Curs 1 Instalatii de utilizare Ansamblu de conducte aparate si accesorii montate in zona unui consumator in aval de bransament, inclusiv focarul

si cosul de evacuare al gazelor de ardere. Instalatia de utilizare exterioara se gaseste in exteriorul cladirilor intre robinetul de bransment si postul de reglare si robinetul de incendiu montat la intrarea in cladiri Instalatia de utilizare interioara – intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare inclusiv focarul si cosul de evacuare al gazelor de ardere . Instalatiile de uz casnic civile functioneaza la presiune joasa 0.05 bar, presiune medie 2–6 bar. Pt cladirile industriale avem in plus presiune medie. Putem folosii domenii de presiune medie si joasa. Utilizarea gazelor este admisa numai in incaperi in care nu : exista pericol de incendii, nu exista pericol de explozie a substantelor aflate in interior, pericol de intoxicare si axfixiere a utilizatorului cu gaze de ardere. Instalatia exterioara pot fi montate suprra si subteran la o inaltime 0.5- 6 m pe pereti exteriori, garduri stalpi metalici. Instalarea cladirii cu finisaj deosebit confera modul de amplasare ak instalatiei de utilizare prin intermediul unor camine de vizitare bine aerisite in care gasim robinete de bransament sau robinete de incendiu. Fiecare cladire sau hala se alimenteaza cu Gn din instalatia exterioara printr-un racord sau prin 2 racorduri.in situatia halelor mari ce prezinta puncte de ardere concentrate la capete. In cazul in care distanta dintre robinetul de incendiu si robinetul contorului este mai mica de 5 m, robinetul contor va avea dublu serviciu. In cazul in care instalatia de utilizare prezinta robinet de incendiu amplasat la o h > 2 m obligatoriu va fi prevazut cu scara de acces catre pozitia de manevra a robinetului de incendiu. Volumul de aer pt camere este de minim 18 metri cubi La bucatarii bai si oficii 7.5 metri cubi Aerul necesar arderii prin ventilatie naturala sau mecanica. Evacuarea gazelor de ardere in atmosfera , precum si suprafetele vitrate. Suprafata vitrata – geamuri luminatoare cu geamuri sau goluri. Detectorul de gaze se monteaza daca limita superioara de gaz este 2% din volum. Volumul net al incapeii se calculeaza ca diferenta dintre volumul total si volumul in care nu se pot cumula gaze. In incaperi cu volumul mai mic se pot utiliza aparate legate la cos : accesul aerului de ardere si aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca din exterior, sau folosirea unor aparate cu aprindere din exterior asigurate impotriva stingerii flacarii fie prin dispozitive de protectie suplimentara sau integrate in constructia aparatului . In incaperi cu volumul mai mic de 18 metri cubi si in bai nu sunt admise : aparate petru preparare instantanee a apei calde de consum, aparate pentru incalzire centrala sau locala prevazute cu arzator atmosferic sau rupere de tiraj chiar daca au termostat la cos., exceptie o fac aparatele reglementate ISCIR prevazute cu tubulatura etansa in camera de ardere, etansa pentru care se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii precum si evacuarea totala la exterior a gazelor de ardere. . Suprafata vitrate se determina xa produs intre coeficientul 0.05 si volumul incaperii { cazul constructiilor din zidarie) si 0.03 volumul net pentru constructiile din beton armat.

Aparate de utilizare si arzatoate Aparatele de utilizare sunt in functie de conceptia constructorilor. Se pot monta pe pereti de zifdarie sau beton fara strat izolator si pe pardoseala. Aparatele de utilizare cu Q> 25 Nmc/h se produc cu armaturi pentu aparatul de masura si control si prize de aer in vederea evacuarii determinarilor bilantului termic, manometru pe conductele de intrare, termometre pe conducta de alimentare cu gaze naturale, canal de

Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza: -aparent. plafoane. racordurile flexibile vor treui sa respecte urmatoarele caracteristici tehnice : Presiunea pentru care a fost calculat racordul sa fie mai mare ca presiunea de regim din instalatie. grinzi. cand se impune un control riguros al arderii. instructiunile producatorului precum si alte reglementari in vigoare Racoirdarea aparatelor de utilizare si arzatoarelor Se racordeaza rigid exceptand aparatele cu un debit mai mic de 3 Nmc/h precum si arzatoare industriale independente utilizate la aparate mobile . montati special in acest scop sau in scopul sustinerii conductelor de gaze naturale impreuna cu conducte pentru alte instalatii Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate langa pereti se admite montarea conductelor in canale amenajate in pardoseala: -acoperirea cu capace perforate si usor demontabile -uscate si bine aerisite -pe trasee cat mai scurte -cu panta. se mai poate monta contor de masurare a debitelor. -pe stalpi metalici sau de beton. in spatii uscate. pe elemente rezistenete ale constructiei. Este interzisa trecerea conductelor in urmatoarele cazuri: -trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament -trecerea conductelor commune prin aparatmente -trecerea conductelor prin spatii neventilate -montarea conductelor ingropate in elemtele de constructii ale pardoselii -cosuri si canale de ventilare -puturi si camera pentru ascensoare -incaperi neventilate si spatii inchise cu rabit si alte material -incaperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe -incaperi cu umiditate pronuntata -incaperi in care se pastreaza material inflamabile -camari pentru pastrat alimente . -pe cat posibil. laminate si circulate cu acces permanent. prize de prelevare a probelor din gazele naturale. Curs2 – 21. racordurile flexibile nu au organe de inchidere sau reglare si nu este permisa cuplarea cu 2 sau mai multe racorduri flexibile. pereti stalpi. inclusive in subsolurile care indeplinesc aceste conditii.iesire a gazelor de ardere. se vor evita posibilitatea agatarii si strivirii asigurand in acelasi timp protectia contra intemperiilor. Lungimea maxima 1 m si d min = 10 mm pentru o instalkatie de joasa presiune. Alegerea si montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare cu respectarea conditiilor tehnice si criteriile de performanta din prezentele norme tehnice. dupa caz. reglarea si semnalizare declansand automat sistarea furnizarii. pentru instalatiile industriale diametrul maxim = 50 mm cu presiunea mai mica de 2 bar Traseele vor fi la vedere si vor evita contacte cu corpuri calde. Racordul flexibil se monteaza intre robinetul de siguranta si aparatul de utilizare. ventilate. gazele de ardere precum si priza de masurare a tirajului. pentru asigurarea scurgerii in exterior a eventualelor infiltratii de apa -fara legaturi la canalizarea de apa uzate -cu dimensiuni care sa permita controlul si repararea conductelor.pe langa atestarile vizate si legislatia in vigoare. Procesul nefiind supravegheat continuu vor fi prevazute cu dispozitive automate de control. conditiile de siguranta au prioritate fata de alte conditii.10.2008 Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor La alegerea traseelor pentru conducte de gaze naturale.

se prevede accesul aerului direct din exterior. Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul Vi/Qn: -pentru cazul Vi/Qn>=30. prin goluri practicate la partea inferioara a incaperii. inclusive sub deschiderile inferioare ale acestora. in care sunt montate conducte pentru alte instalatii. Se va evita trecerea conductelor prin camera de dormit neprevazute cu instalatii de gaze naturale. Armaturi de inchidere Robinetele de inchidere se prevad: a)inaintea fiecarui contor In instalatiile cu un singur contor daca distanta dintre robinetul de inchidere si contor nu depaseste 5 m. -podurile cladirilor -wc-uri.0025*Qi unde: S – suprafata golulu pentru accesul aerului de ardere [mp] Qi-debitul instalat in incapere [mcN/h] Evacuarea gazelor de ardere Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mechanic utilizandu-se: -canale individuale. se considera ca prin neetanseitatile tamplariei se asigura aerul necesar arderii -pentru cazul Vi/Qn<30. Conductele instalatiilor de utilizare din hale industrial se vor amplasa astfel incat sa fie protejate impotriva degradarii prin: -lovire directa sau trepidatii -contactul cu lichide corozive -contactul indelungat cu apa -radiatii sau conductie termica. mese de lucru. -canale colectoare. Legarea la cos prin burlan din table metalica. Suprafata golului pentru accesul aerulu de arder intr-o incapere in care se utilizeaza gazelle naturale se determina prin S=0. d)la baza fiecarei colane in cladiri cu peste 5 nivele daca plasarea robinetelor de baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta si estetica corespunzatoare se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane. care alimenteaza maxim 24 puncte de consum e)inaintea fiecarui arzator: -2 robiente monatate pe conducta pentru arzatoarelor si aparatelor de utilizare care nu au robinet de manevra propriu sau cazul celor care au record flexibil -un robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racor dirgid si au robinet de manevra prorpiu Asigurarea aerului necesar arderii Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar arderiii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere. rigid sau flexibil. -sectiunea vertical de cel putin 0. cu exceptia celor prevazute cu aparate de utilizare -lucuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fii asigurata. se admite in urmatoarele conditii: -sectiunea burlanului sa fie cel putin egala cu sectiunea racordului de iesirea din aparatul de utilizare. robinetul de incendiu tine loc de robinetul de contor. b)pe fiecare ramificatie importanta c)pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate.-subsoluri si canale tehnice -ghene sau nise commune mai multor nivele. laboratoare. -distanta de la cos pana la aparatul de utilizare sa fie mai mica de 5 m -panta catre cos sa fie minim 8%. Curs4 Influenta umiditatii .4 m la iesirea din aparatul de utilizare.

Curgerea gazelor LEGEA SIMILITUDINII: NR LUI REYNOLDS Conditii: . utilizat in sistemele de calcul curente. .Amestecul de gaze cu umiditate ridicata (vapori de apa) implica fenomene neplacute in exploatarea conductelor de distributie. are aceleasi valori oricare ar fi sistemul de unitati de masura in care este exprimat: Regimuri de curgere Unu dintre criteriu de apreciere a regimurilor de curgere. Printro comducta cu diametrul D1 se transporta un fluid cu densitatea ρ 1 si vascozitatea η1. astfel fluxurile de gaz diferite transportate cu viteze diferite prin tevi cu diametre si sectiuni deiferite pot fi tratate similar si sunt mecanic asemenea daca au acelasi numar reynolds.Aceste fenomene pot fi: . Re – este un numar adimensional. adica posibiliatea de a trata curgerile asemanator din pct de vedere mecanic si matematic.formarea criohidrantilor .regimul turbulent.regimul laminar . Vaporii de apa din gazele naturale pot forma cu moleculele de hidrocarburi care alcatuiesc gazele naturale niste combinatiinestabile numite criohidranti al caror aspect este asemanator cu gheata sau zapada. . se disting trei regimuri fundamentale: .tevile cu sectiune circulara vor avea suprafata peretilor inferiori geometric asemenea. In distributie gazul poate contine pana la 3g de apa la m3. Trecerea de la un regim la altul se produce brusc.afecteaza functionarea statiilor de comprimare. Regimul turbulent Comparativ cu regimul laminar curgerea ordonata a fluidului se transforma intr-o miscare neordonata a particulelor formandu-se mici vartejuri. Re identice nu reprezinta identitatea riguroasa a curgerilor ci numai o asemanare din punct de vedere mecanic. interval situat intre regimul laminar si cel turbulent in care curgerea este mai putin cunoscuta. pragul de trecere fiind marcat de valorile lui Re numite valori critice. respectiv printro alta conducta cu D2 se transporta un fluid cu densitatea ρ2 si vascozitatea η2 curgerea in cele doua conducte este similara din pct de vedere mecanic atunci cand: Conductele echivalente au geometrie diferita si transporta aceeasi cantitate de gaze.regimul intermediar .Conditia de formare si existenta a criohidrantilor este ca presiunea partiala a vaporilor de apa (in amestecul gaz-vapori de apa la presiunea si temperatura curgerii gazelor) sa fie mai mare decat presiunea partiala a vaporilor de criohidranti. nr Re.raportul fortelor de inertie si de frecare care apar in timpul deplasarii fluidului trebuie sa fie acelasi. Doua nr.micsorarea capacitatii de transport .Conductele sunt echivalente cand apar noi consumatori. Viteza critica este orice viteza ce corespunde lui Re critic: λ = 64/Re Regimul instabil reprezinta o zona intermediara cuprinsa intre 2320 – 4000.

conducte netede dpdv hidraulic . Astfel λ este mai mare decat in regimul laminar deoarece la rezistenta datorata frecarii interne se adauga si rezistenta datorataturbionarii curentului.84.. Legea de curgere in conductele netede S-a dovedit practic ca pierderile de sarcina sunt dupa caz mai mult sau mai putin afectate de starea de rugozitate a peretelui. atunci cand filmul laminar acopera asperitatile lui. curgerea nu este influentata de rugozitatea conductei K. insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei vartejurile generate de miscarile transversale alei particulei dispar apoi se refac din nou. ci numai de nr Re. in aceste conditii λ nu este influentat de rugozitatea peretelui. astfel in conducte rugoase valoarea lui λ numai depinde de Re si numai de rugozitatea conductei.5 . Starile hidraulice in regimul turbulent .8. neuniforma) Cand dispare filmul laminar.12D de la perete si nu depinde de Q sau de rugozitatea peretelui. Concomitent cu cresterea lui Re se inregistreaza o crestere a raportului vitezei medii si vitezei maxime: .In timpul exploatarii unui sistem de distributie au loc modificari ale rugozitatii suprafetelor interioare datorita erodarii peretelui de catre particulele in suspensii solide antrenate in curentul de gaze sau formarii oxizilor. de unde => λ= f(Re si D/k). .9 In paractica se recomanda valoarea medie a vitezei aprox 0. raportul dintre inaltimea medie a grauntelui de nisip si diametrul conductei. numit rugozitate relativa.rugozitate de asperitate (reala. varfurile asperitatilor sunt in contact direct cu fluxul de fluid.rugozitate de ondulatie (ideala.conducte rugoase dpdv hidraulic . dpdv hidraulic. grosimea acestuia scade odata cu cresterea nr Re.regimul intermediar -> 0. patrund in acesta marindu-i frecarea si rezistenta facand ca teava sa se comporte rugos dpdv hidraulic.0.conducte in care curgerea are loc in domeniul de tranzitie intre starea neteda si cea rugoasa. Stratul limita – stratul de langa peretele tevii paralel cu acesta. nu mai depinde de Re ci numai de rugozitatea conductei. neuniforma) .Datorita aspectului “selenar” al asperitatilor peretelui definirea rugozitatii k cu o marime caracteristica devine dificila.Datorita acestui amestec de particule avand viteze diferite profilul curgerii se aplatizeaza in raport cu cel laminar.7 . Legea de curgere in conductele netede Peretele este neted dpdv hidraulic.. stratul limita disparand. conductele sunt de asemenea considerate netede dpdv hidraulic cand asperitatile sunt fine sau o conducta ce prezinta asperitati pronuntate situatie in care existenta filmului laminar nu este afectata. frecarea cu peretii conductei. In domeniu turbulent viteza medie se gaseste la aprox 0.regimul turbulent -> 0. S-a determinat astfel coeficientul de frecare pt tevi rugoase dpdv hidraulic: In practica se recomanda folosirea invarsa a raportului D/k . Exista 2 feluri de rugozitate principal posibile: . aceasta constatare explica de ce la tevile rugoase.Fenomenul apare pentru debite si viteze mari.fiind un strat subtire in care nu apar miscari transversale.regimul laminar ->0. Utilizand rugozitatea artificiala (prin lipirea pe un perete neted a unui strat continuu dr nisip calibrate cu grija) Nicuradze a definit rugozitatea printrun singur parametru: k/D. fapt dovedit experimental.

536*QN/(D2*(p1+ p22/(p1+p2))) Conducta echivalenta Doua conducte de diametre si lungimi diferite sunt echivalente daca. Legea de curgere in domeniul turbulent cu asperitati moderate.11. dispar apoi se refac din nou.2008 Variatia presiunii in lungul unui tronson Px=Sqrt(pa2-(pa2-pb2)*x/L) Determinarea presiunii medii intre doua sectiuni (cazul fluidelor compresibile) pm=2/3*(p1+p22/(p1+p2)) Calculul vitezei in regim cu volum variabil w=0... δ.2*sqrt(((p12-p22)*D5)/(λ*L*T*ρN)) P1.05.0.coefficientul de frecare intre gaze si peretele conductei ρN – densitatea relative a gazului in raport cu aerul [0.. unde λ depinde atat de Re cat si de k/D.p2 – presiunile absolute in sectiunile de inceput si de sfarsit ale traseului calculate [N/mp] D. retele de distributie cu presiune redusa reprezinta o cantitate covarsitoare in miscarea de regim turbulent cu asperitati moderate. vartejurile generate de miscarile transversale ale particuleu. curgerea ordonata a fluidului se transforma intro miscare neordonata a particulelor.diametrul interior in conducta [m] T – temperatura in conditii standard [288. λ pot transporta acelasj debit de gaz.0.Pentru calculul conductelor cu rugozitate neuniforma necontrolata aplicarea relatiei de mai sus inseamna de fapt echivalarea rugozitatii reale a conductelor cu o anumita rugozitate uniforma.0. T...dupa mai multi ani de exploatare k= 0.folosita k= 0. Rugozitati utilizate: a) teava de otel trasa fara sudura – noua k=0. formanduse mici vartejuri.15 ..15 k] L – lungimea conductei intre sectiunile limita de calcul [m] λ . In comparatie cu regimul laminar. in aceleasi conditii de Pi. insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei.5 . de tranzitie intre neted si rugos (Colebrook) Cel mai raspandit in distributie..007 Curs – 25.. Lech=L(Dech/D)5 Q=4.1.Acest fenomen apare pt debite si viteze mai mari. P 2.3 b) teava de otel sudata longitudinal – usor ruginita k=0..2 c) teava PE k=0.1.0.554 kg/mcN] .2.

Aceasta schema se aplica pentru: -distributia gazelor in incinte si in interiorul ansamblurilor de locuinte. . -inelar sau buclat. -mixt. strangulari de sectiune sau diafragme. ca urmare a scoaterii din functiune a tuturor consumatorilor situati dupa sectiunea intrerupta in caz de avarii. -usureaza operatiunile de interventii pentru exploatare si intretinere Dezavantaje: -cantitatea mai mare de tevi necesare si volumul sporit de lucrari de constructii montaj. Retele inelare In comparative cu schema ramificata. Avantaje: -necesita un consum mai mic de tevi in comparatie cu schema inelara. -uniformizeaza regimul de presiuni la consumatori. -repartizarea diverselor tipuri de consumatori( contrentrarea consumatorilor industriali sau a altor consumatori importanti) Indiferent de regimul de presiune utilizat. Scheme pentru sisteme de distributie Forma si structura sistemului de distributie a gazelor pentru o localitate depinde de mai multi factori printre care cei mai important sunt: -configuratia si marimea localitatii. -siguranta redusa in exploatare. marimea si perspectivele consumului. fiind alcatuite din tronsoane de conducte dispuse in serie. -structura.Rezistente locale Orice schimbare de directive sau orice modificare a directiei sau formei sectiunii pe traiectul urmat de curgerea unui gaz intr-o conducta. In cazul intersectiilor cu alte instalatii utilitare conductele de gaze naturale se vor poza la o distant de cel putin 200 mm deasupra celorlalte perpendicular pe axul instalatie sau lucrarilor traversate. Bransamente si racorduri Bransamentul este asnamblul de conducte si accesorii care serveste la realizarea legaturii intre instalatia interioara de gaze si reteaua publica de distributie Alimentarea consumatoriilor se face prin: -bransament separate petru fiecare imobil. -alimentarea localitatilor mici. retele pentru distributia gazelor pot fi realizate in urmatoarele configuratii: -ramificat sau arborescent. largiri conice de sectiune. Traseul bransamentului sau racordului se realizeaza perpendicular pe conducta la care se leaga. ramificat. largiri bruste de sectiune. Retele ramificate Alimenteaza consumatorii succesiv. cu exceptia unor cazuri obligate la care unghiul nu va fii mai mic de 60 grade. schema inelara prezinta urmatoarele avanatje: -mareste gradul de siguranta in exploatare ca urmare a posibilitatilor de alimentare a consumatorilor din mai multe directii. -bransament comun pentru cel mult 2 imobile vecine cu acordul furnizorului. acest lucru reprezinta rezistente locale implicand anumite pierderi de presiune cu modificari ale pragului curgerii(aparitia unor vartejuri sau a unor forme sau directii secundare ce influenteaza fluxul principal al curgerii). Modificarile pot fi ingustari bruste de sectiune.

fara a depasii. care se stabilesc cu relatia ΔP=P1-P2: In care: P1 – presiunea minima disponibila la intrarea in conducta in [bara]. -presiunile de regim sa fie cat mai ridicate. in partea vertical a capatului de bransament) pentru diameter de 32-63 mm. P2 – presiunea minima necesara la iesirea din conducta in [bara]. si prin teu de bransament pentru diameter mai mici(cazul bransamentelor din otel). inorice punct al retelei sa se asigure 50% din debitul de calcul d)pentru bransamentele si instalatiile consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor de utilizare. pe baza planurilor de urbanism. b)pentru conductele interconectate se pervade si debitul de avarie al sectoarelor vecine. -eventuala modificare a densitatii consumatorilor. c)pentru dimensionarea retelei de repartitie se precede ca in caz de defectare a uneia din statiile de predare. caderea de presiune va fii egala cu fluctuatia maxima de presiune . fara intermediul unui regulator de presiune. fie calculul pe baza de indici. -cu anod de protective (la care trecerea PE/otel se realizeaza sub pamant. in limitele adimisibile. in partea orizontala a capatului de bransament) pentru diameter de de 75 de mm si mai mari.12.Legatura la conducta publica se face prin sudare directa pentru diameter ale conductei de record peste 80 mm. Curs – 2. bucatarii collective). -consumuri pentru prepararea apei calde -consumuri pentru dotari si scopuri comerciale -consumuri industrial. In general se intalnesc urmatoarele tipuri de consumuri de gaze naturale: -consumul pentru incalzit (locuinte. Prentu determinarea debitelor de gaz se foloseste fie calculul analitic. -numarul treptelor de presiune sa fie minim. Pentru retele si instalatii care alimenteaza direct aparate de utilizare la presiune joasa. de regula una sau doua trepte de presiune si de obicei. incat pentru debite date.2008 Criterii de proiectare a unui sisterm de distributii: -disponibilul total de presiune trebuie astfel repartizat in una sau doua trepte de presiune. determinat de aparatajul disponibil. Stabilirea caderiilor disponibile de presiune Determinarea diametrului conductelor se face pe baza caderilor de presiune admisibile. prescrise Stabilirea debitelor de calcul Debitele de calcul se stabilesc in limita debitelor aprobate si a factorilor de simultaneitate specifici avand urmatoarele recomandari: a)pentru reteaua de repartitie si pentru ramurile principale ale retelei de distributie se prevad se prevad debitele pentru o etapa de perspective de 20 de ani tinand cont de : -dezvoltarea in viitor a zonelor ce se vad alimentate. -consumuri pentru prepararea hranei (locuinte. Particularitati ale bransamentelor din PE Capetele de bransament utilizate in realizarea sistemelor de distributie din PE sunt de 2 tipuri -fara anod de protectie(la care trecerea PE/otel se realizeaza deasupra solului. trasee date si conditii de functionare fixate sa se realizeze un system de distributie cu cost si consum de material minim. spatii cu alte destinatii). -schimbarile amplasamentelor unor consumatori important. in raport de lungime a traseelor si de marimea si densitatea debitelor nivelul minim de la care cresterea de presiune nu ar mai fii eficace( nu s-ar obtine sporuri de debit sau reduceri de diameter de luat in consideratie) -caderei de presiune(viteze) cat mai mari.

Conductele sunt supuse la o egalizare. Pt un volum de 10 m cub timp de egalizare 8 ore pt cond incercate.12.2 si adancimea 0.4m iar pt Dn >100 latimea este 0.4+Dn Gropile de pozitie.5m.deasupra fiecarei suduri dar nu la dist mai mica da 1 m la capetele tuburilor de protectie. La polietilena proba contine 2 etape. anume o ora pt proba si 24 ore pt etansieitate. . Imbinare prin sudura Dpvd al realizarii: -cap la cap -cu niplu intre pt Dn >100 -cu manson fct de cond local….2008 Adancimea de pozare a conductelor. Prin sudare la diam peste 20 mm pt domeniu redus. Rasuflatori. Avem 2 adancimi -una vizeaza amplasamentele in spatii verzi -0. Executarea inbinarilor. punerea in functiune. Subtravesarile de cale ferata adancimea de pozare este de 1. Rasuflatorile sunt bine venite la conductele de otel. deasemenea sunt premise fitinguri pana la Dn 20 mm in dom de presiune medie. Eclise(…. timpil de incercare de circa 2 ore.9m Cea mai mica este la capatul bransamentelor si poate fi de 0. la rez la etansieitate STAS 8821 fct de destinatia treapata de presiune utilizata.situate la nivelul santului in care se fac imbinarile tevei si are latimea santului +0. proba preliminara pe tronsoane de pana la 500m la val 1.5 x pres de lucru. pluviale si aproximativ 0. se realizeazape doua cai -prin aplicarea unor izolatii de baza de tip: *normala cu grosimea de 1mm *intarita cu gr 1. Inaintea de punerea in functiune inst se supune unor incercari.de material care suplimenteaza durata…… Dpvd al procedeului: -cu flacara .Dn<100mm cu arc electic Protectia conductelor. Probe de presiune vizeaza date de incercare diferite. pt bransamente diametrul tubului este diam ext al bransamentului +50 mm.5 presiunea de lucru.sunt pernise cu fitinguri pana la Dn 100 mm in dom pres joase. pe trasee fara constructii se va monta rasuflatoarea la schimbare de directie. tolerantele admise sunt cele compensatoare dar de precizie a aparatulii utilizat.6.8 m in cazul conductelor aflate sub presiune.6 sub generatoarea tevii. se foloseste la protectia cond din otel -protectia activa Receptia.7m -pt traffic intens adancimea este de minim 0. la P joasa avand caract de sudabilitate indicate . lungimea 1. Diametrul tuburilor de protectie. Proba de receptie . pres citita se va corecta cu un coef “c” care exprima influenta temp intre inceputul si sf probei. acesta trebuie sa se mentinacirca 24 ore. pt conducte este diam est al conductei +100mm. lungimea tubului trebuie sa asigure distantele suplimentare de circa 1m in cazul conductelor telefonice. facuta la o val a pres de 1.5m Latimea santului -pt diametrre mai mici de 100m latimea de 0. presiune redusa.5mm *f intarita peste 2mm.admisibila la aparatele de utlizare prevazuta in standardul sau cartea tehnica de fabricatie a aparatului(de regula 20-25% din presiunea nominal a aparatului) Curs – 16.

coef de dilatare termica este mai ridicat intre 20-90 C.media pres absolute la inceperea. a da rez appreciate intr-un interval de 24 ore.temp initiala Tf.C=Pm*Ti-Tf/273-Tm Tm. singura metoda de imbinare este sudarea. pres cu val intre 0. prin pres hidrostatica la temp 20 C pt durata de serviciu de 500 ani. incercarile continua pana cand …. la molecule individuale Polimerizarea poate fi facuta astfel: . efectuarea incercarilor de pres. Polietilena Sist de distributie din polietilena au aparut in 1933 in Mbritanie Polietilena este o rasina care face parte din fam …. MRS val min garantata a sarcinii de rupere def prin tens tangentiala ale .. . sf incercarii Ti. ro=0.media temp la inceperea c.925 kg/cm cub cu pct de topire intre 105-125 C avand armatura puternic ramificata . Sdr11= D ext/grosimea de perete Codul de eroare sa fie zero Defecte de sudare -bavuri inegale -aparitie de fisuri -cordon neformat -cordon cu latime nergulata -cordon cu bavuri nerasfrante -deformatie unhiulara(necoaxialitate) -crestaturi marginale(temperaturi excesive) -cavitati in cordonul de sudura -cordon de sudura de grosime excesiva Defecte de electrofuziune: -deviatie unghiulara -defect interior de curgere a masei plastice(cand nu s a efectuat debitarea corespunzatoare) Caracteristicile conductelor de PE Mecanice: .Structura semicristalina partiala amorfa..47 g/ 10min -PLD=1.. PE este un material termoplast termofuzibil. 0.corectia temp Pm.07 g/10min Intr-un recipient se pun granule de polietilena cu dim unei boabe de grau.945-0. Prin reactii chimice dublura valenta a carbonului se ….temp finala In cazul cand pe parcursul incercarii pres barometica va avea peste 26mbar.2 mm/C cu o dilatatie de 20 de ori mai mare ca a otelului. ro=0.prin polimerizare la inlta pres=> polietilena de joasa densitate= 250 C P= 100-300 Mpa. receptia se face prin verificarea calitatii ….965 kg/m cub cu pct de topite a … intre 125 si 140 C fara ramificatii.1 0. Incadrandu-se in frupa mat …. verivicarea documentelor la receptie. Si molecula se formeaza prin …. poate fi …..915-0.la joasa presiune => polietilena de inalta densitate PHD la temp de 20-80 C...2Mpa. Sigma s=MRS/C c-coef de siguranta Indicii de fluiditate (MFI) -PHD=0.

daca avem de asigurat o redistribuire a presiunii de la mediu la joasa.coeficient global de exploatare cu valoare supraunitara fiind un coeficient ce inglobeaza conditii specifice de exploatare si proprietatile componente sistemului.fiind cea mai mare presiune admisa in sistemul de conducte la functionare continua pe durata unui ciclu normal.5 din limita teoriei inferioare de rezistenta pe termen lung la solicitare hidrostatica pentru o temperatura de 20 de grade celsius si o perioada de timp de 50 de ani. c.presiunea maxima de functionare. . Regulatoarele Clasificare dupa modul de functionare: -regulatoare cu actiune directa la care diferenta dintre presiunea obtinuta efectiv in aval si presiunea de reper Pl pe care regulatorul trebuie sa o asigure in aval este suficienta pentru comanda directa pe cale mecanica prin intermediul unor parghii . In varianta serie se pot monta maxim 2 regulatoare .variatii ale sectiunii orificiului de trecere. Pf-(20*Rms/a*Sdr-1) Mrs-valoarea de la Mpa Geometrice: Dm. altele decat cele exprimate de limita inferioara de incredere Pms. Statii de reglare identice ca cele de la transport dar fara statii de odorizare Statiile de reglare si posturile de reglare sunt destinate sa pastreze presiunea intr un anumit interval de functionare a aparaturii cu performante maxime si sa evite aparitia de presiuni mai mari decat cele necesare unor functionari corecte Posturile de reglare accepta montaj al regulatoarelor in paralel intre 1 si 4 regulatoare.factori ce caracterizeaza proprietatile materialelor.Sunt exprimate prin intermediul unor marimi Lcm-limita inferioara de incredere este o marime ce caracterizeaza materialul tevii si prin def reprezinta 97.diametrul exterior specificat care deseneaza numeric dimensiunea comuna a tuturor elementelor componente ale sistemului em-grosimea nominala de perete-reprezinta valoare numerica a grosimii de perete a unei tevi exprimate in milimetrii printr un numar rotunjit apropiat aproximativ egal cu grosimea de fabricatie em-in functie de diametrul nominal ABCD A-factori ce caracterizeaza efectele marimilor fizice timp si temperatura B-factori ce caracterizeaza efectele marimilor mecanice presine interioara si forta interioara D.presiunea maxima de servire definita ca cea mai mare valoare posibila a presiunii de lucru in sistemul de conducte in conditii date. comportarea pe termen lung precum si diferenta proprietatilor de temperatura si cu presiuni diferite Ovalitatea-este diferenta dintre valorile extreme ale diametrelor exterioare maxime si minime ale tevii. Pf.

amplificator.cu ajutorul caruia se poate creea o variatie a presiunii de reper fixate in aval.Intr un sistem de avarii regulat cu o actiune directa ruperea membranei sau a unei parghii face ca orificiul de trecere sa ramana deschis -regulatoare cu actiune indirecta-la mari consumatori oentru debite mari la care forta necesara modificarii orificiului de trecere este modificata de un dispozitiv auxiliar . . numit pilot.in caz de rupere a mebranei sau parghiei sau scaderea presiunii orificiul de trecere se inchide automat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful