1

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Sistemul de alimentare cu apa – Generalitati. Instalatii de alimentare cu apa - Elemente componente. Scheme de alimentare cu apa. Sisteme de captare a apelor. Statii de tratare a calitatii apei. Rezervoare de inmagazinare. Retele exterioare de distributie. 7.1 Scheme de distributie. 7.2 Amplasarea ( pozarea ) retelelor. 7.3 Materiale si armaturi specifice retelelor de alimentare a apelor. 7.4 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare. 8. Retele interioare de distributie. 8.1 Clasificarea instalatiilor interioare. 8.2 Instalatia de alimentare cu apa pentru consum menajer. 8.3 Instalatia de alimentare cu apa pentru incendii. 8.4 Instalatii cu distributie superioara . 8.5 Instalatii cu distributie inferioara. 8.6 Configuratia conductelor de distributie din interiorul cladirilor. 8.7 Scheme de alimentare cu apa a retelei. 8.8 Materiale si echipamente specifice.

2

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA
1.Generalitati

Sistemul de alimentare cu apa cuprinde : instalatiile exterioare si instalatiile interioare de alimentare cu apa - pentru asigurarea necesarului de apa in scopuri menajere , industriale , combaterea incendiilor . Structura consumului de apa din cladiri de locuit , sociale –culturale , industriale , agrozootehnice : consum menajer – nevoi zilnice ( baut , spalat , preparat hrana , spalat rufe , vase ) . consum industrial – materie prima , intra in compozitia unor produse ; apa de racire , agent termic , spalare ( minereuri); consum pentru combaterea incendiilor ; consum pentru nevoi publice – stropit, udat , spalat ; consum pentru nevoi zootehnice – spalat grajduri, baut animale; consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apa – spalat filtre decantoare ,pregatire reactivi chimici (tratarea apei)

3

INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA ELEMENTE COMPONENTE       Sursa de alimentare Sistemul de captarea a apei Statii de pompare Statii de tratare Rezervoare de inmagazinarea apei Retele de distributie 4 .

5 .

Schema generala a unei alimentari cu apa potabila 1.rezervoare de inmagazinare 7.Instalatii de tratare 4. Instalatii de captare 3.sursa de apa 2.statii de pompare 6. Apeducte 5.retele de distributie 6 .

instalatii de tratare 10.agregate industriale 2.pompa de circulatie 7rezervor de inaltime 14.rezervoare de inmagazinare 13.Schema generala a unei alimentari cu apa industriala 1.conducte apa calda industriala 3.filtru 7 .instalatii de captare 9.sursa de apa 8. apeducte 11.statii de pompare 12.turn de racire 4.15. conducte 16.bazin apa racita 5.conducta apa de adaos 6.

statii de pompare apa bruta .ferestre pt patrunderea apei . conducta de aspiratie roci pentru fixare. Intre cele doua componente este o sita prin care apa trece in compartimentul din care e aspirata. -2 compartimente –unul de priza in care intra apa si unul din care e aspirata apa de pompe . ferestre ( barbacane ).  Captarea in malul raului cuprinde : priza . conducte Prizele sunt constructii prevazute cu : . Captarea in albia raului : crib din beton . In functie de adancimea raului .pentru a impiedica patrunderea corpurilor aduse de apa . cu gratare de protectie . 8  . instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile omenesti – evitand sursele de poluare.CAPTAREA APEI DE SUPRAFATA Constructiile . sorb . captarea se face : in albia raului sau in malul raului.

7. 4. 5. 8. vana b) cu pompa cu ax vertical 9. camera de priza statie de pompare gratare ferestre (orificii) de priza stavile (vane) site sorb conducta de aspiratie a apei 16. pompa cu ax vertical 14. clapete de retinere 15.Captari in malul raului a) cu pompa cu ax orizontal 2. motor electric 12. conducta de refulare a apei 13. 3. pompa cu ax orizontal 11. rezervor de vacuum 10. 9. pompa de vid 9 . 6.

crib din beton armat 2.Priza cu crib in albia raului 1.orificii (barbacane) pentru admisia apei 3.anrocamente(roci) pentru lestare (fixare) 4.suluri de fascine 5.conducta dfe aspiratie a apei 10 .sorb 6.

cu gauri ( barbacane ) pentru patrunderea apei La partea superioara se construieste camin de vizitare. 1-3m .tuburi din metal . pietris argila batuta – pentru a impiedica patrunderea apei de suprafata . infipte .CAPTAREA APEI DE ADANCIME Captari orizontale – drenuri. Deasupra drenului se aseza filtre din nisip . diametru. cu diametru mic. 11 .  Puturile infipte .  Puturile sapate – cu sectiune circulara . Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane . Captari verticale – puturi sapate sau forate .

conducta de aductiune 12 b) vedere in plan . camera colectoare 4. camin de vizitare 5.Captare orizontala cu drenuri a) Sectiune verticala 2. dren 3.

peretele putului 3. conducta de aspiratie a apei din put 6. imbinare cu etansare 4. vana 5. strate de argila 10. scara de acces 9. coloana filtranta 2. capac de acces in camin 8. camin 7.Put forat 1. nivelul hidrostatic al apei (cand nu se aspira apa din put) 11. nivelul hidrodinamic al apei (cand se aspira apa din put) 13 .

Filtrarea – in bazine inchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Clorarea se face cu Cl in stare gazoasa . Reducerea duritatii apei Corectarea proprietatilor organoleptice. Dezinfectarea –cu clor .2mm in decantoare . Dupa viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide . Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substante cu sulfat de Al.2 mm in deznisipatoare Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0.Pentru curatarea filtrelor se introduce apa curata de jos in sus .STATII DE TRATARE A CALITATII APEI Corectarea calitatii apei se realizeaza prin procese specifice :  Sedimentarea – depunerea suspensiilor mai mari de 0. Apa circula de sus in jos. fluor .aparate numite cloratoare sau clorizatoare . 14       ..

camera de linistire si distributie a apei brute 2. gratar 15 6.Deznisipator orizontal 1. canal de golire 5. stavila la iesire 9. stavila la golire . bare de linistire 7. stavila la intrare 8. camera de depunere a nisipului 3. camera de colectare a apei deznisipate 4.

conducta pentru evacuarea apei decantate 8. vana de inchidere 10. galeria pentru colectarea si evacuarea depunerilor 6. conducta de alimentare cu apa bruta 7. compartimentul de distributie a apei brute 2. groapa de namol 5. compartimentul de colectare a apei decantate 4.Decantor orizontal 1. compartimentul de decantare 3. vana de golire 16 . preaplin 9.

Decantor vertical 1. conducta de alimentare cu apa bruta 2. jgheab pentru apei decantate 3. conducta de evacuare a apei decantate 4. conducta de golire 5. conducta de preaplin 6. vana de inchidere 7. usa 8. scara de acces 9. cilindru exterior ( peretele decantorului) 10. cilindru interior

17

Filtru lent 1. conducta de alimentare cu apa decantata 2. conducta de iesire a apei filtrate 3. conducta de golire completa a filtrului 4. conducta de golire a apei de deasupra nisipului 5. preaplin 6. conducta de umplere cu apa pentru spalarea filtrului 7. suportul materialului filtrant
18

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Filtru rapid inchis conducta de intrare a apei brute conducta de iesire a apei filtrate conducta de iesire a apei murdare conducta pentru eliminarea aerului conducta de golire palnie gura de vizitare conducta de intrare a apei filtrate pentru umplere

19

care comanda printr-o tija deschidere . cilindrice . cu 1sau 2 compartimente . instalatie de golire instalatie de distributie spre consumatori conducta de aerisire. cu camera de vane . instalatie de preplin – preluarea excesului de apa .Sunt amplasate ingropat sau semiingropat – asigurand protectia termica a apei la variatiile de temperatura . inchiderea robinetului in functie de nivelul apei din rezervor.asigura o rezerva de apa pentru compensatia variatiei de consum .REZERVOARE DE INMAGAZINARE  Rezervoarele . Instalatiile aferente unui rezervor:      instalatie de alimentare – cu robinet cu plutitor . pentru cazuri de avarii si pentru stingerea incendiilor. Pot fi din beton armat . in cazuri de avarie . 20 .

partial ingropat in sol . cu acoperis placa 21 .Rezervor simplu .

12. conducta de alimentare cu apa robinet cu plutitor conducta de distributie a apei din rezervor sorb conducta de racord la pompe mobile pentru alimentarea cu apa necesara combaterii incendiilor conducta pentru dezamorsare conducta de preaplin conducta de golire a rezervorului vane piesa de trecere a conductelor prin peretele rezervorului nivelul rezervei de apa pentru combaterea incendiilor conducta de ocolire a rezervorului de acumulare a apei conducta de aerisire 22 6. 9. 7.Rezervor simplu . 5. 8.partial ingropat in sol . 4. 10. 11. 2. 13. cu acoperis placa 1. . 3.

zidarie de caramida sau piatra . 23  . rumegus  se monteaza pe postament din lemn . scari de acces .  Se amlaseaza de obicei in zone industriale .Castelul de apa – rezerva de apa .  Cuva din beton . profile metalice .Rezervoare de inaltime  . colectarea scurgerilor de apa. distributie . paratraznet. preaplin. golire . distributie .incendiu  instalatie de iluminat. -Rezervor de inaltime pt alimentarea instalatiilor interioare din cladiri  instalatii de alimentare. cu tava din tabla de hotel zincat pt. de preaplin . golire  se izoleaza impotriva inghetului – cutie de lemn. asigura debitul si presiunea in reteaua publica:  instalatie de alimentare . fundatie . turn din beton . beton .

4.Castel de apa 1. indicator 14. vana de inchidere 15. nivelul minim al apei din rezervor 16. 3.fonta fundatie din beton conducta de intrare a apei conducta de distributie a apei pentru consum curent (tehnologic) conducta de alimentare cu apa a instalatiilor de combatere a incendiilor conducta de golire preaplin plutitor 10. mira gradata 13. 5. 7. 8. 6. fir de legatura 12. nivelul maxim al apei din rezervor 17. 2. palnia preaplinului 24 . scripeti 11. zidarie din piatra sau caramida . cuva din beton armat turn din beton armat . 9.

palnie 7. rezervor 2.Rezervor de inaltime 1. sifon 8. conducta de golire 10. postament 25 . conducta de alimentare cu apa 3. robinet 11. tava din lemn 12. clapeta de retinere 5. cutie lemn 15. conducta de canalizare 9. conducta evacuare scurgeri 13. conducta de legatura 4. conducta de preaplin 6. material termoizolant 14.

3-bransament 4-hidrant de incendiu 5-hidrant de gradina 6-conducta de distributie in ansamblu de cladiri 7-statie de hidrofor 8-conducta de distributie in interiorul cladirii 26 9-cladire .accesorii ) .RETELE EXTERIOARA DE DISTRIBUTIE   Cuprinde totalitatea conductelor si lucrarilor anexe (armaturi .  conducte de serviciu sau conducte publice –care transporta apa de la conductele principale la punctele de bransament ale statilor de hidrofor sau a cladirilor.Deasemenea se pot monta hidranti exteriori sau hidranti pentru stropit spatii verzi. repartitia puctelor de consum . Schema retelelor tine cont de reteaua de strazi .Se compun din urmatoarele conducte . relieful ternului .  conducte principale –care transporta apa de la rezervoare sau statii de pompare in sectoarele de consum . aparate de masurat . 1-conducta principala (artera) 2-conducta de serviciu.

SCHEME DE DISTRIBUTIE A RETELELOR DE APA Dupa forma in plan se disting: • retele ramificate .prin care apa circula intr-o singura directie • retele inelare – alcatuite din bucle sau ochiuri inchise. Retele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei. la care apa poate ajunge din cel putin doua directii • retele mixte .ramficata b.ramificata cu distributie inelara c. •Retele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum : menajer industrial combaterea incendiilor.inelara cu distributie inelara Dupa calitatea apei se disting : •retele de alimentare cu apa potabila •retele de alimentare cu apa industriale Dupa valoarea presiunii necesare : •Retele de joasa presiune asigurata de motopompe •Retele de inalta presiune cu statii proprii de pompare Dupa numarul de conducte de transport se disting : •retele cu o singura conducta de distributie a apei pentru uz menajer si combaterea incendiilor. 27 .cu portiuni inelare si portiuni ramificate a .

.se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari. distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de amplasare la traversari si incrucisari cu alte retele sau obstacole sunt indicate in urmatorul tabel : .conductele se vor monta cu panta de 0.0.conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu un strat de nisip de 15 cm .1% .vor fi umplute cu pamant selectionat.AMPLASAREA (POZAREA) RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA  Ingropate in sol – sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva. pentru operatiile de 28 proba si montari ulterioare. apoi se adauga un strat de nisip de 15 cm .dupa pozarea conductei spatile libere ramase intre tub si peretele santului .2% .

 In subsolurile cladirilor a fundatiilor exterioare  In galerii subterane vizitabile  Aerian –cand cladirile sunt prevazute cu subsoluri sau cu canale mediane circulabile. . -se va asigura accesibilitatea conductelor pentru intretinere si reparatii in timpul exploatarii -in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa. conditii de teren foarte dificile nevoie de supraveghere frecventa sau de interventie rapida. Ingropate in canale de protectie – cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate distantele impuse fata de fundatiile cladiriilor (conform Normativului P7-77) .la adaptarea acestei solutii conductele se izoleaza termic pentru a se evita incalzirea apei reci -la traversarea rosturilor de tasare a peretilor sau cladirilor golurile sunt mai mari decat diametrele ale conductelor cu 10…15 cm .se evita amplasarea conductelor de alimentare cu apa rece in canale in care se monteaza si conducte de apa calda.In acest caz producatorul trebuie sa aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare. etansarea golurilor se va face cu material elastic.cand conductele de apa trebuie protejate impotriva actiunilor mecanice exterioare . 29 . pe portiuni scurte ale retelei. se adopta solutia de separare a doua compartimente.

La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu apă trebuie luate în considerare următoarele criterii: • Costul iniţial • Rezistenţa la rupere • Treptele de presiune • Rigiditatea • Rezistenţa la încovoiere/turtire • Combustibilitatea • Uşurinţa în realizarea îmbinărilor • Costul de montaj • Durata de viaţă estimată • Greutatea • Rezistenţa chimică • Susceptibilitatea la coroziune • Prelucrarea facilă • Dilatarea termică • Pierderile de presiune în conducte • Rezistenţa la rupere • Treptele de presiune • Rigiditatea • Rezistenţa la încovoiere/turtire • Combustibilitatea • Uşurinţa în realizarea îmbinărilor • Spaţiul necesar • Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare • Dacă se pretează la montare îngropată MATERIALE SPECIFICE RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA 30 .

•Conform HG 124/03 vor fi inlocuite urgent in mod sistematic. temperaturi înalte. foc. TUBURI DIN BETON ARMAT PRECOMPRIMAT • utilizat la conductele de aductiune sau artere pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industrilor. îngheţ. • se fabrica cu diametrele nominale de : 400. •au greutate redusă. 31 . rezistă bine la presiune. •se utilizează la aducţiunile de apă şi la reţelele de canalizare.. îndoire. fibre de azbest şi apă. 800 si 1000 mm.TUBURI DIN AZBOCIMENT Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de ciment. pericolul fiind mortal dacă sunt inspirate în plămâni. •fibrele de azbest au o influenţă negativă asupra sănătăţii. •nu rezistă la lovituri şi şocuri. 600.

• Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaţii speciale. pentru apele uzate radioactive sau în laboratoare.ŢEVI DIN PLUMB Plumbul este cel mai vechi material utilizat în instalaţiile de apă. • Durata de viaţă este doar de aproximativ 12…15 ani. iar UE a interzis folosirea plumbului în instalaţiile de apă. • Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu fitinguri filetate. dar şi prin sudură sau folosind flanşe. ŢEVI DIN OTEL În instalaţii se utilizează ţeava neagră de oţel şi ţeava de oţel zincată. • Plumbul este utilizat pentru conductele de legătură la unele obiecte sanitare. •Este din ce în ce mai rar utilizat în instalaţiile de canalizare. de caracteristicile fluidului şi de calitatea acoperirii cu zinc. • Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună. pentru evacuarea apelor uzate corozive. 32 . în funcţie de debitul vehiculat. Ţevile din oţel pot fi laminate sau sudate. datorită pericolului pe care îl prezintă asupra sănătăţii. rezistenţă mare la compresiune şi rezistenţă structurală ridicată. • Îmbinările se execută prin lipire cu aliaj de cositor.

are un aspect plăcut. Reguli pentru proiectare: • Ţevile din cupru nu sunt recomandate dacă apa are un pH mai mic de 6. • Preluarea dilatărilor termice se face la fel ca şi pentru conductele din material plastic. cât şi ţevi din cupru .ŢEVI DIN CUPRU Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în instalaţii de alimentare cu apă deoarece: • Se poate modela şi îmbina uşor. • Nu permite formarea crustelor pe interior. iar pierderile de presiune sunt reduse (suprafaţă netedă).cuprul trebuie montat întotdeauna după oţel în direcţia curgerii.Se îmbină cu fitinguri. • Într-o instalaţie în care se montează atât ţevi din oţel. prin sudură. •Greutatea este mică. transportul şi montajul se fac uşor.5. pentru a evita pericolul de coroziune. nu ocupă spaţiu mult. durata de viaţă este mare. 33 .

Mod de îmbinare: •lipire cu adeziv . in zona utilizare: în terenuri instabile. cu mufa TECHNOGIUNTO demontabila (etansare cu inele de cauciuc elastomerice. elastice seismice. in zone • etanşare cu inele de cauciuc seismice si in zone cu dilatari termice elastomerice liniare ridicate. în zone cu dilatare termica liniara scazuta. retele sub presiune în zone cu dilatări termice liniare scăzute imbinarile pot fi : rigide cu mufa lisa. utilizate in terenuri stabile. utilizate in terenuri instabile. în zone • se folosesc la distributia apei potabile. cu mufă Technogiunto.piesele de legatura (fitingurile) pentru realizarea retelelor de distributie si alimentare cu apa vor fi din PVC cu diametre intre 20 si 200 mm. prin •elastice. 34 . . fără activitate seismică accentuată retele de irigatii. lipire. in zone demontabilă fara activitate seismica accentuata. cu mufă lisă.TEVILE DE PRESIUNE PVC Tipuri de imbinării: •rigide. în zone cu dilatări termice liniare ridicate. prin lipire • obtinute prin extrudare utilizare: în terenuri stabile.

se utilizeaza pentru realizarea retelelor de aductiune si distributie apa potabila. Avantaje : au rezistenta chimica foarte buna nivel redus de depuneri durata de viata de peste 50 de ani rezistenta la socuri mecanice usor de manevrat Montaj : retelele cu diametrele intre 20 si 110 mm se monteaza cu ajutorul fitingurilor prin strangere mecanica retele cu diametre intre110 si 630 mm montajul se realizeaza prin polifuziune ( sudura cap la cap ) 35 .TEVILE DIN POLIETILENA PE HD .in functie de densitate pot fi : PE 80 sau PE 100.diametrele variaza intre 20 si 630 mm. . .

-siguranta mai mare in functionare cu risc mai mic de pierderi de apa datorita modului de imbinare -interval scurt de punere in opera a retelei -flexibilitatea sistemului -montaj rapid si usor -rigiditate superioara 36 . PN 20 ) Montaj : imbinare prin polifuziune se executa cu un aparat de sudura specializat cu polifuzoare (sudura cap la cap ) imbinare prin electrofuziune se realizeaza fuziunea de suprafata intre piesele de imbinat. Avantajele tevilor din polipropilena-random -rezistenta mai buna in zone cu activitate seismica datorita elasticitati mai bune.sunt utilizate la instalatiile de distributie apa rece ( PN 10 .PN16.TEVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM PP-R .

cupru sau material plastic. tuburile Alupex multistrat nu influenţează prin gust şi miros. astfel încât ţeava se comportă ca un sistem mono-compozit. •ţevile se pot îndoi manual instalare simplă şi rapidă. Avantaje: •la coroziune externă şi internă • rezistenţă la presiuni şi temperaturi ridicate • durată de viaţă îndelungată • greutate redusă manipulare uşoară. din aluminiu. şi cu sertizare. agentul transportat. 37 . fără să necesite operaţii de filetare sau sudură. Structură tub multistrat: Strat exterior: polietilenă de înaltă densitate reticulată oferă protecţie împotriva factorilor externi Strat intermediar: aluminiu sudat longitudinal conferă o rezistenţă mărită împotriva dilatărilor asigură protecţia împotriva oxigenului şi gazelor volatile Strat interior: polietilenă de înaltă densitate reticulată electronic oferă rezistenţă la coroziunea provocată de apă şi acizi nu permite formarea depunerilor Straturi adezive: leagă cele două straturi de polietilenă de cel intermediar. datorită reticulării electronice. Sistemul Pex-Al combină ţevile compozite cu fitinguri cu compresiune din alamă sau PPSU.TEVI MULTISTRAT Pex-Al Reţelele din ţeavă multistrat din material compozit PE-Al-PE reprezintă o alternativă viabilă la ţevile din fier.

în general mai folosite pentru instalatiile industriale.TEVI SI RACORDURI DIN FONTA DUCTILA Dn60-2000 mm Fonta ductila se deosebeste de tipurile traditionale de fonta gri prin proprietatile sale mecanice remarcabile (elasticitate. Se asigura deci o etanseitate perfecta.intindere) Avantaje: •rezista la presiuni inalte •comportament excelent in caz de miscari de teren si eroziuni •rezistenta excelenta la apele agresive. Imbinari: •cu flanse.rezistenta la socuri. • prin mufare STANDARD .în general îngropate. 38 . pentru retelele de aductiune si de distributie. Conceptia imbinarilor STANDARD este realizata astfel incat presiunea de contact intre inelul de imbinare din elastomer si metal creste odata cu presiunea interioara.

•Vanele de aerisire .se vor amplasa pe conducte principale in punctele joase. Caminele de vizitare . beton sau prefabricate.inaltimea caminului va fi in functie de adancimea de inghet.de ramificatie cu Dn>100 mm precum si vanele de golire . •Vanele de ramificatie – se vor amplasa astfel incat in caz de avarie sa se poata izola portiuni de maxim 100m. 39 .distanta de la armaturi sau conducte pana la fundul caminului va fi minim 30 cm. •Vanele de golire . Vanele de linie .se vor executa din zidarie de caramida.aerisie vor fi prevazute pentru montare in camine vizitabile sau cu tije de manevra protejate prin cutii cu capac. . .se vor amplasa pe conducte in punctele inalte.ARMATURILE RETELELOR EXTERIOARE DE APA •Vanele de linie – se aseaza acolo unde distanta dintre doua ramificatii a retelei este mai mare de 600 m.

Hidrantii pentru stropit spatii verzi se prevad in toate ansamblurile de cladirii care au amenajate Peluze de iarba si flori. Racordarea le reteaua exterioara se face prin intermediul unei piese de lagatura fixata cu flansa de corpul subteran al hidrantiilor.Hidrantii subterani Hidrantii de suprafata Hidrantii de gradina Hidrantii de incendiu se vor aseza de regula pe conductele de serviciu. In cazul hidrantiilor cu Dn>70mm se admite montarea lor direct pe conducte principale. precum si de-a lungul lor.Se monteaza la nivelul terenului in cutii de protectie 40 . in special la intersectia strazilor. Hidrantii subteranii sunt prevazuti cu dispozitive de golire a apei pentru a se avita inghetarea lor in timpul iernii. Hidrantii de suprafata sunt usor de identificat se pot racorda rapid la sursele De alimentare cu apa si la echipamentul de stins incendii.

41 .

 blocul apometrului – apometru .pentru inregistrarea consumului de apa . Apometrul .. vane . sudare .. tuburi de fonta de presiune ( D = 50.RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA    Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care preiau apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum. flanse . Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de branşament.30 mm) .tevi PVC rigid tip G.teava de otel zincat . Bransamentele se executa din : .     42 . insurubare . Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri) Pe conducta de bransament se monteaza :  robinet – vana de concesie – pentru intreruperea alimentarii cu apa in caz de nevoie . tuburi de azbociment . cositorite sau sulfatate la interior ( D = 20 .5 m) Montare : mufe .poate fi montat în subsol sau într-un cămin special de apometru care se poate situa atât în interiorul clădirii. cât şi în exterior. 1. 100mm ) . Se monteaza ingropat sub adancimea de inghet ( 0.8 .teava de plumb pentru presiune ..

8.Bransamentul unei instalatii interioare la reteaua exterioara de alimentare cu apa 1. 9. 4. 2. 43 . 5. 12. 15. 7. 14. 3. 11. 10. 6. 13. conducta publica bransament vana de concesie caminul vanei de concesie apometru robinet de inchidere robinet de inchidere si golire conducta de ocolire camin apometru conducta principala de distributie coloane canal tehnic canal nevizitabil cladire limita de proprietate .

44 .

cand presiunea.prin intermediul unor instalatii de ridicare a presiunii cand presiunea din reteaua publica este mai mica decat presiunea necesara instalatiei interioare.instalatii interioare de apa rece pentru incendii -instalatii interioare de alimentare apa industriala .retele comune pentru anumite consumuri ( menajer si incendiu ) Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie : -cu distributie superioara -cu distributie inferioara -cu distributie mixta Dupa forma retelei de distributie : -retea ramificata -retea inelara -retea mixta Dupa regimul de presiune al apei -cu o zona de presiune -cu doua sau mai multe zone de presiune 45 . din conducta publica asigura presiunea necesara functionarii tuturor punctelor de consum din cladire . Dupa numarul retelelor de distributie : -cu o retea pentru toate consumurile (menajer.instalatii interioare racordate indirect la conducta publica .apa calda pentru consum menajer . . disponibila apei in punctul de racord : -instalatii interioare racordate direct la conducta publica .industrial de incendiu) -retele separate pentru fiecare categorie de consum . aparate . utilaje pentru transportul distributia apei de la bransament . armaturi . . Dupa presiunea de serviciu . Dupa scopul folosirii apei : -instalatii interioare de alimentare apa rece.CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA                    Instalatiile interioare sunt alcatuite din :conducte . pana la ultimul punct de consum .prin intermediul insatlatiei de pompare cu rezervor de inaltime.

) Armaturi (robineti.termometre. PVC .etc. spalator .polipropilena PP-R.reductoare de presiune . Conductele se executa din tevi de otel zincat . Aparate de masura si control (apometre. polietilena PE HD.      46 .manometre. chiuveta .plumb de presiune.INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA PENTRU CONSUM MENAJER Elemente componente : conducte principale de distributie – alimentare directa din bransament sau din instalatia de ridicarea a presiunii ( instalatii de hidrofor) coloane verticale – alimentate din conducta principala de distributie .)– montate in diferite puncte ale instalatiei. conducte de legatura la punctele de utilizare a apei – apa ajunge la bateriile amestecatoare de apa rece si apa calda montate la punctele de consum ( cada .cupru.

racord la bateria amestecatoare 47 . coloana 3. robinet cu plutitor pentru alimentarea cu apa a rezervorului de spalare a closetului 7.Instalatia interioara pentru distributia apei reci in scopuri menajere 1. conducta de legatura la punctele de consum ale apei 4. robinet cu ventil drept 6. conducta principala de distributie 2. robinet de inchidere si golire 5.

Pentru compensarea dilatarilor se prevad compensatoare de dilatare – lire de dilatatie . r. Pe traseele verticale conductele de a. a evita transferul de caldura de la o conducta la alta . La baza coloanelor se monteaza robineti de inchidere . sunt paralele si la distante min.c .+ 65 ºC . si a.. pt. Temperatura apei calde de consum + 60 …. 3 cm . r.INSTALATIA INTERIOARA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE DE CONSUM        Conductele de distributie a apei calde de consum au trasee paralele cu conductele de a. c. Pe traseele orizontale conductele de a. golire . se monteaza deasupra conductelor de a. r. 48 . Se executa din tevi de otel zincat .

conducta de intrare a apei reci 5. clapeta de retinere 9. conducta de intrare a agentului termic primar 3. aparat in contracurentpentru prepararea apei calde de consum 2. conducta de iesire a agentului termic primar 4. robinet de inchidere 49 . pompa pentru circulatia apei calde de consum 8. conducta pentru distributia apei calde de consum 6. conducta pentru circulatia apei calde 7.Instalatie pentru circulatia apei calde de consum 1.

INSTALATII INTERIOARE DE APA PENTRU INCENDII Retelele de apa pentru hidranti de incendiu amplasati in interiorul cladirilor :sunt obligatorii in : • cladiri de locuit cu 12 sau mai multe etaje. Instalatia trebuie sa fie in permanent sub presiune si se poate proiecta in urmatoarele sisteme: cu apa . cladiri administrative.cu aer comprimat.conducta de distributie . •aparatele de control si semnalizare. 50 .conducta de alimentare . restaurante etc.robinet de comanda . 3. 4. hoteluri. •biblioteci.). Schema unei instalatii cu sprinklere cu apa 1.robinet de inchidere . • conductele de distributie • capetele de sprinklere.etc.) •magazine(inclusiv depozitele anexe) cu suprafata mai mare de 300 mp.capete de sprinkler. cu apa si aer.retea de distributie . 5. •localuri pentru alimentatie publica (cantine. •cladiri pentru cazare (camine. 2. 6. scoli. cladiri cu sali de spectacole Instalatii de sprinklere sunt instalatii automate care se compun in principiu dinurmatoarele elemente principale: • sursa de alimentare cu apa.

Drencerele se aseaza la distante de 0. de scopul urmarit si de pericolul de incendiu. Reteaua de conducte pentru alimentare cu apa a drencerelor se poate face inelara sau ramificata.5 pana la 2.5 % pentru diametre mai mari de 50 mm. Retelele de conducte ale instalatiilor de sprinklere si drencere se fac de obicei inelare insa pot fi exeutate si in sistem ramificat. Instalatiile de drencere servesc la crearea unei perdele de apa cu ajutorul carora se limiteaza posibilitatile de intindere a incendiilor si se asigura protectia contra actiunii focului a unor elemente de constructii.Instalatii de drencere . Acestea se vor monta cu o panta de minim 1 % pentru 51 diametre de pana la 50 mm si de cel putin 0.5 m unul de altul in functie de locul unde sunt amplasate . Alimentarea cu apa a instalatiilor de sprinklere si drencere poate fi separata sau comuna cu cea a hidrantilor de incendiu sau cu cea de apa potabila si industriala. Reteaua de conducte se executa cu tevi din otel si imbinari din piese fasonate din fonta maleabila sau cu tevi din otel si imbinari din sudura. . Schema unei instalatii de drencere cu actionare manuala.

legatura la armaturile obiectelor sanitare . 10. 2-conducta de racord .rezervor de inaltime . Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie superioara.robinet de inchidere pe conducta de 52 . 8-conducta de refulare a pompelor . 4.conducta de ocolire . 13. 15. 9.coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime.conducta de distributie superioara .robinet cu plutitor . 12.ramificatie spre coloana . 16. 6. 5-rezervor tampon.coloana . 11.conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime . 7-pompa . 17. 3-contor .INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE SUPERIOARA Distributia superioara (cu statie de hidrofor) se adopta in general in cazul in care alimentarea cu apa la cladiri se face cu ajutorul unui rezervor de presiune amplasat in pod.conducta de aspiratie a pompelor . sau in cazul instalatiilor in cladiri fara subsol reprezentata prin fig. 1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri . 14.

9. Aceasta distributie este cea mai uzuala necesitand lungimi minime de conducte si de izolatii speciale in comparatie cu distributia superioara. . 8-legatura al armaturilor obiectelor sanitare .reprezentata in fig. 7-coloana . revizie si reparatii. 1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri .robinet de inchidere si golire pe conducta de racord .ramificatie spre coloana . Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie inferioara. 6. 2-camin de racord . executie usoara. 11. posibilitati usoare de control . Avantaje: aspect estetic .INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE INFERIOARA Distributia inferioara are conducta de distributie amplasata in subsolul sau la parterul cladirii si poate fi vizibila sau in canal. 5-conducta de distributie din interiorul cladirii . consum redus de materiale. nu prezinta 53 pericol de inghet si nici de inundare a cladirii.robinet de inchidere si golire pe coloana . 10.robinet de inchidere pe conducta de legatura. 3-contor . 4-conducta de racord .

. prezinta insa dezavantajul scoaterii din functiune a consumatorilor situati in aval de punctul in care s-a produs defectiunea pe conducta de distributie.se adopta in cazul in care consumatorii necesita un regim continuu de alimentare cu apa datorita unor conditii legate de procesul tehnologic sau de combatere a incendiilor.se adopta in toate cazurile in care nu se impune o siguranta marita in alimentarea cu apa a consumatorilor. pot sa apara in cazul in care se prevede o distributie comuna pentru consumatori care trebuie alimentati cu apa . Forma ramificata prezinta avantajul unui consum mai redus de material datorita atat realizarii unor trasee mai scurte. fara 54 intrerupere si consumatori obisnuiti. Conducte de distributie inelare. cat si unor diametre mai mici. Conducte cu distributie mixta-partial inelare . partial ramificate.CONFIGURATIA CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE DIN INTERIORUL CLADIRILOR Conducte de distributie ramificate .

datorita consumului marit pe retea. instalatia interioara este alimentata cu apa din acest rezervor. in acest caz apa se acumuleaza intr-un rezervor numit ''de inaltime''(amplasat in general in podul cladirii) in perioada cand presiunea apei din reteaua publica este cea normala.SCHEME DE ALIMENTARE CU APA ALE RETELEI INTERIOARE Alimentarea directa sub presiunea apei se utlizeaza cand presiunea apei in reteaua publica este suficient de mare pentru a asigura o functionare permanenta a tuturor punctelor de consum. in cladiri pana la 3-4 etaje este schema cea mai folosita. 55 . fiind cea mai simpla. Alimentarea cu rezervor de inaltime se adopta in cazul cand presiunea din conducta publica scade in timpul zilei periodic(in orele de consu maxim) si nu mai este suficienta asigurarea functionarii normale a tuturor punctelor de consum. iar in orele de presiune scazuta.

se monteaza pe legatura directa un ventil de retinere. insuficienta pentru functionarea normala a punctelor de consum . 56 . iar in perioade de presiune scazuta se pune in functiune pompa. In acest caz reteaua interioara este alimentata si direct printr-o conducta de ocolire a pompei.Alimentarea cu pompa direct din reteaua interioara se utilizeaza numai cand consumul de apa este constant si cand presiunea apei in reteaua publica nu este suficienta in permanenta. Pentru a impiedica trecerea apei din reteaua interioara in cea exterioara in timpul functionarii pompei. cea ce face ca functionareacontinua a pompei sa nu fie rationala.iar consumul de apa este foarte variabil. Alimentarea cu pompa si cu rezervor de inaltime se foloseste cand presiunea in reteuapublica est permanent scazuta sau pe perioade mai lungi. In orele de presiune normala in reteaua publica alimentarea se face direct.

27. 7. 16. conducta publica bransament apometru conducta de ocolire robinet robinet de inchidere cu descarcare(golire) rezervor . 28. 17. 15. 4. din unul sau mai multe rezervoare pneumatice (recipiente de hidrofor sub presiune amplasate de obicei langa pompe) si din accesoriile respective). 8. 13. 22. 2. 1. 9. consumul de apa fiind variabil statia de hidrofor este formata din pompele de alimentare. 11. 6.tampon deschis distribuitor robinet cu plutitor conducta de aerisire pompe clapete de retinere conducta de ocolire recipient (rezervor) de hidrofor compresor de aer motor electric pentru antrenarea compresorului filtru pentru aer clapeta (ventil) de retinere pentru aer ventil de siguranta presostat automat pentru actionarea motorului electic al pompei conducta principala de distributie a apei coloana conducta de legatura de la obiectul sanitar la coloana punct de consum al apei (obiect sanitar) hidrant interior pentru incendiu 57 robinet de inchidere cu descarcare sticla de nivel . 5. Schemele de alimentare cu apa cu statie de hidrofor sunt cele mai uzuale in cladirile in care nu se poate asigura functionarea instalatiei direct cu apa la presiunea retelei publice.Alimentarea cu pompe si rezervoare pneumatice (statie de hidrofor) se utilizeaza cand presiunea in reteaua publica este in mod permanent sau pe perioade lungi insuficienta pentru functionarea normala a tuturor punctelor de consum. 3. 12. 20. 23. 19. 25. 21. 14. 26. 18. 24. 10.

cu alimentare separata pe cele trei zone. b. iar zonele superioare si hidrantii de incendiu de la toate etajele de catre o statie de hidrofor. astfel incat in fiecare zona presiunea statica sa nu depaseasca 60 mcolH2O. c. In schemele cu distributie pe zone.Alimentarea pe doua sau mai multe zone se utilizeaza in cladirile foarte inalte a caror instaltie necesita limitarea presiunii pe zone. spalatorii.cu alimentare intermediara de la zona 1 la zona 2 si de la zona 2 la zona 3.cu pompa in rezervoarele de inaltime ale celor trei zone. dusuri). 58 . a. iar presiunea retelei publice poate asigura functionarea normala numai a puctelor de consum de la aceste etaje. deasemenea se utilizeaza in cladirile in care la etajele inferioare sunt amplasate instalatii cu consum mare de apa( bucatarii. zona inferioara este alimentata in general direct cu apa din reteaua publica.

MATERIALE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALATIILOR INTERIOARE MATERIALE: Tevi si fitinguri metalice: •Tevi din otel •Fitinguri zincate •Tevi si fitinguri din cupru •Tevi din plumb de presiune Tevi si fitinguri din materiale plastice •Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitatePPHD •Tevi si fitinguri din PVC •Tevi si fitinguri din polipropilena PP-R ARMATURI: •Robinete de colt cu ventil •Robinete cu ventil drept •Robinete cu sertar si corp oval •Robinete cu ventil sferic si racord olandez •Robinete de retinere cu ventil din fonta •Reductoare de presiune pentru apa APARATE DE MASURA SI CONTROL: •Apometre •Termometre •manometre 59 .

MULTUMIM  PENTRU RABDAREA ACORDATA ! 60 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful