NOILE EDUCATII IN GRADINITA

Indiferent de epocă, acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional, în cel demografic, în configuraţia geopolitică a lumii, schimbarea stilului de viaţă etc. La toate acestea omul a trebuit să se adapteze. În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror rezolvare este invitat şi sistemul educativ căruia, alături de ceilalţi factori, îi revine importantul rol de a constitui lumea de mâine, de a consolida o societate mai bună. Apărarea păcii, salvarea mediului, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, promovarea unor noi ordini economice etc. sunt imperativ e ale problemelor lumii contemporane, iar răspunsul sistemelor educative la acestea îl constituie "noile educaţii". O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine: • Evolutiile demografice; • Schimbarile economice; • Schimbarile social-politice; • Mutatiile culturale si progresele stiintifice; • Problematica lumii contemporane (Vaideanu, 1988, citat de Stanciu, 1999). Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea. Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea, adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -; pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si democratia (UNESCO, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de Stanciu, 1999). Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte, citata de Stanciu, 1999): • scoala laborator -; a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii; • scoala-model de intreprindere -; out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta; • scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -; scoala participa la viata cetatii; • scoala indreptata catre tehnologii -; ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii; • scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -; introducerea diferentei. Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan, 2001): • asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente); • introducerea unor noi tipuri de educatii; • asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare; • impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat de

1

Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare. Tabelul nr. Accentul este pus pe cunostintele teoretice. a cale fara destinatie. Structura ierarhica si autoritara. Eticheta este limitata la un rol auxiliar. dezumanizarea invatamantului. metode de lucru alternative. descriptiv. • extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului. A invata este o evolutie. pe baza unui cadru juridic clar.Cucos. 1999). Principiul egalitarist. 1999): • dimensiunea cantitativa -. Preocuparea pentru ambianta invatarii se extinde asupra conditiilor de iluminat. pe modul accesului la informatii. Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu. citat de Cucos. 2 . conformismul e recompensat. a reusitei Prioritatea sinelui. Accentul cade pe invatarea invatarii permanente. a individului care genereaza valorile. Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale Accentul cade pe continut. • dimensiunea calitativa -. accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare. Se acorda importanta lumii exterioare. flexibilitatea si integrarea varstelor. calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ. separarea varstelor. • democratizarea relatiei profesor-elev. pe insusirea de informatii. Experienta societatilor dezvoltate. un proces. A invata este un rezultat. Structura rigida. Stan. Preocupare fata de performantele individului raportate la potentialul propriu. • descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor. pe receptivitate fata de conceptele noi. nu pentru viitor. evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii. extinderea si diversificarea ofertei de educatie. Completarea cunoasterii teoretice prin experiment si experienta. Sens unic al fluxului instructiv-educativ (profesorul emite). Accentul cade pe gandirea lineara. Incredere crescanda in mijloacele tehnice. Experienta interioara este considerata factor de coeziune. analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare . Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate. de cromatica a interioarelor. toleranta fata de impartiali. Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu. Propunerile colectivitatii gasesc sprijin. 1: Relatia dintre vechea si noua paradigma educationala (dupa Wurz. Salile de clasa se proiecteaza potrivit cu scopul si destinatia lor speciala. Conditionare birocratica. Preocupare fata de norme. relatiile dascal-elev sunt de neanlocuit. 1999. 2001) . discipline optionale. Reciprocitatea invatarii. elevii si dascalii se privesc ca oameni. o sosire. cunostintele nefiind niciodata definitive. rezistenta fata de propunerile colectivitatii. bazate pe intuitie. Utilizarea strict instrumentala a unor mijloace tehnice adecvate. repartizarea optima a relatiei in teritoriu. programa analitica obligatorie. Se invata pentru prezent. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate. de comoditate fizica. Structura relativ flexibila. Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite. Prioritatea randamentului. nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa. 1992. dascalul uman. Se invata mereu pentru viitor. de aerisire.

3. • Educatia pentru timpul liber. Principalul avantaj rezida in faptul ca nu este nevoie de modificarea planurilor si programelor scolare. • dispozitive de educatie globala. sau pot constitui activitati didactice de sine statatoare (Stanciu. 1999). In conditiile libertatii de expresie. transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale. cateva din noile educatii. d) sintezele interdisciplinare (team-teaching) . organizatiilor sindicale. • Educatia pentru comunicare si pentru mass-media. deosebit de avantajoase. prin potentarea noilor educatii: • Educatia pentru pace si cooperare. • Educatia sanitara moderna. Obiective Educatia cu vocatie internationala Educatia pentru democratie Educatia ecologica Educatia pentru comunicare si mass-media Cunostinte 1. diseminarea informatiei prin intermediul disciplinelor de invatamant. relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori. datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social. 3 . educatia casnica si nutrutionala. • Educatie ecologica. Stanciu. Se cunosc mai multe modalitati de introducere a “noilor educatii”: a) demersul infuzional -. in planul de invatamant figureaza educatia pentru democratie si drepturile omului. • Educatia demografica. egalitatea popoarelor. dezvoltarea globala si sectoriala. • organizarea unor programe compensatorii. singura problema care apare este pregatirea suplimentara speciala de care au nevoie educatorii. • Educatia cu vocatie internationala (Cucos. parintilor. ale democratizarii vietii sociale. • Educatia pentru o noua ordine economica internationala. • Educatia nutritionala. educatia ecologica. • Educatia pentru tehnologie si progres. aceste sinteze pot completa demersul infuzional. 1999).cea mai promitatoare si interesanta modalitate. b) module integrate -.2 Noile educatii Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice. • Educatia pentru schimbare si dezvoltare. ale liberei circulatii. actiuni de prevenire. 2. • masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social. educatia sanitara moderna.• dmplicarea mai mare a elevilor. 6. Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex. • Educatia pentru participare si democratie. c) discipline specifice -. • Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului. fizic si intelectual (scolile alternative. • Educatia economica si casnica moderna. de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica). • perspectiva educatiei permanente. Vom analiza succint. 1999. non-guvernamentale in organizarea. proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant. mentinerea pacii. • Educatie interculturala. educatiei ii revin sarcini inedite si dificile. doar cu titlu de initiere. presupune efortul tuturor educatorilor in promovarea continuturilor noilor educatii. • reconsiderarea statutului intelectualului in societate.

1. responsabila. cauze si manifestari ale degradarii mediului. dimensiunea internationala a educatiei. 4. sistemul ONU. 2. acceptarea pluralismului valoric. 3. . 1. a contribui la rezolvarea problemelor comunitatii si tarilor lor. atitudinea umanista. respectarea legilor naturii. evitarea: . 1. problematica lumii contemporane. deschidere spirituala si solidaritate internationala.constiinta neangajarii. particularitati ale diferitelor structuri comunicationale. 1. regulile si metodele istorice. a-ti argumenta opiniile. 4 . atasament fata de pace si dreptate.nereciprocitate.inflatia verbala. grija fata de mediu. respectarea consimtita a normelor de gestiune a bogatiilor naturale. simtul datoriei si al raspunderii. respectul de sine si respectul fata de altul. 3. 4. 3.generalizarea monotoniei. 1. 3. a gandi la solutii de perspectiva. 1. 5. a face propuneri si a da raspunsuri. cu maxima redundanta. 2.4. Atitudini si valori 1. arta dialogului. confruntari contemporane de idei. . democratia. 4. atitudine fata de calitatea diferitelor mesaje. etnii. interdependenta om-mediu. constiinta prezentei active in lume. grupale si societale. a initia schimbari. mediul din perspectiva sistemica. 5. elemente de cultura a noilor mijloace de comunicare. 1. 5. codurile culturale. . 5. 5. 6. 2. acumularea vocabularului de baza. 2. insusirea noilor coduri de comunicare. 2. . Priceperi 1. 2.impunerea si promovarea anonimatului.discursurilor incoerente.iresponsabilitate fata de cuvantul rostit. ale lumii contemporane. 4. protectia unor grupuri si persoane defavorizate (cu nevoi speciale). cultura ecologica. 4. 2. respect fata de valorile democratice. judecata de tip ecologica. a asculta opiniile altora. 6. 1. 3. intelegerea si respectul valorilor si civilizatiei altor natiuni. 6. stat de drept. a lupta impotriva diferitelor manifestari ale degradarii mediului. 2. 3. 2.evitarea ”analfabetismului” ecologic. capacitatea de a analiza mesajele sub diferite aspecte (codurile tehnice. drepturile minoritatilor. . formele de comunicare: 3. 3.vulgarizarea limbajului. umanismul. . 5. . asumarea vietii personale. 4. 2. 2. 1. 7. drepturile si libertatile individului. a se apara impotriva campaniilor de propaganda abuziva.

responsabilitatea. tolerant. 1. 1. toleranţă. toleranta. evitarea violentei. 2. comunicare şi mass. de 5 . calatorii. a participa la deciziile referitoare la problemele mondiale. 6. a propagandei de diferite nuante realizate prin massmedia. 3. să gândească critic. 1. a initia schimbari. protejarea unor grupuri si persoane defavorizate. faţă de ceilalţi. politica. realizarea unei game variate de actiuni pentru mentinerea si ameliorarea echilibrului ecologic. 1. 5. 3.) a presupus şi îmbunătăţirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalităţi de realizare a obiectivelor propuse. 7. să selecteze. forta tacerii. mai ales. Competente 1. spirit critic. 5. afirmare de sine. lupta pentru afirmarea in practica a drepturilor si libertatilor individuale. educaţia rutieră. 5. participarea activa la viata sociala. autoformarea (prin adancirea cunostintelor. grija fata de om si nevoile sale. a efectua schimburi culturale. economica si culturala. În educaţie schimbările politice din ultimele decenii au generat o problematică nouă. figurative). 7. 1. ne-am pus întrebarea: Cum va fi viitorul cetăţean? Ne dorim a avea un comportament activ. 2. participarea la vot. comportament democratic in relatiile interumane. educaţia pentru democraţie etc. 2. schimbare şi dezvoltare etc. 2. 5. lupta impotriva oricarei discriminari. profunzimea si provocarea intrebarilor. comportament si competenta de cooperare. imaginatie. 3. 5. 6. 3. 3. capabil de respect faţă de sine. 2. 4. 4. luarea deciziilor. 4. dar. Modele comportamentale 1. 1. utilizarea rationala si selectia canalelor si calitatii informatiilor transmise prin mass-media. să se adapteze şi să interpreteze lumea mereu schimbătoare. de a fi responsabil. liber şi deschis spre alte culturi. excursii. 8. libertatea individuala si grupala. 4.media. a exprima cu mijloace proprii un mesaj receptionat. conservarea patrimoniului cultural universal. educaţia sanitară. Promovarea în educaţia preşcolară a „ noilor educaţii ” (educaţia ecologică. a invata continuu. respecatrea opiniilor altora. a se apara de bombardamentul informational. 4. cooperare. educaţia pentru timpul liber. solidaritatea.modurile de elaborare si de difuzare etc). 6. participare şi democraţie. comunicare orala si/sau folosirea altor suporturi (limbaje statice. capacitatea de a receptiona si prelucra diferite mesaje. crearea unei anumite perspective si dezvoltarea unei capacitati de reflectie). axată pe valorile democraţiei şi drepturile fundamentale ale omului: pace şi cooperare. competente de comunicare in procesul cultural si educativ. conştient de drepturi şi datorii. 3. 4. legate de diferite actiuni de diminuare a degradarii mediului. audiovizuale. a pornografiei. civilizat. 2. 5. comportament participativ. capacitatea de a se interrelationa cu altii. participarte. În acest sens.

Educatoarea se află într-o permanentă căutare a celor mai eficiente căi şi mijloace prin care să contracareze influenţele negative oferite. Trecerea la o societate bazată pe o reală democraţie presupune schimbări în plan intelectual. despre cinste şi necinste. în vederea formării deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită morală. normelor pentru a fi înţelese de preşcolari. Folosită în mod corect. prin urmare. Exerciţiul este metoda prin care se repetă diferite acţiuni. fără cuvinte jignitoare. . Exemplul este metoda cea mai eficientă pentru această vârstă. încredere şi spirit novator. educaţia psihomotrică. în acelaşi timp. face apel la afectivitatea copilului. cognitiv. Astfel. la educarea pentru o mai bună convieţuire în grupurile sociale. la deschiderea personalităţii umane către angajare. este explicabil de ce munca educatoarelor devine tot mai grea. iar atunci când greşeşte este corectat. În grădiniţă. Metoda aprobării . Foarte interesant şi absolut necesar este domeniul educaţiei pentru societate care integrează elemente de cultură moral-civică (ce pregăteşte copilul pentru educaţia civică din şcoală.Al doilea aspect îl constituie modul de influenţare informală a conduitei copilului. ea subliniază concordanţa dintre conduita copilului şi normele morale. să evite prieteniile nesănătoase. Forma de învăţare a preşcolarului este imitaţia. educaţia pentru societate. prin explicaţii. gândirii. îi învăţăm să se apere singuri de influenţele rele. Conţinutul învăţământului preşcolar este organizat pe domenii de activitate ce cuprind educarea limbajului. despre adevăr şi 6 . dar şi pentru viaţă) şi educaţia practică şi gospodărească (ce pregăteşte copilul pentru viaţa de familie. educaţia estetică. Din experienţa acumulată am constatat că fiecare activitate sau joc dispune de multiple valenţe specifice pentru educarea morală şi civică a preşcolarilor. de educatoare. în vederea clarificării problemelor apărute şi pentru a păstra o constanţă în conduită. Exemplul oferit de familie. „ Cum trebuie să ne purtăm acasă / la grădiniţă / în vizită”. cât şi ceea ce este rău. demersurile educative se desfăşoară utilizând cele mai eficiente strategii didactice care să contribuie efectiv la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil. comunicare. dar împletită cu exemplul şi exerciţiul poate avea efecte şi la preşcolarii mari. asupra evoluţiei personalităţii acestora. cooperare. Metoda convingerii nu este specifică vârstei preşcolare. psihomotric). de ceilalţi adulţi sau copii constituie un model de urmat. Exemplul concret convinge mai repede pentru că el se adresează simţurilor. „ Cine îmi este şi cine nu îmi este prieten” etc.Primul aspect al acestei metode îl constituie exemplificarea cerinţelor. convorbiri. La grădiniţă. educaţia pentru ştiinţă. educatoarea creează în faţa copilului o imagine pe care copilul s-o poată imita. el imită atât ceea ce este bun. pentru activitatea casnică. moral-atitudinal şi acţional. dar şi sentimentelor. Cultivarea unui anumit tip comportamental şi moral se realizează începând cu primele contacte sociale. „ Bine sau rău”. Preşcolarul nu are suficient de bine dezvoltată capacitatea de a distinge exemplele pozitive faţă de cele negative şi. a aprecierii faptelor bune în faţa copiilor.să dispreţuiască purtările urâte. Putem vorbi despre două aspecte: . Şi cum societatea contemporană oferă tot mai frecvent exemple negative. dezvoltându-l.a evalua corect valorile morale. „ Ştiu să mă joc cu copiii”. la încrederea sa în părerile adulţilor şi exemplele lor. sunt câteva exemple de convorbiri morale desfăşurate cu copiii ce au efecte asupra comportamentului lor. în dezvoltarea dimensiunii moral-civice şi sociale a preşcolarilor. copiilor li se formează reprezentări simple despre bine şi rău. În acest sens ajutăm copiii să înţeleagă sensul moral al faptelor. Deducem de aici cât de important este exemplul oferit de educatoare şi ce impact poate avea asupra copilului un comportament duplicitar. „ Ştiu să mă port civilizat”. O altă metodă ce poate avea efecte favorabile în plan educaţional asupra copiilor preşcolari este convorbirea. „Când cer ajutor”.

. dar şi modul de rezolvare directă a problemelor ivite. sincer şi nuanţat propriile trăiri afective. corectiv. cu tact şi eficienţă. li se transmit emoţii şi sentimente.să asigurăm un climat psihoemoţional prielnic manifestării. să-şi iubească localitatea natală şi ţara. atitudinii pozitive faţă de muncă. se formează trăiri afective puternice şi stabile faţă de normele morale. curajoşi. prin anumite conţinuturi abordate. . Acest gen de activităţi produc plăcere copiilor.să analizeze cuvintele jignitoare . vor să-l pedepsească pe cel care înşală.să exprime deschis. Copiii îşi doresc să fie viteji.civice prin însuşirea sintagmelor exprimării politicoase. puternici. îi disciplinează. învaţă să fie mândri de ceea ce realizează. Jocul de creaţie. Repetarea acţiunii va da naştere hărniciei. sub toate aspectele sale. disciplină şi indisciplină. realizează aspecte ale educaţiei moral. Cântecele pe această temă prezintă interes prin modul de interpretare/prezentare a conţinutului tematic. minte. Vizitele la muzeu. motivele şi sentimentele. le stimulează dorinţa de a atinge rezultatele bune. mai ales dacă este negativ. o oportunitate pentru consolidarea unor comportamente moral-civice. aşa cum este Făt Frumos. ale salutului. Toate acestea pot fi realizate în condiţiile în care sunt respectate anumite condiţii: .să luăm atitudine faţă de cei ce încalcă regulile jocului. faţă de cei cu un comportament dezonorant. Jocurile de mişcare educă stăpânirea de sine. modul de gândire al copiilor. îi învaţă să trăiască în grup. . .să orientăm copiii în asumarea rolurilor pentru a nu-şi asuma acelaşi rol. să domine răul. devin sensibili la acţiunile morale.să ne implicăm în jocurile lor prin introducerea unor conduite negative faţă de care copiii să ia atitudine. Plimbările organizate au constituit un real prilej de a urmări cunoaşterea unor aspecte din viaţa socială. este leneş. Copiii transpun în jocul lor conduite ale adulţilor. reprezintă o metodă fundamentală în educaţia preşcolarilor. modelaj) şi activităţile practice au interesante valenţe pentru educaţia morală.Valenţele educative sunt nelimitate: reprezentările morale sunt clare. Activităţile de educaţie estetică (desen. să iubească şi să preţuiască natura. Am propus copiilor jocul „ Ce învăţăm de la personajele din poveşti”. vizitarea diferitelor instituţii s-au dovedit utile şi au oferit posibilitatea de a urmări comportarea preşcolarilor în situaţiile date. comportamentul este corectat.să manifeste receptivitate faţă de trăirile afective ale celor din grup. . le educă o anumită responsabilitate. Activităţile de dezvoltare a limbajului.să respecte regulile jocului. . Atunci când ei pregătesc cadouri pentru mame. să-şi însuşească normele morale ale colectivităţii aparţinătoare. învaţă să se bucure pentru surpriza ce o va face. prin educarea expresivităţii cu efecte asupra conduitei morale. . . se formează capacitatea empatică faţă de ceilalţi parteneri. saturate afectiv. 7 . dezvoltă spiritul de disciplină şi echipă.minciună. egoist. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător ajută copiii să cunoască şi să respecte fiinţa umană şi vieţuitoarele. pictură. iar atunci când este necesar e de preferat ca educatoarea să intervină.să controlăm şi să corectăm relaţiile ce apar între copii în cadrul jocului. expoziţiile. despre muncă şi lenevie. conţin multe elemente semnificative ce unesc domeniul cognitiv de cel afectiv. să se încadreze într-o disciplină fermă.să aprecieze just o greşeală. Concluzia este aceea că personajele aderă afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi. Prin jocul „Cuvintele care mă fac să sufăr” am urmărit ca preşcolarii: .

Ai minţit ca să-ţi acoperi o greşeală? 3. cea tristă. Poţi să ierţi atunci când te-a supărat cineva? INTERPRETARE: La răspunsul afirmativ vei primi o bulină roşie. atunci vei primi şi tu bulina roşie. iar pentru cel negativ vei primi o bulină neagră. Ea vă anunţă că trebuie să vă îndreptaţi. Mai aveţi timp! Succes! Este grav dacă ai răspuns numai cu nu. atunci bulina ta va fi o bulină şi veselă şi tristă. bulina ruşinii. Nu este suficient ca la grădiniţă copilul să fie supus unui bogat lanţ de acţiuni educative ce au în vedere transformarea lui într-o personalitate activă şi creatoare. am supus copiii unui chestionar numit de noi „Testul –Acesta sunt eu ”ce cuprinde un număr de 12 întrebări. al celorlalte forme de educaţie – informală şi nonformală. 1. a învinşilor. prietenii. Vei primi bulina neagră.prescolar 8 . De aceea doresc să subliniez ideea că cea mai eficientă metodă de lucru cu copilul este cea a consensului educativ aplicată de toţi factorii: grădiniţă. producând impresii puternice asupra copiilor. iar familia şi societatea să-i ofere reversul. părinţii atunci când eşti solicitat? 8. bulina de onoare. Îţi loveşti partenerii când vrei o jucărie sau în timpul jocului? 10. de culoare violet. o conştientizare a acelor comportamente negative. societate. dar şi pentru o mai bună cunoaştere. familie. Ai curajul de a-ţi spune mereu gândurile şi ideile? 4. ci este şi un rezultat al curriculum-ului ascuns. Dacă toate răspunsurile au bulina roşie. Te porţi frumos cu prietenii şi colegii? 7. nu pentru a cântări mai târziu suma cunoştinţelor lor. Respecţi regulile jocului? 12. BIBLIOGRAFIE-PSIHOPEDAGOGIE –CTIN. Eşti un copil ascultător? 2. Mulţumeşti atunci când primeşti ceva ori eşti ajutat? 5. Păstrezi ordinea şi liniştea în timpul activităţilor? 11.profesor inv. În vederea evaluării comportamentelor copiilor. Ca să reuşeşti schimbă comportamentul! Sigur vei reuşi! Constatăm din cele relatate că educaţia moral-civică nu se realizează numai în cadrul formal al grădiniţei. Îţi ceri scuze ori de câte ori ai greşit? 6.Vizionările şi spectacolele sunt valoroase datorită faptului că apelează la afectivitatea copilului.EDITURA POLIROM -DIDACTICA MODERNA –IONESCU MIRON AUTOAREA REFERATULUI CONDRAT-ROSCA ILDICO. bulina cea veselă. Felicitări! Dacă ai răspuns şi da şi nu. Ajuţi colegii.CUCOS. ci a mă bucura de calitatea înălţării lor”. Saluţi de fiecare dată când vii şi pleci de la cămin? 9. În încheiere doresc să reamintesc un gând al lui Antoine de Sain-Exupery: „V-am încredinţat educaţia copiilor mei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful