandate a unor erbicide care se autodegradează după realizarea efectului asupra buruienilor. dacă se asigură hrana şi apa la nivelul necesar. fertilizarea: . Macroelemente N P K Mg Conţinut normal (S.08 (carenţă) < 0. se udă puternic şi după zvântarea solului. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. deoarece sistemul radicular al pomului este capabil să asigure recolte mari în sistemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) alături de protejarea mai bună a structurii solului.%) 3. frunze sau rumeguş.0 0. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. Analizele foliare în plantaţiile de piersic.U. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. piersicul extrage din sol cca. Aplicarea erbicidelor în mod corespunzător elimină eficient buruienile de pe rândurile de pomi.0 – 4. Tocarea ierbii de 3-4 ori în cursul perioadei de vegetaţie asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol care cumulate în timp au acelaşi efect cu introducerea în livadă la un interval de 3-4 ani a unei cantităţi de 40-60 t de gunoi de grajd.156 - care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe.PAG .426 – 2.40 1.

combaterea bolilor şi dăunătorilor Boli: Băşicarea frunzelor de piersic (produsă de ciuperca Taphrina deformans). tăierile de producţie: . Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. Dăunători: Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella Zell. cu muguri axilari dispuşi solitar – primii 2-3 de la bază şi vârf . Dacă pe ele se află şi lăstari anticipaţi se reţin câte 1-2 pe fiecare ramură lungă. 60 cm la pomii tineri şi de 30-40 cm la pomii în plină rodire. pe care se află 4-5 muguri floriferi). care se răresc la 20-30 cm una de alta şi se scurtează numai dacă sunt mai lungi de cca. creşterea şi rodirea: piersicul intră pe rod în anii 3-4 de la plantare. • Odată cu rărirea ramurilor mixte cele ce trebuie eliminate se taie în cepi scurţi (1-3 muguri) pentru a da ramuri tinere de înlocuire. d.PAG . aflate de obicei în partea superioară a coroanei se elimină. reţinându-se doar câteva cu poziţie oblică spre exteriorul coroanei.sau în grupuri de câte 3 pe restul ramurii). care prezintă în vârf un mugure vegetativ iar lateral muguri floriferi). ramura mixtă (20-60 cm lungime. Piersicul este una dintre speciile pomicole din ţara noastră cu cele mai puţine boli şi dăunători periculoşi. pe care mugurii sunt dispuşi solitar sau în grupuri de câte 3). ramura lungă (50-150 cm. Ramurile de rod: buchetul de mai (2-3 cm. • Cele mai valoroase ramuri de rod sunt ramurile mixte.U) 20 – 140 ppm 15 – 140 ppm 17 – 100 ppm 7 – 16 ppm < 60 ppm (conţinut scăzut) < 20 ppm (conţinut scăzut) < 4 ppm (carenţă) < 11 ppm (carenţă) < 4 ppm (conţinut scăzut) (produsă de ciuperca Sphaerotheca pannos). cât şi produsele ce se scot din uz. existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată. Făinarea piersicului e. Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). c. • Ramurile lungi.. deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare. după care deasupra lor aceasta se scurtează prin tăiere.). Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor. ramura salbă (2-4 mm grosime cu lungimea de 12-15 cm.157 - Fe Mn Zn B Cu 60 – 40 ppm (S.

t/ha. palmeta cu braţe oblice nu mai mult de 100 – 150. Nf – numărul mediu de fructe la un pom.la începutul intrării în pârgă. iar palmeta simplă (cu 2 braţe şi ax) nu mai mult de 70 – 90. buc/ha. Evaluarea producţiei de fructe Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: . Gradul de maturitate se poate determina şi sensoric: forma. precum şi data recoltării. . în condiţii de fertilizare corectă şi asigurarea necesarului de apă se obţin uşor producţii de peste 20 t/ha. în plină producţie a pomului. aceasta fiind şi cea mai reală (10%). buc. Dp – densitatea pomilor. ulterior apelându-se şi la rărirea fructelor.8). coloraţia pulpei şi a pieliţei.primăvara – o înflorire bogată este un indiciu al unei producţii relevante. pentru a menţine un echilibru între creştere şi fructificare. . Mf – masa medie a unui fruct. . dezvolzarea seminţelor.după căderea fiziologică a fructelor (în luna iunie ).K 10000 . • Datorită autofertilităţii foarte ridicate a soiurilor de piersic. desprinderea de pe ramurile de rod. pe o singură ramură mixtă se pot obţine uşor cel puţin 0. la piersic în perioada de rodire se suprimă 2/3 sau chiar mai mult din numărul total de ramuri fructifere existente în coroană. . • Cu cât coroana este mai redusă (forme pentru densităţi mari) cu atât numărul de ramuri mixte reţinute după tăiere va fi mai mic.toamna. Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f . se estimează o producţie promiţătoare. La astfel de încărcături cu ramuri mixte. mărimea.5 kg fructe (2-3 piersici la soiurile cu fruct mare). gustul lor. consistenţa fructelor.158 - cazul în care nu sunt suficiente celelalte formaţiuni de rod. vasul ameliorat nu va avea mai mult de 140 – 180 ramuri mixte după tăiere. când pulpa este suficient de fermă. după căderea frunzelor se apreciază încărcătura cu muguri de rod. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. 6. Recoltarea producţiei pomicole Piersicile se recoltează în faza de pârgă.7-0. Piersicile se culeg cu peduncul şi se sortează după recoltare. 7. în care: R – recolta. Astfel.PAG . Dacă raportul între numărul mugurilor floriferi şi cei vegetativi este de 1/3. se face ultima evaluare. g. Totodată se apreciază şi calitatea fructelor.

Pescăruş.PAG . cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice.pentru livezlile comerciale sunt mai căutate soiurile cu fructul mare. . Albatros. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). Pescăruţ.159 - 5.pentru mica gospodărie: Timpurie Rivers. . . Vâlcean. Oteşani 8). . ca şi cele cu nivelul freatic sub 2. Voineşti B şi P.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. soiurile de prun trebuie să fie amplasate mai ales în localităţile consacrate. . sud-vestică sau sud-estică.plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. Renclod Althan. pe soluri fertile şi mecanizabile. cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). Tuleu gras. Centenar şi Stanley. . rezultate bune se obţin cu soiurile: Timpurie Rivers. Carpatin. Stanley.F. P. din regiunile întâi şi a doua pomicolă. Carpatin. Silvia. Vinete de Italia.F. Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare Pentru obţinerea unor rezultate economice favorabile. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole Alegerea terenului: . precum: Diana.4 PRUN Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Renclod Althan. Dâmboviţa.pe dealurile înalte şi mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc şi Gras ameliorat.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. Portaltoii prunului: corcoduşul (portaltoiul principal al prunului) şi prunul franc (P. pe dealurile sucarpatice – soiurile: Piteştean. iar pe coline şi la câmpie – soiurile: Anna Spath. Agen. .1. Silvia. Stanley. P. . Minerva.Roşior văratic. Vinete româneşti. Centenar. Tuleu timpuriu.) cu expoziţie sudică.F. sau pe soluri subţiri şi ameliorate.în sud şi sud-vestul ţării. Gras românesc şi Anna Spath. Gras ameliorat. Record şi Vinete de Italia. Diana şi Agen. Ialomiţa. Renclod verde.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol.F.

pe versanţii lungi şi uniformi. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). unde recoltatul se face mecanizat.pe terenurile în pantă. drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă). aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. în livezile intensive la 5. . când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha.0 m. respectiv 10 ha.PAG . se folosesc portaltoi viguroşi ce dau pomi mari. desfundatul sau scarificarea terenului.5 m.pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane). iar la superintensive la 3. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime).în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat.5-6.pe terenurile plane. 3.5-5.prunul se plantează pe terenuri plane şi terenuri amenajate în terase şi în parcele prevăzute cu alei de trafic tehnologic.5-4. . lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. corectarea reacţiei chimice a solului. Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. de-a lungul curbelor de nivel. . .densităţile de plantare 500 (5 x 4 m) şi 666 (5 x 3 m) pomi/ha.în regim privat.0/4. . iar pe versanţii scurţi. secundare (3-4 m).0 m.0 – 3.5/2m. pe linia pantei. . Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). situaţi la distanţe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care să permită accesul utilajelor.0/3. fertilizarea de bază. iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei . Înfiinţarea plantaţiilor de prun Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: . Pentru livezile ale căror fructe sunt destinate industrializării. . exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile.160 - 1. Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: 4. .în livezile clasice prunul se plantează la distanţa de 5. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. orientarea rândurilor se face pe direcţia nord-sud.

primăvara devreme când solul s-a zvântat.pe terenurile grele şi 1/1/0.4 m. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului.5:23=0.161 - . distanţele de plantare sunt de 5x4 m. . încă de la parcelarea terenului. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă.6/0.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0. . Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere.pichetatul în dreptunghi. folosind scândura de repichetat.pe terenurile nedesfundate. pentru toate tipurile de livezi). cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie. după săpatul gropilor.pe terenurile desfundate.6/0.lungimea parcelei 189 m. Repichetatul: Tehnica de plantare: . .în plantaţiile clasice şi de aliniament. Stabilirea polenizatorilor Alegerea materialului săditor pentru plantare: Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna.02 m). Soiurile de prun se comportă diferit în procesul polenizării şi fecundării. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. Exemplu: . formate în zona coroanei.108) iar cele dintre pomi cu 0. În acest caz.25/1.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. .02 m (0.8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare. Se recomandă ca în parcelă să se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultană pentru asigurarea polenizării încrucişate. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0.la prun se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate.5 m lăţime.108 m (4:37=0.în plantaţiile intensive şi superintensive.25/1 m. înainte de plantat se face repichetatul terenului. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . lăţimea 94 m. până la 6%. . folosit la pichetare.PAG . . ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.

se udă puternic şi după zvântarea solului. după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine. se mulceşte cu paie.5-1. a celor uscate. palmetele şi fusul subţire. Formele de coroană folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. modul de grupare a soiurilor în parcelă. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. . Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm. de 0. . .fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate.162 - .5 m lungime. frunze sau rumeguş.plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. Agen). se tasează pământul de la marginea gropii către centru. turgescente şi culoarea specifică portaltoilui. . din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. cu unghiuri de inserţie mici. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley. se umple groapa cu pământ reavăn. . care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriaşe).5-2 m. soirile.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară. . În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase.PAG . late de 1.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi. portaltoii şi tehnica de lucru. prunul fructifică buchete ramificate. ramură mijlocie. înalt de 15-20 cm. ramură lungă şi ramură . 5-6 ani (Tuleu gras. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei.pe terenurile cu eces temporar de umiditate. se aşează pomul la adâncimea de plantare. Adâncimea de plantare: Alegerea formelor de coroană Creşterea şi rodirea Formarea şi evoluţia ramurilor de rod În perioada de tinereţe.

. pe baza fenomenelor de difuziune şi osmoză. pentru fortificare şi ramificare. cu creşteri normale. Pe măsura scăderii temperaturii scade şi absorbţia. ceea ce favorizează diferenţierea mugurilor). se fac tăieri în fiecare an pentru normarea încărcăturii pomilor cu rod. cu efect economic benefic asupra recuperării investiţiei. . În perioada de rodire. se fac tăieri în lemn de 4-5 ani.la soiurile cu ramurile de schelet dresate şi fragile.PAG . oprindu-se practic la temperaturi sub 2°C. . Elementul cel mai solicitat în această perioadă este azotul. în condiţiile unei aprovizionări normale cu fosfor (P). Intensitatea maximă de absorbţie a substanţelor nutritive de către rădăcinile prunului are loc când temperatura solului este între 16-18°C. deasupra unei ramuri viguroase. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de prun În perioada de creştere a pomilor. În pregătire pentru rodire se află pintenul şi spinul.la pomii viguroşi.la soiurile cu ramuri viguroase. Cantităţi foarte mici de substanţe minerale pătrund din sol în rădăcini şi prin absorbţie pasivă. . tăierile sunt mai uşoare şi constau în scurtarea prelungirilor şarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificării. de după plantare şi până la intrarea pe rod pomii absorb din sol mai mult azot (N) care. curbate şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani.163 - anticipată. asigurând o intrare mai timpurie pe rod. . În perioada de vegetaţie.la pomii netăiaţi ani de-a rândul şarpantele şi subşarpantele se taie în lemn de 5-6 ani. menţinându-se un ritm ridicat până la încetarea creşterii. Tăierile de producţie Fertilizarea . potasiu (K) şi calciu (Ca) determină formarea rapidă a scheletului şi formaţiunilor fructifere. garnisite ccu buchete ramificate. absorbţia substanţelor nutritive din sol începe să se intensifice odată cu începutul creşterii intensive a lăstarilor şi fructelor. deasupra unei ramificaţii laterale 5. Activitatea rădăcinilor se reduce şi la temperaturi ale solului peste optimum de 1618°C. cu creşteri mai reduse şi poziţia şarpantelor arcuită şi orizontală. creşte ponderea utilizării fosforului şi potasiului.la pomii aflaţi în plină rodire. Absorbţia substanţelor nutritive prin rădăcini este un proces activ şi selectiv. intervenind două momente critice: la 10-15 zile după dezmugurit şi în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor când are loc şi începutul diferenţierii mugurilor de rod (aprovizionarea bună cu N determină prelungirea creşterii încetinite.

produsă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl. Viespea sâmburilor de prun. Declinul prunului (Plum decline). buc.Pătarea inelară necrotică (Prunus ring spot).) Honey Dăunători: Viespea neagră a prunelor.C: Ciuruirea frunzelor. Hoplocampa minuta Christ sin. În plus. Evaluarea producţiei de fructe Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f . O problemă căreia trebuie să i se acorde atenţie în plantaţiile de prun este drajonatul. Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum).8). Monilioza sau putregaiul brun. Boli ce pot fi controlate prin măsuri de natură curativă. din care aşa cum s-a specificat şi la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I şi II de toxicitate. produsă de ciuperca Stigmina carpophylla. deoarece după desprinderea lor nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. Hoplocampa fluvicorvis Klug. Mozaicul linear (Plum Narrow Striped Variegation. Dp – densitatea pomilor. t/ha. iarba rezultată prin tocare îmbogăţeşte conţinutul livezii în materie organică. 7. g. Mf – masa medie a unui fruct. Laspeyresia funebrana Tr. Combaterea cea mai eficientă se poate realiza apelând la informaţiile furnizate de serviciile de protecţia plantelor.164 - Fosforul şi potasiul. Sharka). Sin. Hurlupii produsă de ciuperca Taphrina pruni (Fuck) Tul. Plum Pseudo Pox). Grapholita funebrana Tr. Euritoma schreinery. în care: R – recolta. Piticirea 6. Viermele prunelor.7-0. cea mai gravă dintre viroze (boală de carantină). prunului (Prune dwarf. Plantaţiile moderne de prun. Recoltarea producţiei Prunele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte. care în caz că e puternic. iar drajonii nu sunt îndepărtaţi la timp periclitează accesul în livadă. când are loc maturarea lăstarilor şi fructelor. Nanus pruni). deoarece prin sistemele de irigare sau fertirigare se asigură necesarul de apă atât pentru pom cât şi pentru iarbă. au intervalele dintre rânduri înierbate controlat. în care se regăsesc menţionate intervalele de timp cât şi diverse formulări de substanţe fitosanitare.K 10000 . Crăparea scoarţei (Plum Bark Split). . Întreţinerea solului Boli: Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox. cu rol mare în sinteza şi depozitarea substanţelor de rezervă îşi menţin ritmul de absorbţie ridicat în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0.PAG . buc/ha. sunt: Pătarea roşietică a frunzelor produsă de ciuperca Polystigma rubrum (Pers)D. Nf – numărul mediu de fructe la un pom.

2 ha 7.0 100.5 3.0 20.0 t/ha 8.0 % 50. 5.5 4.0 7.165 - Profilul "Pomi" 5.0 x .0 TOTAL 15.0 6.PAG .2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem Piersic irigat Cais neirigat Cires neirigat MODUL 15 ha Tabel nr.0 30.

Dobanzi la credite . RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .2 0.5 1143.5 1093. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 21807.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 1552.2 0.166 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT CULTURA Cais ha 4.0 922.1 U.8 18281.5 6300.7 28390.0 4800.0 489.0 1800.0 26977.1 787.5 A.8 88088.2 0. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 0.0 7800.6 105.0 18281.2 9.Ingrasaminte chimice .0 95700. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 3956.Sämãn si material saditor .0 2943.PAG .0 48000.0 525.5 0.5 4651.0 787.0 88088.Pesticide .7 0.2 Cires 3.5 932.0 6219.6 475.0 2110.0 22950.0 3383.5 0.5 0.0 316.0 24750.0 1312.5 2403.8 9469. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 2295.5 30% 22950.0 0.2 2295.0 2655.0 571.0 1668. Din care pentru productia principala I.0 101700.8 51900.0 10. Cheltuieli cu irigatii 4.5 10342.0 55800. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 2868.0 0.0 3000. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.7 TOTAL 15.0 21807.0 22175.2.8 3841.8 11238.5 7611. (=) VENIT NET+subventii G.5 50% 52800.1 15.Alte materiale 2.0 908.6 2359.0 6000.0 5.7 5530.0 48000.0 21150.5 21022.0 19950. Asigurari II.2 8.0 100% 95700.5 0.9 8298.0 1647.0 20% 19950.6 15.5 0.0 12000.0 1200.8 7043.5 157.Cheltuieli cu materii prime si materiale .5 8122.M Piersic 7.0 3517.0 52800.0 1486.5 4170.Amortisment E.0 13684.2 13.5 16560. 5.5 2625.7 0. CHELTUIELI FIXE .0 16.1 6056.Cheltuieli generale .5 Tabel nr.0 13611.0 4791.5 6160.1 22559.9 1725.5 0.8 36188. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 382.

5 14229 VII 2169 10847 583 389 972 22529 3223 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie. 1 2 3 4 4.4 lei/ha. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unor componente ale setului de utilaje aferente tractorului din dotare.9 8 VII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 7593 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 37965 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 2042 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 1361 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 3403 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 78851 15 Credite pentru producţie ** 11280 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 8.1) 49800 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 17. .cheltuieli fixe 36189 Profit (3-4) 13611 Rata profitului (5:4x100) (%) 15.1 4. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 15.variabile specifice 26341 .5 Marja Brută total exploataţie (3-4.5% şi asigură în medie un profit de 907. ai modulului de 15 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr. fiind în cazul acestei exploataţii de 17.9 UDE.5 lei 27343 1714 29057 25168 14829 7526 10340 3889 15. 5. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemare (şi după clasă) de clasa a VII-a.c. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică medie.cheltuieli variabile 51900 .167 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.1. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.2. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).2 Nc. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.1 4.: 88089 . d.9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 76809 lei.PAG .2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 95700 Subvenţii 6000 Produs brut (1+2) 101700 Cheltuieli totale.

000 4.5 -1.PAG .8 Tabel nr.000 54.7 14.700 +7. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.827 2.2 7.5 -1.200 3.730 +1.000 +6.2 17.800 63.2 19.460 +3.5 17.0 ha 19.012.8 99.8 2.000 +10.241.000 2.687.30 +18.2 14. recoltă.9 -0.088.8 15.611.510 1.943 3.5 16.8 15.558.061.490 +1.1 2.950 24.5 13.700 114.000 +4.625 -3.5 +814.5 ha 22.5 Cireş 3.3 Total 15 ha 95.713.325 +3.2.2 2.312.255 +386.620 1.800 9.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Piersic 7.512.611.375 88.868.312.9 Cultura Cais 4.970 +1.8 21.2 3.757.570 +4.5 21.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori Perioade.168 - Profilul “Pomi ” Bugetul exploataţiei de 15 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .9 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .5 48.000 1.200 7.0 +2.840 +3.088.143 2.5 16.950 26.330 +11.668.800 10.807 23. 5.800 787.5 +2.683 1.0.330 6.2 1.281.5 ha 52.8 13.200 525 -675 18.4 +1.

2006 13611.5 17.169 - Profilul "Pomi" Modul 15 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2 95700 17325 114030 2007 .lei Venit net + subventii .2008 17.lei Cheltiueli totale .2008 99330 88088.2006 95700 6000 88088.lei Subventii .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .5 2007 .2006 2007 .% 2005 .8 13611.4 15.PAG .2 2005 .lei Venit net + subventii .2006 15.2008 114030 2625 99330 17325 2007 .8 6000 Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei 2625 Subventii .lei Valoarea productiei .lei Subventii .4 2005 .2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale 2005 .lei Venit net + subventii .2008 .

0 7.0 TOTAL 60.0 t/ha 7. 5.0 12.PAG .0 100.170 - Profilul "Pomi" 5.0 9.0 % 60.0 24.0 20.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Activitate Prun neirigat Piersic irigat Cais neirigat MODUL 60 ha Tabel nr.0 x .3 ha 24.0 40.

2 2958.3 89989.7 39120.7 17.0 41422.Sämãn si material saditor .0 117600.Alte materiale 2.0 9600.4 .3 1695.7 9115. 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 18951.2 0.0 20097.6 0.4 0.0 3880.Ingrasaminte chimice .0 39110.1 Prun INDICATORI U. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 100% 379080.0 20% 71400.6 39817.0 166406. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 117600.3 39827.0 2974.4 0. Din care pentru productia principala I.1 130444.0 9351.7 0.7 17826.9 2940.0 6106.6 207213. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.M 24 60% A.9 108248. CHELTUIELI FIXE .0 199680.9 0.6 15670.4 12.6 337657.6 30771.7 8640.5 23174.6 40709.Cheltuieli generale .0 4879.3 0.6 68158.3 63002.4 98247.6 8640.0 8557.2 31651. Asigurari II.6 0.Pesticide .7 420. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 403080.0 10333.0 2644.0 9600.3 19. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.9 69138.7 31432.8 12205.3 0.0 24000.0 8397. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 63002.2 5633.0 33273.2 18.0 10005.0 127200. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 337657. Cheltuieli cu irigatii 4.3 102717.6 17.6 12932.0 65422.0 0.7 14233.5 18423.2 Tabel nr.6 1680.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .4 0.0 33932.3 0.3 TOTAL 60.3 4462.7 5.0 1972.0 13197.0 4800.171 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 60 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT CULTURA Piersic ha 24 40% 190080.0 6077.4 7.2 Cais 12.0 190080.0 1582. CHELTUIELI VARIABILE 1.6 840.1 0.0 71400.8 53459.3.0 108248.0 379080.9 17770.0 1130.PAG .Amortisment E.0 23673.7 3232.0 76200.0 5212. (=) VENIT NET+subventii G.8 0.0 92173.Dobanzi la credite .2 7116.1 15.5 17628.4 166406.

1 2 3 4 4.variabile specifice 104706 .c.3. ai modulului de 60 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 19.1 4.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 379080 Subvenţii 24000 Produs brut (1+2) 403080 Cheltuieli totale.4% şi asigură în medie un profit de 1090lei/ha.172 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.1) 195867 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 71 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 35651 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 178255 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9813 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6542 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16355 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 302477 15 Credite pentru producţie ** 44994 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 40. . **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.: 337658 . 5.PAG .cheltuieli variabile 207213 . considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).4 55962 VIII 10186 50930 2804 1869 4673 86422 12855 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie.4 Marja Brută total exploataţie (3-4.1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 262664 lei. fiind în cazul acestei exploataţii de 71 UDE. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună.2 Nc.cheltuieli fixe 130445 Profit (3-4) 65422 Rata profitului (5:4x100) (%) 19.5 lei 108309 6857 115166 96474 59204 29916 37270 18692 19.1 4. d. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.1. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie şi de utilaje aferente setului de maşini agricole.

6 391.3 13.002.500 337. 5.600 4.4 33.200 -5.197.680 +54.600 4.646.4 20.6 40.1 20.7 8.400 82.9 19.6 36.4 20.100 -2.320 +10.860 +662.200 +33.400 166.080 460.3 Tabel nr.920 +7.600 151.5 Cais 12 ha 71.7 13.600 9.4 79.9 131.800 2.5 18.6 +1.000 10.9 17.760 +3.400 108.800 +36.4 190.951.920 4.173 - Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 60 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .5 +1.720 9.046.557.3.657.6 65.140 +13.397.320 +81.700 63.9 18. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.200 -5.2 +0.673.360 +5.640 +27.422.PAG . recoltă.7 11. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Prun 24 ha 117.080 +23.362.040 +22.3 70.8 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .217.351.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori Perioade.4 41.6 -1.3 20.500 -13.022.273.6 19.240 24.791.717.808.560 +7.406.1 9.1 Cultura Piersic 24 ha 190.160 +10.422.248.720 +13.0 21.4 68.080 226.M.408.6 23.673.3 Total 60 ha 379.1 24.

4 .lei Venit net + subventii .lei Subventii .2008 20.% 2005 .lei Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .2008 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale 2005 .2008 337658 24000 Valoarea productiei .2008 460320 10500 391680 79140 2007 .2 2005 .lei Rata venit + subventii .2 20.lei Cheltiueli totale .2008 19.lei Cheltiueli totale .lei Subventii .4 2007 .2006 379080 24000 337658 65422 2005 .lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .PAG .2006 19.% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Subventii .lei Venit net + subventii .2006 2007 .2006 65422 379080 391680 10500 79140 460320 2007 .174 - Profilul "Pomi" Modul 60 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .

0 100.4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.0 x .0 % 30.0 30.0 t/ha 9.4 MODUL 150 ha Tabel nr. juridica Activitate Prun neirigat Piersic irigat Cais neirigat ha 45.0 8.0 TOTAL 150.PAG .0 75.0 20.175 - Profilul "Pomi" 5.0 9.0 50. 5.

0 893595.0 4230.0 530250.0 48000.0 51240.0 893595.0 22950.0 66690.0 86670.0 0.0 13125.Alte materiale 2. Cheltuieli de aprovizionare 5.8 30.M 45 30% A.Cheltuieli generale .176 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr.0 147405.0 26355.0 22.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 10.0 182700.0 14100.0 0.0 8010. Asigurari II.0 16. (=) VENIT NET+subventii G. Din care pentru productia principala I.Amortisment E.0 301500.0 35175. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 0.0 24330.0 1575.0 26550.0 116250.0 69975.0 7875.0 0.0 165600.5 23.2 Cais 30. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 283500.Dobanzi la credite .0 70740.4.0 66450.Cheltuieli cu materii prime si materiale .2 TOTAL 150.0 7500.0 210225.0 480000.Pesticide . Cheltuieli cu irigatii 4.0 245235.0 241500.0 60000.0 558000.0 6345.0 16.0 103425.Sämãn si material saditor .0 220215.0 52605. CHELTUIELI FIXE . RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 182700.0 50100.0 283500.0 26250.0 15525.0 229500. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 3330.0 207405.0 25200.0 78000.0 70605. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.6 32. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 15495.0 12000.0 480000.0 1041000.Ingrasaminte chimice .0 0. 5.0 18000.0 4860.0 0.0 43560.0 0.0 41700.0 30000.0 1101000.6 CULTURA Piersic ha 75 50% 528000.0 46800.0 0.0 21360.0 0.0 20% 229500.0 230895.0 5250.0 287580.0 230895.0 22950.PAG . Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 25. Juridica Prun INDICATORI U.0 93750.0 10800.0 144225.0 100% 1041000.0 363345.0 0.0 1050.0 269775.0 7875.0 30690.0 0.0 0.0 0.0 3390.0 51990.0 120000.0 14640.0 74475.0 58800.0 55260.0 528000.2 .0 0.0 9300.1 Societati agricole cu pers.

1) 570750 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 200 IX 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 111577 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 557887 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 31111 11 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 20740 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 51851 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 814599 15 Credite pentru producţie ** 110107 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 114.cheltuieli variabile 530250 .1 4.variabile specifice 258660 . juridică Tabel nr.c. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.1. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 23. de utilaje aferente. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată.2 5 6 7 Valoarea producţiei principale şi secundare 1041000 Subvenţii 60000 Produs brut (1+2) 1101000 Cheltuieli totale.2 163071 IX 31879 159396 8889 5926 14815 232743 31459 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 88% fonduri proprii şi 12% credite de producţie.cheltuieli fixe 363345 Profit (3-4) 207405 Rata profitului (5:4x100) (%) 23. INDICATORI lei € = 3. precum şi modernizarea sistemului de irigaţii.177 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie 297429 17143 314571 255313 151500 73903 103813 59259 23. ai modulului de 150 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. (şi după clasă) de clasa Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie.1 4. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare a IX-a.2% şi asigură în medie un profit de 1383lei/ha.2 Marja Brută total exploataţie (3-4. .PAG .: 893595 .4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 783488 lei.4. d. fiind în cazul acestei exploataţii de 200 UDE.2 Nc. 5.5 lei 1 2 3 4 4.

2 33.000 102.16.000 630.595 1.125 .405 233.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică Indicatori Perioade.550 32.2 25.350 +51.000 18.500 364.PAG . recoltă. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.041.125 16.500 +81.100 60.100 12.7 Cultura Piersic 75 ha 528.270 30.605 88.000 +60.M.350 +8.000 540.250 -6.605 52.000 30.3 +0.1 Tabel nr.945 23.405 147.405 259.000 +132.3 +2.500 264.100 +218.750 182.1 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .3 Total 150 ha 1.500 +19.125 230.000 48.000 103.000 +28.3 +1.700 202.605 81. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Prun 45 ha 283.000 5.1 +2.500 +52.250 -33.000 7.300 58.750 893.875 +18.259. 5.000 13.000 1.800 46.895 283.178 - Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 150 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .800 67.026.000 +42.000 78.695 207.125 +25.100 +15.395 70.800 62.9 Cais 30 ha 229.4.000 26.000 90.2 19.875 480.600 +35.100 +85.875 -10.6 31.

lei Cheltiueli totale .3 23.lei Subventii .lei Venit net + subventii .2008 25.lei Valoarea productiei .3 2005 .2008 .2006 207405 1041000 2007 .PAG .lei Cheltiueli totale .2 25.2006 2007 .2008 1259100 26250 1026000 259350 2007 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .2 2007 .lei Subventii .2006 1041000 60000 893595 207405 2005 .2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .lei Venit net + subventii .2006 23.2008 259350 1259100 1026000 893595 60000 26250 Valoarea productiei .179 - Profilul "Pomi" Modul 150 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Subventii .lei Rata venit + subventii .% 2005 .lei Venit net + subventii .

940 8.2 6.4 6. 5.4 980 907.3 Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii .394 400 175 5.627.4 1.319 19.7 1.5 17.957.554 1.4 20.4.2 25.6 6.6 6.382.155 15.4 1.729 23.638 400 175 5.3 6.180 - Profilul “Pomi” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.380 7.144 1.7 1.840 982.672 400 175 5.528 690.872.090.622 507.PAG .4 1.318 7.4 lei/ha Specificare Perioada de recoltare ani 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 15 ha 60 ha 150 ha irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat 6.

13 123.09 1025. Calculaţiile la hectar.63 30.5 Fişă explicativă – „Pomi” Dimensiunile de module prezentate la profilul ”Pomi” au. au dus la determinarea valorică a modulului de o dimensiune propusă.181 - 5.86 98. multiplicate cu numărul de hectare destinate culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5 TOTAL ore/ha 6 CAIS CIREŞ/VIŞIN PIERSIC PRUN 7.000 34.5. calculaţiile cuprinse în Fişa tehnologică şi „Bugetul culturii”/ha şi diferenţiate pe nivele de producţie. La nivelul modulului.000 7. s-au luat în calcul valorile pe hectar pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative la nivelul recoltei 2008.26 30.1 Nr.59 80.59 . ca şi la celelalte profile.5. Indicatorii economici cu ajutorul cărora s-au cunatificat valorile pentru modulele prezentate la profilul „Pomi” au fost: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura 2006 Piersic Cais Cireş Prun 880 850 950 700 2008 1050 980 1170 900 b) Cost de producţie lei/to Cultura max Piersic Cais Cireş Prun 800 808 871 644 570 780 2006 min 770 677 2008 max 900 870 1040 700 min 675 750 c) Subvenţii lei/ha Cultura Piersic Cais Cireş Prun 2006 400 400 400 400 2008 175 175 175 175 Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse.8 78.O.0 681. 1 2 3 4 5 2 Cultura Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator 4 Z. 5. 5. crt. putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil.51 815.05 35.PAG .000 7.000 9.66 654.

5./ha 7. nr.538.5.09 - 6.628.66 681. ore/ modul nr.O.16 24.12 6.59 1025./ha de xploataţie nr.2 68./modul Total Z.5 3 15 911.O.5.5./ha 45 75 30 60 841.2.2 Consumul forţei de muncă /module de exploataţie Tabel nr.5 26.4 5.445.O.84 8./ha 24 24 12 60 654.75 2.489 99.3 - 3.5.5 16.45 2.2.7 584.3 Modul 60 ha Nr.911.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie TOTAL Z.2.289 132. 1489 6063 16. 5.063 101 5.5./modul Total Z.crt. 1 2 Tabel nr.5 48. 1 2 Tabel nr.O.2.710.PAG .2 Modul 60 ha Nr.837.787.2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z.7 876.27 11.615.504.3 5.2.538.377.567 99.567 110.504.12 132.O. 15 60 150 irigat/ neirigat irigat/ neirigat irigat/ neirigat 11.1 Modul 15 ha Nr.47 1.51 - 15.5 4.O.5.5 Z.1 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Piersic Cais 3 Cireş 4 Total ore/modul Total Z.6 911.182 - 5.crt.1 815.O.4 . 5.3 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z. 1 2 Tabel nr./modul Total Z.911.2. 5.178.12 48.O. 5.5.crt.3 101 110.

853 143.38 1 1 1 1 1 1 52900 15470 6063 7634 12971 11900. crt.1 Necesar Nr.8 3352.93 864.28 30123.36 243.8 2150.1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3. 5.183 - Profil: Pomi Sistem: neirigat 5.55RON Se estimează ca la exploataţiile pomicole de 15 ha. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.223 EURO 993.6 .38 lei 52900 15470 6063 7634 12971 11900.) Preţ unitar pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor T 483 DT cu cabină Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .2 508.513 113.66 1031.7 1707.225 EURO 14901.8 3352.373 7129.4 3653.28 30123.73 793.5866 223.4266 290.33 404. Valoarea utilajelor pe hectar lei 3526.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -15 haTabel nr.4 3653.4 4357.8 2150.48533 2008.6. Denumirea utilajului dotare (buc.6 EURO 14901.6 106938.7 1707.PAG . celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.6 106938.4 4357.

8488 72.5136 257.2 Necesar Nr. Denumirea utilajului dotare (buc.4 3653.87133 1130.366 198.4 Maşina amendamente MA 3.60 haTabel nr.4 9859.7933 55.15 5450. crt.4 EURO 14901.4 EURO 29802 9859.6 4300.8 3352.28 67846.93 4357.6.PAG .06 lei 1763.) Preţ unitar pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 483 DT cu cabină Remorcă cisternă RCU.282 Valoarea utilajelor pe hectar EURO 496.8 7307.184 - Profil: Pomi Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .7 3415.1 254.33 322. 5.28 45433.68 121.5 Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .31916 90.93 4357.46 lei 105800 35000 19350.8 2150.6 240857.9266 71.6 3352.7 164.6 161289.343 4014.82 15470 6063 7634 12971 11900.466 432.33 583.7 1707.1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL 2 1 1 1 2 2 2 1 52900 35000 19350.55RON .767 Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.833 202.82 15470 12126 15268 25942 11900.6283 56.15 5450.

1 254.4 3653.46 lei 264500 70000 19350.56 149002.466 345.7133 131.3487 EURO 14901.8 3352.3 5450.33 466.697 993.93 4357.2 6704.8 2150.6746 3526.6 161289.66 129.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 483 DT cu cabină Remorcă cisternă RCU.10266 56.4 8539 10752 14615.28 45433.455 36.7 1707.4 5 2 1 2 5 5 4 2 52900 35000 19350.PAG .395 EURO 496.185 - Profil: Pomi Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -150 haTabel nr. Denumirea utilajului dotare (buc.3 Necesar Nr.15 5450.82 30940 30315 38170 51884 23801.4 .4 Maşina amendamente MA 3.2 528961 EURO 74507 19718.0054 206.93 8715.8933 158.3395 58. 5.5 Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.6. crt.4 9859.68 97.9266 71.82 15470 6063 7634 12971 11900.4346 44.55RON pe hectar lei 1763.266 202.

6.2.5.5. 6.5.1 Bugetul exploatatiei de 40 ha Tabel nr.4.2 Fişă rezumativă Tabel nr.2 6.3 Modul 150 ha irigat Tabel nr.3.2 6.1 Exploataţia agricolă -40 ha Tabel nr.2.2 6.4.3.3.63.5. 6.4.1 6.6.4 Modul 150 ha Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.3 6.2 Modul 40 ha neirigat Tabel nr.6.3.2 6.2.3 Modul 40 ha Tabel nr.2 Modul 12 ha Tabel nr. 6.1 Modul 12 ha Tabel nr. 6.3 6. 6. 6.4.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -12 ha Tabel nr. 6.5 Fişă explicativă 6.3 6. 6.1 6.2.186 - CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE” 6.5.5.neirigat Tabel nr. 6.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.1 Bugetul exploatatiei de 12 ha Tabel nr.5. 6.4.2. 6.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.1 6.4.2 Fişă rezumativă Tabel nr.1 6. 6.3 6. 6. 6.2 6. 6.2.2 6. 6.2.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.2.PAG .5.2 Fişă rezumativă .2.5.2.2.3.3 6.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.1 .4 6. 6.5.2.1 Tehnologia cadru 6. 6.62 Exploataţia agricolă -150 ha Tabel nr.3.3 6.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr.

PAG . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Vie” Modul de 12 ha 40 ha 150 ha Gospodari individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica Tipul exploataţiei .187 - 6.

Oporto.Dealurile Olteniei şi Munteniei.pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I . V – Dealurile Banatului. II – Podişul Transilvaniei. pentru a preveni mişcarea unui volum prea mare de sol.defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren. Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie). III – Dealurile Moldovei. de configuraţia terenului. în funcţie de condiţiile de relief.188 - 6. sunt următoarele: Soiuri de struguri pentru masă: Muscat Perlă de Csaba.1 VITA DE VIE Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Iordană. pentru a evita răspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani). de sistemul de amenajare. sortimentul viticol Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală.Dealurile Crişanei şi Maramureşului. Busuioacă de Bohotin (superioare). Burgund mare. Pinot gris. Fetescă neagră. Riesling italian. de posibilităţile de parcelare. Grasă de Cotnari. b. Muscat Ottonel. Fetească albă. Merlot. Chasselas dore. Emilion (de consum curent). Fetească albă. Victoria (cu maturitate timpurie). Soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală. zonarea culturii viticole: Criterii specifice de realizare . Muscat Ottonel (superioare).nivelarea terenului se execută în mod diferit. Sultanină albă (pentru stafide). Chasselas roz. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei viticole a. Aligote. Rcaţiteli. Zghihară de Huşi. St. Fetească regală. Roşioară (de consum curent). Bicane (cu maturitate târzie). 2. Pinot noir. Pinot noir. . Riesling italian. Băbească neagră. Coarnă neagră. Sauvignon. Cadarcă. Zonarea culturii şi a soiurilor a. Plăvaie. VI – Colinele Dobrogei. b. Cabernet Sauvignon. pe direcţii de producţie. Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră. Tămâioasă românească. Cardinal. Mustoasă de Măderat. defrişarea şi nivelarea terenului . IV .când urmează replantarea terenurilor la scurt timp după defrişarea plantaţiilor vechi. VII – Terasele Dunării. VIII – Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării). Traminer roz. Galbenă de Odobeşti. Italia. Chardonnay. . Afuz Ali.PAG . . Sangiovese.

0-1.6 m între rânduri). . nuiţi picheţi.4 m. viermi sârmă. Terenul desfundat primăvara-vara se nivelează imediat pentru a se evita pierderile de apă.fertilizarea chimică – orientativ.nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise. acolo unde întreţinerea urmează să fie făcută manual. .0-1.metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului. Pichetarea se execută la sfârşitul iernii pentru plantările de primăvară şi la începutul tomnei pentru plantările de toamnă. cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomandă alegerea distanţelor de 1. densitatea şi distanţele de plantare .4 m în cazul plantaţiilor conduse în forme semiînalte şi înalte.densitatea la plantare variază între 2381 şi 6666 butuci/ha.pentru plantaţiile de tip gospodăresc. Orientarea rândurilor . distanţele de plantare vor fi reduse (2. .administrarea amendamentelor calcaroase. mecanizat. iar cel desfundat în toamnă se lasă în brazdă până în primăvară. . pichetarea terenului . .pe pante terasate. b. care permit folosirea unor tractoare şi maşini de mare randament. înainte de desfundat se împrăştie la suprafaţa solului.PAG . 30-80 t/ha. la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare se administrează următoarele doze de îngrăşăminte chimice: 150-200 kg P2O5 ha şi 200-250 kg K2O ha. fertilizarea de bază: .2 m /1.1-1. desfundarea terenului – epoca de executare este toamna. cu soluri cu fertilitatea scăzută sau mijlocie. d.2 m). Pe solurile infestate cu larve de cărăbuşi. .pe solurile fertile. cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau PBD-80 acţionate de tractoare grele pe şenile.fertilizarea organică – variază în funcţiede conţinutul solului în materie organică. uneori 80-120 t/ha. Înfiinţarea plantaţiilor viticole a. sub formă de superfosfaţi sau fosforite activate şi sare potasică. după desfundatul şi nivelatul acestuia. un insecticid organo-clorurat c. pentru soiurile viguroase şi conducerea în forme înalte a butucilor.5-1. în zone de cultură neprotejată sau semiprotejată.marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime. în acest caz pichetatul serveşte la conducerea şi la susţinerea vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani. sau cu lungimea de 1. . 3.0-2.îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare.8 m/1. până la începutul iernii. se vor adopta distanţe mai mari (3.189 - se poate recurge la dezinfectarea solului.0-3. . pentru a se realiza o mărunţire a brazdelor sub acţiunea îngheţului şi dezgheţului. 2-15 t ha CaCO3.

PAG - 190 -

- pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orientează pe direcţia nord-sud; pe pante, pe direcţia curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.

Sistemul de pichetat
- dreptrunghi, pătrat etc. În prezent în viticultură este generalizat sistemul de pichetat în dreptunghi, la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând. Aparatura şi materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare şi trasarea de aliniamente pe distanţe mari – pe ternurile în pantă), nivelă – pe ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel metalic, pentru fixarea picheţilor.

Tehnica pichetatului: împărţirea lui în suprafeţe mici de formă pătrată sau dreptunghiulară care să permită executarea cu uşurinţă a operaţiilor perfectă de
aliniere a rândurilor. După întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârmă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte şi fără a o deplasa. După fixarea tuturor picheţilor de pe rândul respectiv, sârma se mută pentru rândul următor. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între rânduri.

c. plantarea viţei de vie: Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea viţelor se execută la începutul lunii mai. - plantarea de toamnă – este puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.

Pregătirea viţelor pentru plantare: - se admit la plantare numai viţe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare albverzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili; - fasonarea viţelor – scurtarea rădăcinilor (8-10 cm) şi a cordiţei (la 3-4 cm); - parafinarea viţelor în treimea superioară – la palntarea fără muşuroi; - mocirlirea viţelor;

Metode de plantare:
- plantarea obişnuită a viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm, de formă prismatică sau circulară (pe nisipuri). Pe fundul gropii se realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Punctul de altoire trebuie să fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 15-20 cm, se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre

PAG - 191 -

interior, se introduce 2-6 kg de mraniţă şi se udă cu câte 5-10 l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei groapa se umple până la nivelul solului peste care se presară în jurul viţei un insecticid (5-6 g/viţă), fără a atinge viţa.

4. Lucrările de întreţinere a culturilor viticole

a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând; - controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea lăstarilor; - copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi; - legatul lăstarilor – când au 30-40 cm; - combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare; - irigarea – în perioade secetoase; - fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi; - completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie; - protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor; - întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);

b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară; - tăierea în uscat şi copcitul viţelor; - plivitul şi legatul lăstarilor; - completarea golurilor; - lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca şi cele de anul I; - fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă; - protejarea viţelor în timpul iernii; - instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri de diferite tipuri)

c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;

d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare

PAG - 192 -

Determinarea viabilităţii ochilor
Secţionarea longitudinală a ochiului cu lama sau briceagul, începând de la baza coardei către vârf; culoarea verde este specifică ţesuturilor viabile. Metoda de forţare a pornirii în vegetaţie a ochilor, prin care coardele se secţionează în fragmente de câte un ochi cu o porţiune de internod, se parafinează secţiunea superioară şi se introduc, în ordinea lor de aşezare de pe coardă, în perforaţiile unei plăci de tablă (sau carton) ce se aşează peste o tavă cu apă, în aşa fel încât partea inferioră a butaşilor să fie în apă. Tăvile se ţin în încăperi încălzite, pentru forţarea butaşilor: pornirea ochilor are loc după 8-16 zile la temperatura de 28-300C, sau după 20-25 zile la temperatura de 18-200C. Situaţia viabilităţii ochilor se notează pe formulare, precizându-se starea mugurelui principal (viabil sau mort), pentru fiecare ochi în parte, începând de la bază şi continuând pe toată lungimea coardei analizate. Cunoscând nivelul pierderilor de ochi şi distribuţia celor pieriţi de-a lungul coardei, se poate stabili lungimea de tăiere şi modul de compensare a ochilor pieriţi. Până la pierderi de ochi de 15-20%, tăierile se fac normal, cele mai mari de 20% impun corectarea încărcăturii prin compensarea ochilor pieriţi; Pentru calcularea încărcăturii compensate (Ic) se foloseşte formula: Ic=Ir x 100/100-P în care, Ir – este încărcătura de ochi recomandată (la ha sau m2), P – pierderile de ochi, în procente. În continuare, încărcătura compensată se repartizează pe numărul de butuci existenţi, iar încărcătura ce revine fiecărui butuc se repartizează pe elementele de rod ale acestuia. Compensarea pierderilor de ochi se realizează prin păstrarea pe butuc a unui număr sporit de elemente de rod (cepi, cordiţe, coarde) sau a unor coarde de rod mai lungi.

Sistemele de tăiere
Sistemul de tăiere scurt - cepi de rod de 2-3 ochi lungime. Sistemul de tăiere lung - coardele de rod, în număr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).Acest sistem de tăiere permite obţinerea unor producţii mari de struguri, datorită încărcăturilor sporite de ochi pe butuc, însă determină o degarnisire rapidă a butucului, o maturare neuniformă a strugurilor şi necesită un volum mare de forţă de muncă.

Sistemul de tăiere mixt - veriga de rod, alcătuită dintr-o coardă de 8-14 ochi lungime sau o cordiţă de 5-7 ochi şi un cep de înlocuire de 1-2 ochi. Pe butuc

PAG - 193 -

se păstrează între 1 şi 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor încărcături optime de ochi pe butuci, menţinerea elementelor de rod şi de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condiţiile ecologice şi la toate soiurile, cât şi la cea pe semitulpină.

Formele de conducere
Conducerea joasă Elementele de producţie se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul solului. Conducerea joasă favorizează maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantităţi mai mari de zaharuri, în comparaţie cu celelalte forme de conducere. Conducerea semiînaltă Elementele de producţie se formează pe tulpini de 60-80 cm înălţime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînaltă se practică sistemele de tăiere scurt şi mix; Conducerea înaltă Elementele de producţie se formează la 1,00-1,50 m înălţime sau mai mult, cu sau fără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de îngheţ, extinderea mecanizării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui număr mai mic de viţe), creşterea productivităţii muncii, sporirea fertilităţii şi producţiei etc.

Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografică (de Odobeşti, de
Teremia) sau printr-o expresie metaforică (tăierea în vas). Principalele tipuri de tăiere folosite în prezent sunt: -tăierea tip Teremia, caracterizată prin prezenţa cepilor de rod (6-8) pe formă joasă; -tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezentă pe butucul condus în formă joasă; verigile de rod pot fi în număr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4 (Guyot multiplu); -Guyot pe semitulpină, tăiere la care verigile de rod, în număr de 4, se lasă pe o tulpină de 60-80 cm înălţime, coardele de rod fiind legate pe primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc; -cordonul Cazenave, uni şi bilateral, având ca elemente de producţie cordiţele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral, format pe o tuplină de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distanţe de 20-25 cm una de alta; -cordonul speronat, cu cepi de rod amplasaţi pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm; -Guyot cu braţe înălţate cu înlocuire periodică, la care se formează 2 braţe de 60-70 cm lungime, cu câte două verigi de rod în vârful lor şi câte 2 cepi de siguranţă la baza celor două braţe. În acest caz, se protejează peste iarnă, prin acoperire cu pământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului; -Guyot pe tulpină, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1,00-1,20m; -cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaşi elemnete de rod (cordiţe) ca şi cordonul Cazenave, cu deosebirea că tulpina este de 1,00-1,20

PAG - 194 -

m înălţime.

Tăierea viţei de vie: tăieri de formare, tăieri de rodire, tăieri de regenerare, tăieri speciale
Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucrări efectuate asupra viţei de vie. Ele se aplică în fiecare an, pe o perioadă lungă de timp (circa 30-35 ani), până în momentul în care creşterea şi fructificarea scad, butucii intrând în declin. Prin aceste tăieri se urmăreşte menţinerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de creştere şi de fructificare, dimensionarea producţiei de struguri la butuc, asigurarea rodirii susţinute a butucilor, eliminându-se alternanţa de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, menţinerea capacităţii de regenerare a butucului, prin îndepărtarea lemnului îmbătrânit şi a celui uscat, menţinerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de sol, la forma joasă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarnă, prin acoperire cu pământ.

2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei; - debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini, - lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea solului, arătura de toamnă); - lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);

e. Lucrări de fertilizare şi irigare: Fertilizarea cu gunoi de grajd
Gunoiul grajd se aplică periodic, la 3-4 ani o dată, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplică toamna sau primăvara devreme, prin împrăştiere, folosind maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1).

Folosirea tescovinei compostate. În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale
provenite de la întreprinderile ce industrializează produsele horticole etc.

Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
În viticultură se folosesc mai des următoarele îngrăşăminte chimice: - îngrăşămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu; - îngrăşămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc. - îngrăşămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasică, clorura de potasiu. În afara acestora pot fi folosite cu eficienţă sporită îngrăşămintele complexe-binare N22P22 şi ternare N11P22K11, ca şi cele complexe de tip „Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.

PAG - 195 -

Pentru calcularea cantităţilor de îngrăşăminte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate şi în funcţie de conţinutul îngrăşămintelor în substanţă activă, se foloseşte formula: C=Dx100/c, în care: C este cantitatea de îngrăşămânr brut, în kg/ha; D este doza recomandată în substanţă activă, în kg/ha; c-conţinutul (în %) în substanţe nutritive la îngrăşământului folosit. În plantaţiile pe rod, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face diferenţiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplică la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu (greu levigabile), iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrăşămintele cu azot. Administrarea îngrăşămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) şi echipamentul

pentru administrat îngrăşăminte chimice

(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsolajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul intervalului, la adâncimea de 35-45 cm.

Aplicarea foliară a îngrăşămintelor chimice. Stropirile cu îngrăşăminte foliare au rol complementar, de corecţie, în special în caz de carenţe (lipsa unor elemente
chimice). Soluţiile se folosesc în concentraţii reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale viţei de vie. Soluţiile sunt pulverizate în special pe faţa inferioară a frunzelor. Stropirile se execută înainte de înflorit (cu 5-10 zile) şi se repetă de 3-4 ori după înflorit.

f. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare Bolile criptogamice
- mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu

Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atacă toate organele verzi în formare ale viţei de vie: lăstarii tineri, inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Pe
frunze, atacul primar apare sub formă de „pete undelemnii”, în dreptul cărora, pe dosul frunzei, se formează un puf albicios, pe boabele tinere, în creştere puful care se formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunifică, pe vârfurile lăstarilor, inflorescenţe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizează prin brunificarea şi uscarea lor. Atacul de mană combătut prin fungicide sistemice (care pătrund şi circulă în plante). Măsuri agrofitotehnice: evitarea înfiinţării de plantaţii dese, cu slabe posibilităţi de aerisire, drenarea terenurilor care reţin puternic apa, efectuarea lucrărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale lăstarilor, care sunt foarte sensibile la infecţie.

Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale viţei de vie care dezvoltă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu
aspect de „făinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică. Lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor concură la realizarea condiţiilor favorabile dezvoltării ciupercii.

Putregaiul cenuşiu (Botryotinia fuckeliana) se manifestă mai puţin pe frunze, lăstari şi ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe
frunze apar pete gălbui la început, care apoi devin roşietice. Atacul cel mai păgubitor este pe boabe, în timpul maturării. La început, pe suprafaţa lor se observă pete mici, care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei bobului. Petele sunt galbene cenuşii sau roşii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crapă şi se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.

PAG - 196 -

Dăunători Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin două specii: Lobesia botrana, frecventă în podgoriile din sudul ţării,
şi Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella, răspândită în regiunile mai nordice. Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele atacate sunt înfăşurate în fire mătăsoase albe.

Acarieni: acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranuchus urticae), păianjenul galben al viţei de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al viţei de vie
(Eriophyes vitis). Momentul de executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza de vegetaţie; Pentru reducerea numărului de stropiri, economisirea de muncă la stropit, economie de carburanţi (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere se folosesc soluţii mixte. Alegerea produselor se face în funcţie de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indicaţiile înscrise,în general, pe ambalaje sau în instrucţiunile de folosire, ori pe baza recomandărilor staţiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protecţie a plantelor.

g. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative: ogor negru (solul este menţinut permanent în stare lucrată şi afânată - sistem
neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte şi de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngrăşămintelor verzi (în podgoriile cu precipitaţii anuale de peste 600 mm şi în plantaţiile de vii irigate cu distanţe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, mazărea de grădină sau borceagul de primăvară; prin înierbarea alternativă de durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mică. După 8-9 ani, se desfiinţează, urmând să fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost întreţinute ca ogor negru.

5. Evaluarea producţiei de struguri

a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
- suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele; - numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă. P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr. medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha In care: P.m.b = producţia medie pe butuc (kg/ha); P.m./ha = producţia medie la ha (t)

6. Recoltarea

Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesară, realizării unui anumit tip de vin (vin
de consum curent sau vin de calitate superioară). În mod obişnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepară vinurile de consum curent şi apoi soiurile pentru vinurile superioare. Strugurii negri se recoltează la maturitatea fenolică, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantităţile cele mai mari în antociani

Recoltarea strugurilor pentru masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 şi până la 15.10. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când
strugurii au ajuns la maturilatea comercială, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compoziţie şi de calitate ce-i fac apţi de consum

197 - Profilul "Vii" 6. 6.0 % 100.0 100.0 t/ha 8.PAG .2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale MODUL 12 ha Tabel nr.0 TOTAL 12.0 x .2 NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de masa ha 12.

0 3.0 2400.Dobanzi la credite .Ingrasaminte chimice .0 23496.0 4980.zona de campie neirigat Tabel nr.0 2880.Cheltuieli generale .Alte materiale 2. CHELTUIELI FIXE .0 76800. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.Sämãn si material saditor .1 . CHELTUIELI VARIABILE 1.0 73920.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % CULTURA Struguri de masa 12 ha 100% 76800.0 0.0 3000. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. 6. Asigurari II. RATA VENIT NET+subventii (%) U.Amortisment E.198 - Profilul "Vii" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha .9 7.0 13200. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 79200.PAG .0 420. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 15408.Cheltuieli cu materii prime si materiale . Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 0.Pesticide .0 1428.0 45372.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 28548.0 1356.2.0 6000.0 2004.0 27180. Cheltuieli cu irigatii 4. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Cheltuieli de aprovizionare 5.1 INDICATORI A.0 73920.0 2628.0 5280.0 0. Din care pentru productia principala I.

1 2 3 4 4. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).variabile specifice 28608 . 6. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică modestă.2.PAG . Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a utilajelor specifice şi echipamente pentru tratamente fitisanitare.1% şi asigură în medie un profit de 440 lei/ha.1) 33828 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 12 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (70% din profit+amortizare) 4116 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20580 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (10% din 11 528 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 264 13 Fonduri pentru capitalizare (15% din profit) 792 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 60858 15 Credite pentru producţie ** 13590 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 13.1 4.1. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 7.2 5 6 7 INDICATORI lei € = 3.cheltuieli variabile 45372 .: 73920 .6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 60330 lei. ai modulului de 12 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr.1 4. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82% fonduri proprii şi 18% credite de producţie.1 9665 VI 1176 5880 151 75 226 17388 3883 x Valoarea producţiei principale şi secundare 76800 Subvenţii 2400 Produs brut (1+2) 79200 Cheltuieli totale.5 lei 21943 686 22629 21120 12963 8174 8157 1509 7.199 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.1 Marja Brută total exploataţie (3-4. d. .2 Nc.c.cheltuieli fixe 28548 Profit (3-4) 5280 Rata profitului (5:4x100) (%) 7. fiind în cazul acestei exploataţii de 12 UDE. considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a VI-a.

0 % 100. 6.PAG .200 - Profilul "Vii" 6.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale MODUL 40 ha Tabel nr.0 100.0 x .3 NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de masa ha 40.0 TOTAL 40.0 t/ha 12.

0 6379.Dobanzi la credite .0 68473.3 150453. Din care pentru productia principala I.1 12. CHELTUIELI FIXE .3. Cheltuieli cu irigatii 4.Pesticide . Cheltuieli de aprovizionare 5.0 43166.0 348833.6 58472.9 12523. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.Cheltuieli generale . (=) VENIT NET+subventii G. Asigurari II.2 1400.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .Cheltuieli cu materii prime si materiale .9 198380. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 8000.4 Tabel nr. RATA VENIT NET+subventii (%) U.7 126961. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. 6.0 5882.Alte materiale 2.0 384000. VALOAREA PRODUCTIEI A1. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.3 0.1 0.2 117645.6 10000.Sämãn si material saditor .9 348833.201 - Profilul "Vii" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha .zona de campie neirigat CULTURA Struguri de masa 40 ha 100% 384000.0 392000.6 9568.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % . RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 27000.1 INDICATORI A.PAG .1 10.0 0.Ingrasaminte chimice .0 35166.0 22173. CHELTUIELI VARIABILE 1.Amortisment E.

2 Nc.8 UDE. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 2 tractoare de capacitate medie şi utilajul aferent setului.: 348834 .cheltuieli variabile 198380 . cu condiţia realizării randamentelor programate. considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare.1) 193620 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 63.variabile specifice 124025 . **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17% credite de producţie. fiind în cazul acestei exploataţii de 63.PAG .5 lei 109714 2286 112000 99667 56680 35436 42987 12333 12.1. 1 2 3 4 4. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). 6.4 Marja Brută total exploataţie (3-4. .2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 290011 lei.3. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 12.1 4.1 4.2 5 6 7 INDICATORI lei € = 3.8 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 22983 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 114915 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 6475 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4317 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 10791 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 296486 15 Credite pentru producţie ** 58823 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 55.cheltuieli fixe 150454 Profit (3-4) 43166 Rata profitului (5:4x100) (%) 12. d.4% şi asigură în medie un profit de 1079lei/ha.202 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.c. ai modulului de 40 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr.4 55320 VIII 6567 32833 1850 1233 3083 84710 16807 x Valoarea producţiei principale şi secundare 384000 Subvenţii 8000 Produs brut (1+2) 392000 Cheltuieli totale.

4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.0 x . 6.0 % 100.0 TOTAL 150.4 MODUL 150 ha Tabel nr.0 t/ha 9. juridica NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de vin ha 150.203 - Profilul "Vii" 6.PAG .0 100.

PAG - 204 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha - zona de campie neirigat
CULTURA Struguri de masa 150 ha 100% 1066500,00 1066500,00 30000,00 1096500,00 981178,03 981178,03 526762,34 303924,00 37500,00 82980,00 75174,00 108270,00 189724,05 0,00 15196,20 0,00 17918,09 454415,69 387060,23 26877,13 35228,33 5250,00 85321,97 0,00 115321,97 8,7 11,8

Tabel nr. 6.4.1

Societati agricole cu pers. Juridica
INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%) U.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

PAG - 205 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 150 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică
Tabel nr. 6.4.2

Nc.
1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

€ = 3,5 lei
304714 8571 313285 280337 150503 91955 129833 32949 11,8 162782 IX 17975 89873 4942 3295 8237 241861 43418 x

Valoarea producţiei principale şi secundare 1066500 Subvenţii 30000 Produs brut (1+2) 1096500 Cheltuieli totale, d.c.: 981178 - cheltuieli variabile 526762 - variabile specifice 321842 - cheltuieli fixe 454415 Profit (3-4) 115322 Rata profitului (5:4x100) (%) 11,8 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 569738 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 8 IX 184,4 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 62911 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 314555 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 17298 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11532 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 28830 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) 14 846514 * 15 Credite pentru producţie ** 151962 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 139,8 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 829216 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 85% fonduri proprii şi 15 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11,8% şi asigură în medie un profit de 769 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 184,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte a IX-a. mare (şi după clasă) de clasa Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 4 tractoare de capacitate medie cu setul complet de utilaje agricole. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.

PAG - 206 -

Profilul “Vii”

Bugetul exploataţiei de 12 ha, 40 ha şi 150 ha
Tipul exploataţiei Gospodării individuale (12 ha) Asociaţii familiale (40 ha) Societăţi agricole cu personalitate juridică (150 ha)
Indicatori Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Zona de câmpie neirigat Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tabel nr. 6.4.3

Dimensiunea modulului 12 ha Struguri de masă 76.800 100.800 +24.000 2.400 2.100 -300 73.920 94.080 +20.160 2.880 6.720 +3.840 5.280 8.820 +3.540 7,1 9,4 +2,3 40 ha Struguri de masă 384.000 504.000 +120.000 8.000 7.000 -1.000 348.833,9 444.480 +95.646,1 35.166,1 59.520 +24.353,9 43.166,1 66.520 +23.353,9 12,4 15,0 +2,6 150 ha Struguri de vin 1.066.500 1.309.500 +243.000 30.000 26.250 -3.750 981.178,3 1.188.000 +206.821,7 85.321,7 121.500 +36.178,3 115.321,7 147.750 +32.428,3 11,8 12,4 +0,6 Observaţii

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

PAG - 207 -

Profilul “Vie” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 lei/ha
Specificare Perioada de recoltare ani Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 12 ha 40 ha 150 ha neirigat neirigat neirigat

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

6.400 8.400

9.600 12.600

7.110 8.730

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

200 175

200 175

200 175

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

6.160 7.840

8.720,8 11.112

6.541,2 7.920

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

240 560

879,2

568,8

Venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

440 735

1.079,2 1.663

768,8 985

Rata venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

7,1 9,4

12,4 15,0

1,8 12,4

PAG - 208 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale

Modul 12 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008 8820 100800
5280 76800

2005 - 2006

94080 2100
73920 2400

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei
Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 76800 2400 73920 5280 2005 - 2006 7,1

2007 - 2008 100800 2100 94080 8820 2007 - 2008 9,4

7,1

9,4 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 209 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale

Modul 40 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008
2005 - 2006 43166 384000

66520 504000

444480
348834 8000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

7000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 384000 8000 348834 43166 2005 - 2006 12,4

2007 - 2008 504000 7000 444480 66520 2007 - 2008 15

12,4

15 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 210 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:

Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008

Societăţi agricole cu personalitate juridică
2005 - 2006 115322 1066500
1188000

147750 1309500

26250

981178 30000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 1066500 30000 981178 115322 2005 - 2006 11,8

2007 - 2008 1309500 26250 1188000 147750 2007 - 2008 12,4

11,8

12,4 2005 - 2006 2007 - 2008

Calculaţiile la hectar. înmulţite cu numărul de hectare destinate culturii şi însumate conform structurii de producţie. 6.000 38.71 158.PAG . 5 TOTAL ore/ha 6 3 STRUGURI DE MASĂ STRUGURI DE VIN 12.23 1295.5 Fişă explicativă .211 - 6.5. au dus la obţinerea valorilor pentru modulul de dimensiunea respectivă.43 .000 9. 1 2 Cultura 2 Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator 4 Z.„Vie” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Vii” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” diferenţiate pe nivele de producţii.1 Nr.55 193. Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin b) Cost de producţie lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin c) Subvenţii lei/ha Cultura 2006 2008 max 770 727 2006 min 728 max 980 880 2008 min 926 2006 800 790 2008 1050 970 Struguri de masă 200 175 Struguri de vin 200 175 Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse. crt. 6. putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil.36 1588.5. S-au folosit calculaţiile valorice pe ha pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative pentru recolta anului 2008.O.55 28.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.

588.1 Nr.5.359.3 40 neirigat 63.2.5./ha 40 40 1.crt. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de masă Total ore/modul Total Z.5. 1588.5 24.1 Modul 12 ha Tabel nr.O.9 162 6.2 7941./modul Total Z. 6./ha 150 150 1.588.O.5 24.5.5.5.O.529.2 Modul 40 ha Tabel nr.84 1.2.3 6. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de masă Total ore/modul Total Z.84 132.5.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie ore/ modul nr.O.5 150 neirigat 194.94 24.295.941.529.058.2.PAG .3 Nr.294.2 Nr.2.705.2. 6.94 162 . 6.2 7. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de vin Total ore/modul Total Z.23 132.crt.2 63. nr.5 6.5.84 12.15 198.23 - 63.O. 6.705.3 Modul 150 ha Tabel nr./modul Total Z.212 - 6.23 Z.2.529. 12 neirigat 12.294.crt. TOTAL Z.294./ha 12 12 1.15 198.359./modul Total Z./ha de xploataţie nr.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.705.43 - 194.O.O.O.82 - 12.

043 EURO 1194.1 Nr.43 6152.66 457.2 Grapă cu discuri GDV 2.5833 538.67 6372 22930. 6.6 .32 3653.6.PAG .975 144.7 1733.213 - Profil: Vie Sistem: neirigat 6.7225 531 1910.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .92 1 1 1 1 1 1 50900 5494.6 EURO 14338 1547.4833 2460.9166 8735. pe hectar lei 4241.875 1080.576 EURO 14338 1547.7 1733. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.8691 512.833 128.425 149.32 3653.12 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.5 12971 104820. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.2 Freză vie FB 1.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.92 lei 50900 5494.67 6372 22930.5 12971 104820.1 1795 6459.8 29526.8 29526.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.1 1795 6459.55R Se estimează că la exploataţiile viticole de 12 ha.2766 304. crt.43 6152.

celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.6 59053.6 1146.92 lei 101800 10988.214 - Profil: Vie Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .2 EURO 28676 3095. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.1 1795 6459.34 12744 45861 25942 209641.03 EURO 716.84 2 2 2 2 2 2 50900 5494.7215 307.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.40 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. Denumirea utilajului Necesar Dotare (buc.346 EURO 14338 1547.5 12971 104820.6.43 6152.75 322.64 7307. pe hectar lei 2545 274.PAG .7 1733. 6.2 3590 12918.2 Freză vie FB 1.525 648.6335 318.966 182.655 89.2 Grapă cu discuri GDV 2.2 Nr.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.9 77.4 3466.69 1476.385 86.32 3653.55 5241.8 29526.55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 40 ha.86 12305.6 . crt.67 6372 22930.

3 5 5 5 5 4 5 50900 5494. 6. crt. Denumirea utilajului Necesar Dotare (buc.7 1733.1 1795 6459.55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 150 ha.66 183.28 18269 141175.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.PAG .32 3653.1477 205.2485 121.5 8975 25837.43 6152. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.089 212.215 - Profil: Vie Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .67 6372 22930. pe hectar lei 1696.150 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.48 432.5 8665.933 51.2 Grapă cu discuri GDV 2.92 lei 254500 27472.143 EURO 477.6 .5 12971 104820.6.833 172.77 59.59 57.35 31860 91722 64855 501172.8 29526. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.2 Freză vie FB 1.7933 941.15 30763.5 EURO 71690 7738.1678 EURO 14338 1547.4 611.3 Nr.366 3341.

semănat şi plantat 7.1.4 Catalog cu firme româneşti importatoare/distribuitoare/reprezentate de utilaje şi echipamente pentru agricultură 7.1.1. cositori. echipamente rcoltat furaje verzi 7.2 Ghid orientativ pentru estimarea costurilor pe lucrări agricole/ agregate 7.1.216 - CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE.6 Catalog cu pesticide şi potenţiali distribuitori . AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI 7.2 Maşini pentru lucrările solului 7.1Tractoare cu 2 roţi motrice 7.6 Combine şi bene transport 7.1.3 Maşini pentru distribuit îngrăşaminte.5 Cultivatoare.1.3 Catalog cu principalii fabricanţi de utilaje din România 7.1 Ghid pentru utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole 7.4 Maşini pentru pulverizat 7.5 Catalog cu firma străine cu prezenţă mai mare pe piaţa românească 7. Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA.PAG . împrăştiat bălegar. prese de balotat.

Datele şi informaţiile ce vor fi prezentate sunt utile fermierilor români pentru că în următorii 5-10 ani sistema de maşini şi tractoare din România va fi similară celei din ţările UE. vor suporta cheltluieli cu reparaţia utilajelor şi cu amortizarea acestuia tot la nivel european. ca bareme de autor reciproc.6 €/oră pînă la 13.1 GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE pentru anul 2007 faţă de 2006* INTRODUCERE In acest capitol se vor prezenta date şi informaţii cu privire la costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor. vor consuma motorina la preţ european.217 - 7. Fermierii români vor achiziţiona utilaje fabricte în UE sau chiar în ţară. vor achiziţiona utilaje la preţ european. Baremele de ajutor rciproc stabilite de Biroul de coordonare pentru maşini agricole sunt o referinţă naţională care poate fi utilizată în cadrul schimbului de servicii între gricultori. Si utilajele din ţară fabricate sub licenţă sau româneşti vor avea parametrii constructivi funcţionării competitive.PAG . Biroul de coordonare pentru maşinismul agricol publică costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole. au fost fixate la baza tarifelor de cultură ale diferitelor firme. Preţurile medii exceptând taxele datorate materialului nou.9 €/l. Datele şi informaţiile din acest capitol sunt prelucrări după unele materiale prezentate în revista „La France agricole”x) Anual în Franţa.7 €/oră. In acest context. * calculatii efectuate de specialişti pentru anul 2007 şi având în vedere informaţii din „La France Agricole” 2006 .52 €/l şi a preţului uleiului de 1. Singurul element de costuri care va fi mai mic în România va fi cu plata mecanizatorului care în Franţa de exemplu este de 10. Baremul stabileşte costurile medii de utilizare a unei singure maşini stabilit ca parte a preţului fix a carburantului de 0.

Subliniem că.218 - Cheltuielile cu mâna de lucru.97€/oră dacă este utilizat 700 ore/an 28. Exemplu : Tractor standard de 90 CP cu 2 RM (roţi motrice) : Anul Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oroă 2006 37000 500 14. nu sunt cuprinse.13€/oră dacă este utilizat 900 ore/an Pentru a oferi fermierilor români o informaţie şi mai completă vom prezenta în acest capitol şi preţul orientativ de nou al diferitelor tractoare şi maşini agricole în anul 2006.Faţă de 2006 acesta a fost mărit cu !% motivat de faptul că există perspectiva creşterii preţurilor.35 €/oroă dacă este utilizat 600 ore/an 9.74 900 10. Costurile przentate în tabel sunt în Euro în anul 2006 în Franţa.10€/oroă dacă este utilizat 1000 ore/an Un tractor de 190 CP cu patru roţi motrice are următoarle costuri pe ora de funcţionare: 38. Cifrele/preţurile au fost rotunjite la 2 zerouri. Costurile de utilizare se vor prezenta la tractoare pe ora de funcţionare iar la maşini agricole pe ha.87€/oroă dacă este utilizat 500 ore/an 31].43 700 11./2006 „Puterea tractoarelor” corespunzătoare fiecărui tip de tractor – preluată din F. Coloana 5 „Cost €/oră” – cifrele au fost reduse în principiu prin scăderea acestora proporţional cu creşterea numărului de ore/an. De exemplu: Un tractor de 70 CP cu două roţi motrice are următoarele costuri pe ora de funcţionare: 11. costul de utilizare depinde în mare măsură de numărul de ore de funcţionare a utilajului pe an.25 Coloana 1 Coloana 2 .A.A.26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an 8./2006 Coloana 3 „Preţ mediu de nou” (în €) . Tractoare „Tip tractor” – preluat din F. tractoristul sau alţii. Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt aceleaşi pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul că fermierii români sunt mai slab dotaţi cu utilaje şi le utilizează mai intensiv pe cele pe care le au.PAG .

. „c” se determină procentual din fiecare cost (cele trei grade de utilizare) şi se scade din fiecare cost Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupiţe Din ghidul Anul Preţ de nou Ha/an Cost €/Ha pentru utilizarea 2006 1700 70 31.15 Acestea se scad din cifrele iniţiale 11. Se face diferenţa între costul cel mai mare şi cel mai mic (€/Ha) c/.74 – 0..A.43 = 0.05 .07 agricole 2007 + 1% + 15% Recalculat 17200 80 31.09 230 15.... făcându-se diferenţe între gradele de utilizare pentru fiecare tip de maşină agricolă. Se face diferenţa între cea mai mare utilizare (Ha/an) şi cea mai mică b/.....74 = 0......11 = 10. x X = 417/400 = 1.28 11..62 10..045 din fiecare cost pe oră pe variante astfel: Pentru 14.PAG ..25 = 0.25 – 0...4..14 Maşini agricole Coloana 1 „Tipul” .15 = 14.12 = 11.12 maşinilor 200 15...92 tractoarelor şi 120 21..12 10..43 – 10....28 11..88 140 21.../2006 Coloana 2 „Preţul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1% Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pentru fiecare utilaj cu 15% şi rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero.. Se împarte b: a = c d/.17 (14..25) 100.045 Se calculează: cât % reprezintă 1...14 Mod de calcul: 900-500 = 400.219 - 2007 +1% 37400 +100 ore 600 800 1000 Recalculat 14. acestea având diferite grade de utilizare: a/.. Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse după aceeaşi metodă ca şi la tractoare.....11 Astfel 14. denumirea maşinii agricole a fost preluată din L.62 10.........43 -0.

furaje Sv .035 = 31.85 €/Ha 16.034 21.piersic Cs.07 x 0.11(%) = 0.09 €/Ha V.92 .15.220 - Recalculare 230 – 80 = 150 Ha/an 31.11(%) = 0.silvicultură .cais Cr – cireş Prn – prun V – vii Fr.92 x 0.034 = 21.PAG .11(%) = 0.3 SIMBOLURI CPT – cereale şi plante tehnice G – grâu P – porumb O – orz Fs – floarea soarelui F – fasole Sz – sfeclă de zahăr S – soia R – rapiţă M – mazăre L – legume Pm – pomi Prs.035 31.1 21.85 : 150 = 0.11 31.12 x 0.07 = 16.016 15.016 = 15.2 15.12 – 0.88 €/Ha V.05 €/Ha V.92 – 0.07 – 0.

45 6.28 11.20 11.86 11.87 6.07 14.10 12.26 8.82 .10 5.97 10.72 6.72 10.PAG .1 TRACTOARE CU 2 ROTI MOTRICE Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € STANDARD 40 18800 600 800 1000 50 20200 600 800 1000 60 25700 600 800 1000 70 29300 600 800 1000 80 32800 600 800 1000 90 37400 600 800 1000 100 VITICOL 41400 600 800 1000 50 20700 600 800 1000 60 22700 600 800 1000 Ore pe an Cost €/oră 7.1.62 10.38 9.80 12.35 6.35 9.35 9.04 9.35 7.22 7.22 6.23 8.06 8.77 5.14 15.221 - GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILIOR AGRICOLE 7.

17 7.73 12.68 16.91 9.28 10.96 22.83 13.13 15.27 25.56 8.54 8.71 13.82 17.82 20.58 16.81 12.70 7.29 14.13 10.30 8.68 9.36 13.55 10.53 7.00 20.47 POMICOL 70 25700 600 800 1000 STANDARD 50 25200 600 800 1000 60 30300 600 800 1000 70 33300 600 800 1000 80 36500 600 800 1000 90 42400 600 800 1000 100 48100 600 800 1000 110 53000 600 800 1000 120 58800 600 800 1000 130 64100 600 800 .98 8.222 - Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oră 70 24700 600 800 1000 10.74 18.13 19.PAG .17 11.05 14.72 9.

37 42.35 25.95 30.68 10.223 - Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oră 1000 150 74700 600 800 1000 170 84800 600 800 1000 190 95900 600 800 1000 215 106000 600 800 1000 250 119000 600 800 1000 VITICOL 50 22700 600 800 1000 60 26200 600 800 1000 70 27800 600 800 1000 POMICOL 70 27800 600 800 1000 80 30300 600 800 1000 17.48 9.48 9.30 8.55 39.39 12.39 11.49 8.11 27.95 7.52 9.27 34.04 34.13 24.10 28.52 47.PAG .38 11.82 31.43 7.33 6.32 .08 22.65 8.64 30.49 8.43 10.16 34.83 37.

57 21.06 29.224 - 7.90 .09 12.14 15.09 15.15 15.60 22.38 25.88 21.72 38.19 20.48 17.63 17.PAG .37 31.30 28.66 13.00 16.57 12.2 16.93 17.99 19.65 23.87 20.45 21.05 29.2 MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI TIPUL Preţ de nou € Plug purtat cu 2 trupiţe 3800 25 50 70 Plug reversibiil purtat cu 3 trupiţe 7600 35 60 80 Plug reversibil purtat cu 4 trupiţe 9100 60 115 170 Plug reversibil cu 5 trupiţe 17200 80 140 230 Plug reversibil purtat cu 6 trupiţe 22200 115 170 230 Plug reversibil purtat cu 7 trupiţe 27300 170 230 345 Plug reversibil semipurtat cu 8 trupiţe 30300 230 345 460 Plug simplu purtat cu 2 trupuiţe 2000 20 25 35 Plug simplu purtat cu 3 trupiţe 3500 20 25 35 Plug simplu purtat cu 4 trupiţe 4500 25 35 Ha/an Cost €/Ha 26.40 15.72 25.1.59 12.

66 26.5 m 5500 90 115 150 Vibrocultor cu lăţimea de 4 m 3500 70 90 115 Vibrocultor cu lăţimea de 6 m 4900 90 115 170 Cultivator cu lăţimea de 6 m 900 35 45 60 Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm 2500 35 45 70 16.74 8.93 13.06 6.00 5.01 7.05 12.19 15.11 9.32 4.00 .90 3.96 6.98 18.64 24.90 3.28 5.60 6.29 7.98 220.72 9.13 3.88 3.88 5.70 4.30 19.15 2.21 7.80 3.225 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 50 Subsoli8er purtat cu 2 corpuri 1900 25 35 50 Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri) 3500 50 70 90 Decompactor în V cu 6 lame purtate 10100 60 90 115 Decompactor în V cu 8 lame purtat 15100 90 115 140 Cultivator greu cu lăţimea de 3 m 2500 70 90 115 Cultivator cu lăţimea de 4.20 4.PAG .32 9.

79 2.64 25.64 2.226 - 7.PAG .03 5.3 MASINI PENTRU DISTRIBUIT INGRASAMINTE. SEMANAT SI PLANTAT TIPUL Preţ de nou € Distribuitor purtat centrifugal 1600 60 115 170 2600 115 170 230 4000 170 230 293 11600 345 575 800 20200 575 800 1000 Maşină de împrăştiat cu bazin 9600 115 230 350 16700 230 350 460 5500 45 90 140 semănătoare de cereale cu 11100 115 Ha/an Cost €/Ha 4. 2 discuri .92 4.49 15.55 2.28 5. cu lăţimea de lucru de 36 m Distribuito de 40 Hl cu lăţimea de 36 m îngrăşăminte orizontal de 6 tone pe 2 roţi maşină de împrăştiat cu bazin îngrăşăminte orizontal de 10 tone pe 4 roţi Semănătoare cereale cu lăţimea de 3 m .31 2.46 3.28 1.45 1.58 12. 2 discuri cu lăţimea de lucru de 30 m distribuitor centrifugal tractat de 30 Hl.36 8.53 5.49 13.43 de 600 litri cu lăţime de lucru de 15 m.29 25.46 5.37 2. IMPRASTIAT BALEGAR.34 9. 1 disc Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl.59 3.1.33 3.59 3. 2 discuri cu lăţimea de lucru de 20 m distribuitor centrifugat purtat de 15 Hl.97 15.

1.86 26. 16 14.30 41.4 MASINI PENTRU PULVERIZAT TIPUL Preţ de nou € Pulverizator purtat cu 3500 45 70 Ha/an Cost €/Ha 9.83 6.43 29.75 22.72 cuvă de 600 l şi rampă de .33 22.26 10.30 14.82 6.14 38.72 8.29 18.PAG .27 30.17 27.40 11.227 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha lăţimea de lucru de 4 m 150 180 9.37 21.81 9.03 12.13 56.73 8.56 semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m pneumatică 23200 2330 290 350 semănătoare pentru 32300 170 2320 350 semănat în teren marcat gen Harsch cu lăţimea de lucru de 3 m semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri 19200 115 170 230 semănătoare pentru 11100 115 170 230 porumb pneumatică pe 6 rânduri semănătoare semănat pentru semidirect 45400 230 350 460 pneumatică cu l’ăţimea de lucru de 4 m Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică 18200 60 80 115 Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri automatică 30300 70 100 140 7.03 13.06 16.

60 11.72 4.27 1.59 11.76 6.20 1.15 2.69 4.29 8.65 cuvă de 800 l şi rampă de 12 m Pulverizator cuvă de 1000 l şi rampă de 18 m Pulverizator cuvă de 1500 l şi rampă de 24 m Pulverizator cuvă de 2500 l şi rampă de 24 m Pulverizator cuvă de 3200 l şi rampă de 28 m Pulverizator cuvă de 4000 l şi rampă de 32 m Pulverizator cuvă de 4000 l şi rampă de 36 m Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l Pulverizator pentru livadă cu cuvă de 600 l 1900 60 110 170 Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru livadă 20200 230 460 690 .80 6.75 12.07 4.52 4.04 6.20 2.PAG .80 8.55 2.96 13.80 4.19 3.00 4.14 5.47 7.19 5.83 4.30 2.43 4.59 7.80 6.53 4.228 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 9m Pulverizator purtat cu 6400 140 70 140 290 purtat cu 15100 230 460 900 purtat cu 20200 350 700 1000 tractat cu 35500 350 700 1000 tractat cu 45400 450 900 1400 tractat cu 55500 900 1400 1800 tractat cu 60600 1100 1700 2300 1500 45 90 140 3.

COSITORI.73 10.92 12.65 m Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţime de lucru de 2 m Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri de 2.88 9.38 23.56 . ECHIPAMENTE RCOLTA FURAJE VERZI TIPUL Preţ de nou € Cultivator purtat în spae pe 6 rânduri 4300 35 70 100 Cultivator frontal pe 6 rânduri 5600 35 70 100 Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri 14700 50 115 170 Raniţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi 4000 35 70 100 Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţime de lucru de 1.37 7.5 CULTIVATOARE.64 8.48 5.81 10.229 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha Pulverizator automotor 111100 1380 2070 2870 14.19 18.89 150 CP 4 RM cu cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m 7.28 12.64 11. PRESE DE BALOTAT.24 15.00 8.PAG .56 6.48 14.36 7.25 12.8 m 7200 60 115 Ha/an Cost €/Ha 14.60 6.51 9.93 14.48 23.41 20.1.56 20.4 m 6500 5000 4000 25 50 70 35 70 115 45 90 140 Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2.46 27.

97 466.13 19.86 4.4 m Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi degete cu lăţimea delucru de 3.45 14.17 8.85 32.99 rotunzi (Ø 120 cm) şi lungimea de 150 cm Presă de balotat cu 70700 3450 5750 densitate înaltă şi canal .03 2.50 25.2 m Maşină purtată de întos fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 3.80 purtată cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 2.10 69.99 1.99 6.52 10.55 26.56 23.40 29.12 1.96 4.93 5.48 2.87 17.2 m Maşină purtată de întos fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 5 m Zdrobitor de viţă lăţimea de 1 m purtat pe tractor Zdrobito de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2 m purtat pe tractor Zdrobitor forestier cu lăţimea de 150 cm Tipul Preţ de nou € Nr.08 4.20 18.PAG .baloţi pe an Cost €/balot Presă pentru baloţi 18200 600 1200 1700 4.90 6.230 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 170 Cositoare condiţionare 10100 70 115 170 20200 115 170 230 3800 50 90 140 5300 80 125 200 cu 3500 6 15 35 3100 35 70 115 dematerial 13100 25 60 100 8.52 12.44 10.

97 Mazăre + 40% €/HA 259.49 Rapiţă +10% €/HA 203.04 101.PAG .18 120.49 275.28 150.50 118.36 83.21 60.60 75.50 154.40 2.65 166.64 105.69 69.25 173700 115 290 575 300.57 3.22 7.21 183.20 m sau 3 rânduri Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 280 CP.09 101.4 70700 60 115 200 131300 115 170 290 181800 230 350 460 HA/AN COST €/HA 185.19 121.91 233.15 95.1.2 107.55 198.61 217.36 97.20 2.96 scuturători şi heder de 3-4 m Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 5 scuturători şi heder de 4-5 m Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 6 scuturători şi heder de 6-7 .19 132. lăţime de lucru de 2.14 86.6 COMBINE SI BENE TRANSPORT Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU Combină cu motor de 180 CP.36 76.231 - 70x120 cm Presă de balotat cu 90900 8000 4600 6900 9200 1. lăţime de lucru 3.72 104.00 densitate înaltă şi canal 90x120 cm Tipul Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha Echipament de recoltat iabă şi porumb siloz cu motor de 220 CP.19 112.85 160.58 88.59 150.38 86.54 151.89 118.25 168.64 166.71 80.97 COST €/ORĂ 148.6 m sau 4 rânduri 136300 90 230 460 296.57 130.

13 115.07 366.61 84.22 103. 4 scuturători. 6 scuturători şi heder de 6-7 m Idem 300-400 CP 8 scuturători şi 262600 212100 230 350 460 350 460 690 174.91 heder de 6-7 m Combină de 202000 170 290 400 recoltat sfeclă de zahăr cu motor de 340 CP cu 4 roţi motrice rânduri Idem cu motor de 252500 pe 6 170 283.61 177. 5 scuturători şi heder de 4-5 m Idem.13 111.52 54.54 1129.35 209.36 boabe şi cereale cu motor de 180-220 CP.14 163. 260 la 300 CP.26 142.37 59.94 141.97 136.00 98.65 179. cu lăţimea de 3-4 m Combină recoltat de porumb 1616600 hederului 170 230 350 176.15 205.93 76.88 313.36 105.75 124.21 247.38 75.89 138.18 169.71 222.363 147.79 288.26 68.76 95.64 229.94nă cu motor de 180 la 330 CP cu 8 şi 222200 350 575 800 101.67 84.32 boabe şi cereale cu motor de 180 CP.49 303.26 99.37 Combi59.28 scuturotori heder de 6-7 Combină recoltat de porumb 101000 115 170 230 177.77 .232 - Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ Rapiţă +10% €/HA Mazăre + 40% €/HA m75.PAG .52 129.

08 17.53 4.47 5.00 8.99 131.73 245.36 165.233 - Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU HA/AN COST €/HA 350 520 55500 20 35 50 163.85 Benă de 4 tone semipurtată 5000 115 230 350 Benă de 6 tone semipurtată 6500 115 230 350 Benă de 8 tone semipurtată 8100 115 230 350 Benă de 10 tone semipurtată 11600 115 230 350 Benă de 12 tone semipurtată 15100 115 230 350 Benă de 18 tone semipurtată 25200 115 .PAG .27 2.09 122.99 6.33 27.33 474.06 2.06 3.08 241.38 7.c.96 3.62 COST €/ORĂ Rapiţă +10% €/HA Mazăre + 40% €/HA 400 CP şi remorcă de 2035 m.23 4.26 7.59 2.13 5.90 9. Maşină de recoltat cartof pe 1 rând Maşină de recoltat cartofi pe 2 rânduri 85800 30 60 115 Tipul Preţ de nou € Ore/an Cost €/oră Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl 3500 60 145 230 8.55 13.94 3.87 469.

63 12.65 8. 8 tone pe 4 roţi 7300 115 170 230 Platformă de 12 m.91 4.47 5. 15 tone pe 4 roţi 13100 140 200 290 14.80 6.08 8.PAG .65 .53 10.234 - 230 350 platformă de 8 m.

235 - 7.PAG . Coloanele 2.1 – grad redus de utilizare a tractorului (600 ore/an) • V. Coloana 8 – „Nr. – grad ridicat de utilizare a tractorului (1000 ore/an) Aceste date sunt preluate din „GHID PENTRU UTILZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE” Coloana 3 – „E/oră” – pentru fiecare din cele 3 variante se calculează prin înmulţirea col.3. Coloana 6 – „E/ha” de asemenea din acelaşi ghid Coloana 7 – „Total agregat – llE/ha” se însumează coloanele 4 şi 6. Coloana 9 – „Performanţa agregatului Ha/oră” s-a preluat din tabelele „La France agricole”.2 – grad mediu de utilizare a tractorului (800 ore/an) • V. Coloana 1 – „lucrarea” este corespunzătoare tipului de utilaj agricol. .2 GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE/ AGREGATE Agregatele sunt formate din tractoare de diferite tipuri şi maşini/utilaje agricole.3 şi 4 – se referă la tractoare Coloana 2 – „Variante de grade de utilizare” • V. Coloanele 5 şi 6 se referă’ la măsurile agricole Coloana 5 – „Grad de utilizare ha/anl” se preiau din acelaşi ghid.8.ore pe an” se calculează prin împărţirea cifrei l (oră) la coloana 9.3 cu col.

20 V.75 Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri) 50 12.83 1.98 20.3 Arat cu plug V.08 22.35 0.1 15.64 57.83 1.55 39.83 0.32 64.1 39.6 CPT.6 0.76 24.82 22.2 V.94 70 90 Decompactor în V cu 6 lame purtat 60 90 115 Decompactor în V cu 8 lame.236 -   GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE (pe agregat)    LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Decompactare 2 V.L V.11 27.6 190 CP cu 4 RM 37.01 38.83 0.20 1.69 45.07 1.71 13.PAG .2 V.20 1.13 31.46 31.44 52.20 1.83 0.66 0.74 47.3 V.32 44.purtat 90 115 140 Plug purtat cu 2 trupiţi 9.39 25.21 7.37 250 CP cu 4 RM 47.20 CPT.2 V.1 31.19 15.3 V.20 1.66 0. L V.29 30.82 26.65 60 CP cu 4 RM .71 26.30 19.60 1.08 0.76 28.98 18.66 1.82 31.1 3 4 5 6 7 8 9 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA NR.83 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ 100 CP cu 4 RM 19.27 34.66 35.

48 23.68 100 CP cu 4 RM 19.71 13.47 .3 V.36 0.L V Pm 70 CP cu 4 RM 13.37 44.75 0.1 15.25 CPT V.57 CPT L Pm.00 31.09 15.36 0.21 14.37 29.1 CPT L.36 CPT.2 V.22 27.9 0.9 1.8 1.57 35.1 1.28 23.75 1.PAG .28 1.67 25.2 V.04 1.91 9.88 21.00 16.25 1.93 17.73 18.09 16.1 1.13 12.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 reversibil V.3 V.3 V.V V.87 8 2.16 1.2 V.38 61.78 0.36 4 32.13 17.00 20.66 42.28 0.75 1.09 35.46 26.57 0.57 12.43 31.77 9 0.77 2.Pm V.78 38.78 CPT L Pm V.02 34.9 0.45 21.00 0.09 12.05 49.56 8.45 38.52 13.24 19.77 2.57 0.1 2 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 11.63 49.48 0.2 16.2 V.57 21.13 10.59 80 CP 4 Rm 14.81 41.1 10.72 9.82 130 CP cu 4 RM 25.15 5 25 50 70 Plug purtat cu 3 trupiţi 35 60 80 Plug purtat cu 4 trupiţi 60 115 170 Plug purtat cu 5 trupiţi 80 140 230 Plug purtat cu 6 trupiţi 115 170 6 26.8 0.85 15.09 26.2 20.28 1.237 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.15 15.3 V.78 0.72 7 58.1 12.

ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.16 170 CP cu 4 RM 34.28 22.6 0.99 43.66 13.62 0.2 V.19 20.64 17.69 41.90 20 25 35 Plug simplu purtat cu 3 trupiţi 20 25 35 19.59 .66 1.6 1.40 0.45 30.49 32.3 V.5 0.06 25.38 0.3 Arat cu plug simplu V.90 20.68 0.66 0.08 8 0.2 V.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 17.91 9.6 CPT V.04 18.40 0.5 2.56 8.6 0.13 24.36 5 230 Plug purtat cu 7 trupiţi 170 230 340 Plug semipurtat cu 8 trupiţi 230 345 460 Plug simplu purtat cu 2 trupiţi 6 17.48 17.65 23.14 17.1 28.10 29.Pm V V.05 15.06 48.00 16.6 CPT L.72 7 32.44 15.66 0.14 34.83 60 CP cu 4 RM 11.44 39.1 25.40 CPT.62 1.5 2.14 15.72 V.60 45.10 21.59 12.96 2.45 1.59 33.8 9 1.35 20.40 15.3 V.2 V.3 V.30 23.2 V.95 4 14.PAG .66 1.25 150 CP cu 4 RM 30.21 1.L Pm V 70 CP cu 4 RM 13.45 1.6 1.1 9.11 15.68 1.45 CPT V.83 37.91 29.62 0.36 29.68 0.3 10.238 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.39 22.08 22.30 51.

08 30.8 0.90 3.5 2.2 CPT.72 9.Pm 70 CP cu 4 RM V.28 1.73 V.8 0.2 V.06 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.13 10.55 1.1 13.3 V.83 0.1 V.59 0.5 m 4.29 13.02 2.01 22.22 7.3 Pregătit terenul cu cultivatorul V.2 1.2 V.59 33.1 8.35 6.97 25 35 50 Cultivator greu cu lăţimea de 3 m 13.05 46.25 10.31 37.72 6.83 0.26 0.99 90 7.3 Subsolaj 12.87 20.20 27.2 1.PAG .97 70 90 115 Cultivator greu cu lăţimea de 4.87 16.82 5.28 36.5 2.L Pm 80 CP cu 2 RM 12.8 CPT L.68 18.35 25 35 50 Subsolier purtat cu 2 corpuri 28.20 8.4 0.90 3.4 0.5 0.239 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.25 0.25 1.91 5.41 15.11 9.83 1.16 13.8 CPT .2 V.60 14.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 Plug simplu purtat cu 4 trupiţi 6 7 8 9 80 CP cu 4 RM 14.28 10.27 13.74 8.4 CPT L 60 CP cu 2 RM 10.93 47.25 1.

56 8.11 34 45 60 3.68 50 CP cu 2 RM Cultivator pentru vie cu lăţimea de 110 cm 8.3 0.PAG .28 0.73 10.3 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 10.92 12.2 V.33 0.35 V.2 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.1 12.28 0.72 7.72 V.83 1.98 5 115 150 Vibrocultor cu lăţimea de 4 m 6 6.07 4 5.88 3.3 V.12 3.2 1.04 27.28 3.240 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.80 3.28 5.33 3.3 V .2 V.02 22.70 4.87 6.87 20.15 2.12 0.93 70 90 115 Vibrocultor cu lăţimea de 6 m 90 115 170 6.39 2.3 6.3 Pregătit terenul cu vibrocultorul V.04 8 0.89 0.8 L 60 CP cu 4 RM 11.83 0.55 9 1.83 0.2 CPT L 80 CP cu 4 RM 14.83 3.5 CPT L V.13 10.2 1.5 3.93 6.55 0.09 7.5 3.99 6.72 31.96 15.38 9.98 10.1 9.88 5.06 7 11.13 11.36 9.70 4.20 4.3 Cultivaţie în vie şi pomi V.68 26.00 9.8 1.2 V.80 22.73 4.33 3.

00 5.1 8.00 19.0 Pm 60 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 600 l cu lăţimea de lucru de 15 m.37 60 115 170 4.06 8.20 1 1 1 1.22 7.06 V.5 CPT L .59 6.0 1.26 115 170 230 3.33 3 3 3 CPT 70 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl.96 0.06 V.20 10.22 7.2 V.26 8.24 3.3 Distribuit îngrăşăminte V.10 3.241 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.07 15.17 2.99 3.45 1.85 0.59 2.3 9.20 35 45 70 9.2 discuri cu lăţimea de lucru de 20 m 11.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm 10.28 0.01 7.20 3.2 V.2 V.31 2.0 1. 1 disc 10.3 V.5 3.22 12.35 V.59 7.32 2.PAG .ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.71 2.22 7.63 4.28 0.72 5.33 0.28 1.1 8.28 3.55 2.5 3.33 0.

28 7.2 V.82 3.13 3.17 6 6 6 CPT L .25 0.1 13.46 2.PAG .13 V.81 12.13 10.64 2.82 4.17 7.32 5.2 V.64 9.53 8.33 3.95 0.42 345 575 800 5.92 4.13 5. 2 discuri cu lăţimea de lucru de 36 m 16.67 2.68 3.2 V.69 6.67 170 230 290 3.3 15.17 0.25 0.2 0.L 100 CP cu 4 RM Distribuitor de 40 Hl cu lăţimea de 36 m 19.3 V.34 575 800 1000 5.1 12.36 2.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.2 5 5 5 CPT.83 V.37 2.3 V.25 4 4 4 CPT.71 13.25 2.73 V.242 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.98 0.03 2.17 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 80 CP cu 4 RM Distsribuitor centrifugal purtat de 15 Hl.68 3.79 2.46 3.2 0.13 4.L 90 CP cu 4 RM Distribuitor centrifugat tractat de 30 Hl. 2 discuri cu lăţimea de 30 m 14.95 0.

20 10.13 V.3 8.62 31.1 15.97 44.2 V.79 2.2 V.49 4 4 4 0.25 12.17 19.49 13.22 7.42 16.20 100 CP cu 4 RM 115 230 350 25.78 1 1 1 1 1 1 G.PAG .22 7.2 V.71 13.82 60 CP cu 2 RM 230 350 460 25.O R .25 0.36 8.58 25.243 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.40 0.40 CPT Semănătoare de cereale cu lăţimea de 3 m 10.3 V.3 Semănat culturi agricole V.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Maşină de împrăştiat îngrăşământ cu bazin orizontal de 6 tone pe 2 roţi 10.49 15.5 0.55 33.5 2.25 0.34 9.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.5 2.40 0.29 35.46 5.06 V.20 45 90 140 15.03 5.1 8.22 7.06 8.71 16.06 V.25 CPT L Maşină de îm prăştiat îngrăşăminte cu bazin orizontal de 10 tone pe 4 roţi 19.

85 4.74 0.42 1.36 35.26 10.68 5.16 22.O 100 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat în teren nearat gen Horsch cu lăţimea de llucru de 3 m 19.15 115.1 10.42 1.3 V.S 80 CP cu 4 RM 14.2 V.7 P.84 17.16 14.44 0.27 230 290 350 13.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.3 V.06 Semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri 115 170 21.82 27.2 V.13 10.13 V.40 28.4 2.R 80 CP cu 4 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m pneumatică 14.3 V.35 1.68 6.50 2.PAG .73 7.72 V.71 13.5 2 2 Sz V.43 9.13 .1 15.03 21.5 0.66 13.38 9.2 12.17 19.35 1.50 G.99 1.62 170 230 350 27.40 14.72 8.52 20.7 0.41 7.89 4.46 0.74 0.37 54.35 G.71 115 150 180 12.74 0.81 9.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 80 CP cu 2 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 4 m 12.1 12.7 0.4 0.75 22.36 6.4 0.50 2.91 44.06 16.73 V.07 9.42 0.244 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.2 V.74 1.30 19.

245 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.31 48.1 8.22 7.6 .86 22.60 230 350 460 26.PAG .34 20.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.2 V.13 63.59 V.27 30.79 17.3 V.91 9.22 7.90 0.2 1.83 0.34 5 230 6 11.30 23.2 G O.13 24.83 1.29 18.37 8 0.59 41.3 10.2 V.44 38.33 22.30 54.83 0.82 6.20 10.04 14.68 4 5.11 15.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 10.04 18.6 0.6 0.66 0.20 115 170 230 12.06 1 1 1 1 1 1 P Fs S.3 V.06 8.30 14.2 V.83 28.F 170 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat semidirect pneumatică cu lăţimea de lucru de 4 m 34.06 V.04 1.10 V.03 7 16.R 70 CP cu 4 RM Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică 22.66 1.91 60 80 115 41.2 1.3 Plantat culturi agricole 13.66 1.5 9 2 60 CP cu 2 RM Semmănătoare pentru porumb pneumatică pe 6 rânduri 10.1 28.73 8.28 V .64 34.

74 9.04 2.21 2.58 23.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri automatică 6 7 8 9 100 CP cu 4 RM 19.94 3.20 CP.PAG .7 2.20 3.43 29.19 3.40 20.26 0.71 13.82 28.20 V.83 50.2 V.3 V.72 3.72 V.06 V.72 3.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.38 9.49 0.76 6.66 45 70 140 9.20 3.67 0.37 0.49 1.14 38.80 6.10 0.7 CP.L 80 CP cu 2 RM Pulverizato purtat cu cuvă de 800 l şi rampă de 12 m 12.31 3.3 Protecţia culturilor 10.67 0.3 10.07 3.29 15.L .55 9.81 70 140 290 11.37 2.13 V.64 61.40 6.60 13.49 1.22 7.56 84.59 70 100 140 56.15 1.1 15.31 0.2 V.31 0.2 V.67 60 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 600 l şi rampă de 9m 3.246 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.83 6.37 0.7 2.1 8.

66 7.2 V.22 0.72 V.l L .28 V.95 8.55 2.3 V.10 4.36 350 700 1000 7.3 10.55 2.75 14.07 1.40 4.83 4.63 5.38 9.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.7 CP.82 0.32 0.7 6.04 6.L 80 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 15000 l şi rampă de 24 m 12.1 10.3 V.70 4.40 4.15 6.55 1.11 0.91 1.72 V.1 11.62 10.38 9.55 1.2 V.PAG .1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 90 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 1000 l şi rampă de 18 m 14.7 CP.247 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.15 0.59 11.90 1.L 80 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 2500 l şi rampă de 24m 12.15 0.7 6.15 6.14 3.07 1.22 4.23 230 460 900 8.36 350 700 1000 13.14 2.40 CP.15 0.96 9.7 6.7 6.38 6.15 2.2 V.15 0.22 0.72 4.52 4.

11 0.80 6.1 12.86 11.56 0.08 0.3 13.69 4.21 6.51 1.83 V.65 6.83 V.07 4.80 14.13 1.13 1.17 4.23 450 900 1400 12.24 1.93 5.08 0.3 V.81 12.97 1100 1700 2300 7.47 9.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 100 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 3200 l şi rampă de 28 m 15.10 0.19 5.11 9 9 9 CPT.41 1.09 0.53 6.248 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.L .14 5.80 V.09 0.2 V.97 0.11 0.80 4.81 12.00 8.23 1.09 11 11 11 CPT L 90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 36 m 16.09 900 1400 1800 8.2 V.34 1.2 V.PAG .03 0.08 12 12 12 CPT.54 8.3 13.74 1.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.L 90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 32 m 16.

16 0.65 10.2 V.10 10.51 10.30 2.27 1.1 Pm 70 CP cu 4 RM V.60 1.9 1.23 1.9 V 70 CP cu 2 RM Pulverizator pentru livaadă cu cuvă de 600 l 11.1 V.49 6.43 13.1 2 V.20 2.71 1.1 1.11 0.4 Pm V.37 14.PAG .35 6.3 8.2 2070 14.81 10.39 5.26 8.59 14.4 Pulverizator automotor 150 CP cu 4 RM cu cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m 1380 V.11 1.62 6.88 0.37 14.60 8.9 0.9 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Protecţia plantaţiilor de vie şi pomi V.1 1.70 Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l 45 90 140 4.29 60 110 170 4.87 6.11 1.26 7.82 8.37 18 18 CPT .04 9.3 9.46 9.2 V.9 0.3 V.73 Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru livadă 460 6.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 50 CP cu 2 RM 8.33 7.2 9.81 10.53 13.21 8.95 690 4.249 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.35 V.20 1.81 10.

38 1.51 7.2 V.4 2.4 P.72 0.19 0.20 35 20.11 24.03 23.53 V.5 0.72 0.250 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.5 0.5 2.4 P.5 2.89 8 7.FS S F 60 CP cu 2 RM 10.56 2.4 2.93 14.06 25.2 V.22 7.FS S F 39.89 9 18 60 CP cu 2 RM 10.56 43.15 2.11 23.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 2870 6 7.17 13.55 18.36 60 CP cu 2 RM Rariţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi 10.1 8.4 0.FS S Sz 18.1 V.00 Cultivator purtat în spate pe 6 rânduri 14.77 1.19 11.15 29.06 8.00 8.19 2.PAG .89 7 7.15 20.56 8.3 V.4 0.20 60 CP cu 4 RM 11.22 25.00 V.55 18.36 70 100 Cultivator frontal pe 6 rânduri 35 70 100 Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri 80 115 170 20.56 6.5 0.92 12.72 P.3 V.60 40.55 35 70 15.48 5.38 1.22 7.5 0.66 30.06 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.24 37.2 8.72 16.5 28.2 V.3 Intreţinerea cultlurilor V.4 L .3 V.4 0.38 0.1 9.10 28.51 9.15 20.

1 9.8 0.25 Fr .20 12.42 21.3 10.2 V.07 10.8 0.57 10.2 V.65 m 10.06 V.10 11.3 V.73 10.18 16.48 1 1 1 1 1 1 Fr 80 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri şi 2.17 8.38 34.25 1.90 16.28 12.05 25.48 40.PAG .72 V.00 19.8 1.66 0.25 0.00 5 100 6 6.25 1.48 1.3 V.26 8.10 35 75 115 23.4 60 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţimea de lucru 1.8 0.2 V.30 7.35 V.251 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.38 9.1 8.20 4 18.00 25 50 70 27.63 21.46 8 2.48 14.88 9.25 1.4 m lăţime de lucru 12.41 33.5 9 0.46 7 24.25 12.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 7.3 Cosit şi întors furaje V.22 7.64 8.26 8.25 45 90 140 23.27 9.35 9.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.8 0.8 Fr 70 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţimea de lucru de 2 m 11.

07 6.18 70 115 170 26.74 0.36 8.2 V.59 19.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP şi 4 RM Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2.66 0.35 1.56 8.1 9.55 28.07 0.252 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.5 1.PAG .73 6.şi 4 RM Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 2.35 Fr 70 CP şi 4 RM Cositoare condiţonare purtatî cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 3.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.85 35.66 1.5 1.86 14.87 17.1 9.52 12.72 V.2 V.8 m lăţime de lucru 11.37 17.74 1.4 m 11.54 24.3 V.56 8.67 7.5 Fr 60 C.74 0.31 5.P.2 m .64 11.03 0.36 7.52 60 115 170 20.66 0.3 V.56 8.72 V.35 1.

84 4.7 1.5 1.38 9.84 8 0.56 23.72 2.3 V.91 9.15 3.07 10.40 24.3 10.24 50 90 140 10.20 6.7 1.7 Fr 80 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lulcru de 5 m 12.5 0.10 14.22 7.PAG .72 V.4 0.59 0.59 60 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 3.20 5.23 7.2 V.93 5.17 16.70 8.5 V.2 V.32 30.66 0.2 V.06 V.99 6.1 10.28 4 8.66 0.93 4.07 5.33 5 115 170 230 6 32.86 4.08 4.253 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.3 V.2 m 10.08 4.52 7 41.1 8.86 10.4 2.76 7.5 2.62 80 125 200 8.41 0.66 9 Fr 1.59 0.59 1.20 18.5 Fr .ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 13.

49 13.3 9.42 0.36 29.03 40.45 14.7 60 CP cu 4 RM Zdrobitor de material forestier cu lăţimea de 150 m 11.1 10.5 70 CP cu 4 RM Zdrobitor de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2 m purtat pe tractor 13.58 1.97 29.3 V.2 V.82 18.70 53.90 6.5 0.56 8.42 0.96 4.72 V.70 15.59 18.7 G 0.20 40.13 19.5 0.89 28.70 0.90 20.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Prelucrări prin zdrobire 2 V.45 18.35 V.30 32.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Zdrobitor de viţă cu lăţimea de 1 m purtat pe tractor 9.4 0.28 V.4 S .7 1.64 5 15 35 69.2 V.3 V.72 6.50 25.5 0.40 29.75 22.91 9.5 2.85 15.PAG .254 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.08 2 2 2 0.4 2.80 95.44 88.1 7.90 25 60 100 66.61 35 70 115 10.44 13.2 V.

38 600 1200 1700 4.28 11.37 0.025 0.04 25 25 25 G O FR Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 70 x 120 cm V.033 0.12 1.72 2.1 V.255 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT Tractor Variante de grade de utilizare €/oră €/balot Maşină agricolă Grad de utilizare baloţi/an €/balot TOTAL AGREGAT €/BALOT NR.99 1.025 40 40 40 G O FR Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 90 x 120 cm V.59 0.91 9.35 0.025 0.34 2.033 0.82 2.25 3450 5750 8000 2.28 10.52 0.2 V.20 m sau 3 rânduri .43 0.57 3. ORE PE BALOT PERFORMANŢA AGREGATULUI BALOT/ORE Balotat furaje şi paie 70 CP 4 RM Presă pentru balaoţi rotunzi (Ө 120 cm) de 150 cm V.55 1.23 0.3 Recoltat furaje 15.14 0.62 10.86 0.1 V.033 30 30 30 G O FR Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 220 CP.04 0.80 12.40 2.04 0.2 V.86 11.99 1.42 9200 4600 6900 2.1 V.28 1.48 4.PAG .2 V.3 90 CP 2 RM 13.82 0.02 2.29 0.00 3.53 0. lăţime de lucru de 2.55 2.20 2.3 100 CP 2 RM 14.00 3.

22 LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 Recoltat cerealeşi alte culturi 2 Combină cu motor de 180 CP.54 151.59 150.65 148.4 m 3 Cereale 60 115 200 Rapiţă 60 115 200 Mazăre 60 115 200 4 5 6 7 185.09 101.28 150.50 118.2 107.54 151.60 75.22 300.04 101.64 105.PAG .21 R 259.91 M .21 60.04 101.25 296.59 150.38 86.61 GO 203.09 101. 4 scuturători şi heder de 3.6 m sau 4 rânduri 115 290 575 300.25 Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 280 CP lăţime de lucru 3.36 83.256 - 90 230 460 296.

89 118.36 76.19 112.18 217.55 198.71 80.85 160.19 M 132.97 R 120.64 166.PAG .72 104.25 M Combină cu motor de 260 la 300 CP cu 6 scuturători şi heder de 6-7 m0 Cereale 230 350 460 Rapiţă 230 350 460 Mazăre 230 168.57 130.19 R 233.14 86.15 95.257 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 5 scuturători şi heder de 4-5 m 3 Cereale 115 170 190 Rapiţă 115 170 190 Mazăre 115 170 190 4 5 6 7 166.49 GO .58 88.99 GO 183.50 154.69 69.97 275.

32 229.93 76.36 97.14 163.26 176.54 142.28 177.36 103.15 205.65 S P G M 111. 4 scuturători heder de 3-4 m Combină de recoltat porumb boabe şi cereale 115 .258 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 3 350 460 4 121.61 O F FS 230 170 105.76 350 575 800 95.38 75.52 54.49 303.37 59.89 84.22 P G 170 129.PAG .94 R 101.26 68.96 5 6 7 Combină cu motor de 300 la 360 CP cu 8 scuturători şi heder de 6-7 m Cereale 350 5575 800 Rapiţă 350 575 800 Mazăre 141.13 GO Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 180 CP.

77 163. heder de 6-7 m 3 230 4 138.21 247.67 84.97 136.64 174.18 169.88 288.07 366.79 FS S P G O F Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 300-400 CP.13 222. 170 290 400 170 350 520 283.35 209.259 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 cu motor de 180-220 CP. 8 scuturători şi heder de 6-7 m 350 460 690 115.36 313. 6 scuturători.52 6 7 O F FS 350 230 99.61 177.PAG .00 98.75 129.71 S P G O G 350 460 124.87 SZ .26 5 179. 5 scuturători şi heder de 4-5 m Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 260 la 300 CP.09 122.91 FS S SZ Combină de recoltat ssfeclă de zahăr cu motor de 340 CP cu 4 roţi motrice pe 6 rânduri Combină de recoltat sfeclă de zahăr cu motor de 400 CP şi remorcă de 35 m.63 147.c.

62 5 6 7 L Maşină de recoltat cartofi pe 2 rânduri 30 60 115 L .PAG .73 245.260 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 Maşină de rcoltat cartofi pe 1 rând 3 20 35 50 4 469.33 474.08 241.99 131.36 165.

10 CPT.06 2.28 10.20 115 230 350 Benă de 6 tone semipurtată 10.39 22.Fr.2 16.09 14.22 7.2 V.06 8.68 115 230 350 Benă de 10 tone semipurtată 19.V .23 CPT.2 V.38 8.22 6.1 V.27 2.1 V.26 7.Pm V 23.2 V.55 7.53 4.97 60 145 230 Benă de 4 tone semipurtate 10.L.261 - LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TRACTOR VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ UTILAJ PENTRU TRANSPORT GRAD DE UTILIZARE ORE/AN Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl 8.L.73 12.1 V.13 10.L.36 8.PAG .28 10.59 12.94 3.3 60 CP-2 RM V.Fr Pm.06 3.13 15.84 CPT.00 11.58 CPT L Fr Pm.44 V 10.1 V.V 17.13 9.49 9.20 115 230 350 Benă de 8 tone semipurtată 14.3 100 CP-4 RM V.71 115 230 13.96 3.47 €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ Transport produse agricole 50 cP-2 RM V.Fr Pm.1 V.96 17.77 5.V 29.59 2.23 4.90 5.06 8.22 7.2 V.3 60 CP-RMz V.3 80 CP-4 RM V.

1 V.V .74 18.70 CPT.L. 15 tone pe 4 roţi 140 200 290 12.L.80 12.47 5.27 13.80 6.58 16.63 21.3 100 CP-2 RM V.86 11.2 V.L.82 €/ORĂ UTILAJ PENTRU TRANSPORT GRAD DE UTILIZARE ORE/AN 350 Benă de 12 tone semipurtată 115 230 350 27.Fr Pm.08 €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ 18.45 21.66 17.Fr Pm.1 V.91 4.V Platformă de 12 m.08 5.2 V.29 13.19 16.65 8.V Platformă de 8 m.88 CPT.PAG .53 10.262 - LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TRACTOR VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE V.3 80 CP-1 RM V.23 12.65 28.35 CPT.3 15.07 22.59 33.38 9.11 26.1 V.Fr Pm.2 V.90 50.85 14. 8 tone pe 4 roţi 115 170 230 8.3 120 CP-4 RM V.72 10.

Pluguri purtate cu 2 (3) trupiţe. 4. 0268/475544 Fax.263 - 7. 0. GDP 2.2. DATELE DE IDENTIFICARE A FABRICANTULUI 1 GAMA DE FABRICAŢIE 2 1. FORMA S.L TIMIŞOARA Tel/Fax: 0256/423616 306899 e-mail: office@banatnova. 0268/475526 e-mail: ceritex@rdslink. GDP . S. Utilaje. Echipamente pentru grajduri.2.C. 3.C. CERITEX BRAŞOV (cercetare-inginerie tehnologică-execuţie) Tel. Grape cu discuri (GD 3. Tehnologii complete de creştere a animalelor. crt. Pluguri cu 2 (3) trupiţe. GDT 3. 2.2.ro Produce şi comercializează: • • • • • Maşini şi instalaţii de muls.2.5. Minifabrică de lapte „Fermierul”. • Utilaje pentru mecanizare în fermele de animale şi păsări. Maşina purtată pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice (MIC-400).PAG . Grapa rotativă cu colţi. ARAD Tel. Echipamente pentru procesare lapte. Agregate mobile de udare.ro banat@xnet. Plug CIZEL. GDT 2.ro Produce şi livrează: • • • Instalaţii de udare prin aspersiune cu tambur şi furtun.3 CATALOG CU PRINCIPALII FABRICANŢI DE UTILAJE DIN ROMÂNIA Nr. AZOMA S.sa@artelecom.ro Fabrică şi vinde: • • • • Grape cu discuri (GDT 2.R.A. S. (040) 257/288732 Fax. BOTOŞANI Tel.ro Produce şi comercializează: • • • • Tractoare OMT 150.4). GDT 3. 0040231/530190 e-mail: forma. 0040231/512020 512021 Fax.A. BANAT-NOVA PLUS S. (040) 257/288731 e-mail: azona@xnet. piese de schimb şi accesorii pentru silozuri.

Maşină de săpat gropi. • Semănătoare pentru cereale păioase – SU 13 (15).2. MEDGIDIA Tel. auto şi remorci. GDP 1. Uscătoare de cereale. S-1500. S. Piese brute forjate şi prelucrate. Amestecătoare de furaje. IMUN S.264 - 1. IAŞI Tel. GDP 1. Maşini pentru tocat resturi vegetale.A.dntis. S-1203) ŞI MAŞINI AGRICOLE. 7. +40232/213682 278444 e-mail: ima@mail.A.C. Mori de grâu şi porumb. Piese de schimb pentru tractoare (U-445. S. Maşină de scos cartofi. Prese de balotat paie şi fân (pe sârmă şi sfoară). Utilaje pentru panificaţie. Produce şi comercializează: • • • • • • • • • Pluguri. • • 5. IMA S. Cositori rotative. pomiviticole). Grape (cu discuri. Piese de schimb pentru maşini agricole. Grape rotative cu rotori verticali. stelate). BALŞ Tel. 6.8.2.C. +40232/278400 213874 266386 Fax. S.ro Produce şi comercializează: • • • • • • Remorci (basculante. 0241/814700 Fax.PAG . • • • • Maşină de plantat cartofi pe două rânduri.2 OMT). INSTRIG S. Selector universal SU-1. Cultivatoare purtate universale.ro Transmisii cardanice. 0249/450007 Produce şi comercializează: . U650. 0268/812400 e-mail: contact@imum.C.A. Maşini pentru stropit în vii şi livezi. GDP 1.

Pluguri cu 2(3) trupiţe.A.4).net Produce şi comercializează: • Staţii de epurare pentru gospodării individuale./Fax +40-241-583220 e-mail: ingoprod@netscape. 6. MAT CRAIOVA Tel.2).C. LEGMAS S. Aspersoare. 8. Silozuri metalice (hale. 0247/314507 Produce şi comercializează: • • • • • Mori de grâu. Mori de porumb. 0251/439234 Produce şi comercializează: • Tractoare agricole universale 40-180 CP.265 - Fax. 0247/312755 Fax. • • 10. GDP 2. Fabrică şi comercializează utilaje pentru legumicultură.PAG . NĂVODARI Tel. INGO PROD SRL CONSTANŢA Tel. pentru industria alimentară şi pentru ferme de creşterea animalelor.5. Semănători pentru păioase (SUP 29. Rezervoare polietilenă de la 100 la 5000 litri.2 şi 2. SUP 15).ro • • • • • Instalaţii de irigat prin aspersiune.net Staţii potabilizare apă. Echipamente de fertilizare pentru semănători. depozite). S. ISLAZ S. Pise de schimb. Cultivatoare (CPU 4.A./Fax +40-241-760485 e-mail: legmas@canals. 0249/450294 e-mail: instrig@coninsalt. 11.8). Grape cu discuri (GDU 3. SUP 21. 9. • • • • • • Semănători pentru prăşitoare (SPC 6-8.4-3. ALEXANDRIA Tel. Maşini de erbicidat. Mori de furaje cu capacităţi reduse de prelucrare. Maşini de fertilizat. . Mori de furaje.

Grape cu discuri.266 - Fax. MECANICA MARIUS S. Cultivatoare. Grape cu discuri (GDG 6.2.3 şi 4 discuri. Cultivatoare. Grape rigide cu colţi ficşi şi stelate.iiruc. Grape cu discuri (GDD 181. GDV 2. CLUJNAPOCA Tel. 0264/415068 Tel/Fax: 0264/415067 e-mail: mmarius@cluj. 0040233/215820 Fax.PAG . Fabrică şi vinde: • • • • Maşini de semănat şi fertilizat. Agregat combinat pentru pregătirea patului germinativ.C. 0251/439293 e-mail: mat@rdslink. PIATRA NEAMŢ Tel. Remorci basculante. Plug CIZEL. Remorci cisterne. MECANICA CEAHLĂU S. S. Plug universal cu 2.A. • • • Cisterne. GDG 7. De împrăştiat gunoi. GD 3. Tractor multifuncţional cu macara rotativă.2 ME).C. 0040233/216069 e-mail: ceahlău@ceahlău. Combinatoare. Auto. Pluguri purtate cu 2(3) trupiţe. Maşină de împrăştiat gunoi de grajd. GDP 251. 13.ro Produce şi comercializează: Maşini agricole: • • • • • Remorci: Pluguri. GDT 251.ro • • • • • • • Tractor încărcător frontal. Maşină de fertilizat. Freze. prăşitoare. • • • • • • 12. de erbicidat. .4. GDT 281.A. Maşini de scos cartofi. S.com Semănători pentru cereale. GDU 3.3).4.

Confecţii şi prelucrări metalice. Zdrobitoare şi prese de struguri. 0256/192041 Produce şi comercializează: • • Grup individual de muls cu 2 căni (GIM 2/V).C. Cricuri mecanice şi hidraulice. MULTIM S.A TIMIŞOARA Tel. sape. etc. lopeţi. Piese turnate: arbori cotiţi. Tel.PAG . 14. Aspersoare.267 - Echipamente pentru ferme: • • • • • • Adăpători (pentru păsări. METALURGICA REGHIN S. 0268/475328 251473 Fax. Turnare neferoase.). 0256/204060 Fax. Minigrup individual de muls (MGM şi MGMR). de stropit şi prăfuit.A Tel. 0268/475221 251963 Produce şi vinde: • Tractoare agricole supraînsămânţate (U 453 HC. etc. • • • Maşină de erbicidat. . Aparate portabile şi carosabile de stropit. Mori cu ciocane.net Produce şi comercializează: • • • • Remorci auto şi cisterne. Maşini agricole. Pompe de apă 15. Piese de schimb pentru: • • Diverse: Tractoare. bovine. porcine).A. Aparate de stropit. Unelte (casmale. S. butuci. tamburi. S. Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice.C. U-643 HC). saboţi. 004-0265/537667 537838 Fax: 004-0265/522080 e-mail: metalurg@orizont. • • • Mobilier mecanic. METCOD MECANICA CODLEA S. 16. U 533 HC.

ro Piese de schimb pentru tractoare.ro sau: premagro@premagro. gdg 3. Instalaţii de irigat prin aspersie. Rampe autodeplasabile. Instalaţii de irigare prin picurare. S. Cultivatoare. ORADEA Tel. 0264/442339 Fax: 0264/441910 e-mail: rielaromânia@riela.C. RIELA ROMÂNIA S.A. Produce şi comercializează echipamente de irigaţii: • • • • • • • Instalaţii de irigat cu tambur şi furtun. Canistre metalice. 0259/267616 Fax: 0259/444582 e-mail: premagro@rdslink. asistate de calculator. Freze. Construcţii de sere. Toate tipurile de aspersoare. • 19. 18.de Produce şi comercializează: • • • Mori cu ciocane tip RM 2 şi RM 3 cu suflantă. autourisme şi autocamioane. Pluguri purtate cu 2 (3). 20. Produce şi comercializează: • • • • • • Grape rotative cu colţi. REVAHO AGRO ROMÂNIA BUCUREŞTI Tel/Fax: 2233324 2229638 e-mail: revahoagro@xnet. Amestecător de furaje orizontal şi diagonal.L CLUJNAPOCA Tel.ro Zdrobitor pentru cereale. Instalaţia de măcinat şi combinat furaje. Construcţii metalice sudate.R.PAG . S.C. solarii pe structură demontabilă din oţel galvanizat. 311442 311590. • Sisteme de filtrare şi tratare a apei cât şi sisteme de încălzire a serei.C.A. 312007 Produce şi comercializează: • • Grape cu discuri grele (gdg 3.268 - • • • 17. PREMAGRO S. Grape cu discuri. Vibromixturi.4). Maşini de tocat resturi vegetale. Aripi de ploaie de 50-400 m. 311690 Fax: 0251/311659. S. BĂILEŞTI DOLJ TEL: 0251/311440. SUMA S. .

SPPC 6. SPPC 4 EFS.9. Amestecătoare de furaje. căruţă. furcă. BRAŞOV Tel. TRACTORUL UTB S. Scormonitoare. Utilaje cu tracţiune animală (plug. sapă.PAG . S. • • Maşini de stropit în vii şi livezi cu atomizor purtate sau tractate. SPPC 8).C. • • • • 21. prăşitoare. 0264/435317 435303 Fax. 22. • • • Mori cu ciocane.A. 50. Semănători pentru prăşitoare (SPPC 4. SPPC 6 EFS. 23. 32. târnăcop. 42. . TEHNOFRIG S.75D). 0264/435302 435297 e-mail: office@tehnofrig.269 - • • • • Combinatoare. 0268/422300 Produce şi livrează: • Motoare de diferite puteri (CP): 28.6. Maşini şi echipamente de erbicidat purtate sau tractate (70-2500 litri). BONŢIDA – CLUJ Tel: 0264/262280 Fax.ro Produce şi comercializează: • Tanc izoterm pentru stocare lapte – capacitate 1000 l TTIV şi 2500 l TTN-2. S.2-10to/h) sub licenţa Himel-Germania – un sistem complet. 0268/163422 Fax. Grape cu colţi şi stelate.5. TEHNOFAVORIT S. lopată).ro Cositoare purtată pentru furaje.A. Semănători pentru păioase: (SC 1. SC 3. CLUJ Tel. S. 0264/262285 e-mail: tfavorit@k. SC 3.C. semănătoare).C. Cositori şi grble rotative sub licenţă KUHNFranţa. Produce şi cormercializează: • Bucătării furajere (productivitate 0. Unelte (casma.A.

com • utilaje pentru fabricarea nutreţurilor combinate. 100. 65. 47.PAG . răcire cu apă. tehnologii de creştere. 64.R.5. 62. VETLAND COMIMPEX S. . 83.270 - e-mail: office@utb. premixuri. • Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injecţie directă.L SALONTA Tel/Fax: 0259/4333685 e-mail: pintea_valer@yahoo. 24. • • • silozuri din fibră de sticşă laminată. 70.ro 52.

SUMA S. AGRIPROJECTS BUCUREŞTI • EURODRIP Grecia .ro • SAME DEUTZFAHR GROUP SPA Italia. – Braşov. FORMA S. • S. S. • • S. Bonţida.A.C.C. MAT S. Bucureşti .C.A. AGRIROMEX BUCUREŞTI Tel: 021-3160165 Fax: 021-3160194 e-mail: agriromex@rdsmail.271 - 7.4 CATALOG CU FIRME ROMÂNESTI IMPORTATOARE/DISTRIBUITOARE/REPREZENTATE DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU AGRICULTURĂ Nr. • • S. TRACTORUL UTB S. Băileşti.PAG . STROJNA-IndustrijaSlovenia Distribuitor autorizat al firmelor: • S. Craiova.C. 0 FIRMA importatoare/distribuitoare în ROMÂNIA 1 Firma străina reprezentata Utilaje importate distribuite 2 3 1.A.A Bucureşti. 2. • • OLVAC-Spania.A. • S.C. • S.Gamă completă de instalaţii . MECANICA CEAHLĂU-Piatra Neamţ.A.C.C. S. SERVOPLANT S. MYO-O S.cr t. TEHNOFAVORIT S.C.A. Botoşani.

vecerdea@agriprojects. . . . .PAG . fertilizat şi erbicidat.Service şi piese originale pentru utilajele distribuite.Tehnică de recoltat. . AGROCOMERŢ HOLDING S.ro pentru fertirigare prin picurare. TIMIŞOARA Tel: 0256/430317 / 437673 Fax: 0256/434098 /198154 e.Sisteme de aspersie.Cultivatoare. .dublă gonflabilă sau policarbonat. . .ro 4.A ILFOV Tel/Fax: 021/3501427 /3501428 /3501432 e-mail: agromec@flash.Solaria şi sere pe structuri metalice galvanizate. pregătit terenul.Echipamente pentru fertlizat. tocat şi adunat cereale şi furaje.ro • • • CLAAS-Germania. .Acoperire cu folie simplă.A. • OGEL&NOT Austria . tehnică de arat. LEMKEN-Germania.ro agromec@idilis. . • • HAWE-MAILLEUXFranţa WALTERSCHEID FENDT-Germania BUCUREŞTI Tel: 021/2311050 Fax: 021/2311022 e-mail: agrocomert@zappmobile.ro office@agriprojects.Combinatoare.Tractoare.ro • MASCHIOGASPARDO Italia . AMAZONEGermania.Cositori.Servicii complete de proiectare şi consultanţă 3.mail: agrocomert@agrocomert. AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI S.Semănători pentru prăşitoare.272 - Tel: 021/3215368 Fax: 021/3264906 e-mail: viorel.rdstm.Semănători pentru păioase.Scarificatoare. .Semănători de semănat direct în mirişte. . insămânţat. . .

S.Transportoare cu lanţ. Bucureşti Tel: 021/4138689 /4138938 /4139369 Fax: 021/4139484 e-mail: augment@mediasat. S.Laborator însămânţare .PAG .Tarare aspiratoare.Membrană hidroizolantă pentru etaşeinzarea canalelor de irigaţii.Tehnologie SILOMAXX şi ZAGO pentru furaje 7.Aparate de stropit manuale şi cu motor . .R. AVI-SUINTEH Carei – Satu Mare Tel/fax: 0261/861741 e-mail: astl@rdslink. 6.273 - . ventilaţie. AGROPROIECT S. bazinelor de apă.Uscătoare pentru cereale.Pluguri reversibile cu 5(6) trupiţe 5.Folie pentru agricultură .Sisteme complete de adăpare. .Furtun pentru grădină şi pentru maşini agricole .FNC. . .cultivarea cartofului şi a sfeclei de zahăr-tehnologie GRIMME. AGROWEST Cernat-Covasna Tel/Fax: 0267/369026 e-mail: agrowest@agrowest. furajare.Sistme de irigaţie prin aspersiune • • TRICOFLEX Franţa HOZELOCK Anglia 8.L. Bucureşti Tel/Fax: 021/3235738 0744368349 e-mail: agroproiect@agroproiect. .C. siloz cereale.Transportoare cu bandă.ro .C. răcire pentru porci. . . păsări. fermelor de animale • • SOLPLAST Spania ORIGINALE VOLPI Italia .ro .Mori cu ciocane.L.ro Comercializează utilaje pentru: . AUGMENT S.Ecluze. .ro • FIRESTONE USA . .Silozuri pentru cereale.R. ovine.

Transpalete. BANAT NOVA PLUS S.Glucometre.C.ro • BIOLAND 14.Electrostivuitoare. S. .C. BILARDI PRODUCT S.Maşini şi instalaţii de muls.Tensiometre electronice.Germania LEMKEN.C. minerale şi concentrate furajare pentru animale şi păsări-lactoză furajeră.ro • SPAGIARRI INDUSTRIA GONA Italia . 13. Baia Mare Tel/fax: 0262/220192 • RAIFFEISEN CENTRAL GENOSSENSCHAFT e G Germania .14 (Astral) e-mail: office@bioexpert.A. .Prebiotice. Timişoara Tel/fax: 0256/423616 306889 e-mail: banat@xnet.R. .vezi AGROCOMERT HOLDING 10.R.L. aminoacizi. S.Aditivi de furajare. ingrediente şi furaje pentru păstrăvi 15.Analiza apei.Înlocuitori de lapte pentru purcei şi viţei.com • • • • FENDT-Germania CLAAS. .R.Echipamente de ridicare.ct@yahoo.20. .romania@biomin.Termometre digitale.Minifabrică de lapte.L.ro .L. . BIOMIN ROMÂNIA S.R.Utilaje pentru prelucrarea laptelui. AGROSERVICE Constanţa S.net • BIOMIN GmbH HERZOGENBURG Austria . BIOEXPERT Bacău Tel/fax: 0334-10. S. . fitobiotice.C. BALCAN S.PAG .Premixuri vitamine.Analiza celulelor somatice . . • CTA MILC Italia 12. . . CARLEX EXPORT AG Bucureşti Tel: 021/4111519 /4117748 • CARLEX Echipamente pentru: .L.274 - artificială porci. Tel/fax: 0241/553035 e-mail: assa. Bucureşti Tel: 021/2526605 Fax: 021/2528673 e-mail: office@vectra.Germania AMAZONEGermania . 11. S. Sibiu Tel: 0269/214833 Fax: 0269/243843 e-mail: office. 9.

.Injectoare pentru CLU. .Cazane de perete pe gaze naturale.PAG . . . .Echipamente pentru pregătirea solului.ro denromas@yahoo.Utilaje zootehnice pentru fermele de porci.Uscătoare cereale cu flux continuu.R. CRICOS Bucureşti Tel/fax: 2528172 2528159 3210616 • LAMBORCHINI . 18. .Marketing.Arzătoare pentru gaze naturale.Lesing financiar extern.com • • • • • • • .Cazane din fontă pe gaze naturale. . DENROMAS S. 16.Cazane din oţel.Boilere pentru apă menajeră.Tehnologie eco-compatibilă pentru creşterea porcilor. 17. . .com • CASTELLO Italia .L Remuş-Giurgiu Tel/fax 0246/210959 Firme din Danemarca • • • AGRIMEX AGRILEASING BORDING BREDAL CROCUS DALBO DAN CORN DACS DANFOIL ECHBERG .Analiza paametrilor esenţiali din vin.Sisteme de irigaţii .pcnet.Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice .275 - Fax: 021/4117710 e-mail: carlex@pcnet.ro din lapte. consultanţă şi comerţ. . .Generatoare de aer cald. CASTELLO ROMANIA ClujNapoca Tel: 0744546934 e-mail: castello_romania@yahoo. . .Analiza cărnii. benzi transportoare.Injectoare pentru combustibil tip M. Bucureşti Tel/fax: 021/3204275 e-mail: denromas@ines.

. 21.Sisteme pentru stabulaţia vacilor. .ro .L.Produse speciale pentru ferme-igiena mulsului. .R.Motocositori. DeLaval ROMANIA S. .L.Echipamente şi sisteme de hrănire pentru ferme pui.com • DeLaval .Sisteme de hrănire pentru ferme de poci.276 - • • • • JE-MA LM SAMSON SKIOLD . Bucureşti Tel: 021/2226059.pop@tetrapak.Maşini de erbicidare. S.Silozuri metalice pentru depozitare cereale. . .Echipamente pentru răcirea şi stocarea laptelui. centralizat). . 19.Sisteme pentru evacuarea automată a dejecţiilor.Depozite de legume-fructe cu atmosferă controlată. . FARMER LOGISTIC S.Ventilatoare uscare podea. fabrici de nutreţuri combinate. 2234305 fax: 021/2226048 e-mail: gabriela.PAG . EURATO Odorheiu Secuiesc Tel: 0266/218348 0266/218072 Fax: 0266/219975 e-mail: office@eurato. .Sisteme de hrănire automată cu furaje concentrate.C.Instalaţii de muls mecanic (la bidon. . . .R. .Sisteme de transport cereale. 20. . . 2234303 /2234304.Tunele de congeleare. . la conductă.Mori de făină.Caroserii auto termoizolante.Tocător de îngrăşământ organic.

. GENERAL LEASING S. 22.Sisteme clasice de ventilaţie cu termostat electro-mecanic. . . FMK AGRO Sibiu Tel: 0744691580 Tel/fax: +49(0)9836/95912 • Firmă românogermană Instalaţii zootehnice: .Echipamente pentru irigaţii .277 - Ungheni-Mureş . .Hrănitoare automată pentru 12-40 porci. .PAG . .Lămpi gaz pentru încălzirea adăposturilor şi halelor (9010000W).Motoare Diesel 4-6 CP.Tractoare.Combine.Lămpi cu unde infraroşii (150 sau 250 W) pentru creşterea porcilor. porci la îngrăşat şi purcei. .Hrănitoare pentru păsăsri.Utilaje pentru producţia vegetală şi animală. . 24. .Motopompe. Bucureşti Tel: 021/2331064 /2331065 /2331066 Fax: 021/2331067 e-mail: office@generalleasing.Boxe de fătare. 23.Generatoare electrice.A.Adăpătoare automată cu presiune 1/2 inox pentru scroafe.Utilaje agricole. . GRUPPO VALINST SRL Braşov • VALMONT . .Aeroterme pe gaz. . .ro • • • McCORNIC Italia LAVERDA KVERNELAND .Motoare pe benzină 2-20 CP.

Combine .L.R.Motoare şi echipamente. MASSEY FERGUSON CASE. HONDA POWER EQUIPMENT Bucureşti Tel: 021/6370458 /6370459 fax: 021/6370478 e-mail: hit_power@honda. . Timişoara Tel/Fax: 0256/302555 e-mail: ikr@xnet. OROS KŰHNE KUHN.C. cooperării în agricultură şi a zonelor rurale.Prese de balotat şi semănători. Satu NouBihor Tel/Fax: 0259/422042 e-mail: ikr@xnet. S.278 - Tel/fax: 0268/311698 e-mail: gruppovalinst@. NEW HOLLAND.Echipamente pentru recoltat porumb . . pluguri.g IRIGATION 25.Motoare multifuncţionale. grape cu discuri.Echipamente de grădină.HIT POWER MOTOR S.ro . . combinatoare. IKR ROMÂNIA S.Servcii în scopul dezvoltării. .ro • HONDA POWER EQUIPMENT .ro • GTZ-GmbH (Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică) .L Tel: 021/2248272 Fax: 021/2248292 • HONDA .ro • • • • • • • • • • • • CLAAS. COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL ROEXPO Bucureşti Tel: 021/2243753 /2241753 /2241752 Fax: 021/2243273 e-mail: ibd@gtz.R. . 26. 27. ZETOR GERINGHOFF.Tractoare . -Freze de zăpadă. JOHN DEERE.Maşini de prelucrare a solului. NEW HOLLAND. FIAT.PAG . 28.Piese de schimb originale şi alternative.Generatoare.

Sistem de identificare Fullwood-Fusion.279 - • • • • • • • • • • 29.Sala de muls brăduleţ capacitate 32-36 vaci/oră.L Cluj-Napoca Tel/Fax: 0264/594176 e-mail: intercas@rdslink. . .capre şi oi. Generatori agricoli. .Sisteme de stocare-răcire.Instalaţii de muls.A.Aparate şi instalaţii de muls. AMAZONE CASE IKR BABOLNA KŰHNE SEKO GERINGHOFF .ro LEMKEN.R. . 30. Bucureşti Tel: 021/3210222 Fax: 021/3233470 e-mail: adrian. . Hrănitoare pentru bovine.Echipamente de adăpare şi hrănire a puilor. Diesel.oancea@irritec. .PAG .R.Instalaţii de muls pentru vaci. . . INTERCAS S.ro SERAP PAL BANCILHON Firme din Italia: • • • • • • SALAMI SILVANO IOTTI ALESSANDRI TECNOZOO FIC OMV . LANDSBERG KŰHNE KUHN.Instalaţii de răcire şi stocare a laptelui.Echipamente de irigaţii • • • 31.Sistem de măsurare şi control. .ro • • RICHEI SERRES DE FRANCE GASCOIGNE MELOTTE .Adăpători bovine şi adăpători tip suzetă pentru porcine. . Bucureşti Tel/fax: 021/2307178 e-mail: integriszk@apropo.Sere şi solarii.L. IRRITEC S. INTEGRIS S. .Grupuri electrogene.

ro • CIMBRIA HEID GmbH Austria . .Echipamente ataşate la tractor. Mogoşoaia ILFOV Tel: 021/3128888 Fax: 021/4904391 e-mail: mihai. gamă completă.Silozuri. . . .Echipamente de recoltat porumb.Tractoare.PAG . transport. capre. uscare.Tancuri de răcire .Sisteme de curăţare. KAGO S.Tancuri de răcire.Tractoare agricole de 35- .280 - • • • LA MECANICA SCAPPI&GELSI EMMEBIEMME .R. IPSO S. 35. . capre.rausser@ipso. manipulare a cerealelor. . 34. LANDINI &LAVERDA Bucureşti • LANDINI . selectoare. oi. Timişoara Tel: 0256/246105 Fax: 0256/246111 33.Mori şi echipamente agrozootehnice. Bucureşti Tel: 021/2602050 Fax: 021/2602010 e-mail: office@kago. oi.Echipamente de muls pentru toate mărimile de ferme de vaci. condiţionarea şi uscarea seminţelor. combine şi maşini agricole.L.ro • • • • • JOHN DEERE KUHN GERINGHOFF WESTFALIA CFCAI . uscătoare.Utilaje pentru curăţire. . curăţitoare. . ISEA Bucureşti Tel/Fax: 021/3212713 /3262299 /3262211 • SWISS GROUP .A.Fese septice pentru tratarea apelor uzate casnice şi industriale.Pompe de vacuum pentru instalaţii de muls.Structuri metalice. 32.Sisteme de alimentaţie şi stabulaţie pentru porci. .

PAG . . .Remorci specializate.Tractoare specializate pentru • McCOROMO pomicultură/viticultură de 60-100 CP. .A. S.ro 190 CP. • • • GOLDONI. LANTEC INDUSTRIES S. .C.Combine 196-270 CP. .Maşini de balotat.R. . M.Tocători mobile şi fixe. .Instalaţii de erbicidat.Tractoare pomi-viticole. Grape rotative fixe şi pliabile. RINIERI.Distribuitoare de îngrăşăminte. motosape.ro office@landini-laverda.Tractoare agricole 22-265 CP. Bucureşti Tel: 021/6686829 Fax: 021/6686836 e-mail: office@lantec.Sisteme de semănat şi plantat.L. 36. OSELLA 37. (Maşini agricole performante) Bucureşti Tel: 031/2281556 /2281557 021/2230814 Fax: 021/2235152 • • SAME DEUTZ FAHR 38. .Tractoare cu şenile.Sisteme profesionale de cules fructe şi legume.R. . .Cositori. .281 - Tel: 021/2126750 /2126751 Fax: 021/2126693 e-mail: secretariat@landini-laverda. .L • • MASCHIO-Italia GASPARDO-Italia Freze fixe şi pliabile.Utilaje pentru prelucrarea solului. . • LAVERDA .Tractoare.Mori de diferite tipuri şi capacităţi. .P.Motocultoare. . .ro Firme italiene: . MASCHIO-GASPARDO ROMÂNIA S.

Cluj-Napoca Tel: 0264/415068 Fax: 0264/415067 • • • • KUHN HIMEL RABE ARARSYSTEME GmbH & CO.ro • • • • • • • • • • • • FENDT RABE KNOCHE GASPARDO CLAAS GERINGHOFF KRONE INUMA SCHAFFER KRAMPE HORSCH RASSPE Tractoare. Piese de uzură pentru utilaje agricole.282 - Chişineu Criş-Arad Tel/Fax: 0257/307030 Fax: 0257/307040 e-mail: maschio@maschio. hidraulice. MECANICA MARIUS S. S. Semănători de precizie cu vacuumetru.R. Utilaje pentru recoltat furaje. Scarificatoare. Culegătoare de porumb şi floarea soarelui. Orţişoara jud. Combinatoare.KG Germania Pluguri reversibile. S. Remorci. Cultivatoare. pneumatice până la 9 m. Semănători + grape + freze. . Timiş Tel: 0256/221537 /494350 fax: 0256/221536 /490729 e-mail: info@mewi.PAG .ro Semănători fixe. Combine pentru cereale şi furaje. Freze. Pluguri Grape pentru prelucrat solul.A. 40. Semănători. vidanjere. Grape cu discuri.L.C.MEWI S. Aparate pentru erbicidat. cuţite pentru industria alimentară. Remorci auto. Utilaje pentru prelucrarea solului. Încărcătoare frontale pentru zootehnie. Utilaje NO-TILL şi MINI TILL. Maşini de scos cartofi.C. 39. Semănători pentru păioase şi prăşitoare.

Echipamente de recoltat porumb şi floarea soarelui. Filiale în: Arad: Tel: 0257/381779 Cluj: Tel: 0264/547466 Roman: Tel: 0233/741281 Constanţa: Tel: 0241/255133 45. Freze.ro • • • • Combine de recoltat cu motor de la 168 la 374 cp. Încărcătoare frontale. calibrare.ro 42. POWER FARMING S. Maşini de fertilizat. Braşov Tel: 0745354773 Fax: 0268/475465 e-mail: mtz@rdslink. Bucureşti Tel: 021/3104473 Fax: 021/3104474 e-mail: office@mzo. Tractoare agricole de la 50 la 311 CP pentru toate tipurile de exploataţii agricole.283 - Remorci amestecător. 43. fructe proaspete.R. cântărire.L Otpeni-Ilfov Tel: 021/2039606 Fax: 021/2361440 e-mail: office@vait. Instalaţii de irigat.A.ro • BELARUS Tractoare – modele 81-130 CP • SEMĂNĂTOAREA S. NEWPAC S.Cehia ALLROUND-Olanda NEW HOLLAND STEYR POTTINGER VOGEL&NOT Austria Intalaţii pentru sortare.R. Gamă completă de utilaje agricole. Semănători. Instalaţii de erbicidat. 41. MYO-O S.PAG .A Combine. Maşini agricole. Grape. . MTZ ROMÂNIA S.L. Ştefăneştii de Jos. Ilfov Tel: 021/2703298 • AGCO-MASSEY FERGUSON Tractoare performante (42280 CP) şi gama completă de utilaje agricole. 44. jud. Tractoare pentru activităţile forestiere. ambalare legume. NHR AGROPARTNERS S. Bucureşti Tel: 021/4501084 Fax: 021/4511085 e-mail: newpac@xnet.ro • • • • • SANNO Italia GIRO Spania NEWTEC Danemarca HOLIC.R.R.L.L. Sisteme de irigat.

Silozuri.de zonele. Constanţa: 0723158560. solarii şi câmp de: tomate. Seminţe de legume pentru culturi din câmp în toate • BAKKER BROTHER DEPOZITE ZONALE: Alexandria: 0744514817. Cluj: 0264/415183. Iaşi: 0745873225 Puchenii Mari (Prahova): 0745045120 Târgovişte: 0723278875.284 - Fax: 021/2410250 e-mail: pfarming@dial. Tecuci (Galaţi): 0742117136 0741071337 47. Craiova: 0722736596. RIELA ROMÂNIA S. Bucătării furajere. Dăbuleni (Dolj): 0745429135. ClujNapoca Tel: 0264/442339 Fax: 0264/441910 e-mail: rielaromania@riela.ro Combine de recoltat pentru toate tipurile de culturi. 46.L. ridichi.PAG . castraveţi. Tehnică de transport pentru cereale. REVAHO AGRO ROMÂNIA Bucureşti Tel/Fax: 021/2233324 /2229638 e-mail: revahagro@xnet. ardei. elevatoare. Service profesional şi piese de schimb. Transportoare melcate. Instalaţii pentru tratat şi condiţionat seminţe.R. Brăila: 0239/613346. salată. benzi transportoare.ro • ENZA ZADEN Olanda Seminţe din specii legumicole pentru culturi în sere. Consultanţă-proiectare.kappa. Călăraşi:0242/313418. • RIELA KARL Heinze Knnop Germania Uscătoare pentru cereale. .

Combine. 51. ROMATECH GROUP Bucureşti Tel: 021/3184716 Fax: 021/3184737 e-amil: romania@romatech.PAG . Service aparatură de laborator. SARTOROM IMPEX S.C.gERMANIA IKA – Germania WTW – Germania KENDRO – Germania • • • • BMT. SERVOPLANT Bucureşti Tel/Fax: 021/2330850 e-mail: office@sevoplant. Remorci.285 - montaj.Germania GFL-Germania FUNKE-GERBER Germania 50. • • • • • SARTORIUSGermania.R. . SERV CLAAS Brăila Tel/Fax: 0239/611096 e-mail: claasbr@yahoo. • • • PFEUFFER Germania RATIONELDanemarca TRIPETTE&RENAU LT CHOPIN-Franţa. 49.com • • CLAAS LEMKENŢAMAZO NEŢNEWWWESTER Tractoare. service.L Bucureşti Tel: 021/2523139 /2523074 /2527284 fax: 021/2523075 e-mail: info@sartorom.ro • PERTEN INSTRUMENTS Suedia Aparatură de laborator.ro • MECMAR Uscătoare mobile de cereale15 tone capacitate. Instalaţii de filtrare industriale.Cehia JULABO.it • ITALIA Tractoare şi maşini agricole. S. Autogredere. 48. Semănători. Fritsch.

• • BLANCHARD Tăvălugi. • • MANITOU Maşini de erbicidat.286 - 52. Linii de scroafe cu valori de vârf 53. Semănători de precizie pentru KUHN plante prăşitoare. Încărcător frontal cu braţ • AGRISEM telescopic. GREGORIE BESSON Pluguri. SULKY Semănători pentru semănat direct în mirişte. MONOSEM Semănători pentru păioase. Scarificatoare. Semănători pentru semănat direct în mirişte. Echipamente de pregătire a solului. TADIS AGRO S. Grape rotative. Combine. Grape cu discuri. • RELIGIEUX Combinator de pregătire a solului. .sfwagrotrade. Scarificatoare.com • VOS-VERBAND OSTERREICHISCHER SCHWEINEERZEUGER Austria Asociaţia crescătorilor de suine din Austria Animale de reproducţie PIETRAIN. Dezmiriştitori. LANDRACE.R.L Bucureşti Tel: 021/3127543 021/3100265 Fax: 021/3127542 e-mail: tadis@m. • • VADERSTAD Dezmiriştitori. Material seminal de primă categorie. SFW AGROTRADE GmbH Tel: +43-1664/4102507 Fax: +43-2631/24304 www. Vieri foarte stabili la stress.PAG .purcei hibrizi. SCROAFE O –Hyb F-1. MARELE ALB. Distribuitor de îngrăşăminte.ro • • CASE IH Tractoare.

ro tchsys@idilis. . Bonţida Cluj Tel: 0264/262280 Fax.ro • KUHN-Franţa Cositori şi greble.ro • SARC Aparatură de laborator: Spectofotometre VIS şi UVVIS. TECHNO MILL Sibiu Tel: 0269/561862 /564999 fax: 0269/561155 e-mail: contact@technomill. 56.R. Consumabile de laborator. 57.A. TEHNOFAVORIT S. Analizoare rapide pentru vin şi bere. Balanţe microanalitice.ro • • • • SIMEZA LAW MAROT VIGAN VONDER Utilaje pentru mecanizarea transportului de cereale 55.287 - 54. capilaritate şi micropresiune. Analizoare rapide pentru lapte. incubatoare.C.L Tel: 021/2330629 Fax: 021/2330618 • IRITEC-SIPLAST Italia Instalaţii de irigare prin picurare.PAG . TOTEXIM – AGRO S. 0264/262285 e-mail: tfvorit@k. TEHSYS Bucureşti Tel/Fax: 021/3137622 /3101106 /3120625 /3447598 e-mail: office@tehsys. Etuve. S. cuptoare de calcinare. Tester rapid de celule somatice din lapte.

Utiljae pentru prelucrat solul: pluguri 3-10 trupiţe.R. încărcătoare frontale VALTRA. Etuve.ro escavatoare. tractoare forestiere. Cluj-Napoca Tel/Fax: 0264/591419 e-mail: cluj@viola. Premixuri. Cromatografe.co • GRANIT – MILL Ungaria Utilaje pentru fabricarea nutreţurilor combinate.5 m. semănători mecanice şi pneumatice: 3-6 m. . semănători cu semănare directă în teren nepregătit: 34. Calorimetre. combinatoare pentru pregătit solul 3-6 m. Silozuri din fibră de sticlă laminată.PAG . VALTRA (VALTEC TRACTOARE TRANSILVANIA S.R. VETLAND COMIMPEX S.L Salonta.288 - 58. grape rotative: 2.Finlanda Tractoare Valtra cu puteri cuprinse între 65-280 CP cu următoarele destinaţii: tractoare agricole.L) ClujNapoca Tel/Fax: 0264/438113 e-mail: contact@valtra.ro Incubatoare.Bihor Tel/Fax: 0259/433685 e-mail: pintea_valer@yahoo. 60. VIOLA-SHIMADZU ROMÂNIA Bucureşti Tel: 021/2245507 /2245508 fax: 021/2245509 e-mail: office@viloa. Băi de apă şi ulei. Valtra sevice tel: 0744600781 e-mail: service@valtra. Aparatură de laborator: Autoclave. 59. Tehnologii de creştere. tractoare pentru construcţii.ro • VIOLA Instrumente de laborator: Spectometre.5-8 m.ro • VALTRA .

WEBOMATIC ROMÂNIA ClujNapoca Tel/Fax: 0264/435426 e-mail: webomatic. Utilaje de contracţie a pungilor. 63. Balanţe. Iaşi Te/Fax: 0232/267869 e-mail: iasi@viola. Utilaje de ambalat cu caserole. VOGEL&NOOT AGROROM S.ro • WEBOMATIC MASCHINENFA BRIK GmbHGermania Sisteme de ambalare în domeniul agroalimentar şi nealimentar: Utilaje de ambalat sub vid cu cameră.ro Microscoape. Utilaje de ambalat skin. 61.PAG .289 - Centrifugi. Utilaje de ambalat cu termoformare. Linii automate de ambalat sub vid în pungi. Consultanţă şi consiliere în alagerea tehnologiei de ambalat.R.romania@clujnapoca. Utilaje de ambalat sub vid cu cameră dublă. Mobiler de laborator.L Arad Tel: 0257/276879 Fax: 0257/276878 e-mail: office@vogelnoot. Sisteme Kjeldahl şi Saxhlet. VECHTA-Germania • VECHTA- Proiecte pentru hale de . Analizoare pentru produse agroalimentare. Distilatoare.ro • VOGEL&NOOT Austria Toată gama de utilaje agricole 62.

aparate pentru iaurturi.Sibiu Tel: 0722155837 0269/212324 Dan Stănică – Timişoara Tel: 0744771472 0256/295826 64. putinei pentru unt. Echipamente pentru răcirea laptelului: 200-12000 litri. separatoare.L Sibiu Tel: 0744565980 Fax: 0269/222482 Germania/BIG DUTCHMAN creştere a păsărilor şi porcilor în sistem industrial.R. La conductă până la 24 animale. WESTAFALIA SURGE ROMÂNIA S.PAG . Piese de schimb. cuve pentru brânzeturi. Standuri de muls până la 1400 de animale.290 - Reprezentanţi în România: Dan Bosoancă-Bucureşti Tel: 0744530300 021/2302562 Ştefan Gabriel. Adăpători şi elemente de legare. . Echipamente de procesare până la 5000 l. Planuri de grajd: proiectare. maşini de ambalat. • Westfalia surge Germania Instalaţii de muls: La bidon fixe şi mobile pentru 2-24 animale. consultanţă şi modernizare. Soluţii de dezinfecţie. montaj şi service. protecţie şi îngrijire pentru uger. Automate pentru furajare. pasteurizatoare.

PAG .L ROMÂNIA Bucureşti Tel: 021/2316310 Fax: 021/6972414 e-mail: office@aac. a brânzeturilor şi a cărnii). Mecanica agricolă. Animale de reproducţie şi de muncă.at • AUSTRIAN AGRICULTURAL CLUSTER (AAC) Austria Producători de tehnologii agricole şi industrie alimentară. Alimente (prelucrarea laptelui. Cultura plantelor. Şcolarizare şi instruire.291 - 65.R. .or. Mijloace de furajare. WIESER CONSULT S. Proiecte. Soluţii complete pentru orice mărime de exploataţie. Finanţare.

4. . planificare. Consultanţă. AGRICOLMECANICA ITALIA Tel: 0431929496 Fax: 0431929296 e-mail: info@agricolmecanica. Semănători mecanice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 2. instalare. benzi transportoare. Semănători pentru culturi prăşitoare cu 4-18 secţii de lucru. crt.de • • • Unităţi de producţie pentru nutreţuri concentrate. • Maşini de erbicidat tractate.292 - 7. D-49202 Hasbergen-Gaste Tel: Hasbergen (05405)* 501-0 Telefax: (05405) 501147 GERMANIA • • Semănători pneumatice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 3-9 m.R. 3. ALPEGO S. Silozuri.L ITALIA 36053 Gambelava (Vicensa) Italy Tel: +39 0444 646 100 Fax. AWILA – GERMANIA AWILA Agrar und industrielagen GmbH TEL: (+49) 44 77-892-0 Fax: (+49) 44 72-892-220 e-mail: info@awila. purtate sau autopropulsate cu lăţimi de lucru de la 10 la 36 m. Semănători.G.PAG . 0 FIRMA 1 OFERTA 2 1.5 CATALOG CU FIRME STRĂINE CU PREZENŢĂ MAI MARE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ Nr. Maşini rotative. proiecte la cheie. service. AMAZONE Gmb # & CO K. Subsoliere. Maşini de administrat îngrăşăminte ZA-M Compact cu lăţimi de lucru de 10-36 m.it • Maşini de stropit FRIULI 2. +39 0444 646 199 e-mail: info@alpego.com Produce şi comercializează: • • • • • • Freze.5 -10 m.

+45 75 77 19 18 e-mail: mail@dacs. 6. Transportoare s.a. Cositori pentru furaje verzi (Castro. BAUER GmbH AUSTRIA Tel: 0043/3142/200.0 Fax. Echipamente de rridicare. consultanţă şi producţie de sisteme şi echipamente destinate adăposturilor pentru porci şi păsări. DACS – DANEMARCA DACS a/s Falkevej 18. CIMBRIA DANEMARCA Tel: (+45)96 17 90 00 Fax. • • Tractoare pe şenile de cauciuc cu puteri de 212 la 410 CP (Challenger). 9.293 - 5.online. Disco. 0043/3142/23095 e-mail: bauer@bauer. 8766 Norre-Snede Denmark Tel: +45 75 77 19 22 Fax. Elevatoare. Prese pentru baloţi cilindrici şi paralelipipedici.com • • • Utilaje de selectare şi tratare de seminţe. . Produce şi comercializează: 7. dispozitive de control pentru climat şi producţie.PAG . • • Combine de recoltat furaje verzi (Jaguar). 8. de cântărire şi sisteme de management pentru agricultură.dk • Produce sisteme de ventilaţie. Transpalete. 10. FARM TECHNIK Deutschland GmbH – Germania Tel: (+49)3965-259110 • Planificare. CLAAS – GERMANIA D 33428 Harsewinkel Tel. +359/32/692 753 • • • Electrostivuitoare.a).com Produce şi comercializează: • Echipamente pentru tratarea dejecţiilor de animale. 0049-5247-120 Fax. BALCANCAR-RECORT JSC BULGARIA-PLOVDIV Tel: +359/32/695 050 Fax. • Pompe pentru irigaţii. 0049-5247-12195 e-mail: info@claas. s. (+45)96 17 90 99 e-mail: holding@cimbria.com • Combine CLAAS 160-270 CP.

Grape cu discuri.36. FENDT Xaver Fendt GmbH&Co D-87616 Marktoberdorf • Tractoare de la 170 la 230 CP. Componente pentru biogaz. Tăvălugi s. • • Semănători universale de precizie cu discuri şi pneuri tasatoare. semănat şi fertilizat.it • Produce şi comercializează tractoare de diferite puteri. HORSCH Maschinen GmbH GERMANIA Tel: +49 (0) 9431/71430 Fax: +49 (0) 9431/41364 e-mail: info@horsch. (+49)3965-259119 e-mail: info@farmatechnik. FERRARI ITALIA Tel: +39 02 94 821 Fax. Semănători pentru pregătit solul.PAG . • • • Trailere pentru transport. GREGOIRE BESSON FRANŢA Tel: 33 (0) 241 647267 Fax: 33 (0) 241 646773 Produce şi comercializează: • • • Pluguri.a. amestecătoare. 12.Sőhne GmbH und CO. .A. 14.Kg GERMANIA Tel: (+49)7571-109-0 Fax. +39 02 94 82 398 e-mail: dive@bcs-ferrari.com • Utilaje de prelucrarea solului şi tehnica semănatului. 11. FRANZ EISELE u. Produce şi comercializează: 16. GOLDONI – ITALIA S. (+49)7571-109-88 e-mail: info@eisele. 13. 41012 MIGKIARINA DI CARPIModena Tel: (0522) 6401 Tele Fax: (0522) 699001-699002 • Tractoare de: 35.de • Echipamente pentru dejecţii lichide: pompe.com • Soluţii individuale şi soluţii la cheie.42 şi 50 CP 15.294 - Fax.P. Silozuri.

• Cositoari. fân. silozuri. JOHN DEERE AMERICA • Lider mondial în motoare Diesel.691 Fax: +30 2310.PAG . Thessaloniki Tel: +30 2310. Cultivatoare grele semipurtate. • Sisteme solare combinate pentru încălzirea depozitelor de apă a bazinelor de înot. combinate) pentru taurine. • Boilere termoelectrice. găini ouătoare şi . combine de recoltat furaje. • Prese de balotat. • Boilere pentru centrale termice. împrăştiere aştrnut pentru pui pentru carne. desfacere baloţi paie. HELIONAL SISTEME SOLARE GRECIA P.com www. Remorci de transbordare a recoltei de la combine în mijloace rutiere. • Colectoare termice solare.gr Produce şi comercializează: • Boilere solare. • Sisteme solare de apă caldă de uz menajer. iar pentru 2010 John Deere are un obiectiv ambiţios de a domina 30% din piaţa globală. • Statisticile companiei vorbesc despre o falie de 20% din piaţa mondială a echipamentelor agricole. 18.783.O BOX 89 POSTAL CODE 57013 Orekastro. 19. Tăvălugi grei cu anvelope. jeantil.com Gamă largă de produse pentru agricultură: • Remorci tehnologice pentru împrăştiat gunoi de grajd.783. • Remorci tehnologice pentru administrare furaje (fibroase. • Vase inactive pentru instalţii centrale. JEANTIL FRANŢA e-mail: jeantil@jeantil.498 e-mail: info@helional. 17. • Boilere de uz casnic.295 - • • • • Discuri reglabile în agregat cu tăvălugi tasatori. • Sisteme solare combinate pentru încălzirea spaţiului.

• Greble. • Aparate de erbicidat. 21. în rânduri dese. • Distribuitor/amestecător de furaje. LEMKEN GmbH & Co KG Weseler str. rare. • Scarificatoare. 20. • Vidanjoare performante. • Remorci funcţii multiple. • Semănători mecanice. . KUHN Maschinen – Vertriab GmbH 39291 Schopsdarf GERMANIA www.296 - taurine.de Produce şi comercializează: • Pluguri purtate şi semipurtate. • Distribuire siloz. KNOCHE GERMANIA Tel: +49 5723 9476-70 Fax: e-mail: info@fenache-maschinenbau.de e-mail: info@kuhn. • Desmiriştitoare cu dinţi şi discuri. 5 Fabrică şi comercializează pentru tractoare de 20-280 CP: • Pluguri. • Desfacerea baloţilor circulari. etc. 22. Kuhn. • Freze rotative. combinate cu aplicarea îngrăşămintelor de semănat direct în miriştie.de 947686 Produce şi comercializează: • Grape cu discuri. siloz. • Remorci monobloc pentru transport cereale. • Fertilizatoare. • Grape rotative.PAG . sfeclă de zahăr. • Maşini de administrat gunoi. pneumatice. • Cositoari. ideale pentru transport animale.

com • 25.com • • • • • 24. .R. Combinaţie universală de pregătire a patului germinativ. Freze.a.PAG .it mccornickitalia@mccornick- Fabrică şi comercializează: • • Tractoare. Grape rotative.com GERMANIA • • • • • • • Freze. Scarificatoare. Sistem pacher-tăvălug. Via Milans. Fabrică şi comercializează tractoare. Cultivatoare. Instalaţii de cântărire statică pentru silozuri. 26. rezervoare. Semănători. 14-20064 Gorgonzola-MILANO-ITALIA Tel: 0039-02-9516875 0039-02-9511473 e-mail: sales@nol-teceurope.L.297 - D-46519 Alpen Tel: (02802)81-0 Fax: (02802)81-220 e-mail: lemken@lemken. Combine. Cultivatoare. MASSEY FERGUSON Componentă a grupului AGCO www: massey ferguson. pâlnii. 23. Grape rotative. 27. • • Transporturi pneumatice în faza diluată. MASCHIO SpA ITALIA Tel: 049-9289810 Fax: 049-9289900 e-mail: maschio@maschio.com • COMBINE Instalaţii complete: • Transporturi pneumatice în fază densă. Susoliere ş. NEW HOLLAND NOL-TEC EUROPE S. Pluguri. • Instalaţii de dozare şi amestecare. Mc. CORMICK ITALIA (LANDINI SpA) Tel: 0522-656374 Fax: 0522-656554 e-mail: inti.

de Producător de: • • • • • • Pluguri reversibile. Maşini diverse. 32.de Producător de maşini autopropulsate pentru recoltarea sfeclei de zahăr de pe 6. Discuri. SCHAUER GERMANIA Tel: +43 /7277/ 23 260 Fax: +43 /7277/ 23 26 22 e-mail: office@scauer. Tăvălugi. Maşini de stropit/erbicidat. POPA GmbH Fahrzeug-und GERMANIA Tel: (+49)87 85-96 01-0 (+49)87 85-9601-48 Fax: (+49) 87 85-9601-41 e-mail: vetrieb@rapa-maschinenbau.et Produce şi comercializează instalaţii pentru hrănirea bovinelor şi porcinelor.de • Distribuitor pneumatic. RABE Rabe Agrarsuysteme GmbH & Co KG GERMANIA Tel: (05472)771-0 Telefax: (05472)771-190 e-mail: info@rabewerk. Semănători.PAG . echipamente pentru curăţarea şi încărcarea sfeclei de zahăr. Combinatoare. RAUCH LANDMASCHINEN- • Distribuitor de îngrăşăminte cu două discuri. 30. FABRIC GmbH GERMANIA Tel: (+49)7221-985-0 Fax: (+49)7221-985-200 e-mail: info@rauch. Componente pentru transporturi pneumatice. STEYR Landmaschinentehnik GmbH Produce şi comercializează: .8 sau 9 rânduri. de îngrăşăminte • Distribuitor de îngrăşăminte pentru suprafeţe mari. 31. Maschinerbau 29. 28.co.298 - • • • Sisteme de automatizare şi de control.

Comercializează tractoare VALTRA şi pluguri AGROLUX din Finlanda.PAG . Remorci tehnologice. Cisterne pentru transportul dejecţiilor lichide. VALTRA CLUJ-NAPOCA Tel: 0264 431591 Fax. • • Staţii de pompare mobile. 0264 438113 e-mail: contact@valtra. împrăştiere. Cositori laterale.ro • • • • Tractoare de diferite puteri cu 2 şi 4 roţi motrice. ZUNHAMMER GmbH Gǘlletechnic-Fahrzeugbau Tel: (+49) 86 69-87 88-0 Fax: (+49) 86 69-87 88-33 e-mail: sebastian@zunhammer.de În domeniul tehnologiilor pentru dejecţii lichide produce: • Echipamente de pompare. Încărcătoare frontale. . substratului. apei şi GERMANIA pesticidelor. 34. injecţie.299 - GERMANIA Tel: 07435/2000-0(07435/500-0) Fax: 07435/4709(07435/54709) 33.

Elita Agrochemicals 8.22 Alcedo.PAG .6 CATALOG CU PESTICIDE SI POTENTIALII DISTRIBUITORI CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Grâu şi orz SDMA l/ha Sinapis.017 0. Cirsium 5.5-2 1 0.9 7.25 (numai la grâu) Buctril Univ. Elita Agrochemicals Lotus l/ha 0.75 16.6-1 (numai la grâu) Buruieni rezistente la 2. Raphanus Soncus.85 Alcedo POTENŢIALI DISTRIBUITORI .63 SC Elita Agrochemicals Exim SRL Icedin Super Icedin Forte Oltisan Extra Rival Star Esteron l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha 1 1. Papaver. Polygonum. Antemis. l/ha 1 (numai la grâu) 14.4 Maxim 6. Stellaria.300 - 7.11 5.23 Alcedo Alcedo. Veronica 8.4D: Matricaria.015-0.8 (numai la grâu) Sansac Lancet l/ha l/ha 1 (numai la grâu) 1-1.

76 SC Elita Agrochemicals SRL Antigramineice 26.75-2.2-1. Agricultura României – 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM Porumb Înainte de semănat (preemergent) Butizin 60SE l/ha 6-10 Monocotildonate anuale.4-0.59 17.7-2.16 SC Elita Agrochemicals SRL Relay l/ha 1. Alcedo Sursa: Recomandări ICDA Fundulea.015-0.020-0.020 0. dicotiledonate sensibile şi unele perene (Cirsium.040 0.5 2-3 1.020 (numai la grâu) 418.015+ 1.PAG .66 583 Alcedo.015-0.301 - Granstar kg/ha 0. Convolvulus) Diizocab Dual Gold Trophy Frontier 900 l/ha l/ha l/ha l/ha 6-10 1.6 0.5 18.88 Elita.6 23.6 Alcedo MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI . DuPont Slean Gradyl Mustang Langran 75 + SDMA kg/ha l/ha l/ha l/ha 0.5-2 48.2 8.

6 23.5 1.75-2.2-1.5-5 4-5 8.2 17.26%. Sorghum (din rizomi) 26.77 9.6 Mono şi dicotiledonate Anuale şi perene Cirsium.11 18.27 Alcedo .5 Buruieni anuale mono şi dicotiledonate l/ha 1.39 Alcedo. Alcedo La semănat Diizocab Dual Gold Frontier 900 l/ha l/ha kg/ha 6-10 1. Elita Agrochemicals Alcedo .5 Monocotiledonate din rizomi.2 g/ha 307 Monocotiledonate anuale şi perene 163 Alcedo. DuPont 49.14 Elita Agrochemicals.16 Alcedo SC Elita Agrochemicals SRL Postemenrgent Merlin Duo l/ha 1.75-2. dicaruba l/ha 0.302 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Ascenit 500 Stomp l/ha l/ha 2.8-2 Buruieni anuale mono şi dicotiledonate Equip l/ha 1-1. pir şi costrei Titus Plus (rimsulfuron 3. Elita Agrochemicals .PAG . DuPont 29.

9 SC Elita Agrochemicals SRL CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Floarea soarelui Înainte de semănat (preemergent) Suardian Stamp EC Mecloran 35EC l/ha l/ha l/ha 2-2.5 5 8-10 Monocotiledonate şi dicotiledonate anuale 12.3 Monocotiledonate anuale şi perene 109.54 50.35 1-1.2-0.2-0.25 8. Elita Elita.77 9.PAG . nr.15 Alcedo Alcedo g/ha l/ha 40-60 0. 3 – aprilie 2006 134.5 Dicotiledonate anuale şi perene 7 SC Elita Agrochemicals SRL Callisto 480SE Mistral 4SC l/ha l/ha l/ha 0.14 Alcedo.87%) Titus 25 WG (25% rimsulfuron) Cambio l/ha 2-2.8 Buruieni anuale Costrei din rizomi Monocotiledonate anuale şi costrei din rizomi Sursa: „Soluţii de combatere a buruuienilor” – Nicoleta Banu – Agriplus. Alcedo .5 0.303 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI 60.

304 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI SC Elita Agrochemicals SRL Frontier 720EC l/ha 2-2.7-2.2 8.76 SC Elita Agrochemicals SRL Racer 25EC Harness Treflan 24EC Trifsan 48EC Diizocab Gesagard 5DWP Postemenrgent Modown 4F Assert 250EC Agil 100EC Fusilade S75EC Galant Super l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2.16 Lasso 48EC Relay 90EC l/ha l/ha 6-8 1.39 23.5 Monocotiledonate şi dicotiledonate anuale Monocotiledonate perene (Sorghum Halepense) 31.PAG .5 1.11 Alcedo Elita.5 1.7-2.5 2.5 6.99 Alcedo Elita . Alcedo l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 1-1.2 4 2 8-10 6-8 11.5 23.5 1 1-1.09 8.

ALCEDO . 3/2003 Nicoleta Banu: Soluţii de combatere a buruienilor – Agriplus. SCDA Teleorman – Tehnologia de cultură a florii soarelui în condiţiile din sudul ţării. Floarea Bodescu.77 9.8-1 24.60 ALCEDO L/HA 4-5 8. nr.25-0.Ing.PAG .19 Alcedo Sursa: Dr.5 50-75 MONO ŞI DICOTILEDONATE (EXCLUSIV SOLANUM.305 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Targa Super Select l/ha l/ha 2 0.14 ELITA. nr. 3 – aprilie 2006 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Soia. SENCOR BROADSTRIKE KG/HA G/HA 0. XANTHIUM) LASSO MECLORAN 48EC DUAL GOLD 960CE STOMP L/HA L/HA 6-10 6-10 ANTIGRAMINEICE L/HA 1-1. ABUTILON. articol în revista „Cereale şi plante tehnice”.5 26.

5 3-4 1.5-3 15. ABUTILON.5 BURUIENI ANUALE ŞI PERENE + COSTREI DIN RIZOMI 23.5 2-2.16 ELITA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA 1.63 52.4 23.09 6.39 8.75-2.5 2 2-2.19 ALCEDO. ELITA 24. ELITA ELITA.51 ALCEDO. ELITA L/HA L/HA L/HA 0.75-1 1-1.306 - FRONTIER FORTE GUARDIAN TREFLAN 24CE TREFLAN 48CE PIVOT FLEX BLAZER 2S GALAXY BASAGRAN Z BASAGRAN 600 DYNAM + EXTRAVAN BOLERO GALLANT S GALLANT CU PETOL AGIL FURORE SUPER TARGA L/HA 1-1. XANTHIUM. CHENOPODIUM) 12.75 1-1.57 ELITA L/HA 1.5-0.11 ALCEDO.09 12.5-2 0.99 ELITA L/HA L/HA 1 2. ALCEDO 51.5 1-1.5-2 80G + 2L MONO ŞI DICOTILEDONATE ANUALE (INCLUSIV SOLANUM.5 1.PAG .5-2 .

Agriplus nr. Soluţii de combatere a buruienilor.44 ALCEDO.5-2 1. 3 – aprilie 2006 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Rapiţă Mecloran l/ha 8-10 Monocotiledonate anuale şi perene din sămânţă (preemergent) Lontrel 300 l/ha 0.19 ALCEDO 19.5-2 5-7 12 24. Gheorghe Elca Săcele – Agricultura României – martie 2005 .5-2 1.3-0. DUPONT Sursa: Nicoleta Banu.80 Alcedo.65 70. Elita Gallant Super l/ha 1 Monocotiledonate anuale şi perene (postemergent) 23.5 Dicotiledonate anuale şi perene (postemergent) 66.307 - FUSILADE FORTE SELECT SUPER ARAMO PANTERA LEOPARD NABU S HARMONY 50SG L/HA 1-1.47 ALCEDO 131.PAG .5 L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA 1.99 Alcedo Sursa: Ing.5-2 1.

8-1 În vegetaţie. Elita Hexflur 80 betanal AM11 Betanal + Sontrel 300 NABU S CE FUSILADE AGIL 100 EC l/ha l/ha l/ha 6-7 2-3 0. Elita .308 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sfeclă de zahăr Olticarb 75 Diizocab 80 Alirox 80EC Dual 960EC Eptam 6E Eradicane 6E Butiran 1/1CE l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 5-6 5-6 6-8 3-6 6-8 6-8 6-8 Preemergent – încorporare în sol Monocotiledonate 26.61 Alcedo.03 Alcedo.60 Alcedo Asociate cu cele de mai sus: Rebatan 80 Venzar 80 kg/ha kg /ha 1-1.5 28.5 2.PAG .5 1-1.39 Alcedo kg /ha l/ha l/ha 1-1. DuPont. costrei şi pir 31.5 Preemergent – încorporare în sol Dicotiledonate 46.5 6+0.

Badin şi Dr.5 0.51 Alcedo.Ing.75 Preemergent Monocotiledonate Dicotiledonate 6. Agricultura României – mai 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Fasole Triflurom 35 Treflan 48EC Pivot 100LC l/ha l/ha l/ha 4. SCA Teleorman – Cereale şi plante tehnice nr.Ing. 2/2002 Dr.F. Aurica Badin.Ing. Elita CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Tomate de vară . Rădulescu. Elita Alcedo. A.09 51.toamnă AS 70 PU l/ha 0.PAG .5-3 Postemergent Monocotiledonate anuale şi perene (Sorghum Halepense din 31.5 1-1.39 Alcedo .63 8.5 2.8-1 1-2 1.4 Preemergent şi postemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate Fusilade Forte Fusilade Super Nabu S l/ha l/ha l/ha 0.3+0.11 52.5 23.99 Elita Sursa:Dr.309 - FOCUS ULTRA Targa Super CE Gallant Super l/ha l/ha l/ha 3-4 2-2.

8-1 0.3 rizomi) 19. 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Ardei Devrinol 45F l/ha 3-4 Înainte de semănat.14 Elita.Ing.5 0.75-1. Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondială.47 Preemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate Alcedo Titus 25DF l/ha 0.PAG . cu încorporare Monocotiledonate Dicotiledonate Stomp 330CE l/ha 5 Preemergent Monocotiledonate Unele dicotiledonate anuale 8. DuPont Sursa: Dr. Alcedo . prin ANCA.03-0. unele perene Dicotiledonate 109.9 163 Elita.310 - Targa Super 5EC Agil 100EC Leopard 5EC Metriphar 70WG l/ha l/ha l/ha l/ha 1-2 0.77 9.04 Postemergent Monocotiledonate anuale.

11 Elita.5 Postemergent Monocotiledonate anuale şi perene (Sorghum Halepense) 19.14 Elita. Alcedo Sursa: Dr.60 Stomp 330CE Triflurex 24EC Treflan 24EC Ramrod 48F l/ha l/ha l/ha l/ha 5 3-5 3-5 6-8 Preemergent.2 2-3 Preemergent Monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale 26.8-1 0. 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Alcedo Varză Dual Gold 960CE Propomit 720EC l/ha l/ha 1.60 Alcedo Argil 100EC Leopard 5EC l/ha l/ha 0.77 9.PAG .2 Preemergent Monocotiledonate anuale Unele dicotiledonate anuale 26. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondială – ANCA.47 Alcedo Sursa: Dr.09 8.311 - Dual Gold 960EC l/ha 1.Ing. ICDLF Vidra . încorporat în sol Monocotiledonate Unele dicotiledonate Preemergent Monocotiledonate Dicotiledonate 8. Alcedo 6. Valentin Miron.Ing.75-1.

Tratat de agricultură.PAG .03 POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Elita. Ed. cireş.312 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Pomi fructiferi Piersic. cais.13 Touchdown l/ha 4 După înflorit Graminee şi buruieni cu frunza . Alcedo Viţă de vie Goal 2E l/ha 5 Înainte de înflorit Unele buruieni anuale şi buruieni cu frunza lată 31. Ceres 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim 28. prun Simazin (Simadon) kg/ha 4-5 Preemergent – în perioada de repaus între rânduri Monocotiledonate şi dicotiledonate din sămânţă Caragard (Caradon) kg/ha 4-5 Postemergent – când buruienile au 15-20 cm Mono şi dicotiledonate anuale şi perene Sursa: Ioan Oancea.

PAG .39 Alcedo Sursa: Ghidul produselor fitofarmaceutice AECTRA – 2002 Tehnologia optimizată de cultură a viţei de vie – ANCA – Proiect SCG 2005 .313 - lată perene şi anuale Fusilade Super l/ha 3 Graminee perene şi anuale 31.

5 3 2.91 Alcedo 32. Foetida) Mălura pitică (Tilletia Controversa) 4.5 0.5 2.5 1 2.5 1 1 2 1. T.5 0.45 Alcedo .60 POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Elita.21 2.5 2 1.PAG .5 Tratamente la sămânţă pentru combaterea bolilor Mălura comună (Tilletia Caries.314 - INSECTO-FUNGICIDE CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM 5.5 2. Alcedo Grâu Dithane M45 Dithane 75GW Dividend 030FS Dividend Star 036FS Miclobor Extra 65PTS Orius ST2WS Panoctine 35LS Prelude SP Raxil 060FS Real 200FS Royal FLD42S Sumi 82FL Tiracarb 60SC Tiradin 500SC Tiramel 60PTS Vitavax 200FF kg/to kg/to l/to l/to kg/to l/to l/to kg/to l/to l/to l/to l/to l/to l/to kg/to kg/to 2.95 19.

6 Boli foliare şi ale spicului Pentru combaterea făinării Tratamente la sămânţă cu insecto-fungicide pentru combaterea dăunătorilor Viermi sârmă 16.5 2 2 3 2 2.06 20.6 1 cerealelor (Erysiphe Graminis) .5 2 3 1. Elita Bazleton 25WP Benlate 50WP Metoben 70WP kg/ha kg/ha kg/ha 0.65 Proiect SCG 2005.2005 Vondozeb 75DG Benit 4.8 3 3 3 3 3 0.315 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Prorect SCG .2 20.5 0.PAG .75 DS Bayleton 25WP Gammavit 85PSU Masterlin Michlodan Extra 45PTS Drius Combi Prolitin AL 81PUS Sumidan Supersem 70PUS Supercarb T80PSU Tirametox 90PTS Dacseed Vitalin 85PTS Bavistin FL l/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to l/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to l/ha 2.

68 37.06 0.5 0.6 0.8 Pentru combaterea: Septariozei (Septoria spp.PAG .09 14. Elita .17 Alcedo Elita.75 27.85 28.8 1 0.) 10.81 Alcedo.8 0.94 28.06 20. Alcedo Alcedo.) Fuzarioza spicului (Fusarium spp.5 0.61 38.6 1 15.5 0.75 0.65 Alcedo Proiect SCG 2005.) 46. Elita Bravo 75WP Brio Bumper Super 490EC Caramba 60SL Carbendayim 500EC Falcon 460EC Folicur BT225EC Goldayim 500SC Granit 20SC kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2 0.6 Ruginilor (Puccinia spp.02 20. DuPont.316 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Proiect SCG 2005 Alcedo Microthiol Topsin 70PU Bion Trifmine 30WP Alert kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 8 1 0.44 27. Elita Allegro Alto Combi 420 Bavistin DF l/ha l/ha kg/ha 0.6 0.91 26.45 Alcedo 12.34 Alcedo 14.

5 0.5 0.5 1 1 1 0.6 0.75 0. Alcedo 26.5 0.PAG .5 1 0.317 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Impact 25SC Mirage 45EC Orius 25EW Sanazole 250EC Shavit 45EC Stratego 25EC Spartak 45EC Sumi 8 12.09 11.5WP Tango Zamfir 40EW Bayfidan 250EC Bayleton 25WP Carbazole 375SE Carbel EC Impact 125SC Mugibon WP Proistoc Protect 50WP Sanaprop l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha 0.21 Elita Alcedo .5 0.5 Pentru combaterea complexului de boli foliare şi ale spicului 28 29.5 0.03 Elita.4 0.5 1 1 1 2.

15 0.3 3 3 3 3 10.PAG .9 Alcedo .5 kg/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 12.1 0.5 0.5 0.98 Alcedo Combaterea dăunătorilor Ploşniţele cerealelor (Eurygaster Integriceps) Insecticide 24.15 0.1 0.5 0.27 Alcedo. Elita 12.3 0.318 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Silodor Tilt 250EC Topsul FL Triadimedon CIG 25PU Vydan 25EC Actellic 50EC Alpha Combi 28.5EC Dimezyl 40EC Dimevur 42.5 1 0.91 22.25EC Alphaguard 10EC Agrothrin 10EC Bulldock 025EC Calypso 480SC Chinmix 5EC CIG-CE Cypermetrin 10EC Dackillin Decis 2.5 0.3 0.5 3.1 0.5 Dursban 480EC Dimevur 42.

3 Viermele roşu al paiului (Haplodiplosis Marginata) 33.5 3.48 Proiect SCG 2005.6 42.6 42.PAG .25 0.5 .3 0.75 0. Alcedo Lebaycid 50EC Marshal 25EC Meotrum 20CE Onefan 90 Pestan Super Sinoratox 35CE Sumi Alpha 2. Elita Sinoratox 35CE l/ha 3.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha 1.08 0.5EC Treban 10EW Valiant 25EC Decis 2.1 0.319 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Ecalux Fastac EC Fury EC.27 Alcedo.3 33.5 0.1 0.5FC Fastac EC Karate 2.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2 1 0. Alcedo 10. EW Karate 2.48 Proiect SCG 2005.1 0.91 22.5 1 0.4 0.

320 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Sumi Alpha 2.98 Alcedo 10.9 Alcedo . Schizophis Graminum) 10.2 0.5 Lebaycid 50EC Perfection 40CE Sinoratox 35CE Sumi Alpha 25EC Sumithion 50EC Thionex ULV Alpha Combi 26.150 0.4 0.1 Gândacul ovăzului (Lema Melanopa) – atacă majoritatea cerealelor 12.5 0.5EC Actellic 50EC Sinoratox 35CE Thiodan 35EC Thionex 35EC Carbetovur 50EC Dimevur 42.4 1 0.3 0.1% 0.1% 2 0.85 1 1 1.1% 1.5 0.1 0.4 2.11 Alcedo Tripsul cerealelor (Haplotrips Tritici) 24.5 0.PAG .11 Alcedo Afidele cerealelor (Sitobian Avenae.25EC Bulldock 026EC Chinmix 5CE Cipermetrin 10EC Dackillin Efcymethrin 10EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0.

Alcedo Regent 200SC Reldan 10EC Sinoratox 40CE Sumi Alpha 2. C.321 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Efdacon 10EC Fusiac EC Fury EC Karate 2. Ioana Caragea.1 0. Popov. Alcedo Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr. Bărbulescu. Direcţia Fitosanitară Ilfov.48 Proiect SCG 2005. Al.4 0.5 0. Mihaela Rotărescu – Agricultura României.5EC Supersect 10EC Victenon 50WP l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha 0.87 16.PAG .5 14.23 Elita.25 3 0. mai 2002 Ing.15 0.3 33. Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002 .63 Alcedo Alcedo 12.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha 3.9 1.1 0.6 42. Cristina Spiridon.75 15.

PAG . Elita Insectofungicide kg/ to 2 .45 Alcedo 14.08 Alcedo.5 Tratamente la sămânţă pentru combaterea bolilor: tăciune 19.5 graminea) fungicide 32.5 3 2 2.16 38.3 2 1.5 2 0.5 0.322 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Orz Dividend Star 036FS Miclobor Extra 65PUS Orius ST2 WS Prelude SP Raxil 060FS Real 200FS Sumi S 2WP Systtane 40W Vitavax 200PUS Fortral 2WS Gammavit 85PSU Masterlin Miclodan Extra 45PUS Orius Combi l/to 1.91 Alcedo kg/to 2 zburător (Ustilago nuda) şi sfâşierea frunzelor (Pyrenophora l/to kg/ to l/ to l/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to 1.2 1 0.

ca şi la grâu Sfâşierea frunzelor (Pyrenophora spp. mai 2002 Ing. Bărbulescu. Ioana Caragea. C. Al.8 3 Boli foliare şi ale spicului Făinare (Erysiphe graminis).).323 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Protilin AL 81PST Sumidan Vitalin 85PTS kg/ to 3 l/ to kg/ to 1. Popov. Direcţia Fitosanitară Ilfov. Cristina Spiridon. Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002 . Mihaela Rotărescu – Agricultura României.PAG . ca şi la grâu pentru rugini şi fuzarioză Combaterea dăunătorilor Gândacul ovăzului (Lema melanopa). ca şi la grâu Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr.

5 Tratament la sămânţă Prevenirea putrezirii seminţelor ţi a plantelor Tăciunele comun (Ustilago Maydis) Tăciunele prăfos al inflorescenţelor (Sarosporium .09 0.) 38...06 Alcedo Densităţi mari de Tanymecus l/ to 28 (20/mp) kg/ha l/ha kg/ha 1 0.PAG .324 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Porumb Altiram 80PUS Caroben 75PTS Flewsan FS Maxim AP 045FS Metoben 70PU Royal FLO 45S Thiram 80WP Tiradin 70PUS Tiramet 60PTS Vitavax 200FF Carbodan 35ST Carbofuran 35ST Diafuran 35ST Furodan 35ST Actara Calypso 480SC Mospilan 20SP kg/to kg/ to kg/ to l/ to kg/ to l/ to kg/ to kg/ to kg/ to l/to 3 2.3 Alcedo Elita .5 3 1 2 3 3 3 3 2.1 Tratament de corecţie în vegetaţie Tanymecus dilaticollis 46.) Gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) Viermii sârmă (Agriotes spp.47 131.

1 5 0.63 Alcedo CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Floarea soarelui Sumilex 50WP Rovral PU50% Ronilan 50WP kg/to kg/ to kg/ to 1 2 2 Tratamente la să.89 Elita .5 1.89 Alcedo Apron 35SD Wakil PTS Konker Punch 40EC Rovral PU50% kg/ to kg/ to kg/ha l/ha kg/ha 4 2 1.25 0.75 15.5 Mană (Plasmopora helianthi) 41.PAG .ânţă pentru combaterea: Putregaiului alb şi cenuşiu (Sclerotinia Sclerotiorum şi Botritis Cinerea) 41.325 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Regent 200SC Sinoratox Plus Victenon 50WP Sursa: Recomandările ICDA Fundulea Agricultura României – aprilie 2004 l/ha l/ha kg/ha 0.

326 - Trifmine 30WP Mirage 45EC Alto Combi 420 Furadan 35ST Diafuran 35ST Carbodan 35ST Terrafuran 350FS kg/ha l/ha l/ha l/to l/ to l/ to l/ to 1 1 1. 3/2003 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Soia Beret MLX360 l/to 1.) Gărgăriţei frunzelor (Tanymecus dilaticollis) 46. Floarea Bădescu – SCDA Teleorman.PAG .25 Tratament la sămânţă Fusarium spp şi Pythium de baryanum Tiramet Sintox 25 Mitac 20CE kg/to l/ha l/ha 2 2 1.Ing.02 Alcedo Sursa: Dr.89 Elita . articol în revista Cereale şi plante tehnice nr.5 28 28 28 28 Insecticide – tratamente la sămânţă pentru combaterea: Viermilor sârmă (Agriotes spp.5 Phomopsis sojae Insecticide Acarianul roşu (Tetranychus urticae) 41.

2 Tratament la sămânţă Puricii de pământ (Phylotreta spp. CLCA Săcele – Agricultura României.) Boli foliare În primele faze de vegetaţie Puricii de pământ (Phylotreta spp.5 0.5 1.75 Alcedo Fastac 10CE Pirimar 25WG l/ha 0.327 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Rapiţă Rovral 50WP Sumilex 50WP Rovral 50WP Ronilan 50WP Sumilex 50WP Supersect l/to l/to l/to l/to l/to l/ha 1 1 1. Vera Gheorghe. martie 2005 .PAG .1% În perioada înfloritului Gândacul lucios al rapiţei Gărgăriţa cruciferelor Sursa: Ing.5 1.075 0.) Păduchele cenuşiu al verzei (Brecorune brassicae) 14.

1 1.5 0.21 Alcedo .328 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sfecla de zahăr Dăunători Promet 666SCO + 200LEX Furadan 35ST Seedox 80WP Cosmos 500FS Gaucho 70WP Mospilan 70WP l/to kg/to l/to kg/to l/to kg/to kg/to 20-25 9 25-28 10-12.PAG .5EC Fastac 10EC Nurelle D Sumicidin 20EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0.3 0.5 20 50 Tratament la sămânţă Răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) Răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus) Viermii sârmă (Agriotes lineatus) Gândacul pământului (Opatrum sabulosum) Gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes punctiventris) Sinoratox 35CE Dursban 480E l/ha l/ha 2-3 1.5 7.8 0.70 22.27 Alcedo.2-0.25 Afide 10.91 17. Elita Alcedo 106.5 Suplimentar în vegetaţie şi contra: Larvelor defoliatoare de Mamestra şi Plusia Sinoratox 35CE Decis 2.

Phoma betae Fusarium spp. Rhizactonia solani Alternaria spp.5 0.5EC Azodrin 400WSC Alpha Combi Boli Tiramet 60 Apron 35D Tachigarden 70WP l/ha l/ha l/ha 0.06 20.5 Cercosporioză 14.3 0.6 kg/to kg/to kg/to 4 4 6 Tratament la sămânţă Pythium spp. Brestan 60WP Fundazol 50 Benlate 50 Topsin M70 Bavistin 50 Derosal 20 Rias 300EC Alto Combi 420 kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 0.02 Alcedo .75 20.3 0. Elita 46.3 0.5 0.329 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sumi Alpha 2.PAG .3 0.3 0.3 0. Peronospora spp.3 0.65 Alcedo Alcedo.

65 Alcedo.3 0.44 28.330 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Proiect SCG 2005 Sulf pulbere Metoben 70 Bavistin 50WP Baycor 25WP Bayleton 25WP Cupravit Score 250EC Tilt 250EC Alert Impact 125SC Rias 300EC kg/ha g/ha l/ha l/ha kg/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 15-25 300 0.Ing.Ing.F.81 Alcedo. Badiu şi Dr.3 Făinare 2. Cereale şi plante tehnice nr.PAG . Agricultura României.12 20.06 20. 2/2002 Dr. Elita 26.5 1.Ing.5 0.5 0.5 Mană.3 0. Elita Sursa: Dr.99 Alcedo 27. Aurica Badiu. Ion Răducu – SCA Teleorman. iunie 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIAL I DISTRIBUIT ORI Fasole Captan 50WP % 0.3 3 0.2-0. antracnoză 7.08 Alcedo .5 0. A.

331 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Tomate vară-toamnă Fungicide.95 5.60 Elita. Alcedo . bactericide pentru combaterea bolilor Sulfat de cupru kg/ha 5-10 Phytophthora inpeotans Septoria lycopersici Turdacupral Perozin B75PU kg/ha kg/ha 5 3-5 Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani Septoria lycopersici Sulf muiabil PU Cuzin SA (10%) kg/ha kg/ha 4 8-10 Leveillula Faurica Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Tiuram 75PU kg/ha 3 Alternaria solani Botrytis cinerea Dithane M45PU kg/ha 2 Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani 4.PAG .

5-1 0.PAG .332 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Septoria lycopersici Cladosporium fulvium Policarbacin PU kg/ha 2 Phytophthora infestans Alternaria solani Cladosporium fulvium Fundazol 50PU Metoben 70PU Topsin M70PU Bavistin 50PU Rovral 50PU kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha 0.5-1 0.75 20. Elita Elita .5-1 Septoria lycopersici Cladosporium fulvium Fusarium oxysporum Verticilium duhliae Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium Captadin 50PU kg/ha 2.5-1 0.65 Alcedo Alcedo.89 20.5 Alternaria solani Botrytis cinerea 14.5 Phytophthora infestans Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium Ronilan 50PU kg/ha 0.5-1 0.06 41.

coleoptere Gândacul din Colorado Afide.5 2. lepidoptere.5CE Birlane 24EC Diazol 60EC Ecalux S Unden 50WP l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0.6-1 Afide.5 0.2-2 1. coleoptere Afide.6-1 0. lepidoptere. lepidoptere.91 22.5-3 2.6-1 Afide.9 Alcedo Afide.333 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Cladosporium fulvium Ridomil Cu48 Sandofan C kg/ha kg/ha 2.5 Phytophthora infestans Dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5 Sinoratox 35CE Carbetox 37CE Oltitox 50PU Onevos 33CE kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 1-1. coleooptere.27 Alcedo.5 0. lepidoptere. lepidoptere. coleoptere.4-4 1. coleoptere Afide. tripşi. tripşi. lepidoptere Actelic 50EC Divipan 100EC l/ha l/ha 0. gândacul din Colorado.6-1 0.2-2 Limaxi Afide. 24.55 Alcedo 10. tripşi Afide. diptere 8. coleoptere Decis 2. tripşi. lepidoptere Afide.3-0. Elita .6-1 1-1.PAG .

2-2 Limaxi Afide. tripşi Afide. lepidoptere.95 41. lepidoptere.62 Proiect SCG 2005 Combatere dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5 Sinoratox 35CE Carbetox 37CE Oneros 33CE kg/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 1-1.89 5. coleoptere Afide.PAG . Ceres.334 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI lepidoptere Sursa: Ioan Oancea – Tratat de agricultură. tripşi.5 2.5-1 0. Ed.5 Leveillula taurica Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Botrytis cinerea Leveillula taurica 4. lepidoptere.60 Elita.4-4 1. coleoptere . Alcedo Elita 0. 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITORI Ardei Fungicide / bactericide combatere boli Sulf muiabil PU Cuzin SA (10%) Dithane M45PU Rovial 50PU Bayleton 5PU kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha 5 8-10 2 0.

coleoptere. tripşi.6-1 Afide. lepidoptere Afide.6-1 1-1. Alcedo Elita . gândacul din Colorado. lepidoptere 24. lepidoptere 10.5 0.5CE Birlane 24EC Diazol 60EC Ecalux S l/ha l/ha l/ha l/ha 0. coleoptere.60 Elita.3-0.5 0.89 5.95 41. Ceres 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIAL I DISTRIBUIT ORI Varză Fungicide. coleoptere Afide.6-1 Afide.PAG . lepidoptere. Tratat de agricultură.91 22.6-1 0. coleoptere. bactericide pentru combaterea bolilor Turdacupral Perozin B 75PU Dithane M 45PU Rovral 50PU kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 5 3-5 2 0. coleooptere Afide.27 Alcedo. Elita 8. Ed. diptere Afide.335 - Decis 2. tripşi.6-1 Afide.55 Alcedo Decemtion 20EC Unden 50WP l/ha l/ha 1.8-3 0. lepidoptere. lepidoptere Actellic 50EC Divipan 100EC l/ha l/ha 0.5-1 Botrytis cinerea Xanthomonas campestris Perenospora brassicae 4.9 Alcedo Sursa: Ioan Oancea. coleoptere Afide. tripşi.

8-3 0.5 Botrytis cinerea Perenospora brassicae 7. Ceres 1996 . Tratat de agricultură. coleoptere Afide. coleoptere Coleoptere. lepidoptere Actellic 50EC l/ha 0.6-1 Limaxi Afide.08 Alcedo Sursa: Ioan Oancea.336 - Sclerotinia sclerotiorum Captadin 50PU Ridomil CU48 Sandofan C Dăunători Metaldehida 5 Carbetox 37CE Dipterex 80SP Decemtion 20EC Unden 50WP Divipan 100EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 2.5-3 2. coleoptere.5 2.5 1. lepidoptere 24. diptere Afide.9 Alcedo l/ha l/ha l/ha 2. tripşi. lepidoptere Afide.6-1 Afide.4-4 1-1.6-1 0. coleoptere. lepidoptere.PAG . Ed.

13 Vondozeb 80WP % 0.2 Proiect SCG 2005 1  Exprimarea în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultură pentru stropiri se folosesc 800‐1000 l soluție  .PAG .2 Umflarea mugurilor Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Uscarea ramurilor (Cytospora cineta) Monilioze (Monilinia spp. acarieni.5 În repaus vegetativ Coccide Ouă de afide. insecte defoliatoare Forme de rezistenţă la majoritatea bolilor 4.337 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Piersic Oleodiazol 3EC %1 1.) Rapăn (Venturia carpophila) 16.

338 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Ciuruirea bacteriană a frunzelor (Xantomonas campestris) Merpan 50WP % 0.PAG .35 59 Alcedo.15 10-15% din flori au început 15.34 Alcedo 56.25 Dezmugurit (buton verde) Băşicarea frunzelor Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Ouă de acarieni Teldor 500SC l/ha 0. Elita Alcedo .75 Buton roz Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molia piersicului (Anarsia lineatella) Bravo 500SC % 0.

2 Proiect SCG 2005 8.5-1 cm (la avertizare) Talstar 10EC % 0.339 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI să-şi scuture petalele Diazol 60EC 0.PAG .2 Fructul cu Ø de 0.15 Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molii (Anarsia lineatella şi Cydia molesta) Afide. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP % 0. insecte defoliatoare 16.55 Alcedo .04 Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Afide.

2 Fructul cu Ø de 2. afide 8.5-3 cm (la avertizare) 16.34 Alcedo Diazol 60EC % 0.008 Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Făinarea (Sphaerotheca pannosa) Păduchele din San-Jose .5-2 cm (la avertizare) 15. molii.15 Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Făinarea Uscarea ramurilor Rapăn Băşicarea frunzelor Păduchele din San-Jose.2 Proiect SCG 2005 Fastac 10EC % 0.55 Alcedo Vondozeb 80WP % 0.15 Fructul cu Ø de 1.PAG .340 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Bravo 500SC % 0.

PAG . 2005 (Proiect) Dr.15-0.341 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Molii. ciuruire. ouă de păduchi de frunze. acarieni Turdacupral 50PU Diazol 3EC % % 0.2 0. Zenovia Dimulescu – SCDP Băneasa. acarieni.Ing.2 Umflarea mugurilor Monilioza.55 Proiect SCG 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Alcedo Cais Oleodiazol 3EC % 1. afide. insecte defoliatoare.25 Buton verde 7.67 Alcedo .2 Proiect SCG 2005 Merpan 50WP % 0. forme de rezistenţă la diferite boli 4. cancerul ramurilor 16. Antonia Ivaşcu şi colab. insecte defoliatoare Sursa: Ing.13 Vondozeb 80WP % 0. uscarea ramurilor Afide.15 Băşicarea frunzelor Ciuruirea. 8/2002 8.5 Repaus vegetativ Păduchi ţestoşi. – SCDP Băneasa. Revista Horticultura nr. rapăn.

15 Fruct cu Ø de 1. ciuruire.2 0.15 Monilioză. boala plumbului 8.04 Fruct normal Monilioză.26 Proiect SCG 2005 16.02 Fruct cu Ø de 1 cm Monilioză.5-2 cm Monilioză. monilioză. păduchi de frunze. rapăn.2 După recoltare şi tăiere în verde Păduchi ţestoşi.2 Proiect SCG 2005 8. rapăn. ciuruire. rugină Champion 50WP 75% din frunze căzute Ciuruirea.75 10-15% din flori au început să-şi scuture petalele Diazol 60EC % 0.2 8. insecte defoliatoare Turdacupral 50PU Talstar 10EC % % 0.2 0.55 Proiect SCG 2005 Alcedo 16.55 Alcedo . cancerul ramurilor. rapăn Teldor 500SC l/ha 0. insecte defoliatoare. afide. rapăn. afide. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP Calypso 480EC % % 0. ciuruire.15-0.2 0.15-0. păduchi ţestoşi Turdacupral 50PU % 0. carii.342 - Monolioza. afide.PAG . insecte defoliatoare. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP Diazol 60EC % % 0. ciuruire. ciuruire. rapăn.

17 Alcedo.16 38.08 Alcedo.04 0.3 Brumeriella jaapii (pătarea roşiatică a frunzelor) Monilinia spp. Elita 4. DuPont.5 0.5 0. (putregaiul brun şi mumifierea fructelor) 8. Elita . Elita Brumeriella jaapii (pătarea roşie) 14.4 0.26 Proiect SCG 2005 Champion 50WP Rovral 50WP Ronilan 50Wp Sumilex 50WP Orius 25EC Folicur SOLO 250EW Systhane C % 0.075-0.343 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Cireş Oleoekalux S Oleocarbetox Oleodiazol Turdacupral 50PU Zeamă bordeleză Kocide 101 % % % % 1.13 Alcedo Funguran OH sau Champion 50WP 0.73 9.48 Alcedo.9 10.PAG .1 % 0. defoliatoare Buton alb Patogeni bacterieni şi micotici Stigmina carpophila (ciuruirea frunzelor) 9.1 0. ouă de afide.3 Umflarea mugurilor Păduchi ţestoşi.5 2 1. 41.89 Elita 26.1 0.1 0.3 0.1 Deschiderea primelor flori Începutul scuturării petalelor Monilinia spp.61 28.

08 Alcedo.27 Alcedo.15 0.55 Alcedo .03 0.16 38.08 Alcedo Alcedo Alcedo.16 38.1 0. defoliatoare 131.91 22. Elita 8. Elita 26. minatoare.17 Alcedo.15 0.PAG . minatoare.15 0.04 0.1 0.1 Stigmina carpophila (ciuruirea frunzelor) Defoliatoare.344 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Atemic Systhane 12EC Topsin M70 sau Bravo 500SC Decis 2.02 0.15 0.1 0.3 Elita 8.5EC Sumi Alpha 2.2 0.61 28. Elita 10.1 0. 14.15 0.04 0. Elita 0.15 Creşterea fructelor la 6-8 zile după tratamentul anterior Rhagoletis cerasi (musca cireşelor) Afide.55 Creşterea fructelor şi lăstarilor Boli bacteriene şi micotice 14. afide etc.5EC Diazol 60EC Sinoratox R35 Sinoratox R35 %% % 0.5EC Diazol 60EC Topsin M70 Systhane C Systhane 12EC Bravo 500SC Folicur SOLO 250EW Calypso 480SC Sumi Alpha 2.75 14.04 0.

5 0. DuPont.PAG .2 0.Ing.1 0.15 0.1 0.48 Funguran OH sau Champion 50WP 0.16 38. Valentina Amzăr şi Dr. Mihaela Surnedrea) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI . 2005 (Dr.4 După căderea frunzelor Patogeni micotici şi bacterieni Păduchele din San Jose 12.15 0.Ing.1 0.73 9.15 0. Elita % % % 0.3 Alcedo.23 Elita. Alcedo După recoltarea fructelor Patogeni micotici şi bacterieni 14.2 0.3 9.08 Alcedo Alcedo.9 10. Elita Sursa: ICDP Mărăcineni.3 0.345 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Viermele Rhagoletis cerasi Topsin M70 Systhane C Systhane 12EC Bravo 500SC Ekalux S Reldan 40EC Carbetox 37EC Ultracid 20EC Fungicid cupric: Turdacupral 50PU Zeamă bordeleză Kocide 101 0.87 16.75 14.

09.2 2 0.32 4.5 Forme hibernante de dăunători Păduchele din San Jose Oleodiazol 3EC % 1.2006. monilioză Maxim DISTRIBUITOR I Machteshim Agan Alcedo Alcedo Grecia CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM Viţa de vie Kelthane 18EC Sulf pulbere Curzate Super V Karathane LC l/ha kg/ha kg/ha l/ha 2 25 3 0.16 Elita. 101 şi 102/2006 218.5 Acarianul roşu al pomilor.09 2.8 1.PAG . publicată în Sănătatea plantelor nr. alţi dăunători Confidor OIL SC004 Agrofos 48EC l/ha l/ha 2 15 Quadraspidiotus perniciosus (generaţia de vară) Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06. ciuruirea frunzelor. Proiect SCG .13 Pătarea roşie a frunzelor.12 MAXIM Proiect SCG 2005 23.346 - (€/UM) Minim Prun Alcupral 50PU Superchamp 250SC Odeon 820WDC Aplaudus Super % kg/ha kg/ha % 0.5 Acarieni Făinare Înainte de înflorit Mană + făinare + molie 14.

PAG .6 42.25 5 3 0.09 23.26 14. Proiect SCG 2005 După înflorit Mană + făinare + molie 8.82 Proiect SCG 2005 Proiect SCG 2005 Vondozeb Karathane LC Sulf pulbere kg/ha l/ha kg/ha 2 0.48 Proiect SCG 2005. Proiect SCG 2005 Mikal B Topas 100EC Sulf muiabil Champion 50WP Karathane LC kg/ha l/ha kg/ha kg/ha l/ha 4 0.5EC l/ha 0. Proiect SCG . Alcedo Microlhiol Special Champion 50WP Topas 100EC Sulf muiabil Karate 2.48 Alcedo.2 Proiect SCG 2005 14.5 30 Mană + făinare 16.53 75.16 Proiect SCG 2005 Elita.5EC kg/ha kg/ha l/ha kg/ha l/ha 3 3 0.5 Mană + făinare 18.347 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM MAXIM 2005 Karate 2.25 33.82 Proiect SCG 2005 Proiect SCG 2005 Mană + făinare + molie 8.6 42.25 5 0.09 23.16 Elita.26 75.025 33.

PAG .48 Alcedo.06 Proiect SCG 2005.348 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM MAXIM 2005 Karate 2.25 33. Proiect SCG 2005 Sulf pulbere Sulfat de cupru Bavistin 50WP kg/ha kg/ha kg/ha 30 10 1 Mană + făinare + putregai 2.5EC l/ha 0. Elita Sulf muiabil kg/ha 5 .12 Proiect SCG 2005 20.6 42.

viţă de vie). .dimensionarea necesarului de echipamente tehnice destinat mecanizării lucrărilor agricole s-a efectuat în funcţie de următoarele criterii: tipul profilului analizat (cereale şi plante tehnice. în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. de înaltă productivitate. evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie. ghidul etalon promovează o metodă de informare practică cu problemele de ansamblu ale managementului culturilor vegetale. eficiente economic şi nepoluante. . situaţia echipamentului tehnic (în fabricaţia curentă). a fost de a obţine consumuri reduse de combustibil cu cca 12%. capacitatea de lucru al echipamentului tehnic. întregul complex de măsuri fitotehnice. legume câmp. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne. Fiind considerat un instrument de pregătire profesională pentru cei care lucrează în agricultură. energetic şi ecologic.PAG . mărimea modului. lucrarea tratează elemente tehnice. Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole pe . . Scopul urmărit prin fundamentarea tehnologiilor de producţie după criteriile economic. In capitole distincte. exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici pentru alegerea variantei decizionale optime.349 - UNELE CONCLUZII Urmărind evoluţia exploataţiilor agricole din România s-au conturat argumente importante privind necesitatea şi utilitatea ghidurilor care să vină în sprijinul producătorii agricoli. lucrările manuale şi materii prime şi materiale. pomi. eficientizarea exploataţiei agricole. executarea lucrărilor agricole de calitate şi în epoca optimă. precum şi al economiei de materiale. de forţă de muncă cu cca 12-15 %. comensurează efecte şi eforturi.fişele tehnologice cuprind elemente de calculaţie pentru lucrările mecanizate. pentru care s-a avut în vedere costul lor minim.descrierea tehnologiilor cadru pentru culturile luate în studiu. precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie.

s-a făcut astfel încât efortul financiar să fie minim.traduc finalităţile producţiei vegetale în orientări concrete (profit. . Printr-o evaluare finală a ghidului se: . . .indică obiective pe termen mediu.precizează evoluţiile pe care poate să le aibă fermierul în legătură cu utilizarea sau adaptarea echipamentelor tehnice de mecanizare.proiectează traiectoria de evoluţie a managementului exploataţiei agricole vegetale pentru a vedea care este funcţionarea actuală a exploataţiilor.PAG .350 - cele 4 profile şi module semnificative. rata profitului) de eficientizare a activităţii desfăşurate. . . .pregătesc o evaluare pe termen mediu a activităţii indicând deja elementele care ar trebui să fie atinse sau transformate (influenţarea deciziei).descrie evoluţia pe care poate să o aibă fermierul pentru a îmbunătăţi managementul exploataţiei.

1995 6 Cepoiu. Editura Mirton. C. Management modern în unităţile agricole. Lacatusu. 3 Balan. Fântâneru.PAG . I. Mangement si Marketing in Agricultura. şi colab Dincu. V. 2001 Tehnologii moderne pt cultura plantelor de camp. Chişinău. I. Dinu Toma Teaci D. I.351 - Bibliografie selectivă 1 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară 2 Alecu. Bucureşti 2003 12 Oancea. Gh. M. Saviţchi.coordonatori Lecţii ale tranziţiei. Hartia. industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung. H. Gh. 1980-1085-1990 Managementul in agricultura Editura Ceres. D. Gh. P. M. Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti. Alimentaţiei şi Pădurilor Strategia de dezvoltare a agriculturii. Gh. Bucuresti 1998 13 14 Popescu. (2001-2005 şi 2005-2010) 10 Nica. organizare. Barbăroşie. S. Bucuresti 2000 15 16 Stoian Elena. dezvoltare. M. Economia rurală – compendiu. 4 Butnariu. Editura Ceres. Petrescu. R. . Editura Atlas Press 2004 Bazele tehnologice ale culturilor agricole. Editura Ceres. 5 Bold I. 2001 Legumicultura. Editura ARTPRINT – Bucureşti 1995 11 Oancea. Sin. S. exploatare. Editura Ceres. Timişoara. Editura Ceres. Avram C. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE. Manual de management al fermei. N. pentru principalele . Bucuresti 1997 Alecu. si colaboratorii Zonarea producţiei agricole. I. Cimpoieş. Chisinau 1991 Pomicultura. Management în agricultură. Ciofu. Editura Alma Mater Sibiu 2003 Capacitatea de producţie actuală şi cea potenţială a terenurilor agricole din România. Pomicultura aplicată. Indrea. Editura Expert. AL. Glăman.. M. Editura Ştinţelor Agricole Bucureşti 7 8 Drăghici. Bucuresti 2002 9 Ministerul Agriculturii. 1992 Exploataţia agricolă.

. http://europa. Bucureşti.C.A.11. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.1987 30 *** Euro-Lex Législation communautaire en vigueur.OF. Dejeu.. Bucureşti. L. Bucureşti.D.eu. 1995 Analiză economică financiară. nr. Robu. 1987. utilaje şi instalaţii pentru agricultură 24 *** INFO-AMSEM. Vol. Alimentaţiei şi Pădurilor.A. M. 1077 17 Ţârdea. Georgescu 19 Zahiu. Bucureşti.T. Editat de Oficiul de documentare şi publicaţii tehnice. Lazar. U. 23 *** H. nr.V.01. Gh. 1.II. nr. Bucureşti 2005 29 *** Cartea tehnică a agricultorului Centrul de material didactic şi propagandă agricolă.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999 . Bucureşti.partea I. anul II. 2139/2004 din 30. Agricultura României.2004.A.PAG .S. Ministerul Agriculturii. – Bucureşti. 2004 Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole Europeana. I. 26 *** Maşini agricole – Catalog.A.E.2005 – Maşini. Editura Economică.S. N. 18 Vâlceanu. iunie 2001 – Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală 25 *** Catalog de Maşini agricole.I. M.352 culturi în producţia vegetală: cereale şi plante tehnice. C. IV. 20 *** Viticultura.M. L. 2002 21 *** Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de Statistică 22 *** Creşterea productivităţii muncii în producţia agroalimentară şi efectele ei sociale.. Vol. 1966 27 *** Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de retribuire a mecanizatorilor.46 din 13. Vasile.A. R. Bucureşti.A. A. Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de Economie Agrară.G. 1985 28 *** „Module specifice de exploataţii agricole în Agrozona de Câmpie”.S. numărul 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful