Academia de Studii Economice București Facultatea de Relații Economice Internaționale

Dolar vs Euro – Lupta pentru dominația mondială

Autori: Bulai Malina Elena Diaconescu Ioana Victoria

Coordonator stiintific Prof. Univ. Dr. Mariana Iovitu

Sesiunea Cercurilor Stiintifice Studentesti

Aprilie 2010

CUPRINS

Introducere......................................................................................................................3 Istoria banilor..................................................................................................................4 Cap.1. Geneza și evoluția „titanilor valutari” 1.1. Dolarul – supremația ȋn economia mondială...........................................................5 1.2. Euro – monedă unică europeană..............................................................................8 1.3. Influența monedelor euro și dolar ȋn dezvoltarea economiei mondiale ..............10 Cap. 2. Miza decisivă – cursul de schimb 2.1. Sisteme de schimb.................................................................................................12 Gold standard................................................................................................................12 2.2. Cursurile de schimb flexibile.................................................................................13 2.3. Sistemul de la Bretton Woods...............................................................................13 Cap. 3. Euro – monedă internaţională de rezervă – provocare pentru supremaţia dolarului american......................................................................................................15 3.1.a) Coliziunea euro – dolar o coliziune între doi titani............................................16 3.1.b) Reacţiile internaţionale şi cursul euro-dolar.......................................................17 3.2. Conflictul euro – dolar în România.......................................................................18 3.3. Puterea financiară a lumii dansează ȋn ritmul euro/dolar......................................19 Concluzii.......................................................................................................................21 Bibliografie...................................................................................................................22

2

de-a lungul timpului dolarul american. al stabilităţii. pierderi chiar experienţă pentru a clădi o economie competitivă. atâta timp vor avea o monedă instabilă. prin definiţie discordanţa dintre cantitatea de bani aflată la un moment dat în circulaţie în posesia diferiţilor agenţi economici şi cantitatea de bunuri şi servicii oferite pe piaţă reflectă. Şi. „ţinta” mobilă a întregii omeniri. Fie dolar american. Scopul lucrării constă în analiza şi aprecierea oscilaţiilor raportului euro – dolar pe plan mondial şi influenţa acestora asupra economiei globale precum şi schimbarea poziţionării dolarului pe piaţa valutară internaţională. se impune o stabilitate a monedei. Moneda puternică furnizează cetăţenilor o siguranţă mai mare. fie că este vorba de euro. 3 . Sub o formă sau alta. Creşterea economică este implicită. banii îndeplinesc mai multe funcţii. Evoluţia tuturor economiilor contemporane. funcţională. fie că este vorba de dolarul american. Problematica se pune din punctul de vedere al valorii lor. este de o mare importanţă în contextul creării dezechilibrului financiar. identificarea influenţelor pe care moneda. O monedă stabilă. în mod diferit de la o ţară la alta.INTRODUCERE Actualmente economia mondială se află într-un proces de corecţie a mai multor dezechilibre care s-au acumulat în cursul anilor precedenţi şi care vor presa probabil asupra activităţii economice pe parcursul unei perioade de timp. Un dezechilibru destul de important este şi acel al raportului dintre moneda unică europeană şi dolar. puterea de cumpărare a unei monede sau alteia. este aşa cum se spune „Fiecare popor are moneda pe care o merită”. fie euro. şi în final obţinerea profitului – bani – şi ca urmare o putere mare de cumpărare. În acest context de idei. ca de altfel şi sensul de mişcare al umanităţii nu par să-l contrazică absolut de loc pe „legendarul” de acum Karl Marx şi afirmaţia sa: „Banii apar ca fiind atotputernici” – motiv pentru care se confundă şi în prezent avuţia cu banii. eficientă. aşa cum o dovedeşte poate. o are asupra dezvoltării economiei mondiale. cu atât mai mult cu cât cele două menţionate par să troneze întreaga lume financiară şi monetară. puternică confirmă şi totodată susţine o economie dezvoltată. o încredere în moneda respectivă de unde şi impulsionarea unor noi investiţii. odată cu apariţia monedei unice europene. răbdare. Banii. la ora actuală. însă. eforturi. în special euro şi dolarul. sacrificii. moneda sau activele monetare constituie. poate. pentru că atâta vreme cât locuitorii unui spaţiu economic nu înţeleg că este nevoie de timp.

și-a menținut constant conținutul de metal la 65-67 grame de argint fin. orașe. fie că ne place sau nu.C. Cuțite de bronz ȋn miniatură sau alte unelte.C. reduceau din conținutul ȋn metal prețios al monezilor. care a rămas o monedă standard petru 2000 de ani. pentru a face schimburi comerciale. de exemplu drahma folosită de atenieni din secolul 6 I. Monezile de aur și argint ȋn particular circulau și ȋn afara țării de origine din cauza valorii lor destul de clare. Așa că am considerat utilă realizarea unei scurte istorii a banilor. sau qian-ul din China introdus ȋn secolul 4. ȋn unele locuri autoritățile. de-a lungul istoriei. sau oamenii din trecutul ȋndepărtat al Chinei? Dar oare cȃnd au fost pentru prima dată introduse atȃt de popularele bancnote de azi? Ȋnainte ca bancnotele și monedele să fie introduse ca formă permanentă de plată. Banii au apărut pentru prima dată ȋn jurul secolului 6 I. banii sunt un mijloc de a ne satisface nevoile și poftele. Cu ce efectuau plăți monarhii. unelte ȋn miniatură (China). și diverse instituții au ȋnceput să ȋși facă bani cu un semn identificator ca un certificat care testa valoarea monedei metalice. Unele din monezile de ȋnceput aveau o compoziție foarte stabilă. Prin ei putem obține accesoriile și hainele care le dorim. Banii s-au răspȃndit rapid ȋn rȃndul țărilor cu economii dezvoltate. Totuși. ȋn provincia Lidia a Asiei Mici. și ne satisfacem capriciile. aristocrați.Istoria banilor Pentru noi. discuri de metal ( ȋn Tibet) sau discuri de piatră ȋn insula Yap. Ȋntre obiectele folosite ca mijloc de plată se numără și orezul (China). cu ce au efectuat oamenii schimburi pentru a-și procura cele de trebuință. Valoarea acestor bani era determinată de metalul din care erau fabricate. bucăți de quarț. de exemplu peso spaniol din argint a devenit o monedă foarte obișnuită ȋn China din secolul 16. oamenii au folosit o varietate de alte obiecte ȋn loc de bani. pentru a asigura un anumit profit. ȋn aceea perioadă un centru important al comerțului și industriei. de a ne cumpăra cele de trebuință. Monarhi.C. se intersectează mereu cu noțiunea de bani. dinți de cățel (ȋn Noua Guinee). iar viața noastră. pentru a vedea. au circulat ȋn China ceva mai ȋnainte de anul 1100 I.Banii din bronz sau cupru aveau o valoare care depindea de numărul de monezi de aur sau arginți pentru care puteau fi schimbate. 4 . folosite ȋn loc de unelte adevărate care serveau ca etalon de schimb.

Colonia Massachusetts a introdus unităţi de valoare pentru a putea finanţa expediţiile militare. de pe vremea când Statele Unite ale Americii nu erau decât un grup de colonii. de către dinastia Tang. La 5 februarie 1690. la scurtă vreme şi alte colonii au adoptat această formă de plată. a văzut lumina zilei pentru prima dată în urmă cu peste 200 de ani. rămȃnȃnd ȋnsă pe post de credit. XVI în regiunea Germaniei. Banii de hȃrtie au devenit foarte comuni din secolul 18. guvernată de bancheri. Bancnota americană. Acești bani ȋși păstrau valoare constantă ȋn tot imperiul chinez. în timp ce cuvântul dolar este mai vechi de o jumătate de secol. cum s-a ȋntȃmplat ȋn America. În 1785. banii din hȃrtie au persistat de-a lungul istoriei Chinei. micșorȃnd nevoia de a transporta argintul. ca hȃrtii emise de bănci pentru banii depuși. În Anglia. iar transformarea banilor din ȋntreaga lume ȋn bancnote sau monede fabricate din metale neprețioase. Bancnotele au ajuns pentru prima dată ȋn Vest ȋn secolul 16. Monopol guvernamental ȋn timpul dinastiei Song. cȃnd transportul de bani din Franța mergea greu. cu o valoare fixată ȋn ȋntregime de nevoile pieței a fost făcută odata cu trecerea la acest sistem a Statelor Unite ale Americii ȋn 1971. apoi ˝dalar˝ pentru ca în variantă finală să devină ˝dolar˝. Denumirea de ˝dolar˝ vine de la cuvântul ˝taler˝ care la începutul sec. GENEZA ȘI EVOLUȚIA „TITANILOR VALUTARI” DOLARUL – SUPREMAŢIE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ Istoria dolarului american începe cu mai bine de 300 de ani in urma. Acest fel de hȃrtii a fost foarte des folosit: autoritățile coloniale franceze din Canada au folosit hȃrtii semnate de către guvernator ca o promisiune pentru diverse plaăți din 1865. desemna moneda de argint. talerul a fost numit la început ˝daler˝. iar valoarea banilor (mai mult decȃt cea a prețurilor) era fixată după rata de schimb a monedei respective. deci. ȋn ciuda schimbărilor de regimuri politice și a emiterii de bancnote fără acoperire ȋn argint sau altceva. pentru depozitele de aur și argint din bănci. astfel că toate monezile puteau fi schimbate ȋn aur. Ȋn a doua jumătate a secolului 19. Cele mai multe dintre guverne au suspendat acest standard ȋn timpul Primului Război Mondial. Cuvântul dolar şi semnul arhicunoscut în întreaga lume sunt. falsurile ȋn valoarea aurului au dus la un standard internațional al aurului. la doi ani după încheierea războiului de independenţă a coloniilor engleze 5 . care era mult mai greu. Banii făcuți din metale fără valoare erau fabricați numai ca măsură de urgență ȋn timp de război. Marea Britanie a părăsit standardul aurului ȋn 1931. După aceea.Banii din hȃrtie au fost pentru prima dată introduși ȋn China. în forma ei concretă. ȋn jurul secolului 9. mult mai vechi decât naţiunea şi valuta americană. Talerul a avut o mare circulaţie în Europa.

din America de Nord (1755 – 1783) şi cu doi ani înaintea adoptării Constituţiei. La sfârşitul anilor `60 începutul anilor `70 devine evident faptul că Guvernul American nu avea să-şi răscumpere dolarii în aur ca urmare a devalorizării lor. În 1913 s-a înfiinţat Sistemul Rezervelor Federale. monedele erau legate de dolar şi le era permisă fluctuaţia numai în limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite. Un imperiu nu ar fi fost posibil dacă. În 1934. Din punct de vedere economic. Dolarul era singura monedă convertibilă în aur. Dolarul american nu era ȋn întregime convertibil in aur. cu 15 mil. Astfel în 1972 – 1973 a fost realizat un acord cu Arabia Saudită conform căruia americanii urmau să sprijine Casa Saud. În baza acestui sistem. de fapt. cantitatea de dolari era limitată la cantitatea disponibilă de aur. venitul naţional al SUA s-a redus cu 50%. şomeri. în acest mod SUA menţine dominaţia dolarului pe piaţa mondială. Aceasta a promovat dolarul ȋn postura de valută a rezervelor lumii. a hotărât ca unitatea monetară a confederaţiei să fie dolarul. Zece ani mai târziu. militară şi financiară a SUA. astfel încât să fie posibilă convertirea dolarilor înapoi în aur. Ceea ce a fost posibil deoarece în timpul celui de-al doilea război mondial. În sec al XX-lea. Forţa crescândă a dolarului începând cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativă faţă de aur şi faţă de celelalte monede sprijinite pe forţa economică. Devenind mijlocul de rezervă şi de plată cel mai răspândit în relaţiile dintre state. aceasta fiind consecinţa a 2 factori primordiali: inflaţia creată de creşterea preţurilor importurilor (în special petrol) şi costurile războiului cu Vietnam. care devenise convertibil în petrol. toate statele americane au primit dreptul de a tipări dolari pe hârtie. funcţiile internaţionale ale dolarului s-au cristalizat şi dezvoltat în ciuda unor evenimente şi conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. cerând aur în schimb. Statele Unite furnizaseră provizii și echipamente aliaţilor lor. ca monedă internaţională. Necesităţile de finanţare generate de primul război mondial şi participarea SUA a determinat o creştere inflaţionistă a preţurilor de 12% (1913 – 1920). Fluctuaţiile extreme ale ratei de schimb distorsionează preţurile pe piaţă. la propunerea lui Thomas Jefferson. masa monetară a fost supusă unei crude deflaţii. iar aceasta urma să accepte doar dolari americani în schimbul petrolului. dolarul american a pierdut 33% din puterea de cumpărare. Preşedintele Roosevelt a hotărât devalorizarea drastică a monedei cu 41% precum şi suprimarea convertibilităţii interne în aur. în urma aranjamentului de la Bretton Woods. valoarea legală în aur a dolarului fixată în 1792 s-a menţinut ceea ce constituie un record de longevitate. Pornind de la acest fapt şi de la inexistenţa altei monede comparabile cu caracter internaţional SUA au reuşit să impună dolarul ca pivot al sistemului monetar internaţional creat la Bretton Woods. 6 . provoacă anumite confuzii în rândul consumatorilor. dolarul a întrecut lira sterlină care timp de două secole funcţiona. şi astfel au acumulat o cantitate semnificativă din aurul lumii. Timp de 141 ani. prin aceasta devenind şi pe planul legii mondiale moneda dominantă în raport cu celelalte monede ale ţărilor aderente la sistem. După al doilea război mondial. împiedică dezvoltarea comerţului internaţional şi stânjenesc investiţiile. Congresul SUA. după patru ani de criză economică. anume aici s-a născut imperiul american. Acordurile de la Bretton Woods au adus o eră de stabilitate generală a ratei de schimb ce a durat peste 20 de ani. În scurt timp restul ţărilor OPEC au urmat Arabia Saudită şi acceptau în schimbul petrolului doar dolari. dar a fost deschis convertirii ȋn aur doar pentru guvernele străine.

toate căderile dolarului au fost legate de istoria deficitului bugetar al SUA şi au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. iar ȋn alte ţări. În principiu. Erau păgubite astfel toate celelalte ţări. Astfel în 1995 peste 380 miliarde USD se aflau în circulaţie în întreaga lume. iar conform ultimelor date statistice realizate de către Sistemul Rezervelor Federale. Astăzi dolarul continuă să fie principala valută de rezervă ȋn zona Pacificului şi a Asiei. a devenit implicit mai scump. fiind valuta preferată în tranzacţiile cu petrol şi aur. Ecuador. iar marile corporaţii ale lumii îşi listează preţurile în aceeaşi valută. adepţi ai teoriei elasticităţii. Odată cu aceasta creşte şi oferta de valute occidentale având ca efect cea mai mare scumpire a dolarului. valuta americană a trecut prin 3 crize care a marcat fiecare din cele trei decenii. Salvador. Capitalurile externe au fost atrase pe piaţa americană astfel încât cererea de dolari creşte spectaculos.În anii `80 R. ideea unei monede unice. Potrivit unor specialişti. Dolarul este principala monedă pe piaţa globală. Diferenţele de paritate între ţările statelor membre. în anul 2000. iar astăzi suntem martorii celei de-a patra crize. EURO – monedă unică europeană ˝L´Europe se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas˝ Jaques Rueff Încă de la faza de proiect. două treimi din ei aflându-se în afara hotarelor SUA. cantitatea banilor aflaţi în circulaţie era de 540 miliarde. cum ar fi Timorul de Est. care se efectua în dolari. scăderea cursului valutei americane cu 10% ducea la o reducere a ritmului de creştere economică a Europei cu 0. În cei peste 30 de ani care au trecut de la renunţarea la etalonul aur – dolar. Politica dobânzilor mari în SUA a avut ca efect exportul de şomaj şi inflaţie din SUA către alte ţări. povara unor calculaţii şi recalculaţii în funcţie de ţările străbătute în concediu sau în călătorii de afaceri. care să deservească teritoriul statelor semnatare ale Uniunii a fost mai mult decât binevenită. în 2008 pe piaţa mondială externă a SUA circulă circa 800 miliarde USD. diferenţele de comisioane din diferitele sisteme bancare şi 7 . În anii `90 influenţa dolarului creşte considerabil. inclusiv cele occidentale pentru că importul de petrol şi materii prime al acestora. Reagan pune capăt celei mai mari dezordini cunoscute vreodată de economia americană prin manipularea dobânzii pe care Sistemul Rezervelor Federale a impus-o peste 20% atunci când în statele occidentale nu depăşea 10%. dolarul american este monedă oficială. Peste 5 ani. consecinţele căreia se simt pe plan mondial.5% pe an.

de acum înainte. ideea unei monede comune a apărut încă din 1968. De la 1 iulie 2002. 8 . Consiliul European de la Madrid a decis în decembrie 1995 numele viitoarei monede . La nivel grafic. făcând referire la prima literă din cuvântul cheie . serviciilor şi bunurilor) au însemnat paşi importanţi în realizarea monedei unice europene. Însă el a constituit. ECU a fost înlocuit cu EURO. Moneda va deveni astfel una din modalităţile prin care se demonstrează că unitatea este mai puternică decât diversitatea în spaţiul european. S-au însemnat atunci două perioade: perioada 1 ianuarie 1999 . în 1986. ECU-ul nu a constituit niciodată reprezentarea unei monede propriu-zise. aceasta având numai rol de monedă scripturală. Realizarea Sistemului Monetar European. ci era doar o unitate de măsură monetară. orice schimb de monede între statele care au adoptat moneda unică se face la o rată fixă.Europa. în 1994 au demarat pregătirile în vederea realizării monedei unice. reprezentarea este apropiată de litera E.1 ianuarie 2002. precum şi criteriile de convergenţă pe care trebuie să le îndeplinească Statele Membre care vor să participe la zona Euro. Practic. la o paritate de 1:1. capitalului. rata de schimb pentru monedele care intra în grupul euro va rămâne aceeaşi prin definiţie. cu două linii paralele la mijloc. când 8 miliarde de bancnote euro şi aproximativ 38 miliarde de monede euro au înlocuit 6 miliarde bancnote şi 29 miliarde monede naţionale ale statelor participante. cît şi în conştiinţa oamenilor este cel de euro.nu în ultimul rând dificultatea unor proceduri care tindeau din ce în ce mai mult înspre simplificare administrativă. un nume generic care fluctua în raport cu monedele ţărilor europene. având ca punct de reper leagănul civilizaţiei europene. a Actului Unic European. numele generic pentru moneda europeană era ECU-ul (European Currency Unit). Astfel. Ȋn mod oficial. După câteva luni de discuţii. şi perioada 1 ianuarie 2002 .1 iunie 2002. începând cu 1999. Astfel. euro a devenit moneda unica legală pe teritoriul Euroland. Diferenţa faţă de ECU este că. în 1979 şi semnarea. una din etapele hotărâtoare care au dus la apariţia monedei unice europene. însă numele care s-a impus atât pe piaţă. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezintă baza legală a monedei unice. cu siguranţă. au făcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii. Euro are şi un simbol (€) inspirat din litera grecească epsilon. o perioadă de timp relativ scurtă. care a consacrat cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor. şi fizic. Tratatul validează Uniunea Monetară Europeană şi stabileşte etapele de realizare a acesteia. simbol al apartenenţei la acelaşi sistem şi punct de reper pentru orizontul unor interese comune. din 2002. Data limita de introducere efectiva în circulaţie a monedelor şi bancnotelor euro s-a fixat ca fiind 1 iulie 2002. Iniţial. în care se urmărea reprezentarea monedelor naţionale ale ţărilor participante la Uniunea Monetară în exprimări nezecimale pe piaţa monedei unice euro. de la 1 ianuarie 1999. odată cu introducerea Uniunii Vamale. care să înlocuiască monedele naţionale ca monedă de cont.EURO.

iar în 2009 se preconizează aderarea Slovaciei. Malta şi Cipru în 2008. situându-se la sfârşitul anului 2007 la aproximativ 540 miliarde EUR. Moneda unică se adresează numai acelor state semnatare ale „Tratatului” şi care aplică o politică monetară unică privitoare la o monedă unică şi au un institut de emisiune al acesteia de tipul băncii centrale autonome care să sintetizeze şi să ducă mai departe reuşitele modelului autorităţii monetare independente de fluctuaţiile politice şi electorale şi având rol integrator într-un sistem fiduciar regional cu un loc propriu. valoarea bancnotelor euro aflate în circulaţie a depăşit-o pe cea a dolarului SUA. Iniţial la Uniunea Monetară au aderat 11 state ale Uniunii Europene. între 10% şi 20 % din bancnotele euro circulă în afara zonei euro. La câteva luni după debut singura certitudine în rândul conducătorilor europeni a fost aceea că migraţia către euro a fost un succes din punct de vedere tehnic şi că eforturile trebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pe care se întemeiază uniunea monetară. Se mai estimează că în ceea ce priveşte valoarea. zona euro devenind a doua economie a lumii ca mărime. Conform datelor din ˝Buletinul lunar a 10-a aniversare a Băncii Centrale Europene˝.4721 USD. cursul de schimb la acea dată fiind de 1 EUR = 1. bine definit şi important în fluxurile mondializate actuale. euro. Următoarea extindere a zonei euro a avut loc în 2001 când Grecia înlocuieşte moneda naţională cu cea unică.Prin realizarea uniunii monetare şi circulaţia unei monede unice începând cu 1 ianuarie 1999 capătă substanţă unul dintre obiectivele majore ale Uniunii. Euro a reuşit să devină un rival serios pentru dolarul american pe piaţa mondială într-un termen destul de scurt. Monede şi bancnote 1 eurocent 2 eurocenţi 5 eurocenţi 10 eurocenţi 20 eurocenţi 50 eurocenţi 9 1 euro 2 euro . Astfel. apoi a urmat Slovenia în 2007. la finele anului 2007 în circulaţie erau aproximativ 12 miliarde de bancnote în valoare de 677 miliarde EUR. este considerată cea mai importantă revoluţie monetară din istorie. Lansarea monedei europene unice.

5 euro 10 euro 20 euro 50 euro 100 euro 200 euro 500 euro INFLUENŢA MONEDELOR EURO ŞI DOLAR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI MONDIALE Pe parcursul istoriei cele două monede au influenţat într-o manieră diferită. ca mărime. Conform datelor statistice actuale. ca ancoră monetară. dolarul era principala monedă de pe piaţa valutar – financiară. transformându-se treptat într-un concurent important. care alături de moneda americană prezintă monedele dominante pe piaţa valutară internaţională. însă destul de esenţial economia mondială. în sistemul existent al cursurilor de schimb. dolarul deţine încă hegemonia absolută. dar euro este acceptat ca modalitatea de plată într-o zonă suficient de largă pentru a reprezenta. rol acordat de evenimente atât economice cât şi istorice. unul implicându-l pe celălalt. indiferent de locul unde erau ele deţinute. Cele patru criterii sunt strâns legate între ele. Ea este răspunzătoare pentru o parte mai mare din comerţul mondial. chiar periculos. 1999. 10 . Dar este în continuă descreştere. Nu toate monedele au potenţialul de a deveni monedă de rezervă. Zona euro reprezintă acum a doua economie a lumii. Euro a apărut ca fiind o provocare pentru dolar şi a crescut. Până la apariţia monedei unice europene. • să joace un rol central. Ridicarea euro la rangul de monedă vehiculată şi apariţia lui ca valută puternică a relansat Europa în competiţia mondială cu SUA si Japonia prin reaşezarea sferelor de influenţă valutară pe piaţa mondială. comerciale şi valutare. nu numai în virtutea faptului că toate monedele anterioare din zona euro. Euro a devenit monedă internaţională de rezervă de importanţă capitală. pe termen lung un rival serios pentru dolarul american. Introducerea monedei unice europene a prezentat anumite avantaje pentru zona euro şi anume: • dispariţia riscurilor cu privire la schimburile monedei inter-europeană şi reducerea în consecinţă a cheltuielilor aferente tranzacţiilor. au fost convertite în euro la 1 ian. decât cea care revine SUA. • să fie o importantă monedă de investiţii. moneda trebuie să îndeplinească mai multe funcţii: • să joace un rol major în tranzacţiile internaţionale. • să fie atractivă ca monedă de rezervă pentru băncile centrale. Statutul de monedă dominantă se cucereşte în timp.

25%). şi stabilirea unei marje de fluctuaţie stricte (+/-2. Analizând aceste date. multe din aceste ţări având relaţii strânse cu Uniunea Europeană. Totodată. Noii membri şi statele candidate din care doar Polonia şi Turcia nu au un regim explicit faţă de euro. diferit de flotarea liberă. în timp ce cota dolarului s-a redus sub 64%. cu implicaţii asupra compoziţiei rezervelor valutare. • stimularea comerţului si a producţiei. Simultan se reduce cota dolarului în această structură. cea mai bună garanţie împotriva instabilităţii cursurilor de schimb valutar este însăşi dispariţia monedelor europene si înlocuirea acestora cu moneda unică. deoarece volumul de obligaţiuni şi alte titluri de valoare emise de diferite companii din întreaga lume în euro a depăşit volumul celor nominate în dolari. În 54 din aceste ţări. Capacităţile globale ale monedei euro cresc în măsură ce moneda europeană substituie funcţiile îndeplinite până nu demult în exclusivitate de dolarul american. • funcţionarea optimă a Pieţei Comune: este evident că marea piaţă europeană ar fi afectată de riscurile valutare implicate de instabilitatea cursurilor de schimb. ştim că BNR a trecut de la flotarea controlată pe baza dolarului la un regim bazat pe coş în care euro reprezintă 75%. Acest etalon poate fi o monedă străină sau un coş de monede. de la fixitate absolută (Consiliu Monetar sau înlocuirea monedei naţionale) până la flotare liberă. euro are rolul de ancoră monetară.• inducerea unei mari stabilităţi pe pieţele financiare. azi în lume circulă o mai mare sumă cash în euro decât în dolari. referitor la regimul de schimb al leului. în trimestrul trei al anului 2007. reducerea volatilităţii. Există mai multe grupuri de ţări care utilizează euro ca ancoră monetară: Din statele membre UE doar Danemarca participă deocamdată la MRS 2 prin legarea coroanei de euro. FMI nominalizează cam 150 de ţări care au un alt regim decât flotarea liberă. sau ca o componentă a coşului în celelalte. iar pe de alta parte. ca singură ancoră (în 35 de ţări). trebuie ales un etalon potrivit caracteristicilor economiei în cauză. se observă că utilizarea euro ca ancoră monetară în ţări terţe se bazează pe factori geografici şi instituţionali. Conform calculelor FMI. pe de o parte prin eliminarea costurilor legate de utilizarea unor monede diferite. Majoritatea acestor ţări sunt însă ţări mici al căror PIB cumulat reprezintă mai puţin de 4% din PIB mondial. orientarea acestor pieţe către un comportament macroeconomic al limitelor strânse ale deficitului bugetar. de aproximativ 540 miliarde EUR. De asemenea de la 3 martie 2003 s-a trecut la euro ca monedă de referinţă pentru calculul cursului valutar şi a altor indicatori. 11 . Pentru autorităţile monetare din ţările în dezvoltare. moneda unică s-a transformat într-un lider al pieţei internaţionale de valori. În condiţiile în care autorităţile monetare optează pentru un regim de curs. În ceea ce urmează vom analiza euro şi dolarul ca ancore monetare. volumul monedei euro în bilanţurile băncilor centrale a ajuns la peste 26%. În zona balcanilor de vest majoritatea ţărilor au optat pentru regimuri fixe sau de flotare controlată faţă de euro. prin eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare. aceasta fiind o caracteristică importantă a utilizării internaţionale a celor două monede având funcţia unei monede dominante. Astfel. • eliminarea ineficienţei politicilor monetare naţionale necoordonate. În acelaşi timp se accelerează ritmul creşterii monedei euro în structura rezervelor valutare şi aur ale băncilor centrale din diferite ţări ale lumii. alegerea regimului valutar reprezintă o importanţă deosebită. Suedia sau Marea Britanie precum şi noii membri pot participa de asemenea la noul mecanism al cursului de schimb. Se ştie că opţiunile de regim valutar se situează într-o gamă largă. de jure sau de facto.

Atât dolarul cât şi euro. În timpul sistemului Gold Standard. pentru totul se putea plăti în aur.În Africa de nord şi Zona Francului CFA. în mod inevitabil. SUA ar proceda în relaţiile comerciale cu China. Odată ce monedele de aur au devenit mijlocul de schimb. In acest caz. Gold Standard Acest sistem. San Marino. iar Banca Centrală Chineză este cel mai mare deţinător de rezerve ale dolarului. fiind parcă într-o competiţie continuă în acapararea unor noi pieţe valutare naţionale. Circa 18% din comerţul internaţional revine exporturilor/importurilor americane. ţările işi defineau monedele prin cantităţi fixe de aur. care era de cinci ori mai grea decât dolarul. aşa cum a procedat Rusia cu RM (celebrarea la 27 martie 2006 a Actului unirii Basarabiei cu România prin stoparea de către Rusia a importurilor de vinuri moldoveneşti). SUA ocupând primul loc în comerţul exterior al principalelor state (dezvoltate economic). Ţări suverane precum Monaco. În restul lumii euro are un rol limitat din acest punct de vedere. influenţează insistent economia ţărilor terţe. guvernele au ajuns. ţările emiteau monede de aur purtând emblema unui stat pentru a garanta puritatea şi greutatea. Deoarece transportul aurului în vederea efectuării de plăţi implică anumite neajunsuri. Menţionăm că succesele remarcabile ale Chinei din ultimul sfert de secol sunt datorate în măsură determinantă de relaţiile şi comerţul ei cu SUA. În al doilea rând Rusia a anunţat că urmăreşte o politică de curs de flotarea controlată în funcţie de rata reală calculată pe baza unui coş în care euro reprezintă 40%. Sistemul de la Breton Woods şi Sistemul ratelor de schimb flexibile. În primul rând unele ţări exportatoare de petrol membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului care aveau un regim de jure legat de DST. au funcţionat mai multe sisteme ale cursului de schimb. să emită certificate de hârtie care 12 . În acest context. McKinley. prin care a fost instituit un regim de rate fixe între ţările participante. aşadar stabilind rate de schimb fixe având ca obiect de referinţă aurul. În schimb dolarul american este utilizat într-o proporţie mai mare la nivel global. Astfel. Vatican folosesc euro pe baza unui aranjament special. avea un curs de schimb de 5 $/£. ar provoca o criza economică şi comercială regională. ipotetic. a decis ca moneda americană să cântărească 1/20 uncii de aur (dolarul). a funcţionat în formă pură între 1880 şi 1913. euro este utilizat ca ancoră monetară unică. În concluzie. euro este utilizat ca ancoră monetară în ţările apropiate geografic sau economic de UE. neexistând corelaţii regionale. În cadrul său. Rivalitatea lor a dus la schimbări esenţiale în economia mondială şi rămâne a fi un factor important a dezvoltării ei. Singura diferenţă constă în faptul că unele ţări foloseau unităţi diferite pentru monedele lor. regina Victoria a ales ca monedele Marii Britanii să cântărească ¼ uncii de aur (lira) iar preşedintele SUA. lira. De-a lungul istoriei. au trecut la dolar ca monedă ancoră. Miza decisivă – cursul de schimb Sisteme ale cursului de schimb Un sistem al cursului de schimb este un set de reguli care guvernează valoarea monedei naţionale a unui stat raportată la alte monede străine. dintre care cele mai importante au fost: Gold Standard. trebuie să precizăm că la începutul anului 2003 au avut loc două schimbări majore. comerţul exterior nu era cu nimic diferit de comerţul intern. Dacă. atunci China şi nu numai.

Deşi unele din reguli s-au schimbat din 1944 până în prezent. Cursurile de schimb flexibile Într-un sistem al cursurilor de schimb flexibile. cursul de schimb este determinat. Prin acest sistem. statele intervin pentru a preveni fluctuaţii prea mari ale cursului de schimb. De exemplu. multe ţări europene au suspendat convertibilitatea monedelor naţionale în aur. Acest lucru ar duce la o apreciere a leului. Un sistem ca cel descris se întâlneşte destul de rar în realitate. cât şi părţi proaste. iar cursurile de schimb dintre monede au început să fluctueze. în general. dupa izbucnirea primului război mondial. naţiunile s-au pus de acord asupra unui mecanism de reglare a sistemului financiar internaţional. în 1944. Deoarece paritatea fiecarei 13 . În cadrul acestui sistem. în vreme ce oferta de euro a ungurilor va fi scăzută. De obicei. în mod predominant. marile naţiuni erau determinate să găsească o modalitate prin care să evite un nou haos economic precum cel adus de Mare Recesiune. la o depreciere a leului. valoare care a fost stabilită ca paritatea oficială a lirei. Astfel. Diferenţierea între aceste două sisteme are la baza gradul de intervenţie guvernamentală pe piaţa valutară. cunoscut sub denumirea de “Sistemul de la Bretton Woods”. Un curs de schimb care variaza liber este determinat doar de forţele cererii şi ofertei. De exemplu. Un aspect pozitiv a constat în faptul că. Dat fiind preţul în aur al dolarului. sistemul duce la obţinerea unei stabilităţi pe termen lung a rezervei valutare a statului. altfel spus.80 $/£. Cursul se va modifica până la punctul în care piaţa valutară va fi în echilibru – de exemplu până ce cursul va ajunge la valoarea de 4 lei/euro. se ajungea la un curs de schimb între dolar şi liră de 2.dădeau dreptul posesorului de a primi cantitatea de aur înscrisă pe ele. Intervenţiile au loc. În urma acestei conferinţe au luat naştere Fondul Monetar Internaţional. Din multe motive. Marea Britanie şi principalii lor aliaţi s-au reunit la Bretton Woods. Paritatea lirei era stabilită la 12. aurul nu mai putea fi folosit ca obiect de referinţă. Un exemplu important de sistem al cursurior controlate a funcţionat de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial până în 1971. a preţurilor şi a cursurilor de schimb. de raportul dintre cererea şi oferta de monedă. Un punct negativ a fost acela ca sistemul implică multe cheltuieli. Sistemul de la Bretton Woods La începutul anilor ’40. cererea de euro în exces va duce la creşterea preţului monedei euro sau. La acest curs. un stat poate alege între doua opţiuni: flotarea liberă a monedei şi flotarea controlată. în vreme ce ungurii importă puţine bunuri româneşti. atunci când cursul se află sub sau peste nivelul dorit – acest sistem este cel al flotării controlate. Pentru aţingerea acestui scop. Ca monedă cheie. Aceasta înseamnă ca românii vor cere o cantitate mare de euro pentru a cumpara bunurile ungureşti. Banca Mondială şi sitemul de rate fixe de la Bretton Woods.5£ pe uncia de aur. instituţiile create joacă în prezent un rol mult mai important decat cel pe care fondatorii şi l-au imaginat la momentul respectiv. In 1914. fără o intervenţie a guvernului. deoarece oferta de aur este relativ constantă. vom lua o rată de schimb de 3. monedele naţionale ale ţărilor participante aveau o paritate stabilită atât în raport cu aurul. New Hampshire. cât şi cu dolarul american. Guvernul intervine atunci când cumpără sau vinde propria moneda sau valute străine pentru a influenţa cursul de schimb. românii importă multe bunuri din Ungaria.5 lei/euro. paritatea dolarului a fost fixată iniţial la 35$ pe uncie. Acest sistem a avut atât părţi bune. Preţul monedei euro trebui să crească până când cererea în scădere de euro este egală cu oferta de euro. Pentru prima dată în istorie. precum cele cu topirea şi cu transportul. SUA. a producţiei reale. guvernul roman poate cumpara întro anumita zi un miliard de lei cu dolari americani.

dar ajustabile. fost ministru german. proporţia cea mai mare fiind în dolari SUA. Banca Centrală din Jakarta a declarat că nu va introduce euro între monedele 14 . încât guvernelor le era greu să menţină parităţile oficiale. Oricare ar fi situaţia la ora actuală. Capacitatea de a ajusta cursurile de schimb atunci când aparea un dezechilibru fundamental a fost principala deosebire dintre sistemul de la Bretton Woods şi sistemul Gold Standard. se impune o stabilitate a euro şi a dolarului. Marca germana a fost revalorizată în câteva rânduri. salariile. Această mişcare spre euro. consideră că nu est de dorit o asemenea măsură. adeseori ca armă redutabilă în lupta politică dintre state. restul Asiei rămâne împrumutantul major pe plan mondial: peste 500 de mld. Există opinii după care introducerea unui „coridor valutar” în interiorul căruia să fluctueze euro faţă de dolar ar fi de dorit. Se consideră că o parte din aceste rezerve pot lua drumul euro. a fost fixat printr-un acord internaţional un set de cursuri de schimb între monede. China. rezervele private şi guvernamentale erau ţinute în dolari. preţurile interne. preciza că acest lucru este esenţial în timp ce Wim Duisemberg. Aceasta va exercita presiuni asupra dolarului deoarece va fi o cerere scăzută de bonuri de tezaur americane şi.5% din rezervele valutare combinate ale lumii. paritatea putea fi ajustată. La o lună şi jumătate de la debutul euro. În anii `70. costurile. în timp ce lira sterlina a fost devalorizată de la 2. ocupă un loc central în organizarea relaţiilor valutar – financiare internaţionale. productivitate. provocând evoluţii inflaţioniste şi. cantitatea de dolari aflată în circulaţie era atât de mare. Oricum. În august 1971 s-a pus capăt acestui sistem iar lumea a revenit la cursurile de schimb flexibile. Pentru exportatorii americani aceste tendinţe vor avea efecte pozitive.monede era fixată în raport cu dolarul şi cu aurul. al valutelor vest – europene şi al yenului japonez ceea ce atestă. băncile centrale nu vor să-şi asume atât de repede un risc. Japonia. de cate ori o moneda se depărta prea mult de valoarea stabilită. Prin curs valutar se compară venitul naţional. faptul că acesta. odată cu aceasta noi presiuni pentru rata dobânzii. este o dovadă a justeţei acestei concluzii. multe bănci centrale din Asia de S-E rămân legate de marca germană sau francul francez. puţine şi-au schimbat dolarii în euro şi aceasta datorită reţinerii faţă de noua monedă – teama de volatilitate. iar oamenii au început să-şi piardă încrederea în dolar. va dura o perioadă şi se va face în trepte. În principiu un curs valutar „X” Є/$ reflectă relaţiile dintre preţurile interne europene şi externe – americane. din nou. În primele decenii de după al doilea război mondial. ca urmare a crizei financiare şi condiţiile în care toate luptă împotriva recesiunii. cursul valutar. SUA şi principalii aliaţi au ajuns la stări conflictuale pe tema eliminării disproporţiilor existente între cursul valutar al dolarului. în consecinţă. făcând din primul un sistem de rate fixe. ca o obligaţie internaţională. Hong – Kong şi alte ţări din S-E Asiei continuă să finanţeze deficitul contului curent al Americii (prin cumpărarea mai ales a obligaţiunilor statului american). preşedintele BCE. Coreea de Sud şi Thailanda trebuie să se bizuie încă pe asistenţă FMI. dolari sunt menţinuţi în rezervele valutare ale acestor ţări. având în vedere şi predilecţia băncilor centrale asiatice pentru o politică conservaţionistă. Dolarul astfel va scădea. este mijlocul ce stabileşte raportul dintre toate mărimile economiei europene . Banii europeni promit să joace un rol tot mai important în finanţarea Asiei. băncile centrale naţionale vor deveni mari cumpărătoare de obligaţiuni denominate în euro. Dacă euro câştigă împotriva dolarului. Asia deţine peste 40.80 $/£ la 2. comerţul internaţional şi finanţele foloseau ca monedă dolarul. Oscar Lafontaine. o cerere mai mică de a cumpăra dolari. dolarul a fost moneda-cheie: plăţile erau cel mai adesea făcute în dolari. statele caută să acţioneze asupra economiei interne şi balanţei plăţilor şi apare. După reducerea rezervelor valutare. Prin cursul valutar. La nivelul anului 1971.în interiorul spaţiului euro – faţă de economia americană. Sistemul de la Breton Woods a reuşit să ţină cursurile de schimb fixe aproape de-a lungul întregii perioade în care a funcţionat.40 $/£ în 1967. În timp ce Indonezia.

Vor dezvolta companiile şi investitorii din Europa. Ca procent din economia SUA. care sunt necesari pentru cumpărarea activelor respective. Coliziunea euro – dolar o coliziune între doi titani Această coliziune se va manifesta într-o creştere a tensiunilor în politica monetară şi comercială. ca urmare a introducerii euro. atunci investitorii din întreaga lume vor privi euro ca pe o sursă tot mai atractivă de valoare pe termen lung. Evoluţia în perspectivă este probabilă! Va continua această tendinţă sau nu? • în al doilea rând. Zona euro reprezintă acum a doua economie a lumii. ceea ce înseamnă economii reduse şi consumuri mari. Mărimea combinată a pieţelor de valori mobiliare şi de obligaţiuni din SUA este mai mult decât dublă faţă de cea a pieţelor din zona euro. comerţul internaţional a crescut cu o rată mai mare decât cifrele corespunzătoare ale economiilor din UE. Modificările pe termen lung. Ea este răspunzătoare pentru o parte mai mare din comerţul mondial. în bunăstarea fiscală şi economică generală a Europei în comparaţie cu cea a SUA va avea un impact direct asupra diversificării internaţionale a portofoliului în euro. deloc simple: • în primul rând. Dacă această tendinţă se menţine. În SUA îşi au sediul de două ori mai mult companiile cotate la bursă. dar nu ne putem aştepta la vreo modificare majoră a statutului internaţional al dolarului în viitorul apropiat. Euro a preluat deja de la dolarul american „un procent de piaţă” în ceea ce priveşte moneda de rezervă. decât cea care revine SUA. Cea mai îngrijorătoare caracteristică pentru investitorii în dolarii americani este istoria de 16 ani de deficite ale contului curent. 1999 la 1. apetit care să conducă pieţele europene de capital la dimensiuni fără precedent? Rămân de văzut. un apetit pentru acţiunile şi titlurile din sectorul privat. O treime din comerţul Asiei revine totuşi Euroland –ului. capacitatea euro de a înlocui dolarul american în calitatea sa de monedă de depozitare a monedelor lumii depinde de unele comparaţii statistice. pe termen lung un rival serios pentru dolarul american. apariţia unei monede de rezerve depinde nu numai de nivelurile comerţului internaţional. Cererea pentru activele financiare din SUA impulsionează o cerere enormă de dolari americani. mărimea globală şi profunzimea pieţelor naţionale de capital reprezintă determinante cu nimic mai puţin importante în ceea ce priveşte statutul de monedă de păstrare a rezervelor. ca mărime. dar euro este acceptat ca modalitatea de plată într-o zonă suficient de largă pentru a reprezenta. Contrar convingerii generale însă. Se consideră că pe ambele părţi ale Atlanticului se fac prea puţine lucruri pentru 15 . Euro – monedă internaţională de rezervă – provocare pentru supremaţia dolarului american Nu toate monedele au potenţialul de a deveni monedă de rezervă. cele mai îngrijorătoare caracteristici ale UE pentru investitorii în euro sunt reprezentate de rigidităţile sale structurale şi numeroasele probleme legate de şomaj.de rezervă strategică atât timp cât BCE nu va dovedi temperament în apărarea euro. referindu-se la scăderea acestuia în 4 feb. Pe de altă parte.1262 $. în comparaţie cu comerţul de bunuri şi servicii. dar şi de ratele lor de creştere.

deci. accentuarea măsurilor protecţioniste. Efecte ale aprecierii/deprecierii dolarului: • după o perioadă de apreciere a dolarului va apărea o corectură de curs în favoarea euro. • scăderea bruscă a dolarului ar cauza scumpirea importului. euroland-ul celor 11 se compară deja cu SUA în raport de producţie. Multor state exportatoare din Europa li se potriveşte mult mai bine un euro slab. Reacţiile internaţionale şi cursul euro-dolar Robert Mundell . Dacă BCE va consolida credibilitatea euro vor avea loc transferuri ale investitorilor privaţi şi băncilor centrale din dolari în euro între 500 – 1000 mld. comerţ şi rezervă şi va fi şi mai puternic atunci când vor fi membre cele 15 state ale Uniunii. SUA are datorii nete de 2000 mld. $. Americanii au trăit foarte bine decenii de-a rândul cu un dolar slab. zona euro va deveni cel mai mare producător mondial şi va deţine cea mai mare pondere în comerţul mondial. apreciată la 25-40%. ca urmare a deficitelor ridicate ale balanţei comerciale a SUA. ca urmare a devalorizărilor puternice înregistrate de monedele proprii. Astfel s-ar încheia lunga perioadă de „miracol economic american” cu efecte monetare negative.Robert Alexander Mundell (n. Această situaţia e dată de faptul că pentru ţările vest-europene exporturile constituie factorul principal de determinare a creşterii economice şi în condiţiile în care multe ţări (din Asia. apreciind că experienţa de până acum arată că aceste măsuri nu pot evita speculaţiile. decât unul puternic. Ca urmare a evoluţiei celor două monede se aşteaptă o divizare a sferelor de influenţă astfel: euro = Europa Centrală şi de Est . 16 .25$. pe termen mediu. dar nu este oportună din punct de vedere economic întrucât frânează exporturile. accentuarea creşterii acestuia provocând noi creşteri ale deficitelor balanţei comerciale şi . ceea ce ar genera prăbuşiri la bursă. euro să preia hegemonia „financiară” deţinută de dolarul american din 1945? O monedă tare satisface orgoliul naţiunii. Va reuşi. $. creşterea inflaţiei şi astfel a dobânzilor.a evita coliziunea printr-o strategie comună. Conform economistului Bergsen. 24 octombrie 1932) este un economist canadian. Sunt ponderi ce evidenţiază hegemonia SUA pe pieţele financiare internaţionale. dolarul = Asia şi America Latină. Datoriile publice ale corporaţiilor americane reprezintă 43% din piaţa mondială. în aceste condiţii. cele 11 state europene au 23%. rivalul sau partenerul dolarului american. consilier al fostului preşedinte Bill Clinton şi expert în politică comercială. În timp ce Europa va deveni un creditor mondial. Bergsen propune crearea unor zone de control ale fluctuaţiilor în jurul nivelului de 1euro = 1. respectiv secolul al XXI-lea. euro va deveni. laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1999) îşi îndreaptă atenţia nu numai asupra trecutului şi prezentului ci şi asupra viitorului. America Latină. Oficialităţi americane nu agreează asemenea zone. Japonia 17%. În condiţiile în care toate cele 15 state ale UE vor utiliza euro. Rusia). Ca o concluzie. director al „Institute of International Economics”. îşi diminuează importurile. • apreciere a dolarului va avea efecte negative şi anume ar duce la accentuarea importului.

SUA şi restul lumii. Robert Mundell îşi pune întrebarea: „Va fi SMI mai mult sau mai puţin instabil. dacă se dovedeşte faptul că euro va provoca dolarul în sistem?” Răspunsul dat de Mundell este legat de înţelesul dat stabilităţii. ca o ţară. este necesară dezvoltarea unei infrastructuri capabilă să rezolve problemele. În condiţiile unilateralismului. aşezate pe baze egale. oamenii încep să vândă titlurile de valoare crescând rata dobânzii. este moneda predominantă în lume. spune el. Obiectivul cel mai urgent pentru manageri va fi cursul euro-dolar. aşa cum am mai afirmat. va avea un PIB (produs intern brut) mai mare. vor fi necesari alţi şapte-opt ani de sacrificii pentru ca ţările să se adapteaze la noile proceduri impuse.Introducerea monedei euro. Pe parcursul trecerii omenirii de la unilateralism monetar la bilateralism monetar. 11 membri ai Uniunii Europene au intrat în Uniunea Monetară la 1 ianuarie 1999. Apoi.. „Să nu credem că o schimbare. deoarece dacă este cerută intervenţia. Când acest lucru se va întâmpla. guvernată de concurenţă şi de interesul propriu. probabil. Ar fi o mare greşeală să credem că natura apropiată a celor trei mari blocuri va face cursurile de schimb mai puţin importante ori că raportul dolar-euro poate fi ignorat. aceasta trebuie să fie cooperantă. de cei patru membri rămaşi. dar în anul 2010 vom avea o monedă europeană bine definită şi acceptată. va provoca dolarul şi va fi poate cea mai importantă dezvoltare a Sistemului Monetar Internaţional de când dolarul a înlocuit lira sterlină ca monedă internaţională dominantă imediat după terminarea Primului Război Mondial. Comunitatea europeană va produce o monedă de importanţă internaţională.Dolarul. Continentul european. Alternativa unui euro în cădere va produce izbucnirea inflaţiei ce ar necesita adoptarea de politici deflaţioniste. va lăsa alte lucruri constante”. Geografic. 17 . coordonarea politică va deveni tot mai importantă. „Oricare ar fi forma suprafeţei monetare. Ca şi alţi cercetători. Stocul aurului din lume se va menţine ca un bun de rezervă viabil pentru o lungă perioadă de timp. spune Mundell. Mundell apreciază că după 1999 vor fi necesari trei ani pentru a pune moneda la locul ei. Africa şi Orientul Mijlociu decât SUA. În vederea unei perioade de tranziţie de la dolar la dolar+euro. Managementul internaţional al ratei euro-dolar nu va fi uşor. Acest lucru nu va mai fi posibil cu euro. Dacă aici se produce o scădere a preţului aurului. un lucru este sigur: euro-dolarul va deveni o chestiune importantă pentru Europa. Pentru analiza lui Mundell este importantă şi realizarea unui istoric al înfiinţării Uniunii Europene şi al posibilităţilor de expansiune a euro. aşa cum promite să fie euro. Trecerea de la dolar la euro va crea ameninţarea unui euro în creştere şi un dezastru cu implicaţii considerabile asupra competitivităţii şi şomajului în Europa. cu 10-15% decât SUA. alte ţări erau libere să fixeze sau să schimbe monedele cu dolarul. „greutatea” blocului euro o va depăşi pe cea a dolarului. După ce va fi lansată. Ar fi o iluzie să presupunem că expansiunea suprafeţei euro nu va provoca expansiunea suprafeţei dolarului. cu o neglijare a cursului de schimb din partea SUA. Europa se luptă să îndeplinească condiţiile Tratatului de Maastricht pentru încheierea de noi acorduri europene. Europa este mai convenabilă pentru fostele ţări sovietice. Singura constantă este legea schimbării. trebuie să ne aşteptăm la inflaţie. moneda euro va fi adoptată. a spus Robert Mundell.

euro funcţionează ca ancoră (monedă de referinţă) şi în România. În actuala situaţie fiind preferabil dolarul. cotare ce ar fi trebuit să ducă la un control mai bun al cursului leu/euro de către BNR. În 2003. trecând la cursul de referinţă leu/euro. Acestea se justifică prin faptul peste 60% din importuri sunt contractate în euro şi că accizele sunt calculate în euro.2003 – 03. de cei care au luat credite în euro în loc să fi ales un credit în dolari americani sau chiar în lei. în timp ce dolarul american cu numai 6%. Într-o lume instabilă.03. Rolul euro devine şi mai important în politicile valutare ale băncilor centrale fapt demonstrat şi de structura rezervelor oficiale. pe parcurs ce UE se va extinde şi ţările sărace îşi revin. prin bănci. BNR a cumpărat indirect. La data de 19 mar. Acest efect a fost resimţit. iar restul de 18 state se face printr-un curs valutar ce include moneda europeană.055$ pentru un euro. Şi nu este vorba de românii cu economii modeste care-şi schimbau agoniseala în 18 . Principalul risc provine din faptul că referinţa la euro poate să afecteze ritmul dezinflaţiei. Fiind asigurată de rezerve monetare substanţiale ale UE. cursurile oficiale se prezentau astfel: 1$ = 33. în opinia sa: un domeniu mare al tranzacţiilor şi o cultură a stabilităţii promovată pe lângă Banca Centrală Europeană dinFrankfurt. 30 mil. ambele cu tendinţă crescătoare. evoluţie ce poate duce la creşterea preţurilor. iar dolarul s-a scumpit cu 0. euro a crescut cu 25%. BNR sporeşte ponderea rezervei în euro la 50%. Cursul leului faţă de euro va fi rezultatul tranzacţiilor pe piaţă aşa cum a fost cu dolarul până acum. fie euro evoluţia viitoare este probabilă după cum rezultă din evoluţiile celor două monede în perioada 21. dar cu introducerea altor membri. trecerea la cursul de referinţă euro implică doar schimbări tehnice.840lei. cadrul general al politicii monetare rămânând acelaşi” . 2003. Creşterea dolarului pe piaţa de la Bucureşti a fost alimentată de evoluţia raportului euro / dolar pe pieţele internaţionale unde s-a atins un minim de 1. de la 15% la sfârşitul anului 2002. cursul dolarului va înregistra o valabilitate zilnică mai ridicată. Aceasta se va desfăşura în limita respectării unei rate a inflaţiei de 13-14%. România face pasul spre Occident.2003. Banca Chinei intenţionează să mărească la 30% ponderea activelor în euro. dar conjunctura actuală e pe departe instabilă. „Dacă NATO supravieţuieşte într-o lume post-euro. Euro are şi două slăbiciuni: nu este sprijinit de un stat central şi nu are o valoare de revenire. 2003.48%. Devalorizarea accentuată leu/euro survine la scurt timp de la cotarea directă a euro pe piaţa valutară de la Bucureşti. În 2002. în primul rând. aceste slăbiciuni ar fi fatale. 1 euro = 36. aşa cum o afirmă Mugur Isărescu: „Pe termen scurt. 2003. stabilitatea în deceniul următor ar trebui asigurată la fel ca în ultimele decenii” spune Mundell.05%. Principala modificare o constituie faptul că intervenţiile BNR pe piaţa valutară se vor face în euro. mai mare decât cea a dolarului. Pentru a stopa diminuarea valorii euro. echipa NATO va reuşi să înlăture slăbiciunea guvernului central al UE. UE-11 va fi mai mică decât suprafaţa dolarului”. La data de 4 apr. Faţă de anul 2002. Această monedă are două avantaje. La ora actuală. BNR va urmări ca fluctuaţiile euro/leu să nu mai fie extrem de abrupte motiv pentru care. euro. Coreea de Sud şi Pakistanul sporesc agresiv rezervele în euro. eventual. Numai că fie dolar. „Iniţial.Mundell crede într-o evoluţie favorabilă a euro. pe piaţa valutară. spune Mundell.04. Conflictul euro – dolar în România Euro este utilizată ca monedă de referinţă în 36 state. cotaţia dolarului era mai mare cu 17 unităţi decât cea de referinţă la începutul lui 2003 – 33500lei /$. suprafaţa euro va fi. Primul efect generat de trecerea la cursul de referinţă leu/euro a avut efectiv caracter speculativ.224lei. La 1 mar. Surprinzător de la începutul anului euro s-a depreciat cu 1. Rusia. Îngrijorările sunt legate în primul rând de evoluţia euro pe pieţele internaţionale.

este necesară participarea la Sistemul Monetar European fără o devalorizare voluntară a monedei naționale timp de cel puțin doi ani consecutivi și o limitare a ratei nominale pe termen lung a dobȃnzilor la maximum două puncte procentuale mai mult 19 . și cancelarul Germaniei. Sistemul Monetar European s-a constituit pe parcurs ȋntr-un instrument pentru lupta impotriva inflației. ȋntrucȃt prin el statele membre s-au obligat să atingă o convergență accentuată și durabilă.50 sau 200 euro. Crearea Uniunii Monetare Europene și introducerea monedei unice s-a făcut ȋn ideea de a se realiza o contrapondere ȋn economia mondială la supremația incontestabilă a monedei americane. a jucat un rol-cheie. economiile Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii se bat ȋn euro și dolari. ECU ȋnsuși era constituit dintr-un "coș" al monedelor naționale participante. state precum Germania. dar fiecare secundă de variație a celor două monede conduce la mișcări uriașe de capital ȋn căutare de profit. Oricum ar sta lucrurile. dar ajustabile ȋntre monedele naționale. Nașterea monedei europene este ȋn mod cert evenimentul financiar mondial cel mai important de la crearea sistemului financiar internațional. Rata inflației monedelor naționale nu trebuie să depășească cu mai mult de 1. deficitul public anual nu trebuie să depășească 3% din PIB. Banca centrală a fiecărui stat membru trebuie să fie independentă față de orice altă putere din stat și să nu fie influențată ȋn deciziile pe care le ia. atestată prin ȋndeplinirea și respectarea continuă a așa . intră ȋn vigoare Sistemul Monetar European (SME). se introduce ECU ("European Currency Unit"). ponderea fiecăreia fiind direct legată de puterea economică a statului respectiv. Puterea financiară a lumii dansează ȋn ritmul euro/dolar Ȋn ringul valutar al lumii. ȋn urma acordului ȋncheiat ȋntre președintele Franței. la care participă toate statele membre ale Comunității. fapt care spune totul despre miza acestei lupte.numitelor "criterii de convergență de la Maastricht". ȋncheiat la Maastricht ȋn 1992. ci de marii speculanţi. unitate de cont și instrument de plăți și de rezervă. La ȋnceput a fost ECU La 13 martie 1979. Italia au renunțat la propriile monede. Rezultatul rămȃne ȋntotdeauna indecis.340. Sacrificii pentru euro Apariția de facto a monedei unice europene a presupus ȋndeplinirea unei serii de criterii de către toate statele membre ale Uniunii. De asemenea. Ȋn cadrul sistemului. la care se raporta fiecare monedă participantă.000lei.600. Tratatul privind Uniunea Europeană.5 puncte procentuale performanțele celor mai bune trei state membre din anul anterior. Franța.000lei. a redus imprevizibilitatea evoluției cursurilor și variabilitatea ratelor dobȃnzii. Helmut Schmidt. cu excepția Marii Britanii. Spre exemplu: un bun de 15 000 $ costa. vânzători de bunuri mobile/imobile care au trecut şi ei la euro: de la 10-15-20 000 $ la 10-15-20 000 euro. este posibil ca iniţiativa BNR să dea un plus de încredere monedei euro şi din partea cetăţenilor români. iar datoria publică brută anuală trebuie să se ȋncadreze ȋn plafonul de maximum 60% din PIB. ȋn afara sacrificiului dat de renunțarea la monedele naționale. bazat pe principiul parităților fixe. în loc de 507. 15 000 euro adică 543. Ȋn acest scop. Valéry Giscard d’Estaing.

Tranzacţiile lui Soros cu lire sterline au impins moneda la un nivel atât de săzut încât guvernul a trebuit să o retragă din mecanismul ratelor de schimb. care conduce un fond de investiţii cu active de 27 de miliarde de dolari. dar a crescut presiunea pentru vânzarea monedei europene. politice și financiare. probabil. consideră că euro se va deprecia. Piaţa tranzacţiilor cu euro este mult mai mare decât cea a lirei din 1992. administrator al fondului de hedging GlobeOp Financial Services. În 1992. Voturile negative ale francezilor și olandezilor la Constituția Europeană. Euro poate ajunge egal cu dolarul. Impactul plasamentelor acestor investitori împotriva euro este dificil de calculat. premergător aderării la euro. sunt evenimente care influențează cursul euro/dolar. miliardarul american a obţinut un profit estimat la un miliard de dolari din speculaţii cu moneda britanică. Cursul euro-dolar este "produsul" unui joc global de interese strategice. ci populația ȋntregii lumi. Circulația globală a celor două super-valute conduce și la variații ale cursului ȋn funcție de criterii extraeconomice. au dus la o depreciere temporară a euro față de dolar. inclusiv cel al miliardarului american George Soros. precum cele din 11 septembrie. Procedeele fondurilor care mizează pe deprecierea euro amintesc de tranzacţiile efectuate în perioada de vârf a crizei financiare din SUA. săptămâna trecută. potrivit unor surse apropiate situaţiei. Dacă dorește să adopte euro. În timpul unei cine exclusiviste din februarie. Euro s-a depreciat până la circa 1. de la 1. că dacă Uniunea Europeană nu-şi remediază situaţia finanţelor zona euro s-ar putea dezmembra. notează cotidianul american. Succesul unei campanii militare sau atentate. în raport cu dolarul până la paritate.35 de dolari.51 dolari în decembrie. Soros. paritatea dintre cele două monede nu influențează doar viața americanilor sau pe cea a cetățenilor Uniunii Europene.decȃt cea practicată ȋn anul anterior de cele mai bune trei state membre. membri ai conducerii unor fonduri ca Soros Fund Management sau SAC Capital Advisors au afirmat că este foarte probabil ca euro să se deprecieze până la paritate cu dolarul. din cauza unor investiţii ale lui Soros. a declarat Hans Hufschmid. Faptul că raportul dintre euro și dolar pe piețele financiare internaționale este acum supraunitar nu ȋnseamnă ȋnsă că se poate trage concluzia unei superiorități economice a Europei. ajungând la cel puţin 1. în contextul unor atacuri agresive ale fondurilor de hedging împotriva monedei europene. putem spune că euro s-a impus ȋn ultima vreme ȋn fața dolarului american. 20 .200 de miliarde de euro zilnic. Cursul euro/dolar este produsul de sinteză al globalizării Dacă privim competiția economiilor SUA si UE din punct de vedere monetar. care acționează continuu de la un capat la altul al mapamondului. militare. Ca atare. Plasamentele împotriva euro arată că marii investitori consideră că a apărut o oportunitate. susţin fondurile de investiţii Marile fonduri de investiţii. la fel ca lira sterlină în 1992. și economia romȃnească trebuie să se supună acestor condiții. Foarte puţini traderi consideră că euro s-ar putea prăbuşi. ca să luăm un exemplu de actualitate. "Este o oportunitate de a face o gramadă de bani". potrivit Wall Street Journal. Marile pariuri pe declinul monedei comunitare ies la iveală la reuniunile organizate de liderii din industria de investiţii. a avertizat.

el pierzând şi în faţa yenului japonez 1. ceea ce favorizează cheltuieli şi investiţii. Gradul de stabilitate al preţurilor în euro este fără precedent.Concluzii Cel mai mare apetit pentru moneda europeană s-a consemnat în Croaţia. Fără îndoială. a ratei de schimb. dar şi precipită haosul industrial. Toate acestea trebuie privite şi în condiţiile conflictuale ale războiului din Irak: „Nici Europa. chiar foarte scurtă raportată la standardele istoriei monetare internaţionale. dar SUA au cel mai mult de pierdut din acest conflict. preţul unui baril de petrol a înregistrat cea mai mare creştere săptămânală din aprilie 2002 (care vor fi efectele rămâne de văzut). dar nimeni nu se poate îndoi de potenţialul noii monede. în scopul atingerii statutului de principală monedă internaţională. dar în acelaşi timp la scumpirea importului. Istoria euro este scurtă. distrug investiţiile şi scindează mediile de afaceri. unde peste 70% din economii sunt depuse în euro. Monografii. fie euro. Buc. Aceasta deoarece conflictul euro – dolar nu este un simplu concurs de frumuseţe. Ed. Se apreciază o scădere de până la 1. 1998 2. pieţele financiare ale Europei sunt stabile şi lichide. Bibliografie I. C-tin Kiriţescu – „Moneda: Mica Enciclopedie”. Enciclopedică. nemulţumirile sociale şi chiar eventuale răsturnări în plan politic. Ed. Un dolar slab reduce costul produselor americane în străinătate. În Kosovo şi Munte Negru unde toate depunerile sunt denominate în euro reflectă procesul de trecere la euro ca monedă locală. 1999 21 . Christian Chabot . ţara cu cel mai mare sistem bancar din regiune. Dacă dolarul a scăzut. dolarul va suferi mai mult decât euro sau yenul japonez.1 unităţi/euro. nici Japonia nu sunt într-o formă mai bună sau foarte bună. O valută internaţională are tendinţa de a deveni în mod natural un monopol. acest lucru nu numai că reduce consumul şi investiţiile.5% din valoare. ci este legat de multe elemente economice concrete. Stabilitatea monedei. conduce la creşterea exportului şi economiei americane. Teora. fie dolar. este deosebit de importantă pentru că o monedă instabilă întăreşte dependenţa economiilor de comerţ. broşuri 1. Atunci când persistă instabilitatea monedei. manuale. Dolarul a avut o diminuare accentuată în ultimul timp având în vedere că starea economiei americane nu este tocmai roză. din punct de vedere atât economic cât şi social. euro va avea de parcurs un drum lung.„Euro: Moneda europeană” .

Vasile Săvoiu – „Sisteme Europene de Bănci Centrale” 5. Zenovia – Doina Penea – „Moneda Euro” III.html http://www.impactnews.II.revista22.ro/macroeconomie/perspective-de-evolutie-a-dolaruluiin-2008. 4. Ziarul „Bursa” – 4-6 apr.9am. 10.ro/euro.html 7. 5.referat.ro 6.ro http://www. http://www. 2003 3.ro http://www.mediafax. Revista „Piaţa Financiară” – 2 apr. http://www. 9.html http://www.financialdirector.curierulnational. 2003 4. 11. http://www. http://www.ro/Finante http://www.financiarul.ro/dolar-sau-euro-473.ro 22 .referat.ro/referate/Moneda_euro_08513. 2. Ziarul „Financiar” – 19 martie 2003.uniuneaeuropeana.ro http://www. 2003. 8.ziare. 26 martie 2003 2.html http://www.ro/referate/Conflictul_euro_dolar_fcd26. 3 apr. Surse Internet 1. Ediţii periodice şi articole 1.html 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful