Pentru limba noastră moldovenească – Grigore Ureche – “ Letopisetul Tarii Moldovei” ‘’Aşijderea şi limba noastră din multe limbi

este adunată şi ne este amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcară că de la Rîm ne tragem, şi cu ale lor cuvinte ni-s amestecate. Cum spune şi la prédosloviia létopiseţului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu ţara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu şi discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la râmléni, céle ce zicem latină, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena, muieria, mulier, fămeia, femina, părinte pater al nostru, noster, şi altile multe din limba latinească că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintile le-am înţeleage. Aşijderea şi de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la léşi prag, ei zic prog, de la turci, m-am căsătorit, de la sârbi cracatiţă şi altile multe ca acéstea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate. Şi pentru aceasta să cunoaşte că cum nu-i discălicată ţara de oameni aşăzaţi, aşa nici legile, nici tocmeala ţării pre obicée bune nu-s legate, ci toată direptatea au lăsat pre acel mai mare, ca să o judece şi ce i-au părut lui, ori bine, ori rău, acéia au fost lége, de unde au luat şi voie aşa mare şi vârf. Deci cumu-i voia domnului, le caută să le placă tuturor, ori cu folos, ori cu paguba ţării, care obicéi pănă astădzi trăieşte.’’ Miron Costin - PREDOSLOVIE DE NEAMUL MOLDOVENILOR, DIN CE TARA AU IESIT STRAMOSII LOR „Catre cetitorii! ‘’Inceputul tarilor acestora si neamului moldovenescu si muntenescu si cati sant si in tarile unguresti cu acest nume, romani si pana astazi, de unde santu si de ce semintie, de cand si cum au descalecat aceste parti de pamantu, a scrie, multa vreme la cumpana au statut sufletul nostru. Sa inceapa osteneala aceasta, dupa atata veci de la descalecatul tarilor cel dintai de Traian imparatul Ramului, cu cateva sute de ani peste mie trecute, sa sparie gandul. A lasa iaras nescris, cu mare ocara infundat, neamul acesta de o seama de scriitori ieste inimii durere. Biruit-au gandul sa ma apucu de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvorsi semintie santu lacuitorii tarii noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti si romanii din tarile unguresti, cum s-au pomenit mai sus, ca toti un neam si odata discaleeati santu, de unde santu veniti stramosii loru pre aceste locuri, supt ce nume au fostu intai la descalecatul lor si de candu s-au osebit si au luat numele cest de acum, moldovan si muntean, in ce parte de lume ieste Moldova, hotarale ei pan unde au fost intai, ce limba tin si pan acum, cine au lacuit mai nainte de noi pe acestu pamantu si supt ce nume, scot Ia stirea tuturoru, carii voru vrea sa stie neamul tarilor acestora’’ . Letopiseţul Ţării Moldovei de Ion Neculce Predoslovie ‘’Acest pământ al Moldovii n-au fost aşedzat de demult de oameni, să fie fost trăit într-însul cu pace, ce în câteva rânduri au fost şi pustiiu. Deci pentru acee nu să află letopiseţe scrisă de pământeni vechi. Ce de la o vreme, de la descălecatul lui Dragoş-vodă, târziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris istoriile a doi istorici leşeşti. Şi l-au scris pănă la domnia lui Aron-vodă. Apoi au mai făcut după Ureche vornicul şi un Simion dascal, şi un Misail călugărul, şi un Evstratie logofătul, şi iar l-au scris, cât au scris Ureche vornicul, pănă la Aron-vodă. Numai

la domni şi la noroade de cinste. că au defăimat pre moldoveni. Şi să cade săi ocărască. nici cele ce ar fi fost adevărate. Nu iau mai trebuit istoric strein. nici de pre un izvod a nemărui. de n-au citit bine la istorii. dar or fi poate tăinuite. pănă unde s-a vidè. ce s-au pus de o parte. cetitorilor. ori de oştire. iară nu audzite. şi-i ocăreşte. ce le-au scris. cu adevăr s-au scris. la domnia lui Ion-vodă Mavro-cordat. nu le ştiu toate câte să fac într-alt pământu. unde face că sunt moldovenii din tălhari. însă ce să face în viiaţa lor. cât s-au tâmplat de au fost în viiaţa sa. Iar pentru Dumbrava Roşie. Şi cât n-au putut istovi Miron logofătul l-au istovit fiiu-său. de nu le-au lăsat să nu le scrie. vel-logofăt. dintru a sa ştiinţă. Iară pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin. Şi altele multe nor fi ştiut istoricii streini. ori de voroave. biv-vel-vornic de Ţara de Sus. Poate-fi. Dar acee dzicǔ să nu fie basnă. Deci. cu atâta veţi şti a vă feri de primejdii şi veţi fi mai învăţaţi a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină. iar istoriile celi vechi mai bine le ştiu istoricii. iară de la Ducă-vodă cel bătrân înainte. iar cine nu le va crede. şi cum li s-au numit acest nume. Miron logofătul au lăsat de n-au scris. Moghila. nu le pot oamenii crede. ce au scris sângur. cu mărturii a istorici sreini. fraţilor cetitorilor. Pentru aceasta dară nimene din scrisorile lor. dintru Ştefan-vodă cel Bun. măcar că dumnealui Miron logofătul şi cu Nicolai fiiu-său nu le-au scris. ce. de au făcut un letopisăţǔ. Ce cine va vrè să le creadă. bine va fi. Mai socotit-au şi din letopisăţul lui Evstratie logofătul şi a lui Simion dascalului şi a lui Misail călugărului neşte cuvinte câteva. Iară de la Dabije-vodă înainte îndemnatu-s-au şi Ion Neculce. audzite sau vădzute a lor. Însă nu le-am scris la rândul lor.aceştie. Că mulţi istorici streini. Însă pănă la Duca-vodă cel bătrân l-au scris di pe neşte izvoade ce au aflat la unii şi alţii şi din audzitele celor bătrâni boieri. Deci vă poftescu. cine cum îi va fi voia. Însă mult l-au mai împo-dobit. Nicolai Costin. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi greşit. mai frumos. Şi pentru neamul Movileştilor. că le au scrisă. aşa va face. cu cât veţi îndemna a ceti pre acest letopisăţǔ mai mult. bivvel¬logofăt. înaintea domniii Dabijii¬vodă s-au scris. Deci o samă de istorii mai alese şi noi nu le-am lăsat să nu le scriem. şi Miron logofătul şi fiiu-său Nicolai Costin. a scrie întru pomenirea domnilor. de alte ţări. să priimiţi. să nu gândiţi că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva.’’ . poate-fi. iar nu-i basnă. iară nu în delungate vremi. Tot mai bine ştiu cei de locǔ decât cei streini. iarăşi bine va fi. pre unde ar fi greşit condeiul mieu. să citească şi să scrie. ca să le pomenească toate. iară celelalte întru adevăr s-au scris. şi pănă acmu la ivală n-au ieşit. Iar mai înainte nu să mai găseşte scris de Miron sau de fiiu-său Nicolai. precum s-au tâmplat. Bine face că-i ocăreşte şi dzice că sunt basne. au fost oameni neînvăţaţi. de ar fi şi scrise de Nicolai logofătul. şi de la Dragoş-vodă l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul pănă la Aron-vodă. cum că au arat-o Bogdan-vodă cu leşii. Şi l-au scris pănă la Dragoş-vodă. şi l-au scris di-nceputul lumii. scriind că sunt din tălhari. că au fost scrisă în inima sa. arătând cine au trăit pre acest pământ.