Semestrul I 1.a.

Ecuatii ale modelului semiotic E1 Iluminatul holului se va face prin ample corpuri suspendate pentru a asigura un caracter festiv Acest enunţ este o modalitate de gîndire endostenofonică (nerostită), obişnuită în procesul de proiectare, când se emit permanent astfel de judecăţi de relaţie, analiza următoare având în vedere aspectul procesoral al demersului: „ceva” este pus în legătură cu „altceva”. Există două categorii de termeni: 1) care se referă la constituirea fizică a unui obiect (hol iluminat, ample corpuri suspendate) făcând parte din domeniul propriu al construirii obiectuale. 2) Care presupun implicarea omului, a unui grup de oameni, o societate (festiv), fără legătură directă cu aspectul fizic. Deci este necesară o cantitate de gîndire, semnificativă atunci cînd leagă împreună cele două domenii, prin care se obţine o relaţie de tip buclă ( cele doua domenii sunt cu variaţie concomitentă, orice schimbare într-unul implică modificare în celălalt); Arhitectul operează cu judecăţi de relaţie între domeniul tehnic şi cel uman a căror mişcare în procesul proiectării , este concomitentă.

HOL CORPURI ILUMINAT =element portant (P) AMPLU SUSPENDAT =variabila (V) CARACTER FESTIV

= ansablu (A)

=acţiunea umană de referinţă (A.U.R.) A.P.V  A.U.R.

=> ECUAŢIA SEMIOTICĂ INTENSIVĂ

Semiotica este ştiinţa senmelor care se constituie post factor întrucât nu are sens fără evidenţa obiectului cercetat.

Din punct de vedere semiotic A.P.V. este un semnificant întrucât are propunerea de a vorbi, de a trimite la o activitate, la un semnificat (A.U.R.)

Un obiect în singulareitatea lui nu poate fii semn decît atunci cînd existenţa îi este controlată de referinţa umană, este contextul în care arhitectul apreciază, judecă toate elementele de arhitectură. Sensul intrinsec al arhitectului se dezvăluie în dinamica mişcării de relaţie dintre semnificant şi semnificat (asemuirea unui interior de catedrală gotică – cu o pădure de piatră) # comentariu extras din - A.P.V. => poetică arhitecturală arhitecului: - A.U.R. => domeniu de semnificaţie despre lumea mundaneitate

-# poetica – în funcţie de capacitatea poetică, artistică a persoanei -# mundaneitatea – în funcţie de pregătirea profesoinală a comentatorului => raţiunea de a fi, a arhitecturii Semnul de arhitectură este o entitate complexă Ecuaţia semiotică extensivă  are în vedere, evaluarea semnului atît antefactum prin idei directoare, cît şi post 18518p1518s factum, prin raţiunea de a fi. În procesul de creaţie a arhitecturii apar ante-factum idei relativ semnificative: transformanţii extrinseci (care nu sunt semnificaţii), aceştia intră într-o uniune de idei  sub autoritatea ideilor directoare în numele cărora se

acşionează în proiectare, care la rîndul lor vizează unificarea semnului, se implică în el şi subzistă în semnificaţie. Semnificaţiile printr-un proces de feed-back determină structura ideilor directoare. 1.b.Gradele de delimitare a spatiului

Configurarea spaţiului în regimul expectativ: prin dislocarea ambientului în trei zone modelate. Prin închiderea spaţiului  relaţie; spaţiu ca ofertă + reactor. Prin imaginare de evenimente spaţiale în aceste zone => o infinitate de combinaţii reductibile la 6 structuri.

1.–nu există limite spaţiale => maximă libertate de mişcare, manifestare, spaţialitate. -spaţiul este caracterizat de o presiune nelimitată asupra noastră => impactul cu realitatea duce la agorafobie – frica de spaţiu deschis. 2.-prezenţa parietală duce la realizarea spaţiului curb,al dublei polarităţi: intra sau extra-muros; dintre o persoană şi un dincolo; deschidere pe verticală + o latură  senzaţia vecinătăţii. 3.-apare extrapolarea stânga dreapta -spaţiul mobilat pe liniaritatea pietonului => o stare dispoziţională susţinută de dilema înainte-înnapoi; =>coridor urban  protecţie, identificare -drumul cel mai scurt intenţie - obiect -fără alternanţe, spaţiu totalitar 4.-ilustrează spaţiul ca realitate tranzitivă interior – exterior, specific prispei, umbrei, loggia

-microclimat pozitiv: specific lumii mediteraneene: invită la repaos şi reconsiderare. 5.-este cazul spatiului curţii închise în care se realizează o mişcare circulară de închidere. -axa verticală pusă în valoare -pattio îngrădit -prima treaptă de interioritate cu semnificaţii diferite în funcţie de cultura în care apare. 6.-cazul închiderii totale,caracterizată prin efectul interiorităţii (protecţie izolare, intimitate) -poate fi trăit cu valorizări pozitive: o epidermă extinsă sau negativă =>transformări în capătul de linie de unde nu se mai poate face nici un pas. =>situaţia conştiinţei panicate de angrenantul sentiment de claustrofobie  spaţiu carceral, patologie pentru cel care le propune; Cele 6 structuri claustromorfice = structuri antropologice de bază, instrumente de expresie a oricărui arhitect. Ele îmbracă forme particulare diferenţieri stilistice, funcţie de aria culturală în care apar. 2.a.Axialitate, consecinta a regimului expectativ Teoria axelor - provine din teoria monumentalitatii - principiu de compozitie sine-qua-non monumentalitatii - se bizuie pe relatia dintre starea dispozitionala si cea situationala - axele au aparut din cele mai vechi timpuri si s-au exprimat pe parcursul unei procesiuni > o succesiune de elemente(credinciosi, lei, coloane, multimi aliniate > cu cat mai lung, cu atat mai important) -2 el. identice pot crea un ax de capat pentru acces, se poate specula linia de privire, este important axa vizuala

axa vizuala > principiu de compozitie > simtite ca date obiective > proiectii psihologice ale axei vizuale proiectate de om -simetria – formalism irational (indepartare de functionalisti) echilibru static absolut evident . sentiment de siguranta. introduce oprirea ca stare de meditatie II.creeaza confort vizual. concavizarea fatadei principale relatia corporalitatii umane cu mediul: axele vizuale folosesc la structurarea spatiului – comportamentul vizual al omului genereaza fronturile si flancurile I. ierarhizare a functiunilor ex: teatru elisabetan-separarea axelor functionale total – anihilarea granitei .axe functionale > dispozitii care presupun un anumit concept functional > rezultanta unei judecati de valorizare. echilibru psihologic -perspectiva .ex:grecii > diminuarea verticalei in miscarea liniei de privire in planul vertical > privire ascendenta > speculatii optice > deformarea frontului > aplecat in fata ca sa fie perceput ca drept.egipteana sustinuta de un traseu ritmat (Karnak) .2 circuite functionale -interfata (scena) .renascentista.inseamna traire spirituala (Acropola) .

axele functionale sunt judecari ierarhizante aplicate comportamentului uman III. succesiunea de curti. ierarhizare in arhitectura monumentala .exista o ierarhie care creste in valoare pe masura ce inaintam spre instanta suprema iadul > non-valori -exista o segregare foarte bine conturata. exista un spatiu important de primire+anexe(intari laterale) . axe conceptuale > ierarhizarea valorilor pe o axa (axa absiala.atitudine . dar care au diverse anexe care nu se pot intersecta ..fluxuri – care creeaza axe. natura > este cel care ofera terenul >inchis sau deschis . zid > intimitate sporita .care se intersecteaza partial.contextul. retragere pe inaltime.vecinatatile > implantare intr-un spatiu public. foisorul la palat valorile scad ierarhic spre inaltime si spre anexe. construit . a transcendentei) > surprind omul in interioritatea lui > sunt traite ca o evolutie pe traseul verticalei .deschisa. retele .zona de acces de la care percepem cel mai bine element simbol reprezentativ -ex: piata e locul de unde percepem turnul. de comunicare voita > pietele renascentiste inchisa.prima contestare a acestei dispozitii ierarhice > in modernism > casa > sculptura > nu exista fata/spate > o bijuterie sculpturala intr-un parcurs dinamic de jur-imprejur . porticul.

ierarhizarea volumetrica < din ierarhizare functionala (exprimarea sincera a niste rapoarte care in ciuda democratiei nu sunt egale) > comunismul. deductie.inductie. sa distruga . analize Lr . (Le Corbusier) 2. retinere. sa conduca. a fost propulsor de educatie si formare a poporului. socialism – educarea maselor prin arh. este un receptacol .ex: casele sasesti > aparare. rezerva fata de spatiul public.legatura intre arhitectura si valoarea ei educationala/ideatica > exista tendinte opuse ale arh. se naste un zeu .axa verticala > lumea dialogeaza cu trasncendentul .lumi ale binelui > vor sa cunoasca ↔ fortele raului > sa ramana singuri. promotor de gust.valori individuale > democratie Li – lumea ideilor Lp – lumea proceselor. de valoare > nationalism.b.orice arh. inaccesibil inamicilor > introvertire . sacra este un receptacol in care se asteapta sa se intample evenimentul sacru .Evolutia iconografiei in cultura europeana Patapievici > cand spatiul devine anizotrop.lumea reala axa abisala > relatie intre transcendenta si capatul opus (centrul pamantului) > raul . > acele perioade ale omenirii in care arh. > care face ca la un moment dat o idee sa predomine si sa fie motorul generator al arh. incarcarea valorilor intr-un tot amorf .arh.

reforma > critica a clerului.renasterea a dat voie sa se dezvolte. schimbare . relecturarea Bibliei in esenta ei > reactie dura si sangeroasa reprimata de catolici (deja deviasera de la concept) Iconografia > imaginalul – sta la baza artei occidentale (abundenta nelimitata in exprimare) -imaginarul laic > in renastere –erosul.. sacrificii in vederea invocarii unui zeu > prima tentativa de eterogenizarea spatiului > cuceriri de teritoriu > infigerea unui tarus. comunicarea la distanta inconstient > visuri. perimetrarea. au devenit muritori (isi pot castiga locul in paradis daca viata de pe pamant e corespunzator) exista o conceptie > artistii au sanse (ei recreeaza lumea prin sacrificii de sine) . alaturi de crestinism si o lume laica > umanismul .a treia cadere > ridicarea lui Isus in cer > apar primele biserici crestine. irational .a doua cadere > alungarea din rai a oamenilor > viata oamenilor s-a schimbat. luarea in posesie (la fel ca la animale) > investirea spatiului cu o semnificatie .contrareforma > innoire.prima cadere > aparitia primelor temple in care apar zeii (cand zeii s-au retras dintre oameni) > lumea a inceput sa construiasca altare. receptacol al acestui Dumnezeu Patapievici > in momentul in care s-a facut lumina in mintea oamenilor > “ideea gandibila” – au aparut idei de distrugere (neoplatonicienii au incercat sa lege crestinismul cu filosofia greaca) .reforma > castrarea imaginalului (a interzis orice reprezentare a Dumnezeului) .

tema ornamentului a revenit 1.. ca diferenta (M. fara prea multa imagine) nu mai avem imbinarea artei cu arh. Walter Benjamin) 2.puritanismul > “ataca” tot mai drastic imaginalul . sens. XVII-XVIII – se naste stiinta moderna Laplace – comunica lumii (scrie cartea fara imagini) “Mecaique celeste” (sec. se exprima pe sine. albul. XX) > fara imagini .sec. sacru - . tema gandirii . ornamet = crima < si in arh. arh. la fel. XVIII) Newton – infinit in matematica > element care a deschis drum mecanicii cuantice (sec.Foucault.eterogenizarea spatiului si cautarea de receptacol si de sensuri este o tema actuala (inceput in post-modernism) .de tip fractal > continuitatea in gandirea lumii. inducerea unei semnificatii fara a abunda in informatii.influente asupra evolutiei artei in biserica ornamentul a disparut (nimic nou nu mai apare dupa baroc si clasicism in biserica catolica) apare arta abstracta > interpretare. sentimente (epurarea mijloacelor. umbra volumelor in lumina post-modernism > nevoia de centru evocare.de tip binar > crestinism. notiuni. cuanta culturala (Umberto Eco) 3. in cunoastere . cultura hibrida cu calitati comune catolicism initial+celui pe care le dezvolta -gandirea fractala Patapievici .

crestinismul a avut 3 secole de claustrare 3.lumea islamica conserva identicul.Procedeele indentitatii-modelul transformational I.Identitate. dintre starea fizica si starea vie a lucrurilor Arta se ocupa cu miscarea orchestratiilor dintre fizic si biologic -pretinde din partea creatorului capacitatea de a citi continutul figurii. isi trage seva din propria traditie fara sa evolueze . continua.islamicul ca arta a pastrat intact imaginalul . Exista stiinte pentru dezvoltarea acestor serii. asemanare-omologie si analogie -omologie=omotetie . identitate mare→variatie afina -structura figurala invarianta (variatiuni pe aceasi tema)-spiritul omotetic -miscarea imaginarului este omologica -analogie: se opereaza in campul definit de contradictia dintre identitate (<) si diversitate (>) schimbandu-se structura figurala -recognoscibilitatea esentei: varietate mare (variatiuni analogice) domeniul -identitatii-fizicul -diversitatii-bioticul => si la acest nivel se observa lupta contradictorie.a.. de a extrage din tema figurala tot ce poate ea oferi.varietate mica. Pentru o caracterizare a individului se reduce familia omoloaga => personalizare (stabilirea portretului robot) .

simplu/sofisticat -punerea in evidenta a unui obiect prin contrast pentru a-i permite lecturarea 3. Modelul colocarii (integrator) -colocarea =termen uzual matematic. ce presupune un numar de constituenti prin care se ajunge la un rezultat =proces de creatie artistica. care presupune o decizie majora inainte de a se purcede la demersul major -arhitectul creeaza totalitati. ea inseamna capacitatea de a vedea mult in putin ->depresurizarea patratului: in el zace o multime de informatie Continutul figural = suma relatiilor functive ca un ansamblu vizual alcatuit din constituenti ai unei figuri date Colocarea elementelor nu se face la intamplare.Prefigurarea.b.II.dezvoltare. facand posibila identitatea spatiului -modificarea pozitionala -modificarea formei III. evolutie formala: modificarea dimensionala (cresterea unei dimensiuni sau a tuturor dimensiunilor. in cele mai diverse forme (floare-samanta) -in arhitectura: lumina/umbra. este necesara o regula ca sa obtinem imaginea initiala => ansamblul rezulta din colocarea constituentilorregula de compozitie . Contrast.ansamblu -un astfel de procedeu = operatiunea de depresurizare utilizata in domeniul figural. duce la schimbarea caracteristicilor) -de la spatiul mic→mare: etapele dezvoltarii apar lizibile. opozitie -exprimarea puternica.

ambele fenomene=depresurizare Regula a carei respectari duce la apritia altor figuri este cea care genereaza ansamblul. uzand de toata capacitatea lui pentru descoperirea regulii ansamblice.. R-regula de compozitie ->prin inversare rezulta expr. adica face din mult putin prin presurizare Ex.. compunere.+CN]+R=(A) Arhitectul cauta liantul care sa adune legea de compozitie care sa asigure aparitia unui ansamblu armonios. circulatiile verticale.+CN]+R.. iar in cadrul regulii colocarea inseamna suprapunerea de retele Concluzie: daca privim figura ca pe o concentrare vom avea definitii conjunctive. . privind-o ca pe o iradiere -> definitii disjunctive. colocarea insumand si compozitie.rile arhitecturale: -cand se intra in hol trebuie sa gasesc usor biroul de receptie. biroul de schimb .. deoarece ele vin din interiorul figurii. punere la un loc -expresia enuntului figural generalizata (A)=[C1+C2+.-ansamblu=constituenti+regula .. ele sunt definitii conjunctive. procesului de proiectare in cadrul nucleului integrator [C1+C2+. unde A-ansamblu.un element figural. facand abstractie de mediu -definitiile disjunctive .. intr-un mod intrinsec.privesc figura ca pe un subiect care descompus in doi constituenti scot in evidenta de fiecare data o structura contextuala -> constituentii nu mai sunt elemente. presupunand o relatie intre figura respectiva si un analizator -depresurizarea = posibilitate de a vedea intr-o realitate unica o multime de relatii -enunturile figurale nu epuizeaza problema depresurizarii.

integratoare 2.proces de intuitie pentru a intelege gestul creator: .(biroul de receptie+biroul de schimb+circulatie verticala)+R=hol -regula-orientarea axei vizuale-> nu constituentii cer o regula ci regula alege si leaga constituentii Gropius: locuinta proprie . o simpla aditionare ar reprezenta o mare greseala -compozitia = cautarea unei fiinte care se manifesta sub forma unei totalitati -prin intermediul modelului integrator arhitectul cauta o realitate noua. Walter Gropius – Fagus Werk . decat posibilul care este incredibil 4. modul de organizare a proceselor mentale-stanga-sp. renascentistul L. Alberti: exista un singur aranjament armonios si perfect al partilor pentru fiecare lucru 4. rezultat al unui efort de creatie Exista 4 argumente in sprijinul modelului de creatie 1.a. Aristotel: trebuie sa preferam imposibilul care este verosimil. Paradoxul lui Pooper: cu cat nr.Modelul transformational. prefigurare. negare Analiza post-factum al arhitectului I. evocare. complet diferita de suma constituentilor. constituentilor este mai mare.B.4 constituenti (zona diurna+zona nocturna+servicii+placa turnanta)+R=ansamblu [camera de zi+dormitor parinti+dormitor copii+baie+bucatarie+camara+hol] +R=casa Regula = zona diurna ->placa turnanta(serviciu) ->zona nocturna Arhitectul in procesul de cautare este obligat sa produca relatii care converg catre ansamblu. secventiale -dreapta-sp. cu atat probabilitatea este mai mica de a gasi ansamblul 3.

. Marcel Breuer = sediu UNESCO. vin din afara noastra. cadrul construit. front la front. inscriindu-se in canoanele arhitecturii moderne. renascentist. Tin – colonada greceasca + negarea verticalitatii prin bara de sticla orizontala Modelul transformational reperabil intr-o opera de arhitectura existenta.din socio-arh. II. neaga masivitatea. sala polivalenta. academia militara cladire neoclasica. determinanti = forte care conditioneaza proiectul. Paris.intra in domeniul exclusului – continuitate spatiala. o diversitate prin opozitie prin pastrarea individualitatii locului. arhitectura neaga socio-arhitectura academica. transparent pe verticala (Tex) . prin creerea unei disimetrii. simetrie dubla. transformanti = forte interne cu caracter emergent prin care arhitectul isi impune forta creatoare. acestora opunandu-se betonul. masivitate. coltului: exprimarea lui cu vigoare data de accentuarea plinului de ( Tin) intoarcere – arh.sugerarea verticalelor pe trei niveluri – evoca ordinul platonician. Piata Fontenu Tin – forma pietei. parterul pe piloti. neaga marcarea lui prin solutia unuia liber. . evoca centralitatea pietei. necesara exprimarea arhitecturii moderne intr-un context clasicizant. - Robert Venturi – casa de pe plaja . neaga tratarea coltului astfel. forma circulara. neaga materialele si structura clasica. centrala.

provine din studiul theoretic “sa-nvatam de la Las Vegas” – lectie data contemporaneitatii. . architect postmodernist.aplicat gratuit .opozitie rotund – axialitate.structural:ediculi care puncteaza un spatiu(portic.Inductie si deductie Tema – documentatie.Venturi – preia acest element si face ca toata casa sa i se subordoneze – spirit de fronda sustinut de un mare simt al contrei. characteristic acestui mare architect. dar din aceasta se accede direct pe plaja pe o scara ampla. .ornamental . plaja. reactie plastica a carei rezultat este o arhitectura manifest – lecturatea istoriei arhitecturii din prisma castigurilor aduse de baroc. lanternoul.preluarea lunetei. imagini .disproportia: scara – casa. statui+raportul public-privat.serie de opozitii: livingul ridicat la etaj pentru o perspective mai larga spre peisaj.dispunerea paralela a casei cu plaja.b. . . orizontalitatea.gasirea de similitudini cu tema data in natura. fintini. . aceasta putind micsora sau mari fereastra prin dimensiuni.tema: panorama extinsa din toate nivelurile. . . din baroc.dormitoarele la parter (+ scara functionala interioara ). . negarea – procedeu dominant in acest caz excluderea 4. teren. . Tin – natura : sit.

de coeziune – degetul mare – figural.Comensurare. elemente fundamentale care nu pot exista impreuna decit prin intermediul unei forte de legatura. vocatie filosofica.deductia – 2 praguri argument – inca nu ne-am asezat la planseta – ne aparam ideea. 2. marimea si credinta ca intreg universal condus de o forta atotputernica. regim itinerant Comensurarea = a masura impreuna ( pe filiera antropologica. procs demiurgic in care sunt pusi in relatie doi termini: 1. In China: unitate de masura TUKU sunt implicate: forma. Expresie simbolica = mana= 4+1 Universul= pamint+aer+apa+foc-(patru grinzi incrucisate-expresie figurala).inspiratia .inductie. sustineri ale conceptului operant – lucrul proiectul – amprenta a matricii noastre spirituale. absoluta. selectare a informatiilor. marimea obiectului proiectat. argumentari.pentru inspiratie . restituim lumii un obiect cu propria amprenta 5.procesarea elementelor din lumea reala. inclinare religioasa) a conferi marime. la umanitate.a. o idee organizata .gasim ce vrem.stilpul sustine . lucrurilor spatiului construit – capacity.se petrece in spatiul mental . drumul de la lumea reala la lumea ideilor . datelor .discutii. corecturi.tipologizare – ne formam o idee despre ce vrem sa facem – conceptie vaga . un sistem de masura raportat la om. arh. altfel decit prin masurare directa a obiectelor.procesare – rationalizare.

care nu distruge compozitia prin extrageri sau adaugare. XV. lipsit de semnificatie umana sau spirituala.00. cistigul initial anulat prin internationalizare. navigatorii: nod. . XII. -modulare=dezvoltarea pe toate directiile.10m. b-ideea de individualitate: a=b=1KEN=1. In Japonia: unitate de masura cu character spatial. contemplare a corpului uman.14cm=π Unitatea de masura universala: -cotul: comert cu textile.-arta de a taia lemnul. In Romania = influenta culturii latine+similar japonez. Corbusier – modulorul incearca de a scoate arhitectura de sub autoritatea metrului.unitatea de masura a greutatii.2. budismul ZEN: ideea neantului ca stare speciala a spiritului independent de materie-> o norma repaosul total->pozitia corporana complet intinsa si relaxata.25m. volumului->attribute transitive legate de tehnici de exploatare cutume? -metrul – unitate de masura abstracta->utilizat ca principiu de standardizare.81.cu unitatea de masura UBA=1. ipostaza de concentrare. picioare. gest de reducere in arh a unui criteriu de comensurabilitate antropologica. In Grecia Antica sistem de masura antropomorfic -un picior=4palme=3. definite de doua dimensiuni: a-socialul. in relatie cu credinta. reprezentind omul in pozitia lotus. TATAMI=1KEN ²= o suprafata care reprezinta unitatea locative Casa japoneza – modulate intr-un sistem “KIWARINO” datind din sec. 2.UNU – se regaseste si in patru si invers – viziune simbolica regasita si in arhitectura=>silueta caracteristica a arh. ODAIA unitate de marime spatiala in care au loc toate functiunile vietii cotidiene. -unitatea populara de masura STINJENUL(in Latina stendere=intins)=omul cu mina intinsa 1. traditionale In India: unitate de masura MANSARA.80.

:int->ext. dar cu deosebiri in interpretare date de diferentele ideologice.arhitectura influentata puternic de cultul mortilor.b. . partilor de catre ansamblu -sens det. 5. teoria megastructurilor->include retele urbane.Astazi problema ergonomiei. designului Metabolistii japonezi (anii 60-65):exploateaza traditia . Alte unitati: Gindirea holistica: sprijinita pe ideea monadei. totalitatii->de la Greci. inicitatii intregului. -gindira ansamblului in corelare cu partile+invers: -sens determine:ext->int=sub.scara Proportia”raportul de aur”=process de relationare – interioara MODULARA -simetria si armonica -sectiunea de aur -euritmia -din antichitatea greaca.Stilul arhitecturii si raportul semnificat-semnificant Antichitatea -egipt si india . pe tot parcursul culturii europene. efemeritatea.: implica influentarea ansamblului de parti. -2 sisteme de comensurare-proportia . crestere-schimbare. organicismul evolutiv . Scara (umana)=presupune stabilirea unei relatii intre un ansamblu + o exterioritate.

dar ii ofera arhitecturii o dimensiune umana.preia simplitatea si rafinamentul. constructiile sunt legate si de viata cetatii (teatrul. are o investitura divina ( prezentza lui Pi – numar irational –mister)– vocatie ascesionala a omului puternic. eforturi uriase. agora. cercul). limita concreta a lucrurilor(forme inchise. fie al celei laice. raportata la om ca “masura a tuturor lucrurilor”. orientarea si dispunerea piramidelor pe teren (oglinda a dspozitiei cosmice a universului) filozofia si conceptia lor despre moarte si viata. perfectiunea formelor (sfera. puritatea formala a egiptului. delimitate perfect cu cornise.conventia simbolica fiind in acest caz mult mai puternica decat tendinta de a reprezenta corect - -egiptul dezvolta o simplitate si un rafinament al formelor extrem de perfectionate. Marc Phillipis “operele omului” – prima interpretare semiotica a gandirii grecesti dorinta de perfectionare – concretetea ?materialului. romanic. ipostaze – simboluri ale filozofiei -grecia antica . mii de figuri. de importanta simbol clar al puterii fie celei religioase.- egiptul – construieste piramidele ca simbol al puterii si vesniciei faraonilor – materiale durabile. asemenatori piramidelor in trepte (?) cu o incarcatura mare de sculpturi. cel ce infrunta lumea in dorinta de a o infrange cu fortele proprii si de a o cuceri– “devenirea” (mitul lui Ullise) - Preromanic. de comunicare. formele perfecte exprimate in formule matematice (proportii “perfecte” extrase din proportiile corpului uman) sfera – simbol al spatiilor ceresti. dimensiunile. legende. ierarhia sociala – dau acea reprezentare a figurilor in “rabatere fata-profil” (mateia) . dure si austere (ce va influenta lumea Greciei antice si arhitectura ei spre deosebire de india ce afiseaza o opulenta formala si o exuberanta cromatica ce va marca lumea araba -india construieste colosi de piatra.cel mai prezent semn al acestor perioade – turnul – element de “afisaj”. . Arhitectura nu e doar cea a puterii si a religiei. gotic . coloanele de colt). frontoane. in cautarea perfectiunii si idealului platonician. locuintele) iar elementele de constructie se regasesc in toate formele arhitecturii.

dar are un imaginar exploziv” (mateia) Barocul . dar cu multa incarcatura semantica Clasicismul. creneluri. zoomorfism. conventii. elipsele) . adapost printr-o arhitectura agresiva – turnuri.. colonade.arhitectura laica – arhitectura de fortificatii – incearca sa exprime forta. trasee regulatoare. proportii.. portice – aceeasi cautare a perfectiunii . neoclasicismul – palatul regal – semn al puterii laice (coincidenta forma continut)  palatul administrativ – incepe derapajul dintre forma si continut (?) Sec XIX – program – expozitiile nationale Cladirile exponat – turnul Eiffel – semn al progresului (atunci.totul cu o incarcatura semantica aproape de cea a goticului. poduri barbacane etc. noi forme geometrice (curbele si contracurbele.“pare un stil rational. simetria si antiteza interiorexterior a Renasterii . Renasterea . rafinamentul goticului matur . a “retragerii din lume pe axa infinitului pozitiv” (mateia) . Eclectismul . azi al Parisului) Crystal Pallace –devine semn conventional al unei culturii .inaltimea si zveltetea structurii. putere.prolific sub aspect formal.omul devine din nou masura a tuturor lucrurilor. santuri. ziduri. alaturi de rationalismul arhitecturii grecesti si tot limbajul ordinelor.desprindere totala a formei de continut. introvertire. . se revine la antropomorfism.contestatar arhitecturii “academice” a Renasterii – eliberare spirituala de reguli si tratate.forme geometrice elementare. frontoane. de geometria elementara. se reiau temele antichitatii romane si grecesti.interpretari ale puterii divine.arhitectura religioasa gotica– cea mai simbolica – proslavire a transcendentzei. simetrie. perfecte si inaccesibile omului de rand .

nevoia de diferente (“differences”). apar elemente noi in definirea spatiului arhitectural (spatiul de tranzitie – articulatie polifunctionala). Forta . de nestapanit sau monitorizat atribuita unei instante supreme. cuanta culturala. revolutia industriala) . forta primara exprimata direct sau indirect cu consecinte -cu ea poti deschide o lupta -ea arata starea dramatica a existentei noastre.a. fara functiune. .Monumentalitate-regim expectativ Problema situata intr-o paradigma a virtualitatii. se reprima ornamentul ca purtator de semnificatie. a naturii: suprema. de traditie si apartenenta. de haos. Intelegerea ei se bazeaza pe subtila distinctie facuta de Kant intre forta si putere. concentrat de civilizatie si informatie (U. dar care nu poate fi perceput decat prin prisma propriei noastre experiente(Eisenman).Modernismul Perioada de scadere a semioticului in arhitectura Se fac pasi uriasi in arhitectura (evolutia tehnologica. de non-sequitur (nonfunctionalitate). Ornamentul devin cod. supunerea omului a devenit un mod de viata. universalizarea arhitecturii (stilul international) anuleaza identitatea si regionalitatea  cea mai acuta depersonalizare a arhitecturii.Eco) Criza insa continua si astazi. Astfel reabiliteaza ornamentul ca necesitate a unei secondaritati ce trebuie abordata “dimpreuna“ (Noica) cu principalul.se impune. dar in fata careia poti opune rezistenta (poti castiga sau pierde) -ea este in planul existentei umane (cei care au beneficiat de ea au prelevat) -forta fizica a barbatului care domina femeia. care vorbeste despre trecut si prezent si despre “telos” (scop). este de fapt tematica umana. spatiul isi castiga greu expresivitatea in lipsa ornamentului. forma saraceste. de ludic. nominalizata sau transcendenta. ca eveniment fara materialitate. Arhitectura postmoderna Identifica in arhitectura criza lipsei de semnificatie si identitate si incearca sa o rezolve – constientizeaza nevoia de istorie. inca se cauta recuperarea semnificatiei in arhitectura… 6.

cu ea relatia este de tip eunatura? si nu exista sansa de castig. cunostinte de matematica. inchizitia. astronomie. faraonii erau considerati boieri cu legaturi directe cu zeii. piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo .Puterea . teatre (performanta fizica si psihica) -materiale: piatra . Se nasc teorii intregi care presupun relatii cu extraterestrii→ investitura sacra care trebuie perpetuata. programe sportive. ea nu tine seama de noi. tiranii. evidentiind relatia directa dintre cea religioasa. religia. ilegale. laica si monumentala. nu este oarba ci este suprema. cere atitudini de respect) -puterea democrata . portice. Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei. perceptia dinamica. fata de ea existenta este o agonie. Valabilitatea de astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in sacralitate). Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila. este absoluta. Toate victoriile sunt obtinute la nivelul fortei prin mijloace de stapanire abuzive. pentru a sustine aceasta pozitie fragila. statui. deplina. durabile in timp. mediateci. teatru. . opulente. ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare -cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi. apar figurile mitologice: semizeii -monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele oglindirea Olimpului -programe cetatenesti: agore. In societate: justitia (legea. materiale rezistente. o tendinta de monumentalizare prin intermediul abstractiilor stilistice.interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat Relatia putere-monumentalitate. sacra.monumentalitate lemnoase. cuceritorii doresc sa valideze in istorie prin constructii monumentale. mari acropole: materializate in relatia om-zeitate →frontoane.austeritate).este perceptia unei energii care ne depaseste categoric. coloane. asemanatori omului). stadioane. Grecia antica: dorinta de perfectiune. lipsite de dimensiunea uriasa (scara umana).

Modelul cultural european tributar celui grecesc →clasicismul.putere politica Preromanic.locuinta fortificata -programe administrative: primariile . valoare. reprezentativitate Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor. forme simbolistice emblematice) 6. clasic=universal.la scara mai larga . intinderea (Luvru.Simbolism baroc si simbolism european 7. XVII-XVIII . genetician. antropolog. notiune extrapolata.Imaginarul la Sartre.cupola din Mesopotamia .importanta locala. arhitectura stalinista.simbolul puterii: turnul.caramida → o aduc in situatie de monumentalitate (materiale si tehnici noi) -cupola= expresia puterii aulice. romanic. structura perena. importanta religioasa -laica: functiunea de aparare.b. Durand. valabilitate. gotic . palatele indiene. fortificare donjonul .a. cantitatea.imaginarul este stare de constiinta -imaginarul este un datum imediat -spontaneitatea imaginii Piaget -unitati . Piaget. bine conturat.duce mai departe expresia greceasca -inovatie . filosof) care ajung la o ordine triadica a imaginarului Sartre . Mausoleul lui Hadrian -preluata de religie: imaginea puterii (crestinismul) -sec. Roma antica . monarhice: Pantheonul. trecuta prin toate domeniile. Lupascu -imaginea ca forma de traire: proprietatile ei din punct de vedere a patru savanti (fenomenolog. Versailles. flesa → elemente de afisaj.

ipostazelor 2.P. similitudini.spontaneitatea imaginii = capacitatea imaginarului de a face sa fiinteze forma ceruta → forma poate sa dispara si sa reapara. sugerata. reduce pluralitatea la o identitate Gilbert Durand .imaginarul = datum imediat: cubul intregit in imaginar.Durand . este instrumentul marilor magicieni: Fakiri. desi in realitate are fete nevazute 3. structura triadica a imaginarului 1.fenomenolog existentialist.ochiul construieste rapoarte → structuri asociative. vizualizarea este indusa.ocularitatea imaginii -profunzimea imaginii -ubicuitatea imaginii Lupascu .ochiul percepe entitatile spatiale → spatiul destructurat 2.imaginarul = simultan si subiect -libertatea imaginii -imaginea este simultan reala si normala (ideala) J. aspectul de a fi sau a nu fi. duce la intelegerea spatiului. Sartre . antropolog ca formatie Proprietatile imaginii . de a trai prin transpunerea individului in altul pentru observarea reactiilor.starea de constiinta: un mod de a fi.imaginarul construieste analogii.genetician.critic de arta. relatia dintre entitati 3. Isus (? really?) Jean Piaget . etapizarea procesului imaginar (tentativa de analiza a dezvoltarii procesului in etape: copil-adult) 1.

marcarea imp. rezulta o stare care defineste ambiguitatea imaginarului 2. transmite informatii) -relatie inversa: vizualizarea muzicii → sinestezie 2. dimensiuni 3.obiect si subiect . intr-un fenomen prin care imaginea este actualizata ca fiind anterior o stare potentiala 3.axis mundi -animalele construiesc (baraj.profunzimea → relatie puternic condusa de realitate.ocularitatea = capacitatea omului de a transforma orice fel de senzatie in imagine (cinematograful → mut. stup) Stefan Lupasco .ubicuitatea = capacitatea psihicului uman de a se plasa in diferite planuri in acelasi timp → sincron -caract. presupune un anumit tip de reprezentativitate pentru a sugera o directie. desenul simplifica.1. Michelangelo) .imaginea stie ca nu este realitate.libertatea: in formarea imaginii intervin doi termeni: actualitate . dar constiinta constiintei (?) o traieste ca pe o realitate. chineza.contextul devine mai cuprinzator -ubicuitatea spirituala: D-zeu este peste tot -ubicuitatea axialitatii: stalpul casei (sacru) .simultan: imaginea interioara .este o exceptie in modul de abordare a profunzimii -celelalte culturi (egipteana. (ierarhiei) prin diferentieri de scara. africana) nu cunosteau profunzimea. Rafael. doctorat la Sorbona 1.filosof roman. Lupasco: "Logica dinamica a contradictoriului" .patrat "cine vede patratul" → o alta constiinta care priveste constiinta patratului.potentialitate.simultan reala-normala . genereaza starile si presiunile interne -perspectiva italiana (Leonardo. cuib. uman . arta vizuala. -conduce la necunoscut.

b. presupune detectarea formei si a relatiei dintre element prin imagini care relationeaza diversi constituenti → o structura imuabila. structurare-regim itinerant -regimul itinerant surprinde fiinta umana in actiune.Superizare. 7. pluralul. de punere in afara. organizeaza mediul (allo=altul) Consecinte: Superizarea = operatiune mentala adoptiva. se numeste .superizarea Structurarea = consecinta a superiorizarii. subiectul putand retine numai structura informationala -explicarea fenomenului: legata de modelul de functionare a celulei nervoase.presurizare. aceasta avand o pluralitate de intrari dar o singura iesire → o transmitere selectiva a informatiei = sintetizare → reductia nu inseamna saracirea informatiei. care nu se deformeaza. de orientare a constiintei spre exterior -atitudinile eului: adaptarea (1)Autoplastica+(2)Aloplastica (1) cu continut biologic foarte puternic. condensare -valoarea informatiei nu dispare . are cel putin aceeasi importanta ca si polii tensiunii: energii psihice.a. contactul cu mediu = comportamentul uman in stare extatica.Consecintele modelului semiotic 8.concentrare -superizarea vizuala: reprezentarea pomului printr-o sfera -superizarea mentala: figura construita in plan psihic → starea pomilor din plan este transmisibila prin emiterea unui concept structural. o actiune de organizare din partea eului. nu ar mai exista. reducerea unei cantitati uriase de informatii la una mai redusa → concentrat (nu redus calitativ) deci multul. diversul se transforma in foarte putin dar bogat in informatii →fenomen invers al depresurizarii (fizic) . rezulta un anumit tip de gandire .-tensiunea in sine reprezinta un pol. corporalitatea se modeleaza dupa caracteristicile ambientului (2)omul plasticizeaza. Aceasta proprietate a structurii de a se mentine in conditii in care constituentii sunt modificati. fara acesta ceilalti poli s-ar distruge.

bucla. deschise. in continuitate Diversitatea de figuri posibile este reductibila la 2 tipuri fundamentale: structuri .retimorfice (retele inchise) Structura dendromorfica .retimorfe (specifice in Europa) si dendromorfe (Asia.forma limitei -modelul de viata desfasurat intre limite -structura dendromorfa = expresia spatiului unic -in orice structura retimorfa exista insule de opacitate (singura sau multipla) . motiv pentru care relatia de univocitate nu mai este posibila. pe principiul functionarii univoce. se transforma in sistem coerent. instrumente care confera si caracter acestora -comparatie cu circuitele . legaturile → copacii → triunghiul suporta modificari topologice fara sa=si piarda prezenta structurala → invariatie) -prin structura ceea ce este eterogen. Africa) -arhitectura rezolva cu acestea diferite moduri de viata.analiza preromanica .in retea. Le este caracteristica forma inchisa. discontinuu. Structuri retimorfice .in serie (dendromorf) -in paralel (retimorf) Permisivitatea spatiului .izomorfism (nodurile.dendromorfice (ideea de copac) . fiecare entitate avand un rol relational si structural bine precizat. arhitectul are nevoie de un spatiu de legatura(1). Exista posibilitatea de iesire In domeniul arhitecturii: pentru asocierea a 4 parti.spatii specifice de mediere →retimorfism Rezulta ca exista doua tipuri de aranjament spatial . in care legaturile ierarhizeaza si sintetizeaza.(2) .in forma de arbore.

transit. thus. when one aspect of something conies into presence. the abyss does not imply that there are `no-things-in-themselves'. What results is a semi-poetic saying. and certainly he does not offer scientific analyses. however. but also as a source of information. the things 'remain'. Heidegger's concept of thing is of particular interest. As examples. It is a commonplace that we can never 'have' the whole thing. 'world' does not simply mean what is present. showing how each of them gathers a world.-acces in orice structura a a casei. thus consists in what it 'gathers'. it is necessary to arrive at a more structured conception of 'world'. tranzit 8.[14] Here . is the `House of Being'. using language not only as a means of expression. but it is an interpretation of something. and can therefore be given a name. For Heidegger. the subjectmatter of traditional metaphysics. Heidegger 'analyses' nameable things such as the jug and the bridge. The Fourfold comprises Earth. To Heidegger. This basic fact was expressed by the Greeks in their concepts of lethe (concealment). Rather than the reflection of an idea (which may never be grasped as such).b. In Heidegger'. [9] In our context. Mortals and Divinities. Heidegger understands the thing as the 'gathering of a world'. Therefore. The 'saying' of the liking is possible because names form part of a language which 'contains' the Fourfold. other aspects withdraw into oblivion. Although events are temporal.s saying of jug and bridge. To understand what that means.Arhitectura ca metalimbaj dupa Heidegger si Schulz The philosophy of Martin Heidegger and his followers offers such a possibility. and on more than one occasion Heidegger defined each of the four in realistic terms. rather than an instrument to be thrown away after use. Heidegger does not pretend to write poetry. What he does is rather to investigate the phenomenological properties of the thing. as well as in his discussions of poems and works of art. Sky. Any thing in the world in its particular way. that is. in accordance with the events of everyday life. any revelation (aletheia) is an 'interpretation'. and remains the same through its indefinite manifestations. any phenomenon simultaneously consists in a giving and a withholding. placa turnnta. and serves to reveal things as they 'are'. but what is given together with what is 'withhold'. [13] certain sense.[10] The meaning of a thing. it is necessary to take a closer look at the words 'world' and 'gathering'. language is used in a new way. In order to comprehend this definition.[12] It is evident that he wanted to arrive at a concrete understanding of the world. as in his The Thinker as Poet (Aus Der Epphrung des Denkew): Forests spread/Brooks plunge/Rocks persist/Mist diffuses/Meadows wait/Springs well/Winds dwell/Blessing muses. and Heidegger has proposed the 'Fourfold' (Geviert) as an answer. and a-letheia (un-concealment) reappeared in Kant's characterisation of the ground of things as an 'abyss'. Language.

Any work of art. Man's being is temporal as well as timeless. something sent somewhere else). When Heidegger characterises human beings as 'mortals'. he refers to the temporal aspect. but has an existential foundation.[12] It is evident that he wanted to arrive at a concrete understanding of the world. Heidegger says.[20] In the thinking of Heidegger. and of a symbol representation. the metaphysical split between the a priori and the a posteriors is overcome. poetical approach.[19] Again we recognise the concrete point of departure of Heidegger's thinking. The world is recovered as the inhabited 'between' (Zwischen) of Earth and Sky. and 'the nature of the image is to let something be seen.Heidegger's closeness to nature and life comes forth. it does not exhaust the disclosure of truth. and on more than one occasion Heidegger defined each of the four in realistic terms. since the function of a sign is indication. It reveals things as they are. Any thing in the world in its particular way. It neither denotes a 'sign' nor a 'symbol'. as well as his understanding of architecture as a manifestation of man's being-in-the-world. art is the 'setting-intowork of truth' as aletheia. In poetic language truth is brought 'to word'. at the same time as it brings the world closed to man'. that is. To understand what that means. the disclosure of something that so far had remained 'hidden'. in accordance with the events of everyday . Mortals and Divinities.[18] Although poetry is the original art. it is an identity in its own right. and remains the same through its indefinite manifestations. whereas his 'divinities' recall the `measure' which remains. and Heidegger has proposed the 'Fourfold' (Geviert) as an answer. repudiating those who interpret his thinking as another kind of nihilism. and enables man to realise the scope of his being-in-the-world: to dwell poetically'. is an imago mundi.'[17] Poetry therefore serves life. and which we have to take our hearts'. Human life takes place between earth and sky. and architecture as an art is the means to make this condition 'visible'. come into presence.[15] At the same time the importance of the work of art is explained. thus is not a series of arbitrary 'codes'. but it also has to be 'set-into-work'. Sky. and the abstract quantification which governed man's understanding in the past gives way to a qualitative. To Heidegger.[16] It may be considered an image. therefore. since it make something 'invisible'. Architecture. The thing and the work) does not represent anything (that is. but as a gathering of a world. it is necessary to arrive at a more structured conception of 'world'. as well as nihilistic negation of any foundation. Poetry speaks in images. In his Hebel essay Heidegger shows what that means: 'The buildings bring the inhabited landscape close to man and at the same time place the nearness of neighbourly dwelling under the expanse of the sky'. The Fourfold comprises Earth. The word 'gathering' explains the nature of the thing.

The 'saying' of the liking is possible because names form part of a language which 'contains' the Fourfold.. Context fizic:. fizică. cu ajutorul limbajului poti sa te dezvalui . reală. climă. As examples. cu forţă individualizată numită transformant intrinsec (Tin). validată decât dacă îi corespunde o forţă particularizantă. regim de înălţime. o idee. concretă.cuvantul e acasa a fiintei. the things 'remain'.[13] certain sense. prin care materia se mişcă. -spiritual. norme de construire. showing how each of them gathers a world. . and serves to reveal things as they 'are'..poziţie geografică. de natura fizico-geografică.Modelul transformational -teorie si ex Modelul transformaţional surprinde cel mai bine condiţia de creator de artă a arhitectului în procesul de proiectare.identitar(tradiţii. Ex pătratitatea .) . any revelation (aletheia) is an 'interpretation'. obiceiuri).legaţi de o configuraţie formală. profesional (al proiectantului. abstract (necuantumabil) Context cultural. Although events are temporal. in procesul de creaţie pleacă de la lumea exterioară.a. Este cel mai simplu model şi foloseşte surse pe care le modelează Arhitectul.vegetaţie.ţin de context. Heidegger 'analyses' nameable things such as the jug and the bridge. numită transformant extrinsec (Tex) Transformanţi intrinseci: (determinanţi) . is the `House of Being'. rather than an instrument to be thrown away after use Metalimbajul la Heidegger si Schulz Heidegger: . mai mare decat ceea ce poti tu observa (atitudine. pe care o consideră reprezentativă.arhitectii au sansa sa ramana in lume un semnificat 9. thus. reguli.forţe care condiţionează proiectul. însă lumea reală nu poate fi acreditată.life. gabarite. limbaj. condiţionări. mediu urban-ţesut urban.arhitectura are un mesaj adanc. and can therefore be given a name. trairi. beneficiarului) .relief. but it is an interpretation of something. caracterul zonei(cuantumabil). Language. istorie.

Un alt exemplu ar fi tratarea grilei.(cu variaţie foarte mică şi identitate mare) Variaţiuni analoage. de ex de de la pătrat la cerc). analogie.se păstrează identitatea. o sumă de idei cu caracter de principiu. omologie. în cadrul cărora se pot crea noi argumente şi operanţi. omotetie. Principiul e încărcat cu materialitate prin argument şi operant. Lecturare treptată de la un spaţiu mic la unul mare). modificare poziţională (prin dezvoltare secvenţială se poate trece de la orizontal la vertical) . asemănare). variaţiunile omoloage sunt variatiuni pe aceiaşi temă. scade însă identitatea) dacă facem o comparaţie cu domeniul muzicii. modificare dimensională (secvenţială. (operant) –este mediat de o idee numită argument. se schimbă structura figurală (variaţie marediversitate-. Operantul conţine elemente concrete puternice.-structură figurală invariantă.procedeul identităţii Variaţiuni omoloage.simbol. ca în muzica lui Vivaldi. –identitate cu structura figurală a plafonului(omologie). semnificaţia. în timp ce variaţiunile analoage sunt fugile lui Bach.de ex.(este un sistem triadic de idei ierarhizate) Pot fi  evocatori (identitate.fără identitatea locului ) Transformanţi extrinseci.Context istoric. dar există libertatea de a-l imagina pe A oricum. A crea arhitectură necesită o concepţie proprie.specificitatea locului (ex McDonald’s.  prefiguranţi -dezvoltare formală (modificarea formei secvenţial. sugerare. în timp ce în argument acestea sunt rarefiate.

Tratare mărunţită. şi un anumit tip de negare(cerc/pătrat). Punerea în evidenţă a unui obiect. fiecare va lua altceva ca motiv de inspiraţie. Marmură neagră şi albă(~clape pian) c/evocarea acceselor principale şi accentuarea legăturii dintre ele accesele axial. un ax fals Neagă axialitatea. difuzie. Arhitectură raţională. Ex contrast lumină/umbră. Transformanţii extrinseci sunt forţe interne prin care arhitectul îşi impune dorinţa creatoare. Un exponat ataşat pe un perete care să-i scoată în evidenţă calităţie. Grea. încearcă un câmp de mediere între arhitectura nouă/istoric. Opoziţie puternică. simplu/complicat.ex. Crează o centralitate a spatiului. La toţi trei există prefigurare.omogenizare. Ex. Găseşte forme care prefigurează acest conflict. a ortogonalităţii. care stă pe pamânt la una uşoară. vibraţie lejeră.dancing house.axă evocată de parcurgerea spaţiului. Wright. Dinamizarea colţului treptată.bloc arhitectură comunistă.-evocare pătrat.negare a contextului prin orizontalitate. Ex. Care să rezolve pardoseala unei săli festive ce are planşeu casetat şi un perete deschis spre parc. Centralitate difuză exprimată în noduri. exagerează centralitatea spaţiului.opune o structurare delicată. . prin ei se mişcă spiritul. Gehry. – categorisire a creatorilor după starea lor psihică. clasic. a/evocarea planşeului casetat în pardoseală diminuarea dimensiunilor casetei.  Neganţi – prin contrast. Se aleg 3 arh. Trece de la arh.casa de pe cascadă. prin forme. gradarea luminii pe pardoseală.lecturare dată cu fundalul( ex. cartezian. b/evocarea relaţiei interior/ exterior dată de peretele deschis spre parc felul în care lumina pătrunde în spaţiu -> stări psihice de meloman.

E.ev mediu.negarea arhitecturii colţului închis-uşurarea colţului.b. susţinute de dorinţa de a individualiza volumul de arhitectură printr-un procedeu diferit de cel general acceptat. Funcţional în colţul clădirii e rezolvată scara.c.O.N.sediul U. a fost exprimarea lui cu vigoarea dată de accentuarea plinurilor de întoarcere. Tin c-renaştere .contraforţi în trepte. amintind de ordinul paladian. Intărit de un transformant extrinsec Tex 2-ideea de întoarcere a colţului. Clădire nouă.realitatea fizică a scării.Exemple istorice ale modelului transformaţional.C.prin acuzarea verticalelor pe 3 nivele. Tin a-antichitatea grecească. transparent  Marcel Breuer.  Walter Gropius. Masivitatea coloanei de colţ Tin b. pe un teren învecinat cu academia militară şi o clădire realizată în spirit neoclasic. corespunzătoare unei teme noi. Găseşte soluţia colţului liber. Gropius neagă această caracteristică pentru a-şi individualiza proiectul Tin 1-colonada clasică Tex 1-evocare. într-un context clasicizant .S.Fagus werk Caracteristica esenţială a socio-culturii din acel timp.. piaţa Fontény. arh. Paris Oraşul axelor.accentuarea colţului pe primul registru Tex a. Plecând de la un transformant intrinsec Tin 2.

Venturi face ca toată casa să i se subordoneze . luneta e un element de acompaniament. structură clasică/istorică-zidărie. Breuer neagă socio-arhitectura academică front la front. manifest. beton armat. clădirea neoclasică. opune materialului clasic unul din moda timpului.simetrie.2 axe Tex 1. un Y imens p+2 Tin 3-masivitatea volumelor. În baroc. forme închise Tex 3 –negare. mai largă spre peisaj. cu funcţiunile uzuale =>reacţie plastică a cărui rezultat e o arh.evocare-centralitate piaţă Tin 2-forma clădiri neoclasice Tex 2 -evocare. academia militară. Tex 4-negare. iar laetaj dormitoare Tex 1-negare (dormitoare la parter şi living la etaj pentru a oferi o mai bună perspectivă. o diversitate prin opoziţie cu păstrarea identităţii locului.casa de pe plajă.  Robert Venturi. la parter.Tin –forma pieţei. opoziţia dintre rotund şi axialitate. Crearea unei disimetrii. manifest Casă de vacanţă obişnuită. Nu stă pe teren Tin 4-materiale. Tin 1. deschisă. Tin 2-acces direct living plajă Tex 2-scară amplă exterioară(opoziţie) Tin 3-dispunerea perpendiculară a casei în raport cu plaja. Tex 3-dispunere paralelă(opoziţie) Disproporţia dintre casă şi scară. Arhitectură uşoară. şi pe a celei neoclasice. Tin 1-înlănţuire funcţională clasică(living – terasă –plajă – apă.

forme adaptate – semnificatiile sunt adaptate formei prin coduri (norme.Formele semnificatiei (filigran.abordata in jurul rationamentului. teorii sau preferinte estetice).9. In antichitatea greceasca diferenta .a. comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un semn. Simbolul a devenit o suita de elemente materiale care au o anumita utilizare. arta in general prezinta forme uneori intangibile pentru imaginatie. regulile in arhitectura apar din cerinte geografice. standarde. Un limbaj regionalizat arata apartenenta la o anumita comunitate. limba = esenta unificatoare a unei comunitati. abstracte. de dezvoltare a formei de baza spre filigran. cu putere. Arh. Arhitectura simbolica permite multe interpretari afine ale simbolului respectiv. sunt continuturile lor superficiale. 10. fatade. arborele vietii (axis mundi pt crestini. recunoscut in toata lumea. centrul pamantului =Ierusalimul ). poate fi prezentata si demonstrata prin fotografii. dar constituie mediul perceput zilnic. citire. reguli. simbolul crucii e mereu evident in planuri. iconice) -formele pe care le vedem scaune. case. artisticesubiective. mesaj universal. regulile conform carora se aleg formele sunt foarte interesante pentru ca prin ele se manifesta semnificatia. forme filigran – designul lor investeste in energie (ex : auto ). Cea mai simbolica arhitectura a fost cea gotica (slavire a transcendentei.sociale – obiective. Pt a simboliza credinta exista elemente ca : totemuri. arhitectura. cea mai simbolizanta este e cea religioasa. caruia i se subordoneaza intreaga opera). orase. forma actioneaza la decodarea intelesului – cheie. intre forma de baza si cea filigran sunt etape diferite de forme intermediare.poate fi discutata numai in termeni abstracti. epoca istorica – are valoare de simbol.b. . forme de baza – ascunse. retragerea in infinitul vertical) → toate constructiile dedicate transcendentei sunt inalte. de baza.Evolutia modelului semiotic Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput.

India a adus o incarcatura foarte mare de sculptura cu un contrast intre colosal si miniatural. protejat de initiati.N. sclavi s-au construit locuinte tipizate. materiale diferite. locuinta era perisabila si nu s-a pastrat. Clasicismul francez mai mult decit predecesoarele stilurilor din care se trage (antichitatea greceasca. semne identificabile.(Exceptie templul dedicat Atenei Partenos –e infatisat prin coloane dorice).Goticul e considerat ca fiind un stil idealist.In iconografia crestina exista cite un semn pt fiecare sfint (ex: balaurul pt Sf.Incarcatura decorativa nu lipseste nici artei arabe –combinatie intre frumusetea formelor pure. introvertire. simbolizind.(ex: Luvru. Pt.Schulz –ordinul clasic in principal a permis o evolutie a formelor convenante pt ca a folosit arcul si cupola. Baroc –libertatea formei.Un stil prolific din punct de vedere formal. La indieni –colosi de piatra sub forma unor piramide. romana.Exista si simboluri laice nu numai simboluri religioase. . Renastere) prezinta elemente cu o conotatie simbolica. La egipteni –cultul mortilor –mormintele faraonilor –simbol al puteri.dintre feminin si masculin se face printr-un stil diferit: ionic. Versailles – forme simtrice –pt a reprezenta puterea). cu incarcatura traforata a orientului.e considerat iratonal pt. Gheorghe).Cruciada a fost fenomenul laicizat al acestei perioade. o dispozitie a ordinii cosmice. Silul gotic corespunde cel mai bine artei simbolizante.C. doric pt masculin. Daca arhitectura egipteana a adus un fel de simplitate. adapost) Renasterea preia rationalismul grecesc. Arh. cromatica. al vesniciei. Semantica este multipla si inepuizabila.Viollet le Duc considera ca din punctul de vedere al scurgerii eforturilor stilul gotic ar fi cel mai rational dar este irational din punct de vedere semiotic. corpul uman in perspectiva ). simbolul crucii este mereu evident in planuri si fatade. ea a nascut arhitectura fortificata a castelelor (forta. in infinitul vertical-toate constructiile dedicate transcendentei sunt inalte.Cea mai simbolica arta a fost cea gotica (slavire a transcendentei –retragere in vertical. corintic pt feminin. explicand credinta acestor popoare. la indieni – opulenta decorativa. care ajuta la recunoastere. greaca –tindea catre forme simple bazate pe puritatea materiei. pt prima data forma desprinsa de continut. ca aparent structura si compozitia pareau de nepatruns.Renasterea preia aceasta platforma si o duce mai departe –reprezentarea perspectivica (Durer –elipsoid in perspectiva. dar in trepte –cu mii de figurine. (Pantheon-prima cupola). rafinament al formelor. care revine la antromorfism (cariatide) avind o incarcatura semantica la fel de bogata ca si goticul. occidentale.

simbolul performantei in constructiile metalice(deschidere maxima si frumusete).La intrare un inger cu mustati uriase (arhanghelul din pusta mongola).Arhitectura exprima mesaje prin forme agresive. arh de dupa razboi) Postmodernism –reintoarcere spre trecut. Markovecz .Stari comportamentale Regimul Regimul itinerant Regimul .) –etniile.(arh anilor 50 -60. dar era mult mai greu de realizat –interpretari abuzive -Industrializare.Acum este simbolul orasului „lumina”. Crystal Palace –esenta culturii expo. repetivitate –aparitia stilului international care anuleaza regionalismul-cea mai acuta depersonalizare a arhitecturii. MODERNISMUL Urmeaza o perioada de cadere a semioticului in arh. –Modernismul . forma s-a saracit. un turn mongoloid.. se cauta un motiv forte. Grimshaw. a limbajului ce da recognoscibilitate. Sec 19 – programe interesante din punct de vedere semantic –promotoarea expozitiilor internationale (marile hale din Paris) Tour Eiffel era o constructie gratuita.b. Calatrava –reprezinta un anumit mod de a vedea cultura Markovecz – (bis din Pecs) -7 turnuri fiecare reprezentind o imagine a culturi ungare (o semiluna . un turn scandinav. N. intrinsec. gratuite.Eclectismul –melange de stiluri -conventii prea uzate -decalajul apare intre continut si forma –extrapolare. I. un turn maramuresan .Se constietizeaza faptul ca arh este arta si trebuie sa se exprime pe sine (metalimbaj).Se cauta recuperarea sensului. 10. coloane de fonta Programul care devine principal: palatul regal –puterea laica franceza (a devenit un model reluat in terte forme).A intervenit reprimarea ornamentului.Spatiul trebuia explicitat fara ornament..

rotatie. coroborare. demnitateSpatiu afectiv depasire de sine. corporale de [miscare] imagine angajare ambientala Structura -centralitate Structuri arhetipale relationara -radialitate -trairea distantei in reticulara interioritatea -verticala imaginarului -sens abisal -colocare -baza relationara -ascendenta -structuri portante Spatiu perceptiv ale formelor -valorizare. eterogen geometrie topologica geometrie proiectiva Spatiu conceptual -relationala colaborare. auz. autism Spatiu modal (deziderat) monumentalitate. A) . simetrie -spatiu omogen -geometrie euclidiana -de unificare iubire speranta depersonalizare omogenitate. retele modulare expectativ Angajeaza tot Senzori de Caracteristici sistemul locomotor distanta: vaz. tactil: gura. forme creatiei inchise Comportamentul uman .asimilant Nivelul senzorilor de impact. Consecinte ale axialitate.in functie de om si ambient C=f(O. Spatiu afectiv progres. cooperare consens schizofrenie supervizarea. structurarea -ierarhica Origine holistica mandrie. devenire paranoia. mana Efectul contopirii -omogenul -structura de incastrare Structura modulara -continuitate -patrat omogen Translatie.

filozofia lui Heidegger (existentiala-trecerea) 3. in comportamentul uman intervin 3 functii de baza: hrana. Prin intermediul spatiului social persoana se simte inglobata in mediul pe care il controleaza. in raport cu momentul -relatia comportament uman-creatia artistica→cele 3 tipuri de comportament uman: starea expectativa.a. asimilanta. mai rarefiat.unul din motivele de creatie specifice acestei stari .foamea .verticala unul din arhetipurile formale caracteristice = raportarea omului la transcendenta (verticala uneste limita.sexualitate . Exista 3 tipuri de componenti dupa filozofi 1. elastic. itineranta. subiectul relationand cu mediul traieste intr-un dublu schimb. Spatiul din jurul nostru este neomogen si este format din: spatiul intim(cel mai apropiat de subiect).Din punct de vedere biologic. este obligat sa patrunda fizic in ambient intr-o miscare ce presupune trairea distantei.ideologia lui Freud 11. in care intra orice actiune umana. Spatiul ambiental este egocentric.ideologia lui Marx 2.starea itineranta si starea asimilanta Starea expectativa: . Se produce o asimilare proprie personalitatii unui subiect uman. pamantul cu o stare dispozitionala situata intr-o sfera mai putin concreta) . Starea asimilanta este aceea in care. Aceasta succesiune egocentrica inseamna trairea a ceva ce este distanta.frica . Acest tip de comportament prin care individul intra in relatie cu mediul-starea itineranta. Cunoasterea acestei structuri a spatiului ambiental a fost posibila prin trairea unei stari statice: starea expectativa (subiectul sta si se confrunta cu mediul). regenerarea. profunzimea.bipolaritatea. Omul insa. frica Stefan Lupascu: OM→Comportament→Mediu -existenta perimetrelor: valoare absoluta. starile lui comportamentale: starea expectativa.Teoria formei inchise . transcendenta.regim expectativ Modelele de creatie reflecta structura psihica a unui individ. spatiul personal(ofera o libertate mai mare de miscare) si spatiul social(prin el persoana controleaza ce se intampla la distanta. in ambient).

teoria formei inchise era ca orice volum care avea o conturare puternica in special la colturi exprima mai multa forta Evul mediu – intarituri la colturi . foarte puternic prin ancadramente intarirea coltului cladirii. zone ale perceptiei: zona terenului.ziduri” intre el si restul societatii..terminarea la partea superioara a cladirii cu cornise. rezultand o continuitate pe verticala Exista trei teorii caracteristice regimului expectativ: teoria axelor teoria monumentalitatii teoria formei inchise Referindu-ne la teoria formei inchise trebuie sa mentionam ca tipul expectativ nu este o persoana comunicativa. contraforti pe una sau 2 directii. fronton=limite intre pamant si cer. cel mai semnificativ element al relatiei interiorexterior. intoarcerea pe colt folosirea formelor geometrice introvertite: simetrii biaxiale exacerbarea spatiului interior in raport cu cel exterior .marcarea golului. bosaje din masive piatra . limita aspiratiei In Grecia antica –grecii erau adeptii formelor bine conturate . numarul de aur . el are nevoie de limite. . limita bine precizata-ideal al frumosului. atic.. cat mai regulate (sfera-simbol al perfectiunii) -in arhitectura – proportii perfecte care defineau spatiile pornind de la proportiile corpului uman si care au stat la baza modularii obiectelor arhitecturale si a spatiilor spatiilor publice. rezulta astfel dorinta de a crea forme inchise. bine conturate Exista mai multe moduri in care se pot realiza aceste forme : .manipuleaza trei regimuri. zona parietala si zona zenitala. forme perfecte ce se pot exprima foarte clar prin formule.

spatiul este puternic ierarhizat. Gropius-spargerea coltului structura nu mai e portanta.patrunderea vidului in materie Mies van der Rohe. marcarea coltului. spatiu interior si exterior bine determinate nu exista ambiguitate. a cercevelelor de piatra si a vitraliilor viu colorate marcarea si intarirea golului ( unui gol mic ii corespunde un ancadrament mare si invers) monumentalitate. marcarea golurilor cu ancadrament din piatra diferenta interior – exterior bine determinata Gotic aparitia ogivelor.– turnuri cu forma angulara – ideea de cetate stelata mai rezistenta la invazii Renasterea colturi marcate prin dozarea marimii zidariei ( cele mai mari la colturi) ierarhie a marimii pietrelor de zidarie de la parter la cornisa goluri mai mari la parter reluarea modelului grecesc de marcare a coltului cu un element inchis. spatiul interior subordonat unui spatiu central bine conturat accentuarea verticalitatii prin cupole. flese Perioada Moderna spargerea masei prin vid. inchiderea volumului pe contur e usoara. nu mai e aceeasi coincidenta masa-anvelopa - . compensarea limitelor prin sticla=ideea de contopire a spatiului interior cu cel exterior) Wright.dirijarea spatiului prin lame ( peretii devin simpli dirijori ai spatiului.

rezulta deci ca acest ansamblu este diferit in functie de personalitatea fiecaruia si regula dupa care acesta compune este cel mai important element al modelului colocarii Rezulta ca opera. contestarea ierarhizarii. de ordin spiritual ( comanda sociala. arhitectul trebuie sa descopere regula dupa care acestia dau ansamblul.b. resacralizare. casa=sculptura de vazut in miscare. pentru a da nastere unui ansamblu Orice tema sau program de arhitectura descrie niste constituienti.dematerializare omogenizarea spatiului. In activitatea de proiectare. modelul colocarii ( sau modelul integrator) evidentiaza faptul ca arhitectul creeaza totalitati. de ordin fizic ( clima. regasirea focarelor. lucruri diferite sunt puse la un loc. daca e scoasa din context ea traieste. situl. recentralizare a spatiului. Meier – mai multe modele. lipsa de orientare - Eisenmann – refocalizare a grilei. lipsa ierarhizarii=depersonalizare. o regula si euritmia fiecaruia (starea de gratie a artistului ) C1 +C2+ … Cn + R + E = creatia In general . re-ierarhizare 11. spatiul-coaja si vid ). forma. in arhitectura exista constituienti de ordin material ( material de constructie. creatia arhitectului este rezultatul unei sume de constituienti.pregnant cel transformational . comanda culturala ) Exemple contemporane de colocare: scaunul lui Marcel Breuer Casa Gropius scaunul lui Le Corbusier – 3 pozitii + piele de capra maro cu alb in loc de panza Mies van der Rohe.- Le Corbusier – perceperea spatiului in miscare.stocare scaune unul peste altul R.Exemple contemporane de colocare In contrast cu modelul transformational care releva artisticitatea si cu cel semiotic care ne apropie de ratiunea functionala a arhitecturii. relief ). printr-un mod de gandire specific. se poate adapta oriunde altundeva grila ortogonala. lumina. umbra.

ferestre banda . retragerea zeilor dintre oameni – miturile grecesti – toata perioada prerenascentista a utilizat notiunea de spatiu sacru in sensul locului geometric de manifestare. modalitatea de a fi sacru”. Negarea hegemoniei grilei si recompunerea ei in termeni axialitati si anizotropiei. corp administrativ .a. o arhitectura receptacul a transcedentalitatii.animale. Utilizarea grilei in modernism a constituit un exercitiu de concretizare a spatiului. pot conduce la o recentralizare.Imaginarul Patapievici si Culianu Cand spatiul a devenit anizotrop s-a nascut un zeu. spre Sena – incadrare . perpendiculara pe Sena) -constituienti de natura formala – (din modernism – el este continuatorul lui Le Corbusier). dobandesc vocatia de a-si redobandi locul in Rai. Este momentul primelor constructii de temple pentru invocarea zeilor in accord cu filosofia cosmogonica a religiilor: oglindirea cerului pe pamant prin construirea oraselor.piloni . inainte de monotheism prin retragerea sacrului in cer (prima cadere) si crearea prin consecventa a raportului de transcendenta a axei absidale. oamenii devin muritori. o recentralizare a receptaculului – probleme. teritoriul demarcate de: . trafoare pe fatada . o grila plana – o grila spatiala –ingrediente ale modernismului duse mai departe. 2. dileme ale contemporaneitati “inaltimea verticala. spatializarea ideii. 1. relatii cu publicul(latura nordica . a doua cadere – alungarea lui Adam si Eva din Rai. prin care lumea dialogheaza cu divinitatea.exprima nevoia de ceva. Spatiul. O prima anizotropie a spatiului.-Canal Plus – modulare in retea pe suprafata . a fost locul. o reaxializare intr-un sens abisal. -frumusetea si valoarea volumului alb -grila plana – modulare plan-fatada -gandire contextualista 12. elevatia continua sa exprime prin excelenta. a izotropiei si a absolutului intr-un sens newtonian. Sansa artistilor- . acooperis-terasa . aliniament … colocarea acestor costituienti + regula datra de program si de context -constituienti de tema – studiouri . partea de reprezentare – holuri-expo .

sec XVIII descrierea cosmosului fara nici o reprezentare grafica. 12. a treia cadere . cat prin absenta reprezentarii sacrului. Islamul este religia care-si pastreaza latura imaginara intacta. Laplace: “Mecanique celeste”. 3.ridicarea lui Isus in ceruri – apar primele biserici receptacul a acestei credinte. apare idea de experiment. demonstratie logica. in biserica ramane doar valoarea patrimonala si dispare ornamentica. idea de baza – intoleranta lucrurilor imorale. Calvin) Reforma.contrareforma: interzice iconografia. Abuzurile crestinismului: cruciadele. este nascuta idea de religie.b. bazata pe alt tip de gandire.devierea de la principii prin reforma (Luther. inchizitia. Idea de contradictoriu a neoplatonicienilor. Durant: “Occidentul a devenit tot mai iconoclast” Ocluzionarea imaginarului: stiintele exacte si geometria analitica au suprimat imaginarul nu atat prin lipsa ilustrarilor. reprezentarea lui Dumnezeu. puritanismul pe ambele parti. imaginarul refuleaza in arta (apare arta abstracta). Miscarea reactiva. deschide drum mecanicii cuantice bazata pe conventii numerice (fara grafice). admite sacrificii cu anumite scopuri.ispasirea prin arta.Nivele simultane ale perceptiei Sp-spatiul perceput Sc-spatiul conceptual Ss-spatiul simbolizant Sob-spatiul obiect Sr-spatiul real Sn-spatiul natural .

perceptie. spiritualizare profunda Mecanismul creatiei -proces de selectare. transfigurare Sob-filtrat de subiect -relatia om-natura (mediu): grade diferite de miscare.subiect care te reprezinta.competenta profesionala -arhitectura = creatie.-procesul de creatie transfigureaza perceptiile. -ambientul=spatiul perceput. inductie a elementelor care convin -tipologizarea intentiilor → principiu -element de determinare -casa finala: produs. element de referinta a persoanei care creaza . permite o anumita concretete: -conotatie spirituala -factori cromatici →o folie din mediu bine conturata. concept. ipostaza depersonalizata. separata fizic si spiritual Peristaza: mediu cosmic. iar obiectul de arhitectura se integreaza → un proces permanent de deductie. conotatia existenta presupune o natura depersonalizata Tipologii umane: -antropologie -apartenenta la un grup -de rutina -inginer . aport al subiectului Px .

triunghiul de referinta Semiologia . spiritual P1. respingere -asimilanta.memoria colectiva → reactii . documentatie+informatie+selectie → inductie -conjugarea exemplelor.omul ca fiinta cugetatoare Pierce . Pn -exemple.Semiologi: Umberto Eco .transmiterea caracterelor posesorilor Atitudinea fata de opera de arta -perceptiva .pasiva -empatetica (simpatetica): implicare.formare de atitudini selective -reactiva . schemei -operare in procesul conceptului .schite.neutra -ejectiva.conjugarea arhetipului. a unui spatiu virtual+restituiri in lumea valorilor a unui obiect → critici.reprezentant = semnificant: semn concret -referent = semnificat: conotatie.partea nativa (inconstienta) -partea educabila (constienta) inconstienta . cerintele temei . participare afectiva -activa . variante -proiectare = proces de reprezentare cu mijloace proprii. acceptare . aprecieri -proiectul este marcat de structura intima. abstract. genetica a proiectantului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful