NOILE EDUCATII IN GRADINITA

Indiferent de epocă, acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional, în cel demografic, în configuraţia geopolitică a lumii, schimbarea stilului de viaţă etc. La toate acestea omul a trebuit să se adapteze. În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror rezolvare este invitat şi sistemul educativ căruia, alături de ceilalţi factori, îi revine importantul rol de a constitui lumea de mâine, de a consolida o societate mai bună. Apărarea păcii, salvarea mediului, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, promovarea unor noi ordini economice etc. sunt imperativ e ale problemelor lumii contemporane, iar răspunsul sistemelor educative la acestea îl constituie "noile educaţii". O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine: • Evolutiile demografice; • Schimbarile economice; • Schimbarile social-politice; • Mutatiile culturale si progresele stiintifice; • Problematica lumii contemporane (Vaideanu, 1988, citat de Stanciu, 1999). Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea. Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea, adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -; pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si democratia (UNESCO, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de Stanciu, 1999). Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte, citata de Stanciu, 1999): • scoala laborator -; a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii; • scoala-model de intreprindere -; out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta; • scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -; scoala participa la viata cetatii; • scoala indreptata catre tehnologii -; ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii; • scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -; introducerea diferentei. Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan, 2001): • asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente); • introducerea unor noi tipuri de educatii; • asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare; • impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat de

1

Accentul cade pe gandirea lineara. Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare. Incredere crescanda in mijloacele tehnice. Se invata mereu pentru viitor. Prioritatea randamentului. Conditionare birocratica. relatiile dascal-elev sunt de neanlocuit. un proces. evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii. Sens unic al fluxului instructiv-educativ (profesorul emite). a individului care genereaza valorile. 1: Relatia dintre vechea si noua paradigma educationala (dupa Wurz. bazate pe intuitie. Preocupare fata de performantele individului raportate la potentialul propriu. extinderea si diversificarea ofertei de educatie. Completarea cunoasterii teoretice prin experiment si experienta. Principiul egalitarist. o sosire. de cromatica a interioarelor. Accentul este pus pe cunostintele teoretice. elevii si dascalii se privesc ca oameni. • dimensiunea calitativa -. Experienta societatilor dezvoltate. a reusitei Prioritatea sinelui. A invata este un rezultat. • extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului. 1999): • dimensiunea cantitativa -. separarea varstelor. 1999). pe receptivitate fata de conceptele noi. cunostintele nefiind niciodata definitive. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate. nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa. Reciprocitatea invatarii. metode de lucru alternative. Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite. Preocupare fata de norme. Propunerile colectivitatii gasesc sprijin. 1992. 2 . Tabelul nr. Structura ierarhica si autoritara. Accentul cade pe invatarea invatarii permanente. Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu. nu pentru viitor. flexibilitatea si integrarea varstelor. • descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor. Stan. toleranta fata de impartiali. Structura rigida. dezumanizarea invatamantului. Utilizarea strict instrumentala a unor mijloace tehnice adecvate. de aerisire. 2001) . Eticheta este limitata la un rol auxiliar. Structura relativ flexibila. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate. discipline optionale. pe insusirea de informatii. de comoditate fizica.Cucos. calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ. rezistenta fata de propunerile colectivitatii. pe modul accesului la informatii. descriptiv. repartizarea optima a relatiei in teritoriu. • democratizarea relatiei profesor-elev. pe baza unui cadru juridic clar. programa analitica obligatorie. dascalul uman. 1999. a cale fara destinatie. accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare. Salile de clasa se proiecteaza potrivit cu scopul si destinatia lor speciala. Se acorda importanta lumii exterioare. Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale Accentul cade pe continut. Preocuparea pentru ambianta invatarii se extinde asupra conditiilor de iluminat. A invata este o evolutie. citat de Cucos. Se invata pentru prezent. Experienta interioara este considerata factor de coeziune. Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu. analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare . conformismul e recompensat.

relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori. aceste sinteze pot completa demersul infuzional. fizic si intelectual (scolile alternative. ale liberei circulatii. b) module integrate -. presupune efortul tuturor educatorilor in promovarea continuturilor noilor educatii. de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica). transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale.cea mai promitatoare si interesanta modalitate. 6. d) sintezele interdisciplinare (team-teaching) . • Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului. Obiective Educatia cu vocatie internationala Educatia pentru democratie Educatia ecologica Educatia pentru comunicare si mass-media Cunostinte 1. 3 . diseminarea informatiei prin intermediul disciplinelor de invatamant. educatiei ii revin sarcini inedite si dificile. datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social. Principalul avantaj rezida in faptul ca nu este nevoie de modificarea planurilor si programelor scolare. Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex. c) discipline specifice -. • Educatia demografica. prin potentarea noilor educatii: • Educatia pentru pace si cooperare. • Educatie interculturala. proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant. • reconsiderarea statutului intelectualului in societate. • perspectiva educatiei permanente. Stanciu. sau pot constitui activitati didactice de sine statatoare (Stanciu. Se cunosc mai multe modalitati de introducere a “noilor educatii”: a) demersul infuzional -. In conditiile libertatii de expresie. egalitatea popoarelor. • Educatia economica si casnica moderna. • Educatia pentru schimbare si dezvoltare. cateva din noile educatii. non-guvernamentale in organizarea. • Educatia pentru tehnologie si progres. • Educatia cu vocatie internationala (Cucos. • Educatia pentru participare si democratie. actiuni de prevenire. • dispozitive de educatie globala. 1999. 1999). dezvoltarea globala si sectoriala. parintilor. educatia casnica si nutrutionala. • Educatie ecologica. deosebit de avantajoase. organizatiilor sindicale. educatia sanitara moderna. mentinerea pacii. • Educatia nutritionala. Vom analiza succint. • Educatia pentru o noua ordine economica internationala.• dmplicarea mai mare a elevilor. • organizarea unor programe compensatorii. 3. educatia ecologica. in planul de invatamant figureaza educatia pentru democratie si drepturile omului. • masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social.2 Noile educatii Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice. • Educatia pentru timpul liber. ale democratizarii vietii sociale. doar cu titlu de initiere. 1999). singura problema care apare este pregatirea suplimentara speciala de care au nevoie educatorii. • Educatia sanitara moderna. • Educatia pentru comunicare si pentru mass-media. 2.

3. 2. Priceperi 1. 3. a lupta impotriva diferitelor manifestari ale degradarii mediului. a contribui la rezolvarea problemelor comunitatii si tarilor lor. a face propuneri si a da raspunsuri.generalizarea monotoniei. 1. acceptarea pluralismului valoric. 7. 2.4. 2. problematica lumii contemporane. atasament fata de pace si dreptate.discursurilor incoerente. 5. etnii. . 4. 1. 1. interdependenta om-mediu. drepturile si libertatile individului. atitudinea umanista. 1. 5. 1. intelegerea si respectul valorilor si civilizatiei altor natiuni. formele de comunicare: 3.iresponsabilitate fata de cuvantul rostit. 2. cultura ecologica.vulgarizarea limbajului. . 3. 4. Atitudini si valori 1. 4. . stat de drept. particularitati ale diferitelor structuri comunicationale. asumarea vietii personale. sistemul ONU. a initia schimbari. cauze si manifestari ale degradarii mediului. deschidere spirituala si solidaritate internationala. 5. respectarea legilor naturii. ale lumii contemporane. 4. 3. democratia. 3. confruntari contemporane de idei.nereciprocitate. atitudine fata de calitatea diferitelor mesaje. 3. respectarea consimtita a normelor de gestiune a bogatiilor naturale. 2. 6. 2. 1. 2. 4.inflatia verbala. grupale si societale. a se apara impotriva campaniilor de propaganda abuziva. insusirea noilor coduri de comunicare. 6. acumularea vocabularului de baza. responsabila. 3. umanismul. drepturile minoritatilor. 4 . codurile culturale. . 2. capacitatea de a analiza mesajele sub diferite aspecte (codurile tehnice. 6. respect fata de valorile democratice. a-ti argumenta opiniile. constiinta prezentei active in lume. . 1.constiinta neangajarii. arta dialogului. 2. a asculta opiniile altora. protectia unor grupuri si persoane defavorizate (cu nevoi speciale). mediul din perspectiva sistemica. grija fata de mediu. dimensiunea internationala a educatiei.impunerea si promovarea anonimatului. 1. .evitarea ”analfabetismului” ecologic. 2. 5. . a gandi la solutii de perspectiva. 2. 5. cu maxima redundanta. elemente de cultura a noilor mijloace de comunicare. 4. 1. regulile si metodele istorice. respectul de sine si respectul fata de altul. judecata de tip ecologica. 5. simtul datoriei si al raspunderii. evitarea: .

educaţia pentru democraţie etc. lupta pentru afirmarea in practica a drepturilor si libertatilor individuale. 8. calatorii. a efectua schimburi culturale. a se apara de bombardamentul informational. excursii. schimbare şi dezvoltare etc. În acest sens. a initia schimbari. profunzimea si provocarea intrebarilor. protejarea unor grupuri si persoane defavorizate. Competente 1. competente de comunicare in procesul cultural si educativ. 2. capabil de respect faţă de sine. 6. 4. afirmare de sine. capacitatea de a receptiona si prelucra diferite mesaje. cooperare. să se adapteze şi să interpreteze lumea mereu schimbătoare. participare şi democraţie. toleranţă. educaţia sanitară. capacitatea de a se interrelationa cu altii. În educaţie schimbările politice din ultimele decenii au generat o problematică nouă. imaginatie. comportament participativ. 4. 2. autoformarea (prin adancirea cunostintelor. a pornografiei. comunicare şi mass. liber şi deschis spre alte culturi. crearea unei anumite perspective si dezvoltarea unei capacitati de reflectie). să selecteze. libertatea individuala si grupala. a participa la deciziile referitoare la problemele mondiale. luarea deciziilor. 1. 5. forta tacerii. audiovizuale. 2. 6. 3. 5. Modele comportamentale 1. toleranta. respecatrea opiniilor altora. 3. 2. tolerant. grija fata de om si nevoile sale. dar.) a presupus şi îmbunătăţirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalităţi de realizare a obiectivelor propuse. faţă de ceilalţi. 1. legate de diferite actiuni de diminuare a degradarii mediului. axată pe valorile democraţiei şi drepturile fundamentale ale omului: pace şi cooperare. comportament si competenta de cooperare. comportament democratic in relatiile interumane. să gândească critic. lupta impotriva oricarei discriminari. de 5 . 4. 4. 4. 7. 3. mai ales. 3. 1. responsabilitatea. 5. 1. ne-am pus întrebarea: Cum va fi viitorul cetăţean? Ne dorim a avea un comportament activ. participarea activa la viata sociala. economica si culturala. politica.modurile de elaborare si de difuzare etc). Promovarea în educaţia preşcolară a „ noilor educaţii ” (educaţia ecologică. participarte. educaţia pentru timpul liber. a propagandei de diferite nuante realizate prin massmedia. utilizarea rationala si selectia canalelor si calitatii informatiilor transmise prin mass-media. 2. comunicare orala si/sau folosirea altor suporturi (limbaje statice. participarea la vot. solidaritatea. realizarea unei game variate de actiuni pentru mentinerea si ameliorarea echilibrului ecologic.media. 3. 5. 7. figurative). 1. de a fi responsabil. 1. a exprima cu mijloace proprii un mesaj receptionat. 3. civilizat. 4. 6. educaţia rutieră. a invata continuu. 5. 2. evitarea violentei. conservarea patrimoniului cultural universal. 5. spirit critic. conştient de drepturi şi datorii.

Metoda convingerii nu este specifică vârstei preşcolare. să evite prieteniile nesănătoase. psihomotric). „Când cer ajutor”. fără cuvinte jignitoare. în acelaşi timp. Preşcolarul nu are suficient de bine dezvoltată capacitatea de a distinge exemplele pozitive faţă de cele negative şi. la încrederea sa în părerile adulţilor şi exemplele lor. Exerciţiul este metoda prin care se repetă diferite acţiuni. asupra evoluţiei personalităţii acestora. prin explicaţii. În acest sens ajutăm copiii să înţeleagă sensul moral al faptelor. educaţia pentru ştiinţă. Exemplul concret convinge mai repede pentru că el se adresează simţurilor.a evalua corect valorile morale.să dispreţuiască purtările urâte. comunicare. dar şi sentimentelor.Primul aspect al acestei metode îl constituie exemplificarea cerinţelor. demersurile educative se desfăşoară utilizând cele mai eficiente strategii didactice care să contribuie efectiv la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil. Cultivarea unui anumit tip comportamental şi moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Educatoarea se află într-o permanentă căutare a celor mai eficiente căi şi mijloace prin care să contracareze influenţele negative oferite. „ Ştiu să mă port civilizat”. cât şi ceea ce este rău. Astfel. face apel la afectivitatea copilului. educaţia estetică. el imită atât ceea ce este bun. convorbiri. Deducem de aici cât de important este exemplul oferit de educatoare şi ce impact poate avea asupra copilului un comportament duplicitar. . Putem vorbi despre două aspecte: . ea subliniază concordanţa dintre conduita copilului şi normele morale. despre adevăr şi 6 . de educatoare. „ Cine îmi este şi cine nu îmi este prieten” etc. prin urmare. Exemplul oferit de familie. „ Cum trebuie să ne purtăm acasă / la grădiniţă / în vizită”. „ Ştiu să mă joc cu copiii”. Din experienţa acumulată am constatat că fiecare activitate sau joc dispune de multiple valenţe specifice pentru educarea morală şi civică a preşcolarilor. Şi cum societatea contemporană oferă tot mai frecvent exemple negative. în dezvoltarea dimensiunii moral-civice şi sociale a preşcolarilor. în vederea clarificării problemelor apărute şi pentru a păstra o constanţă în conduită. „ Bine sau rău”. educaţia pentru societate. educatoarea creează în faţa copilului o imagine pe care copilul s-o poată imita. cognitiv. Foarte interesant şi absolut necesar este domeniul educaţiei pentru societate care integrează elemente de cultură moral-civică (ce pregăteşte copilul pentru educaţia civică din şcoală. pentru activitatea casnică. încredere şi spirit novator. cooperare. copiilor li se formează reprezentări simple despre bine şi rău. în vederea formării deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită morală. este explicabil de ce munca educatoarelor devine tot mai grea.Al doilea aspect îl constituie modul de influenţare informală a conduitei copilului. de ceilalţi adulţi sau copii constituie un model de urmat. dezvoltându-l. dar şi pentru viaţă) şi educaţia practică şi gospodărească (ce pregăteşte copilul pentru viaţa de familie. normelor pentru a fi înţelese de preşcolari. Forma de învăţare a preşcolarului este imitaţia. O altă metodă ce poate avea efecte favorabile în plan educaţional asupra copiilor preşcolari este convorbirea. Trecerea la o societate bazată pe o reală democraţie presupune schimbări în plan intelectual. La grădiniţă. Metoda aprobării . despre cinste şi necinste. la deschiderea personalităţii umane către angajare. sunt câteva exemple de convorbiri morale desfăşurate cu copiii ce au efecte asupra comportamentului lor. Folosită în mod corect. dar împletită cu exemplul şi exerciţiul poate avea efecte şi la preşcolarii mari. îi învăţăm să se apere singuri de influenţele rele. moral-atitudinal şi acţional. gândirii. Exemplul este metoda cea mai eficientă pentru această vârstă. a aprecierii faptelor bune în faţa copiilor. iar atunci când greşeşte este corectat. la educarea pentru o mai bună convieţuire în grupurile sociale. educaţia psihomotrică. În grădiniţă. Conţinutul învăţământului preşcolar este organizat pe domenii de activitate ce cuprind educarea limbajului.

faţă de cei cu un comportament dezonorant. . Jocul de creaţie. sincer şi nuanţat propriile trăiri afective. saturate afectiv. Prin jocul „Cuvintele care mă fac să sufăr” am urmărit ca preşcolarii: . le educă o anumită responsabilitate. Concluzia este aceea că personajele aderă afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi. prin educarea expresivităţii cu efecte asupra conduitei morale.să ne implicăm în jocurile lor prin introducerea unor conduite negative faţă de care copiii să ia atitudine. expoziţiile. atitudinii pozitive faţă de muncă. Atunci când ei pregătesc cadouri pentru mame. . . comportamentul este corectat. Copiii transpun în jocul lor conduite ale adulţilor. Jocurile de mişcare educă stăpânirea de sine. . 7 . să domine răul. puternici. .să asigurăm un climat psihoemoţional prielnic manifestării. le stimulează dorinţa de a atinge rezultatele bune. cu tact şi eficienţă. Repetarea acţiunii va da naştere hărniciei. să iubească şi să preţuiască natura. Cântecele pe această temă prezintă interes prin modul de interpretare/prezentare a conţinutului tematic. Am propus copiilor jocul „ Ce învăţăm de la personajele din poveşti”. Acest gen de activităţi produc plăcere copiilor. modelaj) şi activităţile practice au interesante valenţe pentru educaţia morală.să luăm atitudine faţă de cei ce încalcă regulile jocului. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător ajută copiii să cunoască şi să respecte fiinţa umană şi vieţuitoarele. . pictură. să-şi însuşească normele morale ale colectivităţii aparţinătoare. mai ales dacă este negativ. vizitarea diferitelor instituţii s-au dovedit utile şi au oferit posibilitatea de a urmări comportarea preşcolarilor în situaţiile date.să controlăm şi să corectăm relaţiile ce apar între copii în cadrul jocului. despre muncă şi lenevie. . să-şi iubească localitatea natală şi ţara. prin anumite conţinuturi abordate. devin sensibili la acţiunile morale.Valenţele educative sunt nelimitate: reprezentările morale sunt clare. li se transmit emoţii şi sentimente. o oportunitate pentru consolidarea unor comportamente moral-civice. Plimbările organizate au constituit un real prilej de a urmări cunoaşterea unor aspecte din viaţa socială. . Copiii îşi doresc să fie viteji.să aprecieze just o greşeală.să orientăm copiii în asumarea rolurilor pentru a nu-şi asuma acelaşi rol. învaţă să se bucure pentru surpriza ce o va face. curajoşi. modul de gândire al copiilor. aşa cum este Făt Frumos. se formează capacitatea empatică faţă de ceilalţi parteneri. realizează aspecte ale educaţiei moral. Activităţile de dezvoltare a limbajului. ale salutului. Activităţile de educaţie estetică (desen.să exprime deschis. se formează trăiri afective puternice şi stabile faţă de normele morale. învaţă să fie mândri de ceea ce realizează. conţin multe elemente semnificative ce unesc domeniul cognitiv de cel afectiv. corectiv. dar şi modul de rezolvare directă a problemelor ivite. să se încadreze într-o disciplină fermă.minciună. minte. vor să-l pedepsească pe cel care înşală.să manifeste receptivitate faţă de trăirile afective ale celor din grup.civice prin însuşirea sintagmelor exprimării politicoase. îi învaţă să trăiască în grup. reprezintă o metodă fundamentală în educaţia preşcolarilor. Toate acestea pot fi realizate în condiţiile în care sunt respectate anumite condiţii: . sub toate aspectele sale. dezvoltă spiritul de disciplină şi echipă. îi disciplinează.să respecte regulile jocului. egoist. este leneş. iar atunci când este necesar e de preferat ca educatoarea să intervină. Vizitele la muzeu. disciplină şi indisciplină. motivele şi sentimentele.să analizeze cuvintele jignitoare .

al celorlalte forme de educaţie – informală şi nonformală. am supus copiii unui chestionar numit de noi „Testul –Acesta sunt eu ”ce cuprinde un număr de 12 întrebări.profesor inv. societate. ci a mă bucura de calitatea înălţării lor”. nu pentru a cântări mai târziu suma cunoştinţelor lor. De aceea doresc să subliniez ideea că cea mai eficientă metodă de lucru cu copilul este cea a consensului educativ aplicată de toţi factorii: grădiniţă. 1. Nu este suficient ca la grădiniţă copilul să fie supus unui bogat lanţ de acţiuni educative ce au în vedere transformarea lui într-o personalitate activă şi creatoare. Mai aveţi timp! Succes! Este grav dacă ai răspuns numai cu nu. iar familia şi societatea să-i ofere reversul.Vizionările şi spectacolele sunt valoroase datorită faptului că apelează la afectivitatea copilului. Respecţi regulile jocului? 12. bulina ruşinii. Ajuţi colegii. părinţii atunci când eşti solicitat? 8. prietenii. a învinşilor.prescolar 8 . Ea vă anunţă că trebuie să vă îndreptaţi. bulina cea veselă. familie. Vei primi bulina neagră. bulina de onoare. ci este şi un rezultat al curriculum-ului ascuns. Saluţi de fiecare dată când vii şi pleci de la cămin? 9. Ai minţit ca să-ţi acoperi o greşeală? 3.EDITURA POLIROM -DIDACTICA MODERNA –IONESCU MIRON AUTOAREA REFERATULUI CONDRAT-ROSCA ILDICO. Ca să reuşeşti schimbă comportamentul! Sigur vei reuşi! Constatăm din cele relatate că educaţia moral-civică nu se realizează numai în cadrul formal al grădiniţei.CUCOS. Mulţumeşti atunci când primeşti ceva ori eşti ajutat? 5. cea tristă. Poţi să ierţi atunci când te-a supărat cineva? INTERPRETARE: La răspunsul afirmativ vei primi o bulină roşie. producând impresii puternice asupra copiilor. atunci bulina ta va fi o bulină şi veselă şi tristă. Dacă toate răspunsurile au bulina roşie. o conştientizare a acelor comportamente negative. atunci vei primi şi tu bulina roşie. dar şi pentru o mai bună cunoaştere. Păstrezi ordinea şi liniştea în timpul activităţilor? 11. În vederea evaluării comportamentelor copiilor. iar pentru cel negativ vei primi o bulină neagră. Eşti un copil ascultător? 2. Te porţi frumos cu prietenii şi colegii? 7. de culoare violet. Felicitări! Dacă ai răspuns şi da şi nu. Îţi loveşti partenerii când vrei o jucărie sau în timpul jocului? 10. BIBLIOGRAFIE-PSIHOPEDAGOGIE –CTIN. În încheiere doresc să reamintesc un gând al lui Antoine de Sain-Exupery: „V-am încredinţat educaţia copiilor mei. Îţi ceri scuze ori de câte ori ai greşit? 6. Ai curajul de a-ţi spune mereu gândurile şi ideile? 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful