MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea in specialitatea Medicina de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculara, Genetica, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul intr-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesionala completa (management, biosiguranţa, calitate etc.) 2. DURATA STAGIILOR – 5 ANI Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.

Modulul Biochimie Biologie moleculara Genetica Imunologie Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) Bacteriologie Micologie Virusologie Parazitologie Managementul laboratorului Bioetica Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul coordonatorului de program ...

Durata I.1 – 8 luni I.2 – 3 luni I.3 – 3 luni I.4 – 4 luni I.5 – 12 luni I.6 – 8 luni I.7 – 1 luna I.8 – 4 luni I.9 – 3 luni I.10– 2 luni I.11- 2 saptamani II.1 – 11½ luni

Curricula de Medicina de Laborator 2007

2

tipuri de situsuri specifice.Glicoliza .Patologia renala .Biosinteza proteica .Formarea corpilor cetonici. secundara.Maladii metabolice si endocrine (8).Acizii biliari . METABOLISMUL GLUCIDIC . APA SI ELECTROLITI (7). tertiara.Ciclul acizilor carboxilici (4).Patologia cardiaca si vasculara .Notiuni de cinetica enzimatica. (5).Gluconeogeneza . . METABOLISMUL LIPIDIC . MODIFICARI BIOCHIMICE IN: . leukotriene. .Structura si caracterele generale ale enzimelor.Biosinteza ureei (2). METABOLISMUL PROTEIC .Derivati ai acizilor grasi: prostaglandine.Degradarea aminoacizilor: reactiile de transaminare si reactia de dezaminare oxidativa. suprasecundara.Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primara. hiperlipoproteinemiile primare si secundare).Biosinteza colesterolului . supratertiara si quaternara a proteinelor). .Degradarea acizilor grasi . degradarea scheletului de atomi de carbon.Functia catalitica a ARN . VITAMINE SI HORMONI (6).Patologia hepatica .Lipoproteinele serice (structura. acetoacetatul ca sursa de energie .Biosinteza acizilor grasi . Izoenzime.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNI Tematica lectiilor conferinta / 200 ore (1).I. (3). MARKERI TUMORALI (9) BIOCHIMIE ONCOLOGICA (10) BIOCHIMIA INFLAMATIEI (11) BIOCHIMIE GERIATRICA Curricula de Medicina de Laborator 2007 3 . tromboxani. .Peptide biologic active . ENZIME .

variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 4. PCR. potasiu –barem 100 determinari 2. CONTROLUL CALITATII ANALIZELOR (15) METODOLOGIA CERCETARII CLINICE Stagiul practic / 900 ore In cadrul acestui stagiul se vor desfasura 2 tipuri principale de activitati: prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate. acidul uric. calciu. magneziu. acid uric. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 3. amoniac. enzimatice si imunologice de recunoastere si dozare . Microarray 2 Principalele teste de laborator. electrochimice etc) -tehnici de separare (cromatografice. amoniacul. optice. amilaza. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SINGELUI 1. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinari 4. Principii. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari Curricula de Medicina de Laborator 2007 4 . bilirubina. urobilinogenului.sisteme analitice automatizate.baremul activitatilor practice EXAMENUL DE URINA 1. Glucoza: metode de dozare. creatinina. metode de dozare. Electroforeza proteinelor – metode . electroforetice) . –barem 50 determinari 3. efectuarea practica a testului respectiv 1 Cunoasterea principalelor tehnici. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinari B. sarurilor biliare si pigmentilor biliari. glucozei.tehnici chimice. creatinina. al albuminei. fier. uree. metode si tehnici de determinare si interpretarea rezultatelor . mono si multiparametrice -tehnici de baza in Biologia Moleculara : extractie de acizi nucleici. metode si aparate cu aplicatii in Laboratorul Clinic de Biochimie . – barem 100 determinari 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoza. Compusi azotati non-proteici: ureea.(12) BIOCHIMIE PEDIATRICA (13) TESTE BIOCHIMICE IN TRANSPLANT (14) ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE. sodiu. densitatii. Substantele minerale: clor.metode de masura (spectrometrice.

transaminazele (TGP.explorarea biochimica a comelor diabetice . izoenzime. . . . medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.creatinkinaza (CK). colesterolului total si trigliceridelor : metode de dozare.5. parametric biochimici de clasificare a diabetului zaharat. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare. metode de dozare.C. cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice.R. . variatii fiziopatologice . precum şi conservarea acestora. fractiunile apo: : metode de dozare. a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului. metode de dozare si interpretarea rezultatelor. Lipoproteinele plasmatice. . EXAMENUL BIOCHIMIC L. TGO).barem 50 determinari 6. insulinemia. variatii fiziopatologice –barem 50 determinari I. izoenzime. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari . variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 8.fosfataza acida si alcalina. a rezultatelor fals pozitive. să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice.amilaza. • În cursul stagiului de biologie moleculară.lipaza. Lipidelor totale. Enzimele serice: metode de dozare. Curricula de Medicina de Laborator 2007 5 . fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. C. Hiperglicemia provocata. .lactat dehidrogenza (LDH). medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară).2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ • Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. Corpii cetonici: metode de dozare.gamma glutamil transpeptidaza (GGT) . • Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/ pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat. hemoglobina glicozilata. • De asemenea. variatii fiziopatologice -50 determinari 9. • Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară. dg de laborator al diabetului zaharat si parametri de monitorizare a pacientului diabetic. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.barem 100 determinari 7. variatii fiziopatologice –barem 25 determinari D.

II. tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului. hibridizarea in situ cromosomială şi tisulară. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. Secvenţarea ADN-ului. “single strand conformation polymorphysm”). tehnologia “microarray” (“DNA chips”). ş. “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice. detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene. expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager. Astfel. Hibridizarea acizilor nucleici. spondilita anchilozantă. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. “polymerase chain reaction”). importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent. Aplicaţii medicale ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE. în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice. bolilor cardiovasculare. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie.A. Studiul structurii. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. avantaje şi dezavantaje. Definiţie şi principii. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.). polipoza adenomatoasă familială. etc) sau a unor neoplazii. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune. Curricula de Medicina de Laborator 2007 6 . Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne). Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. artrita reumatoidă. lupusul eritematos sistemic. “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică. depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. fenilcetonuria. b) tehnicile FISH (“fluorescence in situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex.). sindromul Prader-Willi.a.a. psoriazis-ul.). Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. neurologice şi genetice. Analiza heteroduplexurilor.a. III. ş. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington. PARTEA TEORETICA (50 ore) I. “Southern–blot”. polichistoza renală. evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale. inflamatorii. dermatologice. miastenia gravis. Variante ale PCR. anemia drepanocitară. “Northern-blot”. Tehnici de analiză a acizilor nucleici Extracţia ADN-ului Extracţia ARN-ului. etc). Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR. Tehnici de analiză a proteinelor Purificarea proteinelor. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. sindromul velo-cardiofacial. analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP. etc. ş. analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“). sindromul Angelman. hibridizarea cu ADN clonat. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”.

Interactiunea ereditate-mediu in etiologia bolilor b. focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă. B. Retardul mental 6. Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică. PARTEA PRACTICĂ 1.Chauffard. Bolile multifactoriale a. Electroeluţia. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite) 6. electroforeza bidimensională. 8. PARTEA TEORETICA (50 ore) 1. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hartia de nitroceluloză. Patologia genetica a sistemului imun 7. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare. caractere generale. Genetica bolii canceroase Curricula de Medicina de Laborator 2007 7 . Mutatiile: cauza majora de boala d. electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă. fenilcetonurie. Bolile cromozomiale 3. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. piropoikilocitoza. 7. interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă 3. tulburarile de sexualizare b. Bolile comune ale adultului: boala coronariana. Extracţia ADN. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. IV. Ecogenetica. leucemii. Abordarea genetica in relatia medic-pacient 2. 2. distrofii musculare. Test scris din tematica teoretică. Bolile genetice (clasificare. HTA. Rolul factorilor genetici in producerea bolilor a.Cromatografia proteinelor. eliptocitoza ereditară. stomatocitoza ereditară). impact si consecinte) e. 4. 2. boli neurodegenerative. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).3. EXAMEN 1. obezitatea 5. Difracţia razelor X. Colorarea. MODULUL DE GENETICA MEDICALA (3 LUNI) A. DZ. Dozarea proteinelor. Electro-transferul. identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare. astmul bronsic. psihozele. I. nutrigenetica si farmacogenetica c. Anomaliile congenitale. Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. boala Minkowski . anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară.ului din ţesuturi (ficat) 5. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Identificarea cu anticorpi. Bolile monogenice 4.

funcţie. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. a) Activarea celulelor B . Diagnosticul prenatal EXAMEN 3. indicatiile si utilitatea sfatului genetic. imunologice şi mecanisme de clearance.dependentă e) IgE . programe de screening genetic) I. indicatiile. PARTEA PRACTICA 9. B. receptori.structura moleculara şi funcţia. selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. interpretarea şi valoarea diagnostica a testarii genetice prenatale si postnatale. familial. 2. Moleculare 11. reglare. Organele limfoide: anatomie şi funcţie. Imunitatea mediată prin celule B. g) Complexele imune . procesare şi prezentare. fixarea complementului. Test scris din tematica teoretica 4. 3. 4. 6. populational) 13. c) Bazofile activate. epitopi. f) Reacţia IgE-mediată imediată şi de fază tardivă. Sfatul genetic 12. 5. clasificare. care implică a) Celulele "natural killer". IgG.receptorii celulelor T. Explorarile genetice a.mediate prin IgM. neonatal. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.celule participante. trăsăturile lor unice de identificare.4 Modulul de Imunologie (4 luni) Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore) A. recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. citotoxicitatea mediată celular anticorp . IgA. Alte mecanisme imunologice. Mecanismele imunologice 1.proprietăţi fizice. a) Activarea celulelor T . 2. Imunitatea mediată prin celulele T.interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. Screeningul genetic (prenatal. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral d) Procese biologice iniţiate de anticorpi . 8. Cromozomiale b.structură. Imunitatea înnăscută şi dobândită. Consultul genetic 10. Alergenele . Complexul major de histocompatibilitate . Curricula de Medicina de Laborator 2007 8 . opsonizarea. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme si aparate 9. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T . Imunogenetica. b) Celulele killer activate de limfokine. Antigenele – structura. Proba practica (indicatiile consultului genetic. Probleme si dileme etice in genetica medicala B. sinteză. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.structură. 7. Profilaxia si tratamentul bolilor genetice 10. Celulele relevante ale răspunsului imun.8.

antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. leucotriene. PAF. 9. Imunologia tumorală. Inflamaţia şi modularea ei. chemokine. C. 10. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule. Antigenele celulelor tumorale . mediatori preformaţi. producţia celulară şi de anticorpi. 1. Citokine. activare. 1. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. 5.9. II. Măsurarea IgE total şi specific. activare. prostaglandine. Curricula de Medicina de Laborator 2007 9 . G. Măsurarea proteinelor de fază acută.ligand în funcţionarea imună .preformaţi si neoformaţi. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA. flora normală.molecule de adeziune. mediatori. 3. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). incluzând calea clasică şi alternativă. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. anticorpi anti-dsDNA. 2. 2. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. 3. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori . 1. 7.structură. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.enzime. citotoxicitate). Apoptoza. Non-imunologică . Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1.ligand. acizi glicosali. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului. Imunitatea mucoaselor. Mecanisme imunoreglatoare. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. Mecanismele de toleranţă. gene tumorale supresoare. traficul celular şi procesul de "homing". Mecanismele imunosupravegherii. receptori pentru complement. receptori pentru IgE. procesarea antigenului. 12.structură. ANCA. analiza ciclului celular ADN. molecule de adeziune şi factori de creştere. Cuantificarea componentelor complementului. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă F. Mecanismele de rejet 2. 2. 2. Polimorfismul genetic. Oncogene.ţesutul limfoid asociat mucoasei. Modularea răspunsului imun. Memoria imunologică. 8. c) Mastocitele şi bazofilele . d) Eozinofilele . etc). 6. Reţele idiotipice. a) Mediatori . 1. 3. imunofenotipare în boli limfoproliferative. 2. metabolismul acidului arahidonic. 1. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. D. Imunologică . Imunologia transplantului. 13. 4. 11. Interacţiuni receptor . E. translocaţii cromozomiale.

functii) (6). citochimia. Seria megacariocitara (morfologie. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare. Seria monocit – (morfologie. fenotipare cromozomiale) (17). 16. genetica. IV.generalitati . Imunoserologia unei anemii hemolitice (14). 20. citochimie. Seria eritrocitara (morfologie. Hematopoeza . genetica. Structura maduvei osoase – (notiuni de embriologie) (3). 17. functii) (4). Hibridoame şi anticorpi monoclonali. Anemii hemolitice dobindite (schema de investigatii in laborator) (13).celula stem (2). Metabolismul Fe. citochimie. functii) (5). Participarea la o temă de cercetare in domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu. PCR. populatii limfocitare (functia imuna. Anemii macrocitare si megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). 15. Leucemii acute (citogenetica. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale (16). 23. (9). Tehnici şi metode de imunohistopatologie. Tematica lectiilor conferinta (200 ore) • Laborator clinic • Hematologie (1). Sindromul mieloproliferativ cronic (19). Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice. morfologie. clasificari. Apoptoză. Referate generale – cel putin 1 prezentare. Seria granulocitara (morfologie. (10). (15). citochimie. Algoritmul unei anemii. functii) (7). fagocitoză. genetica) (8). Metabolismul acidului folic si vitamina B12.clasificare (12). analiza profilelor Th1/Th2. 14. Sindromul mielodisplazic (18). 1. anemii hipocrome. cultivare şi crioprezervare. enzimopatii. citochimie. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). 18. clasificare. 22. 2. 19.Leucemie limfatica cronica Curricula de Medicina de Laborator 2007 10 . Sindromul limfoproliferativ cronic .Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.5. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea in vitro. 21. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) si HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALA (2 luni) 1. Seria limfatica: organe limfatice centrale. Anemii hemolitice . Citometrie în flux. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. hemoglobinopatii.generalitati . eliberare radicali liberi de oxigen). citochimie.5. genetica. Anemii hemolitice congenitale Anemii cu defect de membrana.1. genetica.

Nucleul – cromosomul şi variabilitatea genetică la bacterii 2. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe) .S. caracterizare fenotipică Curricula de Medicina de Laborator 2007 11 . Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul. peroxidaze: 20 7. Celule lupice: 10 10.Peretele celular şi membrana citoplasmatică . Baremul activitatilor practice 1. principii de izolare şi identificare. tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. proteina C reactiva: 10 13. Recoltare: 10 2. Sideroblasti. Imunograma: 5 12.S. clasificare.Nutriţia . Electroforeza – imunoelectroforeza: 10 16. -anti C: -5 9. Gamopatii monoclonale maligne (23).Hematocrit: 10 4. Notiuni de microbiologie moleculara (2 conferinţe) 3. anticorpi bifazici: 10 14.N.2.. Test Coombs – anti Ig G..5. aglutinina la rece. diagnostic laborator. Citochimie – F. Test sucroza.A. Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe) .L. Determinari F.Aplicaţii – cultivarea. Indici eritrocitari: 10 5.Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele) . tehnica de lucru. Boala Hodgkin – (fenotipare. Grupe sanguine si RH: 5 15.: 5 11. Determinari complement seric.Respiraţia . Porfirii – clasificare. Aplicatii in managementul cazurilor clinice si al situatiilor epidemice naturale si induse (2 conferinte) 2.8 luni Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) Bacteriologie generală 1. Hemostaza (generalitati) (25). Coagulare intravasculara diseminata (28). 6. diagnostic de laborator) (22).. Timpii de hemostaza: materiale. Examinare frotiu singe periferic cu formula leucocitara: 50 18. Examinare frotiu medular: 25 I.A. clasificare) (21).Boli proliferative limfatice de granita .Generalitati limfoame (20). diagnostic 1..H. MODULUL BACTERIOLOGIE . Purpura trombocitopenica (27). Colonare: 10 3.Creşterea – multiplicarea . V.A. Reticulocite: 20 6. interpretare: 10 17. Exploatarea unui sindrom hemoragipar (26). Gamopatii monoclonale benigne (24). P. Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetica. Boala tromboembolica si fibrinoliza (29). Test Hamm: 5 8.

celulari • Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană. Controlul infecţiilor in spital si in comunitate ( 1 conferinta) Bacteriologie specială 8. Kingella. căldură. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinta) 7. Streptobacillus Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă) .Genul: Campylobacter.Genul: Brucella. Salmonella. radiaţii. Morganella. microscopie. Conservarea tulpinilor.4. Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe) . Lactobacillus Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe) . Alcaligenes Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe) . antibiogramă). Genul Pseudomonas Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă) .Bacteriocine . cultivare.Antibiotice 5. cultivare. Legionella.Genul: Vibrio. Shigella. Branhamella. Erysipelotrix. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană. Citrobacter.Bacterii patogene şi condiţionat patogene • Rezistenţa naturală Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă • Rezistenţa dobândită . altele descrise în patologie Familia Vibrionaceae ( 2 conferinţe) . Plesiomonas. Proteus.Familia Pseudomonadaceae. antiseptice.Factori de apărare specifică: umorali. elemente de epidemiologie. microscopie. Providencia.Bacteriofagi . Klebsiella. habitat. identificare. baze.Agenţi fizici: desicaţie. Hafnia.Genul: Bacteroides. acizi. Enterobacter. Moraxella. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici.Genul: Lysteria. coloranţi . Bacili gram negativ glucozo-fermentativi • Familia Enterobacteriaceae ( 7 conferinţe) . Yersinia. Bordetella. Serratia. chimici şi biologici ( 5 conferinţe) . Vibrio Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă) . Flavobacterium. sindroame clinice.Antigenele bacteriene .gazdă ( 5 conferinţe) • Patogenitatea bacteriilor . parazitară 6.Agenţi biologici . virală.Genul: Bacillus. Interacţiunea bacterie . Clostridium Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă) Curricula de Medicina de Laborator 2007 12 .Genul: Acinetobacter. Aeromonas Bacili gram negativ glucozo-oxidativi ( 1 conferinţă) .Agenţi chimici: dezinfectante. Fusobacterium. sterilizare .Genul: Escherichia.Genul: Haemophilus. Grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană * * Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere. diagnostic de laborator (produse patologice. tratament. Leptotrichia Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă) . Edwarsiella.Mecanisme de patogenitate . patogenie.

nutritive. Propionibacterium. Virulenţa: metode de evidenţiere . Achoplasma.Genul: Treponema. sisteme rapide: sisteme microtest.Genurile: Staphylococcus. Leptospira Bacterii simbiotice (2 conferinţe) • Familia Rickettsiaceae . de conservare si transport (lp) . Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare .speciale (Spori.in vitro (enzimatic. contrast de faza (lp) . d = demonstraţie) 1.Genul: Neisseria Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe) .antibiotipia (lp) .in vitro (lp) . culturi de celule) (d) .de izolare .albastru de metilen (lp) .agenţi fizici (d) . Spiraplasma. 5. Coloranţii în microbiologie .Genul: Rickettsia • Familia Chlamydiaceae . selective (lp) 4.metoda difuzimetrică (lp) .îmbunătăţire. sisteme automate(d). Borellia. Rickettsia etc.fagotipia (lizotipia) (lp) . Micrococcus • Familia Streptococcaceae . Eubacterium Coci gram pozitivi (3 conferinţe) • Familia Micrococcaceae .in vivo (d) 9.test 7.) 3. Controlul sterilizării prin: .Ziehl-Neelsen (lp) .Genul: Mycobacterium Bacteriile spiralate (3 conferinţe) .Genul: Mycoplasma.. Teste de identificare: sisteme convenţionale. d) 6.Genul: Corynebacterium.Giemsa(lp) . Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie .în imunofluorescenţă (d ) 2. Tipizări bacteriene prin agenţi biologici .bacteriocino/geno/tipia (d) 8. Medii de cultură .E . Microscopia .Genul: Chlamydia Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă) .gram (lp) .metoda diluţiilor (d) . Total conferinţe: 54 Baremul activităţilor practice (lp – lucrare practică.in vivo (d) Curricula de Medicina de Laborator 2007 13 . Ureaplasma.agenţi chimici (lp.optica: directă.Genul: Streptococcus Coci gram negativ (1 conferinţa) .

r.reacţii imunodiagnostice (DICK. Shik.Hemocultura (d) • Urina . Moraxella. Schultz-Charlton) (d) . în gel).c.in vivo .Umoral: diagnosticul serologic (lp) . imunofluorescenţa (lp si d) .Coprocultura (lp) • Sange . Kingella. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian .in vitro .teste de imunoprotecţie pe animal (d) 11. Izolarea bacteriilor din: • Materii fecale . Testarea stării de hipersensibilitate in vivo la tuberculină (d) 12. etc. coaglutinarea. imunodifuzia radială. inhibarea hemaglutinării. ELISA. precipitare (în lichid.metode convenţionale: aglutinare. imuno-bloting.10. Helicobacter • Pseudomonas • Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter. fixarea complementului.) (lp si d) . (d) • Exsudat faringian (lp) • Exsudat nazal (lp) • Exsudat otic (d) • Exsudat conjunctival (d) • Sputa (lp) • Exsudat pleural (d) • Exsudat peritoneal (d) • Secreţie uretrală (d) • Secreţie vaginală (d) • Secreţie col uterin (d • Lichid articular (d) • Exsudat abcese părţi moi (d) • Alimente • Apa 13.metode moderne (Latex aglutinarea. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp si d) • Enterobacteriaceae • Vibrio • Campylobacter. Alcaligenes • Bacili gram negativ anaerobi (d) • Brucella • Bordetella • Legionella • Haemophilus • Lysteria • Bacillus • Clostridium • Corynebacterium • Staphylococcus • Streptococcus • Neisseria • Mycobacterium Curricula de Medicina de Laborator 2007 14 . RIA.Urocultura (lp) • L.

Antifungigrama. Co-infectii bacterii-virusuri si virusuri-virusuri 2 ore Virusologie specială . Imunitatea in viroze. Infectiile candidomicotice. Evolutia virusurilor. 7.3 ore 9. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. 2 ore 3. Structura virusurilor. Notiuni de epidemiologie a virozelor 2 ore 10. 4. 2 ore 2. d 4.8. Biologia si morfologia fungilor. Criptococoza. Infectii produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) si Geotrichum (geotricoza). lp 2. Baremul activitatilor practice. Genetică virală. 4 ore 13. Functionarea celulei parazitate viral 1ora 6. d 6. Diagnosticul de laborator al criptococozei. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei si fiziologiei fungilor. 2. Vaccinuri virale. Antifungigrama. Diagnosticul raspunsului imun celular si umoral în viroze. Genul Histoplasma. 6. Genul Cryptococus. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de dermatofiti. Patogenia infecţiei virale. Zoonoze 4 ore 12.40 ore 1. Taxonomie virală. Ureaplasma I. Efectorii imunitãþii naturale. Fungii dermatofiti: genul Microsporum.4 luni Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie generală . Diferente virusuri -prioni. lp I. MODULUL MICOLOGIE – 1 luna Tematica lectiilor conferinta (20 ore) 1.Interferoni. 5.63 ore Curricula de Medicina de Laborator 2007 15 . Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. 1. 3. Principalele sindroame de etiologie virală 5 ore 14. Genul Candida. genul Trichophyton. Chimioterapie antivirală. Replicarea virusurilor 2 ore 4. Clasificare.• • • • • • Treponema Borellia Leptospira Rickettsia Chlamydia Mycoplasma. Persistenţa virală 2 ore 7. Diagnostic de laborator in virusologie. Encefalopatii spongiforme transmisibile. Histoplasmoza. 1 ora 5. Diagnostic prin evidentierea genomului viral 2 ore 11. d 3. Agenti antifungici. Generalităţi despre virusuri. Rezistenta la antivirale. MODULUL VIRUSOLOGIE . genul Epidermophyton. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. Izolarea si cultivarea virusurilor. d 5. Efectorii imunitatii dobandite 8 ore 8.

Virusuri şi cancer. Structură. Gastroenterite virale. sindroame clinice. principii de diagnostic. sindroame clinice. principii de diagnostic. sindroame clinice. replicare. principii de diagnostic. replicare. elemente de epidemiologie. principii de diagnostic. Picornaviridae.3 ore 8. sindroame clinice. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orala. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. Prelevare. 2 ore 16. patogenie. Arbovirusuri. Structură.3 ore 14. Clasificare. patogenie. Herpesviridae. patogenie. Parvoviridae. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză. Tehnicile de decontaminare si sterilizare. elemente de epidemiologie-2 ore 10. Controlul de calitate.3 ore 11. patogenie. Gripa Aviara. Organizarea unei colecţii de tulpini virale. patogenie. vaccinuri anti polio. Clasificare. rerplicare. diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. elemente de epidemiologie. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie.4 ore 6. patogenie. sindroame clinice. Principii generale de diagnostic virusologic. metode de profilaxie si tratament. Intretinerea si controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Siguranţa activităţii în laborator. sindroame clinice. principii de diagnostic. principii de diagnostic. Implicarea papilomavirusurilor umane in carcinomul de col uterin 4 ore 15. elemente de epidemiologie. elemente de epidemiologie. vaccinarea antirabica. principii de diagnostic. replicare. Clasificare. sindroame clinice. Terapia antiretrovirala.Definiţii. patogenie. replicare. Arbovirusuri. sindroame clinice. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. elemente de epidemiologie. sensibilitate la agenţi fizico-chimici. metode de preventie. patogenie. Clasificare. Structură. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. Definiţii. Medicamente antivirale.4 ore 3. replicare. Structură. Papovaviridae. patogenie. Medicamente active pe virusurile gripale. Filovirusuri. sindroame clinice. Structură. habitat. transport.4 ore 2. Structură. Clasificare. Situri pe internet. replicare. Clasificare. replicare. elemente de epidemiologie. Ortomixoviridae. Structură. patogenie. principii de diagnostic. Structură. vaccinare. Cunoştiinţe Curricula de Medicina de Laborator 2007 16 . patogenie. Structura. Metode de profilaxie si tratament-4 ore 12. patogenie. principii de diagnostic. Structură. replicare. Clasificare. Stocarea tulpinilor.4 ore 4. Coronavirusul SARS 3 ore 18. Vaccinuri antigripale. elemente de epidemiologie. Celule transformate viral. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterala. Structură. Structură. Structură. Oncogene si antioncogene. principii de diagnostic.3 ore 13. prelucrarea produselor patologice. Clasificare. eplicare. elemente de epidemiologie. elemente de epidemiologie. 5 ore 17. replicare. Rhabdoviridae. Diagnosticul si prevenirea infectiilor virale cu potential bioterorist 3 ore Activităţi practice (20 saptamini) 1. replicare. sindroame clinice. principii de diagnostic. Clasificare.1. Medicamente active pe herpesvirusuri. replicare. principii de diagnostic. Structură. Infecţia HIV versus SIDA. Virusuri emergente. Adenoviridae.3 ore 5. elemente de epidemiologie. patogenie. Clasificare. HIV-SIDA.Metode de profilaxie si tratament. sindroame clinice. patogenie. Etichetare si evidentã (traseibilitate). Paramyxoviridae. metode de profilaxie – vaccinarea MMR -4 ore 7. Poxviridae. Retroviridae. Standardizare şi acreditare. replicare. sindroame clinice. sindroame clinice.5 ore 9. patogenie. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie. replicare. Structură. principii de diagnostic.

rujeolos. Evidentierea acizilor nucleici virali. Diagnostic serologic. papilomavirusuri. Detectia genomului viral (PCR pentru ADN CMV si ADN EBV) Diagnosticul virozelor Curricula de Medicina de Laborator 2007 17 . Polio. Evidentierea genomului viral. micoplasme. Dotarea si menţinerea laboratorului de culturi de celule. Tehnici colorimetrice de evidentiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. producţia de anticorpi monoclonali. Izolare virala pe culturi de celule. Efecte citopatice. Interpretare. Mod de functionare si intretinere a aparaturii. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuala de etiologie virala. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). Recoltarea produselor patologice. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Evidentierea ampliconilor. v. izolãri de bacterii. detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta/EIA.rubeolos. v. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. HSV 2. 1 sãptamâna 10. Izolarea virusurilor pe culturi de celule.Reacţii imunoenzimatice. varicela zoster. Izolarea agentului viral. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. calicivirusuri. v. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Serologie. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral. Variante de cultivare: roller.necesare unui management corect al datelor. (v. Criterii de clasificare. Menţinerea aparaturii aferente. Diagnosticul de laborator in infectiile virale congenitale si perinatale. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. herpetice. Metoda shell vial. 1 sãptamâna 12. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Electroforezã. Surse de obţinere a unor culturi de celule. RIBA. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. 1 sãptamâna 7. v. Interpretare 1 sãptamâna 6. Dot blot. rabic.reacţia de virusneutralizare. de captura. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri. v. de competitie. Detectia antigenelor virale (herpes simplex. Izolare/purificare ARN/ADN. PCR şi RT-PCR.rubeolos. Principiu. Metode de obţinere a culturilor celulare primare si a liniilor celulare. Agenti etiologici posibili. Kituri imunoenzimatice pentru detectia antigenelor virale. Citomegalic. Reacţia de hibridizare genica. Seroneutralizarea. rujeolei. Westen Blot. Reacţii imunofluorescentã directa/indirecta. Izolare în culturi de celule. v. CMV) prin imunofluorescenta. urlian. arbovirusuri. CMV. chlamidii etc). Serologie.gripale. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane si genotipare pentru evidentierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacterianã. Diagnosticul serologic viral (I). 1 sãptamâna 8. Prepararea reagenţilor. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. 2 sãptamâni 4. v. Agenţi etiologici posibili: v.Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1. Tehnică. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri. v. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral 1 sãptamâna 9. Alte utilizãri ale culturilor de celule (citotoxicitate. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii si mycoplasme. ECHO). Coxsackie. Diagnosticul serologic viral (II). Evidentierea genomului viral. v. HSV2. Serologie. 2 sãptamâni 3. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. v. culturi pe suport. Imunoflurescenta. paragripale. Tehnici clasice de serologie. Epstein Barr etc). 1 saptamina 5. Real time PCR. ELISA indirecta. Tehnici imunoenzimatice. Identificarea virala . Epstein Barr). adenovirusurile. 1 sãptamâna 11. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Tehnică. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. virusul respirator sincitial. culturi în suspensie. 1 saptamâna 2. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. producţia de vaccinuri virale. Izolarea agentului viral. Culturi de celule. Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic. Reactii de latex aglutinare. Recoltarea probelor. Diagnostic serologic. Principiu. Metode de izolare virala. adenovirusuri.

Genotipare.tehnici cantitative. in ser fiziologic si Lugol. strongiloidoza. Detectia genomului viral . Determinarea viabilitatii celulare. Tehnici de determinare a incarcarii virale.30 probe 11. varicela etc) 1 saptamina 13. Diagnostic serologic. 50 ore Baremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic) I. Diagnostic serologic.3 luni Tematica lecţiilor conferinţa (I – IX). Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei. Seroneutralizarea.câte 30 reacţii 14. Criterii de pozitivitate. Infectii determinate de protozoare patogene: amoebioza.câte 20 reactii 16. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detectia markerilor infectiilor cu virusuri hepatitice (VHA. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. nematodoze ( ascaridioza. himenolepidoza.5 activitati 7. Diagnosticul infectiilor parazitare cu localizare digestiva A. Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei HIV. Interpretare.câte 20 reactii 13. Genotipare. Western Blot. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule-20 activitati 5. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare-câte 20 reactii 9. 1 saptamina 16. Imunofluorescenţa. Tehnica.20 reactii 20. rubeola. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Infectii determinate de helminti: cestodoze (tenioze. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infectiei VHC.ce beneficiaza de profilaxie prin vaccinare (rujeola. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic. VHB. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. respiratorii. PCR si RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali. Detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta (v. VHD)-câte 50 reacţii 12. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern). VHC si HIV. trichocefaloza. MODULUL PARAZITOLOGIE . Principii. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice. oreion.20 reactii I. hoockworms) Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infectiei HIV . Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV .20 de reactii 19. schistosomioza intestinala). VHC.câte 10 probe 8.câte 20 reactii 15. giardioza. Detectia ampliconilor dupa electroforeza. oxiuroza. Prepararea si controlul mediilor de cultura-10 activitati 2. herpesvirusuri) . Mentinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive-10 activitati. trematodoze (fascioloza.câte 20 de reactii 17.9. Izolarea agenţilor virali.2 saptamini 15.câte 20 reactii 18.10 activitati 4.câte 10 reacţii 10. botriocefaloza). Recunoasterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate -20 activitati 6. Antigenemia p24. Determinarea rezistentei la antivirale 2 saptamini Barem activitati obligatorii: 1. Examenul coproparazitologic direct intre lama si lamela. 3. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Serologie –screening ELISA. Risc profesional şi al infecţiiior iatrogene. criptosporidioza B. Curricula de Medicina de Laborator 2007 18 . PCR si RT-PCR cantitativ pentru detreminarea incarcarii virale in infectia cu VHB. Genotipare HPV . Detectia genomului viral-tehnici calitative 1 saptamina 14.

Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia tractului urogenital: A. 4. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice. G. Kato – Miura. coprocultura pe carbune. Tellemann – Langeron. Teste serologice imonoenzimatice V. B. Diagnosticul hematologic al malariei B. Examenul parazitologic al singelui A. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare A. Diagnosticul hematologic al babesiozei C. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatica. Hendricson 4. reactia de imunofluorescenta cu anticorpi monoclonali marcati II. Coloratia Giemsa 2. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor D. D. Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia sarcinii: A. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN 3. Diagnosticul cisticercozei. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis. Tehnici de diagnostic: Izolarea parazitului din produsele patologice Teste serologice imunoenzimatice si imunoflorescenta indirecta Teste de tip PCR Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcati. Tehnica frotiului 2. Sindromul Loeffler Tehnici de diagnostic: 1. 2. coloratia Ziehl – Nielsen modif. Curricula de Medicina de Laborator 2007 19 . Tehnici de diagnostic: 1. Diagnosticul trichomonozei urogenitale. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler. Diagnosticul trichinelozei. Tehnica picaturii groase III. Coloratia Giemsa 2. amprenta anala. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice Tehnici de diagnostic: 1. Coloratia cu albastru de toluidina 3. Diagnosticul pneumocistozei. 3. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerala” Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanata”. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale 1. B. IV. 3. Examenul parazitologic al sputei si al secretiei laringo . Diagnosticul hidatidozei.traheale: A. E. C.2. F. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulara (cutanata si viscerala) : Diagnosticul leishmaniozei cutanate si viscerale.

Ectoparaziti A. Tehnici de izolare a amoebelor 2. Auditul intern (1 conferinta) e. Controlul intern al calitatii. eliminare deseuri etc). service. Tehnici de diagnostic: 1. utilitati. Examenul secretiei vaginale 2. haematobium. Diagnosticul schistosomiozei cu S. intretinere. MODULUL MANAGEMENT . Diagnosticul afectiunilor SNC produse de amoebele libere potential patogene apartinind genurilor Naegleria si Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. (1 conferinta) 5. Clasa Arahnida. Clasa Insecta. Materiale de referinta. Examenul secretiei prostatice 4. Biosiguranta si biosecuritatea laboratorului de analize medicale. managementul personalului. Tehnici de cultivare VII. (2 conferinte) f.2 luni Tematica lecţiilor conferinţa (30 ore) 1. 10.R. Asigurarea calitatii rezultatelor. aprovizionarea cu reactivi. Controlul echipamentelor de analiza (1 conferinta) g. Managementul datelor. Cerinte tehnice (1 conferinta) d. materiale. Sistemul de management al calitatii a.C. Sistemul informatic al laboratorului medical. Trasabilitatea masurarii. Examenul sedimentului urinar 5. (1 conferinta) h. amenajarea si organizarea spatiului laboratorului. Etica si confidenţialitatea in laboratorul de analize medicale. Familia Ixodidae: genul Ixodes B. (1 conferinta) Baremul activitatilor practice Curricula de Medicina de Laborator 2007 20 . ului. Finantarea serviciilor laboratorului 2. Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. etalonari. echipamente si servicii (ex. Familia Pediculidae: genurile Pediculus si Ptirius I. VIII. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinte) a. Examinarea L. intocmirea bugetului laboratorului. gestiunea stocurilor. etc e. (1 conferinta) 4. planificarea activităţilor b. Scheme de comparare interlaboratoare. Examenul secretiei uretrale 3. Eozinofilia si infectiile parazitare IX. Tennici de cultivare a amoebelor 3. Clasa Arahnida. mobilier si echipamente c. Notiuni fundamentale si vocabular (1 conferinta) b.B. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinta) 3. Cerinte de management (2 conferinte) c. evaluarea personalului d. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.

) III. suferinţă prin prisma bioeticii . 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Intocmirea unui raport de analiza. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3.definire. etica. Conceptele de sănătate.Intocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. Definirea conceptelor de sănătate. Relaţia medic-pacient I. implicaţii juridice şi deontologice 3. Libertatea procreaţiei 2. 2.. 1 lp Fisa de siguranta (substante chimice. MODULUL DE BIOETICĂ . suferinţă 2. 1 lp I. Valori ale relaţiei medic-pacient 2.2 ore Morala. Manualul de management.2 ore 1. boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. etnie. boală. Dreptatea. Dileme etice în avort Curricula de Medicina de Laborator 2007 21 . Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Relaţia medic-pacient II. 4. Regulile Westgard. Consimţământul informat 2. 1 lp Validarea metodelor de analiza. Elaborarea unui chestionar de audit si a raportului de audit. 2 lp Efectuarea auditului intern. Culpa medicală .2 ore 1.2 ore 1. Introducere în Bioetică . Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. 1. Probleme etice la începutul vieţii . Paternalism versus autonomie 3. etc.pacient V. Acte normative care reglementează relaţia medic . Estimarea incertitudinii de masurare. echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. 3.2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Greşeli şi erori în practica medicală . Conceptele de sănătate.2 ore 1. Modele ale relaţiei medic-pacient 4.2 ore 1. 5. boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă. forme.definire. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate. agenti infectiosi) 1 d Intocmirea unei organigrame si a unei fise de post 1 lp Intocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentatiei sistemului de management. delimitarea obiectului de studiu Contextul apariţiei bioeticii Definirea bioeticii Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii Teorii şi metode în bioetică II.11. etica medicală . Relaţia medic-pacient minor 4. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Proceduri si inregistrari. boală.

comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2.probleme etice. Drepturile pacienţilor .2 ore II. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3.2 ore 1. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. cercetarea pe embrioni 5.2 ore 1. Probleme etice în genetică şi genomică. Tratamente inutile în practica medicală 4. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2.2 ore 1. Donarea de organe de la persoana vie 3. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Etica cercetării pe subiecţi umani . Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. multinaţionale 5.discutare de cazuri 2. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Jurământul lui Hipocrate .2 ore 1. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică .reglementare legislativă 3. neonatală şi postnatală 4.3.discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare. Proiectul genomului uman. redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Etica alocării de resurse în transplant IX. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . 22 . conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etică şi testarea genetică prenatală. Terapia genică 6. Accesul la îngrijirile de sănătate .2 ore 1. Statutul moral al embrionului uman. Probleme etice în stările terminale 3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală . Etica reproducerii umane asistate medical 4. Comportamentul ştiinţific neadecvat.2 ore 1. Aspecte etice în cercetările multicentrice. Rolul comitetelor de etică din spitale Curricula de Medicina de Laborator 2007 IV. Îngrijirile paliative VIII. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică .2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane . Probleme etice la finalul vieţii.

Diagnosticul etiologic al infectiilor acute si cronice ale tractului respirator: virale. micotice (8 cursuri) .2 ore IX. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete .Infectii bronho-pulmonare cronice (TBC. VIRUSOLOGIE.Bronsite : 1 curs .Angine : 2 cursuri . Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. micotice si parazitare : 16 cursuri . Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri (6). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavitatilor si partilor moi: 1 curs Curricula de Medicina de Laborator 2007 23 . Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs (7).Micotice: 1 curs .2 ore Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete . clinice si epidemiologice: 2 cursuri.Bacteriene: 8 cursuri . Toxiinfectiile alimentare – caracteristici etiologice.Pneumonii : 2 cursuri . PARAZITOLOGIE.Virale: 1 curs .Rinosinuzite : 1 curs . Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete . Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale infectioase: virale. bacteriene. VII.1-I.V.Parazitare: 6 cursuri (3).9 11½ Luni BIOCHIMIE. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete . BIOLOGIE MOLECULARA BACTERIOLOGIE. (4).2 ore VI. MICOLOGIE Tematica lecţiilor conferinta (180 ore) (1).2 ore PERFECTIONAREA APLICATIVA INTR-UN DOMENIU OPTIONAL DIN I. micoze) : 2 cursuri (2).2 ore 1. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete 2 ore Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete . VIII. X. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Infectii urogenitale – particularitati etiologice si de laborator: 2 cursuri (5). bacteriene.

Infectia cu HIV – cerinte ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri 1. 1.) 2.p. Norme si metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d.) 6. Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator ( 1 d.p.) 4. articulare) (1 d. Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale.2.) 2. peritoneale. plagi chirurgicale.) 9. bacteriologic. Examenul l. micologic (1 d + 2 l.1.Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs .p. Coprocultura ( 2 d + 9 l.p.) 12. microbiologic ( 1 d + 1 l. 1d.) 5.3. Particularitati si cerinte ale investigatiei microbiologice in infectiile nosocomiale (1 d. Investigatia bacteriologica a apelor potabile si reziduale: 2 cursuri si 2 demonstratii. exudate. Curricula de Medicina de Laborator 2007 24 .Controlul bacteriologic al oualelor si derivatelor de ou: 1 curs .1. etc. (11). Hemocultura ( 1 d. Examenul microbiologic al infectiilor urogenitale-parazitologic. Sputa 1d. Baremul activitatilor practice 1.) 14. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice in infectii acute si cronice ale tractului respirator. Investigatia bacteriologica a alimentelor: 5 cursuri si demonstratii . Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator: 1 curs (10). Metode serologice de investigare in microbiologie. bacteriene. 1. Particularitati etiologice si epidemiologice ale infectiilor nosocomiale: 2 cursuri (9).) 3. exudate pleurale. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologica ( 2 d. + 3 l. : citologic.) 13. Metode conventionale si moderne in diagnosticul bolilor virale. 1.p.p. Secretii rinosinusale – 1 l. + 2 l.c. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese. Metode conventionale si moderne in diagnosticul etiologic al bolilor infectioase (4 d. Hepatitele virale – determinari ale markerilor etiologici: 2 cursuri (14). Investigatia bacteriologica a apelor potabile reziduale ( 2 l.p. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.) 8. micotice si parazitare: 2 cursuri (13).Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs .3.): 1 curs (12). produse vegetale. 2.(8). 2.) 11. + 7 l.p.2. Izolarea si identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.Controlul bacteriologic al laptelui si produselor lactate: 1 curs . Exudate faringo-amigdaliene – 1 d.Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri.) 7.p. Infectia cu HIV.) 10. Cerinte ale diagnosticului etiologic ( 2 d.Controlul bacteriologic al carnii si produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate) .r.

5 – 12 luni I. Gheorghe Benga Curricula de Medicina de Laborator 2007 25 . I.2 – 3 luni I. I. I.9.1 .I.11.8 – 4 luni I.1 – 8 luni I.10. Profesor.I.MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI • Biochimie • Biologie moleculara • Genetica • Imunologie • Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) • Bacteriologie • Micologie • Virusologie • Parazitologie • Managementul si asigurarea calităţii • Bioetica I.I.6. Dr.10– 2 luni I.2 saptamani II.8.7.5 ANUL III I.2.4. I. I.7 – 1luna I.I.3 – 3 luni I.11 ANUL V II Comisia consultativa de Medicina de Laborator A Ministerului Sanatatii Publice.5. I. Presedinte.3.6 – 8 luni I. Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul directorului de program – 11½ luni ANUL I STAGIUL I.6 ANUL IV I.9 – 3 luni I.4 – 4 luni I.3 ANUL II I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful