Compostarea

-procedeu de bioremediere a solului-

Galati

Introducere Solul ca sursa neregenerabila
Considerat de obicei a fi un mediu inert si doar un sprijin pentru activitatile umane, solul este un sistem viabil si dinamic ce cuprinde o matrice de componente minerale si organice, alcatuind o structura de pori continand lichide si gaze. Solul rezulta din efectele combinate ale climei, vegetatiei, organismelor din sol si ale timpului asupra proprietatilor materialului de baza si a rocilor, iar orice schimbare in una din aceste componente poate conduce la modificari in structura solurilor. Formarea unui strat al solului in timpul procesului indelungat al genezei se desfasoara atat de incet in timp incat acesta poate fi considerat resursa neregenerabila. Studiile asupra protectiei solului sunt de data relative recenta, in contrast cu interesul aratat anterior pentru atmosfera si hidrosfera.Intrucat solul este static, el actioneaza ca un depozit efectiv pentru orice tip de poluant generat in diverse conditii (cum ar fi compusii care produc acidifierea); in timp poluantii afecteaza si celelalte componente ale mediului.Poluantii pot fi gasiti in sol o perioada mai mare comparative cu cea corespunzatoare aerului si apei; din aceasta cauza efectele acestora sun vizibile mai tarziu. Capacitatea exclusive a solului de a recicla deseurile biodegradabile, precum si intarzierea cu care se produc efectele nu a ridicat probleme vizibile in timp, de aceea preocuparea pentru mentinerea in buna stare a solurilor a fost redusa.Totusi solul este indispensabil pentru culturile agricole, obtinerea alimentelor , a fibrelor si a cherestelei, si este o componenta esentiala a tuturor ecosistemelor terestre.In consecinta, rolul solului este de o importanta covarsitoare pentru omenire. Tehnologii de bioremediere a solului. Bioremedierea este un proces prin care microorganismele indigene sau inoculate ( ex. Ciuperci, bacterii si alti microbi) metabolizeaza contaminatii organici din sol si/sau apa de adancime. Prin acest proces s a incercat sa se accelereze procesul de biodegradare naturala prin furnizarea de nutrienti, electroni acceptori si microorganisme de degradare care, in alte conditii, pot limita transformarea rapida a contaminatilor organici in produse finale inofensive. Compostarea este un proces biologic controlat ce se dezvolta in conditii aerobe si anaerobe, prin care microorganismele transforma contaminatii organici in produse secundare inofensive si stabilizate.Acest procedeu presupune depozitarea deseurilor biodegradabile intr -un material de umplutura( ex. Fan maruntit sau bucati de lemne), care are o structura ferma si este de obicei biodegradabil. In primul rand, procesul de compostare este considerat astazi ca o metoda de management pentru stabilizarea deseurilor organice, cum ar fi balegarul, biosolidele din deseurile municipale, resturile de gazon si deseurile organice urbane. Compostul , adica produsul final stabilizat, este folosit extensive ca ingrasamant pentru a imbunatati 2

bioremedierea 3 . Dupa consumarea componentelor rapid degradabile. apoi din nou bacteriile si ciupercile mezofilice domina in timpul etapei de maturare. astfel incat produsul final sa fie redus cantitativ ( atunci cand este comparat cu cantitatea initiala de deseu). Producerea initiala a caldurii si activitatii microbiene intense au facut ca temperaturile din interiorul materialului de compostat sa creasca rapid. atingand zona termofilica (50˚si peste). Compostul rezultat apare ca o masa microbiana diversa. productive. bacteriile termofilice ( in special actinomicetele) domina in timpul fazei cu temperaturi inalte. In consecinta . precum si o sursa disponibila de carbon. In perioada initiala de incalzire. Compostarea poate fi realizata la scara mica sau mare.hranirea suficienta realizata ca urmare a cresterii temperaturilor in limitele favorabile. fiind mentinute prin flux de aer controlat si intoarcere periodica. Pentru toate metodele de compostare a solului sunt valabile caracteristici si trasaturi similare de proces.. .structura solului. iar compostul rezultat poate fi utilizat. cu populatii microbiene mult mai mari decat cele din solurile fertile. a facilita revegetarea solului erodat sau deteriorate si pentru a furniza nutrienti plantelor. amestecarea sau aerarea fortata). relative stabil si fara mirosuri grele. . Compostarea foloseste activitatea microbiana pentru a degrada materiile prime organice. urmeaza o scadere a temperaturii in timpul etapei de “ maturare”. bacteriile si ciupercile mezofilice sunt dominante. brazdele statice (la care aerul este introdus in gramezi) si in vas( la care sunt folosite stoarcerea. si de multe ori aceste populatii microbiene sunt mai mri decat cele din solurile puternic afectate sau contaminate. In forma sa cea mai simpla. La terminarea acestei etape materialul de compostat nu se mai auto-incazeste. Cele trei tipuri de baza ale sistemelor de compostare sunt brazdele deschise( in care gramezile sunt reasezate pentru aerare). pentru perioadele de hranire. Avantajele compostarii solului sunt: .In timpul diverselor etape ale temperaturii apar schimbari importante in abundenta speciilorsi a populatiilor microbiene. cum ar fi resturile de gazon. materialul pentru compost este dispus in randuri lungi ( brazde) si intors periodic pentru a se asigura amestecarea energetica. cu cerintele de management ce cresc exponential cu masura cresterii dimensiunii sistemului.imbunatatirea structurii fizice prin descompunere prin cresterea porozitatii si reducerea densitatii in volum.cresterea semnificativa a populatiilor de microorganisme saprofitice prin furnizarea unei provizii de micro si macronutrienti sub forma organica.

plastic. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor. Compostul rezultat este mai bogat in substante nutritive pentru plante.Intrucat microbii sunt agentii primari ai degradarii contaminantilor organici din sol. zatul de cafea.compostare. Deseuri interzise pentru compostare: sticla. In acest scop trebuie efectuate studii referitoare la impactul compozitiei initiale asupra dezvoltarii microorganismelor din compost. adaugarea de compost creste considerabil activitatea si populatiile microbiene. Sunt si deseuri care sunt mai putin potrivite pentru compostare: cojile fructelor exotice (in cantitati mici nu afecteaza calitatea intregului compost). Aceasta metoda este cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri de catre agricultorii care foloseau gunoiul de grajd pentru imbunatatirea solului. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. spre deosebire de incinerare in urma careia raman pe sol cenusa sau solide tratate dupa solidificare/stabilizare. Pentru a putea controla aceasta problema s-au efectuat mai multe lucrari de crestere a gradului de fertilitate iar una dintre cele mai cunoscute metode este metoda compostarii. acelasi grad de variatie poate fi observat si in sistemele de compostare. Este cel mai bun ingrasamant natural pe care il putem produce cu mare usurinta. biochimice. acesta trebuiind amestecat cu diferite substante biodegradabile pentru o mai buna actiune. de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare. vegetale si animale. coji de oua). lignin si tannin. stare calitativ deosebita de cea initiala. Continutul in materii organice variaza intre 30-50% substanta uscata. frunzisul.Majoritatea materialelor initiale pentru compostare sunt reziduuri derivate din plante continand carbon sub forma polizaharidelor. Compozitia initiala a materiilor organice modifica major compozitia microbiana a sistemelor din sol. substante umede. datorita exploatarii necontrolate a acestuia.compostului nu este un proces care se desfasoara in perioade mari de timp. Produsele finale compuse din peretii celulelor microbiene si din materii extracelulare. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob. Cercetarile actuale au demonstrat ca gunoiul de grajd este insuficient. In majoritatea cazurilor. componente restante fiind minerale. Compostarea nu produce emisii chimice in aer si nici scurgeri. Crescatorul de animale si agricultorul au cunoscut gunoiul de grajd in stare de putrezire si au intuit virtutiile sale prin comparatie cu gunoiul de grajd proaspat. Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare. nu necesita asanare dupa terminarea tratamentului. 4 . In timpul procesului de compostare au loc schimbari spectaculoase in compozitia chimica. Atat in solurile fertile cat si cele contaminate . Combinatia de minerale variate si continutul mare in materiale organice face compostul un execelent adsorbant pentru substante chimice organice si anorganice. cresterea densitatii microbiene poate accelera degradarea contaminantilor. Procesul de descompunere este un proces biologic. metal. produsul rezultat fiind cunoscut sub numele de compost. Acest procedeu de bioremediere a solului porta numele de. tulpini. termofil. hartie si carton. Prin compostare se intelege totalitatea transformarilor microbiene. decat orice ingrasamant artificial. au continut redus in polizaharide. Marea majoritate a deseurilor sunt potrivite pentru compostare: resturile vegetale (iarba. gunoi (de la animale mici). Pentru a se forma un bun compost. resturi de la bucatarie (coji de legume si fructe. radacini). cum sunt alte metode ca reducerea naturala a materiilor toxice (cultivarea pamantului). Reziduurile rezultate de la compostare vor sprijini cresterea vegetatiei dupa tratament. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice. populatiile microbiene difera substantial de la un anotimp la altul. Pamantul se confrunta cu o problema majora in aceasta perioada si anume fertilitatea tot mai scazuta a solului. resturi de mancare. resturi de ulei si vopsele. dedescompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale.

Ideal ar fi ca compostul sa aiba 40-60 grade C. de mare valoare pentru agricultura. in timp ce proteina ramasa in gunoiul compostat anaerob este o proteina de origine fecaloida.cu cat resturile pe care le adunam sunt mai variate. Microbiologia compostarii Waksman(1932) arata dinamica foarte variata a bacteriilor in timpul compostarii.activitate de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este maxima atunci cand langa aerul si apa suficienta. cu atat compostul va fi la sfarsit mai valoros. numarul de bacterii incepe din nou sa creasca.lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si astfel procesul de descompunere.     Pentru a obtine un compost de calitate si intr-un timp relativ scurt. se recomanda construirea gramezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice si minerale diferite. coji de copaci. 10 000 000 bacterii anaerobe celulozolitice si 1 000 000 bacterii aerobe celulozolitice.Mentinand aceeasi temperatura. Gradul de maruntire al deseurilor . Factorii care influenteaza formarea unui compost bun sunt:  Apa . nebiotransformata in forme cu stabilitate moleculara mai ridicata. iar in 3 zile. frunze uscate. din care 10 000 000 erau bacterii urolitice (care descompun ureea). Substartele nutritive . Jumatate din aceste bacterii au fost in stare sporulata.pentru o descompunere rapida a materialului de compost. Prea multa apa face ca microorganismele sa nu primeasca destul aer . Bacteriile urolitice au prezentat o dinamica similara. partial si aceasta fiind complexata sub forma lignino-proteica. Caldura . s-au gasit 940 de milioane de celule bacteriene la 1 gram de material. Se asterne un strat afanat de material nemaruntit de 15-20 cm. la 230 milioane. numarul bacteriilor a scazut de la 940 de milioane la 760 de milioane. in timp ce bacteriile celulozolitice aerobe se inmultesc in primele cateva zile si apoi isi reduc numarul. deoarece astfel devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti. atingand 700 milioane in 7 zile. crengi. dar ceea ce ramane este mult mai utila pentru sol si agricultura decat ceea ce ramane in gramada de gunoi compostata anaerob. este adevarat ca o parte mai mare de azot se pierde din gunoiin timpul compostarii aerobe.trebuie asigurate conditii optime de viata pentru microorganismele care realizeaza procesul de descompunere. Sunt recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu.3 miliarde in 28 de zile. corzi de vita de vie. 5 . paie.In timp de 6 ore de mentinere a gunoiului la 20C. compostul are o temperature optima pentru procesele de descompunere. conform urmatorului procedeu: 1. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii. edte important ca toate componentele organice de substanta mai tare sa fie maruntite. Aerul -aerisirea insuficienta provoaca inmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si mirosurile neplacute. Cunostintele actuale ne permit sa afirmam ca proteina din gunoiul compostat aerob este formata in cea mai mare parte din biomasa celulelor microbiene. cozi de flori. urat mirositoare.In concluzie. In gunoiul de grajd proaspat. 810 milioane in 14 zile si 3.

folie de plastic etc. frunze. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. Apoi se puneun rand de pamant pe care vine inca un strat de frunzis. pentru a se evita racirea lui. Fazele procesului de compostare: S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: • faza 1. resturi de bucatarie si gunoi de la animale. Prin acest strat se poate realize drenajul compostului. În timpul compostarii active. curenti de aer si umbros. In timpul iernii este interzisa desfacerea compostului. îl constituie stadiul de maturare. stadiul de fermentare mezofila. amestecand resturile. Puteti sa pregatiti una langa alta doua lazi pentru compost. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. • faza 3.5 sau mai mici. materialele bine compostate au un raport C:N redus. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon. unde temperaturile se stabilizeazasi se continua unele fermentatii. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni. materiale textile. care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape descompuse.5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu varf ci cu o suprafata. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze.acest strat se stropeste cu apa. Daca se 6 . lignina si alte materiale rezistente. Depunerea se continua in acelasi mod pana la o inaltime de 1. Intr-una sa depozitati deseurile iar atunci cand o desfaceti puteti s-o treceti in celalalt compartiment. Inca de la amenajarea gramezii. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune în momentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. Sa cautam un loc ferit de vant. se corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri. descompunînd celuloza. Compostul se coace dupa o desfacere in circa 4-6 luni in lunile de var. Ca sa obtinem compost cu cantitatea necesara/optima de humus si ca substantele organice sa nu fie supraexploatate trebuie folosite in maxim 1 an de la terminarea coacerii. caracteristicile materialelor supuse compostarii. Gramada de compost trebuie asezata pe suprafata solului si niciodata sapata in pamant. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. La conditii de pH în jur de 4. deoarece astfel riscam ca materialele folosite sa se putrezeasca in lipsa de aer. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperaturade 50-600C. si in 6-9 luni in lunile de iarna. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. resturi vegetale de la bucatarie. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. 2. saci de iuta. Insa in lunile de vara este indicatat desfacerea gramezii dupa 3 luni si reamestecarea. microorganismele aerobe mor. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. apa care este in plus se va putea scurge si totodata se asigura aerisirea. materialul trebuie udat din cand in cand. iarba uscata. metan si alte produse de fermentatie care creeazamirosuri neplacute. de ex. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. pentru ca sa nu se usuce prea tare. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasuprasi un strat de pamant negru de gradina. Astfel compostul se coace mai repede. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. paie. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicatacel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. • faza 2.

Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. în special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase. • folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu si corectarea reactiei acide. • gipsul este recomandat pentru îmbunatatirea texturii solului.întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. • solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a îmbunatati formarea compusilor argilo-humati. • faina de oase este utilizatapentru corectarea deficitului de fosfor si calciu. fara miros. care coboara pH-ul gramezii. Adaugarea de culturi bacteriene ori alte produse se refera la inoculare ori însamântare. • constituie o metoda eficienta de reciclare pentru reziduurile culturilor. de asemenea acestea reduc mirosurile neplacute. • nisipul si pulberea grosiera de granit (în cantitati mici) au rolul de reducere a texturii prea argiloase si îmbunatatire a drenajului. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. 7 . capabil sa controleze dezvoltarea unor boli si daunatori din sol. sunt numerosi proprietari de produse vandabile pentru a activa ori a fi folosite ca starter în compostare. În conditii anaerobe. Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural în multe materiale organice. • se înlocuieste un produs voluminos. îmbunatatesc formarea humusului si drenajul. • roci macinate ori pudra aplicate pentru asigurarea microelementelor ori argilei. Totusi. • organisme specifice ori preparate biodinamice. Cu toate ca folosirea stimulatorilor poate stimula compostarea (în special a subproduselor care sunt relativ sterile). Cele mai obisnuite tipuri de aditivi folositi pentru dirijarea compostarii si îmbunatatirea calitatii produsului final sunt: • folosirea compostului care nu si-a terminat maturarea si este înca bogat în microorganisme ca inocul (pânala 10 % din masa gramezii de compostare). Principalele avantaje ale compostarii produselor reziduale zootehnice constau în: • asigura protectia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice si în tot arealul în care acesta se aplica. cu umiditate ridicata. usor de depozitat. liber de agenti patogeni. cei mai multi producatori de compost le considera rareori necesare. • faina de alge marine se recomandaca sursa de potasiu si microelemente. • roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a fosforului accesibil. reziduurile si mortalitatile din complexele zootehnice. greu transportabil si pe o razamica în jurul complexului cu un produs concentrat. • folosirea sîngelui si fainii de coarne pentru a asigura azotul în absenta gunoiului de grajd. Avantajele si dezavantajele compostarii. usor transportabil la orice distanta.

• produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante si poate fi aplicat pe teren o perioadamai îndelungata.nu creeaza probleme cu mustele sau cu buruienile. Acestea constau în: • necesita timp si bani. se impune deci pentru fermele mijlocii si mari sa se procure echipamente speciale pentru compostare al caror cost variaza de la minimum 10. putând fi aplicat pe teren la momentul cel mai convenabil. mânuirea oualor. • se obtine un îngrasamânt valoros pentru agricultura. dar solicita cel putin la fel de multa atentie ca operatiile de muls. cultivatorii de plante ornamentale. care poate substitui mari cantitati de îngrasaminte chimice: • se obtine un produs capabil sa reduca deficitul de materie organicasi microelemente în solurile agricole. 8 . muncasi management. compostul are un potential antifungic. îmbunatateste structura solului. cei ce se ocupa cu agricultura peisajera. capabil samareascacantitatea si calitatea prodictiei agricole. • compostul poate fi folosit ca material pentru biofiltre. compostul contine o forma organica mai stabila a azotului. • compostul se împrastie uniform pe terenul agricol cu masinile existente în dotarea unitatilor. • constituie o metodade îndepartare a excesului de elemente nutritive din • fermasi de reducere a suprafetei ocupate cu depunerea reziduurilor. etc. • compostul este un excelent conditionator de sol. controlul bolilor. compostarea necesita echipament. legumicultorii. • poate substitui asternutul.. este fertilizantul ideal pentru gradina si este recomandat în special pentru rasad. chimice si biologice ale solurilor si sa cresaca indicii de valorificare a elementelor nutritive din îngrasamintele minerale aplicate. • existenta unei piete a compostului face din acesta un produs foarte atractiv. care este mai putin spalat în apele freatice. solicitat pe piata.000 $ la peste 100. cei ce întretin terenurile de golf. Ca la orice alta activitate si în cazul compostarii pot sa existe si dezavantaje. vandabil. mai ales pentru sectoarele legumicol si floricol. principalii cumparatori sunt gradinarii. sa amelioreze caracteristicile fizice.: compostarea nu înseamna numai punerea în gramadaa unor produse reziduale si apoi sa astepti sa ai compost peste câteva saptamâni. are un aport important de materie organicasi reduce potentialul pentru eroziunea solului. • se îmbina degajarea reziduurilor cu ameliorarea solului într-o maniera ‘’naturala’’. daca s-ar folosi numai echipamentele din ferma ar creste consumul de forta de munca. • compostarea ofera posibilitatea reutilizarii elementelor nutritive si a fractiei organice din reziduurile din fermasi conduce la obtinerea unui produs nou. • conserva elementele nutritive din gunoi.000 $ pentru a putea începe operatiunile de compostare. care nu cere un consum foarte mare de energie. etc.

reclama. cel putin în prima fazaa procesului. mirosurile pot fi generate si printr-un management necorespunzator. • sunt îndepartate de la productia agricola gunoiul de grajd si resturile vegetale si orientate în alte directii. • vremea poate afecta sau prelungi compostarea. gunoiul este mai mult o povara decât un lucru valoros. • este nevoie de un studiu de marcheting si de aplicare a acestuia. compostarea are posibilitatea sa reduca aceste probleme. sau în zonele cu o densitate mare a populatiei. compostarea converteste elementele nutritive în forme ce sunt mai greu levigate catre apa freatica sau sunt mai greu antrenate de scurgerile de suprafata. a compostului finit si pentru desfasurarea procesului de compostare pot fi foarte mari. • într-un numar din ce în ce mai mare de ferme zootehnice. • generarea de caldura în timpul procesului de compostare reduce numarul semintelor de buruieni din gunoiul de grajd. • utilizarea compostului conduce la reducerea poluarii difuze din agricultura. Totusi sunt unele avantaje care impun compostarea: • compostarea converteste continutul de azot din gunoiul de grajd în forme organice mai stabile. depunerea gunoiului provoaca mari probleme mai ales fermelor ce cumpara o mare parte din hrana. sau acolo unde numarul de animale este necorelat cu suprafata de teren disponibil pentru aplicarea gunoiului. vremea rece si umeda poate prelungi procesul de compostare prin reducerea temperaturii în gramada de compostare si prin cresterea umiditatii. un management al echipamentelor si mentinerea calitatii produsului. aceasta inplica un inventar al potentialilor cumparatori. ceea ce impune aplicarea împreuna cu îngrasamintele minerale. 9 . însacuire. unele locuri pot cere masuri de reducere a mirosurilor. ceea ce ramâne este mai putin susceptibil la spalare si pierdere sub formade amoniac. • este posibil sa apara mirosuri. De obicei gunoiul de grajd se aplica direct pe teren asigurând ameliorarea calitatilor solului la fel ca si compostul. • exista riscul ca activitatea sa fie tratata ca o intreprindere comerciala. • solurile fertilizate numai cu compost ofera un surplus de elemente nutritive plantelor în lunile maiseptembrie si un deficit în restul timpului. • compostul cedeaza lent elementele nutritive pentru plante. deseori compostul contine mai putin de jumatate din azotul prezent în gunoiul de grajd proaspat. Atât gunoiul de grajd cât si compostul sunt buni conditionatori de sol si au o anumita valoare fertilizanta. chiar daca acest lucru presupune unele pierderi de azot. zapada în cantitate mare si pe termen lung poate chiar bloca procesul de compostare. suprafetele necesare pentru depozitarea materiilor prime. multe griji sunt provocate de scurgerile de gunoi de pe terenul înghetat si contaminarea cu nitrati a apelor din fântâni. mai ales daca sunt depozitate pentru un timp înainte de pornirea procesului. Acest lucru face sa para nejustificat procesul de compostare. produsele supuse compostarii emana deseori mirosuri neplacute. • sunt posibile pierderi potentiale de azot din gunoiul de grajd. transport la punctele de vânzare.• necesita teren pentru desfasurarea activitatii.

E. Dar cel mai important lucru este ca este un produs ieftin.2 m. Azotul. În acest mod pot fi distruse prin compostare semintele de buruieni.Compostul constituie cel mai bun mulci si amendament natural al solului si el poate fi folosit în locul fertilizantilor comerciali. compostarea pe platforma. Primele trei metode se practica de obicei în aer liber. împrospatând astfel aerul în gramada. în sire sau în gramezi folosind un încarcator pentru întoarcere. tratamentului si captarii mirosurilor. C. îmbunatateste schimbul de aer. B) Compostarea pe platforma în siruri si gramezi este cea mai comunaformade compostare. înaltimea gramezii va fi de numai 0. iar ultimele doua în spatii închise pentru a avea un mai bun control al umiditatii. prea compactata. agentii 10 . Metoda implicaformarea gramezii de materiale organice si lasarea ei nederanjatapânacând materialele sunt descompuse în produse stabilizate. putând deveni repede anaerobasi foarte mirositoare. care pastreaza solul în conditii de sanatate. sistem de compostare în container. Materia organica aplicata prin compost asigura hrana pentru microorganisme. sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate. Costul muncii si echipamentului necesar pentru a forma si amesteca gramada constituie cheltuielile operationale cele mai mari. Aceste gramezi mici au avantajul miscarii naturale a aerului. Datorita fermentarii active gramada se încalzeste în interior. compostarea pasiva în gramada deschisa. potasiul si fosforul vor fi produse natural prin hranirea microorganismelor.si pe lateral. Pentru un management activ al procesului sirurile si gramezile sunt remaniate cu ajutorul unei masini speciale ceea ce evita compactarea gramezii.9 – 1. fiind înlocuit cu aerul rece ce patrunde pe la baza gramezii. aerul cald se ridicasi se pierde la suprafata superioara a gramezii. cu un management mai redus. amestec si mânuire . îmbunatatirea aerarii si cresterea capacitatii de inmagazinare a apei. B. În functie de marimea gramezii curentii de aer pot împrospata mai repede sau mai încet aerul din gramada activând procesul de fermentatie. D. Compostarea pasiva ori nederanjata este de obicei folosita pentru compostarea carcaselor animalelor din ferma. ameliorarea texturilor excesive. Pentru un schimb eficient de aer mai ales în perioada de vara si daca se composteaza materiale ce dagaja mai multa caldura cum este cazul gunoiului de la cabaline. Încarcatoarele din fermasi masinile de împrastiat gunoi sunt de obicei cele folosite în ferma. A) Compostarea pasiva în gramada deschisa este pretabila pentru fermele de dimensiuni mici sau moderate. deci nu va fi necesara aplicarii de amendamente pentru sol sau acestea vor fi putine. Dezavantajul acestei metode consta în faptul ca gramada devine de negospodarit fiind prea umeda. prea uscata. creste fertilitatea solului si stimuleaza dezvoltarea unui sistem radicular sanatos al plantelor. compostarea pe platforma folosind echipamente speciale de remaniere a gramezii. Metode de compostare În SUA se practica cel putin 5 metode de compostare: A. Folosirea compostului conduce la îmbunatatirea structurii solului. aduce la suprafata gramezii materialul din interior si introduce în gramada materialul de la suprafata gramezii.

deoarece trebuie sa aibe o structura buna pentru a-si mentine porozitatea pe întrega perioada de compostare. Gramezile statice aerate au la baza aschii de lemn. iar aerul rece patrunde prin conducte în interiorul gramezii. Este timpul sa se importe astfel de echipamente daca vrem sa avansam în acest domeniu. Aceasta cerinta generala este asigurata prin folosirea unui agent de mentinere a densitatii. Sistemul de fortare a aerarii permite cresterea gramezii si un control mai bun al procesului de compostare. în lipsa echipamentului specific de remaniere a gramezii se poate utiliza un tractor cu cupa de încarcare (tip fadroma) si benzi transportoare pentru a se putea realiza amestecul. Este identica ca mod de organizare cu metoda B – compostare pe platforma în siruri si gramezi. Înaltimea initiala a gramezii statice aerata este de 1. paie tocate ori alte materiale poroase. În gramada sunt încorporate catre baza conducte perforate pentru aerare. pe care îl recomandam si acum este foarte greoi si se apropie mai mult de prima varianta de compostare decât de aceasta.patogeni si larvele de muste. Materialul poros de la baza încorporeazasi conductele perforate pentru aerare. Se poate practica si aerarea fortata folosindu-se un suflator de aer în conductele de la baza gramezii care face ca circulatia aerului sa fie mai rapida. În cazul unor întreprinderi mici si medii. Cele mai multe metode în container implica o varietate de sisteme de aerare fortatasi tehnici de întoarcere mecanica conducând la intensificarea procesului de compostare. Unele sisteme de compostare în containere (un sac enorm) include materialele de compostare fara întoarcere. cladire. pentru încarcarea compostului în masinile de transportat sau de împrastiat. Sistemul de compostare în containere mici care sunt instalate pentru folosirea timp de circa un an sunt accesibile pentru compostare într-o varietate de ferme ce 11 . dar este obligatorie prezente echipamentului special de remaniere. Pentru gramezile statice aerate amestecul materialelor depuse în gramada este esential deoarece gramada se formeaza o singura data.5-2. Un echipament pentru remaniere poate amesteca între 400 si 4000 t pe ora. din lipsa de echipamente specifice. În iarna gramezile mai mari ajuta la mentinerea caldurii . dar ofera cel mai bun control al procesului de compostare. E) Sistemul de compostare în (vas) container implica închiderea materialelor de compostare activa într-un container. ce composteaza de la câteva sute la câteva mii de metri cubi. ele ajungând în mijlocul gramezii unde temperatura este foarte mare.5 m. La noi în tara au detinut astfel de utillaje numai unii cultivatori de ciuperci. D) Sistemul de gramada statica aerata cu conducte perforate – se poate dezvolta în spatii deschise sau închise. Chiar daca se dispune de acest echipament pentru remaniere tot este necesar un încarcator tip fadroma pentru organizarea initiala a gramezii. Lungimea gramezii statice aerate este limitata de distributia aerului prin conductele de aerare. Gazele fierbinti din interiorul gramezii se ridica. Se recomanda ca amestecarea si formarea gramezii sase facape o suprafatabetonata. etc. Selectarea si amestecul initial al materiilor prime supuse compostarii sunt esentiale. Amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui încarcator frontal de tip fadroma prin amestecare de câteva ori într-o alta gramada si depunere apoi în gramada finala a materialelor amestecate. Întorcând si amestecând din nou cu ocazia remanierilor materialele supuse compostarii acestea se fragmenteaza în particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact. Modul nostru de lucru. Excesul de remanieri poate conduce la reducerea porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine prea mica. Este de preferat ca platforma de compostare sa fie înconjurata de un sant pentru colectarea scurgerilor. Sistemul în (vas) container are cel mai agresiv management si în general cel cu investitia cea mai mare de capital. Masinile de distributie a gunoiului pot fi utilizate si pentru distributia compostului. Aranjamentele de presiune negativa (în interiorul conductelor perforate) permit exaustarea aerului direct prin filtre biologice daca mirosurile devin o problema. Lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii la remaniere dacaacest lucru este necesar sau se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichid. C) Compostarea pe platforma folosind echipamente de remaniere specializate se practicaîn unitatile mari producatoare de compost. Marimea gramezii (a sirului) este data de caracteristicile echipamentului ce realizeaza remanierea gramezii. Un strat de compost finisat acopera gramada de compost. etc. cum sunt paiele sau aschiile de lemn.

vânt. • rata de aerare în gramadaori în sira. departamentul de sanatate. textura si densitatea aparenta).). • obtinerea permiselor necesare (acestea sunt obligatorii): • local. • marimea gramezii de compostare. stocare si instrumente de constructii. procesare. • sa se construiasca berme în jurul gramezii de compostare pentru a controla scurgerile în afara perimetrului sau spre interiorul perimetrului. oficii si laboratoare. abilitatea gramezii de compostare de a se încalzi si a mentine o temperatura ridicata este dependenta de 7 factori: • compozitia fizicasi biologica a materialelor supuse compostarii. • dezvoltare unei perdele de protectie în jurul locului (gard din scândura. • pastrarea echipamentelor într-o locatie convenabila pentru procesul de compostare. stocare. Multe din aceste sisteme combina atributele platformei cu echipament de întoarcere si pe cele ale metodel pilei statice aerate. inclusiv a carbonului pentru microorganismele ce produc compostarea. etc. • panta terenului sa fie catre bazinul de colectare a scurgerilor lichide. Indiferent de metoda de compostare practicata. compostare. • constructia unui gard si a unei porti de acces în statia de compostare. aer. soproane de protectie). transport . zonal. • instalarea utilitatilor necesare în functie de metodasi procese (un debit minim de 5 cm de apa . plante.genereaza materiale organice inclusiv pasari moarte si gunoi de grajd. • sa exista suprafete plane pentru stocarea materiilor prime. si • conditiile mediului ambiant (temperatura. • construirea peretilor de retinere pentru gramada de stocare. • accesibilitatea elementelor nutritive. constructie. Pentru realizarea unei statii de compostare este necesar sa avem în vedere: • panta terenului sa fie între 2-4 %. arbori). arbusti. • terenul safie pavat sub gramada de compostare. amestecare si comercializare a produsului final. • statal: descarcarea apelor. umiditate. mutare. folosirea terenului. • nivelul umiditatii în materialele supuse compostarii. 12 . compostare. • structura gramezii (marimea particulelor.

Pentru realizarea unei umiditati optime se determina umiditatea produsului rezidual zootehnic si a materialului energetic. sa aereze bine gramada. Gunoiul de pasare necesita de asemenea sa fie amestecat cu materiale bogate în carbon. Namolul de porc. fasole sau mazare. În gramada de compostare trebuie sa intre toate resturile organice din ferma. vreji de soia. sa aiba suprafata de contact cât mai mare. raportul dintre acestea fiind în functie de umiditatea produsului rezidual. Gunoiul de la bovine si cabaline. Pentru obtinerea unui compost de calitate este necesar ca raportul produs rezidual:material energetic safie de 3-9:1 la cantitatea bruta. Se calculeaza un amestec care sa dea umiditatea optima de 65 %(cu variatii de la 60 la 70 %). Materia prima pentru prepararea compostului. mere. ce nu îsi gasesc utilizare în hrana animalelor. poate cere aplicarea unui amendament din cenusa de lemn. atunci când este amestecat cu asternut are calitati bune pentru compostare. usor de mânuit. zgura macinata ori alte produse de amendare cu var pentru a creste pH-ul initial al amestecului. tocate la dimensiuni de 2-5 cm astfel încât sa se poata amesteca cât mai bine cu produsul rezidual. tescovina. coceni de porumb. descompunerea rapidasi temperaturile ridicate în timpul compostarii produc produse libere de miros. chimice si biologice. Unele materiale ce trebuie compostate care au un continut ridicat de carbonat de calciu ori continut alcalin cum sunt unele asternuturi de la animale (taurine) actioneazaca tampon la nivele coborâte de pH ale furajelor. Folosirea unor produse umede. de preferat cu continut mic de azot cum ar fi rumegusul si paiele. Unele materiale pot necesita un proces de sortare ori de macinare. si reziduuri de cartofi. Ca material energetic se pot folosi paie. În general. furaje cu continut ridicat de azot. Ele se vor composta împreuna cu resturi vegetale tocate. tulpini de floarea soarelui. care constiotuie de fapt partea valoroasaa compostului. Fiecare tip de reziduu zootehnic are propriile caracteristici fizice.Prezentarea unei metode de compostare. etc. aerarea gramezii de compostare . Obtinerea unui compost de calitate este dependenta de realizarea în gramada de compostare a unui raport C:N optm (20-40:1) care sa favorizeze nu numai pornirea si desfasurarea fermentatiei în asa fel încât sa se obtina o descompunere rapida a amaterialelor supuse compostarii. ci sa se realizaze si o sintezade materii humice. Toate produsele reziduale în stare solida provenite din complexele zootehnice si fermapot fi utilizate ca materie prima pentru compostare. care este foarte umed si de obicei neamestecat cu asternut necesita amestecare cu paie sau alt material energetic. Materiale cu continut ridicat de azot Gunoi de cabaline 30:1 Namol orasenesc 6-16 : 1 Gunoi de porcine 30:1 Resturi alimentare 15 : 1 Guniu de bovine 19:1 Gunoi de la broiler 14 : 1 Iarbataiata 19:1 Reziduuri de legume 12 : 1 Gunoi de la curcani 16:1 13 . omogene si stabile biologic Materialul energetic Utilizarea unui material energetic în procesul de compostare are trei scopuri principale: -reducerea umiditatii produsului rezidual zootehnic.

Pentru obtinerea de substante humice se introduc si unele culturi de Arthrobacter sp.5 deranjând procesul de compostare. etc. cu un continut optim de oxigen pentru a asigura activitate biologica aeroba. timp de o jumatate de ora. La cantitati mai mici (sub 10 t) se poate practica asezarea manuala în straturi succesive a componentelor: materialul energetic 2/3. Atunci se adauga 10 l lapte degresat (sau zer sau lapte sintetic) si se lasa pâna a doua zi. produsul rezidual 1/3 din greutatea totala a gramezii si 14 . de preferinta în butoaie de lemn sau material plastic. Pentru pregatirea unei gramezi mame de 2 t se pune la macerat o cantitate de 10-15 kg urzica proaspata (sau 1. Adaosul de resturi vegetale asigura totodatasi suportul fizic care sa permita construirea de gramezi înalte (pentru economie de teren în statia de compostare si pentru a reduce influienta factorilor climatici externi). Executarea gramezii mama. degradarea celulozei. Marimea gramezii mama este de 10-15 % din greutatea gramezii de compostare. se vor dezvolta conditii anaerobe si pH-ul va scadea pâna la aproximativ 4. Pseudomonadaceae. si Bacillus megaterium care devin active într-un stadiu mai avansat al compostarii. Fermentarea se face la umbra. schimbând din când în când sensul girator. inclusiv mediile de cultura agarizate si se agitacircular. Biopreparatele sunt culturi microbiene selectionate în acest scop si cuprind specii bacteriene din familia Enterobacteriacee. Daca aeratia este insuficienta în orice etapa a procesului de compostare.Materiale cu continut ridicat de carbon Hârtie de ziar 398 – 852:1 Celulozapentru hârtie 90 : 1 Cartoane ondulate 563:1 Frunze 40 – 80 : 1 Rumegus. Bacillaceae si Actinomicete. Obtinerea maielei pentru inoculare Culturile microbiene sunt trecute într-un macerat de urzica pregatit dupa metoda prezentata în cele ce urmeaza.5-2 kg urzica uscata) în 100 l apa curata. În ziua urmatoare se dilueaza totul cu 100 l apa (volum total realizat =200 l). mezo si termofile. aschii de lemn 442:1 Reziduuri de fructe 35 : 1 Scoartade copac 100 – 130:1 Este strict necesar sa se mentina o aerare corespunzatoare în gramada. Escherichia. se introduc culturile bacteriene. Rolul acestor culturi este si acela de a hidroliza rapid o parte din substraturi pregatind astfel conditii favorabile dezvoltarii unor microorganisme active în procese fiziologice speciale cum ar fi: fixarea azotului. Biopreparate În vederea intrarii rapide în fermentatie si a ridicarii bruste a temperaturii peste 600 C pentru a surprinde unii agenti patogeni în forma vegetativa este necesar sa se trateze cu biopreparate. Cele mai bune rezultate s-au obtinut prin folosirea ca material energetic a paielor tocate. Bacillus si Streptomyces obtinute pe medii de cultura sintetice. Micrococcus. În cele mai multe cazuri aerarea sau remanierea gramezii poate preveni conditiile anaerobe pH-ul ajungând la valori aproape neutre. Se agita zilnic. Dupa 4-5 zile solutia degaja un miros caracteristic indicând ca este buna de folosit. Rezultate bune s-au obtinut prin utilizarea unor culturi microbiene apartinând genurilor: Pseudomonas.

Gramada mama are forma prismatica cu latimea la baza de circa 2 m. asupra mersului biodegradarii materialelor si în caz ca umiditatea a scazut sub 50 % se procedeaza la stropirea materialelor cu apa. dupa 3-4 zile. Densitatea aparenta initiala a gramezii nu trebuie sa depaseasca 600 kg/m3. iar temperatura creste. Accesibilitatea carbonului în diferite materii prime este diferita. Masina cu care se face remanierea trebuie sa asigure o omogenizare cât mai buna a materialului supus compostarii. Daca microorganismele termofile celulolitice si ligninolitice pot fi facute sa predomine. Durata fermentarii este de minimum 3 luni în sezonul cald si 4-5 luni în sezonul rece. viteza de compostare este mai mare si temperatura mai înalta. Durata gramezii mama este de 6-10 zile dupa care ea poate fi folosita pentru inocularea gramezii propriuzise de compostare. chiar daca raportul C:N este similar. Remanierea se face. deoarece determina cît de mult aer va intra si difuza în gramada. în caz contrar gramada se remaniazasi se adauga cantitati mici de apa sau material energetic uscat. Microorganismele introduse în gramada încep sa se dezvolte pe suprafetele resturilor vegetale. Porozitatea este esentiala. O umiditate prea ridicata poate conduce la conditii anaerobe în gramadasi aceasta va genera mirosuri neplacute. maiaua fiind aplicata prin stropire cu ajutorul unei pompe cu furtun. Porozitatea este în strânsa legatura cu umiditatea. înaltimea de 2-3 m si lungimea dupa nevoie si cuprinde un amestec cât mai omogen de reziduu zootehnic. În aceasta etapa ar fi timpul sa cumparam un set de masini specializate pentru compostare pentru a face mai atractiva aceastaactivitate. În acest timp se practica remanieri din 30 în 30 de zile. material energetic si compost din gramada mama. O densitate aparenta mai mare poate fi un semnal caamestecul este prea umed sau 15 . La cantitati mai mari (peste 10 t) se folosesc benzi transportoare. Cercetarile au aratat ca biopreparatele încorporate în gramada de compostare accelereaza si mentin totodata la un nivel superior procesele vitale de descompunere si humificare a materiilor organice supuse compostarii. Remanierea se executa cu masina de pregatit compost pentru ciupercarii.maiaua. mai ales atunci cînd se composteaza cantitati mari de namoluri umede. de preferinta apa uzata. de obicei. cu încarcatorul TIH sau cu alt utilaj specializat. O aprovizionare buna cu materiale energetice si de crestere a volumului gramezii este importanta. La remaniere se va avea grija ca materialul de la suprafata gramezii sa ajunga în mijlocul gramezii iar cel din mijloc catre suprafata. Temperatura în masa compostului se ridica înca din primele zile la peste 55-600 C si este permisa pâna la 700 C. Daca sezonul este prea ploios se vor lua masuri de acoperire a gramezilor pe coame pentru a se evita impregnarea cu apa si trecerea la compostarea anaeroba. înaltimea de circa 2 m si lungimea dupanevoi. temperaturile peste 550 C timp de 24 de ore ducând la o distrugere aproape completaa agentilor patogeni. pâna ce umiditatea ajunge la 60-70 %. întârzieri în încalzirea gramezii si scurgeri nedorite. Lignina datorita structurii sale complexe si varietatii legaturilor chimice este rezistenta la descompunere. În consecinta carbonul din aschii sau rumegus este mai putin accesibil decât cel din paie. De fiecare data când se face remanierea se fac observatii asupra nivelului de umiditate a materialului ce se composteaza. Executarea gramezii de compostare Gramada de compostare propriu-zisa are forma unei sire cu o coama tesita cu latimea la baza de 3-6 m. cu ajutorul unui încarcator hidraulic TIH-445. care se recunoaste dupa dezvoltarea unei temperaturi inferioare (sub 500 C) în masa compostului. determinata de marimea particulelor si gradul de lignificare. în functie de suprafata de contact. Umiditatea trebuie astfel reglata încât sa nu depaseasca 60 %. Daca tinde sa depaseasca acest plafon se umezeste.

• stocarea materiilor prime pentru cel putin unitatea de timp necesara pentru procesul de compostare. Mirosurile pot fi controlate prin alegerea materiei prime sau prin acoperirea gramezii cu un material capabil sa absoarba aceste mirosuri. • minimizati praful (el transportamirosurile). Sitarea compostului Dupa încheierea perioadei de fermentare se executa o prelucrare finala care consta în eliminarea materialelor grosiere (fragmente de tulpini nedescompuse. etc.5 m. materiale inerte cum sunt cele de sticla. metal. o constituie definitivarea compsotului sau maturarea acestuia. fânul. Mirosurile pot fi minimizate prin pornirea compostarii materialelor cât mai repede posibil si prin mentinerea compostarii în conditii aerobe. cu temperaturi peste 100 C. De asemenea. Deseori o gramada de compost finit sau o gramada de turba poate fi folosita ca filtru. compost finit ori turba va absorbi mirosurile venite de la alte ingrediente. • pastrati gramezile de stocare acoperite si uscate. materiale straine întâmplatoare. care difera ca perioada de la o metoda la alta în functie de intensitatea metodei alese. se executa o singura remaniere la 1 noiembrie (daca vremea este buna. • remanierea gramezii de douaori pe saptamâna. Daca se porneste la compostare cel mai târziu la 1 octombrie. De exemplu. 16 . plastic. amplasarea la suprafata gramezii aerate de compostare a unui strat de compost finit sau a unui strat de turba va permite captarea mirosurilor neplacute. rumgusul or surcelele de lemn. materiale cu dimensiuni mari) prin cernere. Urmatoarele recomandari vor ajuta la minimizarea mirosurilor: • receptionarea unor bune materiale pentru compostare si mentinerea lor bine amestacate. Ca materiale folosite pentru afânarea gramezii se pot utiliza si aschiile de lemn. Un compost de calitate se obtine în perioada martie–octombrie. • mentinerea umiditatii în gramadala circa 55%. etc. • pastrati toate facilitatile curate. • preveniti baltirea si stagnarea apei (locuri de activitate anaeroba).contine materiale prea dense ceea ce conduce la compactarea gramezii si la lipsa de aerare. Ultima faza a procesului de compostare. apoi nu se mai remaniaza datorita temperaturilor prea coborâte.. Aerul exhaustat paraseste gramada si este directionat într-un filtru de adsorbtie a mirosurilor. Materialele organice eliminate pot fi trecute la compostare într-o alta gramada. amestecul cu o mare cantitate de rumegus. Controlul mirosurilor se poate face mai usor în unitatile ce folosesc aerarea fortata. • tinerea gramezii la o înaltime de circa 1.

Evitarea contaminarii cu agenti patogeni sau cu seminte de buruieni în timul stocarii se poate face daca se asigura protectia gramezii împotriva animalelor cum sunt pasarile. Sitele obisnuite au dimensiunile de 0. Înainte de folosire cu câteva saptamâni se recomanda sa se restocheze compostul din gramada mare în gramezi mai mici. contaminarea cu buruieni si pericolul de foc. disc si rotative. Sunt accesibile (în SUA) 4 tipuri de site: stationare. În alegerea tipului de sita este necesar sa se tina cont de: marimea ochiurilor.2 cm. etc. În timpul stocarii umiditatea nu va depasi 45-50 %. Pentru evitarea autocombustiei este necesar ca gramada sa nu depaseasca 3. Stocarea este necesara pentru a armoniza timpul dintre momentul terminarii compostarii si momentul de folosire. capacitatea. cu suprafata de scurgere canalizata în afara gramezii. Stocarea se poate face în gramezi mai mari decât cele utilizate pentru compostare ori pentru maturare. Trebuie însa evitat excesul de apa ce ar putea conduce la reducerea eficientei sitarii. Aceasta impune ca gramezile de stocare sa nu fie ignorate si trebuie sa se adopte un management care sa evite recontaminarea.) compostul imatur va interfera cu cresterea plantelor prin imobilizarea azotului si producerea de toxicitate amoniacala ori producând deficienta de oxigen în solurile plantate.6 – 1. Daca se aplica la un mediu de crestere (ex. în functie de materialul ce trebuie sitat si folosirea compostului. Compostul ce urmeaza a fi folosit în ghivece trebuie sa fie mai stabil decât cel ce este destinat amestecului cu solul. Pentru fermele tipice perioada de stocare este de 3 sau mai multe luni. amestecare si adaosuri de lichide daca este necesar. Sitele cu dimensiuni mai mici au un risc mai mare de blocare. sa stânjeneasca operatiile potentiale. compatibilitatea cu echipamentele existente. Toate spatiile de depozitare a compostului vor fi bine drenate. În permanentase va monitoriza evolutia temperaturii în gramadasi dacaaceasta creste se va trece la remanierea gramezii. Chiar si compostul finit care a fost produs si maturat în conditii bune mai are înca o slaba activitate biologica. substraturi de cultura.5 m înaltime. Daca pentru însacuire sau împrastiere se solicita un compost cu umiditate redusa trebuie evitat adaosul de apa în timpul perioadei de definitivare (maturare). cuburi nutritive. sa descreasca eficienta masinilor sau sa afecteze sanatatea operatorilor. uneori este nevoie de o umectare a compostului printr-o stropire fina pentru a reduce la minim degajarea prafului care ar putea sa provoace neplaceri. Pentru pastrare timp îndelungat umiditatea redusa este cea mai indicata deoarece se reduc mult procesele biologice. Stocarea unui compost imatur fara aerare suficienta conduce la aparitia de mirosuri neplacute. eficienta în asigurarea nivelului dorit de separare si susceptibilitatea la blocare (astuparea ochilor sitei cu materialul de cernere). vibratoare. iar aceasta se va mentine prin întoarcere. Adaposturile deschise sunt ideale pentru pastrarea compostului. Umiditatea optima de sitare este între 35 si 45 % în functie de tipul de sitafolosit. Stocarea compostului Compostul astfel obtinut se depoziteaza în gramezi mari si se acopera pentru a fi ferit de umditate sau uscaciune excesiva. ghivece. 17 . Aceasta permite sa se stocheze compostul în conditii de aerare naturalasi sase disipeze si compusii toxici ce pot fi prezenti. Acest lucru poate fi realizat prin acoperirea gramezii cu materilale textile care sa permita respiratia în gramada.Înainte de cernere. costul.

5 – 7. • saruri solubile (sub 5 mmhos/cm). Însacuirea trebuie practicata numai când volumul vândut justifica cheltuielile facute cu echipamentul de însacuire si cu forta de munca. Deoarece compostul respira. Aprecierea momentului terminarii compostarii Daca dupa remaniere temperatura în gramada de compostare nu mai creste se poate aprecia ca procesul de compostare este încheiat si compostul poate merge la locul de depozitare unde se matureaza. • stabilitatea. au fost folositi multi parametri conventionali. sa aibe pH-ul în zona neutrasi sa aiba umiditatea sub 50%. cu un continut de apa de 40-45 %. inclusiv urmatorii: • pH 5. • Este un produs stabil (capabil safie stocat pentru o perioadarezonabilade timp farasaîsi piarda eficienta ca amendament al solului). • continutul în elemente nutritive. • continutul în materie organica.0 – 7. sa nu contina seminte de buruieni.2 cm. În acest timp activitatea biologica în gramada a scazut suficient pentru a 18 . • Marimea particulelor este mai micade 1. sa nu aibe miros respingator. Desi nu exista standarde curente pentru aprecierea calitatii compostului. si • Are pH-ul între 6. Compostul va fi depus în box-paleti pentru stocare mai usoara înainte de livrare si pentru transport. se recomandaca însacuirea sase facachiar înainte de trimiterea compostului.8. • umiditatea (35 – 55%). sa îndeplineasca toate standardele ce reglementeaza utilizarea lui în agricultura. Sitarea se va face prin sita de dimensiuni mai mici pentru compostul ce se însacuieste. cu continut redus de saruri solubile. Calitatea compostului Compostul este considerat bun daca are urmatoarele caracteristici: • Se prezintaca un produs omogen de culoare brun închis sau negru. • marimea particulelor (1 – 3 cm). • Nu contine fitotoxine ori contaminanti vizibili.5. compostul trebuie sa fie bogat în materie organica. • capacitatea de înmagazinare a apei.Însacuirea compostului Compostul însacuit se vinde la un pret mai mare decât cel în vrac. În general. • Mirosul este de pamânt reavan faraalte mirosuri neplacute. • densitatea aparenta(sub 600kg/m3). • Nu contine seminte viabile de buruieni. Însacuirea necesita un compost foarte stabil.

Maturarea este mentinuta atât cât este necesar pentru a atinge nivelul dorit de stabilitate a compostului. Cromatografia specifica reprezinta un alt test pentru stabilirea stadiului de compostare. Amoeba gracila. Microfauna creste numeric dupa prima luna de compostare odata cu scaderea temperaturii. Daca procesul de compostare a fost condus corect materialul este liber de agenti patogeni si inofensiv. Gramezile cu compostare activa pot fi gata pentru trecere la maturare dupa 3 saptamâni. cea mai mare parte din azotul accesibil din compost este sub forma de amoniu. La începutul fermentarii materialele din compostr sunt populate cu Amoeba limax. Cercobo longicauda. O metoda simpla de verificare a finalitatii procesului de compostare consta în recoltarea într-o punga de plastic a unei probe de compost ce apreciem ca este gata pentru trimitere la maturare. si uneori mai mult. multe pot fi afectate de concentratiile ridicate de amoniu. iar în cazul unor conditii neprielnice de viata sa produca spori. Aceasta dinamica a microflorei aerobe este normala si oglindeste de fapt procesele de transformare a materiei organice. Desi multe plante horticole absorb azotul sub forma amoniacala. Bodo augustus. Colpoda fastigata. Eonostomium affina. Asupra numarului de ciuperci microscopice (fungi) care creste spre sfârsitul stagiului de compostare trebuie sa mentionam dificultatile de metoda care duc la falsificarea realitatii în anumite stadii de dezvoltare a fungilor. Aceata poate dura de la câteva saptamâni la 8 luni sau mai mult. umectarea usoara a acesteia si pastrarea acestei probe închisa la temperatura camerei (20 – 300 C). Cercobo agila. Colpoda maupasi. Oicomonas termo. Totusi cele mai multe recomandari sunt de 3 luni. Vorticella putrina. Vorticella microstoma. Terminarea procesului util de compostare este marcat de aparitia nitratilor (în jur de 200 ppm) consecintaa reactivarii microflorei aerobe mineralizatoare a materiei humificate. dar se prezinta în acelasi timp si inactivadin punct de vedere biologic. Totusi determinarea raportului C:N ramâne în continuare un test care stabileste gradul de compostare. Ciupercile microscopice având doua stari sub care se prezinta (miceliu si spori) determina posibilitatea ca în plina expansiune vegetativa numarul de unitati biologice sa fie mic si totusi sa reprezinte o biomasa puternic dezvoltata. Colpoda steini. 19 . dar care nu numai careprezintao biomasa infima. Urmatoarele metode ar putea fi folosite pentru apecierea maturitatii compostarii: • Consumul de oxigen – va avea valori mici în compostul matur. Se demonstreza ca procesele respiratorii descresc pe masura avansarii compostarii. Colpoda inflata. O atentie deosebita trebuie acordata descresterii temperaturii în gramada activa si verificarii daca nu cumva acesta este rezultatul unor limitari cum ar fi umiditatea insuficienta sau excesiva. Descompunerea materiei organice si formarea biomasei microbiene ca si sinteza simultana a substantelor humice se produc cu intensitate descrescânda pâna la stabiliorea unui echilibru dat de noua calitatea a materiei organice – compost matur si finit.permite pastrarea îndelungata în gramada fara o mânuire semnificativa. fapt ce se coreleazasi cu evolutia numarului de bacterii. Dupa 3 luni acestea dispar fiind înlocuite de Bodo sp. acestea fiind un indice al terminarii procesului de compostare. Imediat dupa perioada de compostare activa. Din punct de vedere calitativ zonele bine aerate din gramada de compostare au fost populate cu specii de Arthrobacter cu pigment galben si cu actinomicete . lipsind în totalitate bacteriile intestinale si Pseudomonas aeruginosa cunoscuta ca patogena. dupa numarul sporilor care germineaza.. Daca dupa o saptamâna la deschiderea pungii aceasta nu degaja miros neplacut se poate considera ca acest compost poate fi trimis la maturare. Timpul suplimentar adaugat prin procesul de maturare permite o mai buna stabilizare a materialului si descompunerea acizilor organici urât mirositori si a fitotoxinelor ce au putut fi generate în timpul compostarii initiale. care în cazul numaratorii pe placi cu mediu nutritiv sa dea impresia unui numar mare de unitati biologice.

• Testul de crestere – semintele de creson (Lepidium sativum). îngrasaminte. S-au produs amestecuri de compost pentru pepiniere. Caracteristicile biologice ale compostului. mazare verde ori ridichi vor germina în compostul matur în timp normal si vor produce plante viguroase si sanatoase. Cei mai multi agenti patogeni sunt omorâti în mai putin de 3 zile cînd sunt introdusi în compost. • Raportul NO3 / NH3 – va avea valori mai mari de 1. • Testele de nitrat si amoniu – valorile nitratilor nu vor fi mai mari decât 200 ppm. Aceste temperaturi initiale ridicate sunt de asemenea importante în asigurarea distrugerii tuturor agentilor patogeni si degradarii materialelor grosiere. Caracteristicile compostului Compostul are miros de pamânt reavan si este bine structurat. Urmarind influienta compostarii asupra microorganismelor patogene s-a ajuns la urmatoarele concluzii: • Reactiile termice împreuna cu procesele biologice petrecute în reziduul zootehnic în timpul prelucrarii lui prin compostare duc la o diminuare temporara sau definitiva a numarului total de 20 . În sistemele de compostare bine conduse temperaturile cele mai mari sunt produse în stadiul initial. si nu se vor putea detecta valori semnificative ale amoniului în compostul matur. Multe companii din SUA au extins vânzarea compostului dupa amestecarea cu alte materiale pentru vânzare cu amanuntul cu o valoare mai ridicata. Echipamentul de sitare existent poate fi echipat cu pulverizator sau mixer. • Potentialul redox – va avea o valoare mare a raportului oxidare/reducere. etc. orz. • Testul humusului – va evidentia o proportie relativ ridicata a compusilor humusului cu greutate micala mare. cu descresterea gradata a temperaturii spre sfârsit. Amestecarea este deseori aplicata pentru a înbunatati caracteristicile fizice si creste continutul de materie organica a compostului vândut. si • conduc la un pretde vânzare mai ridicat. terenuri de golf si amenajari peisagistice. aplicînd astfel în mod uniform amendamente.• CO2 respirat – va avea valori mici în compostul matur. Organismele patogene pot fi prezente în produsele supuse compostarii ceea ce face ca însasi compostul sapoatacontine agenti patogeni si saconstituie un risc pentru sanatate. • Abilitatea de autoîncalzire – va fi coborâtaîn compostul matur. nisip. În general amestecurile de compost au urmatoarele caracteristici: • au caracteristici uniforme si predictibile (necesitacerinte specifice de aplicare). • contin ingrediente mult mai scumpe (cum sunt nutrienti specifici ori microelemente). pentru un scop specific.

3%. distrugerea într-un timp scurt (pâna la 7 zile) a salmonelelor si într-un interval mai lung (pâna la 60 zile) a lui Escherichia coli. Protozoarele sunt transmise de la animalele infectate ca cisti dorminzi în materiile fecale.04% azot accesibil (tot ca nitrat) si 0. Acestea sunt protozoare care pot cauza diareea la om si animale. raportul dintre aceste materiale si modul de desfasurare a procesului de compostare. microbieni si parazitari. Cistii persista în mediul ambint chiar în conditii de mediu adverse.bacterii aerobe mezofile. focar de raspândire a agentilor patogeni pentru om si animale. Totusi specii de Giardia si Cryptosporidium parvum au fost raportate în complexele zootehnice. prin înlaturarea efectelor negative: miros pestilential. tot materialul supus compostarii sa atinga aceasta temperatura. poate fi totusi considerat ca una dintre cele mai eficiente metode de decontaminare a produselor reziduale destinate fertilizarii solului. În ceea ce priveste calitatea biologica.7% si 39. Totodata ele prezinta mai greu semnele clinice ale infectiei. desi nu are efect sterilizant pentru toate bacteriile potential patogene. Animalele care nu prezinta semne de infectie pot transporta protozoarele si depune cistii în fecalele lor. Cuplarea acestei informatii cu faptul ca în compost exista 0. domestice sau salbatice.2%. iar cantitatea de azot organic mineralizat a fost între 33. compostul realizat prin fermentatie dirijat a cu biopreparate reprezintasi o solutie practicapentru evitarea poluarii solului. • Procesul de compostare. 21 . Rareori agentii patogeni umani sunt o grija deosebita pentru reziduurile generate în ferma. Cercetarile efectuate au aratat ca prin compostarea dirijata a namolului de porc se asigura distrugerea tuturor germenilor patogeni. aerului si apelor. sugereaza ca acest produs nu constituie o sursaabundentade azot. Complexele pot fi infectate cu acesti paraziti prin ingerarea hranei ori a apei contaminate de catre fecalele provenite de la animalele infectate.8% azot organic. în conditiile realizarii si mentinerii temperaturii de 600 C timp de o luna. Literatura sugereaza ca expunerea protozoarelor la temperaturi sub 600C pentru câteva zile conduce la moartea acestor organisme. Aceste protozoare sunt distruse prin expunere la temperaturi de 600 C în 30 minute. Mentinerea timp de 6 zile a unor temperaturi de peste 60o C conduce la inactivarea virusilor din compost. fara a influienta sensibil Clostridium perfringens si numarul probabil de bacterii coliforme. Când animalele au diaree datorita protozoarelor gunoiul are un mare numar de cisti de protozoare. Caracteristicile chimice ale compostului Compozitia chimica a compostului este în functie de compozitia chimica a materialelor supuse compostarii. Cercetarile efectuate au aratat ca un compost obtinut din dejectii de pasare a avut un continut de azot total de 6. compostul realizat prin fermentare dirijata este superior celui obtinut prin fermentatie spontana. în materialul de la suprafata gramezii acest lucru nu se întâmpla. în special la cei cu un sistem imunitar scazut. datoritaacumularii sau folosirii directe pe sol a namolului. Pentru alte tipuri de compost cantitatea de N organic mineralizat într-un ciclu experimental de 150 zile variaza între 12 si 15%. Testele efectuate pentru urmarirea viabilitatii oualor de Ascaris suun au aratat inhibarea evolutiei acestora si chiar distrugerea daca s-au realizat temperaturi de 50-60 0 C timp de 30 zile. Întoarcerea (remanierea) gramezii îmbunatateste potentialul pentru ca Coliformii fecali sunt un indicator bun pe termen lung pentru bacteriile patogene. În timp ce temperatura în gramada de compostare poate depasi 600 C. Animalele tinere sunt mai susceptibile la infectie datorita practicilor curente de management care grupeaza animalele tinere în tarcuri.

Consiliul Compostarii din Canada apreciaza compostul ca fiind un amendament valoros pentru sol si o sansa de valorificare a tuturor reziduurilor organice.Pentru aprecierea calitatii compostului s-au stabilit limitele de încarcare cu metale grele care pot fi folosite ca specificatii pentru piata pentru orice compost sau amendament de sol destinat folosirii publice. Principalele efecte benefice ale compostului sunt: • Îmbunatatirea cresterii plantelor si a radacinilor – s-a constatat ca acolo unde compostul ia parte la formarea mediului de cultura plantele cresc mai puternic si au o productie mai ridicata. microorganismele descompun materia organica si pun la dispozitia plantelor elementele nutritive necesare dar acest lucru se petrece mai bine în solurile poroase. Plantele crescute în soluri ori vase de ghivece ce au fost amendate cu material impropriu compostat se opresc din crestere iar butonii florali devin în general mai galbeni si mor. • Îmbunatateste porozitatea solului – activitatea microbiologica este esntiala pentru solurile fertile.Tratarea problemei dupa aparitia simptomelor este în general prea târzie. Microorganismele care minerealizeaza carbonul din materia organica au o afinitate mai mare pentru azot decât radacinile plantelor. Materia organica cu un raport C:N ridicat intra in competitie cu radacinile plantelor pentru azotul accesibil din sol. plantelor ce au fost recent transplantate ori al semintelor ce au germinat recent. asigurând cedarea si utilizarea lor într-o perioada mai lunga de timp. compostul actioneaza ca un fertilizant ce asigura plantelor elementele nutritive necesare pentru o perioadade timp mai lungadecât prin aplicarea fertilizantilor singuri. Pentru a se putea aplica culturilor în timpul sezonului de crestere compostul trebuie sa fie descompus corespunzator. simptomele trecând deseori neobservate pâna ce plantele ramân pipernicite. • Îmbunatateste rezistenta solului la eroziunea prin apa si vânt – prin ameliorarea caracteristicilor fizice ale solului si cresterea mai rapida a plantelor datorita accesibilitatii 22 . Daca concentratiile de metale din compost nu depasesc aceste limite compostul este apreciat ca fiind de calitate ridicata. compostul aduce nu numai materie organica si elemente nutritive ci si microelementele esentiale necesare cresterii plantelor. • Îmbunatateste capacitatea de înmagazinare pentru apa – atât prin cresterea porozitatii solului cât si prin capacitatea compostului de a absorbi apa. Desi compostul nu este considerat un fertilizant el contine elemente nutritive ce îmbunatatesc cresterea plantelor. • Reduce viteza de cedare a elementelor nutritive – compostul leaga elementele nutritive. Valorificarea compostului Compostul este gata de a fi folosit daca temperatura din masa de compostare se stabilizeaza aproape de cea a mediului ambiant si concentratia de oxigen din mijlocul gramezii ramâne la valori peste 5% pentru câteva zile. aerate. Aceste masuratori trebuie facute cînd masa de compost are umiditatea cel mult 50% si suficient volum pentru ca încalzirea sa poata apara. Acesta poate fi mai daunator când se aplica în jurul plantelor tinere. Când se foloseste în combinatie cu fertilizantii. Compostul are un continut ridicat de materie organicasi ajuta la refacerea multor proprietati ale solului care s-au pierdut sau deteriorat în timpul folosirii. aportul ridicat de materie organicaconduce la cresterea porozitatii solului. Problema poate fi corectata uneori prin aplicarea suplimentara de îngrasaminte cu azot în momentul aplicarii compostului. fixarea elementelor nutritive reduce spalarea lor catre apa freaticasi de suprafataîn timpul ploilor.

Folosirea gunoiului de grajd necompostat reduce semnificativ germinatia la semintele de trifoi si canola.7%. S-a crescut orz (Hordeum vulgare var. White Dutch) si canola (Brassica napus var. acoperirea mai rapida a terenului reduce eroziunea solului prin apasi vânt. aplicata în 4 doze (10 %. Brichetele de lucerna rehidratate si folosite ca amendament în doza mai mare de 10% au inhibat germinatia ori cresterea la toate cele trei specii. Tratamentul cu 10 % brichete de lucerna a produs plante cu o biomasa usor mai redusa decât cele crescute pe compost si plantele fertilizate mineral. cu un foliaj de culoare verde închis si nu prezinta simptome de stres de saruri. dar ele apar mai sanatoase. 23 . cresterea în înaltime si productia de biomasapentru cele trei specii. Cele 9 tratamente testate includ brichete de lucerna rehidratata. Sau observat diferente semnificative în germinarea semintelor. dar acestea au fost clorotice si au avut o parte importanta cu arsuri. se observa o întârziere si reducere a înfloritului .argentine) pe nisip amendat cu 4 tipuri de materiale organice si fertilizanti minerali timp de 6 saptamâni în casa de vegetatie pentru a evalua performantele acestor amendamente organice cu privire la cresterea si sanatatea plantelor. Rezultatele unei anchete au aratat ca în Canada 59. Plantele crescute pe compost apar viguroase si prezinta numai simptome minime de stres de saruri si elemente nutritive. fertilizarea normala a nisipului (20-20-20) si nisip neamendat (martor).2 % dintre utilizatorii de compost îl folosesc în gradini. iar cei ce amenajeaza peisajul în proportie de 35. 50% si 100% din volum). Leger). în functie de specie) comparativ cu nisipul netratat si a dat productii similare sau mai bune decât aplicarea regulatade fertilizanti organici. trifoi (Trifolium repens var. cei care au pepiniere îl folosesc în proportie de 52. Folosirea amendamentului din compost a îmbunatatit sanatatea plantelor si productia de biomasa (cu 317 % la 4970 %. • Reduce bolile plantelor – s-a demonstrat ca aplicarea compostului inhiba incidenta bolilor plantelor. compost din gunoi de taurine si gunoi de taurine necompostat folosit ca standard 30% doza de amendare. 35. dintre care plantele de canola sugereaza ca doza de amendament de 10% poate produce un exces de elemente nutritive accesibile.apei si elementelor nutritive.Semintele ce au reusit sa germineze în acest tratament au produs plante semnificativ mai mari decât martorul. 30%.7% din utilizatori îl folosesc în 2 sau mai multe directii. În ciuda cresterii vegetative favorabile. compost din lucerna.4%.

ro 3) Manual de contaminare a solului si tehnologii de remediere.pdf 2)www_planteonline.ro/Coduri/Compostarea. P. Georgescu. Lucian. 2006 24 .Bibliografie: 1)http://www_icpa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful