HORIA MARIUS VÎRGOLICI

INFORMATICĂ APLICATĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României VÎRGOLICI, HORIA MARIUS Informatică aplicată / Horia Marius Vîrgolici. – Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. 232 p.; 20,5cm. ISBN 978-973-725-744-4 004

 Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007
1

Redactor: Elena-Adriana ZAMFIR Tehnoredactor: Marcela OLARU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 15.02.2007; Coli tipar: 14,5 Format: 16/61×86 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE RELAłII INTERNAłIONALE ŞI STUDII EUROPENE

HORIA MARIUS VÎRGOLICI

INFORMATICĂ APLICATĂ

EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

2

CUPRINS

PrefaŃă ……………………………………………………………… CAPITOLUL 1 EVOLUłIA CALCULATOARELOR. INFORMATICA …… 1.1. EvoluŃia calculatoarelor ………………………………………. 1.1.1. GeneraŃia I – calculatoarele mecanice ………………….. 1.1.2. GeneraŃia a II-a – tuburile electronice ………………….. 1.1.3. GeneraŃia a III-a – tranzistoarele (1955-1965) …………. 1.1.4. GeneraŃia a IV-a – circuitele integrate (1965-1980) ……. 1.1.5. GeneraŃia a V-a – integrarea pe scară foarte largă (1980-?) .. 1.2. Gama calculatoarelor …………………..……………………… 1.3. Scurtă privire asupra informaticii …………………………….. CAPITOLUL 2

9 11 11 11 12 13 14 15 16 17

3

…………………….2. 4. închiderea şi salvarea fişierelor ………... 2.1. NoŃiuni elementare privind organizarea fişierelor şi folderelor sub Windows …………………. 2. 2.3.. Căutarea unui fişier …………………………………….. Deschiderea..4. Discuri magnetice ………………….4. mutarea.………………………….6...2.4.3. 4. 4.3.5.………………………… 2. Deschiderea fişierelor …………………………………..……………………………… 2. 5. 2. copierea.5. NoŃiuni introductive ………………….6.1. Inserarea simbolurilor speciale şi a imaginilor ………………..…………………… 3. 2. 4.. 3. Discuri flexibile …………………. Managementul fişierelor în Word ……………………………. Redenumirea fişierelor şi folderelor …………………… 3.. Alte dispozitive …………………. 4.5. căutarea.1. Discuri SCSI ………………….2. Ştergerea fişierelor şi folderelor ……………………….4. Introducerea şi validarea datelor ……………………………… 5.………………………………. 5.4.………………………. 2.………………………… 2.3.2. 5. 2. CAPITOLUL 3 NOłIUNI DESPRE SISTEMELE DE OPERARE ……… 3..…………. Procesoarele …………………. CAPITOLUL 5 UTILITARUL EXCEL …………………… 5. Memoria secundară …………………. 2.5..4.9. Închiderea fişierelor registrului de calcul ……………….………………………………. Lucrul cu documente mari ……………………………………..……………………….5.. 4..1. Salvarea fişierelor şi utilizarea şabloanelor ……………. Utilizarea tabelelor …………………………………………… 4.2. Imprimante …………………. Prezentarea mediului EXCEL ………………………………… 5.3. 5. 2..4.. Mouse ………………….………………….2..…………………… 2.4..…………………….4.. CD-uri reinscripŃionabile ………………….1.8.……………………………… 3...9..4.7. Documente interconectate (Mail Merge) …………………….. Memoria primară ………………….4. Copierea (mutarea) fişierelor şi folderelor ……………… CAPITOLUL 4 EDITORUL DE TEXTE WORD ……………… 4.6.2.3.. 2.8. Memoria intermediară …………………..………………………. 5.2..……………..4..10 Scrierea textului pe coloane …………………………………..4.4.. modificarea. CD-uri inscripŃionabile …………………. RAID ………………….3.. 2.2. căutarea şi înlocuirea textului ………………….1... 4. Magistrale ………………….2.5. 3.. Selectarea. Introducerea datelor ……………………………………... ştergerea.2. CD-ROM-uri ………………….4.………………………. Crearea fişierelor ………………….5.. Terminale (tastatură şi monitor) ……………………….2.. Formatarea paragrafelor ………………………………………. 3.7.2.11. 2..5.2... Pregătirea paginii de lucru …………………………………….2.……………………………….1. Organizarea fişierelor şi folderelor ……………………..2.5.1....1. Crearea folderelor ………………….. navigarea. Dispozitivele de intrare/ieşire (I/E) …………………………… 2.2. 4..3. 3.………………………… 2. Formatarea caracterelor ………………………………………. DVD …………………. 4. Discuri IDE ………………….3. 2.ARHITECTURA CALCULATOARELOR ……….2. Validarea datelor în timpul introducerii acestora ……… 4 19 19 22 23 24 25 26 26 27 27 28 30 30 31 32 32 32 33 34 35 36 36 38 38 38 40 42 44 44 46 46 47 50 53 57 60 67 72 76 83 85 90 90 93 93 95 97 97 101 101 105 . 5. Folosirea marcatorilor şi a numerotării automate …………….5.………………….2.

Revizuirea unei formule ………………………………. Selectarea şi navigarea printre foile de calcul ………………… 5.5.. Deplasarea şi copierea celulelor în aceeaşi foaie de calcul 5.………………….3. 5.8. Calcule complexe …………………..1.2. Adăugarea unei linii de tendinŃă ……………………….………………….7.10.4. Rezumarea datelor ……………………………………………. 5.4.…………………………… 5..11. Scrierea unei formule folosind funcŃii ………………….. Sortarea datelor ………………………………………………… 5. FuncŃiile în EXCEL …………………………….5.5. Formatarea numerelor …………………. Mutarea şi copierea celulelor într-o foaie de calcul diferită .3.2.…………………. Inserarea şi ştergerea de linii şi coloane ……………….…………………...2.9.. Prezentarea mediului PowerPoint ……………………………….. 5. 107 107 107 107 108 109 111 111 111 114 114 115 115 118 119 120 120 124 124 125 125 126 127 129 130 131 131 131 133 133 135 136 136 137 137 137 139 139 141 142 142 146 146 151 153 153 158 158 161 161 164 171 172 172 173 174 176 176 5 .12..9. Separarea unei coloane în mai multe coloane …………. Câteva funcŃii simple ……………………………. 5.. Calcularea înregistrărilor filtrate ………………………. 5.3.5..7.1.14.4.6.7..4.8. Denumirea celulelor ……………………………. Adăugarea de comentarii unei foi de calcul ……………. Modificarea unei diagrame …………………………….…………… 5.4.…………………… 5.6.5. Filtrarea listelor ……………………………. Modificarea lăŃimii coloanelor şi a înălŃimii liniilor …… 5.. Scrierea unei formule care realizează o legătură între registre de calcul …………………………………. Ascunderea zerourilor …………………. 5.4.5.4. Ascunderea liniilor şi a coloanelor …………………….5...3.. 6.13.7. 5. 5.7. 5..9.1.12.8.8. Găsirea şi înlocuirea datelor …………………………… 5.1 Editarea datelor din celule ……………………………… 5.5.……………… 5.………… 5. Editarea datelor ………………….9...6. Tipărirea unei diagrame ………………………………… CAPITOLUL 6 UTILITARUL POWERPOINT ………………….14.5. Calcule simple folosind caracteristica AutoCalculate ….6. 5..5.2.. 5. Denumirea foilor de calcul …………………………….4.7..………. 5. 5.………………………… 5.1.13. Tipărirea unei părŃi a unei foi de calcul …………………. 5.. 5.8. 5.2. Ştergerea datelor ………………….13.2.. Îndepărtarea validării datelor …………………………. Aplicarea formatării condiŃionate ……………………… 5. 5...1...2. 5. 5. 5. Adăugarea şi ştergerea foilor de calcul ………………… 5. ReferinŃe la celule ………………….1. 5. 5.14. 5. Valori ale erorilor ……………………………. 5.1. Localizarea erorilor din formule …………………………. Structurarea manuală a unui tabel ……………………….3..11. Formatarea …………………. Selectarea foilor de calcul ……………………………… 5. 5. TranspoziŃia unui domeniu vertical pe orizontală (sau invers) 5. Consolidarea datelor ……………………………………. Crearea unei diagrame …………………………………. 5.. 5.2..3.3.…………………………. Scrierea propriilor formule ………………….4..6.5. 5.. 5.1.. Calcule simple ………………….3. 5. Crearea subtotalului unui tabel …………………………. Formatarea intrărilor de tip text ……………………….5. Diagrame ……………………………..12...2.. 5.. Formatarea celulelor …………………………………… 5..3.………… 5.1.11. Editarea unei formule ………………………………….………………………………..7...8.3.9. Rearanjarea foilor de calcul …………………………….6.4.12. Aplicarea formatelor de numere celulelor ……………… 5.. Formatarea datei şi orei ………………………………… 5..5.6.2.8.5.9.3.9.14. 5.……….1.. 5. Tipărirea datelor ……………………………..8.13. Previzualizarea paginilor tipărite ………………………..4.5. Filtrarea după un criteriu sau mai multe ………………… 5.…………………………….. 5.

în general. Anumite noŃiuni despre LINUX sunt amintite doar tangenŃial în Anexa A. ştergerea. de altfel.1. Cartea cuprinde la sfârşit o bibliografie cu titluri care se găsesc. în special. Bibliografie …………………. 6. facilitatea Mail Merge. În mediul Windows nu sunt prezentate decât instrumentele elementare pentru crearea.3. StudenŃii ar trebui să se familiarizeze.. copierea.. Bara cu instrumente de desenare …………………. În capitolul al doilea e prezentată arhitectura calculatoarelor. cu sortarea şi filtrarea înregistrărilor. începând de la primele maşini mecanice de acum câteva secole până la calculatoarele performante din zilele noastre. Capitolul al şaselea oferă informaŃii despre utilitarul PowerPoint.. În Anexa A sunt prezentate comenzi pentru lucrul cu fişiere şi directoare în UNIX. vizualizarea şi „împachetarea” unei prezentări …………. evenimentele de răscruce din istoria calculatoarelor. 6. Fereastra Custom Animation ……………………………. 6 .2.3. noŃiuni generale despre partea software. Se trec în revistă elementele şi facilităŃile utilitarului.. cataloagelor) în mediul WINDOWS. „Împachetarea” unei prezentări …………………………. 6.2. necesare pentru însuşirea mai rapidă şi mai exactă a noŃiunilor care intervin. 6.1. în general.………………….. Majoritatea chestiunilor importante legate de folosirea acestui utilitar sunt trecute în revistă: pregătirea paginii de lucru. care se dovedeşte în continuare un instrument deosebit de puternic în toate domeniile de activitate. Vizualizarea unei prezentări ……………………………… 6. utilitarul de calcul tabelar Excel şi utilitarul PowerPoint.. Capitolul al patrulea conŃine teme legate de utilizarea editorului profesional Word. uneori punctând anumite elemente. Capitolul al cincilea conŃine informaŃii despre utilitarul pentru calcul tabelar Excel. a para-grafelor. formatarea caracterelor. cu rezumarea şi tipărirea datelor. dar răspunde întrebărilor tuturor acelora care vor să găsească informaŃii despre lumea calcula-toarelor şi despre unele utilitare larg răspândite.. Este. lucrul cu tabele. memorii. Anexa A ………………….…………………. În primul capitol sunt evocate.3.1. la început. de foarte multe capturi). cu modurile de introducere şi validare a datelor. 6. lucrul cu documente lungi. sub forma unor subcapitole succinte care tratează diferite teme. capitolul cu cea mai largă întindere din carte. Bara cu meniuri.2. Pe tot parcursul acestui capitol. Realizarea animaŃiilor ……………………………. cu efectuarea unor calcule simple şi folosirea funcŃiilor predefinite. se trec în revistă sumar doar comenzile elementare pentru managementul fişierelor şi directoarelor (folderelor.…………….1. scrierea pe coloane. Anexa B ………………….……………………. modul de funcŃionare şi anumite aspecte practice ale componentelor prezentate. Fără a avea pretenŃia unei tratări exhaustive (care ar fi necesitat cel puŃin o carte).2. şi despre sistemele de operare.3.………………… 177 177 183 185 185 189 191 191 192 193 195 216 231 PREFAłĂ Lucrarea de faŃă se adresează în primul rând studenŃilor de anul I de la Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene..…………………. cum sunt editorul profe-sional Word. bara cu instrumente standard …………… 6. cu ridicarea unor diagrame şi efectuarea unor analize şi prognoze. Task Pane ………………………………………………… 6. Crearea... inserarea imaginilor şi altor obiecte. unele dintre ele la librăriile şi bibliotecile UniversităŃii Spiru Haret. folosirea simbolurilor speciale.1. lăsând totuşi studenŃilor plăcerea şi curiozitatea de a-şi construi propriile prezentări. am încercat prezentarea informaŃiilor teoretice cu ajutorul multor capturi. redenumirea şi afişarea fişierelor şi folderelor. Capitolul nu abundă în chestiuni prea tehnice.2. Am insistat asupra unor detalii tehnice care s-au dovedit ulterior de mare importanŃă asupra dezvoltării anumitor componente moderne ale calculatoarelor personale mai ales.2.1. ca şi în capitolul precedent. ca principal suport pentru cursul de Informatică aplicată. Fereastra Action Settings …………………………………. după parcurgea prezentării (însoŃite. În capitolul al treilea sunt prezentate. iar în ANEXA B sunt prezentate comenzi pentru lucrul cu fişiere şi directoare în MS-DOS.. cu formatarea celulelor. pentru că dorinŃa autorului este de a lămuri rolul. pe piaŃa românească.…………………….……….3. insistându-se asupra acelor componente cu care studenŃii ar trebui să devină familiarizaŃi (procesoare.. Crearea unei prezentări …………………………………… 6.6. mutarea. dispozitive periferice uzuale).3. un instrument modern şi eficient în realizarea unor prezentări dinamice şi atrăgătoare.

Charles Babbage (1792-1871) a proiectat şi construit maşina de calcul a diferenŃelor (difference engine).Presper Eckert. deşi mai primitiv. care făcea numai adunări şi scăderi. a funcŃionat.U. Mark II. Alan Turing a contribuit la proiectarea acestei maşini. Când Aiken a fina-lizat succesorul maşinii lui. John Mauchlay.1. 1. s-au proiectat şi construit sute de tipuri diferite de calculatoare.1. a primit fonduri de la armata S. fiecare a câte 23 cifre zecimale şi un timp pe instrucŃiune de 6 secunde. Din păcate. Maşina lui Atanasoff folosea aritmetica binară şi avea memoria formată din capacităŃi care erau periodic reîncărcate pentru a menŃine sarcina (exact ca cipurile moderne de memorie). INFORMATICA Pe parcursul evoluŃiei calculatorului numeric modern. calculatoarele cu relee au devenit depăşite. 1.A. care făcea şi înmulŃiri şi împărŃiri (prefigura calculatoarele de buzunar cu patru operaŃii). John Atanasoff. secŃiunea de intrare şi secŃiunea de ieşire. folosind roŃi dinŃate şi fiind acŃionată de o manivelă acŃionată de om. pentru decodificarea mesajelor germanilor. au proiectat maşini de calcul. A fost terminat în 1946 şi nu a putut fi folosit pentru scopul lui iniŃial (războiul). la definitivarea lucrării într-o formă ştiinŃifică unitară. care avea patru componente: magazia (memoria). Cântărea 30 de tone şi consuma o putere de 140 de kilowaŃi. Howard Aiken (un student ce-şi finaliza doctoratul) a studiat munca lui Babbage şi a hotărât să construiască din relee calculatorul pe care Babbage a eşuat să-l construiască din roŃi dinŃate. guvernul britanic a înfiinŃat un laborator secret. a fost finalizată la Harvard în 1944. Leibniz (1646-1716) a construit o altă maşină mecanică.2.A. Se admite însă o clasificare pe generaŃii a calculatoarelor. Calculatorul lui Stibbitz. Intrarea şi ieşirea se făceau pe bază de bandă de hârtie perforată.. Mark I. GeneraŃia I – calculatoarele mecanice Blaise Pascal (1623-1662) a construit prima maşină de calcul funcŃională. Konrad Zuse (un student german) a construit o serie de maşini de calcul automat folosind relee electro-magnetice. PuŃin mai târziu. moara (unitatea de calcul). Maşina era în întregime mecanică. Prima maşină. După un timp a proiectat maşina analitică (analytical engine). GeneraŃia a II-a – tuburile electronice În timpul celui de-al doilea război mondial. în 1940. La sfârşitul anilor 1930. deosebit de utilă în navigaŃia maritimă. Un gând bun trimit şi familiei. care m-a încurajat în tot acest demers. 7 . Autorul CAPITOLUL 1 EVOLUłIA CALCULATOARELOR. treizeci de ani după cea a lui Pascal. EvoluŃia calculatoarelor 1. în S. Avea 72 de cuvinte. de la Colegiul statului Iowa şi George Stibbitz.În final. de la Bell Laboratories. Putea să facă doar adunări şi scăderi. maşinile lui au fost distruse de bombardamentul aliaŃilor asupra Berlinului.1. la Colegiul Dartmouth. un calculator electronic pe care l-au numit ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer). fizician american ce cunoştea munca lui Atanasoff şi a lui Stibbitz. în care a construit un calculator electronic numit COLOSSUS. previzionând astfel mediile periferice unic inscripŃionabile (cum ar fi cartelele perforate sau CD-ROM-urile). Inedit era faptul că înscria rezultatele pe o tablă de aramă gravabilă cu o ştanŃă de oŃel. prin informaŃiile valoroase pe care mi le-au comunicat. chiar într-o demonstraŃie publică.U. doresc să mulŃumesc colegilor de catedră de la Facultatea de Matematică şi Informatică care au contribuit. şi a început să construiască.1. Acesta a fost format din 18000 de tuburi electronice şi 1500 de relee. împreună cu absolventul său J. în 1642.

Celebrul John von Neumann. ducând la producerea de calculatoare mai mici. care implica existenŃa a mai multe programe în memorie în acelaşi timp. cercetătorii de la M. proiect abandonat când au părăsit Universitatea din Pensylvannia şi au fondat propria lor companie. a introdus 6600. folosită în EDSAC.T. Maşina 360 a fost prima care putea emula (simula) alte calculatoare. În 1958. Una din multiplele inovaŃii ale PDP-1 a fost un ecran de vizualizare şi capacitatea de a afişa puncte oriunde pe acest ecran cu rezoluŃia de 512 pe 512.000$). dar a produs şi 1401. succesorul tranzistorizat al lui 709 şi cel mai rapid calculator la acea vreme. alŃi cercetători au început să construiască calculatoare electronice: EDSAC (1949) de Maurice Wilkes la Universitatea din Cambridge. În acest timp.. PDP-8 avea o inovaŃie majoră: o singură magistrală. mai rapide şi mai ieftine.După aceea. o maşină de 16 biŃi în spiritul Whirlwind I. DEC a introdus PDP-8. Maşina 360 a rezolvat dilema binar-paralel versus serial-zecimal printr-un compromis: maşina avea 16 registre de 8 . s-a mutat la Institutul Princeton pentru Studii Avansate în scopul de a construi propria lui versiune a EDVAC-ului. de dimensiuni reduse şi cu preŃ redus. GeneraŃia a III-a – tranzistoarele (1955-1965) Tranzistorul a fost inventat la Bell Laboratories în 1948 de John Mardeen. Maşina von Neumann. Walter Brattain şi William Shockley. Maşina TX-2 a fost următoarea. O inovaŃie majoră a fost multiprogramarea. El a înŃeles. Kenneth Olsen. care înlocuia modelele 7094 şi 1401 şi era bazată pe utilizarea circuitelor integrate. IBM. un precursor al limbajului Pascal. Primul calculator cu tranzistoare a fost construit la Laboratorul Lincoln al M. O magistrală este o colecŃie de fire paralele utilizate pentru a conecta componentele unui calculator. Un calculator numit Burroughs B5000 a fost special. o maşină care era aproape cu un ordin de mărime mai rapidă decât puternica 7094. unul dintre inginerii care lucrau în laborator.1. care au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1956. la apariŃia primului minicalculator comercial.1. că un program poate fi reprezentat în formă digitală în memoria calculatorului împreună cu datele asociate.I. greoaie şi inflexibilă. Whirlwind I. devenită. EDVAC (Electronic Discrete Variable Automatic Computer). mai târziu. la mult timp după ce compania lui Eckert şi Mauchley era numărul unu al pieŃei comerciale cu UNIVAC. Acest proiect a dus la inventarea de către Jay Forrester a memoriei interne magnetice şi. o nouă companie. după fuziuni. A fost numită TX-0 (Tranzistorized eXperimental computer 0). instrucŃiuni pe 36 de biŃi şi hardware în virgulă mobilă. de asemenea. destinată calculelor ştiinŃifice. care avea un cuvânt de 16 biŃi şi era proiectat pentru controlul în timp real.3. lucru datorat faptului că în interiorul UCP era o maşină masiv paralelă.T. ILLIAC la Universitatea din Illinois. care avea 4K de memorie internă. 1. dar mult mai ieftină decât PDP-1 (16. maşină orientată pe afaceri. pentru că era o maşină dedicată pentru a fi programată în Algol 60. a format în 1957 o companie. Digital Equipment Corporation (DEC). În 1964. Cam în acelaşi timp în care von Neumann construia maşina IAS. Control Data Corporation (CDC). 1. IBM a introdus o singură linie de producŃie. Trei ani mai târziu a apărut maşina 704. dar nu a însemnat prea mult nici ea. care şi-a dedicat viaŃa construcŃiei de maşini din ce în ce mai rapide. şi anume maşina IAS. El a înŃeles că programarea calculatoarelor ce conŃin un număr mare de comutatoare şi cabluri era lentă. inclusiv maşinile 6600. modelul 709. Primul joc video a fost proiectat astfel de studenŃi pentru a juca Războiul stelelor. iar 7090 un milion de dolari. CâŃiva ani mai târziu.I. şi a construit în 1961 o maşină. MANIAC la Laboratorul Los Alamos şi WEIZAC la Institutul Weizmann din Israel. omnibusul. Această viteză era jumătate din cea a IBM-ului 7090. numită PDP-1. GeneraŃia a IV-a – circuitele integrate (1965-1980) InvenŃia circuitului integrat de siliciu de către Robert Noyce în 1958 a permis ca zeci de tranzistoare să fie puse pe un singur cip. pe atunci o mică companie. implicat în proiectul ENIAC. astfel încât atunci când unul aştepta pentru terminarea operaŃiilor de intrare/ieşire. 7600 şi Cray-1. o maşină pe 12 biŃi. nu numai hardware-ul. IBM a început producŃia ultimei sale maşini cu tuburi electronice. celălalt putea face calcule. S-a născut astfel ideea că software-ul era de asemenea important. este primul calculator cu program memorat şi reprezintă în continuare baza pentru cele mai multe calculatoare numerice din prezent. construiau un calculator. PDP-1 costa 120000$. JOHNIAC la Rand Corporation. a produs în 1953 maşina 701. Eckert şi Mauchley au început să lucreze apoi la succesorul maşinii lor. Proiectantul maşinii era Seymour Cray. De asemenea. Avea 4K de cuvinte de 18 biŃi şi un timp al ciclului maşină de 5µs. numite acum supercalculatoare. System/360.4. Unisys Corporation. a intuit că aritmetica zecimală serială stângace folosită de ENIAC poate fi înlocuită cu aritmetica binară paralelă. IBM a construit versiunea 7090 şi mai apoi 7094.

• Întâlnim apoi calculatoarele personale. după versiunea OS/2 . jucării.1. un succesor pe 16 biŃi al maşinii PDP-8. a început să se impună o nouă structură. eventual. un fel de afişaj. Pentru calculatoarele de ultimă generaŃie. Gama calculatoarelor O clasificare superficială ar putea fi următoarea: • În partea de jos a gamei găsim cipuri singulare. De asemenea. au zeci (sute. echipamente de calcul de buzunar. schimbarea tendinŃei pentru hardware şi software. O altă caracteristică a maşinii 360 a fost un spaŃiu imens (pentru acel timp) de adrese de 224 octeŃi (16 megaocteŃi). Aceste calculatoare au în comun procesorul. Epoca calculatoarelor personale începuse. care avea o interfaŃă grafică similară cu cea de la Apple Macintosh. mai târziu. toate pe un singur cip. care rula peste MS-DOS. Calculatorul personal IBM a fost lansat în 1981 şi a fost cel mai vândut calculator din istorie. care conŃineau o placă de bază. tabele de calcul şi o mulŃime de aplicaŃii puternic interactive. numită RISC (Reduced Instruction Set Computer). cuptoare cu microunde. ce nu puteau fi adecvat tratate de calculatoarele mari. Au sisteme de operare complicate. 1. Microsoft a dezvoltat sistemul de operare Windows. Calculatoarele au devenit mai rapide. dezvoltarea software a făcut ca utilizarea calculatorului să fie posibilă în toate domeniile de activitate. cât şi pentru Internet. Nu se oferea software. o sursă de putere şi. apoi sute de mii şi chiar milioane de tranzistoare. Acestea sunt calculatoare cu posibilităŃi grafice deosebite. ca tendinŃe actuale în evoluŃia calculatoarelor menŃionăm: realizarea arhitecturilor clientserver. lipite în interiorul felicitărilor. Din aceeaşi clasă de preŃuri fac parte şi agendele personale. Un alt calculator personal timpuriu a fost Apple şi. dispun de câŃiva. câteva cabluri. limita de 16 megaocteŃi a devenit o problemă serioasă şi IBM a fost nevoită să abandoneze parŃial compatibilitatea odată cu trecerea la adre-sele de 32 de biŃi necesare pentru a adresa noua memorie de 232 octeŃi. IBM. dezvoltarea şi abordarea noŃiunii de obiect. Acestea sunt livrate în configuraŃii uniprocesor sau multiprocesor. proiectate de Steve Jobs şi Steve Wozniak într-un garaj. de multe ori mai ieftine. prin penetrarea în mediile de cultură şi artă. mai mici şi mai ieftine. Primele calculatoare personale erau vândute de obicei sub formă de kituri.32 de biŃi pentru aritmetica binară. câteva cipuri. Cumpărătorul trebuia să asambleze componentele. Mai târziu. OS/2 nu s-a impus şi Microsoft a continuat dezvoltarea sistemului Windows. Versiunea iniŃială a IBM PC a fost echipată cu sistemul de operare MS-DOS produs de Microsoft Corporation. Cele mai noi sunt dotate cu (mult) mai multe facilităŃi decât ceea ce am amintit mai sus. DEC a introdus seria PDP-11. astfel încât alte companii au început să fabrice clone ale PC-ului. Pe la mijlocul anilor 1980. Apple II.5. păpuşi etc. GeneraŃia a V-a – integrarea pe scară foarte largă (1980-?) Integrarea VLSI (Very Large Scale Integration) a permis să se plaseze pe un singur cip întâi zeci de mii. atât pentru reŃele locale. o unitate de disc flexibil de 8 inci. inclu-zând tipic un Intel 8080. care includ modelele de birou şi agendele electronice. • Urmează maşinile cu jocuri video. mai nou) megaocteŃi de memorie. A avut un mare succes mai ales în universităŃi. transformându-l într-un mare succes. zeci sau sute de gigaocteŃi de memorie. câŃiva megaocteŃi de memorie. datorită aplicaŃiilor multimedia. o unitate de CD-ROM. un modem. a publicat planurile in extenso. De obicei. Cele cu procesor Intel sau compatibil Intel sunt numite „PC-uri”. scris de Gary Kildall.2. În acelaşi timp. o companie mică pe vremea aceea. dar cu un software limitat şi aproape fără posibilitate de extindere. 1. Pe la mijlocul anilor 1980. dar mai rapide. a devenit destul de răspândit pe 8080. iar cele cu un alt tip de procesor „staŃii de lucru”. o placă de sunet şi alte periferice. multe opŃiuni de extindere şi o imensitate de software disponibil. • Calculatoarele personale sau staŃiile de lucru cu putere crescută sunt deseori folosite pe post de servere de reŃea. Calculatoarele personale erau utilizate pentru prelucrare de texte. spaŃiu pe discuri dure de ordinul gigaocteŃilor şi chiar peste şi capacitate de interconectare la viteză mare. sistemul de operare CP/M. 9 . în loc să menŃină secretul total al proiectării noii maşini. un disc dur ce poate memora câŃiva gigaocteŃi de date. Aceste calculatoare dispun de un procesor. ca şi calculatoarele de reŃea şi terminalele Web. mai puŃin de un megaoctet de memorie şi ceva posibilităŃi de I/E. care să înlocuiască arhitecturile CISC (Complex Instruction Set Computer) complicate cu unele mult mai simple. dar memoria ei era orientată spre octeŃi. • Pe următoarea treaptă dăm peste calculatoarele care sunt incorporate în televizoare.

Acestea sunt alcătuite din calculatoare personale stan-dard sau din staŃii de lucru interconectate prin reŃele de mare viteză. de la câteva la mii de maşini. • Supercalculatoarele au UCP extrem de rapide. • Urmează calculatoarele mari. verificarea. care asigură pătrunderea în cele mai diferite medii a calculatoarelor. concept care este caracteristic următoarei etape şi din care derivă conceptul de baze de date distribuite. ce rulează un software special care le permite ca toate maşinile să rezolve împreună aceeaşi problemă. dar sunt foarte scumpe şi ocupă mult spaŃiu. tehnica de calcul fiind folosită la rezolvarea problemelor cu caracter ştiinŃific. Această categorie de calculatoare a fost la originea infamei probleme a anului 2000. Ea se ocupă cu culegerea. Etapa a patra este cea a introducerii noŃiunii de inteligenŃă artificială. iar dezvol-tarea reŃelelor de calculatoare creează premisele apariŃiei conceptului de informatică distribuită. mulŃi gigaocteŃi de memorie principală şi discuri şi interconectări foarte rapide.3. În ultimii ani multe dintre supercalculatoare au devenit maşini puternic paralele.• Peste micile servere multiprocesor putem găsi sistemele denumite uneori NOW (Networks Of Workstations) sau COW (Clusters Of Worstations). cu un domeniu restrâns de activitate. informatica este ştiinŃa prelucrării automate a datelor. care dispun de o capacitate mai mare de I/E şi foarte multe discuri. transmiterea. 1. Scurtă privire asupra informaticii Informatica este ştiinŃa prelucrării sau tratării formale a infor-maŃiei. Ultima etapă a informaticii. deocamdată. este cea a multimediei. prelucrarea şi editarea datelor cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul. când programatorii COBOL din anii ’60 şi ’70 au reprezentat anul cu două zecimale. care duce la dezvoltarea sistemelor expert. Pe scurt. CAPITOLUL 2 ARHITECTURA CALCULATOARELOR 10 . Supercalculatoarele sunt folosite pentru rezolvarea unor probleme de calcul intensiv din domeniul ştiinŃific. A doua fază în dezvoltarea informaticii are ca element esenŃial introducerea conceptului de management information system. Se scalează uşor. Etimologia cuvân-tului provine din francezul „informatique”. Informatica a fost introdusă iniŃial în domeniul cercetării ştiinŃifice şi în mediul universitar. obŃinut din „information” şi „automatique”.

imprimante. siguranŃa în funcŃionare şi schimbările ulterioare avute în vedere. este dată în figura 2. plăci imprimate. orice operaŃie executată prin software poate fi. memorii şi dispozitive de intrare/ieşire (I/E). exa-minarea lor şi execuŃia lor una după alta (secvenŃială). putem spune că UCP execută instrucŃiunile astfel: • Transferă instrucŃiunea următoare din memorie în registrul de instrucŃiuni. simulată prin software. construit în jurul unei magistrale. de asemenea. 11 . date şi semnale de control. important este şi registrul de instrucŃiuni (IR. Programele pot fi memorate pe discuri dure. Rolul ei este de a executa programele păstrate în memoria principală prin extragerea instrucŃiunilor componente ale unui program. Unitatea aritmetică şi logică execută operaŃiile necesare instrucŃiunilor. CD-ROM –uri sau pe alte medii. Simplificând problema. memorii. Hardware-ul este format din totalitatea componentelor fizice (circuitele electronice.Un calculator este format din partea hardware şi partea software. care indică instrucŃiunea următoare care va fi extrasă pentru execuŃie. toate registrele au aceeaşi dimensiune.1. • Determină tipul instrucŃiunii extrase. de asemenea. construită direct în hardware.1. cum ar fi adunarea sau ŞI logic. Într-adevăr. surse de putere. această diferenŃă s-a estompat consi-derabil. fiecare având o anumită dimensiune şi o funcŃie caracteristică. Această memorie este formată dintr-un număr de registre. De asemenea. • Schimbă contorul de program astfel încât să indice următoarea instrucŃiune. discuri flexibile. UCP mai conŃine şi o memorie mică. foarte rapidă. eliminării sau compactării unor niveluri odată cu evoluŃia calculatoarelor. cabluri. Instruction Register). folosită pentru depozitarea rezultatelor temporare şi a anumitor informaŃii de control. De obicei. Componentele sunt conectate printr-o magistrală (bus). Procesoarele Organizarea unui calculator simplu. monitoare etc. Partea software constă din algoritmi (instrucŃiuni detaliate care spun cum se face un anumit lucru) şi reprezentarea acestora în calculator – programe. Cu timpul. UCP este alcătuită din mai multe părŃi distincte. în care se plasează instrucŃiunea în curs de execuŃie. 2. împreună cu memoria şi dispozitivele de I/E). adică din obiecte tangibile (circuite integrate. Program Counter). Putem enunŃa o idee intere-santă: Hardware-ul şi software-ul sunt logic echivalente (preluată după Andrew Tanenbaum). Un calculator numeric este un sistem format prin interconectarea de procesoare. aceasta este formată dintr-o mulŃime de fire paralele. Cel mai important registru este contorul de program (PC.) şi nu din algoritmi sau instrucŃiuni. dar esenŃa software-ului este setul de instrucŃiuni care formează programul şi nu mediile fizice pe care acestea sunt memorate.1. Decizia de a realiza anumite funcŃii prin hardware şi altele prin software se bazează pe factori cum ar fi costul. viteza. Figura 2. iar orice instrucŃiune executată de hardware poate fi. pe care sunt transmise adrese. În cazul primelor calculatoare. în special datorită adăugării. Unitatea de control răspunde de extragerea instrucŃiunilor din memoria principală şi de determinarea tipului lor. calculator simplu cu Organizarea o UCP unui Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este „creierul” calcu-latorului. exista o diferenŃă clară între hardware şi software.

100 sau mai mult este de a proiecta calculatoare cu mai multe UCP. dacă este cazul. fără de care nu se poate lucra pe calculator. care pot păstra. în orice locaŃie a ei. fiind folosită de hardware-ul sistemului. începând cu 486. ImportanŃa cuvântului provine din faptul că majoritatea instrucŃiunilor operează cu cuvinte întregi (pe 32 biŃi. Calculatoarele mai vechi aveau seturi de instrucŃiuni restrânse şi simple. Extrage cuvântul într-unul dintre registrele UCP. Aici sunt stocate microprograme pentru autotestarea şi iniŃializarea 12 .2. Ea este volatilă (adică îşi pierde conŃinutul dacă se întrerupe alimentarea cu energie). cum ar fi tensiunea sau curentul. care execută instrucŃiunile cele mai simple (în general. numit adresă. o parte a informaŃiei. Fiecare celulă are un număr. pentru că informaŃia numerică poate fi păstrată făcând distincŃie între două valori diferite ale unei mărimi fizice continue. ele vor avea adresele cuprinse între 0 şi n-1. ea poate memora oricare dintre cele 2k combinaŃii diferite. • memoria expandată (memoria suplimentară rezultată ca urmare a utilizării incomplete a memoriei superioare). Aritmetica binară este eficientă. Unitatea elementară a memoriei este cifra binară. până la tineri care vor să joace jocuri multimedia interactive cu grafică 3D pe Internet). Un bit poate conŃine un 0 sau un 1. În ultimii ani. Din punct de vedere al administrării şi utilizării. aici se găseşte BIOS-ul (Basic Input Output System) sistemului de operare. Reia pasul întâi pentru a începe execuŃia instrucŃiunii următoare. 64 de biŃi). prin care programele se pot referi la ea. la care are acces utilizatorul. multiprocesoarele (sistem paralel cu mai multe UCP-uri complet folosite şi cu memoria partajată) sau multicalculatoarele (sisteme alcătuite dintr-un număr mare de calculatoare interconectate. Cererea pentru calculatoare tot mai rapide pare de nesatisfăcut (de la oamenii de ştiinŃă care vor să simuleze în mod real diferite fenomene. posibile datorită interpretorului. Disputa între maşinile RISC (Reduced Instruction Set Computer) şi CISC (Complex Instruction Set Computer) a fost rezolvată astfel: Intel a reuşit să incorporeze un nucleu RISC în UCP-uri. fiecare având memoria sa proprie. cele mai des întâlnite) într-un singur ciclu al căii de date. fără o memorie comună). numită bit. este accesibilă la citiri şi scrieri repetate. interpretând instrucŃiunile mai complicate în modul caracteristic CISC. Multiplii uzuali ai octetului (byte-ului) sunt: Kilobyte = 210 bytes = 1024 bytes Megabyte = 210 Kilobyte = 220 bytes Gigabyte = 210 Megabyte = 220 Kilobyte = 230 bytes Terrabyte = 210 Gigabyte = 220 Megabyte = 230 Kilobyte = 240 bytes etc. OcteŃii sunt grupaŃi în cuvinte. fiecare. Ordinea octeŃilor într-un cuvânt este importantă: octeŃii sunt numerotaŃi de la stânga la dreapta sau invers. • memoria înaltă (unde pot opera o parte din componentele sistemului de operare). Dacă o celulă poate conŃine k biŃi. realizată de constructorul calculatorului şi care poate fi doar citită.• • • • Dacă instrucŃiunea are nevoie de un cuvânt din memorie. • memoria extinsă (memoria aflată fizic peste 1MB). determină unde se găseşte acesta. Spre sfârşitul anilor 1970. Memoriile sunt alcătuite dintr-un număr de celule sau locaŃii. adică un octet (byte). • memoria superioară (în continuarea memoriei de bază. Memoria RAM (Random Access Memory) este memoria propriu-zisă a calculatorului. 2. Dintre acestea amintim calculatoare matriceale (cum a fost ILLIAC IV al UniversităŃii din Illinois). s-au făcut multe experimente cu instrucŃiuni foarte complexe. Execută instrucŃiunea. memoria RAM este împărŃită în zone distincte: • memoria de bază sau convenŃională (primii 640 KB). unde se execută majoritatea programelor şi unde se încarcă sistemul de operare. aproape toŃi producătorii de calculatoare au aderat la standardul celulei de 8 biŃi. Calculatoarele puternice dispun de instrucŃiuni individuale tot mai puternice. Memoria ROM (Read Only Memory) este o memorie de mică capacitate. Celula semnifică cea mai mică unitate de memorie adresabilă. Memoria primară Memoria este acea parte a unui calculator în care sunt păstrate programele şi datele. Singura modalitate de a obŃine factori de câştig de 50. până la 1MB). Dacă o memorie are n celule. O caracteristică importantă este capacitatea de stocare.

2. timpul de acces se măreşte.2. Memoria RAM-VIDEO este o componentă ce a devenit impor-tantă odată cu creşterea performanŃelor grafice ale calculatoarelor. numărul de biŃi pe care îl primeşti per dolar creşte în josul ierarhiei. Această memorie este nevolatilă. Urmează discurile magnetice. 2.sistemului. Ideea de funcŃionare este următoarea: cuvintele de memorie cele mai frecvent utilizate sunt păstrate în memoria inter-mediară. ea este întotdeauna mult prea mică. care are (sau a avut) dimensiuni de la 32 KB până la câŃiva megaocteŃi. Oamenii doresc să păstreze mai multă informaŃie decât poate conŃine memoria principală. UCP-urile au fost mai rapide decât memoriile.3. aşa cum e arătat în figura 2. îl caută în memoria principală (primară). Memoria intermediară (memorie cache) este o memorie mică. În al doilea rând. Memoria CMOS este o memorie mică de tip RAM. 13 . în prezent cele mai utilizate pentru păstrarea permanentă. unele componente ale sistemului de operare. de pildă. Cu cât memoria este mai lentă. prin intermediul unui acumulator electric montat pe placa de bază.4.: Figura 2. În al treilea rând. Memoria principală este următoarea. Memoria intermediară De-a lungul timpului. care pot fi accesate la viteza UCP. pentru lucrul cu monitorul era dedicată o mică zonă din memoria RAM. În primul rând. Ar fi interesant să se stocheze. Cu cât memoria intermediară este mai mare. Când performanŃele au cerut acest lucru. dedicată exclusiv funcŃionării monitorului. Trei parametri cheie cresc odată cu deplasarea spre baza ierarhiei. Urmează banda magnetică şi discurile optice pentru păstra-rea arhivelor. Memoria secundară Oricât de mare ar fi memoria principală. Pe urmă vine memoria intermediară. cu dimensiuni variind între 16 MB pentru sistemele de jucărie până la zeci de gigaocteŃi pentru sistemele profesionale. ataşată UCP. rapidă. SoluŃia tradiŃională pentru păstrarea unei mari cantităŃi de informaŃie este o ierarhie de memorii.2. dar care poate să-şi conserve conŃinutul şi după oprirea alimentării calculatorului. O ierarhie de memorii cu cinci niveluri În vârf se situează registrele UCP. Atunci când UCP are nevoie de un cuvânt. dar creşte şi costul. IniŃial. pe placa video (grafică) s-a încor-porat o zonă de memorie RAM. îl caută mai întâi în memoria intermediară. toate filmele artistice produse până acum sau enciclopedii pe câteva (vorba vine) suporturi electronice. Această memorie este folosită de utilizator pentru scrierea unor informaŃii suplimentare relative la configurarea calculatorului. capacitatea de stocare creşte. cu atât se comportă mai bine. decodificarea şi executarea instrucŃiunilor de bază. cu atât are UCP mai mult de aşteptat. Programul specializat care permite accesul la memoria CMOS se numeşte SETUP. Numai dacă nu este găsit.

4.În acest subcapitol. Capacitatea maximă de stocare este de 1. făcând posibilă citirea biŃilor memoraŃi anterior. BraŃele sunt sudate împreună astfel că la deplasarea într-o nouă poziŃie radială sunt mutate toate odată. Toate discurile au braŃe mobile care sunt capabile să se mişte înainte şi înapoi.5 inci. acesta magnetizează suprafaŃa de dedesubtul lui. Această acŃiune se numeşte căutare (seek). a introdus în 1979 discul SASI (Shugart Associates System Interface). Pentru a citi sau scrie un sector. 2. Fiecare suprafaŃă dispune de propriul braŃ şi cap. sprijinindu-se pe o pernă de aer (cu excepŃia discurilor flexibile. Majoritatea discurilor se rotesc la 3600. Discurile IDE s-au preschimbat în discuri EIDE (Extended IDE).1. Diametrele platanelor au scăzut considerabil. La fiecare distanŃă poate fi scrisă o altă pistă.4. PerformanŃele discurilor depind de o serie de factori. 5400 sau 7200 RPM (rotaŃii pe minut). un mediu mic. La trecerea capului peste o suprafaŃă magnetizată. Caracteristicile sunt cele descrise pentru discurile mag-netice. care era un disc Seagate de 10 MB controlat de un controlor de disc Xebec pe o placă detaşabilă (plug-in card). o rată de transfer crescută şi posibilitatea de a controla dispozitive CD-ROM.4. Tehnologia a evoluat rapid de la controlorul pe o placă separată la cel integrat cu discurile.2M pentru cele de 5. precedaŃi de un preambul (preamble) care permite capului să se sincronizeze înainte de citire sau scriere. Discuri magnetice Un disc magnetic este alcătuit din unul sau mai multe platane de aluminiu cu un înveliş magnetizabil. 2.25 inci şi de 1. cu excepŃia faptului că există contact între capetele discului flexi-bil şi suprafaŃa acestuia. de obicei câte 512 octeŃi de date. Setul de piste dintr-o anumită poziŃie radială se numeşte cilindru (cylinder). Odată ce capul a fost poziŃionat radial. Discuri IDE Discurile calculatorului personal modern au evoluat din cel al IBM PC XT-ului. braŃul trebuie să se deplaseze mai întâi în poziŃia radială corectă. Discuri flexibile Pentru distribuirea software-ului. ANSI l-a standardizat. Există două dimensiuni: 5. Sistemul de operare citea de pe disc şi scria pe disc punând parametrii necesari în registrele UCP-ului şi apelând apoi sistemul elementar de intrare/ieşire (BIOS – Basic Input Output System). în funcŃie de polaritatea curentului. la diferite distanŃe radiale faŃă de axul discului. schimbându-i 14 . care aduceau unele îmbunătăŃiri. discurile magnetice şi discurile optice. numită latenŃă de rotaŃie (rotational latency). ConvenŃiile de apel BIOS nu au fost totuşi schimbate. SecvenŃa circulară de biŃi scrisă la o rotaŃie completă a discului se numeşte pistă (track).5 inci.25 inci şi 3. necesară rotirii platanului astfel încât sectorul dorit să ajungă sub cap. Fiecare pistă este împărŃită în sectoare de lungime fixă. un curent pozitiv sau negativ este indus în cap. Majoritatea discurilor sunt constituite din mai multe platane suprapuse pe verticală. aliniind particulele magnetice la dreapta sau la stânga. dar a ajuns repede un mod convenabil de distribuire a software-ului. apare o altă întârziere. unde atinge suprafaŃa). din motive de compatibilitate. 2. printre care posibilitatea de a controla patru dispozitive în loc de două. Sunt disponibile şi discuri profesionale cu 10800 RPM.4. Sectoarele consecutive sunt separate printr-un mic spaŃiu între sectoare (intersector gap). inventatorul discului flexibil. După câteva modificări.44M pentru cele de 3. El a fost inventat de IBM pentru depanare. pistelor şi sectoarelor. deci nu sunt chiar „flexibile”. începând cu IDE (Integrated Drive Electronics) pe la mijlocul anilor 1980. detaşabil. numit aşa pentru că primele erau într-adevăr flexibile. care se afla în memoria ROM incorporată în PC. Pistele sunt deci cercuri concentrice faŃă de axul discului. dar au o interfaŃă diferită şi rate de transfer mult mai mari. La trecerea unui curent pozitiv sau negativ prin cap. de la 50 cm iniŃial până la câŃiva centimetri actual şi continuă să scadă. Un cap ce conŃine o bobină de inducŃie se deplasează foarte aproape de suprafaŃă. soluŃia iniŃială a fost discheta sau discul flexibil (floppy disk). 2. După zona de date urmează un cod corector de erori (ECC – Error Corection Code).2. Dischetele de 3. Discuri SCSI Discurile SCSI nu diferă de discurile IDE ca organizare a cilindrilor.5 inci au un înveliş protector din plastic. succint.4.3. De aceea mediul şi capetele se uzează mai repede. Howard Shugart. vom prezenta. dedicat memoriei secundare.

2.6. În 1984. RAID În articolul lor din 1988. să înlocuieşti placa cu controlorul discului cu un controlor RAID. Acele discuri măsurau 30 cm în diametru şi au fost lansate pe piaŃa sub numele LaserVision. de nivel 3.8 microni diametru într-un disc acoperit cu sticlă. acoperit de un lac protector şi în final o etichetă. Philips a publicat noi standarde. CavităŃile şi solurile sunt scrise într-o spirală continuă. să copiezi datele în RAID.4. În 1980. să fie mecanic şi optic compatibile cu CD-urile audio. Pentru a se folosi de piaŃa de CD-uri audio substanŃială în acel moment. video şi date în acelaşi sector. de nivel 4 şi de nivel 5. o diodă laser de mică intensitate trimite unde infraroşii cu lungimea de undă de 0. numite RAID (Redundant Array of Inexpensive Disks). egală cu o capacitate de 681984000 octeŃi. Fără a intra în amănunte tehnice legate de codificarea datelor. pornind de lângă perforaŃie şi acoperind tot discul. Un CD este pregătit cu un laser în infraroşu. trebuie ca solurile şi cavităŃile să se succeadă cu o viteză liniară constantă. Cum discurile SCSI au performanŃe bune. Standardul menŃionat a îmbunătăŃit şi posibilităŃile de corectare a erorilor sistemului. un pas esenŃial (pentru că un ascultător de muzică mai poate pierde un bit fără a afecta calitatea. Răşini policarbonate topite sunt injectate în această matriŃă pentru a forma un CD cu acelaşi aranjament al perforaŃiilor ca şi modelul de sticlă. de obicei un server de dimensiuni mari. iar la exterior 200 RPM. Deoarece adâncimea cavităŃilor este de un sfert din lungimea de undă a laserului. ceea ce reprezintă o tentaŃie majoră pentru mulŃi administratori de sistem. În consecinŃă viteza de rotaŃie a CD-ului trebuie redusă continuu odată cu deplasarea capului de citire dinspre interior către exterior. La redare.2 mm şi o perforaŃie de 15 mm în mijloc.4. împreună cu Sony. Fără a intra în alte amănunte. lumina reflectată de o cavitate este defazată cu jumătate din lungimea de undă faŃă de lumina care se reflectă de pe suprafaŃa înconjurătoare. pentru a folosi RAID nu sunt necesare modificări ale software-ului. grosimea de 1. Prima generaŃie de discuri optice a fost inventată de Philips pentru păstrarea filmelor. menŃionăm că există RAID de nivel 0. Ele au o densitate de înregistrare mult mai mare decât discurile magnetice conven-Ńionale. dar industria a redefinit I drept „Independent”. Au apărut între timp versiuni îmbunătăŃite ale SCSI iniŃial. adică 650MB. Aceste idei au fost adoptate de industrie şi au condus la o nouă clasă de dispozitive de I/E. Philips şi Sony au publicat standardul pentru CD-ROM (Compact Disk – Read Only Memory). Philips. siguranŃa în exploatare sau ambele. Standardele internaŃionale precizează că toate CD-urile au 120 mm în diametru. astfel încât cavităŃile apar laserului ca denivelări într-o suprafaŃă altfel plană. Spirala descrie pe disc 22188 de cercuri. Aşa distinge dispozitivul de redare o cavitate de un sol.a. CD-ROM-uri În ultimii ani au devenit disponibile discurile optice. adăugând grafică şi posibilitatea de a întreŃese audio. dar un programator va fi afectat de pierderea accidentală a unor biŃi).denumirea în SCSI (Small Computer System Interface). iar zonele nearse dintre cavităŃi se numesc soluri (lands). Depresiunile din stratul policarbonic se numesc cavităŃi (pits). sugerau şase organizări specifice ale discurilor care ar fi putut fi folosite pentru a creşte performanŃa discurilor. După acest disc „model” este turnată o matriŃă.2 mm de margine. Viteza de rotaŃie în interior este de 530 RPM. o caracteristică esenŃială pentru CD-ROM-urile multimedia. Pe urmă se depune peste policarburi un strat foarte subŃire de aluminiu reflectorizant. de nivel 1. 2. cele două părŃi interferează distructiv şi întorc mai puŃină lumină către fotodetectorul dispozitivului de redare decât lumina întoarsă de un sol. care sunt văzute de sistemul de operare ca un singur disc mare. Ideea ce stă la baza unui RAID este să instalezi o cutie plină cu discuri lângă calculator. care realizează perforaŃii de 0. dezvoltă CD-ul (Compact Disc). CD-ul a repurtat un succes con-siderabil pe piaŃă. În consecinŃă. Laserul este proiectat pe partea policarbonată. menŃionăm că un CD audio standard poate păstra 74 de minute de muzică. de mare putere. Patterson ş. Pentru ca muzica să fie redată la o viteză uniformă.78 microni peste cavităŃi şi soluri pe măsură ce acestea defilează prin dreptul ei. În felul acesta. Se presupune că durata lor de viaŃă este de 100 de ani. care a înlocuit rapid discurile de vinil.5. după care să continui operarea normală. cu denivelări în locul perforaŃiilor. de nivel 2. dar nu au fost acceptate de piaŃă (cu excepŃia Japoniei). până la o distanŃă de 3. CD-ROM-urile trebuiau să aibă aceeaşi dimensiune fizică. majoritatea RAID-urilor sunt în mod natural alcătuite dintr-un controlor SCSI RAID şi dintr-o cutie de discuri SCSI. 15 . În 1986. preŃ scăzut şi posibilitatea de a avea mai multe discuri pe un singur controlor.

Pentru a putea folosi acelaşi CD-ROM pe calculatoare diferite trebuia să se ajungă la o înŃelegere asupra sistemului de fişiere folosit. Standardul pentru CD-R a fost publicat în 1989. dar numele lor nu pot avea extensii.6 microni pentru CD-uri). full-motion.7. • spirala mai strânsă (0. astfel încât viteza de rotaŃie să poată fi monitorizată exact şi corectată dacă este nevoie. Dispozitivele pentru CD-RW folosesc lasere cu trei puteri diferite.4. iar nivelul 3 permite fişiere discontinue. în loc de vopsele cianină şi ftalocianină (folosite la CD-R). CD-RW foloseşte pentru stratul reflectorizant un aliaj de argint. două feŃe. ReprezentanŃi ai mai multor companii au pus la punct un sistem de fişiere pe care l-au numit High Sierra. CD-R-urile arată la fel ca CD-ROMurile. Odată scrise. un singur strat (9. ŞanŃul are un traseu sinusoidal de 0. La putere joasă se percepe starea materialului (pentru citire) şi nu are loc nicio schimbare de fază. Nivelul 2 permite nume de până la 32 de caractere. fapt ce duce la apariŃia unui punct întunecat.. NoutăŃile constau din utilizarea de: • cavităŃi mai mici (0. azi câteva sectoare.5 GB). Când fascicolul loveşte un punct de vopsea. o singură faŃă.65 microni faŃă de 0.3 mm la o frecvenŃă de exact 22. Are trei niveluri. filmelor. Acest aliaj are două stări stabile: cristalin şi amorf. la rezoluŃie înaltă. antimoniu şi teluriu. cu cavităŃi şi soluri. cu discuri de 120 mm din policarbonat. • un laser roşu (la 0. mâine câteva ş. stratul de vopsea este transparent şi lasă laserul să treacă şi să se reflecte în stratul de aur.7 GB. două straturi (17 GB). Pentru scriere. Folosind compresii (MPEG de exemplu). 2. Reflectivitatea diferită a solurilor şi cavităŃilor se obŃine prin adăugarea unui strat de vopsea între policarbonat şi stratul reflectorizant de aur. au fost definite patru formate: 1. 2. La putere înaltă. CD-ROM-urile nu mai puteau fi şterse. iniŃial un acronim pentru Disc Video Digital (Digital Video Disk). laserul CD-R este pornit la putere mare (8-16mV). inscriptoarele de CD-uri erau un periferic banal în magazinele de calculatoare.4. în locul celui de aluminiu). cu reflectivitate scăzută.7 GB). două straturi (8. Din punct de vedere fizic. Un dispozitiv 1x DVD funcŃionează la 1.4 MB/sec (faŃă de 150 KB/sec pentru CD-uri). CD-ROM-urile au devenit extrem de populare pentru difuzarea jocurilor. 2. ca şi coloană sonoră în maximum 8 limbi şi subtitrări în alte 32 (standard care la ora apariŃiei acestui material poate să fie îmbunătăŃit). ducând la CD-ROM-uri de tip multisesiune (multisession). 2. Un grup de sectoare consecutive scrise odată se numeşte pistă CD-ROM (CD-ROM track). enciclopediilor. La citire fotodetectorul sesizează o diferenŃă între zonele întunecate şi cele transparente. Pistele se pot grupa în sesiuni (sessions).8. Acest standard defineşte şi un nou format.m. DVD DVD. Nivelul 1 foloseşte nume de fişiere până la 8 caractere urmate sau nu de extensie de până la 3 caractere (convenŃia MS-DOS pentru numele fişierelor). aceasta se încinge. aliajul se topeşte şi trece din nou în starea lui naturală cristalină. doar că sunt aurii (culoarea aurie provine de la faptul că ele au un strat reflectorizant din aur adevărat. Aceste dispozitive sunt cunoscute sub denumirea de CD-R (CD-Recordables). CD-R-urile pleacă de la discuri goale de 120 mm din policarbonaŃi care sunt identice cu CD-ROM-urile. un disc DVD de 4. CD-ROM XA. oficial acum Disc Versatil Digital (Digital Versatile Disk). care a evoluat până la urmă într-un Standard InternaŃional. pentru a reprezenta o cavitate. Toate aceste îmbunătăŃiri combinate au crescut capacitatea de şapte ori.78 microni pentru CD-uri).74 microni între piste faŃă de 1. folosesc acelaşi proiect ca şi CD-urile. o singură faŃă. atlaselor şi lucrărilor de referinŃă de orice fel. 16 . care sunt iluminate de o diodă laser şi citite de un fotodetector.4 GB). un singur strat (4. redevenind sol.6 mm pentru a ghida laserul la scriere. distrugând o legătură chimică. laserul topeşte aliajul. cu excepŃia faptului că au un şanŃ lat de 0.05 kHz pentru a furniza o reacŃie continuă. Dispozitivele de redare standard pentru CD-uri audio nu pot lucra cu CD-uri de tip multisesiune. CD-uri reinscripŃionabile O tehnologie disponibilă acum este CD-RW (CD-ReWriteables).4 microni faŃă de 0. 3. care folosesc acelaşi suport ca şi CD-R.d. Totuşi.a. care permite CD-R-urilor să fie scrise incremental.7 GB poate stoca 133 de minute de video full-screen. cu reflectivităŃi diferite. la 4. La putere medie.9. indium. Pentru o capacitate mai mare. Cataloagele pot fi imbricate până la 8.4. În starea iniŃială.8 microni pentru CD-uri). CD–uri inscripŃionabile Pe la mijlocul anilor 1990. 4. două feŃe. convertindu-l din starea cristalină puternic reflectorizantă la cea amorfă.

Un rol îl pot avea şi televiziunile prin cablu. optic şi optomecanic. concepută de către Intel. Mouse Un mouse (maus) este o cutie din plastic de dimensiuni mici. găsim pe placa de bază o magistrală. ambii electrozi conŃin conductori filiformi paraleli. prezintă numeroase variante şi se află într-o continuă schimbare. Magistrale Aranjamentul uzual al unui calculator personal este format dintr-o cutie de metal care are în partea inferioară un circuit imprimat numit placa de bază (motherboard). permiŃând utilizatorilor să indice obiecte pe ecran. care conŃin SHIFT. În loc de fire metalice perpendiculare. între care se află un volum sigilat care conŃine un cristal lichid. RezoluŃia grafică este o caracteristică constructivă a monitoa-relor. În mod obişnuit sunt utilizate două scheme pentru aplicarea tensiunilor. 2. DVD-R şi DVR-RW sunt produse la scară largă deja. câte unul pentru culorile roşu. una de viteză mare (pentru plăci de I/E moderne) şi una de viteză inferioară (pentru plăci de I/E mai vechi). 2. În cazul calcu-latoarelor personale. Cea mai populară dintre magistralele utilizate în prezent este numită PCI (Peripheral Component Interconnect). Atât în faŃă. două sau trei butoane (eventual. De asemenea. utilizată la repornirea calculatoarelor).2. în loc de al treilea buton. Tratarea cazurilor de secvenŃe multiple de taste. pentru existenŃa luminii polarizate. Al doilea tip este cel optic. Ecranul unui monitor LCD este compus din două plăci paralele de sticlă. Vom vedea dacă succesul DVD-ului va depăşi pe cel al CD-R şi CD-RW. dar detaliile de implementare sunt mult mai complicate. Primul avea două rotiŃe în partea inferioară. Mouse-ul posedă unul. fante în care se pot introduce module şi alte cipuri adiŃionale. O sursă de lumină (naturală sau artificială). Fiecare placă are ataşaŃi electrozi transparenŃi. CTRL şi ALT este rezolvată în totalitate prin program (inclusiv faimoasa secvenŃă CTRL-ALT-DEL. S-au produs trei tipuri de mouse: mecanic.1. Numărul de culori poate varia de la 8 la „real color”. la anumite intervale de timp.5. care însă a decis punerea patentelor sale asupra PCI în domeniul public. se generează o întrerupere şi este activată rutina de tratare a întreruperilor de tastatură. Aceasta conŃine cipurile UCP.3. Electrozii transparenŃi ataşaŃi fiecărei sticle sunt utilizaŃi în crearea unor câmpuri electrice în interiorul cristalului lichid. cu cât mai mare este rezoluŃia grafică. luminează ecranul. Lucrează în două sisteme specifice de lucru. Într-un ecran cu matrice pasivă (passive matrix display) (ieftin). FuncŃionarea monitorului este numită „cu împrospătare” şi constă în refacerea imaginii aflate pe monitor. aflată în spatele plăcii de sticlă din partea posterioară. acest ecran posedă pe unul dintre electrozi comutatoare minuscule pentru fiecare pixel existent. când este apăsată o tastă. Memoria utilizată pentru monitor este regăsită atât în memoria RAM. se mişcă şi un mic indicator pe ecran.Această varietate de formate a fost determinată de „politică”: Philips şi Sony pe de o parte. Magistrala ISA (Industry Standard Architecture) s-a dovedit prea lentă. A doua schemă este aşa-numitul ecran cu matrice activă (active matrix display). Când se mişcă mouse-ul. s-a trecut la cel cu o sferă (bilă) într-o poziŃie proeminentă din partea inferioară. Terminale (tastatură şi monitor) Tastaturile vin în multe configuraŃii şi modele. folosind conŃinutul din memoria specifică modului de lucru.5. care este mai scump. pentru modul text. O altă caracteristică pentru monitoarele grafice este setul definit de culori (numărul de nuanŃe utilizate în orice punct grafic). Monitoarele CRT (Cathode Ray Tube) conŃin un tun ce poate transmite un fascicol de electroni către un ecran fosforescent (monitoarele color posedă trei tunuri electronice. 2. Dispozitivele de intrare/ieşire (I/E) În prezent există multe tipuri de echipamente de I/E. Ecranele plate utilizează tehnologia LCD (Liquid Crystal Display). Unele dintre cele mai utilizate sunt descrise în cele ce urmează. precum şi lăcaşuri în care se pot fixa conectorii plăcilor de I/E. PărŃi diferite ale ecranului sunt supuse unor tensiuni diferite.5. În anumite cazuri există două magistrale. o rozetă pentru derularea directă a conŃinutului unor ferestre). iar o magistrală care o extindea pe aceasta a fost EISA (Extended ISA). verde şi albastru). care au planurile lor pentru distribuirea filmelor. 17 . cât şi în spatele ecranului sunt lipite folii polaroide. Acesta nu are rotiŃe şi nici sferă. cu atât mai exacte vor putea fi imaginile constituite.5. Pe urmă. 2. Toshiba şi Time Warner pe de altă parte. Pentru ecranele color tehnologia seamănă ca principii de funcŃionare. dar conŃine în partea inferioară un LED (Light Emitting Diode) şi un fotodetector. care este extrem de complexă. însă oferă o imagine mai bună. modul text şi modul grafic. ce se întinde de-a lungul acesteia. cât şi într-o memorie grafică specială pentru modul grafic.

iar al treilea codifică starea curentă a butoanelor mouse-ului. căşti audio. Imprimante Cel mai ieftin model este imprimanta matriceală (matrix printer). în interiorul căreia un cap de tipărire. magenta şi negru – blacK). există imprimantele cu jet de cerneală (inkjet printers). Imprimantele cu jet de cerneală au rezoluŃii tipice între 300 dpi (dots per inch) şi 720 dpi. dar tipărirea este rapidă şi calitatea ridicată. este deplasat orizontal peste hârtie. un laser este deplasat de-a lungul cilindrului. cilindrul este încărcat cu un potenŃial de aproximativ 1000 V şi este acoperit cu un material fotosensibil. cilindrul este descărcat electric şi curăŃat de orice toner rezidual. În ultimul timp s-au dezvoltat dispozitive fără fir (atât tastatură. având loc transferul prafului negru către hârtie. sferă ce antrenează două axe ce formează un unghi drept. cât şi mouse). În continuarea traseului. al doilea pe direcŃia y. cilindrul acoperit de toner este presat asupra hârtiei. o picătură de cerneală este încălzită electric până la punctul de fierbere. În continuarea rotaŃiei sale. Locurile unde fascicolul atinge cilindrul îşi pierd sarcina electrică. cu cost redus. ce conŃine un cartuş de cerneală. care sunt topite în rezervor. Acesta posedă o sferă în partea inferioară. • Imprimanta cu sublimarea vopselei – produce imagini fotografice extrem de realiste. La un moment dat. Sunt imprimante silenŃioase. imprimantele laser pot oferi o calitate rezonabilă a tipăririi. camera video • Boxe. enumerăm alte dispozitive de intrare/ieşire sau speciale: • Modem • Scanner • Tabla digitală • Tuner converterul • TV converterul • Microfonul.5. Fascicolul luminos este modulat pentru a produce un model de puncte luminoase şi întunecate. Nu le detaliem aici. Capul mobil de tipărire. • Imprimanta laser color – e totuşi scumpă. Acesta este atras de acele puncte ce sunt încărcate electrostatic. o flexibilitate excelentă. viteză bună şi un cost moderat.5. prima linie ajunge la toner. Hârtia este apoi trecută printre două role încălzite ce au menirea de a fixa imaginea permanent. Într-un aranjament obişnuit mouse-ul trimite calculatorului câte o secvenŃă de 3 octeŃi de fiecare dată când acesta detectează o deplasare minimă. până explodează (ajungând pe hârtie). În interiorul fiecărui orificiu. cilindrul se roteşte o fracŃiune de grad pentru a facilita imprimarea următoarei linii. timp în care cerneala este pulverizată prin nişte orificii minuscule. Pentru o tipărire casnică. dar există imprimante ce depăşesc cu mult aceste rezoluŃii. dar sunt lente şi utilizează cartuşe de cerneală scumpe. • Imprimantele cu cerneală solidă – conŃine patru bucăŃi de cerneală solidă. un rezervor ce conŃine un praf negru senzitiv din punct de vedere electrostatic. conŃinând între 7 şi 24 de ace activabile electromagnetic este deplasat de-a lungul fiecărei linii de tipărire. În continuare. • Imprimanta cu ceară – foloseşte o bandă largă compusă din ceară de patru culori. 2. CAPITOLUL 3 NOłIUNI DESPRE SISTEMELE DE OPERARE 18 . care se mai numesc şi imprimante CYMK (de la cernelurile pe care le folosesc: cyan. Aceste axe sunt conectate la codificatoare care au fante prin care poate trece lumina. bit cu bit. vidul rezultat aducând o nouă picătură. Imprimantele color. Se bazează pe o tehnologie asemănătoare cu echipamentele de copiere. Orificiul este apoi răcit. La peste 600 dpi. Alte dispozitive Fără a intra în amănunte. La începutul fiecărui ciclu de pagină.Al treilea tip de mouse este cel optomecanic. Inima imprimantei este un cilindru rotativ de mare precizie. După ce o linie de puncte este imprimată. formând astfel o reprezentare vizuală a liniei respective. Imprimanta laser (laser printer) combină o imagine de înaltă calitate. la un cost redus. utilizează în principiu 5 tehnologii: • Imprimantele color cu jet de cerneală – care produc rezultate bune pentru grafice color şi rezonabile pentru fotografii. galben – yellow.4. 2. ieftine şi de o calitate bună. Primul octet codifică mişcarea pe direcŃia x. Aceşti octeŃi sunt transmişi printr-o linie serială.5.

19 . Organizarea fişierelor şi folderelor Structura de organizarea a informaŃiei pe discuri este una arborescentă. în Anexa A. în mod exclusiv. prin care se realizează dezvol-tarea componentelor software. respectiv UNIX. care necesită mult mai mult spaŃiu. adresarea unui disc inexistent.În acest capitol. Un SO are rolurile: • Administrează resursele hardware şi software: procesor. pentru proiectare asistată de calculator) sau realizate specific de fiecare utilizator de tehnică de calcul. memorie. prevenind apariŃia unor erori (de exemplu.1. • Oferă o cale pentru aplicaŃii de a trata hardware-ul fără să ştie detalii despre hardware (cu alte cuvinte. există o evidenŃă permanentă a mediilor de stocare (disc dur. programele de acces şi control al comunicării cu echipamentele periferice. un SO poate rula pe hardware de la mii de vânzători). Programele se împart în trei mari categorii: • Software de bază: reprezintă totalitatea programelor nece-sare pentru funcŃionarea curentă a sistemelor de calcul şi include: sistemul de operare. Sarcinile unui SO. • Asigură interfaŃa aplicaŃiilor: Application Program Interfaces (APIs) permit programatorilor să utilizeze funcŃii ale SC şi ale SO fără să Ńină minte detalii ale operaŃiilor în UCP. care face obiectul capitolului 5. spaŃiu pe disc etc. • Asigură interfaŃa utilizatorului. sistemele de comunicare în reŃelele de calculatoare şi limbajele de programare. În Anexa A şi în Anexa B. 3.2. astfel încât la un moment dat mai multe programe să poată „convieŃui”. programe elaborate de firme specializate în realizarea de software (produse pentru activităŃi econo-mice. NoŃiuni elementare privind organizarea fişierelor şi folderelor sub Windows 3. în sens general. nu amintim decât tangenŃial comenzi LINUX.2. şi nu de a prezenta exhaustiv subiectul. • Software special: cuprinde totalitatea programelor destinate. CD-ROM. Sistemele de operare (SO) reprezintă totalitatea programelor fără de care activitatea unui calculator personal este imposibilă. Mai ales din considerente istorice am prezentat în Anexa B comenzi specifice MS-DOS. NoŃiuni introductive Software-ul unui calculator reprezintă totalitatea programelor de care se dispune pentru realizarea activităŃilor specifice. Excel. crearea a două fişiere cu acelaşi nume şi extensie în acelaşi folder etc. Este primul soft pe care-l întâlnim când deschidem calculatorul şi ultimul (în condiŃii normale) la oprirea calculatorului. 3. ca în exemplul de mai jos (în care discul C: este pentru SO şi aplicaŃii. vom trece în revistă noŃiuni generale despre siste-mele de operare şi vom explicita facilităŃi elementare pentru lucrul cu fişiere şi directoare în WINDOWS. Sunt incluse aici: programele utilitare de larg interes (editoarele de texte1.). dischetă. sistemele de calcul tabelar2 şi de lucru cu bazele de date. prin intermediul interfeŃelor grafice utilizator (GUI) sau prin intermediul interfeŃelor de tip shell. Din păcate. • Controlul dispozitivelor: se realizează în special prin inter-mediul driverelor. precur-sorul Windows la Microsoft. DVD) şi a proprietăŃilor privind spaŃiul liber pe fiecare dintre ele. pentru studii ştiinŃifice. programele auxiliare de control al sistemului de calcul (platforme de lucru). unui domeniu de activitate. IntenŃia noastră este de a familiariza studenŃii cu principalele comenzi necesare pentru lucrul cu fişiere şi directoare.). UNIX ocupă un loc important pe piaŃa software. • Software de aplicaŃii: cuprinde totalitatea programelor de interes general pentru rezolvarea unor probleme practice.. iar discul D: pentru date): 1 2 Word.1. sunt: • Controlul procesorului: SO se asigură că fiecare aplicaŃie primeşte suficient timp din partea procesorului. • Controlul zonelor de stocare a datelor: se asigură că stocarea datelor se execută corect. • Controlul memoriei: SO se asigură că fiecare proces are suficientă memorie pentru a fi executat. sunt trecute în revistă comenzile pentru lucrul cu fişiere şi directoare în MS-DOS. care face obiectul capitolului 4. editoarele de imagini etc.

ca să alegeŃi locaŃia unde va fi creat noul folder. Figura 3. În cele ce urmează ne focalizăm atenŃia spre Windows Explorer. Figura 3. Crearea folderelor Folderele se pot crea în mai multe moduri: folosind Windows Explorer. aşa cum se arată în figura de mai jos. icon de de mai dorit şi folder jos). ca în figura de mai jos.2. 2) DeschideŃi My Computer şi selectaŃi discul (drive) unde veŃi crea folderul. să copiaŃi. Un folder se poate crea şi altfel. În 20 . 3) SelectaŃi File → New → Folder.2. comanda MD din prompterul Dos sau folosind My Computer. să ştergeŃi directoare şi fişiere.2.Pentru a putea crea o structură arborescentă bine organizată. Submeniul New din meniul contextual 3. 3. apoi în zona din dreapta a ferestrei Windows Explorer efectuaŃi într-o zonă liberă clic dreapta şi din meniul contextual selectaŃi opŃiunea New → Folder.2. incluzând utilităŃile WordPad şi Notepad.1. tastaŃi ObservaŃ ie.3. apoi completaŃi numele ca mai sus. EfectuaŃi paşii 1 şi 2 de mai sus. Pentru a crea un folder. Cel mai uzual mod este prin intermediul aplicaŃiilor. opŃiunea File Submeniul New din 4) Un apare (ca în figura completaŃi numele Enter. să mutaŃi. un instrument puternic pentru managementul fişierelor şi folderelor. va trebuie să creaŃi. se urmează paşii: 1) SelectaŃi Start → Programs → Accessories → Windows Explorer. Crearea fişierelor Sunt mai multe moduri de a crea fişiere.

completaŃi numele fişierului şi tastaŃi Enter.3. 21 .exemplul de mai jos. vom crea un fişier cu Notepad. 2) DeschideŃi My Computer şi selectaŃi discul (drive) unde veŃi crea fişierul. 3) SelectaŃi File → New → Text Document. Figura 3. Crearea unui document de tip text 4) Apare un icon pentru fişier text nou. Paşii sunt următorii: 1) SelectaŃi Start → Programs → Accessories → Windows Explorer pentru a deschide Windows Explorer.

5. Una dintre posibilităŃi este următoarea: 1) SelectaŃi fişierul sau folderul pe care vreŃi să-l ştergeŃi . se arată meniul File cu opŃiunea Rename selectată.4.Figura 3. selectaŃi fişierele sau folderele Ńinând tasta Ctrl apăsată pe toată durata selecŃiei. dacă vreŃi să selectaŃi mai multe fişiere sau foldere. Ştergerea fişierelor şi folderelor Ştergerea fişierelor şi directoarelor se poate face în mai multe moduri.2. 3. Completarea numelui fişierului nou creat 5) Dacă daŃi dublu clic pe acest icon. nu conŃine nimic. 3. deşi creat. selectaŃi primul fişier sau folder. după care completaŃi noul nume. Figura 3. partea stângă. sau tasta Delete sau din meniul contextual (care se 2) ApăsaŃi butonul Delete din bara cu instrumente obŃine cu clic dreapta pe zona de selecŃie) alegeŃi opŃiunea Delete. puteŃi să anulaŃi astfel operaŃia. procedaŃi astfel: Dacă fişierele sau folderele sunt adiacente. 22 . ŃineŃi tasta Shift apăsată şi selectaŃi apoi ultimul fişier sau folder din grupul pe care doriŃi să-l ştergeŃi. Figura din dreapta de mai sus prezintă meniul contextual. 2) EfectuaŃi clic dreapta şi din meniul contextual alegeŃi Rename. Sistemul de operare afişează un mesaj care avertizează că va avea loc o ştergere. puteŃi edita fişierul în Notepad. În figura de mai jos. cu opŃiunea Rename selectată. dacă nu vreŃi să ştergeŃi.2. Meniurile sunt similare. 2) SelectaŃi File → Rename şi tastaŃi noul nume.5. altfel fişierul. respectiv din meniul contextual A doua metodă foloseşte meniul contextual: 1) SelectaŃi fişierul sau folderul. Dacă fişierele sau folderele nu sunt adiacente.4. Redenumirea fişierelor şi folderelor Redenumirea fişierelor şi folderelor se face urmând paşii: 1) SelectaŃi fişierul sau folderul. OpŃiunea Rename din meniul File.

în timp ce trageŃi cu mouseul de obiectele selectate. fie cu mouse-ul şi tastatura dând clic pe primul fişier. dacă vreŃi copiaŃi fişierele sau/şi folderele. aveŃi la dispoziŃie mai multe posibilităŃi.6.1. În Anexa A şi în Anexa B sunt date comenzi pentru lucrul cu fişiere şi directoare (foldere) în UNIX. Letters&Faxes. Scurta şi schematica prezentare a unor facilităŃi pentru lucrul elementar cu fişiere şi foldere în Windows se încheie aici. Fişierul sau folderul nu se pierde definitiv. • trageŃi de obiectele selectate. până în zona destinaŃie (obiectele selectate vor fi mutate). de unde puteŃi săl recuperaŃi în caz de nevoie. O bibliografie impresionantă există pe piaŃa românească (inclusiv în limbi străine) despre mediul Windows. prin apăsarea butonului stâng al mouse-ului. puteŃi selecta fişiere sau foldere fie cu mouse-ul. puteŃi copia sau muta fişiere şi/sau foldere pe Desktop. dar aici amintim două: 1) Metoda Copy(Cut)-Paste: • se selectează fişierele sau folderele. respectiv MS-DOS. fişierul sau folderul se pierde definitiv. Cu metodele de mai sus.2. ca şi despre celelalte sisteme de operare (MS-DOS. Copierea (mutarea) fişierelor şi folderelor Pentru a copia (muta) fişiere şi foldere. • alegeŃi opŃiunea Copy (Cut pentru mutare) din meniul Edit sau aceleaşi opŃiuni din meniul contextual ce apare dacă efectuaŃi clic dreapta pe selecŃia efectuată la primul pas sau clic pe butonul Copy (respectiv Cut) din bara cu instrumente. 3. UNIX. 23 .ObservaŃie. ŃineŃi apăsată tasta Ctrl. • selectaŃi locul destinaŃie unde vreŃi că copiaŃi (mutaŃi) fişierele sau folderele şi alegeŃi opŃiunea Paste din meniul Edit sau aceeaşi opŃiune din meniul contextual (care apare efectuând clic dreapta pe locul destinaŃie – disc sau folder) sau acŃionaŃi butonul Paste din bara cu instrumente. dacă însă veŃi Ńine tasta Shift atunci când efectuaŃi operaŃie de ştergere. 2) Metoda Drag-and-Drop: • selectaŃi fişierele sau folderele (cu una dintre metodele prezentate mai sus). Reports etc. dând clic pe fişierul sau folderul dorit (în cazul unui singur fişier sau folder). Ńinând tasta Shift apăsată şi dând apoi clic pe ultimul fişier sau folder din listă (dacă fişierele sau/şi folderele sunt adiacente) sau Ńinând tasta Ctrl apăsată şi selectând fişierele sau folderele cu mouse-ul (chiar dacă nu sunt adiacente). ci este „aruncat” în Recycle Bin. b) ApăsaŃi Ctrl+N pentru deschiderea unui document alb (blank). CAPITOLUL 4 EDITORUL DE TEXTE WORD 4.). Managementul fişierelor în Word 1) Deschiderea unui fişier nou: a) File → New… şi alegeŃi din lista de tipuri de documente (tab-urile General. ObservaŃie. LINUX).

tipului sau locaŃiei) unui fişier existent: File → Save As… 5) Salvarea unui fişier ca document HTML: File → Save as HTML… 6) a) b) c) 7) a) b) c) 8) a) b) c) Închiderea unui fişier: File → Close sau Ctrl+F4 Clic pe butonul de închidere al ferestrei în care este deschis fişierul. 4. .2. . Vizualizarea înaintea tipăririi: File → Print Preview sau Ctrl+F2 sau Clic pe pictograma Print Preview . Ctrl+O sau Ctrl+F12. Tipărirea unui fişier (opŃiunile de tipărire depind de imprimanta folosită şi nu le dicutăm aici): File → Print… sau Ctrl+P sau Ctrl+Shift+F12 sau Clic pe pictograma Print .c) FaceŃi clic pe pictograma New 2) a) b) c) 3) a) b) c) pentru deschiderea unui document alb (blank). Pregătirea paginii de lucru Pregătirea paginii de lucru se face astfel: File → Page Setup… 24 . 9) Maximizarea ferestrei documentului se face: a) Ctrl+F10 sau b) Clic pe butonul de maximizare . Deschiderea unui fişier existent sau căutarea lui în vederea deschiderii se face cu una dintre variantele: File → Open… sau. Salvarea unui fişier nou (care nu exista): File → Save sau Ctrl+S sau Shift+F12. . 10) Restabilirea dimensiunii ferestrei documentului: a) Ctrl+F5 sau b) Clic pe butonul de restabilire . Clic pe pictograma Save . . 4) Salvarea (modificarea numelui. Clic pe pictograma Open .

pe riglele verticală şi orizontală). 2) orientarea hârtiei. 25 . modificările pot fi efectuate asupra întregului document sau a unei părŃi a lui (vezi caseta Apply to). Fereastra Page Setup.2. tab-ul Margins PuteŃi modifica următoarele: a) De la tab-ul Margins: marginile foii de lucru (care se pot modifica şi cu mouse-ul. A5. selectând unul dintre butoanele Portrait (portret) sau Landscape (vedere).Figura 4. Fereastra Page Setup.) sau acŃionând asupra casetelor Width (lăŃime) şi Height (înălŃime). 2) Care este sursa de hârtie pentru celelalte pagini (Other pages). zona antetului şi zona subsolului (din grupul From edge). tab-ul Paper size c) De la tab-ul Paper Source (cu observaŃia că unele imprimante nu suportă facilitatea): 1) Care este sursa de hârtie pentru prima pagină (First page).1. b) De la tab-ul Paper Size: 1) dimensiunea fizică a hârtiei. Figura 4. Letter etc. selectând tipurile predefinite (ex: A4.

Figura 4.3. Fereastra Page Setup, Paper source

d) De la tab-ul Layout: 1) Tipul de secŃiune (caseta Section start): pagină nouă, continuă, coloană nouă, pagină pară, pagină impară etc.); 2) OpŃiunea de a avea antet şi subsol diferit pentru paginile pare şi impare şi opŃiunea de a avea antet sau subsol diferit la prima pagină (casetele de validare din grupul Headers and Footers); 3) Tipul de aliniere pe verticală în pagină (caseta Vertical alignment), implicită fiind alinierea sus; 4) PuteŃi numerota liniile, cu butonul Line Numbers…
Figura 4.4. Fereastra Page Setup, tab-ul Layout

4.3. Formatarea caracterelor Pentru formatarea caracterelor, puteŃi folosi bara cu meniuri, tastatura sau mouse-ul. Din bara cu meniuri selectaŃi: Format → Font…

26

Figura 4.5. Fereastra Font, tab-ul Font

1) Din tab-ul Font, puteŃi modifica: a) Tipul fontului (caseta Font) sau în bara cu instrumente b) Stilul (caseta Font style): normal ; bold sau Ctrl+B sau italic sau Ctrl+I sau ; bold italic sau Ctrl+B+I sau sau Ctrl+D;

;

c) Dimensiunea (caseta Size) sau în bara cu instrumente sau Ctrl+Shift+P sau direct, folosind combinaŃia Ctrl+[ (micşorare), respectiv Ctrl+] (creştere); d) Tipul de subliniere (caseta Underline); pentru sublinierea cu o linie, există combinaŃia Ctrl+U sau ; există combinaŃii de taste şi pictograme şi pentru alte tipuri de subliniere (ex: pictograma standard Ctrl+Shift+D – subliniere dublă, Ctrl+Shift+W – subliniere cuvânt); e) Culoarea caracterului (caseta Color) sau pictograma ; f) PuteŃi selecta efecte (în grupul Effects); des folosite, scrierea la exponent (superscript) are pictograma (sau combinaŃia Ctrl+Shift+=), iar scrierea la indice are pictograma 2) Din tab-ul Character Spacing puteŃi selecta: a) Scara (în procente): text100%, text 80%, text 150% b) Tipul de spaŃiere (normal, condensat, expandat); c) PoziŃia (faŃă de linia orizontală): normală, ridicată, coborâtă. (sau combinaŃia Ctrl+=);

27

Figura 4.6. Fereastra Font, tab-ul Character spacing

3) Din tab-ul Animation puteŃi selecta efecte pentru animaŃia textului:

Figura 4.7. Fereastra Font, tab-ul Animation

4.4. Formatarea paragrafelor Pentru formatarea paragrafelor, puteŃi folosi bara cu meniuri, tastatura sau mouse-ul. Din bara cu meniuri selectaŃi: Format → Paragraph…

28

sau corpul paragrafului este indentat (opŃiunea Hanging). Right (Ctrl+R). Rigla orizontală. b) Indentarea (grupul Indentation): la stânga (caseta Left) şi la dreapta (Right). 2) Ce spaŃiu va fi după paragraful curent (caseta After). ObservaŃie: Caseta Outline level se foloseşte când doriŃi să lucraŃi în outline view. 2) Din tab-ul Line and Page Breaks puteŃi selecta: 29 . Center (Ctrl+E). Double (la doua rânduri) (combinaŃia Ctrl+2). caseta By specifică cu cât se indentează paragraful. puteŃi modifica: a) Tipul alinierii (caseta Alignment): Left (Ctrl+L). precum şi opŃiunile Exactly (exact). Fereastra Font. pentru a impune o anumită structură ierarhică a documentului. exprimat în points (puncte) sau număr întreg. care are opŃiunile: Single (la un rând)(combinaŃia Ctrl+1).Figura 4. 1. Justify (Ctrl+J). cu mouse-ul.5 lines (la un rând jumătate) (combinaŃia Ctrl+5). Marcatorii de indentare c) SpaŃierea paragrafelor (grupul Spacing): 1) Ce spaŃiu va fi înaintea paragrafului curent (caseta Before).9. puteŃi trage de marcatorii de pe rigla orizontală: First line indent Hanging indent Right indent Left indent Figura 4. 3) Ce spaŃiu va fi între liniile paragrafului (caseta Line spacing).8. At least (cel puŃin) şi Multiply (multiplu). tab-ul Indents and Spacing 1) Din tab-ul Indents and Spacing. caseta Special arată dacă paragraful are prima linie indentată (opŃiunea First line). când trebuie completată caseta At cu numărul dorit. sau de la bara cu instrumente .

11.a) În grupul Pagination opŃiuni de paginare: • Widow/Orphan control – previne să se tipărească ultima linie a unui paragraf pe pagină nouă (Widow) sau prima linie a unui paragraf pe ultima linie a paginii precedente (Orphan). dând clic repetat pe butonul . selectaŃi paragraful şi această casetă de validare. aflat în partea stângă a riglei orizontale.10. • Page break before –forŃează o întrerupere de pagină înaintea paragrafului. Folosirea marcatorilor şi a numerotării automate 30 . e posibil să vreŃi să săriŃi numerotarea liniilor pentru aceşti itemi. 4. Fereastra Tabs d) Butonul Tabs… permite setarea tab-urilor (identic cu Format → Tabs…). b) Caseta de validare Suppress line numbers – dacă documentul conŃine heading-uri sau linii albe. Fereastra Paragraph.5. tab-urile se pot seta şi manual. tab-ul Line and Page Breaks Figura 4. • Keep with next – previne ca o pagină să se termine între paragrafele selectate. • Keep lines together – previne ca o pagină să se termine în interiorul unui paragraf. Figura 4. c) Caseta de validare Don’t hyphenate – dacă nu vreŃi ca faci-litatea de despărŃire la sfârşitul rândului să fie activă.

Figura 4. Corespunzător marcatorilor şi numerotărilor. Fereastra Bullet and Numbering. putem numerota pe nivele. tab-ul Bulleted Pentru setarea diferitelor elemente ale marcatorilor şi numerotării. există în bara cu instrumente două instrumente: – pentru marcatori. – pentru numerotare.12.13. Fereastra Bullet and Numbering. selectăm Format → Bullets and Numbering… şi apare fereastra: sau selectând tab-ul Numbered: Dacă selectăm tab-ul Outline Numbered. tab-ul Numbered 31 . trebuie acŃionat butonul Customize… din fereastra Bullets and Numbering. când se va afişa una dintre ferestrele: Figura 4.Pentru folosirea marcatorilor şi a numerotării automate.

puteŃi stabili poziŃia marcatorilor sau numerelor. precum şi alte elemente. 32 .15. formatul numărului etc. legate de tipul marcatorului. poziŃia textului faŃă de marcator sau număr. Fereastra Customize Outline Numbered List Urmărind casetele care apar în fiecare dintre ferestre. Fereastra Customize Numbered List Figura 4.Figura 4.14.16. Fereastra Customize Bulletes List Figura 4.

– indentarea din stânga. coloane) sau folosind formate existente de tabele. care permite inserarea unui tabel cu dimensiuni date de utilizator (număr de linii.6. Nu e nevoie să ştiŃi de la început numărul rândurilor. apăsând tasta Tab atunci când sunteŃi plasat pe ultima celulă a tabelului. c) Folosind din bara cu instrumente. de la tastatură.17. Figura 4. 1) Crearea unui tabel: a) Table → Insert table…. prin acŃionarea butonului AutoFormat (ca în figura de mai jos): Figura 4.4. Utilizarea tabelelor Pentru lucrul cu tabele. – puteŃi trece dintr-un rând în altul folosind butoanele Previous Row şi Next Row. ObservaŃie. 33 .18. precum şi de instrumente din bara cu instrumente. care vă permite să setaŃi: • din tab-ul Row: – dimensiunea liniilor. din dreapta jos. – tipul de lainiere în celulă (grupul Alignment). puteŃi adăuga rânduri noi fie din meniu Table → Insert Rows. Fereastra Isert Table b) Table → Draw Table. care vă permite desenarea unui tabel. dispunem de meniul Table. fie mai rapid. 2) Modificarea dimensiunilor unui tabel (presupunând că tabelul e creat şi sunteŃi poziŃionaŃi în interiorul lui): a) Table → Cell Height and Width…. tab-ul Row • din tab-ul Column: – lăŃimea coloanei curente. – dacă permiteŃi ca o linie să se întindă pe mai multe pagini (caseta de validare Allow row to break across pages). Fereastra Cell Height and Width.

când mouse-ul are forma sau (iar dacă ŃineŃi apăsată tasta Alt. respectiv ↑ pentru a trece la linia anterioară. trăgând de linia care desparte rândurile sau coloanele. folosind meniul sau mouse-ul. coloana va fi inserată în stânga coloanei curente. b) Selectarea unei coloane se face fie din meniu: Table → Select Column. fie cu mouse-ul. la versiuni mai noi de Word puteŃi plasa linia şi înaintea celei curente.– spaŃiul dintre coloane (se poate micşora necesar atunci când vreŃi să încapă cât mai mult text într-o coloană). fie tastele Page Up şi Page Down. Ńinând apăsată tasta Shift şi acŃionând fie tastele săgeŃi. puteŃi insera o coloană şi în dreapta celei curente. b) cu mouse-ul: prin clic în celula dorită. Fereastra Cell Height and Width. Alt+Home pentru a ajunge în prima celulă a liniei curente. respectiv Alt+End pentru a ajunge în ultima celulă a liniei curente. respectiv Alt+Page Down pentru a ajunge în ultima celulă a coloanei curente. c) Selectarea întregului tabel se face din meniu: Table → Select Table. se face astfel: a) Selectarea unui rând se face fie din meniu: Table → Select Row. fie tastele Home şi End. fie cu mouse-ul. 5) Inserarea celulelor: a) Inserarea unei linii: plasaŃi cursorul acolo unde doriŃi să inseraŃi un rând şi selectaŃi Table → Insert Rows. plasându-l în stânga liniei de selectat şi dând clic (dacă doriŃi selectarea mai multor linii. tasta ↓ pentru a trece pe linia următoare. ŃineŃi butonul stâng al mouseului apăsat şi deplasaŃi mouse-ul deasupra coloanelor dorite). tab-ul Column b) cu mouse-ul. se Ńine butonul stâng al mouse-ului apăsat şi trageŃi de-a lungul liniilor pe care vreŃi să le selectaŃi). pe rigla verticală sau orizontală – dacă modificaŃi rândul sau coloana – apar dimensiunile rândurilor sau coloanelor modificate). în versiuni mai noi. respectiv Next Column. plasându-l deasupra coloanei de selectat şi dând clic (dacă vreŃi să selectaŃi mai multe coloane. Figura 4. Alt+Page Up pentru a ajunge în prima celulă a coloanei curente. 4) Deplasarea într-un tabel se face: a) de la tastatură: cu ajutorul tastei Tab (pentru a trece la celula următoare sau pentru a crea o linie nouă. 3) Selectarea unor celule se face uşor şi simplu cu ajutorul tastaturii. când suntem pe celula din dreapta jos a tabelului). linia va fi plasată deasupra celei în care e cursorul. – puteŃi comuta între coloane cu butoanele Previous Column. respectiv Shift+Tab pentru a trece la celula anterioară. b) Inserarea unei coloane: selectaŃi coloana lângă care vreŃi să inseraŃi o nouă coloană şi selectaŃi Table → Insert Column. c) Inserarea unor celule oarecare: selectaŃi celula sau celulele lângă care doriŃi să inseraŃi alte celule şi selectaŃi Table → Insert Cells… şi alegând opŃiunea dorită: 34 .19.

Fereastra Insert Cells ObservaŃie. ca în figura de mai jos: Figura 4. Fereastra Delete Cells 7) Îmbinarea mai multor celule: selectaŃi celulele dorite şi acŃionaŃi Table → Merge Cells (sau butonul corespunzător. 8) DespărŃirea unei celule în mai multe: plasaŃi cursorul în celula dorită şi selectaŃi Table → Split Cells…. dacă îl aduceŃi în bara cu instrumente). alegeŃi Table → Sort… şi va apărea fereastra: 35 . iar în caseta Categories selectaŃi opŃiunea Table şi alegeŃi butoanele de care aveŃi nevoie. c) Ştergerea unor celule oarecare: selectaŃi celulele şi din meniu Table → Delete Cells….Figura 4.20. 10) Sortarea unui tabel: având cursorul oriunde în tabel. tab-ul Commands. apoi completaŃi numărul de linii şi coloane în care doriŃi să împărŃiŃi celula. există şi butoane care pot fi aduse în bara cu instrumente. Pentru inserarea sau ştergerea celulelor. 6) Ştergerea celulelor: a) Ştergerea unui rând (sau a mai multor rânduri): selectaŃi rândul (rândurile) şi din meniu Table → Delete Rows.22. de la meniul Tools → Customize….21. b) Ştergerea unei coloane (sau a mai multor coloane): selectaŃi coloana (sau coloanele) şi din meniu Table → Delete Columns. apoi alegeŃi opŃiunea care vă convine: Figura 4. Fereastra Split Cells 9) DespărŃirea unui tabel în două tabele: selectaŃi linia care vreŃi să fie prima din al doilea tabel şi alegeŃi Table → Split Table.

alegând Table → Formula…. fără a Ńine seama de vreun criteriu alfabetic. • dacă vrem să selectăm un cuvânt. după care selectaŃi prima coloană şi numerotaŃi automat liniile. dar nu insistăm cu această facilitate. întrucât Microsoft Excel oferă posibilităŃi incomparabile de lucru cu formule într-un tabel. 11) Dacă vreŃi să egalizaŃi rapid şi fără efort lăŃimea mai multor coloane (selectate) alegeŃi Table → Distribute Columns Evenly. dacă tabelul nu are antet (opŃiune ce poate fi setată selectând butonul No header row ). putem afişa datele din tabel în ordine crescătoare sau descrescătoare (selectând butonul Ascending sau butonul Descending). căutarea şi înlocuirea textului 1) Selectarea textului se poate face cu mouse-ul şi cu tastatura: a) Cu mouse-ul: • poziŃionăm mouse-ul la începutul zonei de selecŃie. după care eliberăm butonul stâng. 13) Conturarea celulelor. Un exemplu util în care folosim sortarea cu succes este crearea unei bibliografii: creăm un tabel (fără borduri) cu două coloane (prima – îngustă – pentru numerotare. tab-ul Borders. ObservaŃie. copierea. din grupul al treilea Then by. alegeŃi Table → Distribute Rows Evenly. plasăm cursorul oriunde în cuvânt şi efectuăm dublu-clic. fie folosind pictogramele Borders: Figura 4. plasăm cursorul oriunde în propoziŃie. sortaŃi tabelul după coloana a doua. coloanelor sau a întregului tabel se face fie selectând Format → Borders and Shading…. Selectarea. iar pentru egalizarea înălŃimii unor linii (selectate).7. CompletaŃi coloana a doua. selectând o nouă coloană din grupul al doilea Then by. Ńinem butonul stâng apăsat şi tragem până la poziŃia finală dorită. sau prin numele ei. Fereastra Sort Sortarea se face mai întâi după o coloană dată prin numărul ei. a doua – suficient de lată – pentru informaŃiile propriu-zise).Figura 4. 36 . ştergerea. în caz că tabelul are antet (opŃiunea Header row selectată).24. OpŃiunile pentru butonul Borders 4. navigarea. mutarea. iar la valori egale ale celei de-a doua cheie. la valori egale ale primei chei de sortare. • pentru selectarea unei propoziŃii. putem introduce un nou criteriu. liniilor.23. putem agăuga un nou criteriu. se Ńine tasta Ctrl apăsată şi efectuăm un clic. 12) PuteŃi folosi formule în tabele. modificarea.

Ctrl+Page Dn la începutul paginii următoare. alegând apoi din fereastra care apare opŃiunea dorită: 37 . Ctrl+Home la începutul documentului. Page Up. până la sfârşitul documentului. • pentru selectarea unui paragraf. Ctrl+Shift+→ – până la sfârşitul cuvântului. care vă permit să selectaŃi diverse zone de text: Crtl+A – întreg document. Alt+Ctrl+PgUp la începutul ecranului curent. Home. c) SelecŃia folosind modul Extend: pentru a intra în modul Extend de selecŃie. 2) Pentru navigarea într-un document folosind tastatura există următoarele combinaŃii: Ctrl+→ cuvânt la dreapta. foarte utile. • există mai multe combinaŃii de taste. respectiv un ecran mai jos. apoi eliberăm butonul stâng. Ctrl+↑ mai sus un paragraf. clic la sfârşitul zonei. pentru navigarea într-un document puteŃi folosi Edit → Go to… sau Ctrl+G sau F5. Ńinem tasta Shift apăsată şi dăm clic la sfârşitul zonei de selectat. b) Cu tastatura: • plasăm cursorul la începutul zonei de selectat. De asemenea.• dacă vrem să selectăm mai multe linii de text. End la începutul liniei. dublu clic pe caseta de culoare gri EXT din bara de stare a programului. în funcŃie de dimensiunea zonei de selectat. Ctrl+Shift+↓ – până la sfârşitul paragrafului. Ctrl+Shift+Home – de la începutul documentului până la punctul curent. fie tastele Home şi End. Ctrl+Page Up la începutul paginii anterioare. Ctrl+Shift+← – de la începutul cuvântului Ctrl+Shift+↑ – până la începutul paragrafului. Cu tastatura: prin apăsarea repetată a tastei F8 se obŃine: o dată – intrăm în modul Extend. a doua oară – selectăm cuvântul curent. Ńinem tasta Shift apăsată şi. Crtl+Shift+End – din punctul curent. • folosind mouse-ul şi tasta Shift: plasăm mouse-ul la începutul zonei pe care vrem să o selectăm. avem două metode: Cu mouse-ul: clic la începutul zonei. Page Dn un ecran mai sus. fie tastele Page Up şi Page Down. Ctrl+End la sfârşitul documentului. Alt+Ctrl+PgDn la sfârşitul ecranului curent. apăsăm şi Ńinem butonul stâng apăsat. se poziŃionează cursorul oriunde în paragraf şi se apasă rapid de trei ori butonul stâng sau se plasează cursorul pe bara de selecŃie. Ctrl+↓ mai jos cu un paragraf. respectiv la sfârşitul liniei. folosim fie tastele săgeŃi. apoi dublu clic pe EXT pentru ieşirea din modul Extend. Ctrl+← cuvânt la stânga. deplasând mouse-ul până unde dorim să selectăm. în dreptul paragrafului şi se efectuează dublu-clic. plasăm mouse-ul în stânga liniei de început. a patra oară – selectăm paragraful curent. a cincea oară – selectăm tot documentul. a treia oară – selectăm propoziŃia curentă.

puteŃi să schimbaŃi literele mici în litere mari şi invers.26. fie combinaŃia Ctrl+V. fie alegând Cut din meniul contextual (care se obŃine combinaŃia Ctrl+X sau Shift+Delete. Fereastra Find and Replace. tab-ul Go To 3) Copierea unui text se face astfel: se selectează textul. fie cu combinaŃia Ctrl+C. 4) Mutarea unui text se face astfel: se selectează textul. 5) Ştergerea unui text se face fie direct (adică acŃionarea repetată a tastei Delete sau a tastei Backspace). iar în dreapta cursorului Ctrl+Delete. folosiŃi Alt+Shift+↑. fie pictograma . apoi se lipeşte în locul dorit folosind fie Edit → Paste. fie alegând Paste din meniul contextual. fereastra care se deschide are tab-urile Find şi Replace. fie alegând Copy din meniul contextual (care se obŃine efectuând clic dreapta).25. fie cu combinaŃia Ctrl+V (sau Shift+Insert). care se completează cu textul (textele) dorit(e). Dacă vreŃi să mutaŃi paragraful curent înaintea paragrafului anterior. fie cu . se copiază fie cu opŃiunea Edit → Copy. selectând una dintre opŃiunile dorite (figura este sugestivă privind modificarea care se realizează): Figura 4. fie prin selecŃia textului şi acŃionarea tastei Delete sau Backspace sau folosind Edit → Clear. fie alegând Paste din meniul contextual. se decupează fie cu opŃiunea Edit→Cut. iar dacă vreŃi să-l mutaŃi după paragraful următor. alegeŃi Format → Change Case….Figura 4. fie cu pictograma . fie cu butonul efectuând clic dreapta). fie cu butonul . cu ajutorul meniurilor. 6) Modificarea unui text folosind facilitatea Change Case: selectaŃi textul apoi combinaŃia Shift+F3 sau. Fereastra Change Case 7) Pentru căutarea / înlocuirea unui text alegeŃi Edit → Find… (sau Ctrl+F) sau din bara de instrumente. respectiv Edit → Replace… sau Ctrl+H. folosiŃi Alt+Shift+↓. Dacă vreŃi să ştergeŃi un cuvânt la stânga cursorului acŃionaŃi Ctrl+BackSpace. apoi se lipeşte în locul dorit folosind fie Edit → Paste. 38 .

Fereastra Replace. Fereastra Find and Replace. tab-ul Replace. cum ar fi: direcŃia de căutare (caseta Search). opŃiuni suplimentare PuteŃi înlocui toate cuvintele căutate cu ceea ce doriŃi să înlocuiŃi (butonul Replace All) sau puteŃi înlocui fiecare apariŃie (butonul Replace). dar se scriu diferit (caseta Sounds like). puteŃi da elemente suplimentare. Figura 4. Inserarea simbolurilor speciale şi a imaginilor 1) Inserarea simbolurilor speciale se face astfel: Insert → Symbol… şi apare fereastra: 39 .27. De asemenea. căutarea cuvintelor de sine-stătătoare (Find whole words only). ce permite utilizarea unor operatori avansaŃi de căutare. căutarea şi înlocuirea unor cuvinte care se aud (pronunŃă) similar. inclusiv precizarea căutării elementelor de grafică (butonul Special). 4. selectând dintre casetele de validare disponibile: căutarea unui text cu acelaşi tip de caractere – majuscule sau minuscule – ca cel precizat (Match case).8. dintre care nu amintim aici decât pe ? – înlocuieşte un singur caracter.Figura 4. tab-ul Replace AcŃionând butonul More. folosirea wildcard-urilor (caseta Use wildcards). şi * – înlocuieşte orice şir de caractere. precizarea caracteristicilor cu care a fost formatat textul (butonul Format). căutarea şi înlocuirea tuturor formelor unui substantiv. adjectiv sub verb (caseta Find all word forms). puteŃi specifica opŃiuni de căutare.28. permite inserarea în text a caracterelor speciale.

Figura 4.29. puteŃi să-i asignaŃi o combinaŃie de taste. Fereastra Symbol PuteŃi alege simboluri din mai multe categorii (în versiunile mai noi sunt şi subcategorii). iar dacă folosiŃi un simbol mai des. tastei → i s-a asignat combinaŃia Ctrl+Num2): 40 . acŃionând butonul Shortcut Key… şi completând în fereastra care apare combinaŃia de taste dorită (în exemplul de mai jos.

30. Submeniul Picture Odată inserată. o imagine poate fi formatată după dorinŃa utiliza-torului. Fereastra Customize Keyboard Tab-ul Special Characters permite utilizarea unor caractere speciale.Figura 4. 2) Inserarea imaginilor: se face alegând Insert → Picture. Meniu contextual 41 . de unde puteŃi alege sursa imaginii pe care o inseraŃi (ca în figura de mai jos): Figura 4. dând clic dreapta pe imagine.32. caz în care apare meniul contextual: Figura 4.31. în acest tab găsiŃi şi combinaŃiile de taste pentru aceste caractere speciale.

Header and Footer Comută între antet şi subsol Butoanele pentru Inserarea numărului paginii se poate face şi de la Insert → Page cum se vede în Numbers…. paginii Numărul Ora alinierea (stânga. apare fereastra următoare: Putem seta.33. de la tab-uri.Dând clic pe opŃiunea Format Picture….34. mărimea. Dacă imaginea ar fi fost un Text Box. dreapta. dintre care amintim: 1) Lucrul cu antet şi subsol: alegem View → Header and Footer şi apare fereastra de mai jos. editorul pune la dispoziŃie câteva instrumente eficiente. Ferestra Format Picture ObservaŃie. dacă re pagină Page Arată setup afişaŃi număr la prima pagină precedentul (caseta de validare Show number on first page). precum şi diverse alte setări. în care e arătată semnificaŃia butoanelor: Figura 4. Aceeaşi fereastră de mai sus apare şi atunci când imaginea pe care o formatăm este una creată cu instrumentele de desenare puse la dispoziŃie de Microsoft Word (instrumente ce sunt vizibile dacă selectăm din bara de instrumente ).9. dacă numărul de pagină mai include şi alte informaŃii etc. aşa figura de mai jos. Lucrul cu documente mari Pentru lucrul eficient cu documente mari. modul cum imaginea se integrează în document. de la tab-ul Picture. culoarea şi liniile care încercuiesc imaginea (acolo unde e cazul). puteŃi stabili Arată Data poziŃia unde plasaŃi numărul Arată/ascunNumărul următorul de textul paginii (caseta Position). 4. Figura 4.caseta Alignment).) se poate face acŃionând butonul Format… 42 . poziŃia relativă sau absolută. puteam seta marginile cutiei de la care putem scrie text. formatarea numerelor de pagină (de la ce număr începe numerotarea automată. centru de pagini Formataetc.

37. puteŃi crea un semn de carte (butonul Add). iar în fereastra care apare selectaŃi tab-ul Table of Contents. dar puteŃi acŃiona butoanele Options… sau Modify… pentru a schimba forma cuprinsului. ca în figura de mai jos. în fereastra de mai jos. cuprinsul va fi inserat în document.Figura 4. dacă vreŃi să vizualizaŃi semnele de carte. dând clic pe butonul OK.36. respectiv Alt+Ctrl+E (pentru nota de final).35. Fereastra Foot note and End note 3) Crearea semnelor de carte (bookmarks) se face selectând Insert → Bookmark…sau acŃionând Ctrl+Shift+F5. selectaŃi Tools →Options…. care vă permite să adăugaŃi propriile stiluri sau să modificaŃi stilurile existente). 43 . poziŃionaŃi-vă în document acolo unde vreŃi să plasaŃi cuprinsul şi selectaŃi Insert → Index and Tables…. Fereastra Page Numbers 2) Adăugarea notelor de subsol şi notelor finale (de sfârşit) se poate face selectând Insert → Footnote… (vezi figura de mai jos) sau folosind combinaŃia Alt+Ctrl+F (pentru notă de subsol). Figura 4. Fereastra Bookmark 4) Crearea unui cuprins automat (tabele de conŃinut) se face astfel: documentul trebuie să aibă titlul capitolelor şi subcapitolelor formatate cu un anumit stil (care poate fi din bara cu instrumente sau opŃiunea Format → Style… sau unul predefinit – vezi Ctrl+Shift+S). Figura 4. iar în tab-ul View selectaŃi caseta de validare Bookmarks. şterge un semn de carte (butonul Delete) sau să vă poziŃionaŃi în text pe un semn de carte (butonul Go To). puteŃi alege formatul cuprinsului (caseta Formats).

38.39. Fereastra Index and Tables 5) Crearea indecşilor (a unui glosar de termeni) se face urmând paşii: Pentru a crea o intrare index. tab-ul Index şi apoi butonul Mark Entry. tab-ul Index şi completaŃi paşii necesari. selectaŃi textul. 44 . în fereastra de mai jos completaŃi intrarea principală (caseta Main entry) sau/şi o subintrare (caseta Subentry). SelectaŃi Insert → Index and Tables…. poziŃionaŃi punctul de inserŃie la locul unde doriŃi să inseraŃi indexul. apoi folosiŃi combinaŃia de taste Alt+Shift+X sau selectaŃi Insert → Index and Tables….Figura 4. Fereastra Mark Index Entry După ce aŃi introdus toată intrările. Figura 4.

45 . Dacă elementul referit a fost modificat (ex: figura 5 a devenit figura 6) referinŃa se actualizează fără a o retasta.: „Vezi. Crearea referinŃelor încrucişate: tastaŃi textul introductor direct în document (de ex. de asemenea”).6) Crearea referinŃelor încrucişate (cross-reference) e necesară pentru a referi un element situat într-o altă locaŃie în acelaşi document sau într-un alt document (exemplu: vezi figura 5 pagina 25). apoi selectaŃi Insert → Cross-reference…. puteŃi actualiza toate referinŃele prin selectarea întregului document şi tastarea F9.40. Figura 4. Fereastra Cross-reference Dacă modificaŃi sau mutaŃi informaŃia referită într-o referinŃă.

puteŃi alege dintre variantele: Pictograma . Fereastra Caption 8) Într-un document mare. „Figura 1”) la tabele. e necesar de multe ori să lucraŃi cu secŃiuni.7) Adăugarea titlurilor fotogramelor – PuteŃi adăuga automat o etichetă-titlu şi un număr (de exemplu. Format → Columns…. după care apare fereastra de mai jos: 46 . * (pentru linie orizontală de pătrate mici) şi apoi Enter. _ (pentru linie simplă groasă). SecŃiunile pot fi introduse de la meniul Insert → Break…. – Odd page (pagină impară). nu forŃează trecerea la o pagină nouă). Tipurile de secŃiuni sunt: – Next page (pagină nouă).41. cu opŃiuni pentru pagină sau coloană. – Continuous (continuă. O secŃiune este o porŃiune dintr-un document cu o anumită formatare. = (pentru linie dublă). ~ (pentru linie ondulată). Scrierea textului pe coloane Pentru scrierea unui anumit text pe coloane. 9) Introducerea în document a unor linii care se întind pe toată lungimea paginii se face tastând de trei ori unul dintre simbolurile: – (pentru linie simplă subŃire). ca în figura de mai jos: Figura 4.e. # (pentru linie groasă cu linii subŃiri deasupra şi dedesubt). Amintim că pentru trecerea automată la pagină nouă puteŃi folosi combinaŃia Ctrl+Enter. apoi selectaŃi AutoCaption. i. – Even page (pagină pară). grafice şi alte elemente astfel: Insert → Caption…. obŃinându-se ceva similar cu ceea ce este ilustrat mai jos: 4.10.

lăŃimea coloanelor (şi spaŃiul dintre coloane) în grupul Width and spacing. dacă între coloane afişaŃi o linie (caseta de validare Line between). Fereastra Columns PuteŃi specifica: numărul de coloane (din grupul Presets sau de la caseta Numbers of columns). Fereastra Break Exemplu de scriere pe coloane: 47 . se activează opŃiunea Continuous. dacă coloanele au lăŃime egală (caseta de validare Equal column width).43. dacă scrierea pe coloane se aplică la tot documentul sau doar la o parte a lui (caseta Apply to). Pentru balansarea lungimii coloanelor la nivelul unei pagini se execută paşii: se poziŃionează punctul de inserŃie la sfârşitul textului în coloanele care vor fi balansate. Figura 4.42. Insert → Break….Figura 4.

apoi selectaŃi Create Data Source. Pentru 4. apăsaŃi butonul Create şi alegeŃi opŃiunea: Form letters…. având un spaŃiu între ele de 5 mm. 48 . balansarea coloanelor am urmat paşii de mai sus. În caseta de dialog Mail Merge Helper. imprima adrese pe plicuri. Figura 4. adresa etc. Documente interconectate (Mail Merge) altele. Câmpurile combinate (merge fields) vor fi inserate în documentul principal. după care puteŃi opta între a folosi fereastra curentă sau o altă fereastră. Documentul principal conŃine textul şi alte elemente care rămân neschimbate în fiecare scrisoare.Acest text este scris pe două coloane de lăŃime egală. considerăm o scrisoare): – deschideŃi documentul care va fi folosit. Fereastra Mail Merge Herper 2) Crearea datelor care vor fi combinate. cum ar fi numele. funcŃia. Cu această facilitate puteŃi crea forme personale de scrisori.44. O sursă de date conŃine informaŃiile care sunt variabile. – Tools → Mail merge…. Am adăugat şi o linie între coloane.11. produce cataloage şi Crearea oricărui tip de document poştal combinat presupune combinarea unui document principal (main document) cu o sursă de date (data source). 1) Crearea documentului principal (în acest exemplu. selectaŃi opŃiunea a doua. Get Data.

asiguraŃi-vă că aŃi tastat în sursa de date toate informaŃiile pe care doriŃi să le combinaŃi. Pentru inserarea câmpurilor în documentul principal.47. View Merge Data Mail Merge Helper Document Merge to New Document Merge to Printer Mail Merge Edit Data Source Figura 4. Fereastra Create Data Source În caseta de dialog de mai sus sunt listate numele câmpurilor pentru informaŃiile folosite de obicei în scrisori şi pe plicuri. Butoanele disponibile pentru Mail Merge Documentul principal poate arăta. apoi selectaŃi butonul Add Field Name. Înainte de a combina documentul principal cu sursa de date. tastaŃi-l în caseta Field Name. Figura 4. Dacă vreŃi să adăugaŃi un nume de câmp. apăsaŃi OK.45. apăsând butonul Remove Field Name. Fereastra Data Form 4) Completarea documentului principal şi combinarea datelor. PuteŃi redenumi câmpurile şi înlătura câmpurile inutile. unde pe un fond gri sunt câmpurile inserate: 49 . 3) Completarea informaŃiilor se face selectând butonul Edit Data Source. de exemplu. Când lista e completă. aşa.46. iar în caseta de dialog Data Form completaŃi forma. aveŃi la dispoziŃie pictograme cu utilitarele Mail Merge. din care selectaŃi butonul Insert Merge Field. Sursa de date va fi salvată sub forma unui tabel cu înregistrări.Figura 4.

în funcŃie de versiunea de Office instalată (nu detaliem). Dacă vreŃi să puneŃi condiŃii multiple.Figura 4. puteŃi aranja în ordine alfabetică sau numerică înregistrările câmpurilor selectate. puteŃi selecta operatori logici (în figura de mai sus se vede selectat operatorul And) şi completa cu noi condiŃii. acŃionând butonul Query Options…. Fereastra Query Options PuteŃi adăuga filtre înregistrărilor. ObservaŃii. Fereastra Merge PuteŃi adăuga opŃiuni de selectare a înregistrărilor din sursa de date. punând un operator potrivit (în exemplul din figură Equal to) şi adăugând elementul de comparaŃie (în exemplul din figură valoarea Ion). Lotus. Se pot folosi surse de date din alte aplicaŃii. pot fi folosite maximum trei câmpuri de date.50. În plus. care va conduce la deschiderea ferestrei de mai jos: Figura 4. puteŃi acŃiona butonul Mail Merge din linia utilitarelor sau Mail Merge Helper. alegând câmpul dorit (în exemplul din figură FisrtName). A) PuteŃi combina documente pentru poşta electronică sau fax. din care selectaŃi butonul Merge. Exemple de document cu câmpuri Merge Pentru combinarea propriu-zisă a documentului principal cu date sursă. Paradox etc. Pentru sortare. CAPITOLUL 5 50 . din tab-ul Sort. care va deschide fereastra: Figura 4.49. printre care Excel.48.

Ele sunt prezentate succint.1. 1 – Linii 2 – Bara de formule 4 – Bara de meniu 5 – Bara de titlu 7 – Coloane 8 – Celulă selectată 10 – Bara cu instrumente standard şi de 11 – ConŃinutul celulei formatare 13 – Celulă (neselectată) 14 – Meniu imediat 16 – Butoane de comutare de la o foaie la 17 – Tabulatorul foii de calcul alta 19 – Butoanele standard ale foii de calcul 3 – Caseta cu nume 6 – Formula 9 – Bare de derulare 12 – Domeniu 15 – Foaie de calcul 18 – Butoanele standard ale programului Excel Figura 5.1. urmând a fi explicate pe larg în subcapitolele aferente.1 se pot vedea multe dintre noŃiunile şi obiectele des utilizate de mediul EXCEL.UTILITARUL EXCEL 5. Câteva dintre noŃiunile şi obiectele mediului Excel 9 1 – Deschide un nou registru de calcul 4 – Transformă registrul de calcul sau foaia de calcul într-un mesaj de poştă electronică 7 – Previzualizează pagina de tipărit 10 – Copiere 13 – Anulează comanda anterioară 16 – Buton de autosumă (scrie o formulă SUM) 19 – Sortare descrescătoare 2 – Deschide un registru de calcul existent 5 – Buton de căutare 8 – Porneşte verificatorul ortografic 11 – Lipire 14 – Reface comanda anulată anterior 17 – Lipire funcŃii 20 – Porneşte vrăjitorul 3 – Salvează registrul de calcul activ 6 – Tipăreşte foaia de calcul activă 9 – Tăiere 12 – Copiază elementele de formatare de la o zonă la alta 15 – Inserează o hiperlegătură 18 – Sortare crescătoare 21 – Afişează bara cu 51 . Prezentarea mediului EXCEL În figura 5.

1 – Afişează lista fonturilor disponibile 4 – Formatează cursiv (înclinat) 7 – Centrează datele din celulele selectate 10 – Formatează numerele în stilul monetar 13 – Măreşte numărul de zecimale afişate 16 – Măreşte indentarea (mută intrările înspre dreapta) 19 – Aplică culoarea selectată fontului sau afişează paleta de culori 2 – Afişează lista cu mărimile fontului 5 – Subliniază datele selectate 8 – Aliniază la dreapta datele din celulele selectate 11 – Formatează datele în stilul procentual 14 – Micşorează numărul de zecimale afişate 17 – Aplică chenarul selectat sau afişează o paletă cu opŃiuni pentru chenare 3 – Formatează aldin (îngroşat) 6 – Aliniază la stânga datele selectate 9 – Compune celulele adiacente într-o singură celulă şi centrează datele 12 – Formatează datele punând virgulă 15 – Micşorează indentarea (mută intrările înspre stânga) 18 – Aplică culoarea selectată fundalului celulelor sau afişează paleta de culori Figura 5.1. închiderea şi salvarea fişierelor 5.22 – Zoom (modifică nivelul vizualizării foii de calcul) pentru diagrame 23 – Cheamă în ajutor asistentul pentru Office instrumente pentru desen Figura 5.3 vă ajută să descifraŃi semnificaŃia butoanelor conŃinute pe bara de instrumente standard.2 şi 5. căutarea. respectiv bara de formatare. Deschiderea. Numărul şi tipul instrumentelor se poate controla de utilizator (cea mai simplă metodă este prin intermediul opŃiunii Customize din meniul Tools – vezi capitolul despre personalizarea mediului Excel).3. Figurile 5.2. Deschiderea fişierelor 52 . Butoanele de pe bara cu instrumente standard Bara cu instrumente standard şi de formatare (10) poate fi afişată şi pe două rânduri: bara cu instrumente standard şi bara cu instrumente de formatare. Butoanele de pe bara cu instrumente pentru formatare 5.2.2.

Caseta de dialog Open 3 – Mai sus cu un nivel 6 – Ultimul dosar d) Deschiderea unui fişier ce nu aparŃine programului Excel (un fişier text sau aparŃinând unuia dintre programele Lotus 1-2-3.2.). efectuaŃi clic pe . Acelaşi lucru se putea face folosind combinaŃia de taste Ctrl + N. 4) pentru celelalte fişiere ŃineŃi tasta Shift apăsată dacă fişierele sunt adiacente (unul lângă altul) sau tasta Ctrl dacă fişierele nu sunt adiacente. 5) efectuaŃi clic pe butonul Open. 5. 53 3 . în caseta de dialog Open (figura 5. Căutarea unui fişier Şablonul este asemănător unui formular imprimat pentru facturi sau chitanŃe. efectuaŃi clic pe butonul Open . efectuaŃi clic pe butonul New . Acelaşi lucru se putea face folosind combinaŃia de taste Ctrl+O. 1 5 2 3 6 7 4 1 – Lista de dosare şi fişiere 4 – Butonul Open 7 – Tipul fişierelor afişate 2 – Caseta de căutare (Look in) 5 – Bara de locaŃii Figura 5. b) Deschiderea unui registru de calcul folosind un şablon3: din meniul File. e) Deschiderea simultană a mai multor fişiere: 1) pe bara de instrumente standard. c) Deschiderea unui registru de calcul existent: pe bara de instrumente standard. apoi în caseta de dialog ce apare efectuaŃi dublu clic pe pictograma corespunzătoare registrului de calcul pe care doriŃi să-l deschideŃi. după care selectaŃi fişierul dorit şi apăsaŃi butonul Open.4. după care. 3) în caseta Files of type efectuaŃi clic pe tipul fişierului.4. Works sau dBase): 1) pe bara de instrumente standard. utilizaŃi caseta de căutare Look in pentru a naviga butonul Open până la dosarul unde este salvat fişierul.a) Deschiderea unui registru de calcul nou: pe bara cu instrumente standard. selectaŃi fişierul şi apăsaŃi butonul Open sau efectuaŃi dublu clic pe fişier. Quattro Pro. efectuaŃi clic pe butonul Open . utilizând caseta de căutare Look in. 3) efectuaŃi clic pe numele primului fişier pe care doriŃi să-l deschideŃi. 2) navigaŃi până la dosarele în care se găsesc fişierele.2. economiseşte timpul utilizatorului.4). selectaŃi opŃiunea New. căutaŃi dosarul unde este situat fişierul. 2) în caseta de dialog Open (figura 5. având elemente de formatare standard.

• deschiderea fişierelor utilizând hiperlegături: se efectuează clic pe hiperlegătură.6).5). – efectuaŃi clic pe butonul OK. efectuaŃi clic pe tipul de fişier sau de date spre care va conduce hiperlegătura (Existing File or Web Page va crea o hiperlegătură la un alt fişier).4). efectuaŃi clic pe butonul Tools. de pe bara cu instrumente standard – va apărea caseta de – efectuaŃi clic pe butonul Insert Hiperlink dialog Insert Hiperlink (figura 5. b) Navigarea folosind hiperlegături4 la alte fişiere • adăugarea unei hiperlegături la un fişier: – efectuaŃi clic pe celula unde doriŃi să plasaŃi legătura. introduceŃi numele legăturii. subliniat în celula de pe foaia de calcul (similar cu o hiperlegătura standard dintr-o pagină Web). 54 .5. apoi pe Search – se va deschide caseta de căutare (figura 5. Aceleaşi criterii puteau fi completate efectuând clic. – în bara de locaŃii. 2) în caseta de dialog Open (figura 5. Caseta de căutare (Search) ObservaŃie.a) Căutarea unui fişier cunoscându-i detalii izolate se face urmând paşii: 1) pe bara cu instrumente standard. 4 Hiperlegăturile la alte fişiere din calculatorul dumneavoastră sau din reŃea funcŃionează ca hiperlegăturile din paginile Web. 3) fişierul (sau fişierele) se pot căuta selectând opŃiunile dorite şi efectuând clic pe butonul Search. Figura 5. – în caseta Text to display. pe butonul Search şi completând detaliile cerute. efectuaŃi clic pe butonul Open . Numele fişierului spre care duce hipelegătura va apărea cu albastru. în bara de instrumente standard. dar deschid fişiere în loc de pagini Web.

b) Salvarea unui fişier existent cu alt nume. care va deschide caseta de dialog Save (figura 5.1 2 1 – Bara de locaŃii 2 – Textul hiperlegăturii Figura 5.2.6. b) Închiderea tuturor registrelor de calcul dintr-o singură comandă: – apăsaŃi tasta Shift în timp ce efectuaŃi clic pe meniul File. după care apare caseta de dialog Save (figura 5.4. Evident. îl puteŃi salva într-un format pe care persoana respectivă îl poate deschide). efectuaŃi clic pe butonul Save. 55 . în alt loc sau de alt tip: din meniul File. – efectuaŃi clic pe comanda Close All. Caseta de dialog Insert Hiperlink 5. opŃiunea Save As. Închiderea fişierelor registrului de calcul a) Modul clasic: efectuaŃi clic pe butonul Close al ferestrei registrului de calcul (din colŃul din dreapta sus) sau selectând opŃiunea Close din meniul File. – dosarul în care urmează să fie salvat (realizând astfel o copie a fişierului iniŃial într-un alt dosar). – formatul fişierului (dacă trebuie să trimiteŃi un registru de calcul cuiva care nu are Excel 2000 sau Excel Xp. 5.7). VeŃi fi întrebat(ă) dacă doriŃi să salvaŃi registrele de calcul care nu au fost salvate. în care trebuie să completaŃi numele fişierului. opŃiunea Save sau – folosiŃi combinaŃia de taste Ctrl + S.2. sunt posibile toate aceste modificări simultan. Salvarea fişierelor şi utilizarea şabloanelor a) Salvarea unui fişier nou: – pe bara cu instrumente standard. să alegeŃi dosarul în care-l salvaŃi (eventual să creaŃi unul nou) şi să specificaŃi formatul fişierului (implicit fişierul se salvează ca un fişier Excel având versiunea instalată) sau – din meniul File.7). a fişierului în acelaşi dosar).3. se pot modifica: – numele (realizând astfel o copie. cu alt nume.

– puteŃi salva întregul registru de calcul (opŃiunea Entire Workbook) sau o parte din registru de calcul (opŃiunea Selection: Sheet). Salvarea unei pagini Web se face astfel: – deschideŃi registrul de calcul.1 – Bara de locaŃii 3 – Numele fişierului 2 – Salvare în acest dosar 4 – Formatul fişierului Figura 5. – completaŃi numele fişierului şi selectaŃi dosarul unde va fi salvat. Modificările efectuate în cadrul paginii Web nu vor afecta fişierele Excel din care a fost creată pagina Web. • salvarea unei pagini Web interactive: se pot salva o foaie de calcul. selectaŃi opŃiunea New din meniul File şi efectuaŃi dublu clic pe pictograma corespunzătoare şablonului pe care doriŃi să-l deschideŃi (sau selectată pictograma şi apăsat butonul OK). – în caseta Save as type (în figură elementul 4). d) Salvarea unui registru de calcul sub forma unei pagini Web: • salvarea unei pagini Web statice: – deschideŃi registrul de calcul.7.7). – selectaŃi datele care doriŃi să facă parte din pagina Web. – efectuaŃi clic pe butonul Save. – selectaŃi datele pe care doriŃi să le salvaŃi în pagina Web (nu puteŃi salva întreg registrul). – selectaŃi din meniul File. Pe bara cu instrumente a browserului. o diagramă sau un tabel pivot. se fac modificările impuse şi se salvează în această formă. în dosarul ce conŃine şabloanele). Când datele din registrul de calcul sunt modificate. – pentru a da paginii un titlu. opŃiunea Save as Web Page. – deschideŃi meniul File şi selectaŃi Save As (figura 5. efectuaŃi clic pe butonul Refresh. transforma pagina Web dintr-una interactivă într-una statică. – efectuaŃi clic pe butonul Save. efectuaŃi clic pe Template. – daŃi şablonului un nume de fişier. PuteŃi. Pagina Web astfel creată se poate deschide din browserul dumneavoastră sau efectuând dublu clic pe pictograma asociată. efectuaŃi clic pe File şi apoi pe Edit with Microsoft Excel for Windows. dacă doriŃi. cel mai probabil. Pentru editarea unei pagini Web statice. selectaŃi celulele respective. Şablonul va fi salvat în dosarul şabloanelor. efectuaŃi clic pe Change Title (opŃional). O puteŃi edita. de asemenea. puteŃi republica uşor pagina Web. Pentru deschiderea unei copii a unui şablon personalizat. 56 . efectuaŃi modificările în cadrul paginii şi apoi salvaŃi şi închideŃi pagina şi programul Excel. Pentru editarea unui şablon. Caseta de dialog Save c) Salvarea unui registru de calcul sub forma unui şablon: – configuraŃi registrul de calcul în forma în care doriŃi să fie configurate viitoarele copii ale sale. • Pentru un domeniu de celule sau un singur tabel. deschideŃi pagina Web în browserul dumneavoastră. acesta se deschide ca oricare fişier (care se găseşte însă. din interiorul browserului.

Introducerea datelor a) Introducerea datelor direct într-o celulă: efectuaŃi clic pe o celulă. Exemple: • Zilele săptămânii: tastaŃi în celula A3 cuvântul „luni” (sau „monday”. selectaŃi o singură celulă.1. apar numerele 3. selectând cele două celule şi plasând mouse-ul în colŃul din dreapta jos al zonei selectate. 57 . efectuaŃi clic pe File şi apoi pe Save as Web Page. • Progresie aritmetică: scrieŃi în celulele G3 numărul 1. • Lunile anului: scrieŃi. VeŃi observa cum în celulele pe care le traversează mouse-ul apar zilele săptămânii.3. caracteristica AutoFill a detectat o progresie aritmetică cu raŃia 1. lista va fi completată automat. VeŃi observa cum caracteristica AutoFill completează celulele pe care le traversează mouse-ul cu numele lunilor în continuare.. iar în celula G4 numărul 2. tastaŃi ceva şi apoi apăsaŃi Enter. de exemplu în celula B5. efectuaŃi clic pe Publish. în loc de cuvântul „luni” puteŃi tasta oricare cuvânt ce semnifică o zi a săptămânii. efectuaŃi clic pe opŃiunea Selection: Sheet. cuvântul „ianuarie” (sau „january”. efectuaŃi clic pe caseta de validare Add interactivity. după caz) şi trageŃi mouse-ul spre dreapta sau în jos. 1 – Acest element va fi publicat 2 – Elementul de interactivitate 4 – AlegeŃi un dosar şi un nume de fişier 3 – Titlul paginii 5 – DeschideŃi imediat pagina Figura 5. Cuvântul scris iniŃial poate fi oricare dintre numele lunilor. după caz) şi. primul reprezentând termenul unu al progresiei.3. Pentru o întreagă foaie de calcul. Se va deschide caseta de dialog Publish as Web Page (figura 5. ObservaŃia 1.8).8. trageŃi în dreapta sau în jos. selectaŃi întregul tabel pivot.• • • – – – – – Pentru o diagrama. navigaŃi până la dosarul unde doriŃi să salvaŃi pagina Web. în caseta Save As. 4 . plasând mouse-ul în colŃul din dreapta jos al celulei (când prompt-ul mouse-ului devine o cruce neagră). selectaŃi diagrama respectivă. Pentru un tabel pivot.a. În acest caz. PuteŃi încerca cu oricare două numere. trageŃi în jos (cu butonul stâng al mouse-ului Ńinut apăsat) şi veŃi observa cum în celulele G5. Dacă datele iniŃiale de tip text introduse de dumneavoastră sunt recunoscute de caracteristica AutoFill ca făcând parte dintr-o listă internă sau personalizată. în continuare.. Ńinând butonul stâng al mouse-ului apăsat.m.d. G6 ş. Introducerea şi validarea datelor 5. Caseta Publish as Web Page 5. nu neapărat „ianuarie”. iar al doilea cel de-al doilea.

• Progresie geometrică: introduceŃi. continuaŃi să tastaŃi. – selectaŃi celula care conŃine datele pe care doriŃi să le repetaŃi şi noile celule în care doriŃi să introduceŃi aceleaşi date. − apăsaŃi combinaŃia de taste Ctrl+Enter. efectuaŃi clic pe o celulă şi Ńinând apăsată tasta Ctrl. primele două numere ale progresiei geometrice. vor apărea „03.9. puteŃi edita o celulă selectând celula şi efectuând modificările necesare în bara de formule.2004”.• Date calendaristice: sunt similare progresiilor aritmetice.2004”. „04. în două celule alăturate. − în meniul Data. Figura 5. introduceŃi un apostrof iniŃial (exemplu: ‘0123 va fi perceput ca textul 0123. trageŃi apoi marcajul de selecŃie al caracteristicii AutoFill (colŃul din dreapta jos). ObservaŃia 4. selectând zona A15-B15 şi plasând mouse-ul în colŃul din dreapta jos al zonei selectate. dacă primele caractere pe care le tastaŃi sunt identice cu cele ale unui element existent al listei. b) Repetarea introducerii datelor din celula de mai sus – alegeŃi una dintre variantele de mai jos: – selectaŃi celula în care trebuie introduse datele. – selectaŃi celula care conŃine datele pe care doriŃi să le repetaŃi. D15 ş. selectaŃi zona şi. apăsaŃi apoi Ctrl+‘ (apostrof) şi apăsaŃi tasta Enter. Dacă elementul pe care îl introduceŃi este diferit de cel anterior care se găseşte în listă.a. cu ajutorul mouse-ului plasat în colŃul din dreapta jos al zonei selectate.10. trăgând spre dreapta (cu butonul stâng al mouse-ului Ńinut apăsat) veŃi observa cum în celulele C15.10. selectaŃi din meniul imediat opŃiunea Growth Trend. apăsaŃi apoi Ctrl+D. de exemplu). Pentru a introduce un număr care. iar în celula B15 data „02.9). când eliberaŃi butonul mouse-ului. de asemenea.2004”. restul elementului curent este completat automat (figura 5. de fapt.m. − efectuaŃi clic pe o celulă oarecare din tabel. c) Introducerea aceloraşi date în mai multe celule – urmaŃi paşii de mai jos: − selectaŃi toate celulele în care doriŃi să introduceŃi date (pentru selectarea celulelor care nu sunt adiacente. 58 .2004” etc. şi nu ca numărul 123). Se poate utiliza caracteristica AutoComplete pentru a introduce datele care se repetă într-o listă: începeŃi să tastaŃi o nouă intrare în finalul listei.10. este un text (cod poştal. efectuaŃi dublu clic pe celulă sau selectaŃi celula (plasând mouse-ul pe ea) şi apăsaŃi tasta F2.10. Dacă vreŃi să faceŃi modificări asupra conŃinutului unei celule nevide. Caracteristica AutoComplete ObservaŃia 3. tastaŃi. data „01. de exemplu în celula A15. selectaŃi restul celulelor). trageŃi mouseul cu butonul dreapta al mouse-ului Ńinut apăsat.d. efectuaŃi clic pe Form. − tastaŃi datele. d) Introducerea datelor folosind un formular pentru introducerea datelor – efectuaŃi următorii paşi: − asiguraŃi-vă că tabelul dumneavoastră are titluri de coloane şi cel puŃin o linie de date introdusă. progresia aritmetică apare în celulele parcurse. ObservaŃia 2.

Pentru configurarea validării datelor urmaŃi paşii: – selectaŃi celula sau domeniul de celule în care doriŃi să validaŃi datele introduse. ştergeŃi caseta de validare Show error alert after invalid data is entered).10. efectuaŃi clic pe opŃiunea Validation.3. tastaŃi un titlu şi un mesaj de eroare care vor fi afişate când introduceŃi date greşite (dacă nu doriŃi un astfel de mesaj. iar cu ajutorul tastelor Tab. Pentru închiderea formularului. ca în figura 5. care vor afişa un mesaj de eroare ca răspuns la introducerea de date care nu satisfac standardele configurate de dumneavoastră. tastaŃi un titlu şi un mesaj care vor fi afişate când veŃi selecta una dintre celulele validate (dacă nu doriŃi un astfel de mesaj. Formular pentru introducerea datelor 3 – Câmpuri ale înregistrării 6 – Butoane pentru navigarea între înregistrări Apăsând butonul New. aflat în colŃul din dreapta sus.Va fi creat un formular pentru datele din tabelul respectiv. ştergeŃi caseta de validare Show input message when cell is selected). s-a selectat domeniul C2-C4 şi s-au impus condiŃiile (pe tabulatorul Settings): numerele introduse să fie întregi (selectând din lista derulantă Allow opŃiunea „Whole number”) şi să fie cuprinse între valoarea minimă 1 şi valoarea maximă 10 (selectând din lista derulantă Data opŃiunea „between” şi completând câmpul Minimum cu valoarea 1. În lista derulantă Style există trei nivele de avertizare: „Information” şi „Warning” care 59 . Va apărea caseta de dialog Data Validation. 5. Dacă sunt necesare date în fiecare celulă.10. Pe tabulatorul Error Alert. 1 – Formular 4 – Numărul înregistrării afişate 2 – Titlurile coloanelor 5 – Buton pentru introducerea unei noi înregistrări 7 – Buton pentru ştergerea înregistrării curente Figura 5. ştergeŃi caseta de validare Ignore blank. alegeŃi o pictogramă. În exemplul din figură. apăsaŃi butonul Close sau efectuaŃi clic pe butonul de închidere al ferestrei. Pe tabulatorul Input Message. – în meniul Data.11. Validarea datelor în timpul introducerii acestora PuteŃi preveni apariŃia unor erori la introducerea datelor. configurând elementele de validare a datelor. ca în figura 5. respectiv Shift+Tab vă puteŃi deplasa de la un câmp la altul în cadrul înregistrării afişate. iar câmpul Maximum cu valoarea 10).2. puteŃi introduce o nouă înregistrare.

urmaŃi paşii: – selectaŃi o celulă unde este activă o regulă de validare a datelor. efectuaŃi clic pe Validation. efectuaŃi clic pe Data validation şi apoi pe All. efectuaŃi apoi clic pe caseta de validare Apply these changes to all other cells with the same settings. efectuaŃi clic pe butonul OK. Selectarea şi navigarea printre foile de calcul 5. Îndepărtarea validării datelor Pentru îndepărtarea validării datelor. efectuaŃi clic pe butonul Special. Pentru a localiza celulele validate de pe o foaie de calcul. – efectuaŃi clic pe butonul Clear All. Toate celulele care au reguli de validare vor fi evidenŃiate. 5.1. Denumirea foilor de calcul 60 . Figura 5. – pentru a renunŃa la aceleaşi configurări de validare a datelor pentru toate celulele în care sunt active. pe când „Stop” împiedică introducerea datelor greşite. Pentru găsirea datelor greşite.permit datelor greşite să fie introduse după ce apare avertizarea.3. Pentru a închide caseta Data Validation. deschideŃi meniul Edit şi efectuaŃi clic pe Go to. – EfectuaŃi clic pe butonul OK. în caseta de dialog Go To Special. Caseta Data Validation ObservaŃie. efectuaŃi clic pe tabulatorul Settings.3. 5. apăsaŃi în final butonul OK. vezi şi capitolul referitor la calcule complexe.11. – în meniul Data.4.4.

selectaŃi alte foi de calcul (pentru foile de calcul adiacente. 5.4. 1 – Tabulatoarele foilor de calcul 2 – Prima foaie 3 – Foaia anterioară 4 – Foaia următoare 5 – Ultima foaie Figura 5.4. să ştergeŃi câteva foi sau să efectuaŃi mutări sau copieri de foi de calcul): mai întâi efectuaŃi clic pe tabulatorul primei foi de calcul pe care doriŃi să o selectaŃi. Adăugarea şi ştergerea foilor de calcul a) Ştergerea unei foi de calcul dintr-un registru: efectuaŃi clic dreapta pe tabulatorul corespunzător foii de calcul şi selectaŃi.2 b) şi repetaŃi procedura de mai sus (vezi 5. efectuaŃi clic pe butoanele de defilare a tabulatoarelor (vezi figura 5. apoi apăsaŃi şi ŃineŃi apăsată tasta Ctrl. opŃiunea Delete. trageŃi tabulatorul spre stânga sau spre dreapta şi eliberaŃi butonul mouse-ului când triunghiul de poziŃionare se va afla în locul dorit. iar în caseta de dialog Insert.4. eliberaŃi butonul mouse-ului şi apoi tasta Ctrl. selectaŃi din meniul imediat opŃiunea Insert. c) Adăugarea unei foi de calcul goale: efectuaŃi clic dreapta pe un tabulator oarecare al unei foi de calcul. 5.12). Rearanjarea foilor de calcul a) Mutarea foilor de calcul în cadrul unui registru de calcul: efectuaŃi clic pe tabulatorul corespunzător foii de calcul pe care doriŃi să o mutaŃi.4. din meniul imediat.4.12. Tabulatoarele foilor de calcul b) Selectarea mai multor foi de calcul dintr-o dată (utilă atunci când vreŃi să formataŃi în acelaşi mod mai multe foi de calcul. b) Ştergerea mai multor foi de calcul dintr-un registru: selectaŃi foile (vezi 5. cu tasta Ctrl apăsată. selectaŃi OK.3 a). ŃineŃi apăsată tasta Shift şi efectuaŃi clic pe ultima foaie din grup).2. alegând din meniul imediat opŃiunea Rename). trageŃi tabulatorul spre stânga sau spre dreapta.4. c) Mutarea sau copierea foilor de calcul între registre de calcul: 61 . selectaŃi pictograma Worksheet. Se va adăuga o nouă foaie de calcul în stânga foii pe al cărei tabulator aŃi efectuat clic. 5. Selectarea foilor de calcul a) Selectarea unei singure foi de calcul într-un registru de calcul: efectuaŃi clic pe tabulatorul corespunzător foii de calcul.Pentru denumirea unei foi de calcul efectuaŃi dublu clic pe tabulatorul foii de calcul (sau selectaŃi tabulatorul şi efectuaŃi clic dreapta. tastaŃi noul nume şi apăsaŃi Enter. b) Copierea foilor de calcul în cadrul unui registru de calcul: efectuaŃi clic pe tabulatorul corespunzător foii de calcul pe care doriŃi să o copiaŃi. În caseta de mesaje care vă cere să confirmaŃi ştergerea. iar dacă acesta nu este afişat.3. apoi.

Pentru a înlocui în întregime conŃinutul unei celule. Editarea datelor 5. 1 – Registrul de calcul în care doriŃi să mutaŃi sau să copiaŃi 2 – PoziŃia în cadrul registrului de 3 – Copiere (selectată) sau mutare calcul (neselectată) Figura 5. selectaŃi sau nu caseta de validare Create a copy (elementul 3). apoi apăsaŃi tasta Enter. – efectuaŃi clic dreapta pe tabulatorul corespunzător foii de calcul pe care doriŃi să o mutaŃi sau să o copiaŃi.13. editaŃi conŃinutul celulei (folosind tasta Backspace pentru a şterge caractere din stânga. selectaŃi celula respectivă şi tastaŃi noul conŃinut. Caseta de dialog Move or Copy ObservaŃie.5. 5. ObservaŃie.5. – în lista derulantă To book. – selectaŃi Move or Copy. apoi apăsaŃi tasta Enter. Se pot muta sau copia foi de calcul dintr-un registru în altul şi prin tragere cu mouse-ul (deschizând registrele de calcul astfel încât să puteŃi vedea tabulatoarele foilor de calcul din ambele registre).1. 62 . va apărea caseta de dialog Move or Copy (figura 5. efectuaŃi clic pe numele unei foi de calcul. – selectaŃi OK.13). – în caseta derulantă Before sheet. Editarea datelor din celule a) Editarea datelor direct în celule: efectuaŃi dublu clic pe o celulă (sau selectaŃi celula şi apăsaŃi tasta F2). selectaŃi registrul de calcul (elementul 1). tasta Delete pentru a şterge caractere din dreapta şi mouse-ul pentru a selecta caractere şi a le înlocui.– deschideŃi ambele registre de calcul. şterge sau formata individual).

14).b) Editarea datelor în bara de formule: selectaŃi celula pe care doriŃi să o editaŃi (conŃinutul celulei va apărea în bara de formule). va apărea caseta de dialog Find and Replace (figura 5. – butonul Format deschide o casetă de dialog pentru stabilirea tipului de formatare a şirului de caractere căutat). – în caseta Within. selectaŃi Formulas (formule). Figura 5. selectaŃi opŃiunea Sheet (foaie de calcul) sau Workbook (registru de calcul). făcând deosebirea dintre literele mici sau mari. 63 . efectuaŃi clic pe bara de formule. – în caseta Search. selectaŃi opŃiunea By Rows (pe linii) sau By Columns (pe coloane). 5. – selectând caseta de validare Match entire cell contents. Values (valori) sau Comments (comentarii). căutarea Ńine cont de felul cum este scris şirul de caractere. dar nu apa_calda). tastaŃi şirul de caractere pe care doriŃi să-l localizaŃi. Găsirea şi înlocuirea datelor a) Găsirea datelor specifice (număr sau cuvânt): – din meniul Edit. selectaŃi opŃiunea Find. – în caseta Look in. editaŃi conŃinutul şi apăsaŃi tasta Enter. ca în figura 5. – selectând caseta de validare Match case.2. Caseta de dialog Find and Replace EfectuaŃi clic pe butonul Find Next pentru a găsi următoarea apariŃie a şirului de caractere şi pe butonul Find All pentru a găsi toate apariŃiile şirului de caractere (în acest caz în partea de jos a casetei de dialog Find and Replace va apărea o listă conŃinând informaŃii despre fiecare apariŃie a şirului de caractere căutat.14. căutarea va localiza numai potrivirile complete (cum ar fi apa.5.15). – în caseta Find what.

4. trebuie completată caseta Replace with (în exemplul de faŃă. selectaŃi opŃiunea Find.16. Figura 5. 5. 64 . Caseta de dialog Find and Replace.5. se va utiliza butonul Find Next pentru găsirea individuală a şirului de caractere).16). scriind cuvântul stoc). 5. în care selectaŃi tabulatorul Replace (figura 5. tabulatorul Replace EfectuaŃi clic pe butonul Replace pentru a înlocui şirurile de caractere unul câte unul (în acest caz.Figura 5.3. Ştergerea datelor Pentru ştergerea totală a conŃinutului unei celule sau a unui domeniu de celule. Caseta de dialog Find All b) Înlocuirea unui şir de caractere cu altul (exemplu: cuvântul cantitate se va înlocui cu cuvântul stoc): – din meniul Edit. efectuaŃi clic pe butonul Replace All pentru a înlocui deodată toate şirurile de caractere dorite. Deplasarea şi copierea celulelor în aceeaşi foaie de calcul a) Mutarea celulelor prin tragerea lor în altă parte: – selectaŃi celula sau domeniul de celule pe care doriŃi să le mutaŃi.15. trebuie să selectaŃi celula sau domeniul de celule şi să efectuaŃi clic pe tasta Delete. – faŃă de opŃiunile de la căutare. va apărea caseta de dialog Find and Replace.5.

ObservaŃia 1. va apărea caseta de dialog Insert (figura 5. – eliberaŃi tasta Ctrl. ObservaŃie. Mutarea şi copierea celulelor într-o foaie de calcul diferită – selectaŃi celulele pe care doriŃi să le copiaŃi. respectiv Copy din meniul Edit. b) Inserarea liniilor sau coloanelor: – efectuaŃi clic pe antetul liniei de dedesubtul sau pe antetul coloanei din dreptul locului unde doriŃi să inseraŃi linii. să deschideŃi meniul Insert şi să selectaŃi opŃiunea Rows sau opŃiunea Columns. – eliberaŃi butonul mouse-ului. respectiv pe Copy pentru copiere (dacă preferaŃi meniurile. respectiv coloane. în funcŃie de ce aŃi ales în caseta de dialog Insert. folosiŃi combinaŃia de taste Crtl+X. O altă variantă este să efectuaŃi clic pe o celulă. PuteŃi lipi celulele oricât de des doriŃi. iar dacă preferaŃi lucrul cu tastatura. selectaŃi celula în care doriŃi să lipiŃi colŃul din stânga sus al domeniului selectat. respectiv Ctrl+C). Când ştergeŃi celule. alegeŃi opŃiunea Paste din meniul Edit.17). – poziŃionaŃi indicatorul mouse-ului deasupra chenarului celulei sau domeniului de celule (indicatorul mouse-ului se va transforma într-o săgeată orientată puŃin în stânga).5. efectuaŃi clic pe opŃiunea Entire row pentru a introduce un număr de linii. celulele înconjurătoare se vor deplasa în sus sau la stânga. efectuaŃi clic pe opŃiunea Shift cells right pentru a muta spre dreapta celulele selectate şi a face loc noilor celule. 5.5. – efectuaŃi clic dreapta în cadrul selecŃiei şi apoi pe opŃiunea Delete din meniul imediat. efectuaŃi clic pe Paste (dacă preferaŃi meniurile. – pe foaia de calcul pe care doriŃi să lipiŃi celulele. – trageŃi chenarul la noua locaŃie. Liniile sau coloanele selectate vor dispărea. Inserarea şi ştergerea de linii şi coloane a) Ştergerea liniilor sau coloanelor: – efectuaŃi clic pe antetul liniei (numărul liniei) sau pe antetul coloanei (litera coloanei) pentru a selecta o întreagă linie sau coloană. – efectuaŃi clic dreapta pe celulele selectate şi apoi selectaŃi opŃiunea Insert din meniul imediat. 5. c) Inserarea şi ştergerea celulelor: Când inseraŃi noi celule.– poziŃionaŃi indicatorul mouse-ului deasupra chenarului celulei sau domeniului de celule (indicatorul mouse-ului se va transforma într-o săgeată orientată puŃin în stânga). Vor fi inserate linii sau coloane. respectiv coloane. în funcŃie de ce aŃi ales în caseta de dialog Delete. Se poate efectua lipirea şi cu ajutorul barei cu instrumente a Clipboard-ului Office (încercaŃi singuri). – efectuaŃi clic dreapta în cadrul selecŃiei şi apoi selectaŃi opŃiunea Insert din meniul imediat. efectuaŃi clic pe Cut pentru mutare. – pe bara de instrumente. b) Copierea celulelor prin tragerea lor în altă locaŃie: – selectaŃi celula sau domeniul de celule pe care doriŃi să le mutaŃi. folosiŃi combinaŃia Ctrl+V). 1) Inserarea celulelor: – selectaŃi celulele care vor fi mutate în jos sau la dreapta locului unde doriŃi să inseraŃi celule. iar liniile sau coloanele rămase vor fi renumerotate.5. deasupra domeniului selectat.6. apar rezultate incorecte. iar dacă preferaŃi lucrul cu tastatura. iar liniile şi coloanele originale vor fi renumerotate. ObservaŃia 2. dacă descoperiŃi că. 65 . în urma ştergerii sau inserării de linii. – trageŃi chenarul la noua locaŃie. – efectuaŃi clic pe opŃiunea Shift cells down pentru a muta în jos celulele selectate şi a face loc noilor celule. celulele înconjurătoare se vor deplasa în jos sau la dreapta pentru a face loc. alegeŃi opŃiunea Cut. – ŃineŃi apăsată tasta Ctrl (lângă indicatorul mouse-ului va apărea un mic simbol plus) şi eliberaŃi butonul mouse-ului. S-ar putea să fie nevoie să corectaŃi tipurile de referinŃe la unele celule care conŃin formule. – pe bara de instrumente.

egal cu cel din zona selectată; efectuaŃi clic pe opŃiunea Entire column pentru a introduce un număr de coloane, în stânga domeniului selectat (mutând toate coloanele spre dreapta), egal cu cel din zona selectată; – efectuaŃi clic pe OK.

Figura 5.17. Caseta de dialog Insert

2) Ştergerea celulelor: – selectaŃi celulele pe care doriŃi să le ştergeŃi; – efectuaŃi clic dreapta pe celulele selectate şi apoi selectaŃi opŃiunea Delete din meniul imediat; va apărea caseta de dialog Delete, similară cu caseta de dialog Insert; – efectuaŃi clic pe opŃiunea Shift cells left pentru a muta spre stânga celulele existente şi pentru a completa spaŃiul eliberat de celulele şterse; efectuaŃi clic pe opŃiunea Shift cells up pentru a muta în sus celulele existente şi a completa spaŃiul eliberat de celulele şterse; efectuaŃi clic pe opŃiunea Entire row pentru a şterge toate liniile din zona selectată (mutând restul liniilor în sus); efectuaŃi clic pe opŃiunea Entire column pentru a şterge toate coloanele din zona selectată (mutând restul coloanele spre stânga), egal cu cel din zona selectată; – efectuaŃi clic pe OK. ObservaŃie. S-ar putea să fie nevoie să corectaŃi tipurile de referinŃe la unele celule care conŃin formule, dacă descoperiŃi că, în urma ştergerii sau inserării de linii, respectiv coloane, apar rezultate incorecte. 5.5.7. Separarea unei coloane în mai multe coloane O astfel de facilitate poate fi utilă atunci când, de exemplu, într-o listă conŃinând nume de persoane, aŃi tastat numele şi prenumele în aceeaşi celulă şi, mai târziu, vreŃi să fie scrise separat. Excel poate separa, sau analiza, fiecare celulă care conŃine un nume întreg în două celule cu nume separate: – selectaŃi celulele pe care le doriŃi analizate; lăsaŃi o coloană liberă în dreapta coloanei analizate, pentru ca noua coloană care va fi creată să aibă loc unde să fie lipită; – deschideŃi meniul Data şi selectaŃi Text to Columns; va apărea vrăjitorul pentru conversia textului în coloane (figura 5.18); asiguraŃi-vă că opŃiunea Delimited este selectată; veŃi alege un delimitator (în cazul de faŃă numele sunt separate de un spaŃiu, aşa că delimitatorul va fi un caracter spaŃiu);

66

Figura 5.18. Conversia textului în coloane (pasul 1)

– efectuaŃi clic pe Next (vezi figura 5.19); – efectuaŃi clic pe caseta de validare Space şi efectuaŃi clic pe Next; – efectuaŃi clic pe butonul Finish. Lista dumneavoastră va fi separată în două coloane, cu o nouă coloană începând la fiecare caracter spaŃiu. ObservaŃie. O celulă care are două caractere spaŃiu în ea (de exemplu, persoanele cu două prenume) va fi separată în trei coloane. PuteŃi corecta aceasta prin editarea individuală a celulelor respective.

Figura 5.19. Conversia textului în coloane (pasul 2)

5.5.8. Adăugarea de comentarii unei foi de calcul Comentariile pot furniza informaŃii suplimentare despre datele din foaia de calcul şi pot ajuta la prevenirea introducerii greşite a datelor, adăugând instrucŃiuni suplimentare, imediate. Un triunghi mic, roşu, în partea din dreapta sus a unei celule indică prezenŃa unui comentariu. Când indicaŃi cu mouse-ul o astfel de celulă, va apărea comentariul asociat celulei respective. a) Adăugarea comentariilor: – efectuaŃi clic dreapta pe celula căreia doriŃi să-i adăugaŃi un comentariu;
67

– efectuaŃi clic pe Insert Comment; va apărea un nou cadru, completat cu numele dumneavoastră de utilizator de pe calculatorul respectiv; puteŃi formata textul, puteŃi schimba dimensiunea şi forma cadrului, trăgând de marcajele cadrului; – tastaŃi comentariul dumneavoastră; – efectuaŃi clic pe o altă celulă de pe foaia de calcul. Comentariul pe care l-aŃi introdus va fi închis. b) Editarea unui comentariu: – efectuaŃi clic dreapta pe o celulă care are un comentariu ataşat; – efectuaŃi clic pe Edit Comment; – editaŃi comentariul; – efectuaŃi clic pe o altă celulă pentru a termina comentariul. c) Ştergerea unui comentariu: – efectuaŃi clic dreapta pe o celulă care are un comentariu ataşat; – efectuaŃi clic pe Delete Comment. Comentariul va fi şters. 5.6. Formatarea 5.6.1. Formatarea celulelor a) Utilizarea barei cu instrumente de formatare: pentru afişarea ei (dacă nu este), efectuaŃi clic dreapta pe o bară cu instrumente sau de meniu şi selectaŃi Formatting. În capitolul 5.1, figura 5.3, sunt descrise butoanele care apar în această bară cu instrumente de formatare. Dacă doriŃi să vedeŃi mai multe butoane sau să adăugaŃi altele, efectuaŃi clic pe săgeata mică îndreptată în jos din marginea din dreapta a barei cu instrumente: apar opŃiunile Show Buttons on One Row (butoanele vor fi afişate pe un rând şi nu vor fi toate vizibile) şi Add or Remove Buttons, care vă dă posibilitatea să adăugaŃi sau să ştergeŃi butoane în/din bara cu instrumente de formatare. Pentru aplicarea elementelor de formatare utilizând butoane de pe barele cu instrumente, selectaŃi celulele sau caracterele unde doriŃi să aplicaŃi elementele de formatare şi efectuaŃi clic pe butonul corespunzător de pe bara cu instrumente de formatare. b) Aplicarea elementelor de formatare utilizând caseta de dialog Format Cells: – selectaŃi celulele sau caracterele unde doriŃi să aplicaŃi elementele de formatare; – efectuaŃi clic dreapta pe selecŃie; efectuaŃi apoi clic dreapta pe Format Cells (figura 5.20); – când aŃi terminat, efectuaŃi clic pe OK.

68

20. de la caseta Font (exemplu: Arial). Alignment. Caseta de dialog Format Cells. – dimensiunea caracterelor. italic (Italic). 1) În figura 5.20 este arătat tabulatorul Font. aldin (Bold) sau italic şi aldin (Bold Italic). de la zona Effects: tăiere orizontală (Strikkethrough).Figura 5. Patterns şi Protection. de la caseta Size. Font. 2) În figura 5. PuteŃi selecta (rezultatul se vede în caseta Preview): – tipul de font. de la caseta Color. tabulatorul Font Caseta de dialog Format Cells conŃine şase tabulatoare: Number. – stilul.21 este arătat tabulatorul Alignment: 69 . – opŃiuni de subliniere. de la caseta Font style: obişnuit (Regular). – efecte. Border. exponent (Superscript) şi indice (Subscript). de la caseta Underline (5 posibilităŃi – observaŃi-le!) – modalităŃi de colorare a textului.

– direcŃia de introducere a textului. 3) Formatarea chenarelor se poate face dacă selectaŃi tabulatorul Border. selectaŃi caseta din stânga semicercului (cea care conŃine cuvântul Text scris pe verticală). Outline (chenarul exterior) sau Inside (chenar numai în interiorul domeniului selectat). – rotirea datelor din celule: în zona Orientation.6. nu are importanŃă. – din zona Border. iar de la caseta Pattern puteŃi selecta textura. pentru indentare. – scrierea textului pe verticală: în zona Orientation. dacă nu vă convine cum împarte Excel datele. – din zona Line. Modificarea lăŃimii coloanelor şi a înălŃimii liniilor 70 . de la caseta Text direction (pentru majoritatea limbilor europene. putând stabili. 4) Configurarea culorii celulei (culoarea de umplere) se poate face dacă selectaŃi tabulatorul Patterns: din zona Color puteŃi alege culoarea din paleta de culori.21. cu cât deplasaŃi textul (modificând valoarea casetei Indent – numărul reprezentând lăŃimea caracterelor). prin intermediul tabulatorului Protection. având în prealabil un domeniu selectat: – din zona Presets.2.Figura 5. efectuaŃi clic în semicerc pentru a configura un unghi de rotire sau stabiliŃi concret unghiul de rotire de la caseta Degrees (grade). are efect numai dacă tot documentul sau foaia de calcul are protecŃie (care se realizează prin intermediul opŃiunii Protection din meniul Tools). 5) Protejarea formulelor. – alinierea datelor pe verticală (caseta Vertical). – combinarea mai multor celule (selectate) într-una singură: efectuaŃi clic în caseta de validare Merge cells. puteŃi selecta tipul de linie (de la caseta Style) şi culoarea chenarului (de la caseta Color). puteŃi alege opŃiunile predefinite None (nici una). tabulatorul Alignment Cu ajutorul elementelor din caseta de dialog. puteŃi obŃine: – alinierea datelor pe orizontală (caseta Horizontal). Caseta de dialog Format Cells. – aranjarea automată a unei intrări de date pe mai multe linii: efectuaŃi clic în caseta de validare Wrap text. aşa încât puteŃi lăsa opŃiunea implicită Context). 5. folosiŃi combinaŃia Alt+Enter pentru a trece la rândul următor în cadrul aceleiaşi celule. – micşorarea datelor pentru a se încadra în celulă: efectuaŃi clic pe caseta de validare Shrink to fit. alegeŃi opŃiunile pe care le doriŃi.

– efectuaŃi clic pe Column Width. selectaŃi liniile sau coloanele care-l compun). – efectuaŃi clic pe Hide. Mai jos (figura 5. Pentru a modifica toate coloanele sau liniile. – când indicatorul mouse-ului devine o săgeată neagră cu două vârfuri. respectiv a unei linii: – poziŃionaŃi indicatorul mouse-ului deasupra chenarului din partea dreaptă a selectorului coloanei pe care doriŃi să o redimensionaŃi. respectiv Row Height. efectuaŃi clic dreapta pe selecŃie şi selectaŃi opŃiunea Unhide. respectiv deasupra chenarului din partea de jos a selectorului liniei pe care doriŃi să o redimensionaŃi. efectuaŃi apoi clic pe OK. 5. Formatarea numerelor Ceea ce vedeŃi într-o celulă nu este neapărat ceea ce a fost introdus (sau valoarea calculată de Excel). Ascunderea liniilor şi a coloanelor: – efectuaŃi clic dreapta pe selectorul corespunzător liniei sau coloanei pe care doriŃi ascunse (dacă doriŃi să ascundeŃi un domeniu.6. – efectuaŃi clic dreapta pe celula în care doriŃi să lipiŃi colŃul din stânga-sus al tabelului transpus (în afara zonei tabelului iniŃial). – în meniul imediat . TranspoziŃia unui domeniu vertical pe orizontală (sau invers) TranspoziŃia unui domeniu se poate face astfel: – selectaŃi întregul tabel sau listă. trageŃi chenarul. efectuaŃi dublu clic. puteŃi selecta întreaga foaie de calcul.6. b) Încadrarea cea mai bună: – poziŃionaŃi indicatorul mouse-ului deasupra chenarului din partea dreaptă a selectorului coloanei pe care doriŃi să o redimensionaŃi. respectiv a înălŃimii: – efectuaŃi clic dreapta pe selectorul unei linii sau al unei coloane. 5. – introduceŃi o nouă măsură. ObservaŃie. c) Configurarea precisă a lăŃimii. Iar ceea ce vedeŃi în celulă este valoarea afişată. Pentru afişarea liniilor sau coloanelor ascunse. Valoarea actuală a unei intrări de date dintr-o celulă selectată este afişată în bara de formule. – efectuaŃi clic pe Copy. efectuând clic pe dreptunghiul din colŃul din stânga sus al foii de calcul sau folosind combinaŃia de taste Ctrl+A. efectuaŃi clic pe caseta de validare Transpose. respectiv deasupra chenarului din partea de jos a selectorului liniei pe care doriŃi să o redimensionaŃi.7. efectuaŃi apoi clic pe OK. 5.4. efectuaŃi clic pe Paste Special.a) Redimensionarea vizuală a unei coloane.22) sunt date posibilităŃi de formatare a numerelor: 71 . selectaŃi liniile sau coloanele de pe ambele părŃi ale discontinuităŃii. observând că lipsesc numere sau litere. puteŃi modifica apoi dimensiunile liniilor şi coloanelor într-un timp mai scurt. – în caseta de dialog Paste Special. Vă daŃi seama că sunt ascunse linii sau coloane.3. ObservaŃie. – când indicatorul mouse-ului devine o săgeată neagră cu două vârfuri. – efectuaŃi clic dreapta pe selecŃie. al cărei format îl puteŃi controla prin formatarea numerelor.

modificaŃi formatarea celulei la Number sau General.23. – selectaŃi şi configuraŃi opŃiunile disponibile pentru categoria de format aleasă. Caseta de dialog Format Cells. tabulatorul Number 5. Aplicarea formatelor de numere celulelor: – selectaŃi celula sau domeniul de celule pe care doriŃi să le formataŃi. Dacă vreŃi să-l vedeŃi în formatul în care vă aşteptaŃi să-l vedeŃi.7. – în meniul Format. efectuaŃi clic pe Cells sau efectuaŃi clic dreapta în zona selectată şi alegeŃi din meniul imediat opŃiunea Format Cells. Figura 5.1. – efectuaŃi clic pe OK. – selectaŃi tabulatorul Number.7.2.22. Formatarea datei şi orei Este posibil să introduceŃi un număr şi să fiŃi surprins că este transformat într-o dată.Figura 5. 72 .23). va apărea caseta de dialog Format Cells (figura 5.23). de la caseta Category (figura 5. PosibilităŃi de formatare a numerelor 5.

a) Formatarea celulelor ca fiind de tip text: – selectaŃi celulele cu intrări care trebuie să fie de tip text.3.24) sunt date posibilităŃi de formatare a datei şi orei (introdusă ca o dată): Figura 5. dar sunt diferite de valorile numerice. trebuie spus că.25. – efectuaŃi clic dreapta şi alegeŃi opŃiunea Format Cells sau alegeŃi din meniul Format. În figura 5. PosibilităŃi de formatare a datei Pe de altă parte. tastaŃi un apostrof (‘) iniŃial. alegeŃi formatul pe care-l doriŃi. fără a modifica formatarea celulei. – din caseta Type. 5. valoarea actuală din Excel este un număr serial care corespunde datei şi orei respective. Excel recunoaşte intrarea ca fiind de tipul text şi formatarea nu e o problemă. – pe tabulatorul Number.7.25 sunt prezentate câteva posibilităŃi de afişare în format data sau oră a unor numere întregi. Afişare în format data şi oră a numerelor Pentru formatarea datei sau orei urmaŃi paşii: – selectaŃi celula sau domeniul de celule. – pe tabulatorul Number. un număr serial cu o fracŃie indică o dată şi o oră din zi. 73 . Dacă intrarea conŃine alt caracter decât cifre (de exemplu. Figura 5. deşi vedeŃi afişată o dată sau o oră.m. 0724-111111). pentru că trebuie să păstreze zerourile iniŃiale şi nu pot fi folosite în calcule. efectuaŃi clic pe categoria Text. – efectuaŃi clic pe OK. respectiv fracŃionar. numerele seriale şi codurile poştale) pot fi compuse din cifre. – efectuaŃi clic pe opŃiunea Cells din meniul Format sau efectuaŃi clic dreapta pe domeniul selectat şi din meniul imediat selectaŃi Format Cells. care nu va apărea la afişarea celulei. va apărea caseta de dialog Format Cells. Pentru a introduce un număr ca fiind de tip text. Un număr serial întreg (care nu este fracŃie) indică ora 12 a. (miezul nopŃii) a zilei indicate de numărul serial. – efectuaŃi clic pe OK.24.Mai jos (figura 5. selectaŃi una dintre categoriile Date sau Time. opŃiunea Cells. Formatarea intrărilor de tip text Intrările de tip text (cum sunt etichetele. ObservaŃie.

tastaŃi codul formatului dorit. efectuaŃi clic pe Conditional Formatting. ”000”.###0 # ?/? 0. Ascunderea zerourilor Ascunderea zerourilor care nu sunt necesare face ca valorile diferite de zero să fie mai uşor de remarcat. – selectaŃi opŃiuni în casete. (exemplu: într-un tabel cu catalogul unui examen.234 #. fără separator pentru mii Afişează toate cifrele. virgula separă miile.555. – deschideŃi caseta de dialog Format Cells (cu una dintre metodele prezentate mai sus).b) Includerea unui text într-un format de numere creând un format de numere personalizat: – selectaŃi celulele pe care doriŃi să le formataŃi.333) 1. creând un format condiŃionat de numere. – efectuaŃi clic pe butonul Format şi configuraŃi formatele dorite. efectuaŃi clic pe OK. sunt introduse paranteze după ce apăsaŃi Enter Marcaje de rezervare în stil european pentru numerele de telefon. fără zerouri iniŃiale Afişează partea zecimală ca fracŃie Rotunjeşte la două cifre zecimale.”0000 Rotunjeşte la un număr întreg. – în caseta Type. În tabelul 5. – efectuaŃi clic pe OK. puteŃi să le puneŃi în evidenŃă.1234 5. inclusiv zerourile iniŃiale până la cinci cifre Marcaje de rezervare pentru toate cele nouă cifre dintr-un format specific de număr serial. un format de afişare care depinde de valoarea conŃinută în celulă.1 sunt prezentate coduri de formatare personalizate. începând cu opŃiunea Condition 1. sunt introduse puncte în mod automat după ce apăsaŃi Enter 1234 1/3 1234.1. Pentru aplicarea formatării condiŃionate.5. 5. sunt introduse linii de despărŃire după ce apăsaŃi Enter Marcaje de rezervare pentru prefixele interurbane dintr-un număr de telefon. Aplicarea formatării condiŃionate Pentru o foaie de calcul conŃinând multe date. – pe tabulatorul Number.4. Tabelul 5.7. – dacă doriŃi să adăugaŃi mai multe condiŃii. efectuaŃi clic pe butonul Add pentru a adăuga un alt format condiŃionat. – după ce aŃi terminat de creat formatele condiŃionate. efectuaŃi clic pe categoria Custom.33 01234 123-45-6789 555-1234 (800) 555 – 1234 sau (000) 0001234 999. Coduri de formatare personalizate Acest cod Furnizează acest rezultat Exemplu (valoarea 01234. puteŃi pune în evidenŃă rezultatele nesatisfăcătoare – cele sub 5 – formatând celulele respective). sunt introduse linii de despărŃire după ce apăsaŃi Enter Marcaje de rezervare pentru toate cele nouă cifre dintr-un număr de telefon.7. Sunt trei moduri de a ascunde zerourile: 74 . urmaŃi paşii: – selectaŃi domeniul în care doriŃi să aplicaŃi formatele condiŃionate. – în meniul Format.00 00000 000-00-0000 000-0000 (000) 000-0000 000”.

– în interiorul formulei. Când selectaŃi un domeniu. • CreaŃi un format numeric personalizat pentru a ascunde toate valorile zero din celulele în care îl aplicaŃi: #. privind caseta cu numele celulei. după cum urmează: = IF (formula=0.8. înglobaŃi formula într-o funcŃie IF. efectuând clic pe Options şi ştergând caseta de validare Zero values de pe tabulatorul View. • $A$1 este absolută. 5. calcularea mediei. • Pentru a ascunde zerourile care sunt rezultatul unor formule. ReferinŃa celulei se poate vedea. 5. – apăsaŃi tasta Enter. b) Comutarea între tipurile de referinŃe ale unei celule: – selectaŃi celula care conŃine formula. ObservaŃie. efectuaŃi clic pe referinŃa celulei al cărei tip doriŃi să-l schimbaŃi. dată de litera (sau literele) coloanei şi numărul liniei pe care se află. celulele pe care Excel crede că doriŃi să le însumaŃi vor fi evidenŃiate cu un chenar în mişcare. numărarea intrărilor.2. după ce o selectaŃi.26).8. ” ”. – pe bara de instrumente standard. efectuaŃi clic dreapta pe caseta AutoCalculate. a) Tipul referinŃelor la celule: • A1 este relativă.• AscundeŃi toate zerourile de pe foaia de calcul deschizând meniul Tools. 75 .8.26.1. AutoCalculate (1 – AutoCalculate) b) Utilizarea butonului AutoSum pentru a introduce o formulă SUM – efectuaŃi clic pe o celulă de la baza coloanei cu numerele pe care doriŃi să le însumaŃi (se poate folosi butonul AutoSum şi pe orizontală). efectuaŃi clic pe butonul AutoSum (Σ). formula). (#. Calcule simple folosind caracteristica AutoCalculate a) Această caracteristică permite efectuarea calculelor fără a scrie formule: – selectaŃi celulele pe care doriŃi să le adunaŃi (sau asupra cărora doriŃi să calculaŃi o medie sau să le număraŃi). – apăsaŃi tasta F4 până când referinŃa va fi cea dorită. vezi capitolul despre folosirea funcŃiilor predefinite în calcule. respectiv None pentru a dezactiva caracteristica AutoCalculate (figura 5. Figura 5. • $A1 sau A$1 sunt mixte. – pentru a schimba funcŃia utilizată de AutoCalculate. PuteŃi folosi butonul AutoSum şi pentru calculul sumelor din mai multe coloane (selectate simultan). calcularea minimului sau maximului). în caseta cu numele celulei va apărea numele celulei din colŃul din stânga sus al domeniului selectat.##0. efectuaŃi apoi clic pe o altă funcŃie (puteŃi alege şase funcŃii: însumare. ReferinŃe la celule O referinŃă la o celulă este reprezentată de adresa celulei în cadrul foii de calcul.##0) (tastaŃi ambele caractere punct şi virgulă). Calcule simple 5.

8. Dacă. – efectuaŃi clic pe cealaltă celulă pe care doriŃi să o adunaŃi (pe C2) (vezi figura 5. de exemplu. În acest exemplu. doriŃi să adunaŃi. celula D2.– apăsaŃi Enter. urmaŃi paşii: – efectuaŃi clic pe celula în care doriŃi să fie afişat rezultatul (în cazul de faŃă D2).27. Avantajul folosirii referinŃelor relative este evident. Adunarea a două celule – tastaŃi Enter.28. Caracteristica AutoFill 76 .27). neagră.28. de exemplu. pe B2).3.27). Scrierea propriilor formule Toate formulele încep cu semnul egal (=). în celulă (D2. în exemplu) va apărea rezultatul adunării (46. – tastaŃi semnul plus (+). – tastaŃi semnul egal (=). în acest caz). pe linie. celulele au referinŃe relative. adunarea a două celule. pentru că puteŃi folosi caracteristica AutoFill (utilă pentru calcule similare aplicate la foi de calcul mari). – efectuaŃi clic pe o celulă pe care doriŃi să o adunaŃi (în cazul de faŃă. 5. poziŃionaŃi indicatorul mouse-ului deasupra marcajului de selecŃie al caracteristicii AutoFill (caseta mică. Figura 5. urmaŃi paşii: – după ce în celula D2 aŃi calculat suma B2+C2. din colŃul din dreapta jos al celulei selectate) – în cazul de faŃă.). Cum funcŃionează AutoFill? ReferinŃele relative ale celulelor sunt ajustate automat când copiaŃi formula respectivă. Pentru a face. 1 – formula din celula D2 2 – Caracteristica AutoFill Figura 5. valorile din coloana B cu cele din coloana C şi rezultatul să fie plasat în coloana D (vezi exemplul din figura 5. adică în celula D2 s-a adunat valoarea celulei care se află cu două celule la stânga cu valoarea celulei care se află cu o celulă la stânga. – trageŃi apoi cu mouse-ul în jos pentru a completa cu aceeaşi formulă celulele D3 şi D4 (vezi figura 5.

9. ca în figura 5. efectuaŃi clic pe butonul Paste Function (fx). vor apărea linii de evidenŃiere. efectuaŃi dublu clic şi trageŃi mouse-ul peste ambele referinŃe. 5. în meniul Tools. Formula a fost copiată. Trebuie introduse numele funcŃiei şi toate argumentele (informaŃii suplimentare). referinŃa la celula respectivă va fi adăugată în formulă sub forma: – [numele registrului de calcul] numele foii de calcul ! referinŃa celulei. FuncŃiile în Excel FuncŃiile sunt formule interne care efectuează calcule matematice complexe.4.5. – pe bara cu instrumente. 5. va apărea caseta de dialog Paste Function. Scrierea unei formule care realizează o legătură între registre de calcul: – deschideŃi ambele registre de calcul (şi un al treilea registru de calcul. – efectuaŃi clic în unul dintre registrele de calcul sursă. ca şi celulele dependente ale unei formule. vor apărea linii de evidenŃiere. – efectuaŃi clic în celălalt registru de calcul şi apoi pe celula pe care doriŃi să o includeŃi în formulă. efectuaŃi clic pe Yes. selectaŃi-l şi tastaŃi caractere înlocuitoare. Când veŃi deschide ulterior registrul de calcul care conŃine formula. Revizuirea unei formule Pentru a afişa toate formulele dintr-o foaie de calcul. – începeŃi formula tastând egal (=).8. apăsaŃi din nou aceeaşi combinaŃie de taste.9. – pentru a îndepărta toate liniile de evidenŃiere. b) Găsirea celulelor dependente: – efectuaŃi clic pe celula care conŃine formula. indicaŃi Auditing. similar. – în meniul Tools. Caracteristica AutoFill funcŃionează şi pe orizontală. selectaŃi şi înlocuiŃi ceea ce doriŃi să modificaŃi: pentru o referinŃă sau nume al unei celule. indicaŃi Auditing. – în meniul Tools. 5. dacă acolo plasaŃi rezultatul). în meniul Tools. Editarea uunei formule: – – • • • – efectuaŃi dublu clic pe o celulă. efectuaŃi clic apoi pe Remove All Arrows.6. a) Găsirea celulelor sursă: – efectuaŃi clic pe celula care conŃine formula. – apăsaŃi Enter. efectuaŃi clic apoi pe Trace Precedents.8. – tastaŃi semnul plus (+). Pentru a ascunde formulele. efectuaŃi clic apoi pe Remove All Arrows.9. 77 . respectiv No pentru a actualiza sau nu formula cu valorile curente. Revizuirea unei formule este o modalitate de a vedea dintr-o privire unde se află celulele referite (sursă). apăsaŃi combinaŃia de taste Ctrl+` (din stânga tastei 1). Ńinând însă cont de valorile din fiecare celulă. pentru a înlocui o valoare constantă sau un operator aritmetic.1. numit registrul de calcul dependent. tastaŃi Enter.– eliberaŃi butonul mouse-ului.29.2. – pentru a îndepărta toate liniile de evidenŃiere. indicaŃi Auditing. efectuaŃi clic apoi pe Trace Dependents. indicaŃi Auditing. Calcule complexe 5. pentru a înlocui un domeniu. efectuaŃi dublu clic. 5. Scrierea unei formule folosind funcŃii: – efectuaŃi clic pe celula în care doriŃi să apară rezultatul formulei. ObservaŃie. 5.8.

30. – efectuaŃi clic pe OK. – efectuaŃi clic sau trageŃi mouse-ul peste celulele din foaia de calcul pentru a completa argumentele. Caseta de dialog Paste Function 3 – ExplicaŃii despre funcŃie – selectaŃi o categorie (elementul 1). 78 . se va deschide caseta paletei de formule. ca în figura 5. – alegeŃi funcŃia (elementul 2) şi descoperiŃi scurte explicaŃii despre ea (elementul 3). – apăsaŃi butonul OK.30. Caseta paletei de formule – efectuaŃi clic în caseta corespunzătoare argumentelor. 1 – Buton de restrângere a dialogului 3 – Descrierea argumentelor 2 – Argumente 4 – Rezultatul formulei Figura 5.29.1 – Categorii de funcŃii 2 – Lista cu funcŃii din categorie Figura 5.

domeniului sau valorii constante. inclusiv titlurile de tabel. FuncŃii simple FuncŃia SUM MIN MAX AVERAGE COUNTIF SUMIF VLOOKUP. – efectuaŃi clic pe OK. Câteva funcŃii simple Tabelul 5.3. HLOOKUP IF PMT NOW TODAY CONCATENATE LEFT. respectiv de la dreapta valorii celulei 5. – în caseta Names in workbook.4. efectuaŃi clic pe săgeata în jos din caseta de nume şi apoi pe numele domeniului. Denumirea celulelor Numele unei celule este un nume de identificare pe care îl creaŃi. RIGHT Scopul Însumarea valorilor din domeniul selectat Găsirea valorii minime din domeniul selectat Găsirea valorii maxime din domeniul selectat Calcularea mediei valorilor din domeniul selectat Numărarea tuturor valorilor care satisfac un anumit criteriu Însumarea tuturor valorilor care satisfac un anumit criteriu Găsirea unei valori în tabel Afişarea unei valori care depinde de criteriile date Calcularea sumelor de plată pentru anumite condiŃii de împrumut Afişarea datei şi orei curente Afişarea datei curente Unirea valorilor unor celule într-una singură Afişarea unui anumit număr de caractere de la stânga. indicaŃi Name şi apoi efectuaŃi clic pe Define.5. – efectuaŃi clic pe caseta Name (caseta din stânga sus. Metode pentru denumirea celulelor: a) utilizarea casetei de nume: – selectaŃi celula sau domeniul de celule pe care doriŃi să-l denumiŃi. – nu utilizaŃi puncte. deşi sunt permise. – nu depăşiŃi 255 caractere. marcaŃi sau ştergeŃi casetele de validare (în funcŃie de poziŃia titlurilor tabelului). va apărea caseta de dialog Define Name (figura 5. – în caseta Refers to. – efectuaŃi clic pe OK. care atribuie un nume – TVA. – în caseta de dialog Create Names.2. – nu folosiŃi spaŃii.unei valori constante – 19%). tastaŃi numele formulei. pentru a nu se confunda cu aceasta.9. – în meniul Insert. dedesubtul barei cu instrumente).31. – tastaŃi numele şi apăsaŃi Enter.31. Trebuie să respectaŃi următoarele reguli pentru numele celulelor: – trebuie să înceapă cu o literă sau cu underscore ( _ ).). b) utilizarea casetei de dialog Create Names: – selectaŃi domeniul. 79 . tastaŃi egal (=) urmat de formulă sau valoare (în figura 5. dar pot interfera cu codul programelor VBA. – nu denumiŃi o celulă cu o referinŃă (de exemplu A150). c) utilizarea casetei de dialog Define Name: – în meniul Insert. Pentru a selecta domeniul. indicaŃi Name şi apoi efectuaŃi clic pe Create.9. puteŃi vedea o casetă de dialog Define Name.

indicaŃi Name şi apoi efectuaŃi clic pe Define.31). – Pentru a utiliza numele de celule şi domenii într-o formulă.5. tastaŃi numele respectiv sau în meniul Insert. urmaŃi paşii: – efectuaŃi clic pe celula în care doriŃi să fie afişat rezultatul formulei. începând cu egal (=). va apărea caseta de dialog Define Name (figura 5.3. asiguraŃi-vă că tabelul de căutare este sortat corect RefaceŃi referinŃele şi schimbaŃi formulele în valori VerificaŃi argumentele şi asiguraŃi-vă că rezultatul este cuprins între -1*10307 şi 1*10307 CăutaŃi erori ale referinŃelor EfectuaŃi clic pe OK şi apoi examinaŃi bara de stare pentru a determina care celulă conŃine referinŃa circulară 5. – în locurile unde doriŃi să inseraŃi un nume. indicaŃi Name şi efectuaŃi clic pe Paste. Tabelul 5. 5. prezentăm mai jos un tabel cu erorile posibile. Valori ale erorilor Pentru că într-o foaie de calcul se pot strecura erori şi date greşite. direct sau indirect Modul de reparare MăriŃi lăŃimea coloanei VerificaŃi operanzii şi argumentele ModificaŃi valoarea sau referinŃa la celulă AsiguraŃi-vă că numele mai există sau corectaŃi eventuala scriere greşită Într-o formulă de căutare. urmaŃi paşii: – în meniul Insert. Localizarea erorilor din formule a) Găsirea sursei unei erori: 80 . – tastaŃi formula. Caseta de dialog Define Name Pentru a redenumi sau şterge o celulă. – selectaŃi numele dorit din caseta Names in workbook. – schimbaŃi numele şi efectuaŃi clic pe butonul OK (pentru redenumire) sau efectuaŃi clic pe butonul Delete.9.Figura 5.31.6.9. Valori ale erorilor Eroarea #### #VALUE! #DIV/0! #NAME? #N/A #REF! #NUM! #NULL! Circular SemnificaŃia erorii Coloana nu este suficient de lată Tip greşit de argument sau operand ÎmpărŃire la zero Formula se referă la un nume invalid sau inexistent Nu este disponibilă o valoare sau argumente nepotrivite Nu poate localiza celulele referite Utilizarea incorectă a unui număr sau rezultat prea mare pentru a fi afişat ReferinŃă la intersecŃia a două zone care nu se intersectează O formulă se referă la ea însăşi. un domeniu sau o valoare. apoi alegeŃi numele dorit. pentru o mai bună înŃelegere a lor în vederea reparării acestora.

în scop didactic. b) Găsirea datelor invalide: – în caseta de dialog Customize. numele). efectuaŃi clic pe butonul de sortare: • Sort Ascending pentru ordine crescătoare. – pe bara de instrumente de revizuire. • Sort Descending pentru ordine descrescătoare. Sortarea rapidă a unei liste după o singură cheie (figura 5. – selectaŃi domeniul în care doriŃi să găsiŃi date invalide. toate celulele care conŃin date ce nu satisfac regulile de validare vor fi încercuite cu roşu. Sortarea rapidă după o cheie b) Sortarea listelor după două sau trei coloane: în figura 5.– în caseta de dialog Customize.33 este dată. numele de familie sau numărul de telefon). 81 . Câmpul după care faceŃi sortarea este numit cheie de sortare. în fiecare coloană. – pe bara de instrumente de revizuire. a) Sortarea listelor după o coloană: Listă sau tabel înseamnă acelaşi lucru: un bloc dreptunghiular de date care aparŃin aceluiaşi subiect (de exemplu. marcaŃi caseta de validare Auditing şi efectuaŃi clic pe Close. Codul produsului şi Data. aranjaŃi o anumită coloană în ordine crescătoare sau descrescătoare. Când sortaŃi o listă. nu selectaŃi mai mult de o celulă. o listă conŃinând informaŃii despre livrările unei firme. Putem sorta acest tabel după trei criterii: numele firmei. marcaŃi caseta de validare Auditing şi efectuaŃi clic pe Close. 1 – EfectuaŃi clic pe coloană 2 – Butonul Sort Ascending 3 – Butonul Sort Descending Figura 5. – efectuaŃi clic pe celula care conŃine eroarea.32): – efectuaŃi clic pe coloana dorită (de exemplu. efectuaŃi clic pe butonul Clear Validation Circles. 5. efectuaŃi clic pe butonul Trace Errors. câmpurile sunt: Cumpărător. pentru a îndepărta încercuirile.10. pe tabulatorul Toolbars. – pe bara cu instrumente standard.32. conŃine acelaşi fel de date (de exemplu. pe tabulatorul Toolbars. Sortarea datelor Sortarea listelor presupune ordonarea lor după un criteriu sau mai multe. efectuaŃi clic pe butonul Circle Invalid Data. sau câmp. Aceeaşi listă poate fi astfel vizualizată diferit după criteriile dorite. data şi codul produsului. Toate datele ataşate vor fi sortate odată cu coloana respectivă. informaŃii despre persoane într-un catalog sau agendă telefonică).

Codul produsului) şi ordinea de sortare (tot Ascending). – efectuaŃi clic pe butonul cu opŃiunea dorită (în acest caz. efectuaŃi clic pe Sort. Tabelul sortat după trei chei 82 . – în caseta Then by. – în caseta Sort by. alegeŃi cheia de sortare pentru al doilea nivel (în exemplu. 1 – Prima cheie 2 – A doua cheie 3 – A treia cheie Figura 5.34). pe care operaŃiunea de sortare nu-l va afecta) sau No header row. Caseta de dialog Sort După sortare. alegeŃi cheia de sortare pentru al treilea nivel (în exemplu. Ascending).35. din zona My list has.33. efectuaŃi apoi clic pe cheia de sortare de pe primul nivel (în acest caz. Exemplu de tabel înainte de sortarea după trei coloane Pentru a sorta după două sau trei chei. una dintre opŃiunile Header row (care e implicită.Figura 5. câmpul Cumpărător). indicând că tabelul are antet. tabelul va arăta ca în figura 5. urmaŃi paşii: – efectuaŃi clic pe o celulă din tabel.35. efectuaŃi clic pe săgeata în jos. Figura 5. – selectaŃi. – în meniul Data. – în caseta Then by.34. – efectuaŃi clic pe OK. Data) şi ordinea de sortare (tot Ascending). în caz contrar. va apărea caseta de dialog Sort (figura 5.

ObservaŃie. pe care o discutăm în acest subcapitol. – în caseta de dialog Sort. În exemplul nostru. Dacă mai doriŃi un criteriu (suplimentar) sau mai multe de filtrare. 5. se pot sorta aleatoriu pentru ca fiecare candidat să aibă o altă ordine a întrebărilor). 5 6 Înregistrarea desemnează în mod uzual o linie în tabel. care va fi cheia listei personalizate. funcŃia RAND va fi recalculată. 83 . În meniul Data. puteŃi filtra tabelul respectiv.36). gri. Pentru a anula o sortare. efectuaŃi apoi clic pe butonul Sort Ascending de pe bare cu instrumente standard. EfectuaŃi clic pe o săgeată din câmpul6 pentru care vreŃi să configuraŃi criterii de filtrare (fig. c) Sortarea după o listă personalizată: – asiguraŃi-vă că aŃi salvat o listă personalizată (pentru a vedea listele personalizate. alegeŃi una dintre variante: • puteŃi efectua clic pe butonul Undo de pe bara cu instrumente. Filtrarea după un criteriu sau mai multe Dacă aveŃi un tabel mare de date şi doriŃi să vă focalizaŃi atenŃia asupra unor anumite înregistrări5. pentru a afişa toŃi angajaŃii din departamentul Tehnic. de fiecare dată când efectuaŃi clic pe butonul Sort Ascending. – efectuaŃi clic pe coloana cu numere aleatorii. • pentru situaŃia când puteŃi face şi alte prelucrări după sortare. efectuaŃi clic pe Options. Câmpul desemnează în mod uzual o coloană în tabel. Pentru a filtra un tabel după un criteriu (sau mai multe). 5. PuteŃi utiliza filtrele şi pentru a extrage anumite înregistrări şi pentru a le lipi într-o altă foaie de calcul. am efectuat clic pe câmpul Departament din tabelul dat. ObservaŃie. efectuaŃi apoi clic pe lista personalizată.11. 5. o listă cu întrebări la care se poate răspunde adevărat sau fals). vor apărea numai înregistrările care conŃin angajaŃii din departamentul Tehnic (fig. Se urmează paşii: – creaŃi tabelul (în exemplul nostru. – efectuaŃi clic pe OK.1. Filtrarea listelor 5. repetaŃi paşii 3 şi 4 pentru noul (noile) criterii. Cea mai uşoară şi simplă metodă de a filtra o listă este de a utiliza caracteristica AutoFilter. din meniul Tools. – apăsaŃi combinaŃia de taste Ctrl+Enter. când sunt făcute fişe de examen cu aceleaşi întrebări. – selectaŃi toate celulele din coloana pentru numere aleatorii şi tastaŃi formula: = rand (). 4. – efectuaŃi clic pe coloana cu lista personalizată. AlegeŃi criteriul dorit. 5. efectuând clic pe opŃiunea Sort Left to Right din caseta de dialog Options. – în caseta de dialog Sort Options. În exemplul nostru. refacerea va fi astfel posibilă pe baza acestei coloane. EfectuaŃi clic într-o celulă în tabel. alegeŃi Options. – în meniul Data. copiaŃi lista fără coloana cu numere aleatorii şi lipiŃi-o într-o altă foaie de calcul sau într-un document Word. efectuaŃi clic pe săgeata în jos de pe caseta cu lista derulantă First key sort order. 5. indicaŃi Filter şi efectuaŃi clic pe AutoFilter. 3. efectuaŃi clic pe Sort. efectuaŃi apoi clic pe tabulatorul Custom Lists). – adăugaŃi tabelului o coloană pentru numere aleatorii (prima coloană sau ultima). de filtrare în partea de sus a fiecărei coloane din tabel (vezi fig.38). Pentru a păstra versiunile listei iniŃiale. pentru a introduce formula în toate celulele selectate. e bine să adăugaŃi o coloană cu numere crescătoare la lista iniŃială. d) Sortarea aleatorie a unei liste: Sunt situaŃii când se doreşte o asemenea sortare (de exemplu. paşii sunt următorii: 1.37). O listă se poate sorta şi de la stânga la dreapta (pe orizontală).11. efectuaŃi apoi clic pe OK pentru a închide caseta de dialog Sort. Filtrarea presupune afişarea înregistrărilor care îndeplinesc un criteriu şi ascunderea celorlalte. 2. Vor apărea săgeŃi mici.

indicaŃi cu mouse-ul Filter şi deselectaŃi AutoFilter.38. AlegeŃi opŃiunea (Custom. efectuaŃi clic pe săgeata de filtrare şi apoi selectaŃi All (toate.36. Caracteristica AutoFilter (tabelul este în forma iniŃială) Figura 5. i.. în care completăm cerinŃele problemei noastre (am folosit operatorii is greater than or equal to – mai mare sau egal decât. nu se execută practic nici o filtrare după acel câmp. Pentru a şterge filtrul. indicaŃi Filter şi efectuaŃi clic pe AutoFilter. Pentru a filtra după un domeniu de criterii. 2. EfectuaŃi clic pe o săgeată din câmpul pentru care vreŃi să configuraŃi criterii de filtrare. ca în fig.39.).e. Se va deschide o casetă de dialog. Pentru a şterge criteriile de filtrare.37. 84 .Figura 5. pentru a afişa toŃi angajaŃii cu salariul cuprins între 350 şi 550. 4. 3. În acest exemplu. am efectuat clic pe câmpul Salariu din tabelul dat. Tabelul după criteriul de filtrare Săgeata câmpului folosit pentru filtrare devine albastră. EfectuaŃi clic într-o celulă în tabel. Criteriile de filtrare Figura 5. păstrând totuşi filtrarea automată. 5.. urmaŃi paşii: 1. deschideŃi meniul Data.. În meniul Data. respectiv is less than – mai mic decât şi am completat cu valorile dorite).

de exemplu.: 85 . Dacă.) În fereastra Custom Autofilter. la pasul 3 selectaŃi câmpul Departament şi alegeŃi opŃiunea (Custom.40): Figura 5.Figura 5. efectuaŃi paşii 1. de exemplu. sortarea după mai multe criterii ale aceluiaşi câmp. Tabelul afişat după criteriul introdus de utilizator ObservaŃie. 2 de mai sus. doriŃi să afişaŃi toŃi angajaŃii din tabel care lucrează în departamentele Tehnic şi CTC.41 (selectaŃi operatorul equals. Acest procedeu se poate aplica dacă doriŃi.41.39. tabelul va arăta ca în figura de mai jos (fig. 5.42. scrieŃi valoarea Tehnic. completaŃi casetele ca în figura 5. după care tastaŃi valoarea CTC): Figura 5. selectaŃi butonul Or şi apoi din nou operatorul equals..40. Filtrarea după două criterii ale aceluiaşi câmp Tabelul rezultat va arăta ca în figura 5.. Criterii de filtrare introduse de utilizator După aplicarea acestor criterii.

valoarea 3 în cea din mijloc şi opŃiunea Items în cea din dreapta): Figura 5. vom afişa persoanele care au primele trei salarii. şi nu funcŃiile SUM sau AVERAGE. 5.2.43. care sunt identificate printr-un număr în dreptul argumentului functionnum.43 (în exemplul luat de noi. Afişarea înregistrărilor ce au celor mai mari 3 salarii 5. FuncŃia SUBTOTAL (function_num. Tabelul după aplicarea criteriilor pentru acelaşi câmp (Departament) Pentru a filtra un tabel după cele mai mari valori (sau cele mai mici) ale unui câmp. Tabelul 5.).Fig.): Figura 5.. ca valoare numerică. Criteriul de filtrare Top 10 Tabelul va arăta după filtrare astfel (fig. Ref1) poate calcula câteva funcŃii diferite. Tabelul de mai jos prezintă valorile pentru argumentul menŃionat. care ar efectua sume.42.. daŃi clic pe câmpul după care doriŃi afişarea celor mai mari valori şi alegeŃi opŃiunea (Top10. Va apărea o casetă de dialog ca în figura 5. după ce efectuaŃi paşii 1.4 Valorile argumentului function_num din funcŃia SUBTOTAL ARGUMENT 1 86 FUNCłIE AVERAGE .44. prin urmare vom selecta opŃiunea Top în caseta din stânga – sau opŃiunea Bottom pentru cele mai mici valori.44. 5. respectiv medii pentru întreg tabelul.11. Calcularea înregistrărilor filtrate Pentru a calcula înregistrările filtrate. se utilizează funcŃia SUBTOTAL. 2 ca mai sus.

AlegeŃi funcŃia SUBTOTAL din bara cu instrumente (butonul fx). În caseta Function_num. Va porni vrăjitorul pentru diagrame 87 . de exemplu.45. 2. vom considera tabelul următor: SelectaŃi datele (adică acest tabel. Pentru aceasta. ca în figura 5. 5. acolo unde doriŃi să fie afişat rezultatul formulei.46.45). introduceŃi domeniul pentru care vreŃi să calculaŃi. tastaŃi 1 (corespunzător funcŃiei AVERAGE). vom vedea practic cum se construieşte o diagramă. Pentru aceasta. Cu aceste observaŃii liniştitoare. 5. după care efectuaŃi paşii: 1. EfectuaŃi clic sub listă.12. 3. efectuaŃi clic pe Chart Wizard şi selectăm opŃiunea Line din caseta Chart type. care este media salariilor pentru departamentul CTC din exemplul nostru. În caseta Ref1. Vom ridica o diagrama care să arate evoluŃia leu-euro în cursul unui an. 4. FuncŃia SUBTOTAL 5.1. . Crearea unei diagrame Crearea unei diagrame în Excel este o procedură rapidă: selectaŃi datele dorite şi apoi lăsaŃi vrăjitorul pentru diagrame să vă ajute la construirea diagramei. filtrăm lista ca în subpunctul precedent. Diagrame 5. Figura 5.12. Va apărea caseta de dialog SUBTOTAL (fig. EfectuaŃi clic pe OK. Orice alegere pe care o faceŃi poate fi uşor modificată după ce diagrama va fi terminată.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 COUNT COUNTA MAX MIN PRODUCT STDEV STDEVP SUM VAR VARP Să calculăm. luând un exemplu.

care înseamnă că datele sunt pe foaia 2 a documentului.46.47. care au la rândul lor mai multe subtipuri (caseta Chart sub-type). pentru exemplul nostru. din caseta Chart type. iar domeniul este A3:L4.Figura 5. o multitudine de tipuri de diagrame. 88 . Apăsând butonul Next. în caseta Data range (în cazul nostru Sheet2!$A$3:$L$4. se va trece la pasul 2. date ca referinŃe absolute). care arată. Tot în acest pas puteŃi specifica orientarea: seriile de date sunt considerate pe linii (butonul radio Rows) sau pe coloane (butonul radio Columns) din grupul Series in. În acest pas vi se indică domeniul de celule pe care îl reprezentaŃi. pasul 1 din 4 Se observă că putem selecta. ca în figura 5. Vrăjitorul pentru diagrame.

ca în figura 5. din tabulatorul Gridlines. 89 . din tabulatorul Titles (arătat în figura de mai sus). Vrăjitorul pentru diagrame. Figura 5.Figura 5. ajungem la pasul 3. Vrăjitorul pentru diagrame.47. pasul 2 din 4 Apăsând butonul Next.48. • liniile grilei. pasul 3 din 4 În acest ecran puteŃi specifica (printre altele): • titlul diagramei şi denumirile pe axe.48.

Vrăjitorul pentru diagrame. din tabulatorul Data Labels.• dacă afişaŃi valorile datelor pe diagrama. puteŃi schimba mai multe elemente ale ei. • dacă afişaŃi un tabel cu date ataşat sau nu. în exemplul nostru. trageŃi de marcajul de umplere de pe chenarul colorat al domeniului sursă pentru a mări sau micşora domeniul sursă. • datele unei diagrame: efectuaŃi clic lângă perimetrul diagramei. efectuaŃi clic dreapta pe elementul respectiv şi alegeŃi opŃiunile dorite (încercaŃi singuri să descoperiŃi!). liniile. ajungem la ultimul pas al vrăjitorului pentru diagrame (fig.50.12. • modificarea locaŃiei unei diagrame: efectuaŃi clic dreapta pe diagrama şi apoi pe Location şi urmaŃi paşii indicaŃi. în exemplul dat. le-am afişat. • formatarea unei diagrame: pentru a schimba culoarea. noi nu am afişat-o. Modificarea unei diagrame Odată diagrama gata.2. 5.49.50. pentru a selecta suprafaŃa acesteia. Apăsând butonul Finish. diagrama va fi plasată acolo unde aŃi hotărât. ea arată ca în figura 5. în meniul Chart alegeŃi Chart Type şi urmaŃi paşii. pasul 4 din 4 În acest ecran puteŃi stabili unde plasaŃi diagrama dumnea-voastră: ca foaie nouă – opŃiunea As new sheet: sau ca obiect într-o foaie pe care o selectaŃi (implicit cea curentă) – opŃiunea As object in:. nu l-am afişat. Diagrama în forma finală 5.49.: Figura 5.): Figura 5. • dacă repoziŃionaŃi sau ştergeŃi legenda. dintre care amintim: • tipul diagramei: selectaŃi diagrama. • mutarea sau redimensionarea diagramei: efectuaŃi clic în diagrama şi trageŃi de suprafaŃa ei. din tabulatorul Data Table. În exemplul nostru. în exemplul nostru. fonturile unei diagrame. 90 . din tabulatorul Legend. Apăsând butonul Next.

12. efectuaŃi clic dreapta de graficul funcŃiei în diagramă şi alegeŃi opŃiunea Add Trendline (figura 5. Figura 5.51).51. Diagrama cu evoluŃia populaŃiei Pentru a adăuga o linie de tendinŃă selectaŃi diagrama.3. Adăugarea unei linii de tendinŃă Cele mai bune diagrame pentru o linie de tendinŃă (trend line) sunt cele dispersate pe axele XY. O linie de tendinŃă este reprezentarea vizuală a gradului în care punctele de date se încadrează pe o linie dreaptă sau o curbă.5.52). Să considerăm următoarea diagramă (figura 5. deoarece date reprezentate în mod normal într-o astfel de diagramă – două seturi de valori numerice – sunt cele pentru analiza cărora a fost proiectată linia de tendinŃă. 91 . în meniul Chart.

Pentru exemplificare. exponenŃială. Figura 5.53. putem alege o evoluŃie liniară sau exponenŃială.53. ca în figura de mai jos. polinomială. dar inflexibilă. În cazul exemplului nostru. din tabulatorul Options al ferestrei Add Trendline. Consolidarea datelor Consolidarea a fost metoda iniŃială oferită de Excel pentru rezumarea detaliilor. Caseta Add Trendline AveŃi de ales dintre mai multe tipuri de linii de tendinŃă: liniară.52. 92 . Mediile dinamice sunt utile în aplicaŃiile financiare pentru a atenua fluctuaŃiile unei mărimi în timp.13. Se observă că legenda arată care este seria de date şi linia de tendinŃă (figurate cu culori diferite).1. Diagrama rezultată va arăta ca cea din figura 5. Diagrama cu linia de tendinŃă exponenŃială adăugată 5. Valoare. Produs. selectaŃi caseta de validare Display equation on chart. să considerăm o listă de vânzări dintr-un mic butic (care în realitate poate fi mult mai mare decât a noastră). Este rapidă şi uşoară.Figura 5. logaritmică. care cuprinde câmpurile Data. iar pe baza ecuaŃiei se pot estima valorile populaŃiei în alŃi ani. Dacă vrem ca ecuaŃia care modelează graficul funcŃiei populaŃiei în funcŃie de an să fie afişată pe diagramă. Rezumarea datelor 5. adăugarea unei medii dinamice. putere.13.

Va apărea o casetă de dialog pentru care: • selectaŃi funcŃia dorită în caseta Function (în cazul nostru. funcŃia SUM. Figura 5. lista va fi în dreapta listei iniŃiale. 5. mai puŃin prima coloană. la o coloană distanŃă).Figura 5. EfectuaŃi clic pe casetele de validare Top row şi Left column pentru a determina Excel să caute etichete în domeniile sursă. 3. urmaŃi paşii: 1. SelectaŃi coloanele corespunzătoare etichetelor din suprafaŃa destinaŃie.55. SelectaŃi o suprafaŃă destinaŃie. adică tabelul de date. selectaŃi Consolidate. 93 . Primul pas în vederea consolidării 4. 7. În partea de sus a suprafeŃei destinaŃie introduceŃi titlurile coloanelor folosite pentru consolidare (în exemplul luat.54. 6. ori pe noi ne interesa coloana Produs. ca în figura de mai jos. întrucât Excel caută etichetele pentru subcategorii în cea mai din stânga coloană din domeniul sursă. 2. vom scrie Produs şi Valoare). selectaŃi suprafaŃa care vă interesează (în exemplu. şi nu Data). EfectuaŃi clic pe butonul Add pentru a adăuga referinŃa la lista de suprafeŃe sursă care urmează să fie consolidate. Tabelul supus consolidării Pentru consolidare. (Paşii de până acum se pot observa în figura 5. Din meniul Data. • în caseta Reference. suprafaŃa $B$3:$C$12.56). unde lista va fi consolidată (în exemplul nostru. EfectuaŃi clic pe OK.

58. o foaie cu subtotal păstrează datele detaliu. Crearea subtotalului unui tabel FaŃă de consolidare.Figura 5.2. vom considera un tabel care modelează foarte simplist intrările într-un depozit de marfă (şi care conŃine câmpurile Data – pentru data intrării. Subtotalurile includ câteva niveluri de coloane cu etichete. Produs – pentru a specifica produsul adus şi Valoare – pentru a specifica valoarea produsului adus) – vezi figura 5. ObservaŃi cum subcategoriile din coloana Produs apar în consolidare. dar datele trebuie sortate înainte de crearea unui subtotal.57. Consolidarea tabelului terminată 5. În exemplul pe care-l prezentăm. Completarea casetei Consolidate Consolidarea a fost efectuată. precum şi coloane cu numere. Figura 5.13.57 . iar la Valoare apare suma valorilor pentru fiecare produs. iar rezultatele se văd în figura 5.56. 94 . Firma – pentru firma care aduce marfa.

vom sorta tabelul după coloana Firma. Tabelul iniŃial pentru subtotal Pentru aplicarea automată a subtotalului. 3. 6. EfectuaŃi clic pe o celulă a tabelului. EfectuaŃi clic pe OK. care se potriveşte problemei enunŃate). Caseta Subtotal arată ca în figura 5. urmaŃi paşii: 1. 11.63. selectaŃi o funcŃie (în exemplu. În caseta Use function. Rezultatul se vede în figura 5.62. selectaŃi Subtotals. ci crearea unuia nou) – caseta Subtotal pentru al doilea nivel de subtotaluri este afişată în figura 5. 9. vom crea un al doilea subtotal pentru câmpul Produs. Din meniul Data. 7. În caseta Add subtotal to. 8. ca şi la consolidare.59 Figura 5.61. 4. Din meniul Data selectaŃi Subtotals. utilizăm funcŃia SUM.Figura 5. 5.60. 95 . câmpul Produs). 10. În exemplul nostru. În caseta At each change in. selectaŃi prima categorie pentru care doriŃi să adăugaŃi un subtotal (categoria de nivel ridicat. AranjaŃi tabelul în aşa fel încât coloanele să fie organizate logic şi sortaŃi coloanele în ordinea în care doriŃi să creaŃi subtotaluri. în acest caz câmpul Firma). SelectaŃi câmpul pentru al doilea nivel de subtotal (în cazul de faŃă.59. apoi după Produs – vezi figura 5. apoi după Produs 2. ŞtergeŃi casetele de validare pentru toate câmpurile pentru care nu doriŃi să se efectueze calculul. În exemplu. EfectuaŃi clic pe OK. Rezultatul apare în figura 5.58. ŞtergeŃi caseta de validare Replace current subtotals (pentru că nu se doreşte înlocuirea vechiului subtotal. marcaŃi casetele de validare pentru câmpurile de numere pentru care doriŃi să creaŃi un subtotal. Tabelul iniŃial sortat după Firma.

Caseta Subtotal pentru crearea primului nivel. după câmpul Firma 96 .60.Figura 5.

61. Rezultatul creării subtotalului de nivel 1 (după câmpul Firma) pentru tabelul dat 97 .Figura 5.

Crearea nivelului al doilea (pentru câmpul Produs) Figura 5.Figura 5.62.63. Rezultatul creării celui de-al doilea nivel de subtotal 98 .

Structurarea tabelului după data de 12 iunie 2006 şi 15 iunie 2006 99 . 5.61 sunt 3 butoane. Structurarea manuală a unui tabel Pentru a adăuga capacitatea de a afişa şi ascunde linii într-un tabel. RepetaŃi paşii 1 şi 2 pentru fiecare set de linii adiacente pe care doriŃi să le combinaŃi. vom grupa liniile din tabelul folosit pentru scrierea subtotalurilor (tabelul din figura 5. Afişarea numai a anumitor informaŃii din subtotalurile unui tabel Pentru ştergerea unui subtotal.3. efectuaŃi clic pe butonul unui nivel (reprezentat de butoanele cu numere din dreptul antetului de coloane – în figura 5. efectuaŃi clic pe o celulă din tabel.65. efectuaŃi clic pe butonul de afişare (simbolul plus) de lângă linia cu subtotaluri (care apare numai dacă vreun detaliu a fost ascuns).64. efectuaŃi clic pe butonul Hide de lângă rândul de subtotal (reprezentat de butonul minus). Un tabel structurat are butoane pentru afişare şi ascundere.65. Pentru a ascunde o parte din detalii. UrmaŃi paşii: 1. în figura 5. În exemplul nostru. 3. fără a adăuga subtotaluri. În figura 5.58) pentru a grupa liniile după dată. 2. Din meniul Data. selectaŃi Group and Outline. Pentru a afişa detaliile unui întreg nivel. Tabelul va arăta astfel – figura 5.13. SelectaŃi liniile adiacente pe care doriŃi să le combinaŃi. Figura 5.64 nu sunt afişate toate detaliile (am efectuat clic pe butonul nivelului 3). se poate structura tabelul. dar configuraŃi elementele care vor fi afişate sau ascunse folosind grupuri.(după câmpul Produs) ObservaŃii. Pentru afişarea nivelurilor unui subtotal.63 sunt 4 butoane). din meniul Data selectaŃi Subtotals şi efectuaŃi clic pe Remove All. Figura 5. apoi efectuaŃi clic pe Group.

• Setup.14. Dacă vreŃi să tipăriŃi numai anumite pagini. • Margins – afişează şi ascunde marginile paginii. – deschide caseta de dialog Page Setup. de exemplu). Butoanele specifice previzualizării sunt ilustrate în figura 5. Pentru îndepărtarea structurării manuale.67.. 5. puteŃi să configuraŃi o zonă de tipărire astfel: selectaŃi domeniul de celule dorit... în care puteŃi vedea sfârşitul paginilor şi ordinea acestora. Pentru ştergerea zonei de tipărire. foarte util pentru a configura manual paginile care se termină inadecvat. • Page Break Preview – comută în modul de previzualizare a separatorilor de pagină. • Previous – afişează pagina anterioară (inactiv în exemplul nostru). Dacă vreŃi să tipăriŃi numai un domeniu de celule. • Print. • Zoom – efectuează zoom.. selectaŃi domeniul dorit.1 pentru informaŃii despre bara cu instrumente standard).ObservaŃie. Pentru a îndepărta toate grupurile. selectaŃi. selectaŃi liniile care doriŃi să nu mai fie structurate (adiacente totuşi!). Tipărirea datelor 5. Pentru tipărirea propriu-zisă a unui domeniu selectat. apoi daŃi clic pe Clear Print Area. aceasta nu există... în loc de Ungroup. de aceea butonul este inactiv). fără a-l selecta. Dacă vreŃi să tipăriŃi rapid tabelul (în zile consecutive. selectaŃi Ungroup. • Close – revine la foaia de calcul. caz în care apare o nouă fereastră (care depinde de imprimanta folosită şi pe care nu o detaliem aici). • Help – deschide fişierul cu ajutor pentru previzualizare. opŃiunea Clear Outline. apoi daŃi clic pe Set Print Area. dacă vreŃi să nu tipăriŃi toate liniile sau coloanele.14. apăsaŃi butonul Properties. din meniul File alegeŃi Print Area. Previzualizarea paginilor tipărite Pe bara cu instrumente standard.1. opŃiunea Group and Outline. Tipărirea unei părŃi a unei foi de calcul O primă metodă. din meniul File alegeŃi Print Area. ÎncercaŃi singuri să descoperiŃi ce proprietăŃi puteŃi schimba din fereastra Properties! 100 . Figura 5.66. efectuaŃi clic pe butonul Print Preview (vezi subcapitolul 5. puteŃi modifica marginile. apoi din meniul File alegeŃi Print. iar din meniul Data. Pentru a tipări mai multe copii (exemplare). ar fi să le ascundeŃi pe acelea nedorite.14. 5.67. nu aveŃi decât să specificaŃi numărul lor în caseta Number of copies – vezi figura 5. Butoanele specifice Print Preview SemnificaŃia lor este următoarea: • Next – afişează pagina următoare (în exemplul nostru. afişaŃi liniile detaliu ale grupurilor. Pentru a stabili setări mai detaliate pentru printare. nu aveŃi decât să selectaŃi domeniul şi să-l tipăriŃi (selecŃia are prioritate faŃă de o zonă de tipărire).2. trăgându-le cu mouse-ul. iar în caseta Print What efectuaŃi clic pe Selection (vezi figura 5.67). – deschide caseta de dialog Print. puteŃi specifica acest lucru selectând în grupul Print Range butonul radio Page(s) şi să alegeŃi paginile dorite (consecutive sau o singură pagină dacă introduceŃi aceeaşi valoare în casetele From: şi To:) – vezi figura 5..66.

efectuaŃi clic pe diagramă (oriunde). Diagrama va fi tipărită pe o pagină întreagă. 3) Dacă vreŃi să tipăriŃi doar foaia de calcul (fără diagramă).68 (tabulatorul Properties). Deselectarea proprietăŃii de printare pentru o diagramă 101 .3. doar foaia de calcul sau pe amândouă.Figura 5. 1) Dacă vreŃi să tipăriŃi doar diagrama. alegeŃi Format Chart Area. Figura 5. Dacă diagrama este un obiect pe o foaie de calcul. DeselectaŃi caseta de validare Print Object şi daŃi clic pe OK. Tipărirea unei diagrame O diagramă poate exista sub forma unui obiect pe o foaie de calcul sau poate fi singură pe o foaie separată pentru diagrame. după care acŃionaŃi butonul Print sau combinaŃia Ctrl+P sau opŃiunea Print din meniul File.14. Caseta Print 5. 2) Dacă vreŃi să tipăriŃi foaia de calcul şi diagrama. va apărea figura 5. trebuie să faceŃi nişte retuşuri pe diagramă: efectuaŃi clic dreapta pe suprafaŃa diagramei.67. pur şi simplu acŃionaŃi butonul Print sau Ctrl+P sau opŃiunea Print din meniul File (aveŃi grijă ca diagrama să nu fie selectată).68. puteŃi tipări doar diagrama.

1. dar şi un meniu nou – Slide Show. Ecranul PowerPoint arată similar cu cel din figura 6. Bara cu meniuri.1. aceeaşi semnificaŃie.1. care gestionează prezentările în PowerPoint. Edit. Tools. atractive şi eficiente. Help (care au. cum ar fi File. Figura 6. Prezentarea mediului PowerPoint PowerPoint este foarte util pentru realizarea unor prezentări dinamice. Meniurile şi bara cu instrumente standard în PowerPoint Putem distinge meniuri cu care v-aŃi obişnuit la Word sau Excel.CAPITOLUL 6 UTILITARUL POWERPOINT 6. Insert. View.2. 102 .2. care este reprezentată mărit în figura 6.1.1. bara cu instrumente standard Fereastra din figura 6. Window. zona meniurilor şi a barelor cu instrumente standard. doar anumite opŃiuni fiind destinate anumitor sarcini în PowerPoint).1 are anumite zone distincte: mai întâi. Format. Figura 6. multe dintre ele. Ecranul PowerPoint 6.

a. Task Pane În figura 6. dar poate fi creat după gustul utilizatorului.1 se observă în zona din dreapta a ecranului o zonă cu titlul Slide Layout.1. pe care o afişăm mărită în figura 6. Tipul slide-ului poate fi ales. 6. selectând sau nu opŃiunea Task Pane din submeniul Toolbars al meniul View (sau efectuând clic dreapta pe zona barelor cu instrumente şi selectând sau nu opŃiunea Task Pane).2.O prezentare este alcătuită dintr-o succesiune de mai multe slide-uri (diapozitive).3. din nişte şabloane de slide-uri puse la dispoziŃie de PowerPoint. Slide Layout 103 . Figura 6. atunci când este inserat. Această zonă poate fi afişată sau ascunsă.3.

4 este înfăŃişat un anumit şablon (template) din Design Templates.5 a.Figura 6. actualizând conŃinutul (adică punând propriul text acolo unde trebuie introdus text în slide. În partea de jos există opŃiunea de a edita schemele existente. 104 . Pe bara cu instrumente standard există butonul Design. În figura 6. dacă dăm clic pe Edit Color Schemes…. ObservaŃi că în cadrul categoriei Content Layout există posibilitatea ca utilizatorul să aleagă slide-ul gol (blank).b. scrise cu fonturi vizibile. propriul obiect în locul obiectului generic etc. pe care utilizatorul le poate folosi.). Nu suntem în măsură să sugerăm cum să arate o prezentare. eventual alături de elemente gen imagine sau alt obiect sugestiv.3. tot în dreapta ecranului (zona Task Pane). ci doar idei principale.5 b. dar se recomandă ca un slide să nu conŃină multă informaŃie. clare. fereastra Slide Design. vi se oferă. OpŃiunile Task Pane. cu Slide Layout selectat Slide Layout afişează diverse tipuri de slide-uri. Dacă selectăm opŃiunea Color Schemes din fereastra Slide Design. pe care dacă-l apăsaŃi. Dacă alegem opŃiunea Animation Schemes din fereastra Slide Design. putem alege diverse scheme de animaŃie (vom discuta despre animaŃie în următoarele subcapitole) – vezi figura 6. putem alege diverse scheme de culori pentru ceea ce scriem – vezi figura 6.

6.Figura 6. în format thumbnail.1). sub bara cu instrumente. găsim zona care afişează. Slide Design: a) opŃiunea Color Schemes (stânga) şi b) opŃiunea Animation Schemes (dreapta) În partea din stânga a ecranului principal (cel din figura 6. Slide Design: opŃiunea Design Template Figura 6. fiecare slide – vezi figura 6.5. 105 . În exemplul nostru. am ales un document cu trei slideuri.4.

dar metoda de mai sus e mult mai rapidă.6.7): operaŃiile uzuale de tăiere. apare un meniu contextual care permite (vezi figura 6.. respectiv tab-ul Outline (dreapta) ObservaŃie...Figura 6.. inserarea unui nou slide înaintea celui curent (New slide).. tab-ul Slides (stânga). afişarea Slide Design (Slide Design. Zona de afişare a slide-urilor.. Efectuând clic dreapta pe oricare slide din figura 6. Paste). Aceste opŃiuni se pot obŃine şi din meniuri.) sau a Slide Layout (Slide Layout. modul cum se efectuează tranziŃia slide-ului (Slide Transition.). Meniul contextual asociat unui slide 106 .7. copiere.) pentru slide-ul curent sau pentru toate slide-urile. Figura 6. ştergerea slide-ului curent (Delete Slide).6. lipire (Cut. Copy.) sau ascunderea slide-ului (Hide Slide). stânga... schimbarea fundalului (Background.

OpŃiunile butonului AutoShapes 6. săgeată elipsă (cerc) WordArt ClipArt culoare culoare fontstil pentru linie umplere întreruptă umplere stil umbră linie dreptunghi casetă text diagramă imagine culoare linie stil 3D stilul stilul liniei săgeŃilor Figura 6. uneori însoŃite chiar de coloană sonoră. Bara cu instrumente de desenare este aceeaşi şi în utilitarul Word şi în utilitarul Excel. ObservaŃie. care conferă dinamică faŃă de o prezentare clasică. Am considerat mai potrivit să o prezentăm în cadrul capitolului dedicat PowerPoint. Realizarea animaŃiilor Una dintre cele mai spectaculoase elemente ale utilitarului PowerPoint o constituie realizarea animaŃiilor. Obiectele (în variantele mai noi ale PowerPoint) pot chiar dispărea de pe ecran dacă prezentarea cere acest lucru.. Totul depinde până la urmă de gustul celui care proiectează prezentarea.1. Butonul AutoShapes permite utilizatorului alegerea unor forme predefinite. ordinea în care sunt afişate.11. efectuaŃi clic dreapta pe obiect şi alegeŃi opŃiunea Custom Animation..10. În zona Task Pane se deschide o fereastră care poate arăta ca cea din figura 6.. Bara cu instrumente de desenare Pentru a termina scurta trecere în revistă a principalelor elemente ale mediului PowerPoint.9.2.1. Figura 6.. amintim de bara cu instrumente de desenare. OpŃiunile butonului Draw Figura 6. Fiecare categorie conŃine formele propriu-zise. Bara cu instrumente de desenare Apăsarea butonului Draw produce apariŃia ferestrei din figura 6. Fereastra Custom Animation Pentru a introduce animaŃie unui obiect. Diversele obiecte ale slide-ului se dezvăluie la momentul oportun. rotirea obiectelor sau schimbarea formelor predefinite (AutoShape).8. 6.9. aşa cum se arată în figura 6. 107 . Bara cu instrumente de desenare este arătată mărit în figura 6.6.8.2. aflată în partea de jos a paginii. sau selectaŃi în zona Task Pane opŃiunea Custom Animation sau selectaŃi din meniul Slide Show opŃiunea Custom Animation.3..10. care permite utilizatorului să introducă în slide propriile elemente. OpŃiunile permit (printre altele) gruparea obiectelor. grupate pe categorii.

14.12.12): Entrance.14. Custom Animation Figura 6.AcŃionând butonul Add Effect. Submeniul Entrance Figura 6. Figura 6. Butonul Add Effect Submeniul Entrance cuprinde efectele de animaŃie la intrarea (apariŃia) obiectului. putem selecta din următoarele opŃiuni (figura 6.13.13. Submeniul Emphasis 108 . Exit şi Motion Paths.11. Figura 6. Submeniul Emphasis este folosit numai pentru obiectele de tip text şi are opŃiunile ilustrate în figura 6. Ea arată ca în figura 6. Emphasis.

Custom Animation (2) . Arată ca în figura 6.15. Submeniul Exit Figura 6.16.16. Submeniul Motion Paths cuprinde diversele modalităŃi de mişcare (vezi figura 6.). Submeniul Motion Paths 109 Figura 6. Figura 6.Submeniul Exit cuprinde efectele de animaŃie la ieşirea (ascunderea) obiectului.17.15.

nu toate efectele permit aşa ceva.2.17).18.17).Înainte de a arăta ce elemente putem seta la o animaŃie.. că ordinea în care se execută animaŃia pentru obiecte poate fi schimbată selectând un obiect şi acŃionând săgeŃile sus sau jos de lângă ReOrder (figura 6. să spunem că animaŃia pentru un obiect poate fi îndepărtată (selectând obiectul în Task Pane şi apăsând butonul Remove – figura 6. putem selecta în Task Pane obiectul şi să acŃionăm pe butonul Change (figura 6. 6. încet (Slow). With Previous: cu obiectul precedent. 110 . Fereastra Action Settings Pentru a seta opŃiuni mai avansate pentru un obiect. putem seta: • momentul când animaŃia porneşte (caseta Start:) On clic: clic pe mouse sau Enter.17. mediu (Medium). • viteza de execuŃie a animaŃiei (caseta Speed:): foarte încet (Very Slow). din meniul contextual al unui obiect alegem Action Settings.5 secunde pentru versiuni mai noi de PowerPoint.17). Aşa cum se poate observa şi pe figura 6. • pentru exemplul din figură.. sau selectăm obiectul şi din meniul Slide Show alegem Action Settings.2.. Va apărea o fereastră ca în figura 6. repede (Fast). foarte repede (Very Fast). În plus. se poate seta şi direcŃia (caseta Direction:). After Prevoius: după obiectul precedent cu multipli de 0.. dacă vrem să modificăm tipul animaŃiei pentru un obiect.. ObservaŃi că săgeata jos este inactivă deoarece este selectat ultimul obiect şi nu se poate muta după un alt obiect (care nu există).

definirea sensibilităŃii acestuia şi a calităŃii înregistrării.3. funcŃională doar în situaŃia în care există conectat un microfon. primul slide definit este numit slide principal. De asemenea. fie desenând propriile obiecte (grafice) cu ajutorul barei de desenare. Fereastra Action Settings PuteŃi stabili ca la efectuarea unui clic (tabulatorul Mouse clic) sau la trecerea mouse-ului deasupra obiectului (tabulatorul Mouse Over) să se producă o acŃiune. către o altă prezentare. 111 . către un URL etc. Crearea. Într-o prezentare. Fereastra care se deschide arată ca în figura 6. se apelează o componentă specializată în înregistrare.3. vizualizarea şi „împachetarea” unei prezentări 6. Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou din meniul Insert.19 şi permite reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului. PuteŃi insera obiecte fie selectând obiectul dorit de la meniul Insert. selectând opŃiunea Record Naration. cum ar fi: hiperlink către un alt slide. crearea unei prezentări pornind de la modelele pre-definite (Template) sau utilizarea unui slide „blank” (Blank pre-sentation). TranziŃia slide-urilor. Crearea unei prezentări Crearea unei prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenŃă (AutoContent wizard).Figura 6. opŃiunea New Slide sau în zona din stânga a ecranului (vezi figura 6. prezentate în subcapitolul 6.6 a) clic dreapta şi alegeŃi opŃiunea New Slide din meniul contextual afişat. le puteŃi controla cu instrumentele specifice. schemele de culori. 6. design-ul slide-urilor etc. dar de la simple sunete pe care le puteŃi alege din lista derulantă propusă de PowerPoint puteŃi ajunge la fişiere proprii de sunet pe care să le rulaŃi). puteŃi să asociaŃi o coloană sonoră (sună pretenŃios.18. (butonul Hyperlink to) sau să ruleze un anumit program (butonul Run Program) sau să ruleze un macro (butonul Run Macro) sau să producă o anumită acŃiune a obiectului (butonul Object action).1.1. De meniul Slide Show.

ordinea în care sunt văzute paginile. Fereastra Record Naration 6.20.] (punct). PuteŃi alege.. 112 . în stânga sus.3. precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite de la meniul Slide Show. alegeŃi View Show sau acŃionaŃi tasta F5. Prezentarea se poate opri temporar prin acŃionarea tastei [. opŃiuni de afişare a prezentării (grupul Show options). puteŃi rula prezentarea astfel: din meniul Slide Show. opŃiunea Set Up Show.19.20). tipul prezentării (grupul Show type)..] (punct). Figura 6. câte slide-uri să facă parte din prezentare şi eventual ordinea de prezentare (grupul Show slides). prin opŃiunea Rehearse Timings din meniul Slide Show.21.. apare o fereastră ca în figura 6. printre altele. Pentru a rula o prezentare începând cu slide-ul curent.20. Reluarea prezentării se face apăsând încă o dată tasta [. PowerPoint oferă posibilitatea de a repeta prezentarea folosind un înregistrator al timpilor necesari.Figura 6. puteŃi acŃiona combinaŃia de taste Shift+F5. Pe ecran.2. Fereastra Set Up Show După ce aŃi stabilit toate aceste opŃiuni (din figura 6. Vizualizarea unei prezentări La vizualizarea unei prezentări. care produce afişarea ferestrei din figura 6.

Figura 6. veŃi înŃelege de ce e utilă facilitatea prezentată! Butonul Options.3.21....23.23. opŃiunea Package for CD.. Fereastra care apare se poate vedea în figura 6. Figura 6. Caseta Rehearsal 6. „Împachetarea” unei prezentări Pentru a executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaŃii de ”împachetare”.3.. Caseta Options din Package for CD 113 . care se activează din meniul File. Dacă citiŃi cu atenŃie mesajul din fereastră.22.22. face să apară caseta din figura 6. Caseta Package for CD Figura 6.

. utilizatorii au permisiunea să-şi creeze subdirectoare şi fişiere în directoarele home ale lor). Structura arborescentă de directoare şi fişiere (reprezentare dublă) 1. subdirectoare şi fişiere care organizează şi exploatează informaŃia pe hard diskuri.1. care pleacă de la directorul rădăcină (root). aşa cum se vede în figura de mai jos: Figura A. home şi altele). Numele căilor (paths name) şi specificarea unei căi 114 . − de administratorul de sistem. FuncŃia directoarelor − Directoarele există pentru a grupa fişierele.3. Directoare uzuale în UNIX − de aplicaŃii în timpul instalării. Structura de directoare Aşa cum am mai menŃionat. 1.2. ACCESUL LA FIŞIERE ŞI DIRECTOARE Un sistem de fişiere e o ierarhie de directoare.2. etc. structura de directoare e una arbores-centă. ca în figura de mai jos: Figura A.ANEXA A MANAGEMENTUL FIŞIERELOR ŞI DIRECTOARELOR SUB UNIX 1.1. Directoarele sunt create într-unul din următoarele moduri: de SO în timpul instalării (usr. − utilizatorii pot crea ei înşişi directoare (în mod normal. dev. 1.

Un exemplu este următorul: dacă suntem în directorul /home. Schimbarea directorului curent Comanda este cd şi are forma: cd [directory_name] Comanda acceptă şi forma absolută. iar celelalte / (slash-uri) sunt delimitatori. Un nume de cale absolută specifică un fişier sau director având în vedere întreaga ierarhie de fişiere UNIX. Un nume de cale relativă descrie locaŃia unui fişier sau director aşa cum este « văzută » din directorul curent. Folosirea liniei de comandă pentru navigarea în sistemul de fişiere Când vă logaŃi la linia de comandă sau când folosiŃi Terminal window. Comanda acceptă anumite abrevieri: − Punctul (. 115 .. 1. − Două puncte (.) vă aduce în directorul părinte. numele căii relative până la directorul user2 este user2. Comanda nu are opŃiuni sau argumente.4. Numele obiectelor pot fi directoare. Sintaxa se referă la structura unei comenzi şi specifică opŃiunile permise şi argumentele.) are semnificaŃia de director curent. şi forma relativă a căii şi are trei forme de aplicare: − utilizând forma absolută: $ cd /home − utilizând nume de cale relativă: $ cd user2/dir1 − utilizarea comenzii fără argumente vă aduce în directorul home: $ cd ObservaŃii.2. Korn şi Bash.5. Nu puteŃi depăşi 256 caractere într-o singură linie.Un nume de cale (a path name) identifică în mod unic un anumit fişier sau director prin specificarea locaŃiei sale. Pentru shell-urile Bourne. opŃiunile pot fi scrise şi cu majusculă şi sunt precedate de obicei de liniuŃă (-). Tipuri de nume de căi Există două tipuri de nume de căi: absolute şi relative.).1. pornind de la directorul rădăcină (root). Comenzile se scriu cu literă mică. Comenzile sunt instrucŃiuni care comunică sistemului să execute o acŃiune. iar dacă sunt mai multe opŃiuni se foloseşte tot o liniuŃă. un prompter apare pe ecran. Exemple: $ date (doar comandă) $ date –u (comandă şi opŃiune) $ banner „salut” (comandă şi argument) 1. subdirectoare sau fişiere. Specificarea unei căi se deduce din exemplul următor: /home/user1/dir3/games unde primul / este directorul rădăcină. − Tilda (~) reprezintă directorul home al utilizatorului. Pentru shell-ul C.5. Delimitatorii (slash-urile /) acŃionează ca nişte separatori între nu-mele obiectelor. Ierarhia începe la directorul rădăcină ( root) /. Formatul general pentru o comandă UNIX este: $commandă [opŃiune(i)] [argument(e)] Trebuie folosit un spaŃiu între elementele unei comenzi. Afişarea directorului curent Se foloseşte comanda pwd. 1. Pentru mai multe comenzi într-o linie se foloseşte ca separator între ele punctul şi virgula (.5. ca în exemplul de mai jos. prompterul este procentul (%). prompterul este dolarul ($). În practică. multe comenzi nu necesită toate cele trei părŃi. Fiecare fişier sau director are un nume de cale. iar directorul curent este afişat utilizând nume de cale absolută: $pwd /home/user2 1.

5. Simbolurile sunt următoarele: Simbol / (slash) (nici unul) * (asterisc) @ | (pipe) = (egal) SemnificaŃie Director sau subdirector Fişier de tip text (ASCII) Fişier executabil Fişier de tip legătură simbolică (symbolic link) Pipe (pentru procese de intercomunicare) Socket 1.).3. se utilizează comanda ls (list).5. 1. Afişarea directoarelor recursiv Se foloseşte comanda ls –R pentru a afişa conŃinutul directorului şi al subdirectoarelor. 1.5. Această opŃiune e folositoare când utilizatorul doreşte să vadă toate directoarele.4. dacă mai multe directoare home sunt în acelaşi sistem. La sfârşitul numelui fişierului e plasat un simbol care indică tipul fişierului respectiv. Identificarea şi folosirea metacaracterelor 116 .3. 1.6. subdirectoarelor şi fişierelor sunt case sensitive. 1. comanda afişează conŃinutul directorului curent. Listarea conŃinutului unui director Pentru a determina conŃinutul unui director.6. Afişarea conŃinutului directoarelor Se foloseşte comanda ls –F pentru a fişa tipul fişierelor conŃinute într-un director.− FolosiŃi cd ~username ca un mod rapid de a schimba directorul în directorul home al altui utilizator. subdirectoarele şi conŃinutul lor pentru o porŃiune particulară a arborelui de directoare. Folosind comanda ls –a puteŃi afişa toate fişierele (inclusiv fişierele ascunse). Afişarea detaliată a conŃinutului directoarelor Se foloseşte comanda ls –l pentru a afişa informaŃii detaliate despre conŃinutul unui director.8. Afişarea directoarelor individuale Se foloseşte comanda ls –ld. Formatul comenzii este: ls [-opŃiune(i)] [cale(căi)] Exemple: Figura A...5. Dacă nici o cale nu e dată ca argument. mai puŃin cele referitoare la directorul curent (.5. dar nu şi conŃinutul acestuia. 1.) şi legătura către directorul părinte (. care afişează informaŃii detaliate despre director. 1. Dacă în loc de opŃiunea –a folosiŃi opŃiunea –A afişează toate fişierele. Legătura către directorul curent (.7. Recursiv înseamnă să faci din nou şi din nou.) sunt fişiere ascunse.) şi la directorul părinte (.5. care afişează o listă cu toate fişierele şi directoarele din directorul curent sau din directorul specificat.5. Numele directoarelor. Afişarea fişierelor ascunse Fişierele care încep cu punct sunt numite fişiere ascunse.

în cele mai multe dintre cazuri. În tabelul de mai jos sunt date metacaractere şi semnificaŃia lor. Comanda more e folosită pentru afişarea conŃinutului unui fişier text ecran după ecran.>> Descriere Permite scrierea mai multor comenzi pe o linie Reprezintă orice caracter sau caractere Reprezintă un caracter Oferă o paletă de potrivire pentru un singur caracter > – redirectează ieşirea spre un fişier < – redirectează intrarea de la un fişier 2> – redirectează eroarea de la o comandă spre un fişier >> – adaugă ieşirea de la o comandă spre un fişier Preia ieşirea de la o comandă şi o pasează ca intrare către o altă comandă Prompterul implicit pentru Korn şi Bourne shells Prompterul implicit pentru C shell Scurtătură pentru directorul home în C şi Korn shells Reexecutarea unei comenzi Exemple date. ObservaŃie.<. MANAGEMENTUL FIŞIERELOR ŞI DIRECTOARELOR 2. Afişarea conŃinutului unui fişier cu ajutorul comenzilor cat şi more Comanda cat afişează conŃinutul unui fişier text pe ecran.listmailx | (pipe) $ % ~ ! ls –l /etc | more cd ~ 2. Folosirea caracterelor de control Mai jos sunt date combinaŃiile de taste folosind Ctrl: CombinaŃia Ctrl + s Ctrl + q Ctrl + c Ctrl + d Ctrl + u Ctrl + w Ctrl + h SemnificaŃia Opreşte output-ul pe ecran Reia afişarea pe ecran Întrerupe activitatea curentă Indică end-of-file sau exit Şterge linia de comandă Şterge ultimul cuvânt din linia de comandă Şterge ultimul caracter din linia de comandă 2. executabil. Reprezintă o caracteristică puternică a oricărui shell şi se folosesc cu multe comenzi UNIX pentru a le spori flexibilitatea. (punct şi virgulă) * (asterisc) ? (semn de întrebare) [] (paranteze drepte) >.1. cum ar fi fişierele care conŃin scripturi (script files).1. E folosită deseori pentru a afişa fişiere text scurte.1. similare cu fişierele de tip batch.call ls d* ls dir? ls [B-F] ls [cab]* ls /etc >etc. Determinarea tipului unui fişier Se face cu comanda: file filename(s) Ieşirea este.1. Ea are sintaxa more filename(s) şi următorul mesaj apare în josul ecranului --More --(n%) 117 . precum şi exemple de utilizare: Metacaracter . una dintre următoarele: text. data.3. Comanda e similară cu comanda type din DOS.1.2>. Managementul fişierelor şi directoarelor folosind linia de comandă 2.2. 2. Sintaxa comenzii este cat filename(s). Anumite metacaractere folosite cu UNIX sunt similare ca funcŃie cu cele folosite de DOS (cum ar fi * şi ?).Metacaracterele sunt caractere de pe tastatură cu o semnificaŃie specială pentru shell.

timpul de acces/modificare al fişierului se modifică. Crearea directoarelor Comanda care permite crearea directoarelor este mkdir (similară cu cea din DOS). Ultimele 10 linii sunt afişate implicit dacă opŃiunea –n e omisă. Compararea a două fişiere Compararea se face cu comanda diff. dar nu este necesar. ca în exemplele de mai jos (într-unul dintre ele.1. La prompterul --More --. ConvenŃii de denumire a fişierelor şi directoarelor Sunt câteva reguli. în funcŃie de opŃiunea pe care am dat-o între paranteze. Primele 10 linii sunt afişate implicit dacă opŃiunea –n e omisă. până la sfârşitul fişierului.1. Sintaxa comenzii este: head [ -n ] filename(s) Comanda tail e folosită pentru a afişa ultimele n linii ale unui fişier text. valorile: -i ignoră diferenŃa între majuscule şi minuscule -c produce o listă cu diferenŃele între cele două fişiere 2. Fără a intra în detalii. Extensia directoarelor. ObservaŃie. Afişarea conŃinutului unui fişier cu ajutorul comenzilor head şi tail Comanda head e folosită pentru a afişa primele n linii dintr-un fişier text.8. $. liniile (-l). bytes (-c) sau caractere (-m). Se pot folosi caractere alfanumerice şi caractere nealfanumerice: underscore (_). uzual.). Varianta cu +n permite să se afişeze toate liniile. dar nu este necesar. Mai sunt permise: *.1.6. utilizatorul poate folosi tastele din tabelul următor pentru a controla capabilităŃile de scroll: Taste de scroll Spacebar Return B F H Q /string N Scop Scroll la ecranul următor Scroll o linie o dată Se mută înapoi un ecran Se mută înainte un ecran Afişează un meniu Help Se întoarce la prompterul shell Caută înainte un şir Caută următoarea apariŃie a şirului 2. dar care se foloseşte altfel. Crearea fişierelor Un utilizator poate crea un fişier nou.1. care pot fi folosite de mai multe ori.unde n reprezintă procentajul din fişier deja afişat.1. spaŃiu. dar nu se recomandă folosirea lor. opŃiunea –p (parent) creează directoare părinte în timp ce sunt create directoare pe cel mai de jos nivel). care găseşte şi afişează diferenŃele dintre două fişiere de tip text. puncte (. liniuŃă (-). gol cu comanda touch filename(s).5.4.7. 2. care poate număra cuvintele (w). pe care le amintim: Lungimea maximă a numelor este 255 caractere. amintim de comanda wc (word count). &. |. 2. „ „. începând cu linia numărul n. Sintaxa comenzii este diff [option] file1 file2 unde option poate lua. Dacă numele există. Extensia numelor. 2. Sintaxa comenzii este: tail [ -n ] filename(s)sau tail [ +n ] filename(s). 118 .

care avertizează utilizatorul înaintea ştergerii fişierelor.4.1. Managementul fişierelor şi directoarelor folosind CDE (Common Desktop Environment) 2. Termenul „folder” e interschimbabil cu termenii „director” şi „subdirector”. File Manager deschide implicit o vedere a directorului home.9.2.2. dar din motive de precauŃie se foloseşte comanda rm [-i] filename(s) . aşa cum este arătat în figura de mai jos: Calea către directorul curent este afişată în partea superioară a ferestrei File Manager.1. se poate şterge utilizând comanda rmdir. File Manager pune la dispoziŃie icon-uri personalizate: 119 . 2.5.2. Icon-urile fişierelor şi directoarelor Pentru a ajuta la recunoaşterea rapidă a tipurilor de fişiere şi directoare.2. având următoarea sintaxă: rm -r [i] directory_name(s).2. aşa cum se arată detaliat în figura de mai jos: Figura A. Ştergerea fişierelor şi directoarelor Ştergerea fişierelor se face cu comanda rm filename(s). File Manager Figura A. Ştergerea directoarelor se poate face tot cu comanda rm. Dacă directorul e gol. ObservaŃie. Ecranul iniŃial afişează conŃinutul directorului home. 2.

6. – se poate deplasa în directorul specificat. echivalentul lui cd. Go Up – se deplasează în directorul părinte.. New Folder. – poate găsi fişiere. 2.. Find. Go To. echivalentul lui mkdir.Figura A..2.. echivalentul lui touch.3. 120 ..7. Go Home – poate schimba directorul curent cu directorul home. echivalentul lui cd sau cd~. New File. – creează (dacă are permisiunea) un director. File Manager – OpŃiunile meniului File Figura A.. pe baza conŃinutului. – creează un fişier nou (dacă are permisiunea)... echivalentul lui find file. echivalentul lui cd numedir...

2.9.5.2.6. Eroarea care poate apărea dacă fişierul sau directorul pe care doriŃi să-l creaŃi există are forma ilustrată în figura de mai jos: Figura A. Open Floppy sau Open CD-ROM – se poate accesa unitatea floppy sau CD-ROM. File Manager – Crearea unui director Figura A.10.4. 2.2. Close – se închide fereastra File Manager. File Manager – Crearea unui fişier Figura A. 2.Open Terminal – se poate deschide o fereastră în care poate introduce comenzi UNIX. 2.8. File Manager – Schimbarea directorului 121 .

c) copierea unui fişier în alt director: cp [-i] nume_fisier nume_director_sursa ObservaŃii. 2. 3.2. Pentru a recupera fişierele.11. pe care File Manager le plasează în Trash Can în momentul când sunt şterse. apare o fereastră: Figura A. 122 .12.7.14.13. MANAGEMENTUL AVANSAT AL FIŞIERELOR ŞI DIRECTOARELOR 3.1.1. ca mai jos: a) copierea unui fişier vechi în unul nou cp [-i] nume_vechi nume_nou b) copierea unui fişier în interiorul aceluiaşi director: Figura A. Copierea fişierelor Se face cu comanda cp. alegeŃi opŃiunea Put Back: Figura A.1.Figura A. Recuperarea fişierelor Avantajul CDE este şi faptul că poate recupera fişiere. În cazul în care nu are permisiunea să schimbe directorul curent. Utilizarea liniei de comandă 3.

Trebuie deci să folosim opŃiunea –r: cp -r [i ] director_sursa director_destinatie b) Primul exemplu arată cum directorul planets e copiat în dir1/constellation folosind un nume de cale relativă. se foloseşte comanda ls –l. Formatul comenzii este: ln file1 newfilename Pentru a lega un fişier la alt fişier dintr-un director diferit. fără să folosim opŃiunea -r apare o eroare.3. astfel încât utilizatorul să-l poată accesa din mai mult de un director sau printr-un alt nume din interiorul aceluiaşi director.1. şi pentru mutarea fişierelor.places. se poate folosi comanda: $cp dante /mnt/floppy 3. se foloseşte comanda rm (aceeaşi comandă pentru ştergerea unui fişier). Redenumirea şi mutarea fişierelor Se foloseşte comanda mv (move) şi pentru redenumirea. unde sunt legate toate fişierele care încep cu chap (capitole într-o carte) la directorul home/user1: ln ~/book/chap* /home/user1 ObservaŃie. Cele două puncte mută cu un nivel în sus şi apoi în jos în directorul dir1. se foloseşte formatul: ln file1 directory/newfilename Pentru a vedea legăturile fişierelor. ObservaŃie. Fişiere de legătură (link files) Comanda ln (link) e folosită pentru a da unui fişier un nume adiŃional. Copierea directoarelor a) Copierea directoarelor în interiorul aceluiaşi director. 3.1. de aceea economiseşte spaŃiu pe disc. încercând să copiem directorul dir3 într-un director nou. a) Redenumirea unui fişier în directorul curent: mv [-i] nume_vechi nume_nou b) Mutarea unui fişier în alt director. în Linux. Se pot lega simultan mai multe fişiere în acelaşi director. Fişierul legat e doar un nume prin care se face referinŃă la fişierul respectiv. Al doilea exemplu copiază două directoare în acelaşi timp. 3. numit ski.places în directorul /tmp. În exemplul de mai jos. folosind numele de cale absolută.15.1. dir1 şi ski. Pentru a elimina o legătură. se foloseşte opŃiunea –i (interactive).4.2.1) Comanda cp poate fi folosită cu metacaracterele * şi ?. se foloseşte formatul: mv [-i] fisier_sursa director_destinatie 123 . Legarea fişierelor poate fi utilă atunci când mai mulŃi utilizatori trebuie să lucreze pe acelaşi fişier din locaŃii diferite fără să facă copii. 2) Pentru prevenirea suprascrierii unui fişier. Figura A. ca în exemplul de mai jos. 3) Pentru copierea unui fişier (dante) pe dischetă.

2. se Ńine apăsată tasta Ctrl. Redenumirea şi mutarea directoarelor a) Redenumirea în cadrul aceluiaşi director: mv [-i] nume_vechi_director nume_nou_director b) Redenumirea în directorul ne-curent (exemplul ilustrează redenumirea directorului project în project2): Figura A.1.1. Utilizarea CDE (Common Desktop Environment) Mutarea sau copierea fişierelor şi directoarelor se poate face cu tehnica drag-and-drop (asemănător cu Windows).6.3. Erorile sunt direcŃionate uzual către ieşirea standard (stderr) – de obicei monitorul. c) Mutarea unui director (şi a conŃinutului său) în alt director: mv [-i] director_sursa director_destinatie 3. OpŃiunea Selected din File Manager Figura A. Metacaracterele sunt folosite ca simboluri de redirecŃionare (Redirection-Symbol): − Redirectarea intrării < sau 0< − Redirectarea ieşirii > sau 1> − Redirectarea erorii 2> Sintaxa generală este: $Command Redirection-Symbol File (text file sau device file) a) redirectarea intrării (exemplu): b) redirectarea ieşirii (exemplu): c) redirecŃionarea erorii (exemplu): 3. Dacă vrem să lucrăm cu discheta. Pentru a copia.17.5. 3. Redirectarea intrărilor şi ieşirilor (I/O) Fiecare comandă UNIX are o sursă pentru intrarea standard (stdin) – de obicei tastatura şi o destinaŃie pentru ieşirea standard (stdout) – de obicei monitorul. 124 .16.2.1. se selectează Open FloppyB din File Manager.

2.2. Put in Trash Schimbă tipul de permisiune (acces) al fişierului sau Properties folderului Selectează sau deselectează obiectele din folderul curent. în Select/Deselect All vederea mutării.18. Move to 3. OpŃiunile din meniul View sunt: Open New View Set View Options Save Default Options Show Hidden Objects Set Filter Options Update Se deschide o nouă fereastră File Manager Permite să se aleagă modul în care informaŃiile din File Manager sunt afişate (vezi figura de mai jos) Permite să se stabilească setările implicite Permite afişarea obiectelor ascunse Permite afişarea filtrată a obiectelor Updatează fereastra File Manager 125 . ştergerii Deschide un fişier sau director (similar cu dublu clic pe Open icon) Printează fişierul (la fel cu drag and drop cu iconul Print Print Manager).OpŃiunile din meniul Selected sunt: Mută obiectul selectat într-un alt folder Copiază obiectul selectat într-un alt folder sau cu un nume Copy to diferit Leagă folderul sau fişierul la numele altui folder sau fişier Copy as Link Permite schimbarea numelui fişierului sau directorului Rename Plasează un obiect în spaŃiul de lucru. Figura A. copierii. ceea ce face ca Put in Workspace obiectul să fie accesibil chiar dacă fereastra Fuile Manager e deschisă sau nu Plasează un obiect în Trash Can. OpŃiunea View din File Manager OpŃiunea permite să personalizezi ferestrele File Manager.

…} reprezintă numele logic al unităŃii de memorie (floppy.m.a. modificare. Specificarea (adresarea. vizualizare. iar fişierele sunt grupate în directoare (directory / folder = repertoar sau catalog). accesarea) unui fişier se realizează prin construcŃia lexicală de mai jos: [d:] [<cale(path)>] <nume> [. aceste subdirectoare pot conŃine alte directoare şi fişiere ş. numit directorul rădăcină (Root Directory). completând structura arborescentă. STRUCTURA ARBORESCENTĂ A FIŞIERELOR ŞI DIRECTOARELOR În urma formatării unui disc.C.). conform structurii de arbore. 126 .<ext>]. ştergere. editare. unde d ∈ {A. hard disk. concatenare. conversie etc. iar întreaga activitate se desfăşoară prin prelucrarea fişierelor. sistemul MS-DOS creează un singur director.B. InformaŃiile de pe discuri sunt organizate în fişiere (files = colecŃie). Această prelucrare se realizează prin intermediul unor operaŃii specifice: creare. La rândul lor. ANEXA B SISTEMUL DE FIŞIERE SUB MS-DOS O funcŃie importantă a oricărui sistem de operare este organizarea informaŃiilor pe discurile magnetice (memoria secundară sau externă). FuncŃia principală SO este de a superviza fişierele şi directoarele.d. copiere. tipărire. CD-ROM etc.19. iar celelalte directoare ce se vor crea ulterior vor deveni subdirectoare pentru acesta.Fereastra File Manager – Set View Options Figura A. 1.

2. comenzi informaŃionale.). CD etc. pe ecran apare mesajul: Bad command or file name 2. <ext> reprezintă extensia numelui fişierului (maximum 3 caractere). comutatori reprezintă construcŃii de tipul ´/x´. Exemple: C:\programe\TC\bin\p1. Comenzile pot fi interne – cele care sunt executate de partea rezidentă în memorie a SO sau externe (numite şi utilitare) – care sunt programe executabile stocate în fişiere cu extensia . să mutăm un grup de fişiere cu o singură comandă).bat).c D:\KITURI\*.1. Dacă o comandă este introdusă greşit (fie din cauza numelui. care este un program shell – nu intrăm în amănunte.bat) – nu intrăm în amănunte. Comenzi directe Se lansează prin introducerea de la tastatură a unei secvenŃe de caractere. COMENZI MS-DOS (SCURTĂ PREZENTARE TEORETICĂ) O comandă este practic orice program în formă executabilă. separatorul este \ (backslash). pentru fişiere. <nume> reprezintă numele fişierului (maximum 8 caractere).).) parametri reprezintă construcŃii speciale. considerat în MSDOS ca program utilitar. spre deosebire de UNIX. unde x este o literă sau cifră. a comutatorilor sau dintr-un motiv intrinsec (exemplu: un director specificat nu există). cu extensia .exe specificăm toate fişierele executabile C:\Documente\Cap?. În funcŃie de efectul lor. avi. Comanda de schimbare a discului curent Comanda este constituită din numele discului(drive) ce trebuie să devină discul curent Exemplu: C:\dir1> a: A:\> 127 .2. sys. com. putem avea: comenzi pentru directoare. txt. notat prin . de exemplu.txt specificăm toate fişierele text care încep cu Cap şi au 4 caractere în nume (Ex: Cap1. CR). (punct). comenzi pentru definirea unor opŃiuni. (două puncte). a parametrilor. ObservaŃii. prezentate în cele ce urmează. Directorul rădăcină poate fi accesat prin simbolul \. COPY. vrem să copiem. comenzi filtru.exe. 2. extensia arată tipul fişierului (exemple: bin. RecepŃionarea comenzilor de către SO se poate realiza în 3 feluri: Comenzi directe: prin intermediul tastaturii. iar fiecare subdirector conŃine două intrări speciale: Directorul curent.. Cap2 etc. 2) MS-DOS nu este case sensitive (nu face diferenŃa între literele mari şi mici). exe. să ştergem. Comenzile recepŃionate vor fi prelucrate de COMMAND. interpretorul de comenzi al sistemului MS-DOS. Fişier de comenzi indirecte (fişiere batch. 1) Se pot folosi metacaracterele * (care înlocuieşte oricâte caractere) şi ? (care poate înlocui un caracter) în multe dintre comenzile MS-DOS (utile atunci când. bmp etc.c specificăm fişierul p1. ObservaŃie. unde nume este identificatorul comenzii (exemple: DIR.<cale(path)> este secvenŃa de nume de directoare ce descrie drumul (path) până la directorul rădăcină. Dimensiunea şi poziŃia directorului rădăcină sunt fixe şi sunt stabilite de comanda FORMAT în momentul formatării discului magnetic. pentru volume. notat prin . Directorul părinte.com sau . terminată cu Enter (Return. pas.COM. ce conŃin o colecŃie de comenzi (exemplu: fişierul autoexec. Comenzi transmise indirect prin intermediul programului NC (Nortan Commander). Sintaxa generală este: [d:] [<cale>] [<nume>] [<parametri>] [<comutatori>].

Unitatea de disc a devenit A:\> (i.e.floppy disk)
3. COMENZI DE BAZĂ PENTRU LUCRUL CU FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

3.1. Vizualizarea conŃinutului unui director 3.1.1. Comanda dir Comanda dir afişează: Lista fişierelor şi subdirectoarelor specificate ale unui director, incluzând extensiile, dimensiunea în octeŃi, data şi ora ultimei modificări; Numărul total de fişiere listate şi dimensiunea lor totală; SpaŃiul liber rămas pe disc; Eticheta de volum a discului şi numărul său serial. Sintaxa comenzii este următoarea: dir [d:][cale][nume_fisier][/p][/w] [/a[[:]atribute]][/o[[:ord_sort]] [/s][/b][/l][/c[h]] unde: [d:][cale] specifică locaŃia directorului; nume_fisier precizează un fişier sau un grup de fişiere (folosind * şi ?); opŃiunea /p permite ca afişarea listei să se facă pagină cu pagină; opŃiunea /w permite ca afişarea listei să se facă condensat (numai cu numele); opŃiunea /a[[:]atribute] permite filtrarea fişierelor, adică afişarea acelora care au atributele specificate; atributele se dau cu semnul + sau – şi înseamnă: o h – fişiere ascunse; o s – fişiere sistem; o d – subdirectoarele; o a – fişiere pentru arhivare; o r – fişiere protejate la scriere; opŃiunea /o[[:ord_sort] specifică ordinea de listare. Parametrul ord_sort poate lua valorile (folosind tot semnele + şi -): o n – ordine alfabetică după nume; o e – ordine alfabetică după extensie; o d – ordine după dată şi timp; o s – ordine după dimensiune; o g – directoare grupate înaintea fişierelor; o c – raportul de comprimare; opŃiunea /s afişează fiecare apariŃie în directorul precizat şi subdirectoarele sale a fişierului specificat prin nume_fişier; opŃiunea /b afişează fişierele şi subdirectoarele câte unul pe linie; opŃiunea /l afişează numele de directoare şi fişiere nesortate, cu caractere mici; opŃiunea /c[h] afişează raportul de comprimare, când se utilizează programul DoubleSpace. Exemple: 1) dir/a – afişează toate fişierele din directorul curent, inclusiv pe cele ascunse sau sistem; 2) dir a:\nume\*.* /a:r-h – afişează lista fişierelor din directorul A:\NUME care sunt protejate la scriere şi nu sunt ascunse; 3) dir *.txt /o:e-g – afişează toate fişierele cu extensia .TXT din directorul curent, în ordine alfabetică după extensie şi cu directoare grupate la sfârşitul listei; 4) dir a:\*.* /s/w/o/p – afişează conŃinutul fiecărui director de pe discul A:, alfabetic, în mod condensat, pagină cu pagină; 5) dir c:\f1.txt >>prn – tipăreşte (redirecŃionează către imprimantă – prn) fişierul f1.txt de pe discul C: 6) dir f?.* – afişează toate numele fişierelor care încep cu f şi au două caractere în nume; 7) dir – afişează toate directoarele şi fişierele din directorul curent. 3.1.2. Afişarea grafică a structurii directoarelor. Comanda tree
128

Comanda afişează grafic structura directoarelor de pe discul specificat şi, opŃional, numele fişierelor din fiecare subdirector. Sintaxa comenzii este: tree [d:][cale][/f][/s], unde [d:][cale] precizează unitatea şi eventual calea a cărei structură de director va fi vizualizată. Dacă nu se precizează nicio unitate, se presupune unitatea implicită. Pentru fiecare subdirector găsit, se afişează numele complet al căii şi numele subdirectoarelor definite la acest nivel; /f – se listează şi numele fişierelor conŃinute în subdirector; /s – structura arborescentă se va afişa în mod text şi nu grafic. 3.2. Schimbarea directorului curent. Comanda cd (chdir) Comanda permite afişarea sau schimbarea directorului curent de pe discul specificat sau de pe cel implicit. Sintaxa este: cd [d:] [cale] – specifică unitatea de disc şi directorul în care se va trece; cd [..] – specifică trecerea la nivelul superior (directorul părinte). Exemple: 1) cd \ – face ca directorul curent al unităŃii implicite să devină directorul rădăcină; 2) cd e:\DIR1\DIR2 - directorul curent devine DIR2, care e subdirector al lui DIR1, care se găseşte pe discul E:; 3) dacă după comanda din exemplul de mai sus tastăm cd dir3, directorul curent va deveni dir3, aflat în ierarhia arborescentă sub directorul dir2; 4) cd – afişează directorul curent al discului de lucru curent; 5) cd d: – afişează directorul curent al discului D:. 3.3. Crearea unui (sub)director. Comanda md (mkdir) Comanda permite crearea unui subdirector pe discul specificat. Sintaxa comenzii este: md [d:] cale unde [d:] cale precizează unitatea, locul şi numele directorului care va fi creat. Dimensiunea maximă a parametrului (incluzând numele unităŃii, specificarea căii de căutare şi caracterele de separare backslash) este de 63 caractere. Dacă nu se specifică unitatea de disc se presupune crearea pe unitatea implicită. Dacă se omite precizarea locaŃiei, directorul va fi creat ca subdirector al directorului curent. ObservaŃie. Nu pot fi create două directoare cu acelaşi nume în acelaşi director. În acest caz sistemul va afişa mesajul de eroare: Unable to create directory Exemple 1) md \txt – comanda creează o intrare în directorul rădăcină pentru un nou subdirector numit TXT; 2) md \txt\subdir – presupunând că directorul curent era cel rădăcină, comanda creează o intrare în directorul TXT pentru subdirectorul SUBDIR; 3) md subdir – presupunând că directorul curent era TXT, comanda are acelaşi efect cu cea din exemplul de mai sus (evident, comanda trebuie tastată nu după comanda de mai sus, caz în care nu ar putea crea subdirectorul, el existând deja). 3.4. Ştergerea unui (sub)director. Comanda rd (rmdir) Comanda permite ştergerea unui director specificat. Nu pot fi şterse decât directoarele care nu conŃin fişiere. Sintaxa este: rd [d:]cale unde [d:]cale precizează locaŃia şi numele directorului care va fi şters. Ultimul director specificat în cale va fi cel şters. ObservaŃii. Directorul care va fi şters trebuie să fie vid (să conŃină numai intrările . şi ..). Dacă directorul conŃine fişiere ascunse, acestea nu vor apărea în director, iar la încercarea de a şterge directorul sistemul va afişa mesajul de eroare: Invalid path, not directory, or directory not empty Directorul rădăcină şi cel curent nu pot fi şterse.
129

Exemple: 1) rd a:\dir\subdir – şterge intrarea de subdirector SUBDIR din directorul DIR de pe discul A: 2) rd \dir\subdir – este echivalentul comenzii precedente, dacă unitatea curentă este A: 3) dacă suntem pe discul A:, putem şterge subdirectorul SUBDIR şi cu succesiunea de comenzi: cd dir – schimbă directorul curent în DIR; rd subdir – şterge subdirectorul SUBDIR lui DIR. 3.5. Ştergerea unui (unor) fişier(e). Comanda del Comanda şterge fişierul sau fişierele specificate în linia de comandă. Sintaxa este: del [d:][cale]nume_fisier[/p], unde [d:][cale]nume_fisier precizează locul unde se află şi numele fişierului; dacă opŃiunea /p e validată, înaintea fiecărei ştergeri va apărea un mesaj de confirmare a operaŃiei. ObservaŃii. Prin comanda del nu pot fi şterse directoare. Se pot utiliza în schimb comenzile rd (dacă directorul e gol) sau deltree (pentru ştergerea unui director, inclusiv a subdirectoarelor şi fişierelor sale) Fişierele şterse pot fi refăcute cu comanda undelete, dacă sectoarele alocate lor nu au fost rescrise. În numele fişierelor se pot folosi metacaracterele * şi ?. Exemple: 1) del *.* – se şterg toate fişierele din directorul curent, caz în care SO va răspunde cu mesajul: All files in directory will be deleted! Are you sure (Y/N)? La utilizarea opŃiunii /p, la fiecare ştergere SO va afişa mesajul de confirmare: Nume_fişier, Delete (Y/N)? Pentru confirmare se apasă Y, iar dacă se doreşte întreruperea procesului se va apăsa combinaŃia de taste Ctrl+C. 2) del c:\lista\*.doc – şterge toate fişierele de tip doc din directorul lista, aflat pe unitatea C:; 3) del f1.txt – şterge fişierul f1.txt din directorul curent. 3.6. Ştergerea unui director şi a conŃinutului său. Comanda deltree Comanda permite ştergerea unui director şi a conŃinutului său (subdirectoare şi fişiere). Sintaxa comenzii este: deltree [/y][d:]cale, unde [d:]cale precizează numele directorului care urmează să fie şters. Pot fi utilizate şi metacaractere pentru specificarea mai multor directoare, însă dacă numele specificat se potriveşte şi unui fişier acesta va fi şters. De asemenea, comanada şterge fără mesaj de confirmare şi fişierele ale căror atribute r (read-only), h (hidden) sau s (system) sunt poziŃionate; OpŃiunea /y prezentă specifică faptul că ştergerea directorului se va face fără apariŃia mesajului de confirmare.

3.7. Refacerea fişierelor şterse. Comanda undelete Comanda permite refacerea fişierelor şterse anterior cu comanda del. Sintaxa comenzii este (în formă prescurtată): undelete [[d:][cale]nume_fisier] [/dt][/ds][/dos][/all], unde [d:][cale]nume_fisier – precizează locaŃia şi numele fişierului care va fi refăcut (se pot folosi şi metacaracterele * şi ?). Dacă nu se precizează calea, comanda va căuta implicit intrările de fişier şterse din directorul curent; /dt – se vor reface numai fişierele listate în fişierul de urmărire a ştergerilor, cu afişarea unui mesaj de confirmare; /ds – se vor reface numai fişierele listate în directorul SENTRY; /dos – se vor reface numai acele fişiere care sunt marcate în mediul de operare ca fiind şterse de către MS-DOS, cu afişarea unui mesaj de confirmare; /all – reface fişierele şterse fără afişarea mesajului de confirmare.
130

/b – comparare binară. octet cu octet.txt ObservaŃii. 2) undelete cap1. Comanda fc Comanda permite compararea binară a două fişiere şi afişarea diferenŃelor dintre ele sau. Când ecranul este plin cu date se execută o pauză semnalată de mesajul: --More— Sintaxa comenzii este: more <<[d:][cale]nume_fis Pentru a afişa cu pauză după umplerea fiecărui ecran de informaŃie a rezultatului unei comenzi se va utiliza următoarea sintaxă: nume_comandă |more Exemplu: type fis1. Vizualizarea unui fişier. Sintaxa comenzii este: type [d:][cale]nume_fisier Nu este permisă utilizarea metacaracterelor * şi ? Exemplu: type a:f1.Exemple: 1) undelete *. MANAGEMENTUL AVANSAT AL FIŞIERELOR ŞI DIRECTOARELOR 131 . [d1:][cale]fis2 – locaŃia pe disc şi numele celui de-al doilea fişier. implicit n=2. Comanda type Comanda afişează conŃinutul fişierului specificat la dispozitivul standard de ieşire. /c – se ignoră case sensitive. /a – comparare ASCII. /t – caracterul TAB va fi tratat drept caracterul TAB propriu-zis. Oprirea periodică a fişării pe ecran se poate face prin utilizarea tastei Break sau Pause sau Ctrl+S. /n – specifică afişarea numărului liniilor în timpul comparaŃiei. /l – se compară linie cu linie şi se aşteaptă modificarea lor la găsirea fiecărei diferenŃe. implicit n=100. 4. pentru fişiere de text în format ASCII compararea la nivel de cuvinte. /w – se ignoră spaŃiile multiple sau spaŃiile de la începutul sau sfârşitul liniilor.doc – se încearcă recuperarea fişierului cap1.8.doc.10. Afişarea pe ecran pagină cu pagină se poate realiza şi prin utilizarea filtrului MORE: type <specificator> | MORE 3. /nnnn – numărul de linii consecutive care trebuie să fie identice.txt după metoda standard.txt |more 3. Compararea a două fişiere.txt /dos – reface fişierele din directorul curent care au extensia . Comanda more Comanda introduce o pauză după afişarea fiecărui ecran de informaŃie. Sintaxa pentru compararea a două fişiere ASCII este: fc[/a][/c][/l][/lbn][/n][/t][/w][/nnnn][d1:][cale]fis1 [d2:][cale]fis2 Pentru realizarea unei comparaŃii binare se va utiliza forma generală: fc /b [d1:][cale]fis1 [d2:][cale]fis2 Parametrii sunt: [d1:][cale]fis1 – locaŃia pe disc şi numele primului fişier.9. /lbn – se alege numărul maxim de linii consecutive care pot fi diferite. sistemul va cere confirmarea recuperării: UNDELETE (Y/N)? 3. Rezultatul comenzii va fi prima şi ultima linie din fiecare set de diferenŃe găsite. iar reluarea afişării cu Enter.

Combinarea (concatenarea) a două sau mai multe fişiere.. Se pot folosi metacaracterele * şi ? dest – precizează locaŃia unde vor fi copiate.TXT de pe discul şi directorul implicit în directorul curent al duscului A: sub numele de FIS1. Exemple 1) Copierea unui fişier cu acelaşi nume – dacă unitatea implicită este C:.txt.]] [dest[/a|b]][/v] a) Copierea unui fişier sau a unui grup de fişiere se face cu: copy sursa dest[/a|b]][/v] b) Concatenarea a două sau mai multor fişiere: copy [sursa+sursa[+. Comanda copy Comanda permite următoarele operaŃii: Copierea unui fişier sau a unui grup de fişiere. copierea se va face cu redenumire. 3) Concatenarea fişierelor 132 . modificându-le extensia în .]][dest[/a|b]][/v] c) Copierea ieşirii unui dispozitiv într-un fişier sau la un alt dispozitiv: copy sursa dest d) Copierea unui fişier la un dispozitiv: copy sursa[/a|b] dispozitiv Parametrii sunt: sursa – locaŃia şi numele fişierului sau grupului de fişiere care vor fi copiate. iar la destinaŃie se va adăuga caracterul Ctrl+Z)..EXE de pe A: în C:.EXE în directorul DIRECTOR1.exe copiază fişierul PROGRAM.exe c:\director1 copiază fişierul PROGRAM.abc copiază fişierul FIS1. adăugându-i (dacă acesta nu există) un caracter Ctrl+Z.xxx a:*. – comanda copy vis. – dacă unitatea implicită este D:. dispozitiv – precizează dispozitivul căruia i se transmite sau de la care se citeşte fişierul. Copierea unui fişier la un dispozitiv.txt copiază toate fişierele cu extensia .DOC. /v – determină verificarea corectitudinii fişierelor copiate. – comanda copy *.* c: copiază toate fişierele din directorul curent pe unitatea c:.xxx din directorul curent în directorul curent al unităŃii A:. sub numele TEXTE. Dacă se specifică şi nume de fişiere.. – comanda copy c:\program.txt din directorul curent în directorul DIR1 al discului A:. comanda copy a:program.txt a:*. opŃiunea e implicită.4. /a – copierea asupra unui fişier ASCII (fişierele se copiază până la apariŃia Ctrl+Z. Copierea ieşirii unui dispozitiv într-un fişier sau în alt dispozitiv. comanda copy *.ABC. Sintaxa comenzii este: copy [/y|y][a|b]sursa[/a|b]]+sursa[/a|b][+.. 2) Copierea cu un alt nume – comanda copy fis1.doc /a copiază fişierul vis. /b – copiere asupra unui fişier binar.txt a:\dir1\texte.1.

cat toate. destinaŃia.C la fişierul UNU.TXT şi DOI. ci comanda move. 4.– comanda copy unu.BAT de la tastatură se va introduce comanda: copy con fis. /a – determină copierea numai a fişierelor care au bitul de arhivare poziŃionat. în acelaşi format. /d:ll-zz-aa – se vor copia toate fişierele create sau modificate la sau după data specificată.ZZZ pe unitatea de disc şi directorul implicit. 3) Dacă se încearcă denumirea unui fişier cu un nume care există deja în directorul respectiv.* a: /s /e – copiază toate fişierele şi subdirectoarele (inclusiv goale) ale directorului DIR1 pe discul aflat în unitatea A:.3. Redenumirea fişierelor.CAT din directorul curent al discului A:. Exemple: 133 . ObservaŃii 1) Se pot folosi metacaracterele * şi ? 2) Comanda nu poate fi folosită pentru modificarea locaŃiei fişierelor respective. 4) Copierea fişierelor la/de la dispozitive a) Pentru a crea fişierul text FIS. Comanda ren (rename) Comanda permite modificarea numelui fişierului sau fişierelor specificate. Comanda xcopy Comanda permite copierea de directoare împreună cu conŃinutul lor (subdirectoare şi fişiere). Acest fişier va conŃine în ordine fişierele concatenate UNU.c+doi. – comanda copy unu. /v – determină verificarea scrierii datelor pe discul destinaŃie.zzz creează noul fişier TOATE. opŃiunea anulează bitul de arhivare. valoarea bitului nu se schimbă.c va adăuga conŃinutul fişierului DOI. Sintaxa comenzii este xcopy [d1:][cale][fis1] [d2:][cale][fis2] [/a|m][/d:ll-zz-aa][/p][/s[/e]][/v][/w] Parametrii sunt: [d1:][cale][fis1] precizează unitatea. 4. /p – permite copierea selectivă a fişierelor prin afişarea unui mesaj de interogare înaintea copierii fiecăruia. /e – determină crearea de subdirectoare pe discul destinaŃie chiar dacă la sfârşitul copierii ele vor fi goale.bat După introducerea textului dorit se apasă F6 (sau Ctrl+Z) şi apoi Enter b) Pentru copierea (transmiterea) la imprimantă a textului introdus de la tastatură: copy con lpt1.doc+a:trei. [d2:][cale][fis2] specifică. Nu pot fi redenumite directoare prin intermediul acestei comenzi (ci prin comanda move). calea sau fişierele sursă care se vor copia. 4) Comanda nu este operaŃională de pe un disc pe altul. prin urmarea redenumirea se poate realiza doar pe discul curent.C. /s – se vor copia fişierele din directorul sursă şi din toate subdirectoarele care se află la nivele inferioare. sistemul va afişa: Duplicate file name or file not found. /m – determină copierea fişierelor care au bitul de arhivare poziŃionat.txt+doi. Sintaxa comenzii este (unde parametrii au semnificaŃia obişnuită): ren [d:][cale]nume_fis1 nume_fis2. /w – determină afişarea unui mesaj la începutul execuŃiei comenzii.DOC din directorul curent şi TREI. Exemplu xcopy c:\dir1\*.2.

2002. 2001. S.. Mihai. Sintaxa comenzii este: move [d:][cale] nume_fis[. Pot fi specificate mai multe fişiere. Aldica. Bârză.c c:\surse\copii mută toate fişierele cu extensia . Bucureşti.. 4. 11..c c:\surse\copii va muta fişierul PROG1. Birotică..lst *. Mihai G. Comanda move Comanda permite mutarea sau redenumirea fişierelor. D. G. Word 6. Mareş. 2) move c:\surse\prog1. 2002.C din directorul SURSE în subdirectorul acestuia COPII.c din directorul SURSE în subdirectorul acestuia COPII.C.. Marquis. Editura FundaŃiei România de Mâine. ObservaŃii 1) Dacă la redenumirea unui fişier se specifică mai mult decât un fişier sursă. Cisco Systems. Fundamentele informaticii. Offixe XP.doc se va schimba numele fişierului din CAP1. Utilizare Excel 2000.]] dest. Editura ALL.. Excel 7. J.0.DOC în CAPITOL1.0 pentru Windows 95. Editura FundaŃiei România de Mâine. Editura Teora. V. Bucureşti. 3. M. 134 . Comanda poate fi folosită şi pentru redenumirea directoarelor.4. Instrumente birotice. Valerica Mareş. Fundamentals of Unix. odată cu mutarea lui din directorul SURSE în subdirectorul acestuia COPII. Editura FundaŃiei România de Mâine. 1994. A.txt redenumeşte fişierul LISTA. Mareş. 2006. Vasiu L.. Editura Tehnică.c c:\surse\copii\program1. Bucureşti.2. Editura Tehnică. Mareş D. v. Bucureşti. D. separate prin virgulă sau folosind metacaracterele * şi ? dest – precizează noua locaŃie a fişierului sau fişierelor mutate sau noul nume al directorului.. 2000. Bucureşti.doc capitol. Cerghizan. Parametrii sunt: [d:][cale] nume_fis – precizează locaŃia şi numele fişierului care va fi mutat sau ale directorului care va fi redenumit. Redenumirea fişierelor şi directoarelor. 6. NecesităŃi şi instrumente specifice.. Editura FundaŃiei România de Mâine. C. Fusaru. IniŃiere în Microsoft Office 2000. 2) La redenumirea unui director nu este permisă modificarea locaŃiei acestuia Exemple: 1) move c:\surse\prog1. Editura Teora.DOC. Mihai Gabriel. Mutarea fişierelor.. Bârză. 2. 2) ren cap1. Microsoft – Windows´98. Mareş.. Fusaru D. 10. Bucureşti.LST în LISTA.. D.TXT. BIBLIOGRAFIE 1. 1999. D.C în PROGRAM1.. D.A. Bucureşti. Mareş.. Editura FundaŃiei România de Mâine.[d:][cale]nume_fis[.. Bazele informaticii şi noŃiuni de birotică. Couter. Curs interactiv..0.1) ren c:\liste\lista. Birotică. 1996. 5. 7. Kelly.. Bucureşti. sistemul va afişa mesajul: Cannot move multiple files to a single file. 2005. G. S. 9. Bucureşti.c redenumeşte fişierul PROG1... 4. 1998.. Fusaru. 3) move c:\surse\*. 8.

Editura Promedia Plus. Armstrong. 16. Bucureşti. 1999. Organizarea structurată a calculatoarelor. D. Editura Teora. M. Indianapolis.12. exemple. 1996. Computer Press AGORA. ediŃia a IV-a.. 1997. Spircu. J. Editura Ars Docendi.. Joldeş.C. Muntean. Jr. metode. A. Bucureşti. 1993. MS-DOS 6. Teach yourself UNIX in 24 hours.. Cluj-Napoca. Vlada. Indiana 46290. Informatica. 1999. M. 135 . Tanenbaum. T. 14. 13... Introducere în informatică. SAMS Publishing. Comenzi.. M. 15. Taylor..22.