MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea in specialitatea Medicina de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculara, Genetica, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul intr-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesionala completa (management, biosiguranţa, calitate etc.) 2. DURATA STAGIILOR – 5 ANI Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.

Modulul Biochimie Biologie moleculara Genetica Imunologie Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) Bacteriologie Micologie Virusologie Parazitologie Managementul laboratorului Bioetica Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul coordonatorului de program ...

Durata I.1 – 8 luni I.2 – 3 luni I.3 – 3 luni I.4 – 4 luni I.5 – 12 luni I.6 – 8 luni I.7 – 1 luna I.8 – 4 luni I.9 – 3 luni I.10– 2 luni I.11- 2 saptamani II.1 – 11½ luni

Curricula de Medicina de Laborator 2007

2

(5).Degradarea aminoacizilor: reactiile de transaminare si reactia de dezaminare oxidativa.Ciclul acizilor carboxilici (4).Derivati ai acizilor grasi: prostaglandine. Izoenzime. . degradarea scheletului de atomi de carbon. supratertiara si quaternara a proteinelor).Maladii metabolice si endocrine (8). .Formarea corpilor cetonici.Biosinteza ureei (2).Degradarea acizilor grasi . suprasecundara. secundara. MARKERI TUMORALI (9) BIOCHIMIE ONCOLOGICA (10) BIOCHIMIA INFLAMATIEI (11) BIOCHIMIE GERIATRICA Curricula de Medicina de Laborator 2007 3 .Acizii biliari .Patologia renala .Biosinteza proteica .Lipoproteinele serice (structura.Patologia cardiaca si vasculara .Functia catalitica a ARN . acetoacetatul ca sursa de energie . METABOLISMUL GLUCIDIC . . tromboxani.Glicoliza .Biosinteza colesterolului .I.Peptide biologic active .Biosinteza acizilor grasi . tertiara.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNI Tematica lectiilor conferinta / 200 ore (1).Notiuni de cinetica enzimatica.Structura si caracterele generale ale enzimelor. MODIFICARI BIOCHIMICE IN: . ENZIME . . VITAMINE SI HORMONI (6). METABOLISMUL LIPIDIC . (3). METABOLISMUL PROTEIC . hiperlipoproteinemiile primare si secundare). APA SI ELECTROLITI (7).Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primara. tipuri de situsuri specifice.Patologia hepatica . leukotriene.Gluconeogeneza .

–barem 50 determinari 3. – barem 100 determinari 2.(12) BIOCHIMIE PEDIATRICA (13) TESTE BIOCHIMICE IN TRANSPLANT (14) ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 3. potasiu –barem 100 determinari 2. sodiu. metode si aparate cu aplicatii in Laboratorul Clinic de Biochimie .tehnici chimice. Electroforeza proteinelor – metode . Glucoza: metode de dozare. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoza. CONTROLUL CALITATII ANALIZELOR (15) METODOLOGIA CERCETARII CLINICE Stagiul practic / 900 ore In cadrul acestui stagiul se vor desfasura 2 tipuri principale de activitati: prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate. bilirubina. amoniacul. Principii. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinari 4. densitatii. fier.sisteme analitice automatizate. creatinina. electroforetice) . amoniac. metode de dozare. optice. PCR. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SINGELUI 1.baremul activitatilor practice EXAMENUL DE URINA 1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului. creatinina. magneziu. Compusi azotati non-proteici: ureea. efectuarea practica a testului respectiv 1 Cunoasterea principalelor tehnici.metode de masura (spectrometrice. al albuminei. glucozei. urobilinogenului. sarurilor biliare si pigmentilor biliari. amilaza. acidul uric. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 4. metode si tehnici de determinare si interpretarea rezultatelor . electrochimice etc) -tehnici de separare (cromatografice. enzimatice si imunologice de recunoastere si dozare . acid uric. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinari B. calciu. Microarray 2 Principalele teste de laborator. Substantele minerale: clor. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari Curricula de Medicina de Laborator 2007 4 . uree. mono si multiparametrice -tehnici de baza in Biologia Moleculara : extractie de acizi nucleici.

parametric biochimici de clasificare a diabetului zaharat. Lipidelor totale. EXAMENUL BIOCHIMIC L.lipaza. Enzimele serice: metode de dozare. C. . a rezultatelor fals pozitive. metode de dozare si interpretarea rezultatelor.5. • Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară. variatii fiziopatologice -50 determinari 9. variatii fiziopatologice –barem 50 determinari I. fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare. Hiperglicemia provocata.gamma glutamil transpeptidaza (GGT) . variatii fiziopatologice –barem 100 determinari . Lipoproteinele plasmatice.lactat dehidrogenza (LDH).R. hemoglobina glicozilata. medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară).amilaza. să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. metode de dozare.explorarea biochimica a comelor diabetice . Corpii cetonici: metode de dozare.barem 50 determinari 6. .barem 100 determinari 7. izoenzime. • Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/ pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat. a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului. variatii fiziopatologice –barem 25 determinari D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare. izoenzime. .transaminazele (TGP. . . cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice. insulinemia.fosfataza acida si alcalina. precum şi conservarea acestora. Curricula de Medicina de Laborator 2007 5 . variatii fiziopatologice . . variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 8. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. dg de laborator al diabetului zaharat si parametri de monitorizare a pacientului diabetic. colesterolului total si trigliceridelor : metode de dozare. fractiunile apo: : metode de dozare.C.creatinkinaza (CK).2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ • Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. • De asemenea. • În cursul stagiului de biologie moleculară. TGO).

importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Secvenţarea ADN-ului.a.). “single strand conformation polymorphysm”). psoriazis-ul. avantaje şi dezavantaje. “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului. analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE. “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. PARTEA TEORETICA (50 ore) I. “Northern-blot”. etc). Aplicaţii medicale ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. polipoza adenomatoasă familială.A. “polymerase chain reaction”). miastenia gravis. Curricula de Medicina de Laborator 2007 6 . b) tehnicile FISH (“fluorescence in situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. Studiul structurii. Tehnici de analiză a proteinelor Purificarea proteinelor. fenilcetonuria.). expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager. analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. Analiza heteroduplexurilor.a. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP. sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington. bolilor cardiovasculare. anemia drepanocitară. polichistoza renală. tehnologia “microarray” (“DNA chips”). tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului. inflamatorii. evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale. Definiţie şi principii. neurologice şi genetice. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. Variante ale PCR. spondilita anchilozantă. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR. detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. hibridizarea in situ cromosomială şi tisulară. ş. sindromul Prader-Willi. II. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”. ş. etc. analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“). “Southern–blot”. dermatologice. III. Hibridizarea acizilor nucleici. Astfel. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. sindromul velo-cardiofacial. lupusul eritematos sistemic. c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice.). sindromul Angelman. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. hibridizarea cu ADN clonat. în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice.a. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne). ş. Tehnici de analiză a acizilor nucleici Extracţia ADN-ului Extracţia ARN-ului. artrita reumatoidă. etc) sau a unor neoplazii.

Patologia genetica a sistemului imun 7. 7.Cromatografia proteinelor. Ecogenetica. EXAMEN 1. stomatocitoza ereditară). DZ. interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă 3. Identificarea cu anticorpi. PARTEA TEORETICA (50 ore) 1. PARTEA PRACTICĂ 1. distrofii musculare. nutrigenetica si farmacogenetica c. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare. Extracţia ADN. piropoikilocitoza. Bolile cromozomiale 3. electroforeza bidimensională. Bolile monogenice 4. Retardul mental 6. tulburarile de sexualizare b. boli neurodegenerative. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. psihozele. Anomaliile congenitale. Electro-transferul. anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică. Interactiunea ereditate-mediu in etiologia bolilor b. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare. 2. Dozarea proteinelor.Chauffard. astmul bronsic. Bolile multifactoriale a. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hartia de nitroceluloză. focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă. 4. boala Minkowski . Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). obezitatea 5. Test scris din tematica teoretică. Difracţia razelor X. B. impact si consecinte) e. Bolile genetice (clasificare.ului din ţesuturi (ficat) 5. Mutatiile: cauza majora de boala d. IV. MODULUL DE GENETICA MEDICALA (3 LUNI) A. leucemii. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. Bolile comune ale adultului: boala coronariana. electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă. HTA. 8. Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii. Abordarea genetica in relatia medic-pacient 2. Rolul factorilor genetici in producerea bolilor a. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Genetica bolii canceroase Curricula de Medicina de Laborator 2007 7 . caractere generale. 2.3. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite) 6. Colorarea. Electroeluţia. Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. I. eliptocitoza ereditară. fenilcetonurie. identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză.

a) Activarea celulelor T .8. Test scris din tematica teoretica 4. 2. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme si aparate 9. Antigenele – structura. populational) 13. programe de screening genetic) I. opsonizarea. c) Bazofile activate. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor B . Organele limfoide: anatomie şi funcţie. f) Reacţia IgE-mediată imediată şi de fază tardivă. Curricula de Medicina de Laborator 2007 8 .structura moleculara şi funcţia. procesare şi prezentare. epitopi. Diagnosticul prenatal EXAMEN 3.receptorii celulelor T. clasificare. reglare. citotoxicitatea mediată celular anticorp . interpretarea şi valoarea diagnostica a testarii genetice prenatale si postnatale. trăsăturile lor unice de identificare. IgA. g) Complexele imune . Celulele relevante ale răspunsului imun.structură.4 Modulul de Imunologie (4 luni) Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore) A. fixarea complementului.celule participante. selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. Alergenele . 5.structură. 2. PARTEA PRACTICA 9. 6. familial. sinteză. funcţie. B.mediate prin IgM. neonatal.proprietăţi fizice. Complexul major de histocompatibilitate . c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral d) Procese biologice iniţiate de anticorpi . Alte mecanisme imunologice. 8. 3. imunologice şi mecanisme de clearance. Probleme si dileme etice in genetica medicala B. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. receptori. 7. Cromozomiale b.interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. Proba practica (indicatiile consultului genetic. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T . Consultul genetic 10. recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. b) Celulele killer activate de limfokine. Profilaxia si tratamentul bolilor genetice 10. Imunitatea mediată prin celule B. Moleculare 11. 4. Imunogenetica. indicatiile si utilitatea sfatului genetic. care implică a) Celulele "natural killer".dependentă e) IgE . Explorarile genetice a. IgG. Screeningul genetic (prenatal. indicatiile. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită. Sfatul genetic 12.

antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. mediatori. analiza ciclului celular ADN. 2. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. 7.ligand în funcţionarea imună . 6. G.ţesutul limfoid asociat mucoasei.9. Reţele idiotipice. Memoria imunologică. translocaţii cromozomiale. 11. leucotriene. activare. d) Eozinofilele . Inflamaţia şi modularea ei. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă F. citotoxicitate). acizi glicosali. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice. 2. Polimorfismul genetic. ANCA. 2. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. Imunologia transplantului.structură. incluzând calea clasică şi alternativă. 9. 1. 13. Mecanisme imunoreglatoare. activare. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori . traficul celular şi procesul de "homing". Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. mediatori preformaţi. 2. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.molecule de adeziune. II. 3. Imunologia tumorală. Antigenele celulelor tumorale . 5.preformaţi si neoformaţi. 12. Măsurarea IgE total şi specific. 10. 4. Cuantificarea componentelor complementului. Interacţiuni receptor . molecule de adeziune şi factori de creştere. 1. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. Citokine. procesarea antigenului. 1. Măsurarea proteinelor de fază acută. 1.ligand. E. a) Mediatori . receptori pentru complement. Imunitatea mucoaselor. flora normală. Apoptoza. Mecanismele de toleranţă. gene tumorale supresoare. 1. Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. Imunologică . Mecanismele de rejet 2. imunofenotipare în boli limfoproliferative. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. receptori pentru IgE. 8.enzime. Non-imunologică . Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule. Oncogene. D. metabolismul acidului arahidonic. PAF. Modularea răspunsului imun. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA. 3. producţia celulară şi de anticorpi. anticorpi anti-dsDNA.structură. 2. etc). c) Mastocitele şi bazofilele . Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. prostaglandine. Curricula de Medicina de Laborator 2007 9 . C. chemokine. 3. Mecanismele imunosupravegherii.

Seria monocit – (morfologie.1. genetica. clasificare. Tematica lectiilor conferinta (200 ore) • Laborator clinic • Hematologie (1). Seria megacariocitara (morfologie. (9).generalitati . Sindromul limfoproliferativ cronic . genetica) (8). functii) (5). Anemii macrocitare si megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). 20.generalitati . genetica. Structura maduvei osoase – (notiuni de embriologie) (3). 16. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice. 17. Participarea la o temă de cercetare in domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu. IV. Hibridoame şi anticorpi monoclonali. functii) (7). Metabolismul acidului folic si vitamina B12. eliberare radicali liberi de oxigen). citochimie. citochimie. genetica. analiza profilelor Th1/Th2. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea in vitro. Anemii hemolitice dobindite (schema de investigatii in laborator) (13). clasificari. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). Seria granulocitara (morfologie.Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare. functii) (4). cultivare şi crioprezervare. 18.5. Anemii hemolitice congenitale Anemii cu defect de membrana. 15. (15). Seria limfatica: organe limfatice centrale. 21. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare. citochimie. enzimopatii. PCR. populatii limfocitare (functia imuna. Apoptoză. Imunoserologia unei anemii hemolitice (14).Leucemie limfatica cronica Curricula de Medicina de Laborator 2007 10 . Tehnici şi metode de imunohistopatologie. Citometrie în flux. 14. citochimie. genetica. citochimia. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale (16). fenotipare cromozomiale) (17). 1. Sindromul mielodisplazic (18). Leucemii acute (citogenetica. (10). Hematopoeza . anemii hipocrome. hemoglobinopatii. Sindromul mieloproliferativ cronic (19). 22. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) si HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALA (2 luni) 1. citochimie. Algoritmul unei anemii. 2. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. 19. morfologie. Seria eritrocitara (morfologie. Referate generale – cel putin 1 prezentare. Metabolismul Fe.celula stem (2). Anemii hemolitice . 23.5.clasificare (12). functii) (6). fagocitoză.

S. Aplicatii in managementul cazurilor clinice si al situatiilor epidemice naturale si induse (2 conferinte) 2. Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul. Baremul activitatilor practice 1.8 luni Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) Bacteriologie generală 1. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe) . Hemostaza (generalitati) (25). Test sucroza.Boli proliferative limfatice de granita . diagnostic 1. Colonare: 10 3.. Notiuni de microbiologie moleculara (2 conferinţe) 3..H.Hematocrit: 10 4. tehnica de lucru.Respiraţia . Timpii de hemostaza: materiale. Indici eritrocitari: 10 5.Nucleul – cromosomul şi variabilitatea genetică la bacterii 2.Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele) . Determinari complement seric.L. Examinare frotiu medular: 25 I.N. Recoltare: 10 2. V. Purpura trombocitopenica (27).: 5 11. Celule lupice: 10 10. Citochimie – F. Determinari F. Grupe sanguine si RH: 5 15. tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. MODULUL BACTERIOLOGIE . Boala tromboembolica si fibrinoliza (29). Boala Hodgkin – (fenotipare. 6. Test Hamm: 5 8. Test Coombs – anti Ig G.Creşterea – multiplicarea . Electroforeza – imunoelectroforeza: 10 16. Imunograma: 5 12.5.A. Gamopatii monoclonale benigne (24).Aplicaţii – cultivarea. anticorpi bifazici: 10 14. P. caracterizare fenotipică Curricula de Medicina de Laborator 2007 11 . clasificare) (21). Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe) . principii de izolare şi identificare.S. Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetica.A. interpretare: 10 17. Reticulocite: 20 6.Generalitati limfoame (20).2. clasificare. peroxidaze: 20 7. Coagulare intravasculara diseminata (28). diagnostic laborator.Peretele celular şi membrana citoplasmatică . Examinare frotiu singe periferic cu formula leucocitara: 50 18. proteina C reactiva: 10 13.. Gamopatii monoclonale maligne (23).A. Porfirii – clasificare. -anti C: -5 9.Nutriţia . Exploatarea unui sindrom hemoragipar (26).. aglutinina la rece. diagnostic de laborator) (22). Sideroblasti.

Genul: Haemophilus. Fusobacterium. Klebsiella.Antibiotice 5.Mecanisme de patogenitate . Alcaligenes Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe) . Lactobacillus Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe) .Genul: Campylobacter.Agenţi biologici . coloranţi .Genul: Acinetobacter. Salmonella. Erysipelotrix. elemente de epidemiologie. Vibrio Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă) . microscopie. Interacţiunea bacterie . Genul Pseudomonas Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă) .gazdă ( 5 conferinţe) • Patogenitatea bacteriilor . Yersinia. identificare. Providencia.Genul: Bacteroides. celulari • Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană.Bacterii patogene şi condiţionat patogene • Rezistenţa naturală Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă • Rezistenţa dobândită . Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană.Genul: Vibrio. cultivare. Grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană * * Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere. Moraxella.Genul: Lysteria. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici. Leptotrichia Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă) . Colectii de tulpini microbiene (1 conferinta) 7. virală. Aeromonas Bacili gram negativ glucozo-oxidativi ( 1 conferinţă) . patogenie. microscopie. tratament. sindroame clinice. Shigella. Citrobacter.Familia Pseudomonadaceae. chimici şi biologici ( 5 conferinţe) . habitat. Branhamella. altele descrise în patologie Familia Vibrionaceae ( 2 conferinţe) .Genul: Bacillus.Genul: Escherichia. Clostridium Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă) Curricula de Medicina de Laborator 2007 12 .4.Genul: Brucella. Legionella.Factori de apărare specifică: umorali. radiaţii.Antigenele bacteriene .Agenţi fizici: desicaţie. acizi. Proteus. Flavobacterium. căldură. Bordetella.Bacteriofagi . cultivare. Bacili gram negativ glucozo-fermentativi • Familia Enterobacteriaceae ( 7 conferinţe) . Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe) .Agenţi chimici: dezinfectante. parazitară 6. sterilizare . Hafnia. Serratia. antibiogramă). Streptobacillus Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă) . Morganella. baze. Controlul infecţiilor in spital si in comunitate ( 1 conferinta) Bacteriologie specială 8. diagnostic de laborator (produse patologice. Enterobacter.Bacteriocine . Kingella. Conservarea tulpinilor. Plesiomonas. antiseptice. Edwarsiella.

Genul: Streptococcus Coci gram negativ (1 conferinţa) .in vitro (lp) .Genul: Mycoplasma.agenţi fizici (d) . Tipizări bacteriene prin agenţi biologici . Coloranţii în microbiologie .optica: directă. d = demonstraţie) 1.Genul: Neisseria Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe) .in vivo (d) Curricula de Medicina de Laborator 2007 13 .bacteriocino/geno/tipia (d) 8.test 7. sisteme rapide: sisteme microtest.Ziehl-Neelsen (lp) . Controlul sterilizării prin: .Genul: Rickettsia • Familia Chlamydiaceae . sisteme automate(d).de izolare . Microscopia . de conservare si transport (lp) ..fagotipia (lizotipia) (lp) . selective (lp) 4. Borellia. Leptospira Bacterii simbiotice (2 conferinţe) • Familia Rickettsiaceae . contrast de faza (lp) . Micrococcus • Familia Streptococcaceae .în imunofluorescenţă (d ) 2.gram (lp) . Total conferinţe: 54 Baremul activităţilor practice (lp – lucrare practică.nutritive. Virulenţa: metode de evidenţiere . Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie . Rickettsia etc.in vivo (d) 9.Genul: Mycobacterium Bacteriile spiralate (3 conferinţe) .metoda difuzimetrică (lp) .metoda diluţiilor (d) .E . Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare .) 3.agenţi chimici (lp. Ureaplasma.Genul: Treponema.Genul: Chlamydia Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă) . Spiraplasma. 5. Achoplasma. culturi de celule) (d) .îmbunătăţire.albastru de metilen (lp) . Eubacterium Coci gram pozitivi (3 conferinţe) • Familia Micrococcaceae . Propionibacterium. Medii de cultură .in vitro (enzimatic. Teste de identificare: sisteme convenţionale.antibiotipia (lp) .Genul: Corynebacterium.Genurile: Staphylococcus. d) 6.Giemsa(lp) .speciale (Spori.

c.metode moderne (Latex aglutinarea.Umoral: diagnosticul serologic (lp) . Izolarea bacteriilor din: • Materii fecale . Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian . Alcaligenes • Bacili gram negativ anaerobi (d) • Brucella • Bordetella • Legionella • Haemophilus • Lysteria • Bacillus • Clostridium • Corynebacterium • Staphylococcus • Streptococcus • Neisseria • Mycobacterium Curricula de Medicina de Laborator 2007 14 . imuno-bloting. fixarea complementului.in vitro . Helicobacter • Pseudomonas • Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter.10. inhibarea hemaglutinării. Testarea stării de hipersensibilitate in vivo la tuberculină (d) 12. Moraxella. imunofluorescenţa (lp si d) . coaglutinarea. Kingella.r.) (lp si d) .Coprocultura (lp) • Sange . în gel).metode convenţionale: aglutinare. imunodifuzia radială.Urocultura (lp) • L.in vivo .reacţii imunodiagnostice (DICK. etc.Hemocultura (d) • Urina . Shik. Schultz-Charlton) (d) .teste de imunoprotecţie pe animal (d) 11. ELISA. RIA. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp si d) • Enterobacteriaceae • Vibrio • Campylobacter. precipitare (în lichid. (d) • Exsudat faringian (lp) • Exsudat nazal (lp) • Exsudat otic (d) • Exsudat conjunctival (d) • Sputa (lp) • Exsudat pleural (d) • Exsudat peritoneal (d) • Secreţie uretrală (d) • Secreţie vaginală (d) • Secreţie col uterin (d • Lichid articular (d) • Exsudat abcese părţi moi (d) • Alimente • Apa 13.

d 6. 5. Ureaplasma I. 2. 4. Structura virusurilor. Izolarea si cultivarea virusurilor. MODULUL VIRUSOLOGIE . genul Trichophyton. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. Co-infectii bacterii-virusuri si virusuri-virusuri 2 ore Virusologie specială . Diagnosticul de laborator al aspergilozei. 2 ore 3. Principalele sindroame de etiologie virală 5 ore 14. d 5. Replicarea virusurilor 2 ore 4. Antifungigrama. Genul Histoplasma. Encefalopatii spongiforme transmisibile. Antifungigrama. Infectiile candidomicotice. Persistenţa virală 2 ore 7. Agenti antifungici. Chimioterapie antivirală. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. lp I. 3. Imunitatea in viroze. Diagnosticul de laborator al criptococozei. Clasificare. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de dermatofiti. d 3. Efectorii imunitatii dobandite 8 ore 8. 1. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei si fiziologiei fungilor. Rezistenta la antivirale.8. Infectii produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) si Geotrichum (geotricoza). Functionarea celulei parazitate viral 1ora 6. 1 ora 5. Fungii dermatofiti: genul Microsporum. Genul Candida.63 ore Curricula de Medicina de Laborator 2007 15 . Taxonomie virală. Baremul activitatilor practice. Diagnosticul raspunsului imun celular si umoral în viroze. Diagnostic prin evidentierea genomului viral 2 ore 11. 4 ore 13. Genul Cryptococus.4 luni Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie generală . 7. 2 ore 2. Notiuni de epidemiologie a virozelor 2 ore 10. MODULUL MICOLOGIE – 1 luna Tematica lectiilor conferinta (20 ore) 1. Zoonoze 4 ore 12. Patogenia infecţiei virale. lp 2. Criptococoza.• • • • • • Treponema Borellia Leptospira Rickettsia Chlamydia Mycoplasma. 6. Vaccinuri virale. Generalităţi despre virusuri. Histoplasmoza. d 4. Diferente virusuri -prioni.3 ore 9. Efectorii imunitãþii naturale. Biologia si morfologia fungilor.Interferoni. genul Epidermophyton. Diagnostic de laborator in virusologie. Genetică virală.40 ore 1. Evolutia virusurilor.

Structură. sindroame clinice. principii de diagnostic. Definiţii. sindroame clinice. patogenie. replicare. Clasificare. Ortomixoviridae. Clasificare. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterala. elemente de epidemiologie. sindroame clinice. Herpesviridae. Papovaviridae. Stocarea tulpinilor. replicare. principii de diagnostic. replicare. sindroame clinice. Paramyxoviridae. diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Medicamente active pe virusurile gripale. patogenie. Diagnosticul si prevenirea infectiilor virale cu potential bioterorist 3 ore Activităţi practice (20 saptamini) 1. replicare. principii de diagnostic. Oncogene si antioncogene. Picornaviridae. sensibilitate la agenţi fizico-chimici. sindroame clinice. rerplicare. replicare. elemente de epidemiologie. Clasificare. replicare. principii de diagnostic. vaccinarea antirabica.1. Vaccinuri antigripale. Situri pe internet. principii de diagnostic.Definiţii. Rhabdoviridae. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. prelucrarea produselor patologice. Gripa Aviara. Siguranţa activităţii în laborator. Structură. principii de diagnostic.3 ore 5. Gastroenterite virale. metode de preventie. habitat. Structură. Arbovirusuri. principii de diagnostic. Clasificare. Structura. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie. metode de profilaxie si tratament. Intretinerea si controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. patogenie. Structură. eplicare. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie. patogenie. patogenie. replicare.3 ore 8. replicare. Medicamente antivirale. Structură. sindroame clinice. sindroame clinice. Structură. Structură. Medicamente active pe herpesvirusuri. replicare. Etichetare si evidentã (traseibilitate). Retroviridae. Celule transformate viral. Virusuri emergente. elemente de epidemiologie. elemente de epidemiologie. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie-2 ore 10. elemente de epidemiologie. vaccinare. Clasificare. Infecţia HIV versus SIDA. patogenie. Controlul de calitate. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. Structură. elemente de epidemiologie. Structură. Filovirusuri. metode de profilaxie – vaccinarea MMR -4 ore 7. Structură. elemente de epidemiologie. Cunoştiinţe Curricula de Medicina de Laborator 2007 16 . sindroame clinice.3 ore 11. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. patogenie. patogenie.4 ore 6. Clasificare. elemente de epidemiologie. Clasificare.4 ore 3. replicare. patogenie. Poxviridae. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orala. Structură. Terapia antiretrovirala. replicare. patogenie. Clasificare.4 ore 2. principii de diagnostic. Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Tehnicile de decontaminare si sterilizare. Structură. principii de diagnostic.3 ore 13. replicare. 5 ore 17. Structură. patogenie. Virusuri şi cancer.Metode de profilaxie si tratament. vaccinuri anti polio. transport. Standardizare şi acreditare.5 ore 9. patogenie. sindroame clinice. Adenoviridae. Metode de profilaxie si tratament-4 ore 12.4 ore 4. Coronavirusul SARS 3 ore 18.3 ore 14. Prelevare. principii de diagnostic. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. 2 ore 16. Principii generale de diagnostic virusologic. Structură. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. HIV-SIDA. Implicarea papilomavirusurilor umane in carcinomul de col uterin 4 ore 15. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză. principii de diagnostic. Clasificare. Parvoviridae. patogenie. Clasificare. sindroame clinice. Arbovirusuri. sindroame clinice. patogenie. patogenie. replicare. principii de diagnostic.

arbovirusuri. v. Epstein Barr). Izolarea virusurilor pe culturi de celule.reacţia de virusneutralizare. Agenţi etiologici posibili: v. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. paragripale. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. rujeolos. Alte utilizãri ale culturilor de celule (citotoxicitate. Evidentierea genomului viral. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Izolare virala pe culturi de celule. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacterianã.Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1. Principiu. adenovirusurile. v. calicivirusuri.rubeolos. virusul respirator sincitial. de competitie. Evidentierea acizilor nucleici virali. Mod de functionare si intretinere a aparaturii. Recoltarea produselor patologice. HSV 2. izolãri de bacterii. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral 1 sãptamâna 9. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri. v. de captura. Tehnici imunoenzimatice. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane si genotipare pentru evidentierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul de laborator in infectiile virale congenitale si perinatale. producţia de anticorpi monoclonali. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. rujeolei. Citomegalic. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. papilomavirusuri.rubeolos. 1 sãptamâna 10. chlamidii etc). Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri. micoplasme. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Reacţia de hibridizare genica. v. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Metode de izolare virala. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Identificarea virala . Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Epstein Barr etc). v. adenovirusuri. (v. Efecte citopatice. 1 sãptamâna 11. Coxsackie. ELISA indirecta. v. Seroneutralizarea. detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta/EIA. Interpretare 1 sãptamâna 6. Diagnostic serologic. Westen Blot. CMV. Agenti etiologici posibili.gripale. Recoltarea probelor.Reacţii imunoenzimatice. v. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuala de etiologie virala. Reactii de latex aglutinare. HSV2. CMV) prin imunofluorescenta. 1 sãptamâna 8. Dot blot. Principiu. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Metoda shell vial. Tehnică. Evidentierea genomului viral. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Diagnosticul serologic viral (II). herpetice. Izolarea agentului viral. Tehnici clasice de serologie. Serologie. Variante de cultivare: roller. Kituri imunoenzimatice pentru detectia antigenelor virale. Imunoflurescenta. Izolarea agentului viral. v. v. ECHO). 1 saptamina 5. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral. Real time PCR. Criterii de clasificare. 2 sãptamâni 3. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii si mycoplasme.necesare unui management corect al datelor. Izolare în culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. 2 sãptamâni 4. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Detectia antigenelor virale (herpes simplex. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Culturi de celule. Dotarea si menţinerea laboratorului de culturi de celule. Diagnostic serologic. Interpretare. Metode de obţinere a culturilor celulare primare si a liniilor celulare. Tehnică. culturi pe suport. Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic. Evidentierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidentiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 sãptamâna 12. producţia de vaccinuri virale. Diagnosticul serologic viral (I). 1 sãptamâna 7. Electroforezã. Izolare/purificare ARN/ADN. urlian. Serologie. v. rabic. varicela zoster. Prepararea reagenţilor. RIBA. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). 1 saptamâna 2. culturi în suspensie. Serologie. Reacţii imunofluorescentã directa/indirecta. PCR şi RT-PCR. Detectia genomului viral (PCR pentru ADN CMV si ADN EBV) Diagnosticul virozelor Curricula de Medicina de Laborator 2007 17 . Polio.

himenolepidoza. Curricula de Medicina de Laborator 2007 18 .câte 20 reactii 16. Imunofluorescenţa.câte 20 de reactii 17. Diagnostic serologic. criptosporidioza B. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule-20 activitati 5. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern). Infectii determinate de helminti: cestodoze (tenioze. varicela etc) 1 saptamina 13. Tehnici de determinare a incarcarii virale.20 reactii I. Determinarea viabilitatii celulare. Genotipare HPV . Detectia ampliconilor dupa electroforeza.câte 20 reactii 13. botriocefaloza). Genotipare. rubeola. nematodoze ( ascaridioza. herpesvirusuri) . Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei HIV. Examenul coproparazitologic direct intre lama si lamela.câte 20 reactii 15. Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei. hoockworms) Tehnici de diagnostic: 1. Antigenemia p24.câte 30 reacţii 14. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare-câte 20 reactii 9.3 luni Tematica lecţiilor conferinţa (I – IX). strongiloidoza. 1 saptamina 16. oxiuroza. Interpretare. Infectii determinate de protozoare patogene: amoebioza. Genotipare. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detectia markerilor infectiilor cu virusuri hepatitice (VHA.20 reactii 20.2 saptamini 15. Detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta (v. Detectia genomului viral .10 activitati 4. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Seroneutralizarea. trematodoze (fascioloza. VHC. VHD)-câte 50 reacţii 12.câte 10 reacţii 10. Diagnostic serologic. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infectiei VHC. Tehnica. Recunoasterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate -20 activitati 6.câte 10 probe 8. oreion.tehnici cantitative. Detectia genomului viral-tehnici calitative 1 saptamina 14.5 activitati 7. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Izolarea agenţilor virali. respiratorii. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice.ce beneficiaza de profilaxie prin vaccinare (rujeola. Prepararea si controlul mediilor de cultura-10 activitati 2. VHB. PCR si RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali.30 probe 11. MODULUL PARAZITOLOGIE . Western Blot. giardioza. trichocefaloza. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Principii. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare.9. Mentinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive-10 activitati. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Serologie –screening ELISA. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV . 50 ore Baremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic) I. 3. PCR si RT-PCR cantitativ pentru detreminarea incarcarii virale in infectia cu VHB. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infectiei HIV . in ser fiziologic si Lugol.20 de reactii 19. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic. schistosomioza intestinala). Diagnosticul infectiilor parazitare cu localizare digestiva A. Risc profesional şi al infecţiiior iatrogene. VHC si HIV.câte 20 reactii 18. Determinarea rezistentei la antivirale 2 saptamini Barem activitati obligatorii: 1.

Diagnosticul cisticercozei. Teste serologice imonoenzimatice V. Coloratia Giemsa 2. Diagnosticul trichinelozei. B. Tehnici de diagnostic: Izolarea parazitului din produsele patologice Teste serologice imunoenzimatice si imunoflorescenta indirecta Teste de tip PCR Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcati. Diagnosticul pneumocistozei. Diagnosticul hidatidozei. Tellemann – Langeron. Tehnica frotiului 2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN 3.traheale: A. Hendricson 4. coloratia Ziehl – Nielsen modif. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis. Curricula de Medicina de Laborator 2007 19 . D. Coloratia cu albastru de toluidina 3. Sindromul Loeffler Tehnici de diagnostic: 1. Examenul parazitologic al sputei si al secretiei laringo . Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerala” Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanata”. amprenta anala. Examenul parazitologic al singelui A. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor D. Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia tractului urogenital: A. coprocultura pe carbune. Diagnosticul hematologic al malariei B. F.2. G. Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia sarcinii: A. Tehnica picaturii groase III. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare A. Coloratia Giemsa 2. reactia de imunofluorescenta cu anticorpi monoclonali marcati II. 3. 4. E. 2. Diagnosticul hematologic al babesiozei C. C. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulara (cutanata si viscerala) : Diagnosticul leishmaniozei cutanate si viscerale. Kato – Miura. 3. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale 1. Tehnici de diagnostic: 1. Diagnosticul trichomonozei urogenitale. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatica. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice Tehnici de diagnostic: 1. IV. B.

ului. Tehnici de izolare a amoebelor 2. Materiale de referinta. Examinarea L. Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Examenul secretiei prostatice 4.B. Tennici de cultivare a amoebelor 3.R. managementul personalului. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinta) 3. (1 conferinta) h. Auditul intern (1 conferinta) e. MODULUL MANAGEMENT .2 luni Tematica lecţiilor conferinţa (30 ore) 1. Examenul secretiei vaginale 2. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinte) a. Managementul datelor. Etica si confidenţialitatea in laboratorul de analize medicale. Ectoparaziti A. (1 conferinta) 5. materiale. Sistemul de management al calitatii a. Controlul intern al calitatii. Diagnosticul schistosomiozei cu S. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. 10. utilitati. etc e. (2 conferinte) f. Clasa Arahnida. Diagnosticul afectiunilor SNC produse de amoebele libere potential patogene apartinind genurilor Naegleria si Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de cultivare VII. Biosiguranta si biosecuritatea laboratorului de analize medicale. Familia Ixodidae: genul Ixodes B. intocmirea bugetului laboratorului. Familia Pediculidae: genurile Pediculus si Ptirius I. (1 conferinta) Baremul activitatilor practice Curricula de Medicina de Laborator 2007 20 . Controlul echipamentelor de analiza (1 conferinta) g. Notiuni fundamentale si vocabular (1 conferinta) b. Examenul secretiei uretrale 3. VIII. etalonari.C. intretinere. Clasa Insecta. Examenul sedimentului urinar 5. service. Sistemul informatic al laboratorului medical. mobilier si echipamente c. eliminare deseuri etc). Finantarea serviciilor laboratorului 2. haematobium. planificarea activităţilor b. aprovizionarea cu reactivi. evaluarea personalului d. Trasabilitatea masurarii. Cerinte tehnice (1 conferinta) d. Clasa Arahnida. echipamente si servicii (ex. amenajarea si organizarea spatiului laboratorului. Asigurarea calitatii rezultatelor. gestiunea stocurilor. Scheme de comparare interlaboratoare. (1 conferinta) 4. Eozinofilia si infectiile parazitare IX. Tehnici de diagnostic: 1. Cerinte de management (2 conferinte) c.

Libertatea procreaţiei 2. forme. 2. Introducere în Bioetică . MODULUL DE BIOETICĂ . etica medicală . Manualul de management. Probleme etice la începutul vieţii . boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă. etc.pacient V. boală. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Dreptatea. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. Consimţământul informat 2. 1. Elaborarea unui chestionar de audit si a raportului de audit. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. etnie.2 ore 1.. etica. 1 lp Fisa de siguranta (substante chimice. Conceptele de sănătate. Definirea conceptelor de sănătate. Greşeli şi erori în practica medicală . implicaţii juridice şi deontologice 3. Conceptele de sănătate.2 ore 1. boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Relaţia medic-pacient I. agenti infectiosi) 1 d Intocmirea unei organigrame si a unei fise de post 1 lp Intocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentatiei sistemului de management. Culpa medicală . boală. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. 3. Acte normative care reglementează relaţia medic . suferinţă 2.) III. Paternalism versus autonomie 3. 1 lp I. Estimarea incertitudinii de masurare. Intocmirea unui raport de analiza. suferinţă prin prisma bioeticii . 4.2 ore Morala.2 ore 1. 1 lp Validarea metodelor de analiza.2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I.11.definire. echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV.Intocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 2 lp Efectuarea auditului intern.2 ore 1. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate. Relaţia medic-pacient minor 4.definire. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Relaţia medic-pacient II. 5. Proceduri si inregistrari.2 ore 1. Dileme etice în avort Curricula de Medicina de Laborator 2007 21 . delimitarea obiectului de studiu Contextul apariţiei bioeticii Definirea bioeticii Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii Teorii şi metode în bioetică II. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2.

Îngrijirile paliative VIII.discutare de cazuri 2.discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică . Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2.comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Comportamentul ştiinţific neadecvat. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică .reglementare legislativă 3. Etica cercetării pe subiecţi umani . Proiectul genomului uman. Probleme etice în genetică şi genomică. Aspecte etice în cercetările multicentrice. conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Statutul moral al embrionului uman. Terapia genică 6. neonatală şi postnatală 4. cercetarea pe embrioni 5. Tratamente inutile în practica medicală 4. redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3.2 ore 1.3.2 ore 1.2 ore 1. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane . Rolul comunicării în relaţia medic-pacient Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . Eutanasia şi suicidul asistat 5. Jurământul lui Hipocrate . Probleme etice la finalul vieţii. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Donarea de organe de la persoana vie 3.2 ore 1. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Comitetele de etică a cercetării 6. Etica alocării de resurse în transplant IX.2 ore 1. Rolul comitetelor de etică din spitale Curricula de Medicina de Laborator 2007 IV. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3.2 ore II. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală . a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Donarea de organe de la cadavru 2. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etică şi testarea genetică prenatală.2 ore 1. 22 . multinaţionale 5. Accesul la îngrijirile de sănătate . Drepturile pacienţilor .probleme etice.2 ore 1. Probleme etice în stările terminale 3.

Angine : 2 cursuri . micotice si parazitare : 16 cursuri . PARAZITOLOGIE. VII. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. bacteriene.2 ore PERFECTIONAREA APLICATIVA INTR-UN DOMENIU OPTIONAL DIN I.2 ore VI. Toxiinfectiile alimentare – caracteristici etiologice.2 ore Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete . Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete . Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete .V. X. MICOLOGIE Tematica lecţiilor conferinta (180 ore) (1).Parazitare: 6 cursuri (3). bacteriene. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete 2 ore Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete .Pneumonii : 2 cursuri .1-I.Infectii bronho-pulmonare cronice (TBC.Virale: 1 curs .2 ore IX. micoze) : 2 cursuri (2).Bronsite : 1 curs . Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri (6).9 11½ Luni BIOCHIMIE. Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs (7). VIII. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2.2 ore 1. (4).Micotice: 1 curs . Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale infectioase: virale.Rinosinuzite : 1 curs . VIRUSOLOGIE. Infectii urogenitale – particularitati etiologice si de laborator: 2 cursuri (5). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavitatilor si partilor moi: 1 curs Curricula de Medicina de Laborator 2007 23 . clinice si epidemiologice: 2 cursuri.Bacteriene: 8 cursuri . micotice (8 cursuri) . BIOLOGIE MOLECULARA BACTERIOLOGIE. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete . Diagnosticul etiologic al infectiilor acute si cronice ale tractului respirator: virale.

Exudate faringo-amigdaliene – 1 d.) 3.3. Curricula de Medicina de Laborator 2007 24 .) 9.p. (11).p.Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri. Coprocultura ( 2 d + 9 l. articulare) (1 d.p.1.3. + 2 l.p. Hemocultura ( 1 d. 1d. Metode serologice de investigare in microbiologie. Infectia cu HIV – cerinte ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri 1. Particularitati si cerinte ale investigatiei microbiologice in infectiile nosocomiale (1 d.) 10. peritoneale. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologica ( 2 d.Controlul bacteriologic al laptelui si produselor lactate: 1 curs .) 6.r. bacteriene. plagi chirurgicale. + 7 l.Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs . etc.p. Baremul activitatilor practice 1. 2. bacteriologic.) 14.Controlul bacteriologic al carnii si produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate) .(8). produse vegetale. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese.) 2. Examenul l. Investigatia bacteriologica a apelor potabile si reziduale: 2 cursuri si 2 demonstratii. Examenul microbiologic al infectiilor urogenitale-parazitologic.1.2. 1.): 1 curs (12). Hepatitele virale – determinari ale markerilor etiologici: 2 cursuri (14).p.) 12. Particularitati etiologice si epidemiologice ale infectiilor nosocomiale: 2 cursuri (9). exudate. Investigatia bacteriologica a alimentelor: 5 cursuri si demonstratii . Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l. Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale. Investigatia bacteriologica a apelor potabile reziduale ( 2 l.c.2. Secretii rinosinusale – 1 l.p. 2. Metode conventionale si moderne in diagnosticul etiologic al bolilor infectioase (4 d. 1. 1. Cerinte ale diagnosticului etiologic ( 2 d. Metode conventionale si moderne in diagnosticul bolilor virale.p. Sputa 1d. Infectia cu HIV. Izolarea si identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.) 5. exudate pleurale.Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs . micologic (1 d + 2 l.) 13. Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator ( 1 d. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice in infectii acute si cronice ale tractului respirator.) 11.) 2. micotice si parazitare: 2 cursuri (13).p. + 3 l. Norme si metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d. microbiologic ( 1 d + 1 l. : citologic.Controlul bacteriologic al oualelor si derivatelor de ou: 1 curs .) 7.) 8.) 4. Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator: 1 curs (10).p.

8.MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI • Biochimie • Biologie moleculara • Genetica • Imunologie • Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) • Bacteriologie • Micologie • Virusologie • Parazitologie • Managementul si asigurarea calităţii • Bioetica I.10– 2 luni I.11.4.7 – 1luna I.4 – 4 luni I.I. I.8 – 4 luni I. Gheorghe Benga Curricula de Medicina de Laborator 2007 25 .6 ANUL IV I.2.5.11 ANUL V II Comisia consultativa de Medicina de Laborator A Ministerului Sanatatii Publice.6 – 8 luni I.I. I.5 ANUL III I.10.9 – 3 luni I.5 – 12 luni I.1 .3 – 3 luni I. Profesor.1 – 8 luni I. I.9.2 – 3 luni I.3.I.3 ANUL II I. Presedinte.7. Dr. I.6.2 saptamani II.I. Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul directorului de program – 11½ luni ANUL I STAGIUL I. I. I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful