I.

Comunicarea in general :
Comunicarea este un ansamblu de acţiuni care au în comun transmiterea de informaţii în interiorul perechii emiţător - receptor.

Scheme de comunicare

Schema clasică de comunicare:

E → C→R
emiţător mesaj receptor

Schema lui Shannon (1952):

E

miţător

C

odare

C

anal

D

ecodare

R

eceptor

emiţător

mesaj codificat

receptor

Codificarea este operatia prin care initiatorii comunicarii isi traduc ideile in seturi de simboluri Decodificarfea este procesul prin care destinatarul interpreteaza mesajul receptat(ii asociaza o semnificatie si incearca sa descopere intentia destinatarului). Comunicarea nu se efectuează numai cu şi prin cuvinte, ci şi prin intermediul tonului vocii, al atitudinii noastre, al amplitudinii sau localizării respiraţiei, al variaţiei coloritului epidermei (îndeosebi a celei faciale). Tipuri de comportamente ale comunicării:
• • •

pasiv asertiv agresiv

Comunicarea reprezintă procesul de transmitere a informaţiilor printr-un canal între emiţător şi receptor prin intermediul mesajelor simbolice (sunete, cuvinte, litere, cifre, gesturi). Elementele procesului de comunicare sunt aşadar: 1) Emiţătorul: iniţiatorul comunicării

cei din productie sa . lipsa de atenţie în transmiterea sau recepţionarea mesajelor). Acest tip de comunicare este esential pentru buna functionare a unei organizatii. distorsiuni sau bruiaje în transmiterea comunicaţiilor şi au o influenţă negativă. Acest tip de comunicare unilaterala poate ingradi inovatia si poate determina cresterea insatisfactiei salariatilor in cadrul organizatiei. Se poate intâmpla ca. Angajatii sunt familiarizati cu diferitele aspecte ale mediului organizatiei si au nevoie de un canal comunicational prin care cunostintele lor sa fie impartasite superiorilor. publicaţii. Mesajele sunt transmise în mod direct sau prin intermediul unor canale. buletine. Factorii perturbatori pot fi obiectivi (gălăgia externă. o idee. dintre care cele mai des întâlnite într-o organizaţie sunt următoarele: dialogul interpersonal. lucrări. Practica recenta a demonstrat faptul ca managerii care primesc feed-back de la subalternii lor sunt mai eficienti in indeplinirea sarcinilor lor decât ceilalti. 7) Factorii perturbatori: aceşti factori produc blocaje. precum ar fi memo-urile. Intr-o organizatie mai pot fi intâlnite comunicarea in plan orizontal si cea in diagonala/in plan oblic. scrisori. video-conferinţă. Astfel comunicarea poate fi orală sau scrisă. 8) Feedback-ul: procesul de verificare a corectitudinii transmiterii mesajului. Trebuie stabilit un echilibru intre comunicarea de sus in jos si comunicarea de jos in sus. II. ordinele directe si declaratiile cu privire la misiune.2) Mesajul: este un ordin. putând fi daunator pentru supravietuirea acesteia in situatia in care devin singurul mod acceptabil de transmitere a informatiilor. Comunicarea de sus in jos este folosita pentru transmiterea mesajului superiorilor si poate imbraca o varietate de forme. 3) Limbajul: limba folosită 4) Receptorul: primitorul mesajului 5) Contextul: formal sau informal 6) Canalul de comunicaţie: calea de transmitere a mesajului. rapoarte interne. diagrame. calitatea slabă a mijloacelor de comunicare) sau subiectivi (gălăgia internă. e-mail. o informaţie. telefon. şedinţe şi prezentări orale. manualele de politici ale organizatiei. ca modalitati de intarire a coordonarii intre diferitele sale departamente. tendinţa unor persoane de a deforma conţinutul mesajelor. de jos in sus si din/pe lateral. Comunicarea in organizatii Comunicarea poate urma o serie de directii – de sus in jos. filtraje.

Comunicarea de sus in jos cuprinde: . 3.instructiuni si argumentari . Oamenii sunt confuzi.scopuri. pierduta sau deviata. actiunile/activitatile efectuate nu reflecta continutul mesajului comunicat.rapoarte asupra performantei . Neincrederea apare atunci când oamenilor li se spune un lucru. Unii oameni afla despre intâmplari.indoctrinare Comunicarea de jos in sus cuprinde: . nu sunt transmise suficiente informatii. Comunicarea oblica reprezinta cea mai putin folosita modalitate de comunicare. 5. apar schimbari sau trebuie adoptate decizii/indeplinite activitati despre care nu sunt informati sau nu le inteleg. datorita faptului ca cererea lor a fost blocata. se simt “in ceata”. Comunicarea oblica. coordonarea activitatilor departamentelor si unitatilor.isi coordoneze activitatile si sa faca schimb de informatii cu inginerii. se poate dovedi mai eficienta si mai precisa. repartizari de sarcini . proceduri. 2. datorita faptului ca traverseaza liniile ierarhice traditionale de autoritate. in esenta. 4. strategii. iar altii nu. . confuze sau contradictorii. dispute.informatie financiar/ contabila Comunicarea orizontala Scopul comunicarii orizontale. mesajele transmise sunt neclare. 6. datorita faptului ca ii pune in legatura directa pe emitator si pe receptor. Cantitatea si eficienta comunicarii orizontale difera in functie de structura rganizationala Exista o serie de aspecte care caracterizeaza nereusita procesului de comunicare. Frustrarile apar atunci când oamenii solicita informatii si nu primesc nici un raspuns. oamenii simt ca nu inteleg pe deplin ceea ce li se spune sau simt ca nu au posibilitatea de a intelege continutul mesajului. ceea ce creeaza nevoia de comunicare in plan orizontal (comunicarea intre persoane cu functii egale in ierarhia rganizatiei). 1.plangeri. comunicarea este blocata.politici. obiective . nimeni nu asculta. in unele situatii. Datorita faptului ca procesul de comunicare implica doua parti (un emitator si un receptor). “managementul impresiei” . fluxul comunicational nu este repartizat in mod egal. Atunci când sunt repartizate sarcini. evenimente sau schimbari. dar observa ca actiunile lor sunt in contradictie cu mesajul transmis.standarde si criterii de apreciere si corectare a performantei . fluxul comunicational este intrerupt in situatia in care receptorul nu este disponibil sau nu este o persoana dispusa sa petreaca timp ascultându-i pe ceilalti. decât modalitatile traditionale de comunicare. este. Angajatii situati pe pozitii ierarhice inegale in diferite departamente pot simti totusi nevoia de a comunica direct intre ei – mai ales atunci când acest lucru permite evitarea pierderii de timp.probleme sau exceptii .

3. Comunicarea in cristal este o retea care sugereaza ca toate canalele pot fi folosite.prin retele formale.In schimb. le corecteaza performanta si ii indoctrineaza. oamenii simt ca managerul ii asculta si intelege ce vor sa spuna a. Acest lucru inseamna de obicei ca subalternii inteleg ce se intâmpla in organizatie si in echipa/unitatea in care lucreaza 2. instructiuni de lucru. pe unul sau mai multe canale. in directia dorita Cosmopolitul este persoana cu un grad ridicat de comunicare cu mediul extern relevant pentru organizatie. performantele si disputele sefului lor.ocoleste canalele oficialesi ia cel mai frecvent.cerc .roata . Roluri speciale de comunicare in organizatii: Portarul: este ocupantul unei functii care.prin retele informale. oamenii simt ca mesajele si informatiile pe care le primesc sunt clare si precise. Subalternii raporteaza problemele. El controleaza care din noile idei patrund in organizatie. ca oricine poate initia comunicarea si se poate adresa oricui. iar acesta le comunica fiecaruia obiectivele. Parametrii eficientei managementului informatiei: . forma interactiunii fata in fata Retele de comunicare fata in fata Retelele de comunicare pot fi mai centralizate sau mai descentralizate. prin natura ei. se considera ca exista comunicare manageriala de succes daca: 1. oamenii simt ca au primit suficiente informatii de la el. Liderul de opinie are abilitatea de a influenta atitudinile si comportamentele celorlalti. mai ales aspectele legate de locurile lor de munca.este foarte apropiata de structura organizatiei . sta in calea fluxului informational.lant . Retele de comunicare favorizate de structura organizatiei Exista doua tipuri de comunicare in organizatii: .cristal Comunicarea in lant reprezinta paternul de comunicare cel mai frecvent in organizatiile cu structura biocratica “inalta” Comunicarea in stea sau roata este paternul de comunicare permis de structura “plata” a unui grup sau a unei organizatii. Legatura este persoana care indeplineste functia de conectare interpersonala a doua sau mai multe grupuri sau departamente din interiorul sistemului. Pentru a ilustra aceasta caracteristica pot fi diferentiate patru tipuri de retele: . Comunicarea in cerc este o retea de comunicare caracteristica grupului constituit pentru realizarea unei sarcini specificate.

la atitudini pozitive ale subordonatilor.- viteza comunicarii: cand sarcina este simpla. in special. astfel ca utilizatorii. comunicarea in “lant” sai in “stea” este mai rapida. satisfactia membrilor: comunicarea in “lant” si in forma de “stea” nu conduce. canalul de feedback care permite vorbitorului sa-si construiasca. in general. Intelegerea mesajului Comunicarea umana se realizeaza prin intermediul simbolurilor. Videoconferintele Sistemele de videoconferinta permit transmiterea la distanta a sunetelor si imaginilor. Ea ofera. de fapt. aparenta fizica si interactiunea constituie simboluri purtatoare de mesaje. dar pentru problemele complexe “cercul” si ”cristalul” sunt retele mai eficiente. Colaborarea prin e-mail in grupurile de munca intelectuala E-mail creste calitatea comunicarii pentru ca ofera un canal cu o banda mai larga. Incaperea separata. in general. desi fizic absenti. care pot fi cuvinte. precum si aceea a crearii sistemelor de mesaje structurate care ridica eficienta colaborarii Conferintele computerizate reprezinta o modalitate de comunicare asemanatoare cu e-mail (prin canalul folosit) precum si “buletinelor” informative ale comitetelor executive. se vad si se aud unul pe altul. cand sarcinile sunt complexe. comunicarea este mai rapida in retelele “cerc” respectiv “cristal” acuratetea comunicarii: in problemele simple comunicarea in “lant” si in forma de “stea” asigura cea mai buna calitate a solutiilor. intr-un dialog cu un flexibil flux ideatic. actiuni. Comunicarea fata in fata este mai eficienta in crearea cunostintelor mutuale. marimea mesei de lucru. imbracamintea. utilizatorilor sa converseze la fel de liber ca in comunicarea fata in fata. ale participantilor. un discurs corespunzator trebuintelor si capacitatilor de procesare ale ascultatorului. de baza. de catre companiile care se confrunta cu cantitati mari de date. intr-o maniera mai mult sau mai putin coordonata. pe care trebuie sa le foloseasca. persoanele . Retele electronice de comunicare: Tehnologiile bazate pe computer sunt utilizate pentru a distribui si colecta informatia din diferite parti ale organizatiei. utilizatorii avand posibilitatea transmiterii unor imagini grafic-figurale. Timpul. expresii ale fetei si ale intregului corp. limbaje speciale. grupurile in care comunicarea urmeaza retele in forma de cerc sau cristal conduc la satisfactia membrilor fata de rolurile indeplinite in variate episoade a comunicarii. progresiv. de asemenea. Oamenii interpreteaza semnalele nonverbale cautand congruenta acestora cu cuvintele pe care. Timpul : o cale de a afla cat de important este cineva intr-o anumita situatie este de a vedea cat de mult este lasat sa astepte pentru a fi primit de alta persoana Spatiul : cand intram in spatiul de lucru al cuiva. le insotesc. etc. spatiul. Persoana care vorbeste la un moment dat nu poate fi la fel de usor intrerupta prin interventia altora. primim semnale care ne spun cat de importanta este acea persoana. Sistemul nu permite.

Concluziile neadecvate Oamenii pot percepe o intreaga structura fara ca aceasta sa existe. perceptie si memorie. o persoana Aparenta fizica: coafura. postura corpului. etc. o concluzie nejustificata. este foarte probabil ca ea sa perceapa. Accentuarea diferentelor dintre clase este insotita de reducerea diferentelor in interiorul claselor. doctor in stiinte. modalitatea in care asimilam informatia. Fortarea datelor in convingerile preexistente Cand o persoana este foarte convinsa de soliditatea unei idei. Interactiunea : felul in care oamenii se poarta cu noi produce semnale privind statusul si intentiile lor. Stereotipiile sunt categorii fara valoare epistemica. care altfel ne-ar depasi capacitatea sistemului nostru cognitiv. Constituie indicii care ne orienteaza interpretarea. Categoriile se organizeaza ierarhic si se “hranesc” din ele insele. corect sau gresit. . creeaza erori de categorizare. Este calea prin care stapanim imensa diversitate a lumii care ne inconjoara. cu relativa usurinta. Stereotipiile Tendinta de a judeca oamenii pe baza faptului ca. clasifica profesional sau social. chiar un mesaj care o contrazice. Imbracamintea: dupa natura si stilul hainelor putem. dupa o anumita caracteristica intra in aceeasi categorie. aspectul ingrijit al mainilor pot constitui semnale dupa care. etc. dupa opinia celorlalti cunoscatori ai situatiei. Problemele interpretatii mesajului: Selectivitatea perceptiei Termenul de perceptie este folosit pentru a desemna modalitatile in care oamenii organizeaza si interpreteaza informatia pe care o primesc. Titlurile: reactiie oamenilor pot fi influentate da titlurile pe care le-au dobandit cei cu care comunica: senator. ca argument in favoarea ideii sale. ca urmare a atitudinilor persoanei constituie cel mai inportant determinant al interactiunii sociale. pe baza lor. inferam statusul social sau chiar personalitatea oamenilor. Managerii procedeaza frecvent la o informare sumara inainte de luarea unei decizii. Perceperea similaritatii este o necesitate si o capacitate a mintii umane. Categoria are o valoare epistemica. Selectivitatea manifestata in atentie. Ele sunt modalitati de disponibilizare a capacitatii cognitive. Categoriile sunt indispensabile cunoasterii umane.care indeplinesc functia de secretar. Ei pot grupa anumite fapte si apoi pot trage.

dar si cu propriile noastre ganduri proiectate asupra sursei.Stereotipiile functioneaza ca “euristici” care ne fac judecatile mai usoare si mai simple. Proiectia Suntem tentati sa umplem golurile de informatie nu doar cu primele informatii care ne confirma ideile sau cu prezumptiile privind tipul de informatii pe care o anumita sursa credem ca le poate produce. cu o interventie prompta dobandita prin repetare neschimbata. . Ele sunt cadre de referinta usor de regasit in memorie. Proiectia substituie stradania de a decodifica semnificatiile intentionate de partenerii comunicarii noastre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful