You are on page 1of 61

Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 

CAPITOLUL V

LĂUDATA PERIOADĂ INTERBELICĂ

5.1 EPOLEŢI PENALI
(ASASINAREA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU
ŞI A CELORLALŢI 13 LEGIONARI)
(29/30 noiembrie 1938)

,,Eroticul ăsta e o primejdie şi pentru ţară şi pentru noi, să mulţumim
Providenţei că putem scăpa de el’’.
(Ion I.C. BRĂTIANU despre viitorul rege Carol al II-lea, 1925)1

MIŞCAREA LEGIONARĂ ŞI POLIŢIA

P
e fondul politicianismului, hoţiei, corupţiei, ignoranţei, pericolului comunist, lipsei de
patriotism – şi înşiruirea ar putea continua, pentru că perioada interbelică e plină şi de
asemenea realităţi – în primăvara anului 1919, în pădurea Dobrina de lângă Huşi, se
înfiripa o frăţie studenţească anticomunistă, iniţiator fiind un tânăr de doar 20 de ani -
Corneliu Zelea Codreanu2.
Astăzi constatăm aceeaşi dezinformare din vremea lui Carol al II-lea, Mişcarea
Legionară fiind apreciată după manifestările din ultimii ani ai perioadei interbelice, când
ajunge o organizaţie vădit teroristă. Ea nu a fost creaţie a fascismului 3 şi este o gravă eroare
să culpabilizezi elita interbelică a unei ţări, care a fost implicată în legionarism, pentru
acţiunile câtorva exaltaţi. În activitatea mea de documentare pentru întocmirea monografiei
comunei natale, am avut surpriza să constat cum unii oameni se fereau să discute despre
preoteasa Flora Crăcea, pentru simplul fapt că preotul – un om de o indiscutabilă probitate
morală – a fost legionar.
1
F.Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, p. 315; Sunt cuvintele preşedintelui Consiliului de Miniştri,
adresate lui Gheorghe Tătărăscu, înaintea Consiliului de Coroană din 31 decembrie 1925, prin care se lua act de
renunţarea la tron a prinţului Carol
2
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie 1899 la Iaşi, în casa unor părinţi de condiţie modestă dar
cinstiţi, tatăl său fiind pădurar, se pare, cu numele Zelinschi. De aceea, opozanţii au spus că nu era român, în timp
ce Codreanu declara că acesta era numele dat de ocupanţii austrieci. În martie 1920 rupe steagul comunist arborat
la Nicolina Iaşi, arborând în locul acestuia tricolorul. A fost elev la Liceul Militar de la Dealu, absolvent al Facultăţii
de Drept. Când profesorii universităţii hotărăsc începerea cursurilor fără cuvenita slujbă, care se făcea până atunci,
el se opune şi împreună cu el o parte a colegilor. Având un program naţionalist şi o veritabilă carismă de lider, este
ales deputat de Neamţ (cu 11.300 de voturi!). În 24 iunie 1927 înfiinţează Legiunea Arhanghelului Mihail. Ia
apărarea muncitorilor de la Griviţa (16 februarie 1933), înfiinţează partidul Totul Pentru Ţară (5 iunie 1935)
3
N.Djuvara, O istorie a românilor povestită celor tineri, p.209

51

Au activat ca membrii activi sau simpatizanţi personalităţi precum: Nicolae C.
Paulescu (1869-1931)4, mare savant, descoperitorul insulinei (1921), Lucian Blaga, g-ral
Platon Chirnoagă, Petre P. Panaitescu, Constantin Gane, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Mircea
 Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 
Eliade, Nea Ionescu, Simion Mehedinţi, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Mihail
Sadoveanu5 - şi atâţia alţii nu au fost nicidecum nişte demenţi. E vorba de o pleiadă de
intelectuali cum România nu cred că va mai avea prea curând sau nu va mai avea niciodată.
Şi ce-am făcut noi cu ea? Am stigmatizat-o în bloc! Ei remarcau starea de degradare a fiinţei
naţionale, trădarea, afacerile oneroase, pericolul comunist, pe care alţii nu le vedeau ori le
ignorau. S-a vorbit de antisemitismul ei, dar până la venirea la putere în 1940, ei nu
omorâseră nici un evreu6.
Exacerbarea naţionalismului a fost o caracteristică europeană a anilor ’30, iar
antisemitismul o constantă a vremii, în condiţiile în care comuniştii de pe la noi luptau pe
frontul din Spania7. În aceeaşi măsură, trebuie menţionat că în România nu s-au înregistrat
fenomene grave, precum în Germania, Ungaria, U.R.S.S. Dimpotrivă, la noi şi-a găsit refugiul
o mulţime de evrei discriminaţi în alte ţări8.
Este regretabil că anumite cercuri interne şi internaţionale încearcă să culpabilizeze
o întreagă naţiune. Pe de altă parte, anii interbelici au însemnat manifestarea
inconsecvenţei autorităţilor române, care au tolerat unele activităţi extremiste. ,,Organele
Ministerului de Interne au rămas adesea inactive atunci când legionarii sau cuziştii ardeau
presa democratică (socotită evreiască). Sub ochii organelor defilau formaţiuni paramilitare
cu însemnele Partidului Naţional-Socialist din Germania, se ţineau adunări cu caracter

4
Savantul Nicolae Paulescu a locuit pe str. Radu Calomfirescu nr.15, nu departe de sediul Secţiei 10 Poliţie din
Bucureşti, azi monument istoric. A descoperit insulina după îndelungi cercetări la Paris, însă a fost efectiv furat de
invenţia sa. Primindu-şi împărtăşania, a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat fără fast, într-un sicriu de
brad, iar la cap să i se pună tricolorul! O mică reparaţie s-a făcut în 2001, când pe b-dul Eroilor Sanitari, lângă
Facultatea de Medicină ,,Carol Davilla’’ din Bucureşti, a fost amplasată o statuie, mâzgălită uneori (la fel ca şi cea a
lui Ion C. Brătianu) cu ,,grafitti’’ de viitorii stegari ai democraţiei integrale
5
Simpatizant legionar, eşuat lamentabil în comunism
6
A.M.Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, II, p.138
7
La 13 ianuarie 1937, legionarii Ioan Moţa şi Vasile Marin erau ucişi pe frontul de la Majadahonda. ,,Eu aşa am
înţeles datoria vieţii mele. Am iubit pe Cristos şi am mers fericit la moarte pentru el [pentru că] se trăgea cu
mitraliera în obrazul lui Cristos, se clătina aşezarea creştină a lumii’’. (I.Moţa); Cum să fie acest popor antisemit,
măcar că avurăm pe tronul Moldovei un evreu (Aron Vodă zis ,,Tiranul’’, 1591-1592; 1592-1595) şi un ţigan, Ştefan
Răzvan (1595)?
8
Pentru a înţelege ,,chestiunea evreiască’’, ar trebui să amintim de tratatul de la Adrianopol, care aduce o
veritabilă explozie a comerţului cu Occidentul. Dacă până acum, cel puţin în ceea ce priveşte cerealele, turcii
deţineau păgubitorul monopol, care ne adusese în starea de cruntă înapoiere şi mizerie atâta amar de ani, după
semnarea tratatului începe să se înfiripeze şi la noi o pătură burgheză, care, în unele regiuni era majoritar
evreiască. Reversul l-a constituit exploatarea tot mai apăsătoare a ţăranilor şi stabilirea masivă a evreilor, în special
în Moldova. Ostracizaţi de veacuri, mulţi au găsit refugiul în ce era la modă - masoneria. N.Djuvara, O istorie a
românilor povestită celor tineri, p.163. De asemenea, trebuie menţionat că problemele au apărut în Ucraina,
România, Rusia, Polonia şi atunci când, rezistenţi la asimilare, ,,corp străin’’ în aşteptarea întemeierii propriului
stat în Palestina, datorită opoziţiei Marii Britanii (care avea interese în lumea arabă), nu li s-a mai permis acest
lucru. A.M.Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, I, p.433; Rapoartele Poliţiei Române din zonele locuite de evrei
evidenţiază întotdeauna aşteptarea momentului în care să plece pentru a-şi constitui propriul stat.
Chiar cancelarul german Otto von Bismarck va condiţiona recunoaşterea independenţei de naturalizarea
evreilor. Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu nu au acceptat decât încetăţenirea individuală, considerând pe evrei
încă neasimilaţi de autohtoni. N.Djuvara, O istorie a românilor povestită celor tineri, p.182; Deşi în timpul celui de-
al doilea război mondial, Ungaria a predat peste 150.000 de evrei pentru gazare Germaniei, un paradox este acela că
evreimea mondială simpatizează mai degrabă cu ungurii decât cu românii. Iar campania prin care se prezintă în ţară
şi străinătate poporul român ca antisemit este regretabilă.

52

horthyst la care cetăţenii de etnie maghiară erau incitaţi împotriva statului român’’9.
Relevând schimbarea bruscă a planului editorial, într-o şedinţă a redacţiei ,,Revistei
Fundaţiilor Regale’’ din 18 septembrie 1944, Constantin Rădulescu Motru avea să noteze în
 Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 
jurnalul său: ,,Evreii care ştiu rusă sunt la mare preţ. Până mai ieri, asemenea evrei erau
închişi şi bătuţi la Poliţie, astăzi sunt îmbrăţişaţi şi invitaţi să scrie cât mai des’’10.
Promovarea cultului jertfei pentru patrie nu va fi detestabilă niciodată. Unii le-au
spus fanatici, dar era moarte în numele unui ideal, ceea ce e rar. Şi acum, mai mult ca
oricând, nu strică românilor patriotism, demnitate, cinste, altruism! A lucra benevol la un
drum, un zid, o biserică o troiţă, nu e ruşine.
Din păcate pentru istoria noastră, ceea ce iniţial a fost un fenomen românesc curat,
având un caracter autohton, naţionalist, patriotic, studenţesc, altruist, dezinteresat, va
sfârşi în teroare şi asasinat. Reprimată adeseori nedrept, beneficiind de complicităţi 11
inclusiv din rândul politicienilor şi al Poliţiei, infiltrată cu infractori notorii 12, de comunişti şi
de informatori ai Siguranţei, într-un permanent război cu Poliţia, Jandarmeria, politicienii,
regele, camarila, Mişcarea Legionară ajunge la crimă!
România anului 2006 înregistrează multe din simptomele grave ale perioadei
interbelice, are nevoie de adevăr istoric şi de moralitate în politică. În condiţiile de azi însă,
Mişcarea Legionară ar fi o gravă anomalie. Doar dacă amintim că l-au ucis pe savantul Nicolae
Iorga, un mare român şi una dintre cele mai mari personalităţi ale Europei, am spune totul.

A EXISTAT ŞI PROVOCARE

,,Cu-o simplă măsură de poliţie [guvernul, n.n.] a lovit în pătura cea mai
onestă în năzuinţele ei, într-o vreme când atâţia nebuni sunt îngăduiţi să urle pe la
toate răspântiile şi atâţia amnistiaţi ai Curţilor Marţiale îşi plimbă slobozi
zgomotoasa lor impertinenţă…’’
(Octavian GOGA)13

Când în 1933 legionarii pleacă la Târgu Jiu cu o camionetă, pentru a face campanie
electorală, fără a încălca vreo normă, sunt permanent urmăriţi de agenţii Poliţiei, care
operează arestări la Oraviţa şi care primiseră ordin să le spargă pneurile! După o zi la beci,
procurorul îi eliberează. Având planul tehnic aprobat, la 10 iulie 1933, elevi cu vârste
cuprinse între 12-16 ani, sub îndrumarea unor legionari, construiau benevol un baraj în satul
buzoian Vişani, afectat de inundaţii. Sunt bătuţi de jandarmii locali, ordinul fiind dat de
subsecretarul de stat la Interne Armand Călinescu, fără informarea ministrului Vaida-Voevod.
Vă daţi seama? E vorba de Poliţia Statului Român, nu de o societate privată de pază.
Când se organizau conferinţe şi dezbateri, Prefectura Poliţiei Capitalei trimitea câte
o duzină de poliţişti şi comisari la intrările Fundaţiei ,,Regele Carol I’’. După nenorocitul
9
I.Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în sec. XX, p.46
10
C.Diac, La vremuri noi, tot noi, în ,,Jurnalul naţional’’, marţi, 11 aprilie 2006
11
Este îndeajuns să amintim un caz uimitor: la 19 mai 1940 Poliţia reuşea să-l aresteze pe Horia Sima în comuna
Comorişte, judeţul Caraş Severin. Eliberat din arestul Siguranţei Generale la 13 iunie 1940 este numit ministru al
Cultelor şi Artelor la 4 iulie acelaşi an!
12
De pildă, au existat şi numeroşi infractori ai vremii care comiteau furturi şi tâlhării îmbrăcaţi în cămăşi verzi, fiind
apoi arestaţi şi catalogaţi în mod generic de către Poliţie şi presă drept ,,legionari’’
13
O.Goga, Mustul care fierbe, p.62

53

II.270 54 . lovit cu vâna de bou. fie avansaţi!16 Ca urmare.. . iar poliţiştii din subordine sunt fie decoraţi. Istoria României în date. ministrul de Interne Arthur Văitoianu a ordonat o anchetă urgentă. liberalul Gh. studenţii demontează placa comemorativă a lui Duca. atunci când Manciu compărea într-un proces la Judecătoria Ocolului II Iaşi.Diktat de la Viena.. La 31 mai 1924. legionarii sunt loviţi de poliţişti la ordinul aceluiaşi Manciu. din care rezulta că poliţistul trebuia destituit. Acesta îl împuşcă mortal pe Manciu. care .. echipa fiind condusă de comisarul Eugen Clos.Scurtu.Comandor al Coroanei’’.. el şi alţi aprox.omul de încredere al prefectului Poliţiei Capitalei’’. Serviciul Special de Siguranţă Iaşi informa ministrul de Interne despre existenţa unui plan de asasinare a prefectului Poliţiei. Eliberaţi. pentru care legionarii hotărăsc să instituie echipe ale morţii17. lipsa curajului? Tot Poliţia Română. intentat de studentul Comârzan. Poliţia i-ar fi pus în vedere acestuia să plece din ţară. cms.Mârzescu.Huşanu şi cms. I. Codreanu este atacat de o echipă de poliţişti. Trenul era pus la dispoziţie de chiar ministrul de Interne Ion Inculeţ. O campanie împotriva lor o ducea ziarul . Poliţia gării a alarmat jandarmii din Sinaia şi . conduşi la Prefectura Poliţiei 15. ameninţaţi cu armele. pentru a-i striga în faţă regelui nedemnitatea. sunt 14 D. subcomisarul Văsăiu şi de subordonaţi14. o sfărâmă şi urinează pe fragmente18.Guvernul. I. Din unele surse.Argetoianu.Străjerul’’ al lui Tăzlăoanu.o extraordinară canalie’’. dar fusese tras semnalul de alarmă19. Studentele care mergeau spre mitropolie sunt de asemenea lovite cu bastoanele de către poliţişti. Hotărârea va fi pusă în aplicare la 25 octombrie 1924.20 16 I. în caz contrar urmând a fi împuşcat sub un oarecare motiv.Giurescu. p. La 28 iunie 1924.Manciu. la 3 şi 5 iunie vor ţine întruniri. Codreanu ar fi fost bătut în asemenea hal. arestări arbitrare ale tinerilor… În aprilie 1924. Potrivit lui Argetoianu.157 17 Pe marginea prăpastiei. din gara Sinaia. n. împiedicându-i  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  să ajungă la Palatul Regal. În drumul spre Târgu-Mureş.. el fiind autorul stării de conflict şi cel care-o întreţinea.. p.garantase pentru cuminţenia studenţilor’’. Contrar aşteptărilor. pe baza unei hotărâri a studenţilor. Ca urmare.). p. Numit de ministrul de Interne. în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu.Manoliu va muri în scurt timp la spital.. În tabăra de muncă voluntară de la Ungheni. Gh.385-386 15 N. în importanta funcţie de prefect al Poliţiei Iaşi. Studentul Gh. când suveranul. Însemnări zilnice. alături de o serie de militari şi politicieni şi-au dovedit laşitatea. din pricina loviturilor primite. încât şi-a pierdut ..Crăcea. p. pp. în septembrie 1923. studentul Virgil Rădulescu arăta cum .n. peste doar câteva zile guvernul Ionel Brătianu venea cu proiectul legii privind reprimarea unor infracţiuni contrare liniştii publice (legea Mârzescu). Siguranţa Generală şi Poliţia Capitalei lucrează la îndemnul ocultei’’. p. legaţi. în vizorul lor fiind şi chestorul Vasile Parizianu .bărbăţia’’.fără să se fi arestat nici unul’’ (turbulent. protestând faţă de violenţa poliţistului. Istoria românilor în secolul XX. la Sinaia ordinul autorităţilor era acela ca trenul să nu oprească. Dezvăluiri legionare. La congresul Tineretului Universitar de la Târgu-Mureş (3-5 aprilie 1936). 50 de tineri sunt arestaţi la Iaşi. legionarii contraatacă.58 18 C. al cărui avocat era Codreanu.C. Cine intervenea.Clos fiind răniţi. Informat despre violenţele cms.Buzatu. Constantin Manciu se dedă la violenţe nejustificate. La 8 mai episodul se repetă.267 19 Ibidem. este decorat cu titlul de . la 31 august 1940 legionarii şi patrioţii români organizează o demonstraţie de protest în zona statuii lui Mihai Viteazul de la Universitate. torturi. bătuţi de comisarul Manciu.

ceea ce notarul a refuzat 22.Se crede că intenţionat i-a dat acest nume.. Haiduc recomandă ca Duduia să plece pentru câtva timp în străinătate. dar studenţii decuplează ultimul vagon.15 este supravegheat de agenţii Siguranţei. organizaţie al cărui preşedinte era Ion Inculeţ. a demisionat şi.I.41 23 Ibidem. scria: . La 29 ianuarie 1939 prof. lucru care.P.N. f. iar un altul. Însemnări zilnice. Câteva date cronologice din confruntarea Poliţie . îşi continuă drumul după ce imobilizaseră pe mecanicul act de anarhie fără precedent. joi. f. prima pe listă fiind Duduia.L. cerând să i se dea numele Codreanu Ioan. Gh. poate fi vorba de o atragere în colaborare de către Siguranţă.N. ea nu va voi.Mai suntem guvernaţi?’’ La 9 aprilie. Mureşanu din comuna Independenţa. constatându-se că . îi cere unui prieten (Dragomir) să-l roage pe Sima să-i găsească o altă locuinţă. Otto Reiner îl va împuşca mortal pe profesor25. Are vreo 200 de oameni gata la nevoie’’24. Ar mai trebui menţionată isteria antilegionară care cuprinsese instituţiile statului.17. f.18 22 Ibidem. trenul se pune în mişcare. . Astfel. . de către legionari 55 . Eugen Titeanu demisiona. Sau: Gheorghe Gh. pentru a ţine trează ideea fostei organizaţii legionare.. în care se aflau jandarmii.cazul Cristescu’’.potrivit unor cercetători.Aviator Iliescu nr. subsecretarul de stat de la Interne.63 24 Carol al II-lea. pp. Un agent este rănit. şi-a botezat un copil Corneliu.. La întâlnire în locul lui Dragomir vin poliţişti.275 21 A. Argetoianu avea să se întrebe: . în semn de protest.V...Hanganu din Piatra Neamţ a scris în registru .C. vol. voi interveni. 20 25 Otto Reiner va fi şi el asasinat la Jilava. I. trăiască Corneliu Codreanu!’’23. Lăpuşna. Aflând că imobilul din str. regele Carol al II-lea avea să amintească de un anume Haiduc de la Siguranţă. pe bună dreptate. p. l-am chemat pe Gavrilă Marinescu pe chestiunea ştirilor de la Haiduc.. membru al P.Cu aceiaşi credinţă în Căpitan.G.Argetoianu.îmbarcaţi.. îi lipsesc însă banii necesari de la Ordine Publică. la locuinţa bătrânului prof.Am primit o informaţie de la Haiduc. vor începe asasinate.legionari 20 C. la cabana Dochia. Vasile Cristescu.. care-mi spune că dacă până la sfârşitul lunei nu se va produce lovitura de stat a Gărzii de Fier. care-l ţinea la curent. s-a prezentat la primărie pentru a declara naşterea unui copil. În însemnările sale. în mod neoficial. La 3 decembrie 1938 Poliţia descoperă tipografia Mişcării Legionare din cartierul Colentina. 19 martie 1937. aşa cum a fost .pentru prostiile lui Inculeţ’’20. judeţul Vaslui. dă asigurări că este cu ochii în patru. Fond D. cu anumite informaţii. Dosar 15/1938. Aşa s-a ajuns ca într-o notă din 18 iulie 1938 să se menţioneze: Constantin Samson din Comuna Tanacu.Constanţa.unele pietre aveau gravate pe ele svastica’’. Însemnări zilnice. […] Spre seară. S-au luat măsuri pentru a se verifica dacă se mai repetă acest caz’’ 21. desigur.. jud. Vasile Cristescu avea să fie ucis de Poliţie într-un schimb de focuri cu Poliţia.cpt.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Gh. la primăria Rădăuţi s-a primit material de la cariera de piatră Burdujeni.Duca. pentru care nu s-au luat măsuri! După acest incident. Despre cel ce-i va urma lui Codreanu – vorbim aici de Horia Sima .1.

cit. op. . dar fără rezultat. . prin care se lovea în interesele noilor veniţi. Acţiunea lor era determinată de considerarea lui Angelescu ca unul dintre iniţiatorii legii pentru reglementarea proprietăţii în Dobrogea. se confiscă jurnale. Poliţia intervine şi-l arestează sub acuzaţia de provocare de agitaţie antidinastică. În martie 1932. se înregistrează răniţi. 26 I. 231 28 N.Forţu organiza o întrunire. .. pp. p. prin schimbarea medicamentelor pentru afecţiuni cardiace cu otravă. La 21 iulie 1930. În decembrie 1933 este arestat în miez de noapte Sterie Ciumetti. Gh. După interogatorii şi torturi. întrucât revolverul era defect. Studentul Virgil Teodorescu este împuşcat la Constanţa. rănindu-l.231 27 La Borşa. Casa îi este devastată de poliţişti. La 17 ianuarie 1933. La 7/8 mai 1938 profesorul. ţinut până la 7 februarie. Jandarmii trag focuri de armă. arhiva ridicată. ..cit. de a publica mai multe articole defăimătoare la adresa românilor27.Buzatu. adolescentul îşi motivează gestul prin gestul directorului. În aprilie 1938 Poliţia face descinderi la sediile legionare din toată ţara. Gh.Cuvântul’’ Nae Ionescu este ridicat de Poliţia Capitalei din locuinţa sa.N.Angelescu (preşedinte al organizaţiei P. fiind surprins de poliţişti în timp ce lipea afişe legionare. câteva case sunt incendiate.Adevărul’’ şi apasă pe trăgaci.Palaghiţă. Poliţia Capitalei va efectua cu acest prilej numeroase arestări. .Scurtu. aflaţi la mâna evreilor.Scurtu.126 56 . în discursul său ofensându-l pe rege şi avânt cuvinte elogioase la adresa principesei Elena.Crăcea. p.Palaghiţă. secretar general al Gărzii de Fier. documente şi cărţi. români macedoneni. Preoţii şi patru studenţi sunt închişi la Sighet. . Ziua Unirii (1933) este prilej pentru un grup de studenţi legionari pentru a aşeza o cruce pe mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Preoţii sunt atacaţi cu pietre de cei vizaţi.22 30 Nae Ionescu mai fusese arestat la 2 ianuarie 1934. În 1930. eliberat. este împuşcat de comisarul Panova şi aruncat în lacul Fundeni28.Buzatu.Beza trage mai multe focuri de revolver. Asociată cu Garda de Fier (deşi tinerii nu erau legionari). Poliţia intervine în forţă. ajungându-se la încăierări sângeroase. Şt.162 29 Şt. iar la faţa locului vine chiar ministrul de Interne. un grup de patru studenţi s-a prezentat în audienţă la subsecretarul de stat C. fotografii.. arestat din nou în seara aceleiaşi zile (!). legionarul Gheorghe Negrea este asasinat de Poliţie29. filozoful şi directorul ziarului . la 15 martie 1940 este asasinat de poliţistul care-l păzea.Dumitrescu. Chestionat. iar el este escortat doar în cămaşă la Poliţia Capitalei. În timp ce acesta le citea memoriul. . p. după o lună26. În ele deplângeau soarta românilor maramureşeni. care va fi eliberat de la Văcăreşti. Caliacra).. Gh.45. op. I. toate rămase fără rezultat. . substituirea făcându-se la farmacia Chihăiescu. în cursul anului 1922. acuzat de agitaţii legionare30. Dezvăluiri legionare.Dimineaţa’’).. Istoria românilor în secolul XX. Cartierul bucureştean Văcăreşti este scena unor confruntări între legionari şi evrei. La 12 ianuarie 1934. acţiunea lor se va solda şi cu arestarea lui Codreanu. un licean ieşean. (evreul Emil Socor. Este imobilizat de poliţişti. profesorul Gh. director şi la . Aflat în arest. I.Ţ. C. . se fac arestări. Istoria românilor în secolul XX. 22 noiembrie 1933. p.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . Consiliul de Miniştri autoriza Ministerul de Interne să interzică Garda de Fier. intră în sediul redacţiei . . un preot ortodox şi unul unit au adresat mai multe memorii autorităţilor.

Au loc mari razii poliţieneşti la reşedinţele cunoscute ale legionarilor.. p. op. anchetată la Poliţia Capitalei. iar pentru a scăpa de condamnare. Ion Mităr. Dezvăluiri legionare. legionar.Nicolae Dumitrescu. Ion Pop.cit. în scopul descoperirii persoanelor care găzduiesc legionari. Gheorghe Clement. cerându-i în schimb lui 31 Legionarii l-au agresat la viaţa rectorului după ce. Poliţia înăspreşte normele referitoare la ţinerea cărţilor de imobil. de către un . acesta promite poliţiştilor că-l va preda el însuşi pe şeful organizaţiei legionare. Anton Barbu. Sunt anchetaţi şi torturaţi.comenzi’’. la mijlocul lunii februarie 1937 are loc o întrevedere Carol al II-lea – Corneliu Zelea Codreanu. în clădirea Poliţiei Capitalei. (fost apărător al studenţilor legionari în  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  procesul împuşcării la 28 noiembrie 1938 a rectorului Ştefănescu Goangă) 31. descoperă un plan de asasinare a lui Horia Sima şi a altor fruntaşi legionari.Carpaţi. iar la 2 martie guvernul Tătărescu închide toate universităţile 32 Traian Popescu.33 35 N. Madrid.7 36 Ibidem. inventatorul unor aruncătoare de flăcări. intenţia de a instaura un guvern legionar. În noaptea de 3 decembrie 1938 toţi trei sunt duşi la marginea Clujului şi împuşcaţi de poliţistul Vulpescu32.. 1982. . la cererea lui Gabriel Marinescu şi a lui Ştefănescu-Goangă. . pp.. Un legionar din provincie fusese surprins în Capitală având asupra sa un pistol. p. prin asasinarea premierului şi a regelui de Boboteaza anului 1939. în noaptea de 4 ianuarie.87 33 Şt. tânăra Lucia Grecu. Acuzaţi de organizarea unei lovituri de stat.Palaghiţă. Petre Fleschin. a legionarei Nicoleta Nicolescu34. La 25 ianuarie 1939 în arestul Poliţiei Capitalei este spânzurat lt. comisarul Vulpescu scoate din închisoare pe avocatul Nicolae Făgădău. La 29 ianuarie 1939.Iosif Grama. ASASINAREA LUI CORNELUI ZELEA CODREANU Î n condiţiile erodării accentuate a încrederii populaţiei în marile partide politice. la 26 februarie 1937 se desfiinţează cantinele şi se închid căminele studenţeşti din centrele universitare. Petre Andrei. suveranul exprimându-şi simpatia pentru Mişcarea Legionară. pe Bică Anania. Aurel Nunţiu. pentru smulgerea cu orice preţ a mărturisirilor avocatului fiindu-i . În primăvara anului 1941 este arestat de Poliţie preotul Vasile Boldeanu. Aşa încât îi solicită preotului o întâlnire. Ed. se sinucide. 10 iulie 1939 – asasinarea de către poliţiştii bucureşteni.. legionarii aflaţi în exilul german (apreciaţi la aproape 400).Crăcea. . Masacrul. Dorca Afilon. Virgil Noaghea. . . dorinţa de înlăturare a guvernului Tătărescu şi de numire a sa în fruntea executivului. p. . sărind de la etaj. Ulterior aceştia vor fi ucişi în arestul Poliţiei Capitalei33. p. la care vine… Poliţia35. La sfârşitul anului 1942.119 34 Ibidem. . 19-24 decembrie 1938. orchestrate din umbră de rege şi de camarilă. ar fi fost aruncată. Poliţia arestează un grup de legionari bănăţeni .sparte’’ testiculele. potrivit legionarilor. V.comando’’ instruit de Siguranţă şi trimis de directorul Eugen Cristescu36.30-32 57 . Din exces de zel ori ca urmare a unei . şoferul acestuia şi un muncitor. .

Cosma ş. Primii executaţi au fost cei din maşina escortată de mr. apoi la 30 martie 1939.Ionescu şi preotul militar col. Cum se ajunge la asasinarea istoricului şi consilierului regal Nicolae Iorga? Acuzat de Codreanu de . Ştefan Gherovici41 (comandantul închisorii). va fi asasinat de legionari la Închisoarea Jilava 42 Ioana Damaschin.Z. Grupul de jandarmi însărcinat cu escortarea şi implicit cu asasinarea legionarilor.căpitanul mişcării’’.Codreanu. op. era condus de maiorii Dinulescu şi Macoveanu. fostul diplomat Ivor Porter  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  spunea că.Gherovici le porunceşte subofiţerilor să uite tot ce-au văzut. în cea de-a doua restul de 4 legionari).col. maiorul folosind pe post de cobai chiar pe unul dintre şoferii celor două dube (într-una se aflau C.. Simulacrul însă merge până la ridicol. s-a adresat Parchetului Militar.29 40 N. având la activ un trecut antisemit şi anticomunist’’37. col.Cartea Românescă’’ exista un stand cu carte legionară. III. Târgovişte. Iorga s-a consultat cu Armand Călinescu. în timp ce se afla la Şcoala de Arte şi Meserii din capitala Moldovei. solicitând deschiderea unei acţiuni în justiţie39. Legionarii sunt aruncaţi în groapă împreună cu valizele personale. medicul legist lt. col. Groapa comună era deja săpată şi acesta un semn al premeditării. mr. Ed.141 41 Este vorba de acelaşi Ştefan Gherovici. condusă de un agent provocator al Poliţiei..33 38 La cunoscuta librărie . Pentru a descuraja o eventuală deshumare. în noaptea de 26/27 mai 1938 ora 03.Palaghiţă. iar plt. Înainte de comiterea faptelor. fost şef de serviciu în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei. maşinile cu deţinuţi au pornit de la Râmnicu Sărat în noaptea de 29/30 noiembrie 1938. deşi se pronunţase pentru sprijinirea comerţului naţional. Codreanu şi camarazii săi ajung în cele din urmă la închisoarea din Râmnicu Sărat.Porter. fiind consilier regal. câţiva puşcăriaşi vor turna apoi o placă de beton peste groapa comună. ei au fost împuşcaţi’’42. foarte bine vândută. fiind secret de stat.Codreanu să-l proclame .Dinulescu pocneşte din călcâie şi spune: . în 1938. pe care-l găsim semnând buletine informative. Fapte din umbră. la fel ca şi cantinele legionare..Gherovici cu 1 mil. deşi Iorga ceruse achitarea.Sârbu cu 20 de mii şi un concediu..Z. Pretextând existenţa unor informaţii potrivit cărora legionarii urmau să deshumeze cadavrele camarazilor lor.cit. Îmbrăcaţi în uniforma ţării. închis de guvern.30 se pronunţă condamnarea la 10 ani de muncă silnică. orele cinci dimineaţa40.Junimea Română. p.necinste sufletească’’38.Codreanu şi alţi 9 inşi. Pasiuni regale. p.Vasile Zeciu. Despre cel ajuns căpitan al Legiunii Arhanghelul Mihail... Arestat la 17 aprilie 1938.. 1998. Codreanu refuză şi acum se produce ruptura definitivă între cei doi. Jandarmii şi-au continuat drumul spre Capitală.Gherovici ordonă jandarmilor să-i dezgroape. Grupa va îndeplini şi formalităţile semnării unui act.Macoveanu. Istoria mişcării legionare. mr.magistrat Dan Pascu. Transferaţi de la Jilava la Doftana (19 iunie 1938).a. p. iar la Jilava sunt aşteptaţi de col. Pentru a ajunge la Bucureşti. iar col.. Plutonierul Sârbu este cel care-l ucide pe C. Deoarece la kilometrul 30 de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti prizonierii i-au atacat pe jandarmi cu scopul să evadeze. jandarmii au fost instruiţi de maiorul Dinulescu în ceea ce priveşte folosirea ştreangului. ucigaşii îşi vor primi apoi simbria: comandantul Jandarmeriei. . iar peste cadavre sunt turnate 15 damigene de vitriol (acid sulfuric).a căzut sub influenţa Gărzii Creştineşti Naţionale.34-35 58 . Iorga a socotit oportună închiderea cantinelor 39 Preot Şt.Am onoarea să raportez că am avut ordinul să transport 14 condamnaţi de la închisoarea Râmnicu Sărat la închisoarea Jilava Bucureşti. pp.. g-ral Ioan Bengliu este premiat cu 4 mil. 37 I.

Se fac sute de arestări. Armand Călinescu desemnează pe comisarul Vulpescu pentru a executa represiunea. În cadrul aceluiaşi proces.. Au loc violente ciocniri cu Poliţia. Ion Căproiu din cadrul Jandarmeriei 44 Comandamentul Militar al Capitalei. de la Strejnic (jud. BALOTA-VLĂSIA ŞI PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI . Ştefan Logigan. sub preşedinţia prim-preşedintelui. trimiţând totodată în oraş Brigada Mobilă. colonel-magistrat Vasile Gelep43. STREJNIC.Uniforma mi-e dată la curăţat. M-am pişat pe ea. 26-27 noiembrie 1940. km 40+100). cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941. în Cluj legionarii organizează manifestaţii de protest. când am aflat cum a cedat guvernul nostru la Viena’’. Asasinatele de la Jilava. începea dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârşite la Închisoarea Militară Jilava.2 POLIŢIE LEGIONARĂ ŞI ASASINAT ASASINATELE DE LA ÎNCHISOAREA JILAVA. De o mare amploare şi complexitate. Bucureşti. în noaptea de 26/27 noiembrie 194044. au compărut şi acuzaţii pentru crimele din aceeaşi noapte de la Prefectura Poliţiei Capitalei. o formaţiune  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  recunoscută pentru competenţa în materie. învinuiţi de sechestrarea şi de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu şi a unor poliţişti.) Cezar Popescu şi cpt.1. Să vorbim puţin despre ceea ce putem considera germenii poliţiei legionare.magistrat (rez. 5. (un ofiţer de Armată după Diktatul de la Viena – 30 august 1940) 1. La aflarea veştii. organizaţia studenţească 43 Completul de judecată a fost compus din lt.POLIŢIA LEGIONARĂ La 9 iulie 1941. Alexandru Petretrescu. Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei. 1941. cpt. magistrat dr. în continuare se va cita Asasinatele 59 . p. Monitorul Oficial şi Imprimeria Statului. Ca urmare. Potrivit unui fost legionar.Prahova) şi din pădurea Balota-Vlăsia (situată pe drumul spre Ploieşti. Snagov şi Strejnicul.col. în cursul anului 1937. mulţi studenţi fiind bătuţi şi închişi în lagărul de la Miercurea Ciuc. SNAGOV.

de la Poliţie. p. instituţii care se dovediseră impermeabile la influenţa Gărzii. a contribuit la căpătarea unui capital de simpatie. Mărturia vine la procesul lui Eugen Cristescu şi-l viza în special pe prefectul Gabriel Marinescu şi pe Armand Călinescu49.358 46 A. o realitate care demonstrează derapajul unui regim ce se voia de ordine şi legalitate. dominaţi de impulsuri primare.M. Ed. II. Memorii (1916-1944).. .. Ocupat cu guvernarea unei ţări în derivă. care a avut printre preocupări şi istoria noastră 50.. asul serviciilor secrete româneşti. care. Sub un ministru de Interne şi un prefect de poliţie legionari. dublaţi cu legionari.. 1994. .145 49 C.317 50 K.. în opinia lor. .Gardă Legionară’’.pentru păstrarea ordinii interne nu se mai poate pune bază pe actuala Poliţie şi Jandarmerie’’45.C. De asemenea. p.Poliţia legionară’’. care au acţionat ca factori de represiune şi anchetă. starea de degradare morală din ţară.. aşa cum intenţiona Horia Sima. Bucureşti. op. p. pe care o menţionau în rapoarte şi note-sinteză.Membrii acesteia fuseseră recrutaţi dintre elementele cele mai puţin dezirabile ale societăţii şi nu aveau nici o pregătire profesională’’.Roza Vânturilor. Istoria loviturilor de stat.Stoenescu. datorită fermităţii generalului Antonescu şi opoziţiei Armatei. în cadrul ministerului s-a decis constituirea unui corp de poliţie auxiliar . pe care poliţiştii şi agenţii de Siguranţă o remarcau foarte bine. p. Dacă fişele de personal ale celor de la Prefectura Poliţiei Capitalei au fost întocmite chiar de Horia Sima48. În Bucureşti şi în alte oraşe. au reuşit să se infiltreze într- o instituţie fundamentală a statului român.. România (1866-1947). fără urmă de umanitate.367 48 Şt.M. Este evident că legionarii au observat amestecul aparatului administrativ-poliţienesc în alegeri.Stoenescu. 45 A. forţele de poliţie erau de- acum infiltrate cu legionari’’. ei au căutat să câştige controlul asupra Poliţiei şi asupra Armatei. p. . au atras complicităţi. n-am nimic de spus.000 [de voturi] fiind escamotate de Ministerul de Interne’’. determinând o gravă carenţă a acesteia. generalul nu avea cum să controleze acest proces care se declanşase. s-au substituit unei autorităţi publice. nu trebuie să ne iluzionăm că infiltrarea ideilor legionare în Poliţie s-a produs abia în 1940..Hitchins. Poliţia legionară reprezintă unul dintre cele mai grave aspecte ale istoriei noastre.Palaghiţă.N. Indivizi fără nici o pregătire poliţienească ori juridică. Stenogramele Consiliului de Miniştri. Eugen Cristescu. p. au comis crime. În culise.1. Scopul poliţiei legionare era acela de a fi folosită împotriva adversarilor regimului.bucureşteană a înfiinţat o . Garda de Fier .Troncotă.103 47 SD . încadrare după toate regulile vremii. au creat dezorganizare. Istoria loviturilor de stat.va declanşa încă de la începutul lui octombrie 1940 un val de violenţe şi abuzuri. Poliţia legionară a avut girul conducătorului statului: . Intrarea în acţiune a acestei pseudo-poliţii – care se va face cu consultanţa SD-ului 47 german . de răzbunare.Ambiţiile conducătorilor Gărzii erau fără limite – considera Keith Hitchins. A.492 60 . verde. la puţin timp după instalarea ca ministru de Interne a generalului  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Petrovicescu.Sicherheit Dienst.circa 300. un istoric străin. la sugestia lui Horia Sima.cit... Campaniile electorale (în special cea din 1937). II. au săvârşit infracţiuni de drept comun. să poarte cămaşă albastră. vol.Aveţi toată latitudinea..I. Aşadar. Infiltrarea legionară nu a reuşit în cazul Serviciului Special de Informaţii. anarhişti şi pe alocuri comunişti (pe unii îi vom găsi aciuaţi în noile structuri constituite la venirea comuniştilor la putere). dublaţi toate elementele de la Siguranţă. dar să facă parte din aparatul oficial’’46.şi-a format propriile sale forţe de poliţie.

82 54 M.. p... la orele 9.82 52 Pe marginea prăpastiei.. după rebeliune este numit un fel de administrator al Bucovinei.Fabricius. că poliţia legionară nu poate face arestări şi descinderi. Ce anume căutau.. unde este interogat. Or.A fost ceva dezgustător – o lungă silnicie.era un organism de partid. op.. iar la opoziţia categorică a Marthei – soţul său era grav bolnav şi va răposa la 2 iulie 1941 – unul dintre legionari a cerut la telefon Siguranţa Generală – raportând că . prin respectarea legii..doi legionari tineri.378 56 Pe marginea prăpastiei. II. au ocupat funcţii de comisari-ajutori. emitea a doua zi un comunicat în care reafirma: . II. nu s-a aflat. este ridicat de poliţia legionară de pe un teren de sport din Snagov. conflictul violent cu Armata.. Clare Hollingworth. p.Bibescu. pentru orice faptă. aceasta scăpând datorită unei stratageme: se dezbracă. poliţia legionară efectua o percheziţie chiar în palatul brâncovenesc de la Mogoşoaia. exibând legitimaţii  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  de poliţişti. Bucureşti. Deosebit de importante pentru noi sunt aprecierile situaţiei făcute de W. Un alt englez. pe care îl voim. II. p. la 4 octombrie 1940. Poliţia legionară . a lui Constantin Brâncoveanu… Într-una din camere.Humanitas. corespondenţa domnitorului Gheorghe Bibescu.. . agenţi secreţi ori agenţi informatori. compus din oameni care ignorau legile şi regulamentele de ordine’’56. poliţia legionară chestiona până şi pe servitoare.Autonomous’’. Operaţiunea . în 1941 58 Pe marginea prăpastiei. Astfel. apoi transportat la Siguranţa din Bucureşti. . p.de justiţie şi execuţie’’51. Căutau o femeie. Istoria loviturilor de stat. nişte indivizi siniştri (însoţiţi din fericire de membrii ai vechii poliţii. în intervalul 9-18.106 61 . încercarea de a se substitui Poliţiei. pp. de pe str.Nu mai este nici o femeie aici!’’ . Ed. în dimineaţa zilei de 25 septembrie 1940. ambasadorul german la Bucureşti.piraţi’’.) era cum să scape de caz fără să-şi atragă răzbunarea legionarilor’’ – avea să consemneze acelaşi diplomat britanic. 51 I. n. Alexandru Rioşanu57 sublinia. loviţi cu revolverele53.Stoenescu.M. generalul Ion Antonescu. Tinerei cu mustaţa abia mijită au fost numiţi comisari de poliţie. mai mulţi petrolişti din Ploieşti sunt arestaţi sub acuzaţia de sabotarea cisternelor de petrol. De fapt.83 53 I.. ofiţeri de poliţie.să transforme instituţia Poliţiei de stat într-o anexă a Mişcării Legionare’’52. oameni care-mi mai intraseră în casă. face o infecţie renală şi moare tânăr. nu o pot face decât organele create de lege şi pedeapsa. dus la sediul legionar din Ploieşti..Cercetarea de orice natură. cu alte cuvinte funcţionari superiori. în căutarea unor ascunzători secrete. au ridicat un chimist englez din laboratorul său’’.Porter. 1991. p. cerând să fie luată aşa. funcţionar la Astra Română – Compania Shell.Robert de Flers. I-au luat manuscrise. Subsecretarul de la Interne. într-un stat de ordine cum este acela naţional-legionar.Actele exponenţiale ale degradării sale naţionaliste – după cercetătorul Alex Maihai Stoenescu – au fost: desconsiderarea legilor ţării. De vigilenţa acestora nu scapă nici casa bucureşteană a lui George Bibescu. Semnalându-se tot mai multe abuzuri. după ce-i numea pe aceştia . II.Problema agentului (de Siguranţă. Englezii sunt bătuţi. potrivit mărturiilor fostului spion britanic Ivor Porter.n. căutând .255-256 55 A. un apropiat al lui Antonescu.Porter. colonel de cavalerie în rezervă. prin sprijinirea Poliţiei şi Armatei’’55. se cunoaşte că orice formaţiune politică sau civică de dreapta se constituie doctrinar pe principiul ordinii. p.cit. Jurnal politic. La 23 noiembrie 1940. cu prilejul unor serbări filantropice…’’54 La ora 11 sosea însuşi Alexandru Ghica şi sub îndrumarea sa legionarii verificau inclusiv pereţii. La 1 octombrie pătrund în locuinţa unei jurnaliste britanice. nu o poate aplica decât justiţia’’58. .83 57 Alexandru Rioşanu.

dacă sunt împuterniciţi cu acte în regulă. la 30 octombrie Sima emitea şi el un comunicat.guru’’ şi. p.. chiar doi dintre foştii comisari legionari de la Prefectura Poliţiei Capitalei. în uniformă.bună’’. ediţie îngrijită de R. 59 Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane şi române. 1998. acelaşi director emitea un ordin..n.Ghica. Poliţiştii legionari aveau birouri în clădirea Prefecturii Poliţiei Capitalei..n.48 60 Şt.Pintilie.Vlad. n. consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 62 . Membrii Poliţiei legionare erau cazaţi în chiar sediul Poliţiei Capitalei. participau la acţiuni poliţieneşti. în care preciza: sediul este în Splaiul Independenţei nr.legionarii servesc ca auxiliari ai Poliţiei de stat. Ed.D. Când la 2 octombrie 1940. se înţelege că întotdeauna.). directorul general al Poliţiilor. anchetau şi arestau. iar al Siguranţei Generale pe B-dul Carol nr.. Despre abuzurile comise.. p. dedându-se la acte reprobabile60. acesta comunica ministrului său de externe: .Poliţia de stat poate face apel la cadrele legionare oricând va fi necesar’’62. Aveau în Ştefan Zăvoianu înainte-stătătorul. p.46 62 Pe marginea prăpastiei. în beciurile Poliţie Sociale sau ale Siguranţei. în caz contrar riscând să fie denunţaţi. li s-au amenajat dormitoare pentru 140 de persoane. beneficiau de baza logistică şi. Abuzurile se ţineau lanţ. în general. iar . un veritabil . II. Mihail Moruzov adresa o plângere. Ernest Crăciun şi Dumitrescu. Arestat în noaptea de 5/6 septembrie 1940 şi deţinut în arestul Prefecturii Poliţiei Capitalei. Ieri (6 ianuarie 1941. el nu era însoţit în primul rând de un poliţist de carieră.. ci de unul din partea poliţiei legionare. prefectul s-a oprit asupra primului.După ce poliţia legionară va face mai multe percheziţii domiciliare. n. în care amintea că . op. aveau acces la documente secrete. Familiile celor arestaţi din dispoziţie Comisiei Speciale de Anchetă Criminală65 nu puteau vorbi cu aceştia fără aprobarea Biroului II al poliţiei legionare.). de tot ceea ce ţine de o unitate de amploarea Poliţiei Bucureştilor. p. în timp ce la Preşedinţia Consiliului de Miniştri s-a petrecut scena dintre general şi Sima (Ion Antonescu i-a cerut să înceteze abuzurile. însuşi procurorul general al Curţii Militare de Casaţie şi Justiţie vizita arestul. Eremia Socariciu64. un etaj fiindu-le destinat pentru locuire63. Al.67343/ 23 noiembrie 1940. Potrivit bunului lor plac.cit. Serviciul Special de Informaţii. să aibă fotografie şi timbru sec aplicat.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  […] Malaxa a dat din nou arme poliţiei legionare. Prin ordinul nr.75 61. funcţiona prin jurnal al Consiliului de Miniştri şi era prezidată de Eugen Bănescu. Două zile mai târziu. între cuvântul unui . emanate de la organele Ministerului de Interne sau de la prefecţii de judeţ’’. constatând starea . în telegrama din 7 ianuarie 1941.145 61 Sediul Poliţiei Capitalei este precizat pe Calea Victoriei. 3253/23 septembrie 1940. chiar şi aşa participarea la percheziţii fiind exclusă în lipsa Poliţiei de stat.Palaghiţă. Bucureşti. care fusese dezarmată. ar fi spus în timp ce se aflau în penitenciarul de la Aiud: .83 63 Se pare că era vorba de etajul III 64 F.. Făcând referire la atribuţiile şi competenţele poliţiei legionare.Majadahonda.…elemente dubioase sau neverificate se prezentau la domiciliul diverşilor cetăţeni’’ cu revolverul în mână..…generalul Antonescu a cerut lui Sima să se supună întru-totul ordinului său în ceea ce priveşte liniştea şi ordinea publică. puneau în executare măsuri specifice. acuzând regimul greu de arest.45 65 Comisia Specială de Anchetă Criminală a fost înfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr. poliţia legionară a ocupat Prefectura de Poliţiei’’59. II.poliţist legionar’’ şi cel al unui poliţist de carieră. carnetele şi legitimaţiile trebuie să conţină datele de identificare. ordonă celor din subordine obligativitatea colaborării cu conducătorii Mişcării Legionare.

ci eram obligat să anunţ Biroul II ca să delege câţiva legionari ce însoţeau pe agentul trimis de mine’’. Bonaparte nr.supravegheate de agenţi ai Siguranţei Generale’’.. demnitari ori purtători de uniformă. Pentru a-şi acoperi mârşăvia.M. iar temerea de tragere la răspundere era probabil ultima care le trecea prin cap. Al.Izvor66. Cristescu descoperea uimit că cei doi agenţi (Aurelian Brânzei şi Gavril Danciu). Un pseudo-organism de aplicare a legii.. în care denunţa presiunile poliţiei legionare şi-i aducea la cunoştinţă faptul că locuinţa sa şi a subsecretarului de stat de la Interne. pretextând că supraveghează un alt imobil. generalul Gabriel Marinescu. . declarând descoperirea acestuia pe str. în condiţiile în care conducătorul statului nu mai avea încredere în poliţia naţională. 273 68 F. Făcând verificări. Asasinatele.Rioşanu erau .  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  cadavrul este aruncat de la etajul cinci într-un camion. 12 iulie 1941. totul culminând cu venirea cu o seară în urmă a 9 indivizi. membru de vază al veroasei camarile regale.cu un trecut de muncă şi de recunoscută activitate profesională’’69. lângă Palatul Victoria). nemaivorbind de cele obţinute ilegal. elev de liceu.5. .fac parte din grupul de poliţişti basarabeni ai domnului Maimuca’’68... În ceea ce priveşte Poliţia Capitalei. fără precedent 66 Unul dintre cei care l-au ridicat pe L. iar episodul . unde li se refuză eliberarea certificatului de deces. inaugura cazinouri şi petrecea nopţile la jocuri de noroc.168-169 67 Din declaraţia dată anchetatorilor de martorul Eugen Clonţa. cât au acoperit din ceea ce au ştiut? Este neîndoielnică complicitatea la asasinate şi la comiterea altor infracţiuni deosebit de grave a unora dintre cei căzuţi sub gloanţele legionarilor la Jilava. Bătut în arestul Poliţiei Capitalei. De câte ori se executa un mandat de arestare sau de aducere pentru anchetare. În fond erau exponenţii tipici ai unui regim mafiot. nu au ezitat să-l aresteze pe un minor de 15 ani. pp. măcinată de grave disfuncţionalităţi chiar la vârf.legionarii nu-mi îngăduiau ca dispoziţiile să fie executate numai de agenţii mei.. Serviciul Special de Informaţii. nefericitul îşi dădu obştescul sfârşit în zorii zilei următoare. şeful Poliţiei Capitalei. Asasinatele. La 2 noiembrie 1940. II.Poliţia legionară’’ constituie una din marile sincope ale istoriei Poliţiei Române. a fost poliţistul legionar Constantin Gavrilescu. coruptă.63 69 Asasinatele.în realitate făceau supravegherea casei mele’’. Eugen Cristescu adresa o notă generalului Ion Antonescu.211 63 . . care au ameninţat agenţii de pază şi gardianul public cu revolverele. chestor de poliţie. însuşi directorul S.. dus la Spitalul Gardienilor Publici (şos. pp.270.L.Poliţia legionară’’ este unul care nu trebuie uitat.R. În vreme ce i se semnalau abuzuri ale subordonaţilor. Primeau îmbrăcăminte şi erau dotaţi cu cel puţin un revolver. Şi nu era. p. lipsită de probitate. La 17 ianuarie 1941. sub pretextul că a fost surprins în timp ce lipea afişe comuniste. Justiţia privată trebuie însă combătută întotdeauna fără jumătăţi de măsură.. o întrebare rămâne cu răspunsuri parţiale: în ce măsură au cunoscut poliţiştii de carieră abuzurile celor care-i secondau şi ce măsuri au adoptat. azi b-dul Iancu de Hunedoara.I.S. În arestul Poliţiei Capitalei au fost omorâţi poliţişti . Este un fapt de o gravitate extremă.avea să spună la audieri chestorul Eugen Clonţa67. Unii erau veritabili infractori şi ocupau funcţii în care demnitatea ar fi trebuit să fie lucru de căpătâi. îl duc la I. care dusese ţara la dezastru. Din informaţii rezulta că aceştia .. p..Pintilie. Prin urmare.

situat pe latura de est a Palatului Parlamentului (Casa Poporului) 71 Asasinatele. care s-a suprapus organelor de poliţie legal instituite în stat şi a provocat carenţa autorităţii publice’’ . care urma să le soluţioneze. Ş tefan Zăvoianu a întreprins încă de la preluarea funcţiei (5 octombrie 1940) o acţiune concertată. la Prefectura Poliţiei Capitalei. Este lipsit de orice dubiu că influenţa sa a fost hotărâtoare. unele persoane. laolaltă cu întreg ansamblul. În realizarea scopurilor sale. să fi ucis în mod samavolnic în chiar incinta instituţiei unde ai muncit o mare parte a vieţii şi căreia i te-ai dedicat. Printre cercetaţii abuziv se aflau şi unii dintre cei arestaţi pentru a fi cercetaţi de Comisia Specială de Anchetă Criminală. Pe lângă poliţia legionară de la Prefectura Poliţiei Capitalei.. în cadrul căruia se infiltraseră o mulţime de comunişti. cu dispoziţie de încarcerare la Văcăreşti.Anumite organe ale Mişcării Legionare au înfiinţat un corp de poliţie alcătuit din  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  oameni fără pregătire avuabilă. zece pistoale automate . .. urmau să fie chemate în judecată. A doua zi după instalarea în fruntea Poliţiei Capitalei a lui Zăvoianu. . clădirea nu mai există astăzi.75. . în timpul prefectoriatului generalului Constantin Dona. I-a încadrat într-un corp ... care erau predate de către secretarul Prefecturii de Poliţie (C. Prefectura Poliţiei Capitalei.30 64 .se preciza în preambulul cercetării efectuate cu privire la acest caz zguduitor.30 72 Ibidem. ea fiind demolată în anii ’80. doar pe bază de denunţ ori simple bănuieli devenind regula. Condusă cu o mână de fier. Deşi comisia emisese mandate de arestare. s-au mai predat comandantului legionar şi . executate de . a conferit acestora puteri nemărginite... Zăvoianu a făcut parte din Comisia care a făcut numirile de poliţişti legionari.poliţistului’’ E. arestarea fără îndeplinirea condiţiilor cerute de lege.în istoria Poliţiei: să fi umilit. au fost predate comandantului legionar Romulus Opriş (care va fi numit chestor în Poliţia Capitalei). de a se întocmi documentele pentru începerea cercetării penale. A făcut aceasta în virtutea unei decizii ministeriale de la sfârşitul lui octombrie 194072. ci se trecea la arestări abuzive. prin care practic s-au dublat posturile din Prefectura Poliţiei. încadrările şi numirile în funcţii s-au făcut de către prefectul legionar Ştefan Zăvoianu. Rioşanu... încă zece pistoale.Poliţia auxiliară’’ – şi i-a înarmat.63 mm şi muniţia aferentă. poliţia legionară a început întocmirea de liste cuprinzând pe cei care participaseră la prigoana legionară. Nu se ţinea cont de dispoziţiile acestuia. Ştefan Zăvoianu s-a folosit şi de un subterfugiu.Şocariciu.Izvor’’.Mauser’’. a existat şi o organizaţie de poliţie legionară care ţinea de Ministerul de Interne.a determinat înscăunarea unor tineri nepricepuţi […] pe care i-a intitulat ofiţeri de poliţie judiciară şi socială’’. Încă de la 24 septembrie 1940. iar asasinatele de la Închisoarea Militară Jilava.poliţişti legionari’’. Poliţia legionară colabora cu Corpul Muncitoresc Legionar. Sediul acesteia era în Splaiul Independenţei70..Orăşeanu) subsecretarului de la Interne. cal. p. 70 Adresa sediului era Spl. iar nu excepţia. care aparţinuseră Poliţiei Judiciare. pentru a face loc parcului . care trebuiau aduse la îndeplinire de către Poliţia Capitalei. p. acţiunea a început însă anterior preluării funcţiei. Cât priveşte Poliţia Capitalei. Strejnic şi pădurea Balota-Vlăsia au fost rezultatul unei concepţii unitare. în sensul că. Snagov. cei în cauză fiind reţinuţi în arestul Poliţiei Capitalei sau încarceraţi la Închisoarea Militară Jilava. La 27 septembrie.Independenţei nr. pentru a-şi infiltra oamenii de încredere în cele mai importante funcţii.ca o dublură pe lângă poliţiştii de carieră’’71. 7.

Din totalul de 65. ierarhic superior acestuia.Zeciu. mr. pentru pedepsire a acestuia73. Zăvoianu a interzis familiilor celor închişi la Jilava să primească vizite. care demonstrează arbitrariul. paza deţinuţilor de la Jilava urma să se facă exclusiv de către militari.Popescu. Asasinatele. la două zile după primirea mandatelor.Patriciu. Cu o seară înainte de asasinate.Gheorghiu.Iosif Dinulescu şi Aristide Macoveanu. M. Şt. Întrucât la Văcăreşti nu putem vorbi de prezenţă legionară.Marinescu. a intrat în vigoare decretul prin care se prevedea că închisorile militare pot primi în arest preventiv şi persoanele cercetate de Comisie 74 General de divizie Ioan Bengliu (1881-1940).63 76 Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane şi române. la orele 21. De asemenea. precum şi notele telefonice. din ordinul lui Rioşanu.40. aduşi de poliţia legionară.Macoveanu.Iordache. N.Bularda. P. inspector general al Jandarmeriei 75 Arestaţi cu mandat: G. potrivit cărora. Un caz elocvent. Gh. N. g-ral I.Taşcă. Legionarii au premeditat crimele.Moisescu.36 65 . cu câteva zile înainte de trecerea la fapte ei trecând la torturarea psihică a deţinuţilor de la Jilava.Ştefan. La 16 octombrie 1940.Gherovici. N.Sârbu.prefectul Zăvoianu le restituia la 19 octombrie 1940. R. O variantă deloc de neglijat ar fi şi aceea a existenţei unor zvonuri. pentru a deruta garda militară.Crăciun. mai erau destituiţi g-ral Argeşeanu (asasinul legionarilor. se efectua în fiecare seară 73 Motivul invocat a fost acela că. Cei în cauză vor rămâne încă o săptămână şi vor cădea sub gloanţe.95 77 Asasinatele. în 1939). De altfel. p. p. g-ral Gheorghe Mihail (iniţiatorul complotului privind asasinarea lui Ion Antonescu). A. I. Va sfârşi asasinat nevinovat! Totodată. este cel al plutonierului de jandarmi Petre Tudor.Codreanu.Argeşeanu. la 26/27 noiembrie 1940. un număr de 28 de arestaţi se aflau la Jilava cu mandat75 şi 37 fără.. Comisiunea de Anchetă Criminală emitea mandate de arestare  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  pentru g-ral Gabriel Marinescu. adică chiar în ziua ce a urmat măcelului.Bengliu74 (implicat în torturarea legionarilor). cu toate că permisele de vizită erau semnate de Rioşanu.Z. I. A. când Zăvoianu i-a ordonat şoferului: . alături de şeful său de cabinet. Gh.Stănciuc. V. C. magistrat Vasile Zeciu.Ştefănescu. însoţit secretarul general Orăşeanu.Oancea. comandate de legionarul Romulus Opriş. p. Sau poate că sfârşitul deţinuţilor le-a fost grăbit tocmai de răspândirea voită a unui asemenea zvon printre legionari. col. Gh.Găman. C.Zăinescu. V. Cei doi au plecat din sediu cu automobilul Prefecturii la ora 22.Popescu. conducătorul statului şi Alexandru Rioşanu intenţionau să-i pună în libertate pe cei arestaţi şi astfel le scăpau legionarilor printre degete76. trăgând focuri de armă.Dinulescu. arestat pentru simpla coincidenţă de nume cu unul dintre asasinii lui C.. N. au rămas fără rezultat. Al. P. gardianul public Ioan Laslău l-a remarcat sosind la Prefectura Poliţiei Capitalei pe Zăvoianu. gardianul public Nicolae Delibaş a declarat că acesta a revenit la domiciliu în jurul orei unu77. adevăratul scop al . Nu este exclusă nici o influenţă sovietică în actele de la Jilava. Era o firească operaţiune de curăţenie în instituţii care-l serviseră până atunci pe Carol. a rezultat faptul că schimbarea gărzii Închisorii Militare Jilava. Stelian Stănicel. Zăvoianu a rămas la Jilava până la ora 19.Dă-i drumul la Jilava!’’ Aflat de pază la casa prefectului.Bengliu. făcând zgomote insuportabile. I.Niculescu. V. În seara crimelor.Pascu. ei au avut cunoştinţă şi de dispoziţiile Ministerului de Interne.Panaitescu. I. Cererile de punere în libertate adresate Poliţiei Capitalei. lovind ferestrele. ceea ce a determinat intervenţia preşedintelui Comisiei.00.deturnării’’ la Jilava era acela al existenţei gărzii legionare şi deci un posibil control legionar asupra deţinuţilor. N. Din depoziţia inculpatului Gheorghe Creţu. locul de depunere fiind clar precizat: Penitenciarul Văcăreşti. Începând cu 27 noiembrie 1940.

3.C. Ca un gest reflex. apoi s-au risipit. p.30. În total.. În timpul rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941 a rămas la sediul P. pe partea opusă şi puţin mai sus de Pasajul Eforiei (intrarea la Primăria Sectorului 5).. p. a fost condamnat la 9 luni de închisoare în anii ’30. Iată care au fost inculpaţii în procesul de care aduceam aminte la început: 1. Gheorghe Bădulescu. la ora 21. Astăzi este sediu al unor formaţiuni din structura I. Au plecat de aici în automobilul Poliţiei Capitalei. este numit comisar în P.C. de aici fiind transportaţi . 78 Asasinatele.266. Absolvent de liceu. pentru a fi siguri de reuşită. fost comisar în P. unde nu a reuşit să intre. legionarii folosindu-se de revolvere automate .00. întrucât a dispărut.. Execuţiile au început la ora 00. unii au apucat să-şi pună păturile în cap. 4... în tura de 24 de ore.Roma.. în special de la S.Mauser’’ aflate la Prefectură.era prezentă pe . după o listă pregătită din timp şi instruieşte membrii gărzii cu privire la momentul scoaterii lacătelor de la uşile celulelor. sub comanda comisarului legionar Gheorghe Creţu. din cauza prezenţei Armatei. doctorand în medicină. fost comisar în Poliţie..Mauser’’. aflat la post în zona intersecţiei str.Eforie’’. garda legionară – compusă din legionari studenţi şi din Corpul Muncitoresc Legionar. Existentă şi astăzi.având misiunea de a controla posturile de pază fixate’’(!).G. pentru . la Jilava au fost ucise 64 de persoane. . condamnat în contumacie. la doar 22 de ani. 2. Niky Ştefănescu).P. Tudor Dacu. fără a fi îndeplinit stagiul militar.echipele morţii’’ la fiecare celulă.. La 23 ianuarie ora 06. În Gabriel Marinescu au descărcat 3 gloanţe în cap şi 7 în corp80. Tot de pe platoul Poliţiei Capitalei au plecat cu un alt .g-ral Berthelot.C. agent informator al poliţiei legionare din judeţul Prahova.rafalelor de mitralieră ce se trăgeau din localul Regimentului de Jandarmi Pedeştri’’81.P. . au intrat în celule unde au împuşcat deţinuţii aflaţi în picioare ori aşezaţi. urmând a schimba garda de la Jilava. În seara asasinatelor. Ioan Simion şi de gardianul public Florea Ciucă.7-9.00. chestorul legionar Romulus Opriş şi comisarul Pavel Grimalski.activitate subversivă şi dăunătoare intereselor statului’’.B79. Revenit la Poliţia Capitalei. Fiecăruia dintre cei căzuţi i s-a mai tras câte un glonţ în cap.pe platoul Poliţiei Capitalei. care avusese grijă să ia şi ultimele patru pistoale .45. au interpretat cântece legionare în corpul de gardă.R. A plecat în str. Creţu este cel care a ucis un număr de 17 persoane. a primit ordin scris de la legionarul Nicolae Pătraşcu (secretar general la Ministerul de Interne) de a părăsi poziţiile ocupate. După asasinate. au mers la mormântul lui Codreanu. p.Eforiei nr. clădirea se află pe str. Declaraţiile sunt întărite de cele ale şefului lui Ioan Laslău.. în dreptul cinematecii . în care le spune că a sosit momentul răzbunării Căpitanului şi celorlalţi camarazi. Tot el este cel care repartizează . La ora 21. Gheorghe Creţu. Sector 5.P. la ora 20. adică cele aflate curent în folosinţa gărzii închisorii.cu un brec’’ la Jilava 78.P. aproape de locuinţa lui Zăvoianu 79 Societatea Comunală de Transport Bucureşti 80 Asasinatele... La semnalul unui foc de pistol. legionarul nu a izbutit să pătrundă datorită .brec’’ Dimitrie Grozea (comandantul Corpului Muncitoresc Legionar). Theodor Djonat. s-a constatat că fiecare dintre cei căzuţi avea între 4 şi 38 de găuri (cele mai multe în fostul şef al Siguranţei.268 66 .00 s-a efectuat schimbarea gărzii la Jilava.Berzei – str.planşeul’’ Poliţiei  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Capitalei. Dumitru Grozea ţine o cuvântare legionarilor adunaţi în corpul de gardă..T. licenţiat în drept. Din examinarea cadavrelor.124 81 Asasinatele.

implicat în . 10. participant la rebeliunea legionară din ianuarie 1941. numit comisar-şef la P. în mod brusc Orăşanu trece brusc de partea legionarilor83. 19. Nicolae Tudor. numit comisar-ajutor în Prefectura Poliţiei Capitalei. numit comisar în Prefectura Poliţiei Capitalei. când i se încredinţează arestul Poliţiei Sociale. funcţionar C. era etnic armean.vasta escrocherie cu devize.C. intrat în Poliţia Legionară la 6 septembrie 1940. Chircor Garabet Malcasian. Considerat . colonel (retr. Nicolae Dragomir. Este unul dintre cei care l-au însoţit pe Ştefan Zăvoianu la Jilava în noaptea asasinatelor. Stelian Stănicel. în 1939.. de meserie mecanic.. când .împărtăşea ideologia comunistă’’.. anchetatorii au reţinut infracţiunea de instigare la asasinate. 13. ocupând a doua funcţie în ierarhia Prefecturii de Poliţie a Capitalei. 29 de ani. Ştefan Zăvoianu. vechi membru al Mişcării Legionare. în 1940.se arăta extrem de devotat. fost condamnat pentru activitate subversivă. numit prefect al Poliţie Capitalei la 5 octombrie 1940.). Nicolae Topliceanu. 82 Ibidem. Pavel Grimalschi.R. fără să fi fost  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  poliţist de carieră. 11. existând şi circumstanţe agravante. 27 de ani. avocat în Baroul Ilfov. 17.F. în rechizitoriul procurorului militar căpitan magistrat I. Constantin Orăşanu. Zăvoianu avea 58 de ani atunci când a fost însărcinat cu comanda Poliţiei Capitalei şi domicilia pe str. comisar în Poliţia Capitalei. numit şef al garajului Prefecturii Poliţiei Capitalei. . săvârşită cu complicitatea unor evrei. numit . fără ocupaţie.F.Vlădescu arătându-se că. fost director de cabinet al prefectului Poliţiei. Ştefan Zăvoianu.205 83 Fiul de comerciant Virgil Diculescu a fost arestat pentru că a cerut lui Orăşeanu să plătească sticlele de şampanie luate pentru nunta fiicei sale 67 . Ilie Stângă. absolvent al Academiei Comerciale. p. condamnat în lipsă. 5..agent secret’’ în Prefectura Poliţiei Capitalei. Orăşanu era foarte credincios prefectului de Poliţie.. cu mobil politic. Ion Tănăsescu. Despre el se ştia că fusese maior de armată. . comisar-şef în Prefectura Poliţiei Capitalei.. 9.100.P. fără să fi fost poliţist de carieră. anume aceea de. legionar cunoscut cu simpatii comuniste.fără să se ilustreze’’.G-ral Berthelot nr. condamnat la 3 luni de închisoare corecţională. cum o arată şi numele. 29 de ani. fost desenator tehnic.. numit ofiţer de poliţie la 28 septembrie 1940. fiind însărcinat cu paza premierului Armand Călinescu. avea atunci 47 de ani. comisă de un funcţionar care. A făcut parte din cadrele Armatei.mâna dreaptă’’ a prefectului Zăvoianu.. 12. Dimitrie Grozea. Octavian Marcu. fost boxer.R.. la Serviciul Social. condamnat pentru rebeliune. în urma căreia a realizat milioane de lei’’. 6. numit ofiţer de poliţie în Prefectura Poliţiei Capitalei la 24 de ani. Alexandru Pană. serviciu militar neîndeplinit. fost lucrător C. la 30 octombrie 1940. Constantin Savu. 8. 15. în octombrie 1940. fost mecanic. În sarcina sa. 16. 31 de ani. La venirea la putere a Mişcării. 14. 18. având însărcinarea de a însoţi deţinuţii politici la instrucţie. Romulus Opriş. 7. la intervenţia prof. licenţiat în drept.N. a fost numit în octombrie 1940 chestor legionar la Prefectura Poliţiei Capitalei. Ion Dobre. manifestând un servilism exagerat’’82. trebuia să le împiedice.fără să ştie să scrie’’. numit chestor la Poliţia Capitalei în timpul regimului legionar. prin profesia sa. pretins gazetar. .

Găman.Gheorghiu. g-ral Petrovicescu emitea ordinul nr.un început fericit pentru reîtronarea ordinii atât de necesară în aceste momente’’ – şi ale liberalilor. N.Popescu.Miron. Miah Radu. şef al poliţiei legionare).n. care considerau dificilă problema dizolvării de facto. Ion Balint.Crăciun. Serviciul Special de Informaţii. El mulţumea legionarilor pentru activitatea depusă şi ordona rămânerea în Poliţia de stat doar a acelor . încadrarea unor legionari ca funcţionari în Poliţie este un fapt de domeniul evidenţei. o notă a S.4766 de desfiinţare a poliţiei legionare.Stănciuc. În aceeaşi zi. p.Niculescu. el cerea în octombrie 1940 nepoatei sale să-i trimită alimente şi haine călduroase.Horwath. În urma cercetărilor medico-legale.pe teren’’86.I. Gheorghe Boghici.S.Iosif Dinulescu (din Legiunea de Jandarmi Dâmboviţa). generalul Constantin Petrovicescu). Dumitru Bilea. Până şi cel care-i va urma în funcţia de prefect lui Ştefan Zăvoianu. condusă de comisarul 84 După ce a fost deţinut în arestul P.legionari care au fost încadraţi funcţionari bugetari normali’’.. în decembrie 1940. general Gheorghe Argeşeanu (fost prim-ministru).Niţu.. V.I. Alţi poliţişti asasinaţi: Ion Panova (chestor). N. Gheorghe Comşa. Prin urmare.afară de cei încadraţi în Poliţie’’. La 9 decembrie 1940 Ion Antonescu desfiinţa ceea ce nu ar fi trebuit înfiinţat niciodată. P. a fost nevoit să intervină după ordinul de desfiinţare.. N. foşti agenţi de poliţie85: Gavrilă Ichim. În celula nr.Pintilie.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Victimele legionarilor: Mihail Moruzov84 (fost director al S.I.Malinschi.Bularda. informându-l apoi pe ministrul de Interne despre faptul că . În celula nr. II. g-ral Gabriel Marinescu (fost prefect de Poliţie al Capitalei. luând totodată măsuri pentru ca legionarii să nu mai poarte arme. I.Bălănuţă – foşti agenţi de poliţie. mr.. Existenţa unor informaţii cu privire la o nouă recrudescenţă a activităţilor legionare şi evitarea unor infiltrări în rândul funcţionarilor. Faţă de desfiinţarea poliţiei legionare. Victor Iamandi (fost ministru al Justiţiei). au determinat factorii de decizie ai statului să înfiinţeze la nivelul Prefecturii Poliţiei Capitalei o brigadă mixtă. legionarii nu s-au mulţumit doar cu împuşcarea celor din celule. .) nu s-a mai comis nici o violare de domiciliu’’. Gh.Pintilie. I. Constantin Culeţcu. Gh.50 68 . Otto Reiner. care fabulau pe tema uşurinţei cu care acesta stabileşte legături în afara închisorii. P. . Serviciul Secret de Informaţii. I. M.Iordache. Marin Dumitru. T. n. V.Ciurea a scăpat cu viaţă. N.P. la deţinuţii din celula 17 (poliţiştii) s-a constatat şi .Moisescu. Constantin Bouleţ.). la cererea lui Ion Antonescu. F. cu începere de la 1 decembrie 1940..10. Mai menţionăm pe: Eremia Şocariciu (chestor. au căzut sub gloanţele legionarilor. N. Şt.Boţu. produse de corpuri tăioase grele. Eugeniu Zugravu. Ovidiu Găină şi Gheorghe Stoica (şefi de cabinet ai ministrului de Interne..298 85 Asasinatele. C. Ctin Sorbu.. Cu alte cuvinte. N.Patriciu. Coman Paraschiv. le-au crăpat capul! L a patru zile după reînhumarea osemintelor lui Codreanu. Nicolau Bărbulescu.S.Zăinescu. cereri care au provocat o adevărată agitaţie în rândul membrilor poliţiei legionare.S. Niky Ştefănescu (subdirector al S.de la primirea ordinului de mai sus (de desfiinţare a poliţiei legionare.). col. Ştefan Gherovici (fost comandant al Jandarmeriei). p.Horwath.C. au fost ucişi 10 foşti jandarmi: I.Oancea. Radu Mironovici.Taşcă.11 86 F. Mărturie a sadismului lor. Plutonierul de jandarmi N.Bonea. cum ar fi topoarele’’. din 4 decembrie 1940 evidenţia comentariile favorabile ale ţărăniştilor – care considerau că decizia reprezintă . Spiridon Dumitrescu. Constantin Laurenţiu. fost ministru al Ordinii Publice). p. V. Stanciu Lolescu.I.11. N.Lescenco.despicături profunde ale capului. Olimpiu Mărculeţ. Sima a emis un ordin de dizolvare a temutei poliţii legionare. P. g-ral Ion Bengliu (fost inspector general al Jandarmeriei).

şeful Arestului Social.Mai am şi eu’’.Nae Georgescu. la Poliţia Capitalei au revenit legionarii Opriş. pe care l-au chestionat în legătură cu locul în care se află arestaţii politici. Comisarul Ralet (arestat.Bine domnule. acesta ar fi mărturisit împuşcarea unui legionar. a avut loc următorul dialog: Gh. După aceste crime.G.Creţu . Aici se aflau arestaţi 5 comisari de carieră: Paul Voinescu. care încep cercetările93. secretarului general Orăşeanu şi. Sosit între timp la birou.va costa capul’’. Tofan va fi introdus în arest în aceeaşi noapte. I. Ioan Tofan a raportat şefului Poliţiei Judiciare (chestorul Clonţa). Grimalski. Brigada era alcătuită din 10 agenţi transferaţi de la Secţia a II-a Contrainformaţii a S. pe lângă rănile provocate de gloanţe. Asasinatele.41 92 Pentru aceasta. op.. au negat ceea ce era de domeniul evidenţei şi au încercat atât cât au putut să tergiverseze cercetările.396 90 Gloanţele i-au perforat capul.. 10 de la D. subsecretarul de stat Rioşanu şi reprezentanţii Parchetului. de parcă ar mai fi fost nevoie.M.300 88 I. personalităţilor.. În aceeaşi noapte. plămânii. p.30). Întrebat de Rioşanu dacă a fost arestat.Stoenescu. tuturor celor care avuseseră de suferit de pe seama poliţiei legionare. comisarul de serviciu la Prefectura Poliţiei Capitalei. urmând a supraveghe şi aresta legionarii activi87. liderilor comunităţii evreieşti.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . va nota spionul englez Ivor Porter88.I. Nicolae Suciu.Am terminat la Jilava’’. sângele arestului Poliţiei este spălat. neagă aceasta. Apoi au fost conduşi la celula comisarului Suciu.86 89 A. Ele au fost duse de legionari în pădurea Băneasa. Orăşeanu ordonă scoaterea acestora prin gangul ce dă spre Calea Victoriei. pp. informat telefonic despre cele petrecute. Fireşte. lângă actualul magazin Victoria. Nicolae Gh. sosesc la Poliţia Capitalei ministrul de Interne.Bucureştii păreau mai calmi după desfiinţarea poliţiei legionare’’. ceea ce arată cruzimea asasinilor. cms. întrucât fusese ameninţat de Orăşeanu că-l .. se pare. lăsându-l pe general singur şi expus răzbunărilor89. au refuzat. După comiterea asasinatelor de la Jilava. p. Eforiei.Tănăsescu . lui Zăvoianu. de unde urmau să fie îmbarcate într-un camion. ficatul şi inima 91 Examinarea ulterioară a cadavrului a evidenţiat şi faptul că. Asasinatele. Informat însă despre sosirea unui procuror militar. Cade la rândul său sub gloanţe91. Zăvoianu spune: . Creţu şi Marcu (ora 01. Ralet. p. II. Suciu avea craniul zdrobit cu un corp dur. Cele trei cadavre sunt scoase din arest pe platoul dinspre str.Porter. să solicite despăgubiri.. şi alţi 10 de la Prefectura Poliţiei Capitalei..cit. Pentru acoperirea crimelor. legionarii în frunte cu Zăvoianu. comisarul de serviciu Ioan Tofan îl informează despre cele petrecute pe Zăvoianu. Agasat de insistenţa comisarului.43-44 69 . menţionând intenţia de a informa Parchetul. ilegal) a fost ucis cu focuri de pistol90 de Creţu şi Grimalski. Dovedind cu toţii o crasă laşitate. Conducătorul statului cerea oamenilor politici. Istoria loviturilor de stat. cum se va vedea.. I.S. Va fi apoi scos şi i se va pune în vedere să nu raporteze Parchetului despre acest incident..P.. Chestionat. 87 Ibidem. având rolul de culegere şi analiză a acestor informaţii. Potrivit uzanţelor poliţieneşti. Alexandru Davidescu şi Ionel Dumitrescu. n-ai decât să-i anunţi’’92. S-au prezentat la legionarul Ion Tănăsescu. p. Orăşeanu a ordonat lui Tofan să nu anunţe pe nimeni. Zăvoianu a făcut acelaşi lucru. ASASINATELE DE LA PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI ŞI DIN PĂDUREA BALOTA-VLĂSIA Î n aceeaşi noapte (26-27 noiembrie 1940).

împreună cu comisarul Ionel Dumitrescu.. Cazul este similar cu al plutonierului de jandarmi Ghiţă Gheorghe. acesta nu va avea aceeaşi soartă. ascunşi la domiciliul avocatului Cezar Ionescu. întrucât. în jurul orei trei. dezbrăcat de haine.i-au trecut şanţul şoselei’’. Creţu. Torturat în arestul Poliţiei Sociale. comisarul Davidescu a fost ridicat de către trei legionari. trântit la podea şi lovit cu picioarele de către Djonat. După ce este arestat ilegal de către poliţia legionară95. imobilizat de mâini şi picioare. Invocându-se un conflict de competenţă. Sunt descoperiţi de trecători şi transportaţi la Ploieşti. ASASINAREA LUI NICOLAE IORGA ŞI A LUI VIRGIL MADGEARU . dragă. prefectul Zăvoianu a ordonat lui Clonţa. vinovaţii vor fi reţinuţi abia la 6 martie 1941. din cartierul bucureştean Tei. după investigaţiile Poliţiei.. U n alt caz de omor este cel petrecut la Prefectura Poliţiei Capitalei. şeful Poliţiei Legionare. până ce ajunge să verse sânge. fiind transportat de legionari cu o maşină şi aruncat în pădurea Râioasa. Internat la Spitalul Schuller. detectivul G. nu înainte de a fi vizitat de un grup de legionari în frunte cu Chircor Garabet Malcasian. legionarii se temeau că vor fi descoperiţi. după ce .Mauser’’ 94 Comisar de serviciu al Poliţiei Sociale era comisarul Nicolae Veluda 95 Comisia de Anchetă Criminală l-a găsit nevinovat 96 Asasinatele. Malcasian şi Alexandru Pană. să predea legionarului Marcu 5. cercetările vor fi tergiversate. Aflat în arestul Poliţiei  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Sociale94 şi păzit de agentul de poliţie Emil Palade. Dumitrescu ajunge la Bucureşti şi este internat sub nume fals la Sanatoriul Francez. cu puţin timp înainte de asasinatele de la Jilava. Marcu şi Grimalski) au plecat apoi în căutarea comisarului Alexandru Davidescu. pe care nu l-au găsit. dar fiind păzit numai de un gardian reuşeşte să scape de aici la 26 noiembrie 194096. în primele zile ale lui decembrie 1940. Din păcate. întrucât. Duşi cu un automobil în pădurea Balota-Vlăsia (km 40+100).Şezi. va muri. şezi şi nu te emoţiona! La cur suntem egali.. întrucât aflaseră că acesta nu a murit şi se află sub îngrijiri în unitatea sanitară. care veniseră pentru a-l suprima. Cadavrul său nu va fi găsit niciodată.Tălăngescu este dus în biroul comisarului legionar Theodor Djonat. aflaţi în apropierea drumului naţional. Ce patru (Opriş. fuseseră duşi în pădurea Balota-Vlăsia şi împuşcaţi. Davidescu decedează după câteva zile. la cap e diferenţa’’.57 70 .000 de cartuşe aferente pistoalelor .I. Grav rănit. la 27 noiembrie. În final. şi împuşcaţi în grabă. (Nicolae IORGA)97 93 S-a constatat că. p. este menţinut în arest. printre care s-a aflat şi comisarul legionar Nicolae Topliceanu.

Bruma îl cuprinsese în întregime pe marele român… S-a constatat că Iorga decedase înainte de ora 3 noaptea. plutonierul de jandarmi Aurel Stoicescu a fost informat de gardianul public Petre Zamfir. a dat dispoziţii Poliţiei şi Jandarmeriei să intensifice . Chestorul va declara la interogatoriul de 97 După scriitorul şi jurnalistul Tudor Octavian. unde se retrăsese pentru a lucra la . Nicolae Iorga împotriva hitlerismului. Iorga a fost dus în satul Teişani. .. Considerat de unii cea mai strălucitoare minte a românilor din sec. despre descoperirea unui cadavru . ..Georgescu.R.. În dimineaţa zilei de 28 noiembrie 1940. prefectul Marin Stănescu. cam la 1 km de Strejnic..mi s-a pregătit un parastas’’ (21 februarie 1936). pentru a se consacra cercetărilor istorice. Asasinatele. încă din după-amiaza zilei de 27 noiembrie.sentinţele de moarte plouă la mine’’ (16 februarie 1936). înscrişi în Mişcarea Legionară’’103.măsurile de pază a tuturor drumurilor şi barierelor care intrau şi ieşeau din Ploieşti’’. complici şi agenţi executori. creator al unui neasemuit centru cultural la Vălenii de Munte.au dezlegare de la Horia Sima’’104. dat fiind faptul că. fost primar legionar din Vălenii de Munte. Asasinarea lui Iorga a fost una premeditată. nu cu mult înainte. guvernul său nerezistînd decât un an (18 aprilie 1931 – 31 mai 1932).14 103 Asasinatele. un tânăr încearcă să-l asasineze pe Nicolae Iorga.. p. op. savantul i-ar fi adresat aceste cuvinte unui confrate academician.Istoria românilor’’99 . printre care se afla şi fratele său..pe şoseaua Ploieşti-Strejnic. Interogat de Siguranţă. din aula Academiei Române.. este evident vorba de o eroare 102 Asasinatele.299 101 Există informaţii potrivit cărora.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  savantul va nota şi temeri legate de intenţiile legionarilor: . p. se retrăsese la Sinaia. Iorga a făcut şi numeroase greşeli şi s-a dovedit un slab politician. răspunde că Garda de Fier i-a pus acestuia . Ca o prevestire sumbră.Au fost tăiat un brad bătrân/ Fiindcă făcea prea multă umbră’’. Paza însă fusese instituită la ora 19.. 9. de jandarmi Aurel Stoicescu. care se aşezase din greşeală pe scaunul său. La faţa locului s-au găsit 9 tuburi de cal.7 mm şi 6.17 104 T. deşi legionar. batjocorit şi judecat. p. deci la două ore de la asasinare! Mai trebuie menţionat că.rezultatul unei acţiuni criminale mai dinainte concertate. profesorul scrisese o poezie intitulată .. între osebiţi instigatori.capul la preţ’’ 98.Bradul’’ . îi trimitea o scrisoare ministrului de Interne Armand Călinescu. pretextul folosit fiind acela al dării unei declaraţii la Prefectura Poliţiei Capitalei102. La 13 aprilie 1935. Aici a fost schingiuit. Ştefan.100 99 Ibidem.cit. Cercetările au stabilit că Nicolae Iorga a fost ridicat din reşedinţa sa de la Sinaia 101 în după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940.... care i-a comunicat că . În însemnările sale.Georgescu. având reşedinţa de la Vălenii de Munte avariată. la o distanţă de 15 m de şosea’’100. Pentru cine cunoaşte distanţele Sinaia – Ploieşti – Vălenii de Munte – Ploieşti – Strejnic.9 mm. p. pe mirişte. precum şi un cartuş cal. XX. 98 T. Autorii lucrării mai sus citate fac o paralelă între asasinarea cronicarului Miron Costin (1691) şi cea a lui Iorga.101 100 Din declaraţia plt. pe partea dreaptă a şoselii. în casa lui Victor Enăchescu şi a lui Gheorghe Dinescu. După cutremur. în care-l informa despre închegarea unei mici oştiri legionare la Vălenii de Munte.35 mm. Autoturismul cu care a fost transportat avea numărul de înmatriculare 6211 B..110 71 . Faptul sechestrării şi asasinării marelui istoric este oarecum paradoxal. Tot în această zi. p. iar din verificările efectuate de poliţie a rezultat că era proprietatea Institutului Naţional al Cooperaţiei. înainte de a fi dus la Strejnic. aflat în serviciu la Chestura oraşului Ploieşti. p. chestorul de Poliţie Paul Cojocaru a primit la Ploieşti pe 4 din cei 7 legionari.

M.cit. Este o situaţie extrem de gravă. f.. Totodată. Din declaraţia comisarului S.fără nici un rezultat până în prezent’’107..111 107 T. iar în al doilea rând. la nivelul Ministerului Internelor existau informaţii că o parte a asasinilor se ascunde în Munţii Bucegi.. Dacă în cazul lui Iorga s-au comportat în acest mod..P. paralizie..nu au procurat nici un fel de informaţie sau probă care să ajute la identificarea asasinilor’’. procurorul prahovean preciza într-un raport faptul că măsura de pază a drumurilor era o formalitate . Traian 105 Ibidem. care aprecia că poliţiştii. Câmpina.).118-119 72 .Georgescu. lipsă de autoritate. deoarece Siguranţa nu-i acordă sprijin.G.111. Autorii asasinatului au fost identificaţi în cele din urmă a fi: Ion Tucan (secretar general al Institutului Naţional al Cooperaţiei). date şi informaţii. incompetenţă.sentimente de teamă’’108. legionarii au trecut pe Valea Prahovei. venit la Câmpina. De altfel. ca şi când ar fi fost vorba de un fapt banal’’.C. a spus <<Bine>>.după ce a luat la cunoştinţă cu foarte mult calm. . s-au dat ordine către Poliţie. pp. când două organisme de o fundamentală importanţă pentru ţară erau pur şi simplu paralizate de ingerinţele legionarilor. care ar fi luat notă. în cele din urmă să ajungă la Strejnic.Georgescu. mai mult. a fost chemat la sediul legionar din Ploieşti.Stanciu. după ora 23. să identifice martori.).. A fost nevoie ca judecătorul să insiste prin note telefonice în cererea adresată Siguranţei locale de a fi aduşi la proces doi indivizi care trăiseră în preajma lui Iorga. op. unde se afla şi H. auxiliari indispensabili judecătorului de instrucţie şi procurorului.cit. întrucât.C.I. deoarece se aflase de masacrul de la Jilava.după asasinat că. întrucât. întrucât informatorii erau stăpâniţi de teamă... p. în drumul lor de la Sinaia. poliţiştii şi jandarmii îşi făceau serviciul cu teamă.dar mai mult. dar la două săptămâni. fără a fi nevoie să intre în capitala judeţului. Şeful Siguranţei s-a mărginit să se lamenteze. . afirmând că a adus cazul la cunoştinţa unui inspector de Poliţie. pentru ca. chestorul ploieştean . Breaza.17 106 T. ce să mai spunem dacă ar fi fost un om de rând? Era vorba de inacţiune. A. La cercetări. Sima însă anticipa. Cruda realitate reiese şi dintr-o notă a prim-procurorului D. paza Ploieştilor era inutilă.. iar intervenţiile sale repetate au rămas . Dosar Iorga.00).N. în seara zilei de 27 noiembrie. care s-au dovedit incapabile să adune documente. reiese că. însă fără nici un rezultat. Până la 23 ianuarie 1941 nu s-a putut face nimic contra învinuiţilor. Un alt motiv vizează Siguranţa şi Poliţia locală (ca şi D.N. potrivit fostului prefect de Poliţie. care să conducă la aflarea asasinilor. Întrucât.destul de redus’’. Era suficient ca cineva dintr-o maşină să spună <<Poliţia Legionară!>> pentru ca drumul să fie imediat liber şi fără controlul prelabil’’ 106.. p. şi Sima şi prefectul au ştiut de asasinat.în primul rând fiindcă era târziu (orele 19.113 108 Ibidem.Sichitiu.Sima.erau cu toţii  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  indignaţi de asasinarea lui Iorga şi Madgearu’’105... care l-a anunţat săvârşirea asasinării lui Iorga. Ştefan Cojocaru (consilier la I. la aflarea cumplitei veşti. Sima şi alţi legionari . Abia prin aprilie 1941 se vorbea de cercetări. poliţistul având un frate printre asasini. despre asasinat nu s-a aflat decât a doua zi dimineaţă! Aşadar. Fond Parchetul Curţii de Apel. concursul acestora fiind . p. op. manifestând lipsă de capacitate profesională şi . judecătorul de instrucţie de pe lângă Tribunalul Prahova se plângea procurorului general că nu-şi poate desfăşura acţiunea. nici pe cele pe care le-am cerut noi nu le-au adus la îndeplinire’’ – după cum se menţiona într-un document al Parchetului Curţii de Apel. jandarmii şi agenţii de Siguranţă.

profesorul Virgil Madgearu a fost ridicat de la locuinţa sa din Bucureşti. la ora 14.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  A semenea lui Iorga. cu condiţia de a fi însoţit de doi prieteni. apoi le va înmâna două revolvere . cei mai sus menţionaţi fiind acuzaţi în cercurile legionare de participarea la prigoana legionară în timpul regelui Carol al II-lea.Baicu (director la I. prin care i se spunea că.27. Tot Rioşanu va fi cel care va lua rapid legătura cu Serviciul Secret al Jandarmeriei. auzise împuşcături lângă lac. C. C. l-a ridicat de la domiciliu. Pentru autoapărare...30. g-ral dr. p. Fostul demnitar acceptă să-i însoţească la Prefectura Poliţiei. fluturând legitimaţii pe care scria . una dintre bande. Ştefan Iacobete (şofer I. Constantin Argetoianu. Când constată că acesta din urmă îndrepta automobilul spre locuinţa lui Rioşanu din Calea Dorobanţilor.5. de pe raza Ocolului Silvic Ţigăneşti şi anunţase postul fix de jandarmi de la km.Coposu va fi informat de subsecretarul de stat Rioşanu că. i-a sfătuit demnitarul de la Interne110. fără a-şi declina identitatea. La ora 08.Zarojanu. la locul numit . la liziera pădurii.. la 27 noiembrie 1940.33. Asasinatele.04.I. Marinescu. legionarii îi pun 109 Profesorul Virgil Madgearu locuia pe str. cu Siguranţa şi Prefectura Poliţiei Capitalei...20 111 Fost ministru de Interne (1939-1940) 112 Din declaraţia dată anchetatorilor de fostul ministru Constantin Argetoianu.cit. în timp ce se afla la domiciliu (str.Browning’’. op. Trei ore mai târziu la minister soseau informaţii din care rezulta moartea profesorului..T. paznic al pădurii Snagov.Bucureşti. Potrivit însemnărilor lui Corneliu Coposu. datorită celor întâmplate la Jilava112. Ajuns la M..cit. primea apelul disperat al soţiei prof. afirmă că este . care telefonează la Prefectura Poliţiei Capitalei.C. potrivit raportului Chesturii din Ploieşti. unde a fost împuşcat mortal. Reperat la ora 15. Mihail Ghelmegeanu111. Ion Gigurtu. Bucureşti)..Iorga)109.trageţi în ei ca în câini.N. Este anunţat şi Iuliu Maniu. pretextând că… acasă nu era în siguranţă. Ordinul fusese dat de Zăvoianu chestorului legionar Ilie Stângă.C. cu un automobil având numărul de înmatriculare B-6211 (acelaşi cu care a fost răpit şi N. în punctul zis . transportat în pădurea Snagov. automobilul nu intrase în oraş.17 110 C. în zona Potigrafu. op. Virgil Madgearu. p.) şi Tudor Dacu (informator al Poliţiei Legionare). .T.280-284 73 ..Coada Lungă’’. în caz de nevoie. Un anume Chirilă. care. Victor Marinescu. August Filip şi Gheorghe Alimănescu. dar că nu are cunoştinţă de acest fapt. ALTE TENTATIVE DE ASASINAT În dimineaţa zilei de 27 noiembrie 1940 au fost ridicaţi de la domiciliu şi aduşi într-o cameră a Prefecturii Poliţiei următorii: g-ral Ilasievici. ordonându-le oprirea maşinii şi arestarea ocupanţilor. acest autoturism aparţine Institutului Naţional al Cooperaţiei. Gheorghe Tătărescu.Poliţia Legionară’’. potrivit datelor Biroului Evidenţei Autovehiculelor.Coada Lungă’’. comisarul legionar Malcasian şi Nicolae Dragomir (şeful garajului Poliţiei Capitalei) s-au prezentat la locuinţa lui Constantin Argetoianu şi l-au invitat la Poliţia Capitalei. Echipa asasină a inclus pe Traian Boeru.Vodă Caragea nr.Zarojanu. col.Vasile Conta nr.Ploieşti.N. pp. unde îi răspunde un individ. pe răspunderea mea’’.).00 pe şos. împreună cu cartuşele aferente. Ioan Tucan şi Ştefan Iacobuţă.ajutor de comandant de poliţie legionară’’. Tudor Dacu.

Am încercat să telefonez la Ministerul de Interne. […] Cu toată întîmpinarea mea am fost somat să urmez pe cei de faţă la Prefectura Poliţiei. declara câteva luni mai târziu115: . s-au prezentat ca făcând parte din poliţia legionară. Probabil voiau să se folosească un presupus motiv al plecării frauduloase. viaţa mea este în primejdie. 1976. intervine un detaşament motorizat. […] am urcat în apartamentul de sus.105-107 74 . Rioşanu. Abia începusem convorbirea şi mi-a întreruptă. Ed. Or fi fost 10-15 la număr.Dacia. împreună cu Ovidiu Găină şi Gheorghe Stoia.Marinescu (fost ministru al Sănătăţii). Rioşanu. sub cuvânt că nu am dreptul să telefonez. […] Mi s-a cerut să merg de urgenţă la Prefectura Poliţiei Capitalei. Foştii demnitari au rămas în adăpostiţi în sediul Ministerului de Interne până la 2 decembrie. Tătărescu şi Ghelmegeanu să . Aici fostul demnitar avea să declare că a găsit mult zgomot şi o mare vânzoleală de legionari şi persoane aduse aici. Am refuzat.părăsească ţara pentru câtva timp’’. unde am găsit încăperile pline cu legionari. la 27/28 noiembrie 1940. Regimul politic din România în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941. pe motivul că în noaptea precedentă au fost omorâţi deţinuţii de la Jilava de către legionari insubordonaţi şi că. fost ministru de Interne în 1940.Cantacuzino […] câţiva indivizi. Chestorul Clonţa. p. […] Am răspuns că nu merg decât la invitaţia unui reprezentant al autorităţii constituite în stat. care reuşeşte să preia situaţia sub control. Un rol hotărâtor în salvarea lor l-a avut soţia lui Constantin Argetoianu.. justiţie sau poliţie. la ora 8 ½ dimineaţa au pătruns în casa mea din Piaţa Gh. care. […] Am început să mă îmbrac. Referindu-se la episodul arestării sale. obligându-l să meargă la Poliţia Capitalei.. îi conduce într-un birou în care se afla Horia Sima. pătrund în clădirea Ministerului de Interne având revolvere asupra lor şi cer deschiderea camerei unde erau adăpostiţi foştii demnitari. Astfel. În noaptea următoare. 113 Un alt aspect ar fi acela al existenţei unei dispute între Zăvoianu şi Sima. smulgându-mi-se din mână receptorul. telefonează şi în urma dispoziţiei lt. însărcinat cu protecţia acestora. Legionarul Victor Biriş. Între timp casa a fost invadată şi de alţi legionari.col. aceştia limitându-se a se pretinde identificaţi cu carnete de membrii ai poliţiei legionare. pentru a-i prelua pe aceştia (se aflau închişi în birouri separate) şi pentru a-i duce în clădirea ministerului. pp. pentru a fi asasinaţi113.Simion. secretarul general al Ministerului de Interne.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Este adus ulterior şi Tătărescu. dr. au fost supuşi unui atac. dând dovadă de acea stăpânire de sine de care uneori bărbaţii nu se învrednicesc. le spune lui Argetoianu. ataşaţi la cabinetul ministrului Constantin Petrovicescu. care. Într- un birou. dar uşa de stejar masiv nu a cedat. chestorul de poliţie Eremia Şocariciu. în aceste condiţiuni. Mihail Ghelmegeanu. prefectul Poliţiei dorind eliminarea foştilor demnitari 114 Asasinatele. pentru a li se putea asigura protecţia. de către comisarul Theodor Djonat şi agenţii de poliţie (şoferi) Gheorghe Mihalache şi Emil Palade. Ghelmegeanu. care intrând direct în apartament. A fost nevoie de chiar prezenţa demnitarului în clădirea prefecturii114.pistolul în ceafă.În ziua de 27 noiembrie 1940. cu o voce ezitantă. l-a sunat pe subsecretarul de stat la Interne. legionarii reuşind să intre în clădirea ministerului.220 115 A. fiind străjuit la uşa apartamentului unde mă aflam de un agent legionar îmbrăcat în manta de piele ca agenţii şi gardiştii de poliţie din Capitală. cu unor membri ai corpului de pază. Cluj-Napoca. profitând de calităţile lor. alături de Ghelmegeanu. La 4 dimineaţa legionarii apucaseră să tragă câteva focuri. descoperă pe Ilassievici.

a sfârşit pe peronul gării din Sinaia.achitaţi – 5. p. preşedinte al partidului la 51 (după moartea lui Vintilă Brătianu.10 ani închisoare – 6. în faţa soţiei mele. deputat la 28 de ani. . doar 17 au compărut în faţa instanţei militare..  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Atunci. ca să dau o scrisoare în acest sens. . Sentinţe pronunţate la 22 iulie 1941. tocmai personalităţile aduc la liman barca 116 M. . cerând instrucţiuni. tatăl său fiind coborâtor dintr-o familie răzeşească din judeţul Tutova. […] Între timp am căutat să arăt celor de faţă că insist să rămân acasă şi că-mi asum riscurile. Puţin timp după ce am urcat în biroul meu a venit un domn ofiţer. urât şi . din 1907. .. în locul numit Valea Piersicilor. S-a răspuns ca să fiu adus imediat la Prefectură pe sus şi chiar legat dacă mă opun. […] Ofiţerul a părăsit casa pentru a raporta situaţia. s-a născut la 20 decembrie 1879. Absolvent de studii juridice. Jurnal politic. condamnaţii la moarte fiind spovediţi şi împărtăşiţi de preotul maior Gh.Bibescu. ci mai mult a partidului liberal care a înţeles să strivească personalităţile.condamnaţi la moarte – 20. Execuţia s-a făcut prin împuşcare. Mogoşoaia. Am cerut apoi să mi se dea voie de a-mi lua rămas bun de la copilul meu. Din totalul celor urmăriţi. Om fără de agoniseală – în tinereţe locuia cu chirie într-un modest apartament. ca să-i urmez la Prefectura [Poliţiei] Capitalei. în vremurile de astăzi.Vina nu-i numai a lui. spunând că este trimis de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi că mă aflam sub protecţia sa. unul din legionarii de faţă a telefonat la Prefectura Poliţiei Capitalei. la 29 decembrie 1933. 5.Sceptrul [lui Carol al II-lea]este stropit cu sângele a doi dintre marii sfetnici ai tronului: Ion Duca [şi Armand] Călinescu’’. la sud-est de închisoarea Jilava.N.muncă silnică pe viaţă – 5. (Martha Bibescu. Ori. Mi s-a interzis şi am fost împins spre ieşirea casei. DUCA) (SINAIA. îndreptându-se spre Prefectura Poliţiei Capitalei’’. ministru la 35. Ceilalţi legionari s-au urcat în maşinile următoare.. avea să cadă victimă a legionarilor pe peronul gării din Sinaia. .Gheorghe. un altul luând loc lângă şofer. 1 ctombrie 1939)116 Cel care. la 28 iulie 1941. Duca a fost un apropiat al marelui bărbat de stat Ionel Brătianu.105 75 .L. Cererile de graţiere au fost respinse de regele Mihai. Un moment mi s-a cerut. cu gradul de maior.3 REGELE NU IARTĂ (CAZUL PREMIERULUI ION GH.vândut’’ de regele- payboy. cerând pe un ton cominatoriu. călătorea la clasa a III-a . […] Am fost îmbrâncit în automobil şi aşezat la mijloc între doi legionari. membru P. Au revenit însă imediat. 29 DECEMBRIE 1933) . în 1930). iar mama descendentă a neamului Ghiculeştilor. fiind sub arest preventiv. Un număr de 21 a fost judecat în contumacie (dintre care 20 dispăruţi şi unul mobilizat).

..Palaghiţă.a. Istoria românilor în secolul XX. Istoria românilor în secolul XX. Un alt eveniment este cel care a inflamat tabăra legionară. III. va considera că . p. care cuprindea . Gh. legionarul Nicolae Bălăianu este ucis de poliţişti în timpul anchetei122. iar Carol trebuia arestat la frontieră. ministrul de Interne Ion G. peste 20 de studenţi fiind arestaţi. p.21 76 . Jandarmeria şi Pompierii restabilesc ordinea. p. Aşadar un ordin clar.fapta de astă-noapte este cea mai primejdioasă aventură care s-a putut face’’. Bucureşti. Poliţia.Buzatu. multe dintre ele fără mandat! În campania electorală.L. în eventualitatea unei reveniri a lui Carol în ţară. În aceste instrucţiuni se preciza că.57 120 I. Gh. Poliţia intervenea la o manifestaţie legionară desfăşurată la Iaşi.. Perfid. legionarii sunt torturaţi. operând arestări. La 25 noiembrie. afirmând că .cit. aş face câteva consideraţii  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  prin care – departe de mine gândul de justifica abominabila faptă – încerc să explic aversiunea legionarilor şi a regelui.Cosma ş. Conjugându-şi eforturile. Galeria oamenilor politici. Folosindu-se de prilej.statului’’ – scria în 1935 Sterie Diamandi117. persoane .. Dornică de noi comisioane. op. în perioada 4-6 decembrie 1927. regele va evita aceasta.183 122 Şt.Palaghiţă. iar Dan Zamfirescu îl considera victima scoaterii Mişcării Legionare în afara legii şi acceptării emigraţiei evreieşti din Germania118. p. persoanele care-l însoţeau trebuiau să fie lăsate. Duca s-a pronunţat pentru pedepsirea vinovaţilor fără a asocia pe tulburători cu întreaga studenţime121. 9 dintre aceştia fiind condamnaţi de Consiliul de Război pentru .48500 adresată structurilor din subordine. dizolvarea făcându-se la 9/10 decembrie 1933. Congresul Asociaţiei Naţionale a Studenţilor Creştini a prilejuit săvârşirea de acte de vandalism în centrul oraşului. iar dacă opunea rezistenţă. Chemat să formeze cabinetul.se va face uz de armă până la sfărâmarea completă a rezistenţei’’ 120. Duca emitea Dispoziţia nr. Din ecuaţia asasinatului.180 121 I.preferă să i se taie mâna decât să o întindă aventurierului’’. la 7 iunie 1930.Diamandi. veroasa camarilă cerea scoaterea în afara legii a Gărzii de Fier. Ed. desfăşurată de P. mai multe magazine fiind devastate.8 119 N. Înainte de a vedea cum s-a petrecut tragicul eveniment. 1991. la 20 august 1927.. Duca a încercat să împiedice Garda de Fier să participe la alegeri. în calitatea sa de ministru de Interne. dacă. Fapte din umbră. Desfăşurat la Oradea.157 118 Dan Zamfirescu.. în urma schimbului de focuri fiind ucişi trei legionari şi un subofiţer.. prin hotărâre de guvern. Ciocniri similare s-au 117 S. p. deşi amploarea evenimentului a fost redusă.fiului risipitor’’ pe tron.Scurtu. după care urmau să fie arestate şi trimise la Direcţia Siguranţei Generale. La 9 decembrie.Scurtu. După cum se ştie. Prefaţa.binevoitoare’’ nu i-ar fi adus la cunoştinţă cele cuprinse aici. li se devastează sediile.Gesa. p. Cauza a constituit-o refuzul unui patron evreu de a caza pe studenţi în hotelul său. n-ar trebui uitat faptul că Duca a fost avocatul reginei Elena. Sub ministeriatul lui Duca.devastări constituite în bandă’’. Poliţia face numeroase descinderi la domicilii şi sedii ale legionarilor.. vizând chiar împuşcarea uzurpatorului tronului fiului său! Ordinul ar fi rămas secret.. Duca a fost de fapt atras de rege într-o cursă care-i va aduce pieirea..Instrucţiuni permanente în vederea unei eventuale reîntoarceri clandestine în ţară a fostului principe Carol’’119.N. iar după lovitura de stat carlistă. pentru a atrage ura legionarilor faţă de Duca. Iar Carol nu va uita niciodată! Duca se va pronunţa categoric împotriva restauraţiei şi în şedinţa consacrată analizării acestei noi situaţii. după ajungerea . în Şt.Buzatu. li se confiscă publicaţiile şi se execută aproximativ 2000 de arestări. Istoria mişcării legionare. în procesul de divorţ cu Carol al II-lea.

282 130 I. . după ce titularul de la Interne i-a mărturisit decizia dizolvării Gărzii a spus: . ineficienţa Societăţii Naţiunilor. De altfel. care. p. asasinii stau pe bancă între orele 11-20126.278 124 C. s-o imobilizeze şi apoi s-o împuşte în ceafă. Automobilul care-l adusese opreşte la distanţă. vineri. p. un legionar care fără îndoială că a luat cunoştinţă de circumstanţele producerii atentatului avea să noteze că asasinii rămân în gara din Sinaia în intervalul 11-20 . adică acolo unde era garat vagonul ministerial. iar asasinii urmărindu-l pas cu pas. Asasinatele politice în istoria românilor..55. Ion Caranica şi Doru Belimace). Gara Sinaia era trecută sub . I. suveranul dorind să limiteze clar accesul poliţiştilor şi agenţilor de Siguranţă. un agent de Poliţie beat şi inconştient’’129.Buzatu.Vestala.. însă dizolvarea i s-a impus. terorizat de indiscreţii.înregistrat şi în judeţele Tulcea şi Dâmboviţa123. I. pregătindu-se ca..M.În mulţimea pestriţă de oameni de pe peronul gării Sinaia.Scurtu.Crăcea.cei trei . În Istoria P. victima păşea gînditoare. regele îl cheamă pe Duca la castelul Peleş. op.În întunecata gară de provincie Siguranţa era ca şi inexistentă’’ – scria Ivor Porter130.102 129 I.N. Fapte din umbră. Trenul avea întârziere şi.. la o distanţă de aproape o sută de metri. Cum s-a întâmplat atentatul? Când ţara era în vremea sărbătorilor de iarnă. de unde? . premierul soseşte în gară la orele 21. Amedeu Brădescu va descrie astfel momentul asasinării: . la cerea regelui.autoritatea’’ Casei Regale. p. în momentul favorabil. 2000. nici un poliţist să-i remarce! Nicu Crăcea.Cosma ş. anunţat. cu revolverele în mână. Amintim că. Aflând despre vizita la Sinaia a preşedintelui Consiliului de Miniştrii – şi aici e locul să ne întrebăm. p.fără ca nimeni să nu-i întrebe de sănătate’’127. pe care-i avea la Bucureşti128. II. 29 decembrie 1933.L. Dezvăluiri legionare.. X. O altă circumstanţă care denotă premeditarea este lăsarea gării din Sinaia în semiobscuritate. sunt remarcaţi în Gara de Nord de agenţii Siguranţei. iar Duca se îndreaptă spre vagonul ministerial fără a fi însoţit de cei 8 poliţişti din gardă.Scurtu. Era vorba de masoneria franceză.258 125 P. Pentru cei de mâine. III. Ultimul dintre legionari se va posta în partea de sud a staţiei.a. făcându- şi cu greu drum prin mulţime. 123 I. p. Ed. Istoria românilor în secolul XX. p. prin surprindere. Istoria românilor în secolul XX.20 128 A.Ce sau cine s-ar prăpădi dacă câţiva gardişti – fie  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  şi 10 sau 20 – ar intra în Cameră? Sunt toţi submediocri şi în Parlament se vor curăţa prin propria lor prostie’’124.98 127 N. ei vor călători la Sinaia în acelaşi tren cu Duca şi au intenţionat să-l ucidă chiar la sosire! Rămân în aşteptare pe peronul gării Sinaia.Argetoianu. Cu excepţia perioadei în care iau masa la un local în oraş. de ideea că este spionat. deranjată de afirmaţiile legionare (neîncrederea în alianţe.118 126 N.Porter. p. neştiind când se va întoarce premierul la Bucureşti125. prin aceasta.. Mai realist se va dovedi Argetoianu.Buzatu. s-o prindă pe victimă.).. decât doar.Stoenescu. În jurul primului ministru nici un om al ordinei publice.42 77 . p.cit. pentru un motiv închipuit – destituirea guvernatorului Băncii Naţionale.Ştefănescu. Istoria loviturilor de stat. Gh. Opinez că era vorba de exagerări din partea lui Duca. Iarăşi. Duca îi va mărturisi lui Argetoianu că este conştient de faptul că îşi riscă viaţa.Nicadori’’ (Nicolae Constantinescu.. Bucureşti.. o apropiere a României de Germania ar fi mai benefică etc. Gh.

.147 78 . deci unul care nu avea motive să mintă .Stoenescu. Doru Belimace. iar renumitul chestor Vasile Parizianu .105 134 N. Pe Duca n-a mai vrut nimeni să-l salveze.147 132 Gh. afirmând că Poliţia Capitalei nu mai avea competenţă teritorială. de detectivi.Crăcea. alin. niciodată o unitate de poliţie nu se va putea prevala de încălcarea regulilor referitoare la competenţa teritorială.Însemnările’’ sale faptul că Eugen Cristescu i-a mărturisit că Siguranţa cunoştea intenţiile de asasinat ale legionarilor.. 1996. Victor Iamandi.370 133 A. atât înainte. Fals! Aşa cum a fost mereu.Ţine nota la birou şi n-o transmite mai departe’’ . întocmeşte o notă. au fost repartizaţi doi sergenţi pentru securitatea 131 Ş.Buzatu. Bucureşti. . Informaţia o avea de la fostul său subsecretar de stat la Interne. Radiografia dreptei româneşti (1927-1941). Între timp. p. Dacă l-au abandonat pe şeful guvernului.Ciucanu. 2000. Biblioteca .60.M. aflase în Gara de Nord despre scopul călătoriei vărului său. cel care trage 5 focuri. probabil necunoscători ai legii.. de călători… de apărători ai legii! De menţionat că. prin care Gabriel Marinescu era informat despre plecarea din Gara de Nord spre Sinaia a echipei de atentatori131. O serie de autori.părăsit’’ de ministrul de Interne Ion Inculeţ. C. I. comit o eroare. avizând pe şefii lor ierarhici. aşteptând să fie arestat. p. p. Bucureşti. În acelaşi an al asasinării lui Duca.Sandache.. Deşi trenul putea fi oricând oprit de Poliţie sau Jandarmerie. paragraful 2 -. nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre poliţişti în legătură cu Duduia. fără prealabilă autorizaţiune. Ed. II. mai ales când informaţia existentă era de importanţa celei de mai sus! Şi iată de ce: Potrivit Secţiunii a doua a Legii Poliţiei. aceasta avea în permanenţă un poliţist la somptuosul domiciliul din Aleea Vulpache. […] Casei noastre îi dădeau târcoale tot felul de suspecţi şi ciudat… paza care trebuia să fie asigurată de Ministerul de Interne.a spus regele asasin!132 Armand Călinescu va nota în .Competinţa teritorială’’. I.1.au dreptul de a instrumenta. pot trece peste raza municipiului. Marinescu îl întreabă pe… rege cum să procedeze! . Ed. Dezvăluiri legionare. p. cât şi poliţia locului unde face cercetarea’’. iar în caz de confirmarea unei urmăriri. Istoria loviturilor de stat. care ajunge rapid la prefectul Poliţiei. ca şi în comunele suburbane dependinte de acest municipiu. cum este şi astăzi. Aşadar. poliţiştii . Oficial..Milcoveanu. art. pe toată raza municipiului.colaborator de nădejde al lui Marinescu. trenul plecase spre Sinaia.. p. Corneliu Zelea Codreanu. lasă pistolul pe peron.Învierea’’.FF Press. mărturie a batjocurii felului în care s-a asigurat protecţia primului ministru stă declaraţia soţiei sale: .. Cine să o facă? Gara se golise de poliţişti. care afirma că Duca a fost . 1996. de agenţi.Nu cred ca regele Carol al II-lea să fi fost străin de cele puse la cale împotriva primului ministru al ţării.Kürenberg.V. Constantinescu. atacată în faţa casei de un legionar. altceva decât Horia Sima. se găseşte un poliţist să o protejeze135.Ştiinţifică. De altfel. Marinescu şi regele au avut cunoştinţă despre punerea la cale a atentatului contra primului- ministru! Alexandru Tale. era ca şi inexistentă. Pentru că era informator al Poliţiei. C. cât şi după consumarea atentatului.165 135 J. Bucureşti. care i-ar fi dezvăluit contribuţia titularului de la Interne la asasinat134..a mărturisit că nota informativă a lui Alexandru Tale a existat!133 O altă mărturie vine de la Nichifor Crainic. pentru a nu urmări un infractor.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  legionarii au făcut uz de petarde fumigene. A existat o notă informativă deosebit de importantă. Carol al II-lea şi Doamna Lupescu. arestat de comunişti în 1950 şi închis pe viaţă.Persoană importantă’’. un român macedonean.

La 1 iulie 1933 el redactează un raport şi un proiect de jurnal al Consiliului de Miniştri . Fostul premier va fi ţinut la castel într-o… cameră-anexă. în astfel de timpuri.dispozitiv’’.studenţească’’. în castelul Peleş Carol al II-lea îşi freca mâinile mulţumit. Pe bună dreptate. au fost închise din ordinul lui Armand Călinescu.chiorul acela’’. Între timp a avut loc o puternică explozie a unei bombe care. […] Nu cu mult timp înainte de asasinat.. să confişte publicaţiile. Se fac peste 2000 de arestări. Cele două restaurante aparţinând Comerţului Legionar. Cum a fost asasinat Duca. urma să ducă la uciderea primului ministru’’136. trecerea pe la şosea s-a făcut puţin mai târziu. în faţa Palatului Regal. urma să mergem la o recepţie trecând pe la şosea. manifestele şi ziarele. el ordona Poliţiei şi Jandarmeriei să percheziţioneze toate sediile organizaţiilor legionare.. nu va participa la funeralii. iar de alţii . Călinescu era ironizat de acesta cu apelativul . manifestări trebuiau reprimate. Gh. nu merg singuri pe peroanele gărilor şi avem o Poliţie pentru altceva decât a purta o uniformă şi o Siguranţă pentru altceva decât numai a primi o leafă!’’ 5. Astfel. Om fără de agoniseală. Suveranul nu va adresa condoleanţe familiei.Magazin istoric’’. iar potrivit preotului 136 Gh..Buzatu.Scurtu. După asasinarea lui Duca. Duca suntem în prezenţa unei subdimensionări a dispozitivului de protecţie! De fapt.Matei.Preşedinţii de Consiliu. 21 SEPTEMBRIE 1939) La 29 aprilie 1933. Când l-au dezbrăcat pentru cele creştineşti. la asasinarea lui Ion G. la Duca avem un caz de o gravitate extremă – întâlnit poate în atentatul asupra preşedintelui Consiliului de Miniştrii Barbu Catargiu – de terorism de stat. A mers cu antipatia până la capăt. criticile la adresa legionarilor s-au înteţit. este impropriu spus . să trimită la urmă propagandiştii şi agitatorii. dar niciodată nu se aflau la posturile lor..Cometei.casei primului ministru din str. Folosit din plin de rege. se desfăşura o manifestaţie . Istoria românilor în secolul XX. Nu ştiu cum se făcea. Apoi. într-o dezbatere parlamentară din 1934..3/ iunie 1967..265 79 . atinsă de automobil. Orice adunări. Doar ei! Nu mai târziu de 24 aprilie 1934. Autorităţile ştiau ora precisă.pentru suprimarea mişcărilor extremiste şi a batalioanelor de asalt’’. pp. p.Monocles’’. Cei trei asasini sunt condamnaţi la pedepse pe viaţă (5 aprilie 1934). însă Vaida- Voevod a amânat semnarea137. în . din moment ce avem un singur agent al Siguranţei şi acela turmentat. a răzbunării regale şi conflictului pentru putere în interiorul odioasei camarile. Deoarece Jean a vrut să ne abatem  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  câteva minute. victimă a greşelilor sale. Mai scăpase de încă un incomod. printre care Nichifor Crainic şi Nae Ionescu. au constatat stupefiaţi că avea cămaşa cusută şi şosetele cârpite! Înconjurat de lachei. nr. a sfârşit pe peronul gării din Sinaia. pentru o scurtă convorbire cu o familie prietenă.4 ASASINAREA PREMIERULUI ARMAND CĂLINESCU (BUCUREŞTI. Armand Călinescu cerea să se adopte măsuri drastice împotriva Gărzii de Fier. procesiuni. de la Obor şi Liceul Lazăr. Nicolae Iorga acuza Poliţia de lipsa măsurilor de protecţie: .17-18 137 I. În frunte chiar fanfara Poliţiei Capitalei! Asemănător cazului lui Armand Călinescu. marşuri..

fiind împuşcat. în mod arbitrar.. aceştia s-au postat în zona străzilor Făgăraş şi Vergiliu. p. Poliţia dejucându-le încercarea140.Scurtu. premierul îşi face apariţia în drum spre Cotroceni. unde vor rămâne. la sugestia lui Gabriel Marinescu141.355 140 P. Nelu Moldoveanu. la 8 februarie 1939 grupul legionar care pregătise un asasinat împotriva sa este descoperit de Poliţie. sub podul peste Dâmboviţa. g-ral Argeşeanu. atentatorii tamponează automobilul în care se afla premierul. p. Gh. 31 în cel de la Vaslui.Palaghiţă. în noaptea de 21/22 septembrie. nu s-au întâlnit decât la Bucureşti. Cezar Popescu. Numit pentru o categorică represiune şi exterminare a Mişcării. 1 student la politehnică şi unul la medicină)139. la ora 13. legionarii au avut mai multe tentative de asasinare a lui Călinescu: la o conferinţă ţinută la Ateneu. a nu mai puţin de 252 de legionari..Matei. Neştiind despre cine e vorba. Şoferul încearcă să scape cu fuga în direcţia Arenele Venus. Marin Stănciulescu. cu toţii prahoveni. nu are timp să tragă.74 142 D. p.a răzbunătorilor’’: Miti Dumitrescu. Ovidiu Isaia. poliţişti.. Asasinarea lui Armand Călinescu. Traian Popescu-Puiu.. tocmai în acel moment apărând şi o căruţă.. 44 în lagărul de la Miercurea Ciuc.45 143 Şt. pentru a li se smulge declaraţii şi împuşcaţi în chiar locul atentatului.7/ octombrie 1967.32 139 I. 7 la Spitalul Militar Braşov. în ziua de 21 septembrie 1939. azi aproape de Societatea Română de Radio.cit.. Jean Ionescu (în privinţa profesiilor. două bătrâne miloase sunt podidite de lacrimi. Agentul de Siguranţă Radu Androne coboară. Gh. Cei şase atentatori desemnaţi să treacă la execuţie. spre groaza trecătorilor.Magazin istoric’’. dar este şi el împuşcat. 10 în Capitală. pe unde era traseul regulat al premierului. Legionarii sunt ucişi şi arşi imediat la crematoriu. După săvârşirea abominabilei fapte.100/ iulie 1975. 13 la Penitenciarul Râmnicu Sărat.Buzatu. sunt imediat arestate de agenţii Poliţiei143. nr. Anterior datei trecerii la acţiune. în .Pe splaiul Dâmboviţei forfotea zăpăcită o lume care îşi pierduse cu desăvârşire capul: ofiţeri.35.Ignat. Drept pedeapsă.Magazin istoric’’. op..cit. ei merg la Radio. op. La orele 13. Lincolnul blindat pe care-l avusese până în urmă cu câteva luni fusese cedat regelui. având o pancartă pe care era scris: . la grădina restaurantului Continental. 2 studenţi la drept.Matei. p. Istoria românilor în secolul XX. Ultima zi a lui Armand Călinescu. împreună cu omniprezentul g-ral Gabriel Marinescu vor trece la executarea. avea să scrie Grigore Gafencu142. Ajunsă în zona podului Eroilor. se pare.cit.Lungu. op.Ignat. echipa numindu-se . p.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Acţiunea despre care vom vorbi s-a petrecut la podul Elefterie. pe care şoferul demnitarului o loveşte. sunt torturaţi timp de 8 ore în arestul Prefecturii Poliţiei Capitalei. când au fost descurajaţi de prezenţa în sală a numeroşi poliţişti. În ziua de 21 septembrie. . nr.Palaghiţă. Poliţia îi arestează. forţează intrarea şi comunică asasinarea premierului. Gigi Paraschivescu..Aşa vor plăti trădătorii de ţară’’. avem 1 avocat. 147 în restul ţării… Ce vremuri! În aceeaşi zi cu asasinarea lui Armand 138 Şt. unde Călinescu cina cu un grup de prieteni.123 80 . Ion Vasiliu. Gh. au cumpărat un taxi de la Breaza şi pentru a nu fi urmăriţi. chiar în prezenţa sa138.Ştefan Palaghiţă. 1 desenator. Atentatorii erau din judeţul Prahova. p. în . femei şi bărbaţi din apropiere’’.72 141 P.221 B. Fapt deloc de neglijat. la fel ca şi Armand Călinescu. Se afla într-un Cadillac cu nr.

Martha Bibescu găsea agenţi ai Siguranţei Generale cu două-trei automobile şi sergenţi de stradă până şi pe drumul spre mănăstire.195/ 10 aprilie 1904 81 . op. pp. Jurnal politic. preotul Ştefan Palaghiţă este arestat în noaptea de 21/22 septembrie de agentul de Poliţie Gheorghiu şi plutonierul de jandarmi Tudor.145 145 M. să se întrebe . p. Jurnal politic.5 ..Neamul Românesc’’: .. în timp ce . fiincă acum uliţele din mahalalele ce cad împrejurul Podului Mogoşoaiei sunt drese. dumneata vel spătar. spre intersecţia bulevardelor Eroilor cu Eroilor Sanitari. p.Un om s-a jertfit pentru liniştea ţării sale înăuntru şi pentru independenţa ei politică în afară’’.Călinescu..Palaghiţă. la 1 octombrie 1939. Sunt cuvintele lui Iorga publicate în . O inscripţie mâzgălită din când în când de adolescenţi cu creierele spălate ai generaţiei pro… şi coca- cola.. 5.125 147 M..134 146 Şt. simplă şi pitică de doar 1 m. când domnitorul porunceşte marelui spătar: . ministrul de Interne Nicolae Ottescu concentrează la Sinaia forţe sporite de Poliţie. ceea ce l-a determinat pe ambasadorul britanic la Bucureşti.. funcţionarii statului întocmind un proces-verbal în care consemnau că nu l-au găsit la domiciliu146. popa le dă 10.BIRJARII NU AU VOIE SĂ DOARMĂ PE CAPRĂ ŞI SĂ FIE ÎN STARE DE BEŢIE’’148 (CIRCULAŢIA RUTIERĂ BUCUREŞTEANĂ) O primă menţiune documentară a existenţei unei reglementări a circulaţiei pe uliţele Bucureştiului o avem din vremea domniei lui Ioan Caragea (1812-1818). În parcul bucureştean Eroilor. dus la Mărcuţa. Temându-se pentru viaţa regelui. la Prefectura Poliţiei Capitalei sunt omorâţi în bătaie trei legionari 144. După o târguială.la ce bun spectacolul acela urât?’’145  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Contemporan al evenimentelor. Cadavrele legionarilor ucişi sunt expuse pe cheiul Dâmboviţei.în sinistra vilă’’ a lui Argetoianu constată că .înfloresc poliţiştii’’147.. în dreptul vilei unchiului său. iar măsurile poliţieneşti se vor intensifica. se află o placă de piatră. Aflată în vizită la proaspătul şi efemerul premier Constantin Argetoianu (23 septembrie – 28 noiembrie 1939). sir Reginald Hoare. Jaques Lahovary.Bibescu. p.cit. Delirul.000 de lei. înfiptă în pământ.Cinstite şi credincios boierule al Domniei mele.Preda. Măsurile represive împotriva legionarilor se accentuează. aminteşte prea puţinilor pe care-i mai interesează. 144 M.111-112 148 Ordonanţa Prefecturii Poliţiei Capitalei nr. unde urma să fie împuşcat sub cunoscutul pretext al fugii de sub escortă.. că aici a fost asasinat un premier.Bibescu.

72/ 18 septembrie 1886. să vie să-l arate la Spătărie’’150. În vremea războiului de independenţă. potrivit uzanţelor vremii. pe traseul Calea Târgoviştei (Calea Griviţei de azi) – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – str.niciuna din trăsurile de piaţă nu va mai primi şi transporta cadavre la cimitir’’155. ci să  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  le abată a intra pe uliţele acelor mahalale şi osebit de aceasta să publicariseşti către toţi locuitorii prăvăliaşi şi ceilalţi ce au case pe lângă linia Podului Mogoşoaiei. Ş. Pe străziţe şi uliţele bucureştene.Rădulescu-Zoner.nizam’’ (ordonanţă) către toţii vizitii. p. braşovence.unui regim serios de desinfecţiune.Societatea Română de Tramvaiuri’’. luând ca punct de orientare direcţiunea în care fiecare merge. în acelaşi an intrând în exploatare prima linie de tramvai.. Cunoscut pentru ieşirile la promenade. Strada va rămâne 149 Azi Piaţa Victoriei 150 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei. cei găsiţi în neregulă urmând a fi bătuţi straşnic sau chiar trimişi la ocnă151. care se fac cu atâta osteneală şi grea cheltuială. iar două decenii mai târziu apare prima linie de troleibuz.a. A. prin Ordonanţa nr. Prin ordonanţe. pentru ca în 1867 să avem un regulament de circulaţie. care aleargă şi umblă fără socoteală’’. pentru a le aduce la cunoştinţă porunca. domnitorul le cere să dea un . p..Perieţeanu. Din 1990. La 1929 se scot din circulaţie tramvaiele trase de cai.200 151 Ibidem. Constatând . ca nimeni de acum înainte să nu îndrăznească a mai arunca pe pod lături ori gunoaie. Conductorii trăsurilor care contraveneau acestei ordonanţe . Prefectura Poliţiei Capitalei reglementa multiplele situaţii intervenite în circulaţia bucureşteană. pe linia Piaţa Victoriei – Hipodromul Băneasa. al XX- lea153. bucureştenii care nu aveau trăsuri proprii. către vel aga şi vel spătar.). fosta Întreprindere de Transport Bucureşti se transformă în Regia Autonomă de Transport Bucureşti 154 B.203 152 Trăsurilor şi birjelor de piaţă li se mai spunea şi . Biserica Enei – str. .fiacăre’’ sau . ca de acum înainte până la viitoarea toamnă. ajungându-se astfel ca . p. dar şi primejdie. publicul bucureştean era invitat .Serviciul Fiacărelor’’152. şarete. căruţe de povară ş.. oprindu-se de a mai circula pe timp de 15 zile’’.Gheorghe – Moşi154..să circule pe Calea Victoriei şi pe bulevarde numai pe trotuare şi numai pe partea dreaptă. fânuri. pe strada învecinată Grădinii Episcopiei (unde-i acum Ateneul Român).Marinescu. 1877-1878.fiacre’’ 153 În 1871 se înfiinţează . buţi şi orice alte poveri... Astfel. pp. iar trăsura supusă .270 82 .nu numai podurile se strică şi se sfarmă mai înainte de vremea lor. iar în 1894 se dă în folosinţă prima linie electrică pentru tramvaie.înmulţirea butcelor şi a caretelor. tramvaiele fiind trase de cai. care această netrebnicie a vizitiilor nefiind suferită’’. mai puteau fi văzute 7 omnibuze (trăsuri cu o capacitate de 10 persoane). cherestea. Academiei – Pţa Sf. De asemenea. caleşti.Dumitrescu. Acestea aveau ca principale locuri de staţionare Teatrul Nnaţional. care va fi menţinut în vigoare până la începutul sec.erau daţi judecăţei’’. în adevăr.. iar polcovnicul de poduri să aibă îngrijire când va vedea pe cinevaşi urmând împotrivă.. folosite pentru plimbare chiar şi în afara oraşului. I.17-18 155 I. cu însărcinarea de a îndruma circulaţia în Capitală (birje. lângă Prefectura Poliţiei Capitalei (la biserica Zlătari) şi la poalele Dealului Mitropoliei..Duţu. când încep ploile şi noroaiele.poruncim domniei tale ca să i se dea straşnică poruncă căpitanului străjii din Capul Podului Mogoşoaiei149. se poate întâmpla de a sfărâma şi a se scatefisi oameni şi muieri la drum. pe traseul Cotroceni-Obor. un număr de 250 de căruţe sau birji. În 1861 ia fiinţă . puteau închiria una dintre cele 505 droşti cu doi cai. Manual teoretico-practic de poliţie judiciară. Un alt pitac este cel dat de Alexandru Moruzzi (1793-1796 şi 1799-1801). să nu mai lase a intra pe pod care cu lemne. circulau în 1872.. Bucureştiul şi epopeea independenţei..

. să nu fie .P..să-şi păzească rândul.Dumitrescu. să maltrateze dobitoacele în public.nu se va opri din circulaţie în momentul comiterii.iuţeală’’ mai mare de 15 km/h. curat îmbrăcat. piei şi coarne de vite tăete. instructori.în stare de beţie’’. cu velocipedul. să nu se întreacă.P.ŞCOALA PREGĂTITOARE DE ŞOFEURI’’. Întrucât legislaţia era depăşită de realităţile vremii.un aparat sunător sau clopoţel’’ (trompeta era interzisă!).. birjarii erau obligaţi prin Ordonanţa P..o tăbliţă fixă. etc. numărul fiind dat de Prefectura Poliţiei Capitalei.cabinet psihotehnic’’. (Ordonanţa P.P. să nu doarmă pe capră când au trăsura în circulaţie. Oglindind importanţa pe care o avea la 1933. Serviciul circulaţiei din cadrul Serviciului Poliţiei Judiciare din 156 Ibidem.Orice atrupament. pentru contravenţii.633 158 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei. mânarea cailor .C. Bicicliştii erau obligaţi să posede . şoferul era obligat să aibă certificat de capacitate eliberat tot de Prefectură.vehiculele.11.a trece pe trotuare călare  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  ori cu trăsura.. Prin Regulamentul pentru transporturile publice din 1900.. Era oprit .C. 110/9 mai 1893). era interzis să conducă cu . . p..C.. gunoiu’’ care trebuiau să aibă loitrele bine încheiate şi să fie bine înfundate în forma de ladă. având şi . (Ordonanţa nr.mai repede decât trapul mic’’ (1899). birjarul era obligat să predea Poliţiei orice obiect uitat în trăsură. să aibă număr la trăsură. . conductorul . conductorii tramvaielor trase de cai nu li se permitea să mâne . staţionare în masă. Manual teoretico-practic de poliţie judiciară. . Constatându-se că. . manifestaţiune în ceată sau procesiune de orice natură’’ era interzisă prin Ordonanţa P. ci se va lua numai numărul şi se va raporta Prefecturii – Biroul de Servi şi Birji’’.297 157 I. să nu plece de lângă animale’’. Conductorii de automobile trebuiau să aibă autorizaţie eliberată de prefectura Poliţiei (erau acceptate şi permisele din Franţa... cabinet medical şi . să nu primească amaneturi pentru plata birjei. scârboase sau cu un aspect urât. în condiţiile sporirii vertiginoase a numărului de vehicule.. I. Regulamentul de poliţie comunală reglementa .permis din partea P. trebuia să fie cuviincios. iar .C. pp.toţi cei care transportă prin oraşe obiecte cu miros greu. pentru libera practică a meseriei’’. 152/1 martie 1900. conducătorii auto erau slab pregătiţi. începând cu 1904. ingineri.. pământ... întrebuinţarea de cai nărăvaşi sau de animale bolnave (1900). p.165/ 10 aprilie. nr. cu căruţa […] sau a lega caii şi alte animale dinaintea caselor.. iar noaptea trebuia luminat.mai repede decât trapul mic’’.. numărul de vehicule existent în Capitală a cunoscut o creştere. 142/8 iunie 1899). maiştrii. în special după primul război mondial. În partea din spate trebuiau să aibă .Perieţeanu. De asemenea prin art. să nu alerge prea iute.C. precum şi cenuşe.circulaţia pe străzile Capitalei ajunsese o adevărată primejdie. în 1932 s-a luat hotărârea să se înfiinţeze . ori a prăvăliilor’’ (Ordonanţa P. proprietarii de trăsuri nu puteau angaja conductori care nu aveau .căruţele care transportă băligar.210-211 83 ..absolut liberă pentru circulaţia trăsurilor’’. [fiind] necunoscute la epoca redactării Codului penal’’156. ca să nu se risipească conţinutul pe stradă’’. aşezată în mod vizibil’’. beneficia de aportul unor profesori.o comisiune de revizuire’’158. sunt obligaţi a avea aceste obiecte învelite cu pânză sau muşama pusă deasupra căruţei’’157. cărăuşii. să ia mai mulţi pasageri decât numărul locurilor de care se dispune.P. chirigii. Germania şi Elveţia). din cauza accidentelor care se ţineau lanţ’’.P. să nu refuze muşterii.154/ 27 aprilie 1900). Instituţia a fost subordonată Ministerului Instrucţiunii Publice..

gardian p. – 2. p. Biroul asigurării vehiculelor (agent administrativ).Imperială 2). Toate farurile de semnalizare optică erau dotate cu telefoane.Labirint şi Calea Griviţei – str. – 12). Biroul anchete (comisar ajutor – 5b).faruri cu manipulare electrică. - Motociclete 75 8 - Vehicule cu tracţiune animală Înscrise Desfiinţate Trăsuri de casă 9 2 Trăsuri de piaţă 500 10 Camioane cu un cal 1850 7 Camioane cu doi cai 3700 17 Căruţe cu un cal 2100 6 Căruţe cu doi cai 3450 9 159 G. comisar ajutor – 5. Serviciul Circulaţie din Poliţia Capitalei supunea la o . cu misiunea de supraveghere a circulaţiei.c. Biroul contravenţiilor şi fişelor (comisar ajutor. centrala telefonică (3 gardieni şi 2 camerişti (1b şi 1f).Buzeşti160.215 84 .Marinescu.. – 4. impiegată . Tipografia Oltenia. adjunct şef serviciu. b-dul Brătianu – str. de a pedepsi pe loc pe contravenient.Ştirbei Vodă. agent judiciar.. agent permanent – 2. gardian p. redăm în continuare câteva cifre: Vehicule cu tracţiune mecanică Înscrise Desfiinţate Asigurate (radiate) Autoturisme particulare 1040 281 - de piaţă 467 161 2037 Autobuze pentru transportul 251 72 518 public Autocamioane particulare 342 65 24 Autocamioane pentru autorităţi 11 2 - Biciclete 717 . impiegată – 1f. p.. controlul aparaturii de semnalizare. – 2). Trei ani de prefectorat.a. secretariat (un comisar şef şi un secretar).c. comisar ajutor – 2. 1933. Arhiva (agent. Calea Văcăreşti – str.. în Bucureşti existau următoarele . constatarea contravenţiilor. dactilografie (2 agenţi permanenţi).Dimitrie Sturdza (Muzeul Simu). b-dul Academiei – str.Prefectura de Poliţie a Capitalei avea următoarea structură: şef serviciu (chestor). (str. Calea Victoriei – str. b-dul Brătianu – str. Pentru a avea o imagine a circulaţiei rutiere din Capitala anului 1936. controlul . La nivelul anului 1936.revizuire periodică’’ toate vehiculele înscrise în circulaţie. Anuarul Prefecturii Poliţiei Municipiului Bucureşti. însă . registratura (un comisar ajutor. Garajul (gardian p. Brigada de teren (comisar şef clasa I – 2.1. – 2).dreptul poliţistului.Brigadă de urmărire’’. b-dul Regina Elisabeta – B-dul Schitu Măgureanu. gardian p.b-dul Regina Elisabeta.c. un detectiv şi un agent  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  permanent). nu a intrat încă în obiceiurile societăţii noastre. Biroul eliberării foilor de circulaţie şi permiselor de conducere (şef birou – comisar şef clasa I..17 160 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei.Rosetti. detectiv – 1f şi 1b. b-dul Regina Elisabeta – str. gardian p. însărcinat cu supravegherea circulaţiei. Carpaţi. aflate în legătură directă cu Poliţia Capitalei. în punctele de mare trafic rutier’’: Calea Victoriei . doi agenţi administrativi.Brezoianu. detectiv – 1)159. alcătuită din 11 motociclişti şi 8 biciclişti. agent permanent – 1b şi 3f. Anual se constatau în medie 3000 de contravenţii. participarea la buna desfăşurare a unor manifestări publice ş.c. agent – 2. Serviciul dispunea de o .carnetului de bord’’ al fiecărui automobil.c. comisar ajutor clasa I – 1. de aceea nici o lege nu s-a făcut până acum’’.

în str. paza Capitalei este încredinţată lui vel aga. Anual. De asemenea. Sistematizare. iar cuantumul taxelor percepute pentru înscrierea în circulaţie a vehiculelor era de 1. furturile de bagaje. a câte unei .. cu unele modificări..6 DE LA GARDIŞTI LA GARDIENI PUBLICI . iar în restul unităţilor poliţişti desemnaţi pe linei de poliţie rutieră. iar simple 2116.. norme şi practici europene.G.000 de contravenţii se constatau anual. . la municipii şi oraşe sunt birouri. la nivelul municipiului Bucureşti avem Brigada Poliţiei Rutiere. a Teatrului Naţional. aceştia din urmă aflaţi sub oblăduirea epistaţilor de mahalale.cu răniri’’ 1097. Decretul 296/1949 şi cunoscutul Decret 328/1966.faetoane 2800 45 Numărul permiselor de conducere eliberate era de 170 pentru amatori şi 200 pentru  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  profesionişti. Aproximativ 14. pentru fiecare Poliţia eliberând un tichet special de ordine cu iniţialele . Însoţiri coloane oficiale.spre poprirea cugetărilor de rele’’. stare tehnică şi legalitate transporturi.3 mil. Tot atunci. Wilson. ci de capacitatea sa profesională’’. rămâne în vigoare până azi. Pe atunci. 1770 erau puşi sub observaţie medicală. . în apropiere de Gara de Nord. Actualmente.cu şofeuri aleşi dintre cei mai ordonaţi. care se afişa pe . există Direcţia Poliţiei Rutiere (având patru servicii: Siguranţa Circulaţiei.. Un veritabil experiment a fost instalarea în 1935.. 5. transporturi agabaritice şi speciale). (de Casa Autonomă a Drumurilor). când avem Codul rutier. parcări păzite nu existau decât în faţa Cercului Militar. la Inspectorate de Poliţie Judeţene avem Serviciul Poliţiei Rutiere. la Palatul Rio şi la Piaţa Universităţii.Luterană – str. cu toţii aflaţi sub ascultarea agăi. Ştirbei Vodă şi str. Dintre aceştia. Cât priveşte legislaţia aferentă domeniului. iar 1400 sub cea poliţienească. 46 de dorobanţi agieşti (călări şi pedeştri). 11 căpitani de bariere.R. aflaţi sub ascultarea unui căpitan de barieră.cabine cu pereţii de sticlă’’. pentru gardianul însărcinat cu dirijarea circulaţiei.. Implementare concepte. pe b-dul Dinicu Golescu.G.2 mil. Revoluţia de la 1848 găsea în Capitală un serviciu de pază asigurat de un tist (comandant) de dorobanţi. Prefectura Poliţiei Capitalei a înfiinţat o staţie de 60 de taxiuri. 1938) Î n timpul Regulamentului Organic. care. barierele Bucureştiului erau păzite de câte patru dorobanţi. se amenajează o staţie – model cu 15 taxiuri de lux. pentru a se evita aglomeraţia.. reglementările mai importante au fost: Legea nr.Vrednicia poliţistului nu depinde de mărimea gradului său. Totodată. haosul. (Eugen BIANU.’’. Ordinea obştească.pare-brise’’. în subordinea căruia se aflau cei 40 de dorobanţi şi 400 de străjeri. cu regulamentul de aplicare. în cadrul I. un număr de 5650 de conducători auto erau supuşi revizuirii (testării). la intersecţia Calea Victoriei – str. 85 . Pentru fiecare maşină se achita câte 5 lei pe zi.213/1929 privind circulaţia pe drumurile publice. . şoferii având .N. având maşinile cele mai luxoase’’.Ştirbei Vodă.P.fişe care nu marchează nici o contravenţie la legea circulaţiei’’. (încasaţi de Ministerul de Interne) şi 2. numărul accidentelor mortale de 106..

După revoluţie.Giurescu. erau 861 de guarzi comunali. avem Serviciul Gardienilor Publici.răzleţiţi prin funduri de mahalale. p. apoi Gh.121 86 . ciclism. p. la 1850 dorobanţii agieşti ajung la un număr de 100. grupul de detaşamente (numai în Capitală.forţe organizate.104 164 Devenită mai târziu str.F. cum aflăm dintr-o scriere contemporană. pe vreme rea. în Gh. Galaţi 13.. p. Iaşi 30. Şi tot el va da răspunsul: . pp. La 17/29 martie 1866.Lemnea. Zoe Bagration. o damă .P.întreţinută’’.C.Este posibil ca doi oameni să păzească 1 km timp de 12 ore. era condus de un inspector al gardienilor publici. Ea includea cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani.R. La nivelul anului 1936. Craiova 14. jiu-jitsu.Manu 165 P. p. Bucureşti. unde au fost găzduite în clădirea Prefecturii Poliţiei Capitalei. secţiile. Istoricul Poliţiei Capitalei. care nu ieşiseră la tragerea la sorţi pentru armata permanentă sau pentru dorobanţi. Cu o periferie de 28 de km. maraton şi… 161 V. Lumea românească la 1900. mai ales că mulţi dintre comandanţi erau foşti ofiţeri în rezervă. iar în plan teritorial.252 166 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei.G. . p. În total. 1985. Povestiri desuete. pe ploaie. În 1881 Garda Orăşenească se desfiinţează şi în locul ei avem gardiştii. cu un detaşament de 300 de agenţi. pe viscol. cel ocupat de legionari în ianuarie 1941). Un moment de cotitură şi în acest domeniu este domnia lui Alexandru Ioan Cuza. serviciu central în cadrul Prefecturii de Poliţie a Municipiului Bucureşti. un detaşament şi un controlor de gardieni publici la fiecare I. Ed.N. care locuia pe Calea Victoriei. detaşamentele. Corpul Gardienilor Publici era .Bulei. cu toţii împărţiţi în echipe de zi şi de noapte 161. subvenţiona generos gardienii publici care reglementau circulaţia.Parusi. Din existenţa acestor gardieni nu au lipsit nici fapte de o savoare specifică doar acelor vremuri interbelice.320 de vătăşei de mahala. Cronica Bucureştilor. Istoria României în date. Trăiau . când dorobanţii încetează a mai avea  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  atribuţii poliţieneşti. un detaşament la fiecare chestură. însufleţite de spiritul disciplinei şi gata să se opună cu succes oricăror încercări de a se tulbura liniştea şi ordinea publică’’166..100-101. Cât priveşte organizarea. ca şi pe vreme bună?’’ Este întrebarea unuia care s-a preocupat de soarta gardienilor – ca şi a poliţiştilor – fostul ministru de Interne Vasile Lascăr.. care va exista până în 1881.. printre condiţiile de admisibilitate fiind absolvirea şcolii de poliţie sau a învăţământului primar.. în număr de 560. Cu prilejul sărbătoririi restauraţiei.. a inclus demonstraţii de lupte greco-romane. box.Litera. . de la 8 seara până la 8 dimineaţa. iar guarzii la 480.nu pierdea nici un prilej de a cheltui fără chibzuială.organizat milităreşte’’. gardienii publici răspundeau imperativului existenţei în Capitală a unei .. C. corpul celor detaşaţi la Agie capătă denumirea de sorginte franţuzească de jandarmi. Bucureştiul anului 1902 avea 424 de guarzi comunali.. Bonaparte.94 162 D. o secţie de gardieni publici la fiecare circumscripţie din Bucureşti. .219 163 I.pentru a priveghea la paza ordinei’’ în oraşe162..P. Din Bucureştii trăsurilor cu cai.E. în Vechiul Regat. la 8 iunie 1932 gardienii publici participau pentru prima oară. Apogeul acestui corp profesional îl socotim atins sub prefectoratul lui Gabriel Marinescu.Daşkevici. surugiii şi căruţaşii să-şi ţie gura la răscrucea cu strada Verde164 şi ca să vegheze să nu se facă cumva larmă pe uliţe care să le tulbure conversaţia’’165. până la construirea sediului de pe şos. Manifestaţia s-a desfăşurat pe stadionul O.E. cu bacşişuri grase.Miclescu. în condiţiuni de higienă mizerabile’’.Este absolut imposibil!’’163 Legea Poliţiei din 1929 considera gardienii publici ca agenţi de Poliţie. ca ei să silească vizitiii. la periferie. Unităţile de gardieni publici erau: posturile de pază (conform necesităţilor).. Locotenenţa Domnească înfiinţează o Gardă Orăşenească.

.. decorat cu .138 169 În 2004. Doar aproximativ 1200 dintre ei erau destinaţi posturilor de pază. Corpul Gardienilor Publici va fi reînfiinţat după 1989. ceea ce reprezenta o noutate în domeniu. p. maşinile grangurilor din prefectură şi la a se înclina până la pământ şi a slobozi un obedient .dar mai ales un spirit propriu de iniţiativă şi hotărâre neşovăitoare în diversele situaţiuni ce li se prezintă’’. restul de 800 fiind detaşaţi pentru paza unor instituţii (legaţii. D esfiinţat de autorităţile comuniste în contextul radicalelor schimbări în Poliţie. subfinanţaţi. . apărare contra gazelor.paza se face cu multă greutate. când s-a pus problema rămânerii numai a celor cu liceul.. logistica aferentă şi se aflau în structura autorităţilor publice locale – primăriile orăşeneşti. de cele mai multe ori de atârnători din Armată şi Poliţie. pe alocurea lipsind cu desăvârşire’’.Steaua României’’ şi .dansuri naţionale.. patrulele înarmate şi dotate cu biciclete erau repartizate pe comisariate. circa 10% din personal avea absolvite cel puţin patru clase primare. . iar întreaga structură destul de stufoasă din subordinea lor era condusă de şase şefi de detaşamente. caligrafie. s-au înregistrat adevărate demonstraţii de forţă ale acelora care nu reuşiseră să îndeplinească această elementară cerinţă 87 . istorie. la Arenele Romane. de motociclişti. poliţie rutieră. După verificarea actelor. poliţie socială.pentru apărarea populaţiei contra gazelor toxice’’. totalizând 500 de instrumentişti.. două secţii a câte 150 de ciclişti.Mihai Viteazul’’. .la voia întâmplării sau pe recomandaţiuni adesea interesate’’.din cei mai destoinici. educaţie fizică. Încadrarea acestora nu se mai făcea ca în trecut. comandantul Gardienilor Publici era col. Ştefan Mladin. Avea în componenţă următoarele echipe: de alarmă şi transmisiuni.să bată cu apă manifestanţii pe o rază de 100 de metri şi cu o presiune căreia nu îi poate rezista nimeni’’. unii dintre ei fără prea multă carte 169. gardienii publici participau la un mare concert. de detectare (descoperire) şi dezinfecţie.. ori afectaţi secţiilor speciale (de antigaze. medicină legală.. municipale. percepţii fiscale şi comunale etc. cultură generală. şi sanitară. Pentru a executa patrularea pe străzile Bucureştiului. Cum o arată şi denumirea. de ciclişti.unic în Europa’’. participant la campania din 1913 în Bulgaria. de camuflaj şi protecţie. p.188 168 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei... gardienii erau buni la păzi gherete. luându-se în considerare cunoştinţele de limba română. însă ea nu a fost singulară. aveau uniformă specifică. dar mai ales neatent selecţionaţi şi greşit conduşi. birouri). instructor la Şcoala de Infanterie din Dealul Spirii (pentru cei cu termen redus). de sector. echipe de intervenţie.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  În 1933. La reşedinţa Corpului Gardienilor Publici a luat fiinţă în anul 1935 o . Aici se predau noţiuni de drept procesual penal.. 2 autocisterne blindate167. o grupă de moto-mitraliere.. Dacă la sfârşitul anilor ’20 gardienii erau în număr de 1225. Constituiţi în detaşamente la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. Dimiu.). cunoaşterea legilor specifice ordinii publice şi siguranţei statului.. Gardienii Capitalei dispuneau de 4 autocare cu o capacitate de 25 de locuri. .Să trăiiiiţi!’’ atunci când în zare se profila augusta 167 Acestea erau în măsură .Serviciul de antigaze’’ fusese înfiinţat . bun camarad al lui Gabriel Marinescu. În septembrie 1932. 60 de motociclete ..Batalionul de carabinieri’’ era alcătuit . fost comandant al Grupului V Vânători de munte şi în mod evident. susţinut de mai multe formaţii de fanfare. iar în 1936 la 2080.şcoală pregătitoare’’ – Şcoala Poliţiei Ştiinţifice168.. în 1933 ajung la 2063. Adjunctul său era col. Din păcate. La nivelul anului 1936. solizi şi bine pregătiţi gardieni.de ultimă perfecţiune’’. . candidaţii susţineau o probă scrisă şi una orală. unde . geografie. urmărind o cât mai eficace străjuire a ordinii publice’’. Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei.

iar din 364 ofiţeri de poliţie. Din 1184 ofiţeri de poliţie judiciară existau numai 40 de licenţiaţi în drept. aveam 22 de prefecţi de poliţie. 38 inspectori. 3607 fiind ofiţeri şi agenţi.73 88 .oficii de poliţie. de a nu face nimic ce ar fi de natură a periclita ordinea publică şi de a păstra secretul profesional.942 sergenţi de oraş. tehnic şi de specialitate. Poliţia Română avea 15. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!’’ (Jurământul poliţistului.Jur să fiu credincios Regelui şi intereselor ţării mele. refuzându-şi concursul şi scăzând prestigiul autorităţii’’170.7 ORGANIZAREA POLIŢIEI ROMÂNE POTRIVIT LEGII ORGANICE DIN 1929 . am înregistrat cazuri de abuzuri.Bianu. 105 poliţii în gări. Stă în puterea lor să-l refacă.persoană a primarului ori prefectului. Ordinea obştească. cele 71 de judeţe includeau 355 unităţi de poliţie. 10. Aveam în total 71 poliţii ale capitalelor de judeţ. de cele mai adeseori.. 99 de directori de poliţie. 94 poliţii orăşeneşti.. 71 şefi de serviciu de Siguranţă şi 175 de comandanţi şi ofiţeri de sergenţi. frontiere şi porturi şi 85 de servicii şi brigăzi. Deşi în România nu existau decât 17 municipii. În 31 de oraşe funcţionau în mod nejustificat două până la patru .  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  5. abateri grave de la normele legale şi un prestigiu vizibil şifonat. de a executa cu onoare şi conştiinţă funcţiunile ce- mi sunt încredinţate. p. legea din 1905 a modificat în sens negativ prevederile legii din 1903. Aşa încât. Un procent pe care fostul director al Siguranţei Eugen Bianu îl aprecia la 80-90% nu avea calificarea necesară. .un adevărat potop de demnitari fără atribuţiuni precise’’. de a observa în totul Constituţia şi legile ţării. În Giurgiu – pentru a da numai un exemplu – existau 3 poliţii. 170 E.942 de funcţionari. de sinucideri. 1929) A părută în vremea ministrului de Interne George Grigore Cantacuzino. 1503 personal de birou. în Reni 3. doar câţiva erau licenţiaţi în drept. Până la votarea legii din 1929. în Constanţa 5. cu privire la admisibilitatea şi stabilitatea funcţionarilor poliţieneşti..

Revenind, principalul artizan al acestui act normativ a fost patriotul transilvănean
Alexandru Vaida-Voevod, alături de el aducându-şi contribuţia subsecretarul de stat
D.R.Ioaniţescu, cadre din Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului, jurişti de seamă
 Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 
ai ţării.
După veritabilul punct de hotar – reprezentat de legea ministrului de Interne Vasile
Lascăr din 1903 - aceasta este cea mai bună lege organică a Poliţiei Române de până atunci.
Potrivit juristului Iuliu Pascu171, legea ,,înscrie pe răbojul Poliţiei Române o nouă istorică
etapă, ridicând Poliţia de la starea de fapt a unei instituţii desconsiderate, la starea de
drept a unui serviciu public primordial, funcţionând nu după bunul plac al politicienilor, ci
pe baza unor principii de drept de cea mai bună valoare morală. Noua lege a Poliţiei pune în
mod definitiv bazele unui drept poliţienesc, a unei proceduri poliţieneşti române’’.
Interesant considerăm faptul că anteproiectul, împreună cu un chestionar anexat, s-a
trimis tuturor inspectoratelor, prefecturilor de judeţ, apoi s-au format două comisii, care au
dezbătut propunerile făcute. Aşadar, erau luate în considerare şi propunerile celor din
provincie. În componenţa acestor comisii au făcut parte: I.Gr.Perieţeanu, g-ral Eracle
Nicoleanu, Stan Emanuel, Victor Deleu, Eugen Bianu, N.Graur, N.Milozi172.
În expunerea de motive din Adunarea Deputaţilor, D.R.Ioaniţescu spunea la 29 iulie
1929: ,,Poliţistul să ştie că nu are şi nu trebuie să aibă alt judecător decât legea şi
conştiinţa lui… Prefectul va ordona, dar execuţia aparţine numai organelor poliţieneşti,
cari vor lucra pe a lor răspundere. Repet – zice legiuitorul – prefectul nu va avea nici un alt
drept şi nici o atribuţiune poliţienească… Vreau ca să înceteze abuzul ordinelor verbale şi
telefonice şi să se dea ordine scrise şi chiar atunci încă, poliţistul să nu fie obligat să
execute un ordin scris, când el ar constitui un atentat la libertăţile cetăţeneşti’’173.

Potrivit legii pentru organizarea Poliţiei Generale a Statului din 21 iulie 1929174, act
normativ care, de-a lungul vremii, a suferit mai multe modificări, ,,Poliţia Generală a
Statului se exercită pe întreg teritoriul ţării, sub autoritatea şi controlul ministrului de
Interne’’, organul tutelar fiind Direcţiunea Generală a Poliţiei, ceea ce ar corespunde astăzi
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
În art.2 al sus-citatei legi, atribuţiile Poliţiei erau precizate după cum era vorba de
cele trei ramuri:
- Poliţia administrativă: apără libertatea, proprietatea şi siguranţa persoanei,
drepturile constituţionale; previne infracţiunile; execută măsurile de poliţie impuse
de legi, regulamente, ordonanţe; execută măsurile de asistenţă socială; menţine
ordinea publică;
- Poliţia judiciară: constată şi urmăreşte orice infracţiune şi orice contravenţie;
execută măsurile dispuse de justiţie;
- Poliţia de siguranţă sau informativă: culege, instrumentează şi aduce la cunoştinţă
autorităţii superioare informaţiile referitoare la ordinea publică şi siguranţa statului.
Dispoziţiile legii privitoare la poliţişti se completau cu cele ale statutului
funcţionarilor publici, D.G.P. fiind condusă de un director general, ajutat de un subdirector
general. În structura sa de la nivel central intrau:

171
E.Bianu, Ordinea obştească, p.64; apud I.Paşcu, Drept poliţienesc român, vol. I, Bucureşti, 1929, p.6
172
E.Bianu, Ordinea obştească, p.65
173
Ibidem, p.72
174
Colecţia legilor României, sub îngrijirea prof.G.Alexianu, Bucureşti, Ed.Socec § Co.

89

- Direcţiunea Poliţiei Administrative, care avea la rândul său în subordine: a)Serviciul
Poliţiei Administrative şi Poliţiei de Frontieră, cu următoarea structură: Biroul

Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 
Poliţiei Administrative şi Asistenţei Sociale; Biroul Populaţiei; Biroul Fruntariilor şi
Paşapoartelor; Biroul Poliţiei de Moravuri; b)Serviciul Personalului şi Controlului:
Biroul Personalului; Biroul Controlului;
- Direcţiunea Poliţiei Judiciare: Serviciul Poliţiei Judiciare (Biroul Poliţiei Judiciare şi
al Cercetărilor, Biroul Cazierului Poliţiei, al Controlului Recidiviştilor şi al Statisticii);
Serviciul Poliţiei Tehnice (Biroul Central al Urmăririlor Internaţionale, Biroul Poliţiei
Tehnice şi al Şcoalelor, Laboratorul Central de Poliţie Tehnică);
- Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă: Serviciul de Informaţiuni (Biroul Siguranţei
Generale al Poliţiei Sociale şi al Informaţiilor; Biroul Secretariatului şi Cifrului; Biroul
Studii Presă şi al Buletinului Poliţiei; Biroul Evidenţelor Statisticii Arhivei şi
Registraturii)175; Serviciul Controlului Străinilor: Biroul Controlului Străinilor; Biroul
Extrădărilor şi Expulzărilor;
La nivel teritorial, D.G.P. avea Inspectoratele Regionale de Poliţie (la Bucureşti,
Constanţa, Galaţi, Chişinău, Cernăuţi, Iaşi, Alba-Iulia, Timişoara şi Craiova)176. Fiecare
inspectorat avea în frunte un inspector, ajutat de un subinspector. De asemenea, D.G.P.
avea în subordine Prefectura de Poliţie a Municipiului Bucureşti, chesturi de poliţie (în
municipii), poliţiile orăşeneşti (din oraşe reşedinţă de judeţ), comisariatele sau
detaşamentele de poliţie.

PREFECTURA DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

D ată fiind întinderea teritorială şi complexitatea problemelor pe care le avea de
soluţionat, numărul populaţiei, existenţa instituţiilor fundamentale ale statului şi
altele, în structura D.G.P., Prefectura Capitalei avea partea leului. Ajutat de un
secretar de prefectură, prefectul Capitalei avea dreptul de a ordona intervenţia în caz de
rebeliune, tulburări, adunări zgomotoase, împotrivire la îndeplinirea măsurilor legale.
Toate serviciile erau conduse de ofiţeri, cu excepţia Serviciului Poliţiei Judiciare, care
avea în frunte un chestor.

Iată structura P.P.C.:
- Serviciul Poliţiei Administrative: Biroul Poliţiei Administrative, Biroul Personalului,
Biroul Paşapoartelor, Biroul arhivei şi Registraturii Generale, Biroul Intendenţei şi
Arestului;
- Serviciul Poliţiei Judiciare: Biroul Cercetări şi Urmăriri, Biroul de Identificare, Biroul
Fişelor şi Cazierelor, Biroul Arhivei;
- Serviciul Poliţiei Sociale, al Moravurilor şi Informaţiunilor: Biroul Ordinii Publice,
Asistenţei şi Poliţiei Sociale, Biroul Poliţiei de Moravuri, Biroul Populaţiei, Biroul
Arhivei şi Evidenţelor, Biroul Secretariatului, Cifrului şi Transmisiunilor.

175
Din 1931, în locul acestor birouri a luat fiinţă cunoscutul Corp al Detectivilor
176
În 1944, Inspectoratele Regionale de Poliţie erau următoarele: I (Ploieşti), II (Constanţa), III (Galaţi), IV
(Chişinău), V (Iaşi), VI (Cernăuţi), VII (Alba Iulia), VIII (Timişoara) şi IX (Craiova); Dare de seamă, Societatea
Generală a Funcţionarilor Poliţieneşti, p.4

90

- Serviciul controlului străinilor, hotelurilor, hanurilor şi camerelor mobilate: Biroul
controlului străinilor, Biroul controlului hotelurilor, hanurilor şi camerelor mobilate,

 Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române 
Biroul arhivei şi fişelor;
- Serviciul Circulaţiei: Biroul înregistrării şi clasării vehiculelor, Biroul centralizării
infracţiunilor la legea circulaţiei;
- Serviciul Medical;
- Serviciul Contabilităţii şi Casieriei;
- Serviciul Gardienilor Publici.
Cele patru sectoare de poliţie (chesturi), corespunzătoare împărţirii administrative a
Capitalei, erau împărţite în circumscripţii de poliţie, numite şi comisariate de poliţie. De
asemenea, pe lângă anumite instituţii statale se organizau comisariate de poliţie, în care
erau încadraţi agenţi şi impiegaţi, aflaţi în subordinea unui comisar sau comisar ajutor.
Fiecare dintre cele patru sectoare de poliţie era condus de un chestor, ajutat de un secretar.
La fiecare chestură funcţionau birouri: administrativ; al populaţiei; al servitorilor; al
ordinii publice şi asistenţei sociale; la acestea se adăuga Detaşamentul de Gardieni Publici.
La fiecare comisariat (circumscripţie) de poliţie existau: un oficiu al arhivei şi
registraturii, impiegaţi şi agenţi de poliţie, agenţi de siguranţă, o secţie de gardieni.

F
iecare I.R.P. ţinea legătura cu Jandarmeria şi avea în structură: Serviciul Poliţiei
Administrative, Serviciul Poliţiei Judiciare, Serviciul Poliţiei de Siguranţă şi un controlor
de gardieni publici. Serviciile erau conduse de comisari-şefi, având încadrat personalul
poliţienesc şi ,,birocratic’’ necesar. În oraşele reşedinţă de judeţ aveam de asemenea
chesturi (cu birouri de poliţie administrativă, judiciară şi se siguranţă), iar în restul oraşelor
existau poliţii, conduse de un şef de poliţie, ajutat de un secretar. Avea de asemenea un
laborator de poliţie tehnică, aflat la dispoziţia organelor judecătoreşti.
În comunele urbane, puncte de frontieră, porturi, gări şi staţiuni balneo-climaterice
existau comisariate sau detaşamente de poliţie. Poliţia rurală era exercitată de
inspectoratele, legiunile, secţiile şi posturile de jandarmi, organizate prin legea jandarmeriei
rurale. Gardienii publici erau consideraţi agenţi de poliţie.
Personalul tehnic şi de specialitate cuprindea specialişti criminalişti, medici,
cartografi, electricieni, translatori, fotografi, telefonişti, instalatori şi mecanici.
Potrivit ar.68, prefecţii judeţeni aveau o serie de ,,atribuţiuni de poliţie’’: de a emite
ordonanţe de poliţie prin care să impună anumite acte pentru paza ordinii publice şi
siguranţei statului; de a ordona în scris luarea măsurilor poliţieneşti pentru paza ordinii
publice şi siguranţei statului; punerea în mişcare a forţei publice, în caz de rebeliune,
tulburări ş.a. Tot aşa, pretorul de plasă şi notarul comunal aveau dreptul de a dispune luarea
măsurilor poliţieneşti pentru asigurarea ordinii publice şi siguranţei statului, măsuri care se
vor executa de către jandarmi.
O serie de alineate conţineau prevederi referitoare la studii, destul de permisive, în
opinia noastră. Astfel, pentru gradul de comisar şi superior acestuia era nevoie de doctorat
sau licenţă în drept, excepţie făcând prefectul, care putea proveni şi din rândul generalilor
sau coloneilor în rezervă (aşa a fost posibil ca Gabriel Marinescu să fie numit prefect); pentru
comisari autori diploma de absolvire a şcolii de poliţie ştiinţifică sau diploma de liceu; pentru
agenţi şi detectivi diploma de şcoală de poliţie sau cea de gimnaziu; pentru gardieni publici
diploma de absolvire a şcolii de poliţie sau certificatul de absolvire a învăţământului primar.
Pentru admitere era nevoie obligatorie de îndeplinirea stagiului militar şi de trecerea unui
examen psiho-fizic.

91

Dacă în privinţa numărului putem considera femeile bine reprezentate. Kiropol. avem un număr de 569 (60. telefonistă. dar în privinţa celorlalţi niciodată nu au existat oprelişti. Prefectul Poliţiei Capitalei. după caz).3%) în structura centrală a Prefecturii Poliţiei Capitalei şi 374 (39. Câteva zeci de fotografii ne prezintă funcţionarii cu funcţii de conducere (în uniformă sau civil.câteva nume edificatoare: Fişer. Plati. Simici.m. Panaitova. aşa cum ctitorul este zugrăvit în interiorul zidirii sale.5%) la chesturi . în lucrarea . fie şi pentru că n-a trecut multă vreme de când. Cusen. în fruntea cărora se situa însăşi prefectul.Trei ani de prefectorat’’177 trebuie să vedem totuşi şi partea bună: este redată organigrama Poliţiei Capitalei.7%) la cele 4 chesturi de poliţie şi comisariatele speciale.a.G. aşadar atunci aveam sârbi. Din totalul cadrelor... Le Pagé. Rubieski. Zabloschi.Marelui Voevod Mihai’’.ÎNTRE DOUA ANCHETE SAU BĂTĂI RUPTE DIN RAI’’ Concepută ca un omagiu adus colonelului Gabriel Marinescu şi având portretul său la începutul lucrării. 5.un miracol’’. existau atribuţii vag prezentate. Documentele de arhivă dezvăluie .trebuia dat un semnal Europei’’. cameristă. ceea ce era socotit ca .5%) femei în structura centrală şi 57 (34. pp.. Corpul Gardienilor Publici era .5%). unguri. Critico. Leterner.avem 108 (65.bubele’’ care au făcut epocă. Frantz. inspectorii şi subinspectorii de poliţie. ţigani.. Nu avem noi chinezi în Poliţia Română (deocamdată!). rezultă un număr de 778 de bărbaţi (reprezentând 82. corupţia se considera eradicată. Ce reiese din această lucrare? Totalul poliţiştilor Capitalei este de 943 (fără a include Corpul Gardienilor Publici). Jlobniţchi ş.d. Klain.referindu-ne doar în Bucureştiul anilor 1930 . Analizând datele. aproximativ 100 erau absolvenţi ai cursurilor liceale (doar 11 absolvenţi a 8 clase). voi face o succintă referire la modul în care erau reprezentate persoanele aparţinând minorităţilor etnice. ş. în cea mai mare parte. ceilalţi funcţionari prin decizie ministerială. ruşi.. Stab. evrei. pitoreşti poate. cel care l-a conceput trăieşte în altă ţară.96 92 . Nici una nu este a unei femei. germani. Dietrich. nu însă şi pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie.. în mod nominal.În locul sticleţilor de pe vremea lui Caragiale.a. Albrecht. inclusiv tot Corpul Gardienilor Publici şi aceasta.P.5%) şi 165 de femei (17.8 . Varady. că mai mult de frica acesteia mai facem câte ceva. aşezat după al . Bruner. gardian.situaţia negativă o găsim în privinţa ierarhiei: în structuri de conducere nu avem absolut nici o femeie. Din cei 2063 gardieni ai Capitalei..  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Legea conţinea şi o serie de formulări ambigue.. Minoritarii au avut întotdeauna acces la asemenea demnităţi şi aşa e normal să fie. dar 177 Trei ani de prefectorat (12 iunie 1930 – 12 iunie 1933). Mingopol. Ele ocupă doar funcţii de mai mică importanţă: impiegată. ţinând seama şi de perioada istorică în care ne situăm . italieni. Sigur. dar în structura D. cum nici o femeie nu întâlnim în organigrama Corpului Gardienilor Publici. Palefka. ori .. Pentru că tot este în consens cu mult-trâmbiţatele cerinţe ale Uniunii Europene. Cu toate . . Kofcinski. secretarul general. Ciotti.organizat milităreşte’’. chestorii şi şefii de poliţii se numeau prin decret regal. consacra amestecul prefectului de judeţ în activitatea poliţienească (şi se ştie cum erau numiţi prefecţii!). condiţiile de admisibilitate în sistem erau detaliat precizate pentru gardienii publici. citeam despre o mare strategie ce prevedea încadrarea în Poliţie a unor asemenea persoane.Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea’’ şi .

culţi. într-un anumit moment. Dacă în fruntea Poliţiei Capitalei se află colonelul Gabriel Marinescu. amator de teatru. este şi mai şi: .411 93 . ci mai mult s-au consolidat.. Ziarele publicau la 18 iulie 1936 destituirea poliţistului. . cum era indispensabil nevoie-mare. Însă vajnicul nostru secretar . chestorul George Botez. prudent în introducerea nedoriţilor’’.calităţile poliţistului de rasă cu scepticismul intelectualului’’.mutată aici’’.. a fost destituit la… 14 iulie prin decret regal.dintre vânătorii de munte. capabili să răsfoiască o cărţulie. fiind ataşat pe lângă Prefectura Poliţiei Paris şi Direcţiunea Siguranţei Generale Franceze. Anomaliile nu încetează să ne uimească.se satură curând de viaţa provincială cu intrigile. înfiinţându-şi o societate proprie . iar trei ani mai târziu poliţai al punctului de frontieră Predeal.rivalizând cu cele mai bune instituţiuni de poliţie particulară din străinătate’’. I (1935-1936). El este .. S-a văzut: cu tunurile de apă! Poliţia nu ducea lipsă nici de… dramaturgi. care citeşte pe Horaţiu şi pe Leopardi .. Condamnat prin sentinţă judecătorească definitivă la 3 iunie.Argetoianu. şeful de cabinet al prefectului... Ajuns şef al Serviciului Siguranţă de pe lângă regele Ferdinand (1917). azi se întâmplă contrariul!).Din vremea ocupaţiei’’. Vine în Bucureşti..Buletinul de Poliţie’’... p. binecunoscut nouă pentru potlogăriile sale. dar în perioada războiului abandonează cariera pentru avocatură. un an mai târziu numit avocat în Contenciosul 178 Trei ani de prefectorat.. . Chestorul sectorului 2.Paza de noapte’’ – caracterizată ca o firmă modernă.ca poliţai al oraşului Vaslui’’. următorul în ierarhie este secretarul general Anibal Stoenescu. Despre chestorul Călătorescu va scrie în memoriile sale Constantin Argetoianu. se deziseseră de ea! Căpitanul D.perimaţi..M. în 1927 este… chemat la Prefectura Poliţiei Capitalei. avem plăcerea astăzi să găsim la principalele răspântii ale oraşului tineri chipeşi..Sarmiza’’. Ce să mai spunem? Numai personalităţi.din motive de ordin material’’ (ei bine.cu afaceri comerciale’’. viguroşi. încadrat în perioada primului război mondial şi care a scris .. pune bazele primei şcoli de poliţie şi editează . motivat abia la 23 iulie! Intrat în poliţie în anul răscoalei din 1907. Îmbină . Constantinescu. se ocupă apoi . şeful Poliţiei Sectorului 3 fusese trimis la Paris.. rămâne până în 1921.amestecat în escrocheria lui Vasilescu cu devizele unei societăţi belgiene’’180..frumoasele bacşişuri’’ nu numai că n-au ieşit din obişnuinţă. în barou din 1913.. civilizaţi. Un alt funcţionar de conducere era Vintilă V. Paraschivescu. iar maiorul Gheorghe Bunescu din Cabinetul prefectului provine . . debutând . fiind trimis la Paris pentru a studia . p. avocat. Dar. când se retrage. Însemnări zilnice.între două anchete sau bătăi rupte din rai’’179 (!). să dea informaţii precise străinului sau trecătorului  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  nedumerit şi să refuze cu graţie faimoasele bacşişuri care intraseră aşa de adânc în moravurile poliţieneşti şi naţionale’’178. bârfele şi meschinăriile ei’’. până în 1927 când reintră în Poliţie. Întors în ţară în 1911 este numit la conducerea Secţiunii Siguranţă Generală din Ministerul de Interne.. Părăsise avocatura . şi iată-l în 1933 nr.un fost socialist’’ (!).amabil cu solicitatorii. Radomir Călătorescu era autor al piesei . p. Te cuprinde mila pentru o instituţie care reprimea pe toţi cei care..de unde se putea altfel? .79 179 Ibidem. adevăraţi sportmani ca înfăţişare şi ceea ce e mai agreabili încă. cu misiunea de a supraveghea mişcarea revoluţionară românească .. ajunge director în Prefectura Poliţiei.toate mijloacele prin care se poate duce mai occidental lupta împotriva tulburătorilor ordinii publice’’.12 180 C. şeful Serviciului Contencios. Ei bine. jucată pe scena Teatrului Naţional.. 2 în Poliţia Bucureştilor.

. comuniştii se vor îngriji să-l bage la beci! Şeful Poliţiei Administrative. .personalul subaltern nu e întotdeauna la înălţime şi mijloacele băneşti lipsesc adesea’’. acesta se presupune a fi bărbat. Biroul Personalului: şef birou. cu toate  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  că . camerist (1b). impiegat (4f)..Georgescu. Nicolae şi Elena Nicolae Ceauşescu atât de slăviţi? Doar nu vă imaginaţi că tămâierea jupânilor. şeful Sectorului galben este un fost avocat. f-funcţionar femeie. şeful de cabinet al prefectului – D. Biroul Paşapoartelor: şef Birou – comisar clasa I. gardian p. unde a reuşit în aceeaşi măsură . când nu se prezintă sexul funcţionarului. . impiegat (6f). telefonistă (if). Oficiul Telefonic Central: şef oficiu. .Constantinescu.. agent clasa a II-a (1f). cel care a primit de la prefect însărcinarea de a reface uniformele poliţiştilor. şeful Poliţiei Sociale. Te apucă plânsul! Ne mai mirăm cum au ajuns Gheorghiu-Dej. în unele cazuri.c. Dar. camerist (1b). Cunoscutul Vasile Parisianu. Biroul Administrativ: şef Birou.Georgescu era . secretar general – Anibal Stoenescu. gardian p. telefonişti (6b şi 1f).să combată curentele de extremă dreaptă şi extremă stângă’’.9 STRUCTURA POLIŢIEI CAPITALEI ÎN 1933 Conducerea: . fost publicist. p. şef de poliţie clasa I Gheorghe Anghelescu.Prefecturii. . fusese o vreme inspector în Siguranţa Generală a Statului. acesta se prezumă a fi unul singur 94 . prefect – colonel Gabriel Marinescu. 5.45 182 b – funcţionar bărbat.M. şef serviciu personal – Petre Tomescu. subinspector clasa I Gheorghe Bunescu. detaşaţi la Cabinetul prefectului: chestor Clasa I Vasile Daşkevici. . hiperbolizarea vătafilor Poliţiei şi – în condiţiile în care ataşamentul faţă de instituţie ar fi trebuit apreciat . impiegat (2f şi 1b). gardian p. unde nu se precizează numărul cadrelor din structură. Alexandrescu. chestorul C. 181 Trei ani de prefectorat. arhivar (1b)182. (4f).. (3b). impiegat (4b şi 5f). . ..revenirea în Poliţie a celor care s-au dezis de ea.marea bucurie a vieţii D-sale a fost reîntoarcerea pe tron a Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea’’181. gardian p. agent administrativ (1b). comisar ajutor clasa I Matei C. Biroul Registraturii Generale: şef Birou.c. a) SERVICIUL POLIŢIEI ADMINISTRATIVE . . apoi inspector regional în Basarabia. şef serviciu – chestor clasa I C.intrat în poliţie de la treptele cele mai umile’’.c. Gheorghe Moţăţeanu. comisar Haralambie Popescu. . După ajungerea frauduloasă la putere. semănându-i mai-marelui Poliţiei Capitalei. au dispărut. curier (3b). (3f). (1f).c.

agent de urmărire (2). comisar ajutor (2). agent administrativ (2). agent judiciar (1). agent clasa a II-a (1b). . agent judiciar (4). camerist (1b).c. comisar ajutor (2). . (7b). secretar. Serviciul Contabilităţii şi Casieriei: şef serviciu clasa I. gardian p. gardian p. şef birou. b) SERVICIUL POLIŢIEI SOCIALE . casier. . (2b şi 4f).  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . agent judiciar (1b). . camerist (3b şi 1f). Biroul central de control al personalului din serviciul particular: şef birou (maior). agent judiciar (1). .Ştefan Teodoru-Galaţi. Brigada I: şef brigadă (comisar şef clasa I).Ioan Gh. . agent administrativ (1). agent clasa a II-a (1b). . gardian p. . agent administrativ (1). secretar – comisar ajutor clasa I. Brigada II: şef brigadă (comisar clasa I). gardian p. cameristă (1f).c. şef serviciu. agent administrativ (1). . impiegat (3b şi 1f). comisar ajutor (3). Serviciul Contencios: şef serviciu (avocat). Serviciul controlul hanurilor. impiegată (3f). gardian p. comisar ajutor (2). . detectiv (3). cameristă (1f). detectiv (1). (5b şi 5f). . Direcţiunea Recensământului General: impiegat (1f). 95 .c.c. comisar şef clasa a II-a. agent de urmărire clasa a II-a (2). . Brigada II Socială: şef brigadă.c. telefonist (1b). . gardian p. şef serviciu – subinspector general clasa I. cameristă (1f). camerist (1b). telefonistă (1f). (3b). secretar (1). gardian p. agent administrativ. detectiv (4b). Biroul Central de Proceduri: şef serviciu.c. secretar – comisar clasa a III-a. detectiv (1). . Biroul Central de Populaţie: comisar şef clasa I.c. detectiv (2). Tipografia poliţiei: gardian p. camerist (2b). impiegat (2). agent judiciar (5). comisar. agent judiciar. (5). detectiv (3b). agent clasa a II-a (2b şi 1f).c. (3b şi 1f).c. gardian p. agent administrativ (1). . Biroul Intendenţei: intendent (1b). dr. c) SERVICIUL POLIŢIEI JUDICIARE . . Societatea de salvare: 1 detectiv. (7b şi 2f). (1b). avocat Vasile N. agent administrativ (1b şi 1f). . impiegat (10f şi 2b). Brigada I Informaţiuni: şef brigadă. (3b). comisar ajutor clasa a II-a Ioan Gh. hotelurilor şi camerelor mobilate: secretar de chestură clasa a III-a. agentă (1f).Angela Simionescu. Comisariatul Triajul Vagabonzilor: comisar şef clasa I. gardian p. impiegat (1b şi 2f). detectiv (2b). Ştefănescu. Ionescu. gardian p. telefonistă (1f). (1b şi 4f).. impiegat (1b şi 1f). comisar şef clasa I.c. telefonist (3). impiegat (4b şi 3f). cameristă (1f). Cabinetul Medical: dr. Biroul Moravurilor: comisar (2). (3). agent urmărire clasa a II-a (1).c. dr. comisar ajutor I (1b). Dumitru.

comisar ajutor – 5. . secretariat (comisar clasa a II-a. agent permanent – 1b şi 3f. gardian p. secretar. Biroul asigurării vehiculelor (agent administrativ). impiegat 81). agent de urmărire II (1). agent urmărire II (1). agent de urmărire clasa a II-a (3b şi 1f). impiegată (1f).c. agent de urmărire clasa a II-a. detectiv. secretar. . secretar.c.1. Biroul 1 (comisar clasa I. camerist (1b şi 1f). agent judiciar.c. – 1f. secretariat (comisar şef. detectiv – 1f şi 1b. agent de urmărire II. agent judiciar (7). gardian p. . secretar. gardian p.c. (2). agent clasa a II-a (1). gardian p.c. agent judiciar (4).c. agent administrativ (1). impiegat (1).c. . agent judiciar (2). detectiv (1)..3. (3). secretar. agent de urmărire II (1f). agent judiciar (3). agent de urmărire clasa a II-a (1). – 2).c. (2). secretar. Brigada III: şef brigadă (comisar clasa I). comisar ajutor clasa I – 1. Biroul intendenţei şi arestului: agent judiciar.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . agent judiciar (4). agent administrativ (2). detectiv (3). registratura (comisar ajutor. agent judiciar (3). impiegată – 1f. Brigada VIII: şef de brigadă (comisar clasa I). detectiv (1). ajutor. Brigada VII: şef de brigadă (comisar şef clasa I). agent judiciar.c. Biroul de şomaj: şef birou (comisar şef clasa a II-a). agent permanent). agent administrativ (2). (5). comisar şef clas I (2). . cazierelor şi arhiva Poliţiei Judiciare: şef birou 8comisar clasa a II-a). detectiv (1). detectiv – 1). Serviciul controlul streinilor: şef serviciu. agent judiciar (3). gardian p. agent judiciar. gardian p. secretar. Biroul contravenţiilor şi fişelor (comisar ajutor.. detectiv (2). gardian p. impiegată (3f). agent judiciar (3). agent administrativ – 2. . Brigada Tramvaie (pentru hoţii de buzunare): şef de brigadă (comisar clasa II). Garajul (gardian p. agent de urmărire II – 2). . Registratura (comisar ajutor II. . comisar ajutor – 2. gardian p.. dactilografie (agent permanent – 2). (5). . (14). detectiv (4). . agent de urmărire clasa a II-a (2). Biroul de poliţie ştiinţifică: şef birou. gardian p.. gardian p. agent administrativ (1). – 2. Biroul 2 (comisar clasa a II-a. gardian public civil (1b şi 3 f). (6).c. agent judiciar (38. Serviciul circulaţiei: şef serviciu (chestor).c. gardian p..c. Arhiva (agent. . impiegat (1). gardian civil – 3. Brigada de teren (comisar şef clasa I – 2. agent administrativ). detectiv. gardian p. detectiv (1). . şef serviciu gardieni (1). gardian p. . Brigada mandatelor de arestare: şef de brigadă (comisar clasa a II-a). secretar. centrala telefonică (gardian p. secretar. comisar ajutor.c. impiegat. agent permanent – 2. telefonist (1). secretar. Biroul verificarea actelor penale: şef birou (comisar şef clasa I). Brigada VI: şef de brigadă (comisar clasa a II-a). agent judiciar (6). impiegat clasa I –f. – 2). Biroul eliberării foilor de circulaţie şi permiselor de conducere (şef birou – comisar şef clasa I. Brigada IV: şef brigadă (comisar clasa a II-a).c. impiegată . agent de urmărire (1). agent administrativ. secretar). gardian p.c. impiegată – 1f.c.c. . agent 96 . agent poliţie II (1). Biroul fişelor. agent – 2. agent poliţie II. Personal cu serviciul ordonat în oraş: agent administrativ (2). detectiv (3). impiegat (3). agent administrativ. – 12). adjunct şef serviciu.c. Brigada V: şef brigadă (comisar şef clasa I). gardian p. Biroul anchete (comisar ajutor – 5b). (2b şi 6b). gardian p. comisar clasa I (2). – 4.

camerist. Biroul 4 (comisar clasa I. camerist. comisar ajutor clasa a II-a. impiegată (1f). . Circumscripţia 1183: comisar şef clasa I. detectiv – 3. comisar ajutor clasa a II-a (2). impiegată. impiegată (1f). gardian civil. Circumscripţia 9: comisar clasa I. cameristă. . comisar ajutor clasa I (4). comisar ajutor clasa a II-a. gardian civil – 1b şi 1f. Primăria Municipiului Bucureşti (comisar clasa I). comisar ajutor clasa I. . camerist. Comitetul Casa Meseriilor (comisar adjunct clasa a II-a (2). gardian p.c. . d) CHESTURA SECTOR I GALBEN . Biroul 3 (comisar ajutor I. . Circumscripţia 6: comisar şef clasa I. de aici obişnuinţa oamenilor de a spune .c. Circumscripţia 4: comisar şef clasa I. comisar ajutor clasa I (4). comisar ajutor (3). . dactilografă – 1f. gardian de noapte. camerist (1). comisar ajutor  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  I. cameristă (1f). agent administrativ. camerist. comisar ajutor clasa a II- a. comisar ajutor clasa a III-a. comisar clasa I. cameristă.. comisar ajutor clasa I. e) CHESTURA SECTORULUI II NEGRU . impiegată. comisar ajutor clasa a III-a. agent administrativ. impiegată. chestor clasa I. comisar ajutor clasa a II- a (2). agent administrativ. agent administrativ. . gardian de zi. comisar ajutor clasa a III-a. Circumscripţia 3: comisar şef clasa I. 183 Circumscripţiile erau similare secţiilor de poliţie de astăzi.c. comisar ajutor clasa I (3). camerist – 1. Circumscripţia 8: comisar clasa I. detectiv – 2. gardian p. detectiv – 2b. agent administrativ. camerist. Arhiva (agent judiciar. cameristă. .secţie’’ 97 . (1f). Circumscripţia 11: comisar şef clasa I. administrativ. comisar ajutor clasa a II-a (2). curier). impiegată (1f). comisar ajutor clasa a II-a (4). Circumscripţia 12: comisar ajutor clasa I (5). (1b şi 1f). comisar ajutor clasa a II-a (2). comisar ajutor. secretar de chestură. agent administrativ (2). . gardian p. . Circumscripţia 2: comisar clasa I. şef chestură – chestor clasa I. (1b şi 1f).circă’’ şi nu . agent administrativ. (1f). impiegată (1f).c. Echipe de teren (comisar clasa I. impiegată. agent de urmărire II. comisar ajutor clasa I (2). curier – 1. cameristă – 1f. agent clasa a II- a (1b şi 1f). telefonistă (1f). Circumscripţia 7: comisar şef clasa I. impiegată (1f). agent de urmărire II). Comisariate speciale: Preşedinţia Consiliului de Miniştri (comisar şef clasa I). . impiegată (1f). comisar ajutor clasa I (3). . agentă II (1f). impiegată. comisar ajutor clasa I. secretarul chesturei (comisar clasa II-a). comisar ajutor clasa a II- a. . gardian p. comisar ajutor clasa a II- a (3).. gardian civil – 3b şi 1f. telefonistă – 1f. . Circumscripţia 5: comisar şef clasa I.

. comisar ajutor clasa I (2). . comisar ajutor clasa a III-a. comisar ajutor clasa a II-a. comisar clasa I. cameristă. impiegată (1f). detectiv. agent administrativ (3). secretar de chestură. agent administrativ (2). comisar ajutor clasa I (2). Circumscripţia 19: comisar clasa a III-a. (2b şi 1f). f) CHESTURA SECTORULUI III ALBASTRU . comisar ajutor clasa a II-a). Circumscripţia 18: comisar şef clasa I. impiegată. . . agent administrativ (2). agent administrativ (2). agent administrativ. . .. cameristă. Circumscripţia 27: comisar clasa I. agent clasa a II-a. impiegată (1f). impiegată. impiegată. comisar clasa I. comisar ajutor clasa a II-a. camerist. comisar ajutor clasa I (2). Circumscripţia 16: comisar clasa I. . . camerist. gardian p. . Circumscripţia 18 (post secundar) – comisar clasa I. impiegată (1f). comisar ajutor clasa I (3). comisar ajutor (2). Circumscripţia 17: comisar clasa a II-a. impiegată. Circumscripţia 23: comisar clasa I. Circumscripţia 13: comisar şef clasa I. comisar ajutor clasa I (3). Circumscripţia 25: comisar. . comisar ajutor clasa a II-a 82). impiegată (1f). agent administrativ. agent administrativ. cameristă (1f). Comisariate speciale: Hala Obor şi Tîrgul de vite Obor (comisar clasa I). comisar ajutor clasa I (2). impiegată (1f). camerist (1). Gara de Est – Obor (comisar clasa a II-a). . curier.c. Comisariate speciale: Comisariatul Palatul Poştelor (comisar clasa I. agent administrativ (2). comisar ajutor clasa I (2). comisar ajutor). . gardian p. cameristă. agent administrativ. . comisar ajutor clasa a II-a (2). Circumscripţia 28: comisar şef clasa I. cameristă. comisar ajutor clasa I. cameristă. camerist. agent administrativ. Circumscripţia 22: comisar clasa I. comisar ajutor clasa a III-a. comisar ajutor clasa I (3). comisar ajutor clasa a II-a (2). Comisariatul Palatul Justiţiei (comisar şef clasa I. camerist. impiegată. comisar ajutor clasa I (3). agent administrativ.. . cameristă (1f). Circumscripţia 14: comisar şef clasa I. . impiegată. comisar ajutor clasa I (3). comisar ajutor clasa I (3). Comisariatul Bursei (comisar clasa a 98 . comisar ajutor clasa a II-a. Circumscripţia 21: comisar ajutor clasa I (7). Circumscripţia 24: (lipsesc date referitoare la aceasta).c. camerist. camerist. impiegată. comisar ajutor clasa a II-a. impiegată (1f). Circumscripţia 15: comisar şef clasa I. comisar ajutor clasa I. comisar ajutor clasa I. comisar ajutor clasa a II-a (2). Circumscripţia 29: comisar clasa a II-a. . impiegată 81f). comisar ajutor clasa a II-a (2). chestor (subinspector clasa I Gheorghe Botez). . Circumscripţia 26: comisar şef clasa I. comisar ajutor clasa a III-a. camerist. camerist.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . comisar ajutor clasa a II (3). . Comisariatul Banca Naţională (comisar clasa I). comisar ajutor clasa a II-a (3).

impiegată. Comisariatul Gara Chitila (comisar clasa I. . . agent administrativ. comisar ajutor clasa a III-a. comisar ajutor clasa I. Circumscripţia 37: comisar clasa a II-a. cameristă (1f). agent administrativ. Comisariatul Abatorului (comisar clasa I.015 persoane (322 ofiţeri de Poliţie). comisar ajutor (4). comisar ajutor clasa a II-a – 2). . Londra (213). cameristă. comisar ajutor clasa a III-a. impiegată. impiegată. (2).  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  g) CHESTURA SECTORULUI IV VERDE . impiegată. gardian p. telefonist. . agent administrativ. comisar ajutor clasa I (3). populaţie şi doar 702 poliţişti. comisar ajutor clasa a II-a. comisar ajutor clasa a III-a. Comisariate speciale: Comisariatul Gara de Nord (comisar şef clasa I. comisar ajutor clasa a II-a (3). Viena (218). p. . În 1936 Poliţia Capitalei număra 3. Circumscripţia 32: comisar ajutor clasa I. – 2). comisar ajutor clasa I. comisar ajutor clasa a II-a (2). gardian p. comisar clasa I. Circumscripţia 31: comisar clasa I (2). . agent administrativ. comisar ajutor clasa a II-a. numărul a crescut în raport cu populaţia Bucureştiului. impiegată. comisar ajutor clasa I (2). datorită crizei şi bugetului insuficient. Ofiţeri de Gardieni Anul Ofiţeri Agenţi gardieni publici Total 184 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei. chestor. Circumscripţia 36: comisar clasa I. Paris (300). Berlin (230). camerist). comisar ajutor clasa I – 2. iar numărul poliţiştilor era de doar 260.000. Circumscripţia 35: comisar şef clasa I. De altfel. impiegată. În 1934 avem 1 mil. Circumscripţia 33: (lipsesc date). Circumscripţia 34: comisar ajutor clasa I. . Circumscripţia 37 (post secundar): comisar clasa I. impiegată. comisar ajutor clasa a II-a. situaţia se prezenta după cum urmează: Bucureşti (1 poliţist la 500 de locuitori). . comisar ajutor. gardian p.c. agent de urmărire clasa a II-a. comisar ajutor clasa I). Comisariatul Gara Filaret (comisar clasa I). impiegată. . comisar ajutor clasa a II-a – 2. comisar ajutor clasa a II-a (2). cameristă. cameristă. comisar ajutor). agent administrativ. III-a).c. Detaşamentul de Poliţie Olteniţa (comisar ajutor). . ALTE DATE DESPRE POLIŢIA CAPITALEI (1929-1936) Analizând numărul de poliţişti al Prefecturii Poliţiei Capitalei se constată un vârf la nivelul anului 1929. agent administrativ. doar trei ani mai târziu cunoaşte o scădere accentuată. comisar ajutor. Budapesta (121)184. Comisariatul Poliţiei Olteniţa (comisar şef clasa I. secretarul chesturii (comisar clasa a II-a).c. Dacă în 1905 aceasta era cu puţin peste 300.322 99 . în timp ce. detectiv. cameristă. agent clasa a II-a. camerist.. comisar ajutor clasa a II-a (4). Comisariatul Societăţii de Radiodifuziune (comisar clasa I – 2. Comparativ cu alte capitale.

publici 1905 223 37 18 1225 1503 1915 234 40 28 1807 2109  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  1923 245 243 28 1920 2436 1929 344 284 109 2532 3269 1932 313 228 85 2063 2689 1934 317 385 67 2063 2832 La nivelul anului 1936.. CRIME (OMORURI) Anul Săvârşite Descoperite În cercetare 1932 297 280 17 1933 308 273 35 1934 207 190 17 DELICTE 1932 20.291 186 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei.. 63. Poliţia Capitalei avea în structură185: . deşi . p. .770 .ţap al tuturor ispăşirilor’’. Serviciul Poliţiei Sociale. autorizaţii pentru paznici de noapte 92.780. Serviciul Poliţiei Administrative. popriri 4.908 1933 22. Secretariatul General. sechestre 1. .720 20. asistenţa perceptorilor 2. 300.126 1. bilete le liberă trecere pentru străini 22.968 (în 1932)..Din vieaţa Poliţiei Capitalei’’ constatau în anul 1936 că . p. evacuări 435. 240.321 (1933) şi 99.948 penale. autorizaţii pentru camere mobilate 1790..460 18.la noi.lucrări’’. iar cel al mandatelor de aducere de 103.103. 94. în special contravenţiile au ajuns un adevărat sport’’. a portăreilor 1.646 civile. uneori Poliţia fiind găsită . când ea nu este investită cu dreptul de a aplica şi sancţiuni pe loc?’’186.a.380 de la judecătorii.ce ar putea face Poliţia mai mult decât să încheie actele legale.726. În anul 1934 fuseseră înregistrate un număr de 1. permise de armă 662. .424 2. 26. Cabinetul Prefectului. dărâmări de clădiri insalubre 617. autorizaţii pentru localuri publice 31. din care: paşapoarte eliberate 7.322 17.190 (1933) şi 8.561.436 (1934).329 100 .017. citaţii înmânate (503. . CRIMINALITATEA Autorii lucrării .510 1934 21.884.950 3.344 (1934). Numărul mandatelor de arestare a fost de 13.097 (în anul 1932). mai mic faţă de cele 15.045 de la curţi).594 185 Ibidem..169 de la tribunale. Serviciul Poliţiei Judiciare. a autorităţilor militare 527.066. a autorităţilor şcolare 180 ş.

C.191 jurnale înregistrate.. Dosar 256/1937. intrate 9490. f. Direcţiunea Poliţiei Judiciare: doc.maşini infernale demontate’’.). f. un număr de 571 de paşapoarte de emigrare eliberate.G. 19 scrieri cu cerneală simpatică reliefate.CONTRAVENŢII 1932 14. 1937) Situaţia pe care o vom reda în cele ce urmează cuprinde aproape în întregime activitatea Direcţiunii Generale a Poliţiei în intervalul 1 ianuarie – 1 august 1937.218 de indivizi cercetaţi la Controlul Străinilor. după cum urmează189: 187 A. Corpul Detectivilor – Secţiunea I-a Această secţiune a executat diverse acţiuni de culegere a informaţiilor şi de monitorizare a unor organizaţii care interesau siguranţa statului. 9 expertize grafice. 14. 60.P. 55. Serviciul Personalului: 10.10 DARE DE SEAMĂ A POLIŢIEI ROMÂNE (TRIMESTRUL I.8 189 Ibidem. Secretariatul (înfiinţat la 7 aprilie 1937).hârtii’’ trimise în străinătate. la care se adăugau 727 buletine primite de la autorităţi.218 documente intrate şi 25.825 fotografii de deţinuţi şi documente.670 ieşite. din punct de vedere al numărului de documente. 146 denunţuri. 144 de expertize dactiloscopice. Serviciul Contabilităţii: 28. 14 tehnice şi doar 2 chimice.I. Serviciul Controlul Străinilor avea la cele două secţiuni un număr de 28.552 ieşite188. 1. 2 . 17 cercetări la faţa locului în cazuri de spargeri. ieşite 2374.. 7399 cercetaţi la Biroul Paşapoartelor. 1582 . 28.425 documente intrate şi 18. 3379 corespondenţe confidenţiale şi 2085 radiotelegrame şi telegrame. 766 ordine de Cabinet. crime.11 101 . intrate.592 dosare individuale de cazier. f.173 documente intrate şi 17. Astfel. la Registratura Generală s-au înregistrat la capitolul intrări un număr de 77. 3043 ieşite. 1326 referate. Fond Direcţiunea Generală a Poliţiei (D.1-5 188 Ibidem.610 ieşite. în timp ce la ieşiri doar 4738187. incendii.917  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  1933 12.760 1934 26.053 dosare generale de arhivă. Serviciul Paşapoartelor: 7340 doc.489 documente.240 5. Serviciul Arhivelor avea 20..600 dosare individuale de cazier. înregistrase: 5395 note informative.N. la care s-au adăugat 860 de paşapoarte generale.

f. Straja Regelui.I. la Secţiunea I din Corpul Detectivilor s-au întocmit 2200 de rapoarte informative. Sfatul Negustoresc.. Asociaţia Mucenicii Neamului ş.C. 170 de delegaţiuni ordonate de Serviciul Cercetări. Loji masonice ş. Gruparea Frontul Naţional Român. Legiunea Română a Foştilor Luptători. raportându-se la timp constatările făcute’’191. cei mai mulţi fiind germani (1992).638 de străini ne-au vizitat ţara. austrieci (894). Asociaţia Izbânda. Societatea Mărăşeşti a gradelor inferioare. Mişcarea extremistă de dreapta: Partidul Naţional Creştin. Asociaţii cu caracter politic: Reacţiunea.a. Uniunea Generală a Sindicatelor Agricole. 21 de rapoarte de filaj ordonate de Serviciul Filaj. Corpul Didactic. Societatea Ortodoxă a femeilor române. Svastica de Foc. Tinerimea Română.O. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România. Organizaţii economice: industriaşi şi mici industriaşi. De asemenea. cercuri.G. Centrul Studenţesc Legionar Bucureşti (Totul pentru Ţară). precum şi acţiuni de pază şi siguranţă a familiei regale. Corpul Detectivilor – Secţiunea a II-a În perioada menţionată un număr de 12. Frontul Orăşenesc Naţional.: Uniunea Ofiţerilor în Rezervă. Cercul Subofiţerilor în Rezervă. francezi (882). Partidul Totul pentru Ţară. 2092 de rapoarte informative ale Serviciului de Informaţii. Liga Naţională Corporatistă (Mihail Manoilescu). Frăţia Română. ingineri diplomaţi. adică un total de 89 de organizaţii având 19. Centrul Studenţesc Bucureşti. cehoslovaci (1413). Asociaţia Ajutorul a Clerului Ortodox Român ş. Uniunea Naţională a Foştilor Luptători (Căştile de Oţel).Elena. cei suspecţi supravegheaţi. Cruciada Românismului.Parte din aceşti străini au fost ţinuţi în observaţie..a. Acţiunea Patriotică. Dosar 256/1937. Liga Agrară. americani (671) ş. Fond D. polonezi (1027). Tineretul Universitar din Cruciada Românismului. Asociaţia Voluntarilor de Război. Asociaţiuni cu caracter patriotic: Cultul Patriei. Clerul: Asociaţia Generală a Clerului Român. Organizaţii feminine190: Gruparea femeilor române. Organizaţii de combatanţi.a.Nichifor Crainic). foşti luptători şi I. Asociaţia Foştilor Cercetaşi (1916-1919). Cercul Comercial.P.S.a.N. Diverse organizaţii profesionale: ziarişti. Societatea Salariaţilor PTT. Tineretul Naţional Creştin (Lăncierii). licenţiaţi. Societatea Generală a Funcţionarilor Publici.V. 190 Probabil au vrut să spună feministe 191 A. . Liga Sacră Naţională. Organizaţii de salariaţi publici: Federaţia Generală a Salariaţilor Publici. asociaţii studenţeşti din facultăţi.a. Intelectuali liber-profesionişti: Asociaţia Generală a Medicilor. arhitecţi.Forţu). cămine.. similar pentru avocaţi. Frontul Economic ş. Societatea Dreptul mamei. Asociaţia Generală a Inginerilor. Liga Culturală. dări de seamă amănunţite despre dezbaterile unor procese.22 102 . Federaţia Studenţilor Democraţi. Blocul Cetăţenesc (prof. cercurile studenţeşti legionare. Gruparea Lăncierilor Universitari (Partidul Naţional Creştin). unguri (774). farmacişti etc. Aşezămintele Spitaliceşti M. Societatea Apărătorii Patriei. Mişcarea studenţească: Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români.000 de membrii. Gruparea Muncitorească creştină  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  (prof.

Mişcarea Naţional Socialistă (Efrem Pivnik). Organizaţia Cazacii Liberi (Serghie Margusin)..Sigmund Birman.Sfinţii Apostoli nr. funcţionarii. Mişcarea Ucrainiană Hatmanistă (N.Gutman). Inturist. Organizaţia Capitalei .43).24).. Noua Organizaţie Sionistă Revizionistă (avocat Ed. asociaţiile cultural-sportive. Liga Militară (col. secţia rusă a Intelligent Service. Asociaţia . legaţia.E. Consiliul Central Sionist (Mişu Weisman).23).R.Soiuz Photo’’.A..S. (Gutnik Serghie)..Vineri nr.Heroys). Mişcarea evreiască din Capitală (85 de organizaţii): Uniunea Evreilor Români (preş.Dr. Uniunea Navală Militară (comandor Nicolai Sablin).. Organizaţia . str. Tineretul U.K.Liven).Sf.Dror’’. instituţii ruse: Legaţia Sovietică.A.E. Organizaţii.Hasmoneea’’ (Pascal Blumfeld). Asociaţia Generală a Studenţilor Evrei (B. Fraternitatea Dreptăţii Ruse (Vladimir Cotreciko). trupe firme comerciale. Iridenta maghiară: s-a urmărit activitatea coloniei maghiare din Bucureşti din punct de vedere al siguranţei statului: presa. Organizaţia sionistă religioasă . .Niemover.14).).S.I. Tineretul Partidului Evreiesc (avocat Mişu Venvenisti)..Mircea Vodă nr..W.R. Organizaţii sioniste: Executiva Organizaţiei Sioniste din România (preş. Consulatul. (dr. . presa evreilor ruşi. legaţia rusă. Uniunea Moldo-Ruşilor (Nicolae Gorbacevski).Heroys).20. str. Institutul Cultural Templul Coral (preş. str..Mihail Dox). Cămine (str.avocat Th.Iarosch).S.Poale Zion’’ (preş. Organizaţia sionistă .Vasile Stroev). str. Cal.M. Uniunea Invalizilor de Război (g-ral Alex. Federaţia Societăţilor Studenţilor Sionişti (Beni Linderstein).Bucureşti (peş. Organizaţia Oficiului Palestinian (Iţic Sigler).întrucât au venit în atingere cu emigraţia rusă’’.O. trupe de artişti. U. Uniunea Naţională a Generaţiei Noi (Donat Stroev). Inturist. Serviciul Informativ al Secţiei Ruse.9). suspecţii. Organizaţia Uniunea Minoritară (Mayer Mihalski).I.Alex.Niemower.Karen-Tel-Hai’’ (dir. dr..Ber-Borchov’’.Ioan Nou nr..Kanner. alte servicii. localuri de întruniri.pentru 103 .Schapire).Hamdinati’’ şi . Asociaţii studenţeşti: Asociaţia Studenţească Sionistă .S.Kadimah’’ (Înainte).Trepke). Comunitatea evreiască: C.E.Mihailov şi Al. Reprezentanţa Comericală. propaganda.dr.Arthur Mayersohn). Otetz Paisie.. – Organizaţia Capitalei (avocat Iacob Bacalu). Uniunea Femeilor Evreice (preş. Organizaţia sionistă .Mizrachi’’ (rabin N.Herscovici. Mişcarea Naţional Fascistă (Al.Apolodor nr. Partidul Monarhist Rus (col.Dudeşti nr.Halevy).Bariazi’’.I. Mişcarea Monarhistă Marele Duce Kiril (reprezentată în Bucureşti de Nicolai Sablin).R. C. biserica.Fischer-Cluj. Organizaţia Tineretului Sionist . Asociaţia Femeilor Sioniste Renascentiste (Mela Iancu). Organizaţia Naţională Bielorusă (Serghie Iatino). dr. Uniunea Vosvascenţilor (repatriaţilor) – Filip Raminski.R.. – Organizaţia Capitalei (Leiba Mihail). minoritarii.20).Şerban Vodă nr.. asociaţii. propaganda prin viu grai.C.Veref’’. Comitetul de doamne (Paulina Zentler).Fischer şa. Organizaţia . Reprezentanţa filmelor sovietice (Rex Film).dr. .Filderman.48. asociaţiile evreieşti-ruse. Asociaţia Studenţilor Sionişti Revizionişti (preş. Asociaţia Telegrafică Sovietică T.Avram Osias). presa. Comitetul Dr.E. Consiliul Central al Evreilor din România (dr.Th.Selma Margulies. Societatea evreilor refugiaţi din U.. Reprezentanţa Comercială. Cercul de Studii etc.Philippe Rosenstein). Tineretul U.Inden’’ (str.Filderman. str. . Liga Anticomunistă Aubert (col.Zerei Zion’’.7). V. Uniunea Odesenilor (Vladimir Grodski). Organizaţia Sionistă Centristă. Mişcarea Studenţească (Liubov Gluskova).  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Iridenta bulgară: Braststovo. biblioteci..W. Reprezentanţa vânzare publicaţii. Organizaţia Capitalei – preş.dr.Beider).Olteni nr. Uniunea Naţională Studenţească Bulgară.48 şi Calea Dudeşti). Tineretul Sionist Centrist . Altele: refugiaţii ruşi. Organizaţia Feminină .Sedov). şcoala.Domniţei nr. Reprezentanţa editurii fotografice (Soiuz Photo).Boris Fischman).. Uniunea Cazacilor (Alex.Mina şi Aron Schuller’’. Organizaţia Sionistă Radicală. Cal. b-dul Domniţei nr. totalizând 44 de categorii. Căminul .Nansen.. Mişcarea Uniunea Potliuristă Republicană (V.. Organizaţia Rusia Ţărănistă (Vladimir Dvoicenko). Partide: Partidul Naţional Evreiesc (preş.Sf.Hokanaim’’ (pionierii credincioşi şi uniunea fanaticilor.S.

Colegiul Presei Partidului Comunist. prin intermediul resortului politic din Praga192.Ştefan Gheorghiu’’ (27). Fostul senator Finklestein şi ziaristul Isac Pettz). Alte organizaţii: Orth. Halaut  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Mercaz.Şelari nr. Asociaţia Românească Culturală şi Artistică (ARCA . Comitetele de patronaj populare (45). (s-au primit 450 de informaţii). asupra căruia s-au găsit două geamantane cu pereţi dublii.3.F. (130). f. Asociaţia Femeilor Muncitoare Social Democrate (15). în care urma să se transporte peste graniţă rapoarte. C. cum ar fi: 192 A.S. – Secţia a II-a Vagoane (202).Mişu Benvenisti).40 104 . Consiliul General al Sindicatelor Unitare. str.Schwartzfeld. st. Arodah.ajutorarea evreilor refugiaţi din Germania. Organizaţii de cultură ebraică: Tarbuth (peş.115). str.S. 32).O. str. Au fost descoperite o serie de publicaţii editate cu copertă falsă. Reacţiunea (20)..P.P. Lojile: Marea Lojă Zion B’nei B’rith (preşed.Nachum Zelevinschy). Libertatea (Calman Blumfeld-Scrutator. sindicate C. Asociaţia Evreilor Băştinaşi (preşed.R. Hias Emigdirect (str. Sindicatul Griviţa C.Das Neua Worth’’ – Varşovia.G. Ştiri din lumea evreiască (sioniştii radicali).Căuzaşi nr. aflată în legătură cu Fabry Rudolf. Boris Wisman (str. Gordonia. P.Mircea Vodă n. Confederaţia Generală a Muncii (30). tipografi. (46). Comitetul Pro- Spania.Istrate nr.avocat Aureliu Weiss).S. Societatea Social-Democrată . Dna Woche. verificări şi cercetări a fost de 370..R.dr.R. Armeni: Organizaţia prosovietică .Vultur nr. P.Traian nr. Colegiul presei comuniste (43). Apărarea deţinuţilor politici (35). Ajutorul Roşu Internaţional (M. propaganda. str. Corespondenţi ai ziarelor evreieşti străine: M. str.. Institutul Muncitoresc de Sport şi Educaţie (9). Mişcarea Antifascistă (28). Descoperiri: Numărul de rapoarte privitoare la diverse arestări. activitate fabrici (45). legaţia. Gruparea Trotzkistă (19). Sindicatele Unitare.Hanaciak’’.16.B. Chestiunea germană: emisari naţional-ţărănişti.30).H.10). Sindicatul Griviţa C.Dr. Renaşterea noastră.Mircea Vodă nr.M. Comitetul de Apărare a Deţinuţilor Politici. (132).C.C. Tarbuth Leumit. sindicate din domeniul textile. (245).Dobrescu (21). Comitetul de Patronaje Populare. Uniunea Sovietică (16). Corpul Detectivilor – Secţiunea a III-a Curente de stânga (un total de 2233 note informative): P. Oved Leumit.O. Haoved.F.9).(Noua Fraternitate.Unitar (60).. Mişcarea Evreiască din România (9). Egalitatea (preş. Dosar 256/1937.O. Drumuri noi.R.Apolodor nr. Comitetul Cetăţenesc pentru Pace – Dem. Frontul Feminin (23). Presa evreiască: Caurierul israelit (str. Fond D. Hasmoneea.R. informaţii şi corespondenţa tuturor organizaţiilor comuniste din România către Komintern.N. Comitetul Pro-Spania (30). Cuvântul evreiesc. Federaţia Asociaţiilor Funcţionarilor Particulari (38). Organizaţia Tineretului Comunist.14).F.. cismari (64). dări de seamă. din Bucureşti. Serdaf (evrei spanioli.G. Boicotul anti-german (preş.Negru Vodă nr. Uniunea Universală pentru Pace (RUP. P.Bruxelles nr.B. curier comunist venit de la Praga.R.). str. Loja I. Frontul Studenţilor Democraţi (15). Mişcarea Muncitorească (50). Asociaţia C.’’.O.Rosetti nr. Macabi (str. Iosif Bercovici (Zorile.Niemover).23).Cotic (reprezintă .40.3). M.15. Hrista Druth Haovdin Leumit.I. Biblioteca Tineretului Evreiesc. (10). Frontul Plugarilor (21).22).Spătarului nr.Călăraşi nr. Jewish Colonisation. str.D.R. Grupări sioniste de stânga: Hasomer Haţiar.F. – Secţia Locomotive (137).7).I. preş. str. Cercul de Studii Marxiste .. Tineretul Socialist (60).F.3. Biroul Juridic al Partidului Comunist. Organizaţii comuniste ilegale: Partidul Comunist.P. Blocul democrat pentru alegeri (14). La data de 2 februarie 1937 a fost descoperită Organizaţia Partidului Comunist – Biroul Politic.R.

26 de detectivi şi agenţi de poliţie şi 24 de gardieni publici. conform tacticei adoptate la congresul al VII-lea al Kominternului ţinut la Moscova în august 1935’’. Chemarea tineretului.N. S-a mai constatat o mişcare antimonarhistă desfăşurată de tineretul comunist în rândurile muncitorimii şi o .acţiune de penetraţie a elementelor comuniste în partidele politice democratice. spionaj (29). organizaţiile profesionale. atentate (11). Acţiunea preventivă a furturilor pe C. Criza şi clasa muncitoare. Asociaţii camuflate: Frontul Feminin. executare mandate de arestare (24). Fond D.R.Crime mărturisite’’. 18 banchete şi recepţii.: arestări preventive de pungaşi în trenuri şi bâlciuri (46). în Capitală (67). tâlhării (3). secte religioase (5). Acţiunea Evreiască. cercetări şi supravegheri (306). Popor trudit naţionalităţi asuprite. spectacole. Măsurile de pază şi siguranţă s-au executat la domicilii. f. pământ şi libertate’’ (. asociaţiile sportive. Rădulescu Niger – Spania 1937’’). Glasul Nostru. contrabande (2).G.. a ministrului Justiţiei. chestia evreiască (158). ministrului Comunicaţiilor şi a subsecretarilor de stat de la Justiţie şi Educaţie.F.C. Au fost confiscate ziarele comuniste Scânteia şi Steagul Roşu. Ajutor pentru Spania.. întocmindu-se un număr de 208 . Valea Tighinei. Un an de la moartea lui Maxim Gorki.46 105 .-istă..A. falsuri (12). Supravegherea caselor de joc. 5 consfătuiri ministeriale. . precum şi manifestele: Pentru unitatea sindicală a proletariatului şi funcţionărimii. Descoperiri de crime şi delicte în ţară: asasinate (3). Cuvinte către femei. Corpul Detectivilor – Secţiunea a IV-a Efectivul Secţiunii era de 8 ofiţeri de poliţie. sediul ministerelor şi cu prilejul deplasărilor în Capitală (festivităţi. alte fapte cu caracter judiciar (524). .D. Buletinul tineretului social-democrat... Sindicate: Uniunea Sindicală C. Socialism şi naţionalism...Raportul lui Stalin la al VIII-lea congres’’ (.P. Rolul delegaţilor în ateliere.Cum trebuie înţeles antirevizionismul’’. Frontul Ţărănesc. Uniunea Muncitorilor şi Ţăranilor Maghiari (M.: acţiunea subversivă (98 de informaţii). cu autorităţile locale. Săptămâna Socială...Din tainele  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  radiofoniei’’). indivizi cercetaţi (146). escrocherii (6).Numai frontul păcii al tuturor popoarelor va împiedica războiul’’ (având coperta .Z.O. ceremonii. plecări-sosiri la/de la Gara de Nord.).Istoria Constituţiei în ţările răsăritene’’).F. 21 delegaţii economice.F.R. Brigada Mobilă Informaţii generale privind siguranţa statului culese în ţară şi pe C. mişcări studenţeşti (71).. a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de Miniştrii.Pentru pâine.R. Dosar 256/1937.Procesul centrului terorist trotzkist zinovievist unificat’’ (. banchete) şi în provincie. supravegheri (23). câmpuri de curse etc.. Tribuna. în colaborare cu membrii familiei regale.I.S. Broşuri: Înfăptuirea unui guvern de front popular. .. pace.. Publicaţii: Lumea Nouă. Fanul Ceferiştilor. diverse mişcări (150). 193 A. Măsuri de pază şi siguranţă în jurul membrilor familiei regale: în ţară (8). Au fost adoptate măsuri specifice de pază şi siguranţă în cazul a 18 Consilii de Miniştrii. Misiunile sale au constat în: paza şi siguranţa membrilor guvernului.note de informaţiuni’’193. a ministrului Cultelor şi Artelor. Reporter. furturi (8).

Dumitrescu..11 DESPRE POLIŢISTUL INTERBELIC.. unguri (27). drept poliţienesc.G. de a garanta fiecărui cetăţean siguranţa persoanei şi a averii sale. studenţi (18). preturi etc. cofetari (1). vorbim de unele formulări ambigue..Periţeanu şi I. inspectorate regionale de Poliţie.VII 106 . uneltiri contra ordinii sociale (3). Fond D.Universala’’. 1939) În cele ce urmează nu mi-am propus să realizez o abordare exhaustivă a diverselor noţiuni din domeniu – poliţie. scriau acum un secol comisarii I. stabilind şi aducând probele vinovăţiei lor şi trimiţându-i înaintea justiţiei’’.A. PROFESIA SA ŞI ÎMPREJURĂRILE ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA . – pe de o parte pentru că nu-mi stă în putinţă..aptitudini şi calităţi profesionale fără de cari nu este cu putinţă să se susţină cu succes anevoioasele întâmpinări 194 A. ei definind Poliţia astfel: . I. Prefectura Poliţiei Capitalei. 5. comisariate de Poliţie de frontieră.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Corpul Detectivilor – Secretariat În perioada analizată.Gr. Stabilimentul de Arte Grafice . de a urmări pe aceia care tulbură ordinea şi siguranţa socială. Dosar 256/1937. f..C. ziarişti (4).. erau necesare unele . intrare frauduloasă în ţară (16). Împreună cu Armata. în Capitală (17). care au fost înaintaţi către: Corpul Detectivilor. au fost deţinuţi 311 indivizi. . legiuni de jandarmi. furt (6). Faptele pentru care au fost cercetaţi: falsuri (26). ţigani (24). Bucureşti. I.. contravenţii la legea pentru controlul străinilor (15). iar pe de alta nu e locul acum . iar . muncitori manuali (56). chesturi.S-a zis că poliţia judiciară e <<ochiul justiţiei>>’’. Măsuri de pază şi siguranţă în jurul şefilor de stat. funcţionari particulari (30). care ar fi şi amuzante. vagabondaj (21). cei mai mulţi sunt din rândul celor fără ocupaţie (57). înalţi demnitari străini: în ţară (4). Pe naţionalităţi: români (142).acea instituţiune care are de scop de a menţine ordinea şi liniştea publică.pentru admisibilitatea în funcţiunile poliţieneşti’’.a.R. detaşamente de Poliţie. elevi (3). p. medici (2). arestări (26). având în vedere stadiul actual al documentării..d. poliţist ş. (Ion AGÂRBICEANU. turci (79). pictori (3).Perieţeanu – licenţiat în drept. încălcări ale liniştii publice (71)194.J. Poliţia constituia .Manual teoretico-practic de poliţie judiciară’’195. autorii cărţii . preoţi (1). înşelăciune (14).ci doar voi menţiona câteva consideraţii cu privire la unele scrieri din această sferă. dar şi călugări (2)..Gr.A.N. dacă nu ar viza un domeniu atât de important. poliţii din oraşe. trafic de bilete (14). închisori militare. comisariate.P. În general. fraude (2).G.I.forţa publică a Statului’’.. cercuri de recrutare. ultraj (1). Fără îndoială că ofiţerii se aflau sub influenţa importantei legi a lui Vasile Lascăr. Manual practic de poliţie judiciară. 1904. comercianţi (16)..49 195 I.Dumitrescu – licenţiat în drept.Cariera poliţistului presupune în primul rând un superior temei de moralitate’’. comisari pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei.m. artişti (1). Pe categorii.

Manual practic de poliţie judiciară.. a cluburilor. .A. cultura. să suporte cu răbdare reaua lor dispoziţiune. slăbiciunile lor.a. Ion Agârbiceanu. să evite discuţiunile iritante care nu servesc la nimic.Fefeleagăi’’. al contravenţiunilor şi delictelor speciale şi de procedură poliţienească. iar o cerinţă de bază pentru poliţişti este aceea a . p. capacitatea de reacţie.cei care se devotează Poliţiei. credinţa. bunăvoinţa. cunoscutul autor ale . braţul să-i fie legea şi bătaia inimii să-i fie datoria’’199.Perieţeanu.. în cadrul ordinei şi a organizaţiunii publice’’. care face parte din dreptul administrativ. director al Siguranţei – îl putem denumi disciplina regulelor de supraveghere şi apărare a statului şi a individului. . Ei trebuie să fie indulgenţi pentru ceilalţi. trebuie să se conducă în aşa chip. De altfel. . spiritul de ordine.. Cunoscutul director al Poliţiei de Siguranţă împărţea dreptul poliţienesc în cinci părţi: administrativ.. de apărare a existenţei sale legale şi materiale şi de salvgardare a ordinei publice şi a ordinii intereselor private... ediţie anastatică a celei din 1938. incoruptibilitatea. exprimându-se în termeni convenabili şi demni. judiciar. curajul. să fie folositori.. sociologie. calităţi cari vor face să fie onorată şi chiar iubită administraţia Poliţiei’’197. . Pentru că cel lipsit de responsabilitate internă ştie eluda şi legile şi regulamentele. ai cărui ochi să fie paragraful.Alfa. pp. memoria foarte bună. destoinicia. .suficiente’’ (incluzând aici şi norme specifice muncii de poliţie). dulceaţa caracterului.profesionale’’196: cunoaşterea temeinică a principiilor de drept.12 197 I. această politeţă a bunătăţei. logică. vol. relaţiile cu oameni fără căpătâi. să nu contrazică fără motiv serios.Eugen Bianu. energia.. împrumutul de bani. Acelaşi autor enumera ca fiind necesare inteligenţa. Bucureşti.231 199 I. văzând şi ascultând totul fără a blama.22-25.lipsit de porniri.Bianu. Hotărăşte în primul rând el însuşi. intimidarea cetăţenilor ş. blândeţea. un poliţist trebuind să fie dotat şi cu .o ştiinţă’’.I. iubind pe cei amabili şi având totdeauna o dispoziţiune egală. pp. sănătatea.13 198 Enciclopedia României.Ordinea obştească – îndreptar profesional în ştiinţa poliţienească’’. I. sunt apanajul omului bine crescut. concis. redactarea documentelor într-un limbaj clar. Toate mizeriile ce se atribuie unei părţi din personalul poliţiei noastre rezultă din această 196 Ibidem. dragostea de adevăr. prin mijlocul acţiunii poliţieneşti preventive şi represive’’198. cârciumilor. de siguranţă. răbdarea. iar dreptul poliţienesc. urbanitatea. referindu-se la imperativul moralităţii în Poliţia română. p. iar poliţistul trebuia să fie .Gr. tehnică) . În . geografie. 2000. 85 200 Ibidem. condescendenţa. cafenelelor.un dram de vocaţiune şi cu o bogată educaţiune profesională’’200. matematică. Iaşi... încât să nu aducă nici o atingere demnităţii şi  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  disciplinei profesionale’’.înarmării’’ cu noţiuni juridice . Ed. defectele lor. p. dreptatea. sunt excluse frecventarea femeilor publice. Ion Bianu cita o serie de autori germani concluzionând că poliţia modernă este .. să menajeze opiniunea şi credinţa altuia. Ordinea obştească.Dreptul de poliţie – considera în 1938 dr.Dumitrescu. instituţiune menită să cenzureze moravurile.este dreptul suveran al statului.91 107 . alături de o bogată experienţă profesională şi de multiple cunoştinţe din domeniul ştiinţelor auxiliare (psihologie.Să nu se creadă că organizarea..Toţi ofiţerii şi agenţii de Poliţie – considerau mai sus citaţii autori – se vor abţine de la orice act de violenţă şi vor primi publicul fără ceremonie şi fără a face să se simtă propria lor autoritate. legile şi regulamentele hotărăsc singure de calitatea poliţistului – considera în 1939.

G. Imperativul moralităţii în poliţie. licenţiat în Drept.. pe frontispiciul era menţionat: .dezgustul sau mai bine zis oprobiul pentru poliţie’’. p. aprilie-iunie 1939 203 Col. . prin mânuirea căreia conducătorii păstrează echilibrul social este poliţia generală a statului’’203. energică.cu scopul bine determinat ca politica să-i întrebuinţeze iarăşi după dorinţele şi capriciul ei. serviciul executându-se . Lt. Tipografia Valuna. . p.. consacra prefaţa volumului . aprilie-iunie 1939. Contracarând. 201 I. În statul socialist poate exista poliţie . este fără îndoială .însă aşa cum o înţelegem noi’’206..existenţa unei opoziţii. viitor ministru de Interne. scria: . Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului.2. reliefării importanţei pe care instituţia poliţienească o avea la începutul deceniului al V-lea al secolului trecut. acesta şi-a manifestat fără nici o reţinere . XX. în vâltoarea oricăror situaţiuni. .un factor de căpetenie în vremurile de astăzi’’. prin ministrul de Interne Ionel Brătianu. Nu indivizi care nu se pot căpătui în alte cariere sunt cei potriviţi în poliţie. În dezbaterile parlamentare consacrate Legii Poliţiei din 1903. elaborând şi făcând să se voteze legea din 1 aprilie 1903’’ – consemna în 1929 deputatul PNŢ de Ilfov Ioan G.2.7 205 I. adversarii politici îi reproşau însă . general de divizie (rez). comandant al Şcolii de Jandarmi Oradea 204 I. Discurs rostit în şedinţa Adunării Deputaţilor de la 26 iunie 1929. Iar dacă proprii camarazi se comportau de aşa manieră lamentabilă. Organizarea Poliţiei. de calitate sufletească. fost director general al Poliţiei şi Siguranţei Statului..I..Poliţia’’. Iosif Horvat. deputatul liberal Richard Franasovici. cum ar fi putut adversarii conservatori să o facă altfel? Aşa încât legea ajunge să nu mai fie . nu rămăşiţele unor prăbuşiri sociale.col.Poliţistul de azi a înţeles pe deplin că prin funcţia lui îndeplineşte un adevărat apostolat social.Bucur. liberalul Vasile Lascăr. Nicolae Bucur. fost comandant al Regimentului de Jandarmi Pedeştri Bucureşti şi lt. lipsa unui regulament de aplicare a măsurilor poliţieneşti generale.A.. în . Manual practic de poliţie urbană.3. […] Şi într-adevăr. Organizarea poliţiei.Călătorescu.. de caracter. a unei adevărate cenzuri faţă de iniţiativele lui Lascăr în chiar sânul liberalilor.. XX. p. Bucureşti.19 108 . din 15 martie 1907. la recrutarea personalului poliţiei e nevoe de o îngrijită selecţie. onestă şi activă.Agârbiceanu. . transformându-i astfel în instrumente ale nelegiuirii şi abuzului’’205.după regulamentul Legii Poliţiei din 1904 şi după instrucţiunile de serviciu ce s-au dat la timp.Horvat.Perieţeanu.Periţeanu.N. […] Poliţiştii au fost animaţi în toată activitatea lor de cel mai puternic sentiment naţional şi monarhic. Cât despre Partidul Social Democrat. de către conducerea Direcţiunii Generale a Poliţiei’’. sau..lipsă de moralitate. p. La rândul său.repulsiune. Ea va fi compromisă prin Legea pentru modificarea organizării Poliţiei generale a statului din iunie 1905.Din experienţa personală ştiu că una din pârghiile principale. De aceea. Autorii constatau la nivelul anului 1940.Poliţia’’.Alexandru Călătorescu. nr. ci elemente tari ca spirit şi ca moralitate’’201. Autori: col.. chestorul Poliţiei Cluj. după cum afirma deputatul I... revendica nici mai mult nici mai puţin decât… opera lui Vasile Lascăr. raportor al legii asupra organizării Poliţiei204. Poliţistul.9 206 Ibidem.Manual de poliţie urbană’’. Totodată.şi pe bună dreptate . O poliţie instruită în variatele ei specialităţi. 1940.. nr. În cadrul luărilor de cuvânt. căuta să înalţe Poliţia la rangul unei magistraturi.Mirescu.col. în .G. va da legea suspendării stabilităţii funcţionarilor poliţieneşti. o poliţie harnică. căci am mâncat acolo bătaie continuu’’.Fiecare ofiţer de poliţie are nu numai dreptul dar şi datoria de a colabora’’ 202 I. economice sau de  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  examene.expresiunea completă a vederilor şi dorinţelor lui’’. Perieţeanu. statul se poate baza cu toată încrederea pe poliţiştii şi pe conducătorii poliţiilor de azi’’202.constatând răul. 1930. PNL. Ion Stîngaciu..

sfredelitoare de conştiinţe. în mijlocul noroiului.Poliţia de Siguranţă. a purtat costumul tuturor epocilor..impuse de necesitatea socială şi naţională a principiului de ordine’’ – continua acelaşi autor. Datul cu părerea – atât de înrădăcinat pe la noi .Pistiner.Poliţia are în mâna ei pe toţi.auxiliară şi proteguitoare’’. 207 Ibidem.. Poliţia Română – considera pe bună dreptate la 1838. şi cam aşa şi este’’. Pentru a ilustra această afirmaţie.a patra putere Poliţia’’ şi de cazul unui sergent care. La un moment dat.. veritabil instrument de prigonire şi intimidare în mâinile atotputernicilor zilei’’207. ci numai pe acela de a . la rândul său. cetăţeanul român preferând . în loc de a-i urmări. Poliţia trebuia să nu aibă dreptul de a culege informaţii.21 208 N.. bazat pe arbitrari şi corupţiune’’. nu mă supăra. Este una din profesiile care .asigurarea echilibrului social naţional’’210.. întrucât nu-şi putea permite să rămână gătit de vizită.. dlor nu s-a urmărit poliţia. De aceea am văzut la Galaţi agenţi de poliţie stigmatizaţi de întregul public şi pe guvernanţi. p. caii se împotmolesc.de .Fleva.  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  Proteică şi vicleană.. atunci s-ar întâmpla un adevărat cataclism. atunci ar cădea regimul întreg. Dar poliţia nu este numai victimă. că mă dau jos după capră şi te las aici în noroi!’’ 209 Bietul procuror a tăcut. care pleacă la drum în trăsură. era să zic chiar pe domnii miniştrii.1.regulatoare şi coercitivă’’. face victime.. de a apăra . procurorul ocărăşte pe vizitiu.37 210 Enciclopedia României. a moravurilor. permutându-i în altă parte. Misterele Poliţiei Capitalei sub Kneazul Dimitrie Moruzi.omul se oferă riscului’’211.caracter social’’. după ce trage în hoţi.în vremea când Dimitrie Moruzi teroriza Capitala . Fleva expune cazul unui procuror general. urzitoare de comploturi. dacă s-ar putea zgândări răul în părţile cele de jos s-ar putea să urce şi să meargă departe şi atunci cine nu ştie ce s-ar putea întâmpla? Atunci agentul inferior dacă ar fi dat în judecată. . Spre deosebire de alte profesii... instigatoare.supraveghea infracţiunile politice’’. tot el e pedepsit 208.. p. această poliţie s-a pitulat sub mantia dogală şi chiar sub anumite sutane. Funcţiunea poliţienească are un . p.Lasă-mă-n pace. apoi .317 211 Aspecte din vieaţa Poliţiei Capitalei. pp.ordinea tradiţională’’. Şi apoi. . fostul director al Siguranţei Generale a Statului Eugen Bianu – contribuie la .interesul particular îndreptăţit’’. Funcţia poliţienească mai este .. ar da pe faţă pe superiorul său şi acesta la rândul său asemenea pe cel mai sus şi mai încolo... Şi trebuie să tacă. I. dacă o ştie călăuzită de . dacă veţi urmări-o în timp şi în spaţiu – continua acelaşi Perieţeanu – veţi vedea că a fost întotdeauna oglinda fidelă a stării sociale. Lăsaţi-mă în pace căci vă las aici! Iată ce zice ea guvernului. p. căci numai ea ştie caii nărăvaşi.. După doctorul I. existenţa şi rostul funcţiunii poliţieneşti fiind . ce meşteşug au ca să meargă înainte! De aceea. ..mergea mai departe: el cerea nici mai mult nici mai puţin decât ca uzul de armă să se facă de către poliţişti doar în caz de legitimă apărare! Nicolae Fleva vorbea de . care reiese din îndatorirea generală de a menţine ordinea publică şi siguranţa.se identifică în totul cu interesul general’’.31 109 .un scop salutar obştesc’’. . neavând corespondenţă în altele. 17 209 Ibidem. s-a deghizat în toate chipurile.Aşa se întâmplă şi acestui guvern cu poliţia.regimul de adevărat banditism ce domnea la Poliţia Capitalei’’ . în cea de poliţist .. ci.

46 110 . Literatura pornografică.univ. . agilitatea în mişcări. rândurile puşcăriaşilor îngroşându-se pe zi ce trece. an XX. spiritul de camaraderie în acest înalt înţeles nu este prea mult dezvoltat în poliţia noastră’’ – socotea cu amărăciune în 1939 George Chendi212. Misiunea atât de ingrată a apărării vieţii şi avutului persoanelor.exercită un mandat’’. Poliţistului i se cere tenacitate. presa ce prezintă în detaliu crimele.a.viaţa zilelor actuale pare un adevărat infern’’. o răsturnare a scării valorilor.de multe ori este găsit ţapul ispăşitor’’. cât este un militar pentru ţară.desordine morală’’. Nu lipsită de semnificaţie era şi supraîncărcarea personalului poliţienesc cu însărcinări care nu ar fi trebuit să intre în sfera sa de activitate: înmânarea citaţiilor.generaţii după generaţii se nasc şi cresc văduvite de acele idealuri spirituale de altădată […] respectul cuvântului dat a ajuns obiect de batjocură’’.1. supraveghea şi era atent . El se aventurează în mediile criminale . În plin centrul Capitalei.. să aducă liniştea celor năpăstuiţi şi uneori.Respectul din ce în ce mai slăbit faţă de legile cari ne cârmuesc a impus o adevărată cascadă de noi legiferări’’. revine aproape în întregime poliţistului. trudă. efectua pânde.adesea deghizat’’. asistarea portăreilor şi a altor autorităţi ş. Un ofiţer de poliţie vicios este tot atât dedăunător pentru ordinea publică.45 214 Ibidem. inteligenţă. mizeria fiziologică.vigoarea braţului..lumea interlopă a localurilor de viciu’’.drojdia turbulentă a mahalalelor’’ şi . Un ofiţer de poliţie necinstit este tot atât de primejdios pentru siguranţa tuturor.. a proceselor-verbale de contravenţie. . adeseori periculos. Poliţistul . fotografiile imorale.. el trebuie . Un ofiţer de poliţie nerespectuos de legi este tot atât de vinovat ca un 212 G. pentru a combate . să restabilească drepturi încălcate sau nesocotite.Camaraderia în poliţie se naşte din permanenta conlucrare împotriva răufăcătorilor’’..fără a cădea în acte de servilism. Nicolae Ghiulea – Poliţia trebuie ca ea [însăşi] să-şi respecte întâi deviza. Poliţistul trebuie să arate dragoste şi supunere faţă de superiori.În îndeplinirea atribuţiilor sale – opina în 1939 prof. punerea în executare a mandatelor de aducere.dr. O altă problemă atinsă este cea referitoare la instabilitatea legislativă. p. Nimeni nu-i întinde mâna. cât este un preot vicios pentru morală şi credinţă. încordare. criminalitatea infantilă. . oamenii . ianuarie-februarie 1939 213 Aspecte din in vieaţa Poliţiei Capitalei.Poliţia – revista poliţienească ilustrată’’. solicitat pretutindeni şi în toate împrejurările să salveze vieţi ameninţate. toate cunoşteau nivele fără precedent.. Există o  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  . . cerşetoria. trei elevi de liceu omoară pe deputatul Eusebiu Popovici213. cu riscul propriei sale vieţi.. vagabondajul sunt tot mai prezente.pentru a nu se pomeni cu lovitura de pumnal asvârlită din umbră. degradante şi deci dăunătoare ideii de camaraderie […] Din nefericire. beţia.Chendi.. . p.. deseori dureroase’’. râvnă..nu-şi mai dau seama că educaţiunea temeinică’’ şi munca sunt importante. Nu are parte de încurajare.. cunoaşterea celor mai perfecţionate metode de luptă’’... .. Autorii constatau că . lenea (!). ingeniozitate. să garanteze tihna şi vieaţa semenilor lui’’214.să dea socoteală totdeauna de ceea ce face sau nu face’’.obiect al unor decepţiuni iritante. Însă cele noi iau locul celor vechi fără a le lăsa răgazul de a-şi putea verifica utilitatea! Criminalitatea a crescut. în . umilitoare.. atât de delicat.. prostituţia.rolul acesta. sau străpuns de glonţul ucigător’’. cade victimă a bolilor şi . nr. coruperea tineretului... fiind uneori .. cultură de specialitate. . mai actuală ca oricând.

o pregătire cât mai desăvârşită în domeniul tacticei şi tehnicei.magistrat. care ar împărţi după interes dreptatea. în . care constituiau forţe de dezagregare. care. Poliţistul... aprilie-iunie 1939 216 E.7 111 .adesea plină de vicisitudini şi greutăţi. Ştiinţa veghei şi pazei publice.2. dar care se referea la elemente din partidul de la conducere… Poliţia era sinonimă cu grupurile de alegători în slujba unuia sau alteia dintre partide. iar ele să ni se pară acum sinistre chestiuni de domeniul trecutului. p. este imperios necesar să aibă . Nr.5 217 Ibidem. pentru că nu putem să nu observăm cum. cum şi prin închiderea ochilor la tot ceea ce era contrar ordinii.Poliţia’’: . Ofiţerul de poliţie deci. Aşa încât. Din păcate însă. Poliţia era împărţită în grupa partizanilor fostului regim şi aceea a regimului de la conducere. uşor ne putem explica rolul de atunci al Poliţiei: asigurarea reuşitei în alegeri. cinstit ca un militar viteaz şi drept ca un judecător integru’’215. Meseria poliţiştilor este .  Florin ŞINCA – Din istoria Poliţiei Române  iar director general al Poliţiei era generalul Diaconescu. prea multe îşi menţin o dureroasă actualitate.Poliţia’’. trebuie să fie cumpătat ca un preot bun. prefect al Poliţiei Capitalei era generalul de divizie Nicolae Pălănceanu. a patimilor şi păcatelor de toate soiurile. p..     215 N. Menirea principală a Poliţiei .este de a îndruma şi reglementa stările lucrurilor şi comportamentul oamenilor’’216.. În anul 1943. revista de poliţie ilustrată. Ar fi fost mulţumitor ca la toate consideraţiile care evidenţiau răul să zâmbim cu detaşare.Ghiulea. perspicacitate şi destoinicie. dacă zâmbim. scria în revista . acea tendinţă de defăimare.. Anul XX. în loc de cimentare a instituţiei’’. abordând problema tradiţiilor şi a carenţelor în activitatea din trecut a Poliţiei române. mai ales când misiunea lor îi duce pe la răscrucile necazurilor şi mizeriei. a veghei şi pazei publice’’217. prin mlaştinile răutăţii omeneşti’’. menţinerea regimului de la cârma statului prin iscodirea continuă a celor de altă culoare politică. acea dorinţă drăcească de frânare a lucrului celor cu avânt.Bianu. Aceasta fiind situaţia.Ca şi alegătorii.. Promovarea sau retrogradarea elementelor componente ale acestei instituţii constituia norma în funcţie de abilitatea cu care unii reuşeau să se grupeze în jurul elementelor proeminente din fiecare partid şi în acest fel să urmeze evoluţia de grandoare şi decadenţă… Jocul partidelor crease în mijlocul acestei instituţii suspiciunea dureroasă. o facem cu o mare amărăciune.