UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE G EOG RAFIE SI G EOLOG IE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE DOMENIUL GEOGRAFIA MEDIULUI

IMPACTUL SISTEMIC AL ACTIVITATII DE PREPARARE A SUBSTANTELOR MINERALE UTILE ÎN JUDETUL SUCEAVA
Rezumatul tezei de doctorat

Conducator stiintific Prof. univ. dr. em. Irina Ungureanu

Doctorand ing. Anca Ionce

Iasi 2010

1

CUPRINS p. Partea I. Introducere. Cadru l na tural si cont extul social - economic al extractiei si preparari i substantelor minerale utile 1. 2.

Introducere. Motivatia studiului...............................................................................................
Cadrul natura l al judetului Suceava ........................................................................................

2 3

Partea a II-a. Activitatile d e extractie, preparare, va lorificare a subst antelor minerale utile si impactul lor sistemic 1. Minereurile neferoase/feroase. Activitati de extractie si preparare . Efecte sistemice 1.1. Ac tivitati de extractie si preparare a minereurilor neferoase/feroase...................... 1.2.Efecte sistemice ale activ itatii de preparare a minereurilor neferoase 1.2.1.Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului ............................ 1.2.2.Impactu l poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice.......... 1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane.................................... 1.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al poluantilor......... 2. Minereurile nemetalifere. Acti vitati de extractie si preparare. Efecte sistemice 2.1.Acti vitati de extractie si preparare a minereurilor nemetalifere ................................. 2.2.Efect e sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase 2.2.1. Impact ul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului.............................. 2.2.2. Impact ul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice............ 2.2.3. Impact ul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ..................................... 2.2.4.Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al po luantilor.......... Partea a III -a. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale u tile 1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului....................... 2. Cuantificarea nivelului de poluare. Evaluarea impacturilor specifice .................................... 3. Calitatea actuala a mediului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minera le utile din judetul Suceava ............................................................................................................... 4. Reducerea impactului sistemic, reabilitari ecologice 4.1. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile .............................................................................................................................................. 4.2. For me actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereu lui complex, a minereului de mangan, a sulfului, a sarii geme, a baritinei.............. 4.3. Masuri st rict necesare pe termen scurt, medi u si lung de limitare a impactului acti vitatilor de preparare a substantelor minerale utile....................................... 4.4. Re abilitarea ecologica a areal elor degradate prin activitati miniere în judetul Suceava.............................................................................................................. Concluzii generale ........................................................................................................................... Bibliogra fie selectiva ...................................................................................................................... . 28 29 36 21 22 25 26 27 10 11 17 19 20

43 45 45 47 49 61

2

Partea I. Introducere. Cadrul natural si contextul socio- economic al extractiei si prepararii substantelor minerale utile 1.Introducere. Motivatia studiului Ce le doua categorii de resurse naturale care abunda- una regenerabila, padurile si una neregenerabila, mine rala, au dus - firesc- la dezvoltarea preponderenta în judetul Suceava a doua ramuri de activitate: cea de exploa tare si prelucrare a masei lemnoase si cea de exploatare- preparare a substan telor minerale utile. Ca în toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse minerale, o seama de probleme de mediu au aparu t si se res imt mai mult sau mai putin acut: degradarea peisajelor naturale, poluarea apei si aerului, impact negativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice, a sanatatii populatiei, precum si efecte de natura socio- economica . Cu motivatia analizei acest or probleme a fost realizata si lucrarea de fata. Ea se întemeiaza pe observatiile si datele adunate în cei sapte ani de activitate în industria miniera din judetul Suceava si în cei 17 ani de activitate în domeniul protectiei mediulu i, în care m-am ocupat preponderent de impa ctul multiplu produs de activitatile min iere. Cunoasterea detaliata a acestora, de la prospectiuni pâna la reab ilitari si în special a prepararii substantelor minerale utile, mi-a permis sa identific principalele lor caracteristici si forme generatoare de r isc sever pentru mediul natural si pen tru sanatatea uma na. Cun oscând capacitatea de impact complex a secventei preparare din valorificarea substantelor minerale utile, analiza care a reprezentat obiectivul principal al luc rarii noas tre sa oprit asupra uzinelor de preparare Tarnita (minereu complex si bar ita), Fundu Moldovei (minereu complex), Iacoben i (minereu de man gan), Calimani(sulf), Pârtestii de Jos (sare gema). În ceea ce priveste documentarea adaugata sau precedând observatiile si studiile personale directe, lucrarea se bazeaza pe consultarea unui volum mare de studii si cercetari efect uate de -a lungul timpului, pub licate în format scris sau electronic sau existen te în arhivele diferitelor institutii. În evaluarea impactului sistemic al ac tivitatii de prep arare a substantelor minerale ut ile din judetul Suceava, pentru acuratetea rezu ltatelor, nu am f olosit analizele p roprii ale operatorilor minieri ci rezultatele provenind din trei surse fiabile: Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava, Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si SC GEOMOLD SA Câmpulung Moldoven esc (care m-a sprijinit înde osebi în analizarea probelor prelevate pen tru evaluarea poluarii solului la Uzina de Preparare Tarnita), care au efectuat sistematic analize ale apei, aerului si solului. De asemenea, în analiza evolutiei calitatii factorilor de mediu, (pentru comparatie si completari de serii de informatii) am utilizat si rezultatele unor institute de specialitate care s -au axat doar pe unele elemente si au vizat perioade scurte de timp. Concluzi ile lucrarii au la baza evaluarile impa ctului asupra unor factori de med iu efectuate de catre institute de specialitate, completate însa cu studiul propriu asupra unor segmente insuficient acoperite- calitatea solului în arealul de influenta a l activitatii Uzinei de Preparare Tarnita, drenajul acid al rocilor la depozitele de steril uzina l, evaluarea riscului pent ru iazurile de decantare precum si observatiile directe de-a lungul celor peste 20 de a ni de implicare ca geolog, inspector de mediu, con silier pe probleme de protectia solului, subsolului si refacerea ecosistemelor în problema tica de mediu generata de indus tria miniera . Pentru accesul neconditionat la informatia solicitata si pe ntru sprijinul acordat în analizarea probelor necesare evaluarii calitatii apei si solului în siturile miniere cu activitate sistata, multumesc în mod deosebit structurilor de conducere ale Agentiei pentru Protectia Med iului Suceav a, Sectorului de Gospodarire a Apelor Suceava, precum si SC GEOMOLD SA Câ mpulung Moldovenesc. Îmi exp rim întreaga gratitudine fata de persoanele c are m-au s prijinit si sfatuit, care mi-au oferit suportul moral de a finaliza aceasta lucrare, care m-au îndrumat în momentele dificiledoamnei profesor univ. em. dr. Irina Ungureanu conducatorul acestei lucrari, sub a carei 3

care este alcatuita.atenta îndrumare am reusit sa orientez. fiind consolidata în Proterozoicul Mediu. Figura nr. la nord de o portiune din granita tarii iar la sud de catre Depresiunea Bârladului. mezozoice. Un prim ansamb lu îl co nstituie domeniul consolidat. ea reprezinta continuarea spre vest a Platformei est. la vest de Muntii Car patii Orientali. structurez si sintetizez rezultatele muncii mele din ultimii douazeci de ani. ?Zona de orogen. domnu lui ing. În arhitectura actua la a Orogenului carpatic se disting mai multe zone de structuri care de fapt corespund unor etape structogenetice bine definite din evolutia acestui segment montan. zona molasei pericarpatice. Acestora li se adauga zona vulcanitelor neogene si depresiunile intramontane. care corespunde marginii active a placii continentale euro –asiatice si inc lude arii cutate în Orogeneza Alpina.dr. 2.2004). Flor in Florea. neozoice si cuaternare (V. De asemenea. Mutihac et al. zona flisulu i.. Platforma Moldoveneasca este cea mai veche unitat e de platforma. J. Începând de la vest la est se delimitea za: zona cristalino-mezozoica. 4 .europene. Ce l de-al doilea ansamblu îl constituie domeniul alpin. ad ica regiuni care si-au încheiat evolutia de arii labile înainte de începutul Mezo zoicului. Din punct de vedere geologic. ce suporta depozite paleozo ice. as dori s a îi multumesc domnului ing. Cadrul natural al judetului Suceava Substratul geologic al judetului Suceava se încadreaza în doua ansambluri geostructurale majore (figura 1). dec i nu au mai fost afectate de cutarile Orogenezei Alpine.1 Harta geologica a zonei (dupa Harta geologica 1:1000000 a Institutului de Geologie si Geofizica(b) ( 1978) ?Delimitata la est de râul Prut. Morosanu pentru spijinul în reprezentarea grafica a rezultatelor analizelor efect uate. dintr -un soclu cristalin rigid pe neplenizat.

în urma unor reactii chimice între gazele vulcan ice emanate si apele subterane ce au circulat p rin depozitele afânate . Importanta pentru procesele de emisie.preparare a substantelor minerale utile. Zacamintele de man gan din judetul Suceava sunt localizate în cuartitele negre din baza unitatii epimetamorfice. Manaila. prin defrisari masive. Concomitent. Cristea. diguri. din emanatii reci de gaze .est. este distributia în altitudine a valorilor temperaturii aerului . 5 . etc.Depresiunea Dornelor. administrative. extinderi ale intravilanului localitatilor. Nepomuceni. Pârâul Lesu. locuinte.Pârâul Câinelui. la Cacica. care det ermina anumite tipuri de stratificare termica a atmosferei. voita sau involuntara. Mihaila. cuartite ce formeaza un orizont reper în Cristalinul Car patilor Orientali. depresionara.vestic. Bud ui. Con sideram ca. se gaseste un important zacamânt de sare gema.Al. iar vitezele cele mai mari le au tot vânturile dominante (D.În cristalinul Carpatilor Orientali. destelen iri. Daca în general distributia pe verticala a temperaturii aerului este normala (valorile de temperatura scad odata cu altitudine a.Pârâul Ursului. V. cladiri industriale. sunt cantonate mineralizatiile de sulfuri polimetalice singenetice exploatate în perimetrele miniere : Lesu Ursului. 2006). valea Moldovei. Ciocanesti (Tolovan. de vârsta badeniana. Acu mularile de sulf nativ (exploatate si preparate în instalatiile construite in situ) din masivul vulcanic Calimani s-au format dupa încheierea eruptiilor de lave. Argestrut. Ampla desfasurare pe verticala a reliefului jude tului explica variab ilitatea manifestarilor climatice. situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati economice. excavari subterane. Saru Dornei ( Dealu Rusului). directiile predominante ale vântului sunt conforme cu orientarea respectivelor forme de relief. p ropagarea acestora urmarind cu prioritate directia vâ ntului. dar si o actiune indirecta de transformare. În zona de molasa. depozitarea deseurilor la suprafata sau în spatii subterane). în comuna Dorna Arini) si sunt preparate la UP Iacobeni. a rocilor din respectivele areale. î n judetul Su ceava . Activitatile de exploatare a minereurilor corelate cu cele de preparare. s-a exercitat o actiune directa de eroziune. Clima.vest sunt cele mai frecvente în zona de podis. Oita).în masivul Calimani. În aria montana joasa. s i prelucrate la uzine le de preparare de la Tarnita si Fundu Moldovei. în zonele depresionare.frecventa si durata inversiunilor ter mice accentueaza caracterul po luator al no xelor provenite din activitatea de exploatare. Pozitia judetului Suceava între 47 0. Holdita. Tanasa. la viteze mai mar i de 3 m/s atingând capacitatea sa maxima depolua toare. Capraria). amenajari ale bazinelor hidrografice . ca proces geologic. Prin desfasurarea activitatilor miniere. Contrastele climatice temporale si spatiale sunt accentuate de o dina mica atmosferica foarte activa si de interven tia factorului uman în mediul natural. sedimen tare si c onsum de masa geologica. Mestecanis. v ântul contribuie si la dispersia noxelor. transport. în care ultimele doua secole au adus modificar i profunde ale caracteristicilor suprafetei active. I. fapt ce favorizeaza dispersia poluantilor în zonele de emisie). în evaluarea impaculu i ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava importanta este si analiza succinta a fenomenului de alterare. Alunis si pre lucrate la UP Tarnita. Tot aici sunt cantonate si zacamintele de baritina exploatate în sectoarele miniere Ostra. În zona montana înalta vânturile bat predominant din sectoarele vestic sau nord .48 0 latitudine nordica si 250. Sunt urmate ca frecventa de cele din directia sud. sau pe vai. Vântul constituie princip alul vector al noxelor. Ulm (recent intrat în exploatare.26 0 longitudine estica determina o clima temperat-continentala. valea Suhai (cu o frecventa mai redusa însa aici).Dealu Negru. Zacamintele de mangan se grupeaza în mai multe sectoare: Cârlibaba (zacamântul Dadu). I. situat la mar ginea estica a acesteia. a naturii mediului geolog ic. etc. dispersie si propagare a poluan tilor proveniti din activitatile miniere (si nu numai). au condus la schimbari/ dezechilibre în mediul geologic prin: defrisari masive. executarea de fundatii si lucrari de constructii (ba raje. Vâ nturile care bat din directia nord. Iacobeni (Arsita. Fu ndu Moldovei.

Re lieful. spre valea Siretului. ape de suprafata. De asemenea. la iazurile de decantare de la Tarnita si Fundu Moldovei. acestea detin un potential ridicat de erodabilitate. cu îna ltimea si gradul sau de fragmentare. etc. Figura nr.). Harta geomorfologica a jud. al. prin „spalarea” ei si diminuarea pe aceasta cale a concentratiilor noxelor din aer (dar vehiculând noxele respective catre sol. 1985) Pr incipala caracteristica a teritoriului jude tului Suceava este marea diversitate a formelor de relief si dispunerea lor sub forma de fâsii paralele. în particularitat ile scurgerii sau în diversificarea proceselor pedogenetice. Relieful. de regimul vân turilor si de specificul reliefului. în intercalarea unor depresiuni sau culoare de vale.nord -est. în peisajul geografic aparând pre gnanta influenta litologiei si a structurii geologice: în masivitatea si configuratia culmilor si a masivelor . fiind extrem de neomogena sub aspectul genezei reliefului specific. Jude tul Suceava este situat în partea de nord-est a tarii. unde se înregistreaza mai putin de 600 mm anual. de flis si vulcanici.sud-vest catre est. 800 m în Obc inele 6 .a celorlalte elemente ale peisajului natural. din Calimani. unitatea include munti cristalini. Cantitatea anuala de precipitatii sca de dinspre vest. Aceasta unitate se dispune de la granita de nord a tarii pâna la culoarul Bârgau. fenomen evident la haldele de steril din Ca limani. în desfasurarea bazinelor hidrografice. aceasta dispozitie având explicatia în istoria geologica înde lungata si complicata.Precipitatiile atmosferice prezinta o distributie si un regim ca re depind de distributia lunara si anuala a temperaturii. cu înclinarea si expozitia sa diferita. a impus un anumit mod de asociere..2. 1983).sud-est. unde depaseste 1000 mm. prin modul de manifestare a precipitatiilor lichide . Suceava (dupa Atlasul Geografic autori: Tufescu et. Conform sursei citate. vegetatie. orientate nord -vest . în procesele metalogenetice. între Pietrosul Calimanilor (2100 m altitudine) si albia Siretului (233m) (figura 2). accelerând procesele de spalare a terenurilor decopertate si a haldelor.Dorna -valea Moldovei. ceea ce a si generat caracteristici extrem de difer ite ale morfologiei montane: masive cristaline înalte si semete. Precipitatiile atmosferice actioneaza direct asupra gradului de poluare al atmosferei. în diseminarea unor variate resurse ale subsolului (Geografia României. Individualizarea formelor de pe cuprinsul jude tului s -a facut concomiten t cu definirea în timp a principalelor trasaturi ale peisajului. depasind 2000 m în centru. Aria montana apartine grupe i nordice a Carpatilor Orientali. culmi de flis prelun gi si joase (cca.

este reprezentata de subunitati ale Podisului Moldovei si anume Podisul Sucevei si Pod isul piemon tan Ciungi. În special de spadurirea a avut ca efect.Siret). 3. maguri si dykeuri în centru (Tibles. Bistrita (figura 3).sunt factori care amplifica procesele de versant. temperaturi reduse. adaugate fragmentarii ver ticale a reliefului. Suprafata totala a luciilor de apa din judet este de 5542. depozitelor de materiale si de reziduuri.Humorului în est. amplifica aceste fenomene. cailor de acces . cu preponderenta în aria montana. precum si forme p ozitive de dimen siuni impresionante. Apele de suprafata si subterane. au condus la o accentuata antropizare a peisajului. Ex ploatarea si prelucrarea substantelor minerale utile. Dens itatea retelei hidrografice este de 0. a utilitatilor. a eroziunii torentiale. Câmpulung Moldovenesc. având ca finalitate amplasarea constructiilor industriale. De asemenea. dirijeaza curenti de aer spre zone locuite . Reteaua hidrografica a judetului Suceava însumeaza 3092 km. relevante în evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile sunt si însusirile calitativ genetice ale acestuia. înc linarii accentuate a terenurilor. platouri vulcanice care ab ia depasesc 800 m în vest (Oas). Pe lânga caracteristicile dimensionale ale reliefului.etc. intensificarea dezagregarii mecanice. rezultate în urma depozitarii materialului steril (ha lde de steril).Exploatarile miniere de suprafata (Calimani.) sectoarele înguste.Bârgau). Figura nr. Astfel asocierea frecventa a reliefului structural cu cel petrografic. Calimani). precum si dens itatii mari a vailor .361 /km2. Climatul montan specific acestor zone.63 ha (reprezinta 0. orientate transversa l în roci dure (pe Bistrita. râu rile Suceava.Corni (incluzând si culo arul Moldova . Aria de podis . Moldova.cu precipitatii mai abundente. Frecventele despaduriri si desteleniri. umiditate accentuata. în primul rând pe versantii cu înclinare puternica. Somuzu Mare. ca rezultat al activitatii de preparare a minereurilor au fost construite iazuri de decantare.furnizoare ale unor impor tan te cantitati de apa necesare activitatii de prelucrare. pe Moldova) favorizeaza si maresc persistenta noxelor specifice. Pr incipalele cursuri de apa ce strabat judetul Suceava sunt: Siretul si afluentii sai. frecventa pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis a depresiunilor de eroz iune diferentiala (Fundu Moldovei. Ostra) au introdus în peisaj e xcavatii de zec i de metri adâncime. valoare superioara celei medii pe tara.Reteaua hidrografica a judetului Suceava 7 . a eroziunii areolare (Tarnita. 65% din suprafata totala a judetului) .

O trasatura importan ta a râurilor sucevene este ca îsi au obârsia în regiunea de munte iar cele mai importante (Bistrita, Moldova, Suceava) strabat pe distante de 80-100 km cele trei trepte mari d e relief. Aceasta particularitate corelata cu trecerea de la rocile dure din regiunea de munte la cele moi din regiunea subcarpatica si de platforma, confera profilelor o concavitate pronuntata. Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii, suitori, pu turi) se produce asecarea si de tensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adâncime. La apele subterane se adauga apele de infiltratie care patrund de la su prafata în lucrarile subterane. Comp ozitia chimica a acestor ape, denumite „ape de mina”, variaza functie de natura rocilor pe care le strabat. Astfel, de exemplu, apa cantonata în formatiunile cristaline din perimetrul minier Lesu Ursului- Tarnita este caracterizata de prezent a ionilor metalici ce provin din alterarea sulfurilor polimetal ice. În perimetrul minier Dealu Negru, concentratia ionica a apelor de mina se încadreaza în tipul sulfato- bicarbonic- calco- magnezian. În cariera Negoiul Românesc s -au evidentiat acumulari subterane de apa în cursul excavatiilor de pe flancu l sudic al carierei, în zona izvoarelor pârâului Puturosu, în roca silicioasa cu cao lin si andez ite alterate, cu sulfuri. La Salina Cac ica, în subteran, s -au interceptat numeroase izvoare cu caracter bicarboniccloruric- sodic. De mentionat sunt si acv iferele care se formeaza în corpul iazurilor de decantare. Urmarirea nivelului acestora este deosebit de importanta pentru monitorizarea stabilitatii depozitelor de steril uzina l. Acumularea unor „pungi” de a pa, dato rita neexploatarii co recte a iazului de decantare, poate conduce (si evenimentele produse la iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Strajii, Poart a Veche, Pârâul Cailor a confirmat acest fap t) la fenomene de subsidenta, cu alunecarea materialului steril, uneori cu consecinte catastrofale pentru ecosistemele, infrastructura sau comunitatile umane din zonele limitrofe. În peisajul n atural, prin acu mularea apelor pluviale si a izvoarelor interceptate de lucrarile miniere de suprafata, în cuva carierelor au aparut „lacuri” artificiale- cum s-a întâmplat în car ierele Ostra (exploatare baritina) sau Manaila (exploa tare minereu cuprifer); apa din acestea este contamina ta cu sarur i ale metalelor grele, bariu, etc. De asemenea, lacuri artificiale apar si în spatele digurilor de coada datorita exploatarii incorecte a iazurilor de decantare construite pe vai naturale, cum este cazul la iazul de decantare Valea Strajii (ce a deservit UP Tarn ita), acumulare de apa care constituie un factor de risc pentru stab ilitatea depozitului de steril uzinal.

Tipurile de ecosisteme din jude tul Suceava sunt conditionate de formele de relief variate si de elementele pedo -climatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podis spre cea munte. ? Ecosist eme forestiere Avâ nd în vedere preponderenta reliefului înalt, ponder ea maxima a habitatelor o constituie padurile, care reprezinta o resursa naturala importanta a judetului. Suprafata totala a padurilor reprezinta cca. 49, 2 % din suprafata totala a judet ului, respectiv 95,9 % din fondul f orestier al judetului Suceava, care este de 435.482 ha. ? Pa jistile alpine se întâlnesc la peste 1600 m în muntii Calima ni, Suhard, Giumalau si Barnar. În Rarau, ele coboara pâna la 1500 m. O mentiune speciala, având în vedere impactul deosebit ne gativ pe care l-a avut si îl are activitatea miniera trebuie facuta referitor la Parcul National Caliman i, care se întinde pe o suprafata de 24.041 ha si care cuprinde ecosisteme diferite: paduri de ames tec de molid si fag în defileul Muresu lui, paduri de molid în amestec cu zâmbru, jnepenisuri si ienuparete iar la peste 1800 m, pajisti alpine. ? Turbarii si mlastini. În zona coniferelor se interca leaza turbariile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Cosna) si de la Sarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbarii înalte, caci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m. ? Ec osisteme de lunca . Intrazonal, în sesurile Siretului, Sucevei si Moldovei, de la iesirea din munte a acestor râuri, apare o asociatie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izma, picior ul cocosului, coada calului).
8

? Eco sisteme acvatice , pot fi diferentiate dupa cine tica ape i în doua grupe majore: curgatoare care reprezinta med iul lotic (pâraie, râuri) si stagnante (lacuri, balti, mlastini, etc. ), care reprezinta med iul lentic. Activitatea miniera, îndeosebi ce a de preparare a minereurilor, este mare consumatoare de apa- ceea ce p resupune si evacuarea unor cantitati însemnate de ape contaminate, insuficient epurate, în apele naturale. Ace st fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care modifica regimul de curgere, deb itul si chimismul apelor de suprafata si subterane, noxele eliminate în atmosfera în cursul procesului productiv, conduc la degradarea ecosistemelor acvatice si terestre (fapt demonstrat îndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS Câ mpulung Moldovenesc la Tarnita si în Calimani). Populatia judetului Suceava Judetul Suceava, prin diversitatea formelor sale de relief, prin reteaua hidrografica densa, resursele minerale, varietatea res urselor vegetale si animale, a fost un tinut locu it din timpuri vechi. Cu o populatie de aproape 714.000 locu itori loc uitori estimata la nivelul anului 2008, judetul Suceava ocupa locu l sapte pe tara, din punct de vedere demografic. Repartitia populatiei prezinta mari diferentieri. În unele comune din partea vestica, aproape exclusiv montana a jude tului, da torita conditiilor na turale dens itatea populatiei este frecvent sub 40 locuitor i/ km2, în timp ce în Podisu l Sucevei dens itatea depaseste 100 si chiar 150 locu itori/ km2. Populati a ocupata (la nivelul anului 2007) era de 243.600 persoane, din care cele mai multe în agricultura si silvicultura, urmate de industrie, si apoi de co mert, învatamânt, transpo rturi etc. În industria e xtractiva lucreaza cca. 2% din numarul total al salar iatilor din judetul Suceava (figura 4).

35.14%

48.06%

16.80%
agricultura si silvicultura industrie comert, învatamânt s.a

Figura nr. 4. Do meniile ocupa tionale ale populatiei în jud. Suceava (dupa Anuaru l Statistic, 2008)

Re teaua de asezari . În prezent judetul Suceava are urmatoarea organizare administra tiv - teritoriala: 5 municipii (Suceava, Falticen i, Radauti, Câ mpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei); 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brost eni, Cajvana, Do lhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus); 98 comune si 379 sate. Ac tivitati economice traditionale Judetul Suceava ocupa un loc distinct în economia româneasca datorat diversitatii si -în unele cazuri- abundentei bogatiei resurselor sale naturale. Peste 52 % d in suprafata judetului este acoperita de paduri, respectiv cca. 7% din suprafata tarii, în sub sol se gasesc z acaminte de mangan , minereuri c uprifere, sulf, barita, sare, gaze naturale, ape minerale, mine reu uranifer,

9

etc. iar cca. 42% din suprafata este reprezentata de terenuri arab ile, major itatea fiind situate de-a lungul vailor Siretului, Moldovei si Sucevei. Ac tivitati economice moderne Anal izele statistice arata ca în perioada actuala activitatile care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economico- sociala a judetului Suceava sunt indisolubil legate de exploa tarea padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii în care, sectorul cresterii animalelor ocupa un loc prioritar. În ceea ce priveste activitatea miniera, dupa 1990 aceasta s-a redus drastic, ramânând în exploatare, în afara carierelor si balastierelor pen tru r oci de constructie, doar mina de sare de la Cacica, cea de uraniu d e la Crucea, cariera Ma naila pe ntru minereu cuprifer si cariera Ulm pentru minereu de mangan. În judetul Suceava activitatea de preparare a substantelor minerale utile s-a desfasurat sau se mai desfasoara în urmatoarele unitati miniere (figura 5): - Sucursala Salina Cacica – Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos (în activitate) - Uzina de Preparare a minereului de mangan si comp lex(în activitate), la Iacobeni; - Uzina de Preparare a baritei si minereului complex Ta rnita(activitate sistata); - Uzina de Preparare a minereului complex Fundu Moldovei(activitate sistata) ; - Exp loa tarea Miniera Calima ni – exploatare si preparare a sulfului (activitate sistata).

Figura nr.5 Amplasamentul unitatilor de preparare a s.m.u. din judetul Suceava

10

Zn din punct de vedere al regimu lui de flotatie se considera a fi dintre cele mai dificile.Partea a II -a.08 mm. P. preparare. Minereul cuprifer provenit din sectorul Dealu Negru a fost prelucrat în vederea obtinerii concentratului cupros si a concentratului de pirita. Lesu Ursului. Manaila. compact si se excaveaza greu.1.sfarâmarea minereului. P. Poarta Veche. silicati de man gan) si din minereuri secundare (oxizi si hidroxizi de mangan). Pr incipalele minerale sulfurice ce compun minereurile de cupru . Ex tractiile de metale sunt de 80% Cu în concentrat de Cu si 65% Zn în concentrat de Zn. Activitatile de extractie. Minereul de mangan este dur. zincoase. în vederea obtinerii ef icien te a concentratelor cuprifere. Ce le compacte se prepara mai greu. concresterile de minerale utile trebuie flotate. în instalatia de la uzina de preparare mecano. P. calcopirita. valorificare a substantelor minerale utile si impactul lor s istemic 1. dupa cum urmeaza: receptia minereului. P. pregatire si abataj se desfasoara în pachetul de cuartite negre si în corpurile de mine reu si numai unele în sisturile din culcu s. la Uzina de Preparare Fundu Moldovei. Sterilul uzinal rezultat în urma p rocesu lui de preparare este depozitat în iazurile de decantare Ostra. Tarnit a cuprinde mai multe faze.zinc sunt: calcoz ina.Pr. Cea ma i mare parte a lucrarilor miniere de deschidere.îngrosarea. Tarnicioara si Valea Strajii. Însa. 10 -15% din mineralele de Cu si 25-30% din blen da (ZnS) ramân concrescute în special cu pirita. dificultatea datorându-se în primul rând concresterii intime a particulelor de s ulfuri pe ntru desfacerea carora este necesara o mac inare avansata.chimica de la Tarnita.macinarea minereuluiflotarea sau concentrarea. Câ inelui. Puzdra. s i sunt constituite din minereuri primare (carbonati. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului cuprifer la U. 1. concordanta cu cuartitele negre. Prezinta tendinte de desprindere în zonele de contact cu roca sterila din acoperis sau în zonele de oxidare( de întrepatrundere a minereului primar cu cel secundar). Fluxul tehnologic de preparare a minereului complex la U. Mineralizatiile sunt de origine vulcanogen -sedimentara. Efecte sistemice Activitati de extractie si preparare a minereuri lor neferoase si feroase ? Din punc t de vedere genetic. ? Minereul de mangan este cantonat în nivelul de cuartite negre al grupului de TulghesTg2. Astfel. b lenda. Minereur ile neferoase si feroase. Fundu Moldovei . la aceasta finete. Valea Putnei. 11 . Forma de zacamânt este aceea de lentila sa u lentila strat. Tarnita si U. dar si între ele. Minereurile de Cu.filtrarea si ex pedierea concentratelor.miniere ale zacamintelor influenteaza metodele de preparare ale acestora. Isipoa ia. Prasca. Activitati de extractie si preparare. iar în cea de la uzina de preparare Fundu Moldovei zacamintele de la Dealu Negru. pirita. Mineralele utile de la Lesu Ursului se desfac de steril la finetea de macinare 0. metamorfozate. Ca racteristicile geo. Deci. mineralizatiile de sulfuri polimetalice din Cristalinul Carpat ilor Orientali apar sub forma de lentile sinmetamor fice si sub forma de filoane hidrotermale. au fost utilizate minereurile exploa tate prin lucrari miniere subterane de la Crucea. Dup a continutul de pirita si alte sulfuri de fier minereurile sunt fie compacte fie de impregnatie. Activitatea a fo st întrerupta de la începutul anului 200 2. Tonigaresti. Fundu Moldovei ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului neferos la U. pirotina. remacinate si separate.

Întrucât impactul activitatii celor doua sectii s-a resimtit în acelasi areal. Uzina de saruri Iacobeni a functionat cu intermitenta ca. de Institutul de Cercetari Biologice Iasi. Pentru conturarea unei imagini asupra nivelului poluarii aerului din zona obiectivului Uzina de Preparare Tarnita.1. oxizii de sulf . 12 . Sterilu l uzinal rezultat în urma procesu lui de preparare a minereurilor neferoase cuprifere cu un continut de 0. “Bucovina” Vatra Dornei (1994). determinari efectuate de catre laboratorul Frasin în anul 2000 si masuratorile Agentei pentru Protectia Mediului Suceava ulterior anului închiderii sectiei de barita si pâna la închiderea sectiei de neferoase în 2007. din lipsa solicitarii sarurilor de mangan pe piata interna la un nivel apropiat capacitatii puse in functiune.macinarea. în perioada de act ivitatea a ac esteia s-au realizat o serie de studii si anume : determinari efectuate de laboratorul Frasin al S.08 . Impactul poluantilor specifici asupra aerului. oxizii de azot si hidrogenul sulfurat.1993 sa fie oprita si trecuta în conservare. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului de ma ngan la U.10 % Cu este depozitat în iazurile de decantare Dealu Negru si Pârâul Cailor. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase/feroase 1. din determinarile efectuate de catre APM Suceava pen tru indicatorul pulberi sedimentabile( 2001. Iacobeni Initial „Uz ina de saruri” Iacoben i a fost pusa în functiune în 1989 pentru valorificarea superioara a zacamintelor indigene de mangan si producerea de compusi chimici de mangan.M.5 % Cu si concentrat piritos cu 48% S.sfarâmarea minereului-însilozarea. vo i trata aici asp ectele legate de poluarea factorilor de mediu de catre activitatea în ansamblu a Uzinei de Preparare Tarnita. Fluxu l tehnologic de preparare a minereului comporta urmatoarele faze: receptia minereului.2. Începând cu anul 1992.2006). activitatea de preparare a baritinei reducându-se semnificativ. cu aceeasi receptori ai noxelor evacuate în timpul prepararii celor doua tipuri de minereuri. cu doua sectii de flotare: sectia de preparare a minereurilor neferoase (19652007) si sectia de preparare baritina (1968. Pr in natura proceselor de productie desfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Tarnita. Dup a anul 2000.2003). În urma prelucrarii minereurilor neferoase cuprifere în instalatia de preparare prin procedeul de concen trare prin flotare selectiva se obtine au urmatoarele concentrate: concentrat cupros cu 14.2. solului ? Impactul poluantilor specifici asupra aerului ? Activitatea Uzinei de Preparare Tarnita s-a desfasurat. Tehnologiile ap licate pentru obtinerea sarurilor de mangan. Statiunea de cercetari “ Stejarul” (1995 si 1996). P. la o capacitate de 1400 t/an de sarur i acide (sulfati) si de 1200 t/an de saruri bazice (carbonati).flotarea si filtrarea. 1. apelor. pâna la oprirea definitiva . aproape pe toata perioada sa de functionare. de la 01. au fost: • Obtinerea sulfatului de mangan si a carbonatului de mangan cristalizat • Obtinerea carbonatului de mang an tehnic cristalizat • Obtinerea oxidului de mangan. principa lele noxe potential poluan te degajate în atmosfera în zona obiectivului erau pulberile în suspensie. s-a constatat încadrarea ac estuia în limitele prevazu te de standardele în vigoare . având aceleasi depozite de steril uzinal.Ca pacitatea nominala (proiectata) a uzinei de preparare a fost de 500 t/zi pe doua lin ii tehnologice. Sterilul uzinal rezultat a fost depozitat în iazul de decantare Valea H ajului.

depozitele de concentrate si micro iazurile (care preluau sterilul uzinal în momentul aparitiei de disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare) situa te pe malul dre pt al p. toate acestea reprezinta poten tiale. ? În incinta industriala Iacobeni. pe tronsonul din zona de influenta a uzinei – aval de iazurile de decantare. pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala. Ploile acide de la Câ mpulung Moldovenesc în an ii 2004. Brateasa. cu pâraie c u debit semnificativ si cu bazine de receptie întinse. am prelevat si analizat personal probe de apa din cursul p.? În zona de influenta a E. cu spijinul laboratorului APM Suceava. principa la noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o cons tituie pulberile în suspensie degajate de la operatiile de p relucrare a minereului de mangan.si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si sub terane. ? Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei. ? Impactul poluantilor specifici asupra apelor Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa. deci în perioada de functionare a uzinei. de pe depozitele de concentrate de zinc si pir ita. pentru fiecare compus analizat. dintr-un studiu efectuat de c atre SC ANDEZITUL SRL în anul 2000. având în vedere ca activitatea de preparare a sarur ilor de mangan a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani). dupa care pH-ul precipitat iilor a început sa creasca usor. cum sunt iazurile de decan tare Tarnicioara si Valea Strajii. 1995.1999. este de remarcat faptul ca rezultatele analizelor pen tru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale acestor parametri. Brateasa. În perioada urmatoare. a rezultat faptul ca cel mai important agent poluant din zona îl constituie pulberile în suspen sie. precum si pozitiona rea depozitelor de steril (fie pe cursuri de apa. În urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor ana lizelor. datorita faptului ca majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizea za în mediu umed. fie în imediata vecinatate a acestora. Prelevarea si prelucrarea rezultatelor analizelor au fost efectuate de catre SC ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc. au fost prelevate si analizate. releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai avut caracter acid.în anul 2003 – îna intea înch iderii sectiei de prelucrare a baritei. rezultatele au fost comparate cu valorile maxime admise prin standardele si normativele î n vigoare. Pentru determinarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata din zona de influenta a uzinei (contaminate direct sau indirect cu cele tehnologice) . Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992. ap artinând Uzinei de Preparare Tarnita pe ambele maluri ale pârâului Bra teasa.Fundu Moldovei (activitatea de exploatare. În prezent sunt în deru lare probe tehnologice la instalatia de flotare a minereului cuprifer exploatat din cariera Manaila.M. aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depoz itul de 13 .preparare a acesteia fiind sistata în anul 2002) . com.2008 pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni. pen tru obtinerea concentratului de cupru. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta. Re teaua hidrografica de altfel este densa în arealul uzine i. Breaza. în incinta fostei uzine de preparare a sarurilor de mangan. 2006 se datoreaza activitati i industriale din acest municipiu.probe din pârâul Brateasa. cum sunt iazurile de decan tare Ostra si Poarta Veche). valorile masurate în punctele de observatie Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei. În ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor. din microiazuri . la indicatorul zinc aratând o c restere constanta dupa înc hiderea activitatii. si la o capacitate mica de productie.

ceea ce semn ifica o buna asecare a depozitului de steril uzinal. cl. cl.15 0. III Figura nr. lim. I val.pentru cursul de apa Pârâu l Cailor.6.2 0. lim. obtinerea de concentrate de oxizi de mangan. Aceasta era unicul consumator de apa industriala din cadrul incintei Iacobeni. 14 . contaminat de apele de mina din perimetrul minier cu acelasi nume.concentrat zincos.25 0. Func tionarea incorecta a sistemului de colectare a apelor pluviale a condus la încarcarea în ioni de Mn si Fe a râului Bistrita. Cursul pârâului Valea Hajului subtraverseaza printr-o galerie corpul iazului. emisaru l apelor pluviale care spala incinta industriala. Valea Strajii si Poarta Veche (figura 6) . cl.35 0.4 0. Evolutia continutului în ioni de cupru. a exfiltratiilor provenite de la iazul de decantare Dealu Negru au condus la urmatoarele concluzii: . precum si exfiltratiilor din iazurile de decantare Tarnicioara. procesele tehnologice desfasurându-se în med iu uscat.chimici ai ap elor pârâului Pârâul Cailor. valoarea sens ibil egala a concen trasiei aces tui element si amonte de uzina se poate explica prin aportul afluentului de stânga al râului Moldova. ? Uzina de Preparare Iacobeni În activitatea de preparare a minereurilor din incinta industriala Iacobeni (granularea minereului de mangan . nu au fost observate exfiltra tii. p. cât si pentru cei de Cu si Zn în anu l 1998. Constituie o exceptie apele pluviale care spala platforma industriala Iacoben i si care se încarca cu suspensii. se constata o depasire atât pentru ionii de Fe. Tonigaresti.1 0.05 0 1993 1994 1998 2000 2001 2002 2005 2006 2007 val. II val. prepararea prafului de curatat) nu se utilizeaza ape industriale în retetele de fabricatie. ca urmare a unei avarii la conducta de hidrotransport a sterilului iar dupa închiderea activitatii. Cu(mg/l) Activitate sistata 2007 0. care este emisarul exfiltratiilor de la iazul de decantare Pârâul Cailor precum si a apelor preluate de sonda inversa de pe plaja depozitului precum si rezultatele analizelor parametrilor fizicochimici ai râului Moldova.3 0. situat pe malul pârâu lui Brateasa. iazul Valea Hajului nu mai functioneaza. da torita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iaz ului de decan tare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pen tru aprobarea Normativului privind clas ificarea calitatii ape lor de suprafata în vederea stabilirii starii ecolog ice a corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii uzine i de preparare. ca urmare a sistarii activitatii Uzinei de saruri de mangan. depasiri la ionii de cupru. lim. receptorul acest or ape( figurile 33-34).pentru râul Moldova. . Din august 1993.45 0. pârâul B rateasa ? Uzina de Preparare Fundu Moldovei Re zultatele analizelor parametrilor fizico.

cel putin pentru viitorul apropiat.756/1997 al MAPPM.pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarâmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a baritinei. în luna mai 2005. . slamu l de carbid de la generatoarele de acetilena. . respectiv de interventie.pulberile se dimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazur ilor de decantare. aferente terenurilor încadrate în categoria “mai putin sensibile”. cu riscul reprezentat de acestea (în caz de alunecare) pentru comunitatile din aval (localitatea Ostra). menajere. Cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmpulung Moldovenesc si al laborato arelor SC MINBUCOVINA SA si APM Suceava. La prelucrarea si interpretarea datelor s-au avut în vedere valorile de alerta. am analizat calitatea solului în zona de influenta a uzinei de preparare.sterilul depus în iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri neferoase si de barita. cât si pentru actualizarea informatiei cu privire la calitatea solului în aria de influenta a uzinei de preparare. Singurul studiu anterior asupra calitatii solului în aceasta zona a fost realizat în anul 1996. din iazul de decantare Poarta Veche.pe acesta crescând o vegetatie spontana. etc. precum si scurgerile de material steril din ce în ce mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioara. Poarta Veche. în sensul prevederilor Ord. dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor (Tarnicioara. Re zultatele analizelor probelor de sol prelevate (pentru indicatorii cupru si bariu) sunt redate în modelarile din figurile 7-8: 15 . existenta celor patru iazuri de decantare.namolul de la statiile d e epurare a apelor industriale si menajere. ca si. deja produse. schimbarea destinatiei suprafetelor respective.deseurile solide (de productie. Argumen tul principal îl constituie faptul ca amplasamentul analizat este situat în extravilanul localitatii si nu se preconizeaza. abundenta. Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita. . . Valea Strajii). de catre Institutul de cercetari Biologice Iasi . am relua t analizele respective. . sunt urmatoarele: . Atât pentru cunoasterea modului de evolutie al efectelor negative. ? Impactul poluantilor specifici asupra solului ? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere Tarnita. o analiza a calitatii solului er a necesara. ierboasa. ceea ce a condus la valorificarea în indus tria metalurgica a peste jumatate din corpul depozitului.pulberile se dimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor. Determinarea concentratiilor a fost efectuata prin metode spectrale de emisie.Statiunea de Cercetari “ Stejarul” Piatra Neamt. de combustibil lichid usor utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare. .). Analize ale compo zitiei sterilulu i depozitat au relevat un co ntinut în mangan eficient economic.scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti.

UP Tarnita .7 .Distributia conti nutului de cupru în sol 16 .Figura nr.

Distributia continutului de bariu din sol 17 .Figura nr. UP Tarnita . 8.

indirect. Re levant însa ar fi u n studiu a supra calitatii solului din gospodariile limitrofe platformei industriale. se considera ca cei mai impor tanti poluanti din zona sunt reprezentati de ionii metalelor grele proveniti din mineralizatiile neferoase si de baritina prelucrate. se distinge un areal de poluare semnificativa (cu valori ale concentratiilor mai mari decât pragul de interventie) cu o suprafata de 6 ha. Scaderea ulterioara a concentratiilor s-a produs ca urmare a spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune particulara) de catre proprietarul terenului.2. . sunt iazurile de decantare Dealu Negr u si Pârâul Cailor.na molul de la stat ia de epurare a apelor menajere. au fost urmatoarele : . . sursa principala constituind-o activitatea de prelucrare a minereurilor. pot fi re tinute urmatoarele: . depasirile la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale.scurgerile accidentale de produse petroliere (carburanti si lubrifian ti) de la depozitul de carburanti si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare. ultimul an de activitate al instalatiei de preparare . 18 . . Actiunea acestora se manifesta în special asupra apelor freatice si de suprafata si. precum si de unele substante tensioactive (cianuri.În concluzie. Valorile. ? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul inc intei industriale Iacobeni .2. ? Principa lele surse potentiale de poluare a solului. acestea afecteaza calitatea legumelor cultivate si a pasunii ce asigura hrana animalelor . la precipitatii abundente. odata cu încetarea activitatii.se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru. probabil datorita asocierii oxizilor de fier cu oxizii de mangan prelucrati la Iacobeni. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice Po trivit tehnologi ilor aplicate în prepararea minereurilor neferoase.slam de c arbid de la generatoarele de acetilena. . am urmarit evolutia ca litatii solului aval de incinta industriala. asupra solului. pentru adâncimea 0-5 cm si în an ul 2002. Ana lizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol prelevate de pe o pasune situata aval de iazul de decantare Dealu Negru.dupa sistarea activitatii în anul 2002. suprafata corespunzatoare amplasamentului uzinei. prezenta carierei de baritina Ostra. deseurile solide menajere. în ma i mica ma sura. existen te în cadrul arealului de desfasurare a activitatii Uzinei de Preparare Fundu Moldovei. prin Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava. precum si o cres tere semnificati va. de la obtinerea concentratelor de oxizi de mang an si a prafului de curatat “LUX” . de la granularea minereului de mangan. începând cu 2007. Zonele a fectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta) sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare.pulberi sedimentabile degajate de la centrala termica. Desi concentratia în fier nu este normata. inclusiv iazurile de decantare si. se datoreaza probab il faptului c a în aceasta zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectare într-un sant de garda. se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol. au relevat atinger ea pragului de alerta pentru Cu si Pb. a rezultat ca prin natura proceselor de prelucrare desfasurate în cadrul perimetrului. Pe aceasta pasune creste afin.zgurile provenite de la centrala termica. precum si determinarilor de laborator efectuate. merisor si am iden tificat si gentiane. elementele analizate fiind fierul si manga nul. 1.în perimetrul zonei de poluare cu cele doua elemente. .s ub pragul de interventie ale c oncentratiei metalelor aval de iazul d e decantare Dealu Negru. Ulterior. xan tati). u tilizate în procesul de preparare. mult pe ste pragul de interventie pentru mangan. dat fiind faptul ca valorile pentru Pb si Cu depasind pragurile de alerta în stratul superficial al acestuia. a acestuia. zonelor limitrofe acesteia si iazurilor de decantare.

. de catre apele pluviale. Pârâul Ca ilor. prin intermediul apelor f reatice contamina te cu fluidele din iaz si cu pu lberile sedimentab ile antrenate de pe plajele si dig urile acestora. afectând ecos istemele acvatice. se dovedeste a fi foarte sensibil la poluare. în cazul producerii de accidente sau avarii cu consecinte catastrofale (ruperea digurilor iazurilor de decan tare si deplasarea în masa a sterilului ha lda t).UP Tarnita. spumarea apei. probabil si da torita neutiliza rii în procesul tehnologic de preparare a minereului cu prifer de la UP Fundu Moldovei a cianurilor. al pâraielor Valea Strajii si Brateasa de la Tarnita. s -a realizat un pat din rumegus. cu integrarea depozitului în peisajul local. . mai ales în jurul surselor de poluare.pe iazul de decantare Valea Hajului ( UP Iacobeni) vegetatia ierboasa s-a instalat imediat dupa sistarea depunerii de steril. în apropierea surselor de poluare si pe directia de difuzare a poluantilor de catre vânturile dominan te în lungul vaii. mesteacan. s-a ajuns la ur matoarele concluzii: . Brateasa. resimtite în special în albiile minore ale pâraielor Tarnicioara.încercarea facuta în anul 2001 de a vegeta cu plantatie arboricola ( molizi) iazurile de decantare Dealu Negr u. s-au so ldat cu esec în proportie de 90 %. . functie de distanta fata de sursele de poluare si altitudine.cum este cazul pârâu lui Cailor. rosii. Straja. . Barbu I.efecte date de antrenarea. etc. îngrasaminte foliare si îngrasaminte cu microelemente pentru vita de vie.90%. 60-100 ani s -au mai mult).actiunea directa asupra solului. aceasta s-a prins în proportie de 80.dezvoltarea spontana a vege tatiei naturale la baza iazurilor de decantare de la Fundu Moldovei.UP Fundu M oldovei si Tarnicioara. . gunoi de grajd si p amânt. al râului Neagra din Ca limani) sau chiar senzatia iritanta provocata la contactul cu apa). si care necesita investigatii aparte. Zonele de risc poten tial sunt localizate la baza versantilor si pe directi a de circulatie a maselor de aer (Popa I.bradul. Efectul produs de poluarea chimica a apei cel mai frecven t consta în influenta diverselor substante poluante 19 . brad). Peste 50 % din a rborii studiati se încadreaza în clasa de vatamare II. respectiv 100%. .datorita ponderii reduse în compozitia arboretelor.IV (arbori bolnavi).. de terminând reactii sen zoriale dezagreabile (gust si miros particular. în sensul ca suprafetele ocupate de iazuri sunt practic compromise. sunt urm atoarele: .efecte indirecte asupra solului s i a vegetatiei.efecte asupra asezarilor umane si a mediului na tural în general. vegetatia arboricola de pe treptele inferioare ale depozitului (arin.. refacerea solului si implicit a vegetatiei necesitând perioade foarte îndelungate (cca. .2001) Alte aspecte care sunt de remarcat în ceea ce priveste fixarea vegetatiei pe iazurile de decantare ce a u deservit unitatile de preparare a minereurilor neferoase (cuprifere) si feroase (mangan). specie naturala principala în edificarea ecosistemelor forestiere din zona Tarnita. . .molidul reprezinta specia cea mai puternic afectata de catre factorii de stres din zona. pin.Efectele sterilului depus in iazurile de decantare asupra med iului natural sunt comp lexe si se produc pe mai multe ca i si sub divers e forme: . de la Fundu Moldovei.efecte ale e misiilor de gaze de combustie sau provenite din oxidarea sulfurilor metalice.60 %.care stau la baza obtinerii îngrasamintelor chimice pentru solurile pod zolice. la majoritatea s-a constatat un grad de defoliere între 25% . unde înainte de a se semana vegetatie ierboasa. probabil da torita existentei sarurilor de mangan. este robusta. Un alt efect frecvent întâlnit si sesizat este cel reprezentat de modificarea caracterelor organoleptice ale apei. în vederea realizarii unei ecologizari eficiente. a sterilului de pe taluzurile din a val a le digurilor de amorsare si de înaltare. Într-un studiu efectuat de catre cercetatorii din cadrul Statiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpu lung Moldovenesc asupra gradului de afectare a ecosistemelor forestiere din zona Tarnita prin activitatea de preparare. fagul este mai putin afectat. modificari vizibile de turbiditate si culoare.pe iazul de decan tare Ostra ( UP Tarnita). asupra vegetatiei si a asezarilor umane.

comunitatea este solicitata sa se implice în lucrarile de reabilitare ecologica iar la Iacobeni au fost angajati.o fabrica de cherestea si suban samble de lemn. Uneori pot aparea si consecinte economice din cele mai grave.. dar persistente. care a condus la dezvoltarea excerbata a unui s ingur tip de activitate. un singur investitor a deschis o afacere în zona. în princ ipal. Influenta n u e ste dramatica. Re feritor la câteva din raspunsurile da te de comunitatile din localitatile Ostra. dar si economic. asa cum prevedea legislatia. la interactiunea comunitate. care se refera la evacuarea unor substante periculoase în mediul acvatic. Pârtestii de Jo s. am conceput un chestio nar adresat comun itatilor locale în care se desfasoara sau s-au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume în localitatile Ostra . Saru Dornei. în compozitia apei pot duce la perturbari profunde si cu consecinte din cele mai importante. cu exceptia Ordinului nr. caracteristic unui sistem biotic” (C N „Apele Române” S. fiind declarata zona defavorizata.la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona afectata de minerit.asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. cu iazul de decantare 20 . 191/ 2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana. Iacobeni. în noua uzina de preparare a minereului cuprifer. Fundu Moldovei s i Iacobeni. Din interpretarea datelor determinar ilor efectuate în cadrul laboratorului de analize biologice al SGA Suceava au rezultat. 1. sunt de specificat urmatoarele: . Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apa si ca atare oprirea sau încetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a apei.2). În vederea unei e valuari preliminare mai realiste. cu un aport însemnat de persoane din afara localitatatii. comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de activitatea miniera. . c u persistenta poluarii si a consecintelor sale asupra utilizarii apei în diferite scopuri.operator minier precum si la probleme de sanatate si securitatea muncii. SGA Suceava. pe care l am avansat primariilor din comunele respective. acest lucru fiind datorat în primul rând puterii de adaptare a macronevertebratelor acvatice si în al do ilea rând procesului de autoepurare natural. confirma influenta negativa a activitatii de prelu crare asupra calitatii ecos istemelor acvatice din zona. unde au functionat uzine le de preparare minereuri ne feroase si feroase. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane Evalua rea impactului a supra fact orului uman este dif icila. . c u atât mai mult cu cât la noi nu exista o legislatie co mpleta specifica acestui segment. care sunt foarte sens ibili la poluarea chimica.exploatarea si prepararea substantelor minerale utile. în mod special a pestilor. urma toarele : „Scaderea gradului saprob în aval de UP Tarnita este datorata prezen tei iazurilor de decantare care influenteaza biocenoza acvatica. e chilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apa este atât de sensibil încât schimbar i infime. În adevar.Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate: numa i în zona rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer. Studiul biocenozelor întocmit de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava în cursurile de apa ce au tangente cu Uzina de Preparare Fundu Moldovei. specialisti min ieri din co munitate( 30 de persoane). El este cunoscut sub denumirea generala de efect ecologic. Fundu Moldovei. Studiul biocenozelor acvatice pârâul Brateasa .pg. oportunitatile dupa închiderea Uzinei de Preparare Tarnita nu s -au materializat printr-un program de reconversie sociala. toate primariile raspund ca nu exista. prin distrugerea florei si faunei acvatice.2.ca impact social.3. persoane care ridica azi procentul de saracie. Che stionarul se refera la modul prin care se asigura implicarea comun itatii loca le în dezvoltarea proiectului minier. .A. 2007.

Dealu Negru si tre i perimetre miniere de e xploatare a minereului cuprife r. Astfel de izvoare au fost iden tificate în zona iazului de decantare Tarnicioarapatru. Prezenta în zona a unor secvente de substrat calcaros. se estimeaza a fi afectate 120 de gospodarii si operatori economici.în anul 2006 fiind imine nta evacuarea populat iei din comuna Ostra care îsi au locu intele de-a lungu l cursului pr.). pe iazul de decantare Valea Strajii trei. vine în sprijinul fixarii ma i rapide a vegetatiei spontane pe solurile afectate de activitatea miniera Iacobeni Re zultatele unui studiu efectuat pentru stab ilirea compozitiei floristice a fitocenozelor instalate pe ha lde de steril în conditii edafice limitate. umez eala relativ ridicata. De asemenea. • Influenta apelor de suprafata si subterane În situa tia uzinei de preparare de la Tarnita.4. Dealu Negru (2008). de cursuri de apa cu debite variind între 20. 2006. • Influenta tipurilor de sol Solurile prezen te în cele doua areale în care sunt situate instalatiile de preparare a minereurilor cuprifere.zise. Din punct de vedere pedologic. astfel încât influenta activitatii miniere din acest punct de vede re asupra calitatii solului este greu decelabila. Reteaua hidrogra fica este bine reprezen tata. Brateasa. pârâul Pietrii. Inversiunile termice.2. propa garea si dispersia noxelor atmosferice de la Uzina de Preparare Tarnita. datorita precipitatiilor abundente. Scaldatori. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tarnicioara. O importanta deosebita pentru securitatea zonelor locuite.au antrenat mase mari de steril în apele de suprafata . atât direct cât si prin afluentii sai pr. Mar gareta Grudnick i. care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei. si numeroase izvoare ce au contact cu depozitele de steril uzinal sau instalatiile propriu. fenomenul de dispersie a poluantilor atmosferici este atenuat de dominarea climatului de adapost. de alimentare cu energie electrica . asigurarea cu apa potabila a populatiei . este amplasat pe malul drept al râului Moldova. car e conduce la poluarea în timpul zilei a zone lor din amonte. Iazu l de decantare Dealu Negru. s. o are stabilitatea iazurilor de decantare. 1995) arata ca pe o halda de steril provenita de la exploa tarea 21 . de exemplu. La acestea se adauga infrastructura de transport. precum si riscul producerii acciden telor tehnice la sistemul de hidro transport al sterilulu i. care este sursa de alimentare cu apa potabila pentru numeroase localitati din aval (Câmpulung Moldovenesc. pârâul Valea Strajii. solurile care apar în cadrul zonei Iacobeni apartin raionu lui pedogeografic al Obcinei Mestecanisului. 1. când. de viteze mici ale vântului. Poarta Veche (2003). etc. 2007. un altul strabate incinta sectiei de flotare minereu polimetalic. pîrâul Tarnicioara. precum si acumularea de apa din spatele iazului de decantare Valea Straji i. în zona iazului de decantare Poarta Veche -cinci.. Influenta unor co nditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor • Influenta conditiilor climatice Fenomenele de risc climatic si meteorologic din ultimii an i. es te de relevat faptul ca zona se caracterizeaza printr-o frecventa r idicata a circulatiei aerului d e tip mu nte. Pentru verificarea sigurantei de functionare a iaz urilor au fost efectuate în ultima perioada o serie de studii si expertize de specialitate. un rol important în amplitudinea impactului activitatii miniere asupra factorului de mediu „apa” îl are si marimea bazinelor hidrografice din zona. Recep torul tuturor evacuarilor de ape impurificate este pârâul Brateasa. cu halde ce se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor. respectiv în timpul nop tii a celor din aval. 2005.UP Tarnita si UP Fundu Moldovei.60 m3/ s. etc. au în general valori de pH situate în domeniile moderat si slab acide. s-au resimtit puternic si în afect area stabilitatii iazurilor de decantare Tarnicioara( 2002. etc. 2008). Gura Humorului. pe o perioada de trei ani (Anca Ionce. Re feritor la dinamica aerului implicata în emisia. factor ce contribuie la stagnarea noxelor .vale.

dar ponderea lor fiind mai re dusa au o influenta mai mica. Mineralizatiile de baritina din perimetrele Ostra . gips. s-au dezvoltat . de uzura prematura a parcu lui auto.a). ? Zacamântul de sare gema la Cacica se situeaza pe teritoriul comunei cu acelasi nume. mai complicata decât cea anticipa ta. aceasta si din cauza proportiei ridicate pe care o are în substanta minerala utila.macinarea umeda si clasarea minereului. Blândetu. ce p ot ajunge în anumite zone la 40 %. care au rezistat în proportie de 90%. a excavatoarelor. cuiburi si filonase . argile. în pre zenta reactivilor de flotatieîngrosarea concentratului flotat . Fluxurile tehnologice de preparare a minereurilor nemetalifere ? Fluxul tehnologic de p reparare a sulfului la E. de clima nefavorab ila cariere i.flotatia minereu lui în su spensie apoasa. pe lânga vegetatia ierboasa (Achillea millifolium. Metoda de exploatare este cea prin dizolvare cinetica.Greben si Alunis. Activitati de extractie si preparare. Tussilago farfara. Calimani s-a desfasurat dupa urmatoarea tehnologie : concasarea minereului de sulf.tratarea termica a concentratului de sulf. calcit. afirmatie sprijinita si de consumul mare de carburanti. filoane. fiind alcatuite din marne.Clife se gasesc cantonate în gnaise le de Rarau sub forma de lentile. a forezelor si mai ales de volumul ma re de descopertaca si de poluarea si degradarea med iului . arata ca ex ploa tarea în cariera a acestui zacamânt nu era adecvata. echivalente cu treptele de exploa tare în ut il. la care se adauga morfologia corpurilor de roca cu sulf. cuiburi si impre gnatii. Efecte sistemice 2. Continutul med iu de NaCl este de 84. la nord de confluenta cu pr. Datorita continutului mare de material insolubil. Plantago lanceolata. Sarea gema din acest zacamânt este de ca litate inferioara. principlalul component daunator este considerat dioxidul de siliciu. Suceava. pe o suprafata de 1 mp. Acestia sunt bine dezvoltati în pre zent.depoz itarea.minereului de mangan . M. 22 . Lamium album. ceea ce a impus recalcularea rezervelor prin metoda sectiunilor orizontale. s. reprezentate prin fâsii de treapta la echidistanta de 10 m. deoarece contine un procent mare de impur itati terigen e. Viola odorata. Incinta Salinei Ca cica este localizata pe versantul stâng al pârâului Cac ica. cu ridicari continue a coloanelor de exploatare. dar ulterior s -a deschis cariera. ? Extractia minereu lui de baritina s-a realizat din cariera Ostra si din mina Alunis. sarea de la Cacica s-a exploatat initial prin dizolvare în bazine subterane. Exploatarea cu sonde s -a asimilat la sfârsitul anilor ’50 . sistem utilizat în Galitia rasariteana. f iind situate de obicei în imediata apropiere a contactului tec tonic dintre formatiunile cristaline si sedimentarul mezozoic. Minereurile nemetalifere. În activitatea de preparare. 2.7 %. racirea si ex peditia sulfului tehn ic. fiind amplasata aproximativ în centrul co munei.1. Si ceilalti oxizi ( Al2 O3 si Fe 2 O3) au o actiune negativa în cursul procesului de concen trare a sulfatului de bariu. Activitatile de ex tractie si preparare a minereurilor nemetalifere ? Muntii Ca limani reprezinta singurul loc din tara unde s -au acumulat zaca minte de sulf exploatabile. din jud. si un numar de opt molizi (Picea abies). sulful fiind prezent ca impregnatii. Dificultatile tehn ice întâmpinate de exploa tarea selectiva. Re zervele de roca cu sulf din sectorul Negoiul Româ nesc au fost calculate initial si confirmate în anul 1971 pentru exploatare în subteran.

functionarii unei statii de asfalt si a centralelor termice ale unitatilor industriale din Vatra Dornei.filtrare calcinare. pe o distanta de cca 4. 2.micronizare. Impactul poluantilor specifici asupra aerului. fapt ce a creat conditii de crestere a aciditatii precipitatiilor în zonele Caliman i –incinta si Gura Haitii în 1996.1992 de catre Laboratorul de Cercetari Acvacultura si Ecologie Acvatica din Piatra Neamt. Sarea tratata si sortata se ambaleaza conform cerintelor beneficiar ilor.însacuirea si expedierea concentratului. Semnificativa e ste si valoarea ridicata a aciditatii precipitatiilor din anul 2001 la Ortoaia (Dorna Arini). Principa lele noxe emise în atmosfera au fost : dioxidul de sulf. pâna în incinta d e preparare Pârtestii de Jo s. apelor. Aici. Întreaga instalatie este supravegheata printr-un sistem DCS. faunei si omului. de la rezervorul de saramura aflat în gura putului pe un saleduct suprateran.2. Procesul de uscare se realizea za într-un uscator “ în pat fluidizat” cu aer cald iar sarea rezultata din aceasta secven ta a f luxului tehnologic este condusa la sectia de clasare -ambalare . fapt confirmat ulterior printr . în special în timpul nop tii si în prima parte a d iminetii. care se poate datora însa. solului ? Impactul poluantilor specifici asupra aerului ? În zona Calimanilor . Def initor ii pentru nivelul de poluare a a tmosferei în perioada de functionare a unitatii de exploatare si preparare a sulfului. Re zultatele obtinute de catre acest institut în primii doi ani au surprins trasaturile generale ale poluarii aerului pe platforma industriala.flotarea sau con centrarea propriu.îngrosare. Începând cu anul 1985. Procesul de evaporare utilizat se bazeaza pe principiul “multiplu efect sub va cuum” în trei trepte legate în paralel . a carui baza este un PC profesional echipat cu toate interfetele A/D si D/A necesare si conec tate la PLC care controleaza toate intrarile si iesirile cum sunt secvente. în per ioada 1995-1996 sulful tehnic nevalorificat de la depozitul Argestru (Vatra Dornei) a fost transportat pe platformele superioare ale haldelor de steril Puturosu si Pinu. ? Fluxul tehnologic de preparare a baritei la U. alarme etc.sfarâmarea minereului.macinarea minereului.7 km. saramu ra bruta este supusa unui procedeu de purificare (epurare) necesar eficientizarii procesului de evaporare –recristalizare . Oda ta cu diminuarea activitatii în incinta miniera (urmata de sistarea definitiva în anul 1997). sortul de minereu din cariera a început sa scada pâna aproape la disparitie. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor nemetalifere 2. hidrogenul sulfurat si particulele solide. poluantii raspândindu-se circular. aceasta pe fondul frecventei ridica te a inversiun ilor termice în Depresiunea Dornelor.un numar mult mai mare de analize efectuate de catre ICPMSN Cluj Nap oca. este condusa gravitational.zisa.1. preponderent spre nord. pe valea Negrei Sarului. 23 . P. Faze le fluxului tehnologic de preparare sunt: receptia minereului brut. Dup a purificare (epurare) saramura este dirijata la instalatia de evaporare. preponderent. Aceste noxe au avut o puternica actiune toxica asupra florei. unitatea miniera reprezinta singura sursa majora de poluare a aerului. sunt analizele efectuate în perioada 1990. pe componenta descendenta a circ ulatiei munte – vale. Tarnita a fost pus în functiune în anul 1968 prin prelucrarea mine reului din cariera Ostra si din lucrarile miniere subterane Alunis Greben si Holdita.2.? Fluxul tehnologic de preparare a sarii în Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos este urmatorul: saramura (sarea în solutie) extrasa din subteran. astfel încât în anul 2003 activitatea sectiei de preparare a minereurilor nemetalifere a fost sistata.

este caracterizat prin urmatoarele conditii hidrochimice cu influenta negativa majora asupra râului Neagra Saru lui : pH puternic a cid (2.? În Incinta de preparare a sarii de la Pârtestii de Jo s.9. Agentia pentru Prot ectia Med iului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni.2.1016 mg/l) si fier (88.efectul negativ al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii recep torului final.5.5. Cea mai apropiata locuinta este amplasat a la cca. comparativ cu cel al Neag rei Saru lui. .2. pâna la varsarea în râul Bistrita. . face ca influenta acesteia din urma asupra caracteristicilor fizico. conturându-se.Barnar (Brosten i) de urmarire a calitatii râu lui Bistrita de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava.9 iar dupa preluarea apelor acide (la statia de pompe Dumitrelu) ajunge la un pH= 2. cea mai impor tanta sursa potential poluanta a constituit-o centrala termica. astfel încât.222 mg/l). la Gura Negrii. pH-ul apei si sedimentelor este cu cca. râul Neagra Sarului. ? Afectarea calitatii apei datorita activitatii Sucursalei Salina Cacica Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recristalizare a sarii de la Pârtestii de Jos (1993).chimice ale apei si sedimentelor sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa. 24 .16.1736 mg/l). 15 km). acest lucru fiind deo sebit de important atât pentru factorii naturali ai mediului câ t si mai ales. în sectiunea din aval de chei. 20 m de centrala termica . aval de confluen ta cu pârâul Haita. ca re la origine (la captare) are un pH =5. c oncentratii foarte ridicate de sulfati (883. de la confluenta cu p. doua zone (figura 9). Prin modernizar ea centralei termice de la instalatia de cristalizare a sarii de la Cacica în se nsul trecerii acesteia de pe combustibil solid pe combustibil lichid si utilizându -se pacura cu un continut de sulf sub 1%.3. prin intermediul pârâului Dumitrelu. ca urmare a sesizarilor facute de cetatenii din imediata vecinatate a uzinei. Deb itul mare al râului Bistrita. emisiile de noxe au fost reduse substantial.3.pe traseul râului Neagra Sarului.84% d in cel gasit în sedimente în statia din amonte de conf luenta. apa se încadreaza în clasa I de calitate .5 respectiv 5. ultimul afluent cu aport însemnat de noxe. Cu un aport impor tant de aciditate si fier dizolvat participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu care.pentru sanatatea comunitatatii umane care locuieste în imediata vecinatate a instalatiei. Dumitrelu. încarcare minerala globa la mare (rezidu u fix : 1440 . azot si carbon.5.2.pâna la Cheile Zugreni (cca. poluantii caracteristici evacuati în procesul de arde re a pacurii f iind pulberile si oxizii de sulf. aciditate totala s i reala foarte mare (14. caracteristicile hidrochimice si geochimice ale acestui râu înregistreaza un proces destul de important de ameliorare. ajung în ac elasi emisar principal.4.5 mva l/l). hidrocarburi.7) .p ârâul Puturosu în care ajung apele care spala car iera si haldele d e steril. ? Impactul poluantilor specifici asupra apelor ? În ceea ce priveste degradarea calitatii apelor care traverseaza perimetrul minier Calimani precizam urmatoarele: . în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri. 4 unitati pH mai mari decât amonte de confluen ta cu acest pârâu iar continutul de sulf total din sedimente reprezinta numa i 5.

influentei majore a apelor pârâului Inata asupra freaticului si implicit asupra calitatii apelor din fântân i.Figura nr. ? Impactul poluantilor specifici asupra solului ? Calitatea solului a suferit modificari semnificative în arealul Ex ploatarii Miniere Calimani datorita produsilor toxici emisi din toate fazele f luxului tehno logic. precum si a sterilulu i rezultat din fluxul tehnologic . Pârtestii de Jos Interpretarea analizei probelor de ape prelevate din fântâni a permis mai multe concluzii dintre care principalele sunt: . nivelul clorurilor a scazut fata de 1992.poluarea maxima se încadreaza într -un teritoriu delimitat de incinta si santul de scurgere al apelor pluviale .în zona I-a. Din analiza probelor de steril reco ltate din zona Calimani.în zona a II -a.de pozitele superficiale . În perimetrul industrial Caliman i. . cât si. Zonele cu concentra tii în cloruri a freaticului din loc.ha lde le constituite din depozitarea materialului inert. . categoriile de materiale depozitate care constituie surse de noxe.rezultate din procesul de spalare a solului de catre apele pluviale si din aluviuni le pâraielor. în principa l.în partea sud-estica a zonei I continuturile mai redus e de cloruri fata de restul zonei se datoreaza atât cresterii distantei fata de incinta. .9. . rezulta valori foarte mari pentru pentru major itatea metalelor totale analizate si valor i foarte mici ale pH-lui pentru probele de 25 .10 ori fata de anul 1992 . sunt : . poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca . rezultat din decopertarea minereului si a rocilor sterile sau slab mineralizate. el încadrându-se în majoritatea cazurilor în limitele de concentratie admise.

27 17 . (ppm) 36. însa sunt zone unde s -a constat efectul nociv al deversarilor de saramura: culturi afectate din gospodariile cetatenilor. Cu toate acestea.29 17.0).38 10. prin plantarea pe platf orma superioara a halde i Pinu a d ifer ite specii lemnoase. se remarca încercari timide de revegetare naturala pe halda Ilva. reco ltat din zona limitrofa haldei de steril Puturosu (proba martor este de la Gura Haitii)( tabelul nr.79 Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat (martor si steril din area lul Caliman i) rezulta ca mentinerea la valori extrem de mici a acestuia se datoreste prezentei sulfului si react iilor de oxidare a acestuia.545 Ni tot. Proportiile impa ctului industrial asupra structurilor naturale vii sunt foarte mari. Un exemplu este cel al suprafetei de teren din curtea familiei Gorcea Vasile. 1. 26 . (ppm) 0.07 0.54 19.78 Co tot.1 9. . realizate de ICAS Câmpulung Moldoven esc. a demonstrat importanta refacerii ec osistemului forestie r pentru reintegrarea zonei Caliman i în landsaftul local. favoriza te de modificarile con tinui ale pantei taluzu rilor.se asupra tuturor formelor de organizare biotica si au fost constatate de multi specialisti. unde atât molidisul cât si jnepenisul sunt uscate. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice ? Incinta miniera Calimani . s -a constatat o rata de prindere destul de ridica ta pentru puietii de jneapan si zâmbru. (ppm) 1323 138. datorita apelor puternic acide ce spala haldele (pH de 2.14 22.24 0.efecte distrugatoare asupra padurii aflate la baza taluzurilor haldelor . situa ta în imediata vecinatate a incintei de prelucrare unde. Datorita impactului acestora.24 30 .pe halda de steril si pen tru solul polua t. Proba Halda steril Sol a fectat pH Martor 2. exprimate prin schimbarile comp ozitiei calitative si cantitative a florei algale.1) : Tabel nr. trebuie sa mentionam faptul ca nu s -a urmarit. ocupa 1% din suprafata Parcului National Cali man i. ? În ceea ce priveste sursele potentiale de influenta negativa asupra indica torilor de calitate ai s olulu i si subsolului ca urmare a desfasurarii activitatii Instalat iei de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos. apa râului Neag ra Sarului prezinta modificari ale proceselor de receptare a poluantilor si chiar o degradare a proceselor de dezintoxicare (autoepurare). s-au uscat legumele.02 3. concretizat prin: . prin analize.2 (ppm) (ppm) 97. Re feritor la calitatea ecosistemelo r acvatice.154 3. Zn tot. Cele mai vizibile efecte sunt pe partea estica a haldei Ilva. datorita înfundarii canalizarii din incinta si deversarii accidentale de ape tehnologice în curtea aces tei familii.96 Cr tot. 2.21 Cd tot.15 9. (ppm) 19. calitatea solului din zona de influenta a activitatii de exploatare si preparare a sarii.75 Sulf e le m. Astfe l.05 6. în gropi cu humus forestier. Din analiza zoop lanctonului pe toate cursurile de apa ce izvorasc din muntii Calimani. prezenta sa accidentala neputând a fi concludent a pentru caracterizarea hidrobiologica a arealului inves tigat. acesta este foarte slab dezvoltat sub aspect calitativ si ca ntitativ.9 43087 33658 8579 Mn tot.2. prin înlaturarea vegetatiei arborescente si arbustive cât si unul indirect. reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni mobili. (ppm) 19. Re zultatele unor experimente de reconstructie ecologica. o serie de poluanti rezultati din procesul tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au degradat calitatea apelor aval de exploatare. Fe total (%) (ppm) 8.02 20.2.Compozitia solului si a sterilului din zona EM Cal imani Denu m.efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile d e steril de pe halde.79 9. În urma desfasurarii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct. Cu tot. plan tele cu flori si un po m fructifer. exercitându. cu exceptia zonei iazului de decantare.

efectele înch iderii activitatii nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului ec onomic al comunitatii.? Poluarea Solonetului cu ape contaminate cu cloruri provenite de la instalatie este confirmata si de studiul biologic efectuat de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava. încarcate cu cloruri (princ ipalul agent poluant din zona). canal si ca i de co municatie. Se poate vorbi de o influenta cu efect c umulativ a factorului natural la poluarea din zona. prin comp aratie cu alte localitati unde sunt unitati de preparare: . aceasta a avut un punct de vedere oarecum deoseb it referitor la impactul pe care l-a avut activitatea miniera asupra comunitatii. finalizata în anul 2000. a megalitului cu gravuri din valea Paltinu.2. . minerii localnici preferând sa lucreze la sectoarele miniere de exploatare a manganului.satul Gura Haitii.3. cu caracter masiv.acesta este situa ta în zona rezidentiala a localitatii. Cuantificarea aportului la poluare a l celor doi f actori (natural si antropic) este o problema deosebit de complexa.Primaria Saru Dornei. La chestionarul adresat administratiei pu blice locale. . În mod frecvent. nu mai sunt evacuate în emisar (pârâu l Solonet) ape tehnologice uzate. cu sistemul de exploatare prin dizolvare cinetica în zacamânt. deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a comunitatii. în iu lie 1987.chimice ale apelor de suprafata sunt afectate de apele meteorice ce percoleaza depozitele de steril minier si platformele industriale precu m si de ape le evacuate si cele exfiltrate din i azul de decantare. majoritatea lucratorilor a fost din alte zone. . comunicarea între proiectant. de crestere a animalelor.oportunitatile eco –turistice favorizate de ex istenta Parcului National Calimani. caracteristicile fizico.comunitate locala functionând corect. 2.la Exploatarea Miniera Calimani. . prin antrenari de pulberi si hidrotransport de pe acestea. care integreaza masivul Calima ni în arealul “civilizatiei megalitice”. ? În ceea ce priveste activitatea Instalatiei de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos. care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a a pelor freatice din zona.apa . care se manifesta prin emanatii de aerosoli din cariera si din halde . aflate în aceeas i zona si active înca.comunitatea locala este cooptata în pro gramul de ecologizare. Pr in noua tehnologie de preparare. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ? Desi sunt situate la distante relativ mari de perimetrul minier Caliman i. existând gospodarii la distan ta de cca. a ramas si a capatat amploare. supravegherea ca litatii apelor de suprafata. a sezar ile umane se afla înca sub influenta sa remanenta. de parametrii cantitativi si ca litativi ai ape lor freatice si de adâncime.activitatea desfasurata în Calimani a atras dezvoltarea unor retele de utilitati.activitatea traditionala. instalatia de prelucrare functionând în circu it înch is. a sitului Natura 2000 Tinovul Saru Dornei precum si de descoperirea. Din acest motiv. caruia i se suprapune. prin crearea de „ferme ecologice”. influenta negativa a activitatii de prelucrare a s arii. la rândul ei.constructor. 5 m de instalatii (figura 10): 27 . influentata.

amenajarea unui strand cu saramura. 18. ecosisteme acvatice.dezghet. accelerând procesele de levigare în special pe terenurile decopertate si pe halde. Astfel.la întrebarile “ Ce întreprinde compania pentru promovarea unei dezvoltari durabile” si “ Ce se întreprinde pentru a se asigura ca economi a locala nu va deveni dependenta de activitatile miniere” . Sucursala Salina Cacica obtinând de altfel si Certificat ISO 14001 : 2004 privind implementarea sistemu lui de management de mediu. precum si asigurarea cu apa potabila a locuitorilor din Cacica si a loc uitor ilor din zona ide ntificata ca zona I de afectare a freaticului din localitatea Pârtestii de Jo s.2. populatia a facut numeroase sesizari privind scurgerile de saramura d in instalatiile de preparare care au salinizat apa din fântânile limitrofe.6 zile fara strat 28 . 500C. au fost afectate ecosisteme subalpine (pajisti. prin amenajarea subteranului în incinta Cacica pentru vizitare si tratare cu aerosoli salini. raspunsurile sunt concrete: dezvoltarea turismului de agre ment si terapeutic. si datorita modului de manifestare al acestora. În raspunsur ile la Chestionarul pr ivind implicarea/interactiunea d intre operatorul minier si comunitate pe care l -am conceput. De asemenea. caracterizata prin cantitati importante de precipitatii.monitorizarea gradului de afectare a factorilor de mediu prin activitati de preparare este transparenta pen tru comunitat ea locala. . se remarca un potential ridicat de erodab ilitate. afect ând culturile si scurgeri accidentale d e saramura din saleduct. preparare.Figura nr. Surse de impact negativ se afla în toate etapele tehnologice: desc opertare si haldare. nu putea sa nu aiba consecinte devastatoare asupra ecosistemelor din zona.Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos Înca de la înc eputul activitatii în aceasta instalatie. exploatare si transport. Un alt element reclamat era zgomotul produs de ce le doua ventilatoare ale turnului de racire. sunt de remarcat urmatoarele aspecte : . Ace ste aspecte negative au fost remed iate dupa retehnologizare. care debuseaza spre nord în compartimentul Sarul Dornei al Depresiunii Dornelor . 2. scurgeri de ape încarcate cu cloruri si având temperatura de cca. fenomenele de înghet. Zona de impact maxim se afla situa ta în bazinul râului Neagra Sarului. în aceeasi incinta. corelate cu lipsa stratului de zapada (cca. în cursul pârâului Solonet si pe terenurile agricole.4. jnepenisuri). ecosisteme forestiere. Datorita climei. 10. Influenta unor conditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor ? Amplasarea în caldera masivului vulcan ic Calimani a unei lucrari de anvergura celei de exploatare si preparare in situ a zacamântului de sulf. în grad ini.

dezghet/ an) produc cele mai de amploare modificari în conf iguratia haldelor de steril. Iacobeni. care include: explorarea. De ac eea o saraturare suplimentara a solului.M. exploatarea minei.P. pre lucrarea minereului. pe fondul na tural deja existent. conduce la dezechilibre ale ecosistemelor terestre. traverseaza localitatile Pârtestii de Sus. râul Neagra Sarului pentru E.Tarni ta. Mg. permeabilitatea redusa a patului albiilor si concentrarea rapida a scurgerii în albii cu sectiune transversala modesta. Pârtestii de Jos. Forajele executate în incinta Pârtestii de Jos au aratat ca si apele subterane au continuturi mari în cloruri (233-570 mg/l). a tât areolar cât si pe trasee definite. în primul rând. contribuie din plin la ridicare a gradului de poluare din zona. În ceea ce prives te rolul regulator al solului în regimul scurgerii apelor. Fundu Moldovei. în labo ratorul propriu. elaborarea proiectului. s tarea solonceacurilor si soloneturilor. Sub a spectul po luarii solului din zona intereseaza. În aceasta cl asa sunt incluse solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont salic sau un orizont natric si care sunt tipice pentru zonele în care se gasesc acumulari naturale de sare sau care sunt contaminate în urma desfasurar ii activitatilor de extractie si de prelucrare a sarii. aces ta es te destul de redus. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de prepara re a substant elor minerale utile 1. este de remarcat dinamica accentuata a apelor de suprafata care. râul Bistrita pentru U. Programele de monitorizare a mediului la uzinele de preparare a substantelor minerale utile de pe teritoriul judetului Suceava sunt organizate pe doua module: ? Monitorizarea calitatii factorilor de med iu. Ca ) ai solurilor din zona .8 zile cu fenomene de înghet. pe pâraie mici. Un cumul de conditii interactive favorizant e face sa actioneze concomitent cu alimentarea bogata din precipitatii.P.de zapada din cele 63. vehiculeaza volume poluate importante. Partea a III-a. Factorul natural declansator/ favorizan t al impactului negativ al poluantilor specifici este cel geologic (structural si pe trograf ic). inclusiv pe cele sarate.de catre operatorii minieri prin: . Reteaua hidrografica din zona este puternic afectata de acumularile de sare din zona care încarca atât apele de suprafata cât si freaticul si apele subterane de adâncime. Efectul ploilor acide este partial contracarat de componentii cu caracter bazic (carbonati de Na. Valorificarea zacamântului si impactul negativ aferen t pot fi interpretate drept consecinte (secundare) ale unui impuls dat de oferta naturala. În ceea c e priveste implicarea apelor în impactul sistemic al poluantilor. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului Monito rizarea mediului în domeniul industriei miniere este necesara în cadrul tuturor etapelor ciclului de viata al unei investitii miniere .P. av ând în vedere faptul ca domeniul solurilor forestiere se s itueaza în general în aval de cariera si de pricipalele halde de steril. în perioada de activitate a uzinei. Calimani si pârâul Solonet pentru Instalatia de recristalizare a s arii Pârtestii de Jos ). râu l Moldova pentru U. ? Zacamântul Cacica.determinari sistematice. 29 . c u debite temporare sau permanente. p rezenta sarii într -o structura sinclinala favorizând si amp lificând efecte poluante la nivelul ap elor de suprafata si sub terane. Cacica. formate în intervale scurte. al solului si ecosistemelo r naturale si antropice. Pârâul Solonet. transportul si închiderea minei. ceea ce genereaza debite apreciabile. cel care traverseaza zona si capteaza toate izvoarele din arealul Cacica. al calitatii ap elor uzate evacuate si al emisarului f inal (pârâul Br ateasa pentru U.

a realizat o analiza a poluarii a tmosferei cu pulberi sedimentabile în punctele critice de pe Vaile Suha si Moldova (sectorul Tarnita .Fras in). oxidarea su lfurilor metalice în conditii ac ide .câ t si socio.. ca urmare a aparitiei exfiltratiilor cu încarcare mare în Fe din iazul de decantare Tarnicioara. ? Urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare. în baza unui Contract de cercetare stiintifica cu Sucursala Miniera Gura Humorului. Apa de scurgere care dreneaza lucrarile miniere si depozitele de steril mineral este contaminata ca rezultat al reactiilor ch imice cu rocile expuse în urma operatiunilor miniere. Astfel. se urmaresc prin masuratori topografic e lunare ale reperelor montate pe taluzul si berma depozitului. Pâna în prezent nu a existat o monitorizare a DAR. Stabilitatea iazur ilor este monitorizata prin masurarea defor matiilor si prin controlul adâncimii apei subterane. Institutul de Cercetari Biologice IasiStatiunea de Cercetari „ St ejarul” Piatra Nea mt. de asemenea. • Pentru urmarirea nivelului ape lor subterane d in corpul iazurilor de decantare din jude tul Suceava. Bucuresti a realizat un studiu asupra cauzelor si solutiilor de eliminare a efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarnicioara si a poluarii chimice a pârâului Brateasa (M. nu s-a mai facut o monitorizare a acestuia. în perioada 2002-2003.chimice a le calitatatii apelor reziduale evacuate de la instalatia de recristalizare a sarii. Monitoriza rea are toate sansele sa reprezinte o parte integrant a a strategiilor de administrare a DAR. Evaluarea impacturilor specifice Evaluarea impac tului asupra mediului produs de activitatile miniere este un proces complex. în emisa r. S. Practic. unde se fa c de terminari fizico. printr-un proiect PHARE „Achizitie de echipa mente pentru reteaua de monitorizare a depozitelor de deseuri provenite din industria extractivamonitor izarea factorilor de mediu pentru 5 iazuri de decantare din zona Bucovina”. de obicei.coord. o monitoriza re – dar nu sistematica. 30 .pârâul Solonet. modificar i si îmbunatatiri.economici.A. reprezentativi pentru f unctionarea norm ala a unui sistem. În arealul si zone le de influenta ale u zinelor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. sau dupa 1990.deplasarile orizontale ale corpului iazului. foraje pentru inclinometre si câte un modul Data Logger pentru colectarea informatizata a datelor pentru iazurile de decantare Tarnicioara.C. în luna augus t 2009. Tarn ita. Desi fen omenul a continuat si dupa anul 2003. Cuantificarea nivelului de poluare.determinari ale cantitatii de pulberi sedimentabile în incinta si în zona de influenta a uzinei. din lipsa de fonduri. atât în perioada de activitate cât si în perioada postînchidere. care trebuie sa aiba la baza o serie de indicatori atât de mediu. din localitatea Pârtestii de Jos. trebuie sa fie parte a planului integrat care va sta la baza oricaror actiuni. Poarta Veche si Valea Strjii ce au deservit UP Tarnita. la U. Ac esti indicatori. 2003).s-a efectuat doa r la Sucursala Salina Cacica. ca urmare a unor comenzi din partea operatorilor economici catre institutii de specialitate. pentru iazurile de decantare Dealu Negru si Pârâul Cailor ce au deservit UP Fund u Moldovei si pen tru iazul de decantare Dumitrelu. analize sistematice a le calitatii a erului nu s-au efectuat decât în pe rioadele de activitate ale acestora. în subordinea caruia se afla uzina. P. si doar pe perioade de terminate de timp. ce a deservit UP Cali mani. s -au rea lizat foraje pentru piezometre.cunoscuta ca Drenajul Acid al Rocilor (DAR) implica. în vederea elaborarii uno r studii de impac t asupra mediului. Dracea. cu o exceptie si anume când. Ea trebuie sa se concen treze pe cei mai adecvati indicatori de performanta si. Aceasta contamina re. IPROMIN S. în anii 1995 si 1996. - 2. în functie de regimul meteosinoptic si de desfasurarea fazelor în procesul de productie. • Deformatiile.ecologici.

Tabelul nr.matricea III: procese de prelucrare (receptie minereu.chimice ale: solului. bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte o stare generala a unuia din factorii de mediu analizati si apoi corelarea acestora printr -o metoda grafica (Rojanschi V. 2002). Aceasta metoda se bazeaza pe calcu larea unui indice de poluare g lobala.ecosisteme 1 Foarte importa nt(zone 1 reduse Poluare majora 2 rezidentiale. ecosisteme distruse Semnifi cativ . reabilitarea ecologica a siturilor miniere). Pentru evaluarea impactului produs de activitatile de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava.matricea I: modificarea habitatelor. . fauna. . retele de transport). reprezinta una dintre cele mai bune modele de evaluare globala a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile asupra f actorilor de mediu da torita posibilitatilor mari de a lua în analiza o gama foarte mare de componente de mediu si diverse forme de activitati care pot genera impact asupra mediului ( V. considerati spec ifici pentru factorii de mediu analizati. Am adaptat matricea la specificul activitatii de preparare a substantelor minerale utile. rezervatii naturale) Important Major. estetic si interesul oamenilor( sanatate si securitate. constructii de pozite materii prime si reziduuri preparare. factorul politico.mediu grav afecta t de activitatea umana. . drumuri. metodele de evaluare globala a impactului fiind multicriteriale.alterarea stratului superficial. ca rezultat al raportului dintre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate.nealocarea de fonduri pentru remedierea.modificarea debitului si cur surilor apelor de suprafata.2. Rojans chi.caracteristici fizico. periculos formelor de viata MxI 1. aerului. expediere preparat minier). Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de a precier i sintetice. 2002). utilitati. cabluri de tensiune electrica. sfarâmare. Bra n Florentina. alterarea hidrologiei subterane. baraje. descarcare ape u zate tehnologice . Ca racteristicile de mediu care se urmaresc într -o analiza a impact ului sunt: .flora.relatii eco logice. depozitare. Modelul matriceal general de evaluare globala a impactului asupra mediului.matricea V: acciden te si factori de risc (accidente operationale. condensatori cu PCB).. . adaptata dupa matricea Leopold. recreere. matriceala. influenta canalizarii. .sunt evaluati cantitativ si calitativ. flotare.etc. descarcare ape uzate menajere. acumularea scurgerilor de produse petroliere si uleiuri uzate. metoda (ilustrativa) de apreciere globala a starii de calitate a mediului. am ales doua metode: ? O metoda cantitativa . metoda Leopold. Grila de apreciere a amplitud inii magnitudinii si importantei impactului (indicele de impact) Ma gnitud ine Nota Impo rtanta Nota I Im pact Indice Im pact M Mediu antrop izat.mediu d egradat.economic.matricea IV: depo zitarea si tra tarea deseurilor (amp lasarea si depozitarea deseurilor tehnologice.macinare. deversari de material steril datorate unor eveniment e climatice deosebite. depuneri pulberi sedimentabile. rezultând urmatoarele grupe de activitati care afecteaza mediul: . cum ar fi: salinizarea resurselor de apa. acidifier ea resurselor de apa.5 2 6 -10 31 . filtrare. a emisiilor atmosferice. . depozite de substante si preparate chimice periculoase). ap ei. scurgeri din conducte tehnologice. a zgomotului si vibratiilor. ? O metoda calitativa . diguri. .matricea II: transformarea terenului si constructiilor (incinte industriale.factori culturali: utilizarea terenurilor.

în figura 95 este prezen tata o co mparatie a indici lor de poluare globala calculati pentru cele cinci unitati de procesare.03 1. 5 0 Uz ina de prepar are Fundu M oldovei Sal ina Caci ca U zi na de pr eparar e Tar nita Exploata rea m ini era Cali m ani U zi na de pr eparare Iacobeni 2. În ceea ce priveste modelul matricea l general de evaluare globala a impactului asu pra mediului. 5 3 2. IPG 3.79 IPG Figura nr. periculos pentru formele de viata.Uzina de Preparare Iacobeni si Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în limite admisib ile. adaptat dupa matricea Leopold (figurile 12-16) este de remarcat fap tul ca cele mai expuse accidentelor si factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de Preparare Tarnita. 5 2 1. c a rezultat a l efectelor sistemice ale activitatilor de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava. umane în limite adm isibile 16-20 Mediu natural nesemnificativ afectat 5 Neimport ant 5 21-25 Valorile amplitudini i magnitudinii si ale importantei impactului le-am stabilit pe baza evaluarii efectelor poluan tilor specifici activitatii de procesare a substantelor minerale utile pentru fiecare unitate de preparare în parte. ramâne înca pen tru EM Calimani si UP Tarnita. la care amplasarea iazului 32 .03 1. cele doua unitati fiind urmate îndeaproape de UP Fundu Moldovei. Pentru o evaluare globala a starii de calitate a med iului. producând disco nfort Scazut . Situatia cea ma i grava.11 . 5 1 0.Polua re de nivel med iu 3 Im portan ta medie 3 Ma re -m ediu afectat de ac tivit.mediu sup us efectului activit. umana. evaluarea indicilor de poluare globala indicând un mediu grav afectat de activitatea umana. a legislatiei aparute în anul 2008 referitor la deseurile din industria e xtractiva si de preparare precum si a celei referitoare la inves tigarea mediului geologic contaminat. Valoarea indicilor de poluare globala pen tru unitatile de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava Se observa faptul ca. asupra caracteristicilor si conditiilor de mediu existente în fiecare areal.81 3. precum si Uzina de Preparare Fundu Moldovei. da torita obligativitatii respectarii nor melor de mediu.04 3. indicele de poluare globala pentru cele doua unitati de prelucrare ramase în activitate. producând tulburari 11-15 formelor sensibile de viata Poluare redusa 4 Ma i p utin imp ortant 4 Mediu -mediu afectat de activitatea umana. datorita retehnologizarilor dar si reducerii activitatii. prin intro ducerea sistemu lui de managemen t al mediului la Sucursala Salina Cacica.

12. Din punct de vedere a l modificarii regimului.P. care au antrenat material steril spre cursul p. Valori medii ale impactului actiunii „modificarea regimului” în un itatile de preparare a s.de decantare Dea lu Negru si a instalatiei de prelucrare în intravilan constituie o permanenta sursa de nesiguranta pentru locuitorii din zona . Iacobe ni D. Factori culturali U. în zona barajului de coada de la Tarnicioara. T arnita 13 14 14 U. Conditii biologice 15 15 16 Salina Cacica C.chimice 13 12 13 IM Calim ani B. Fundu M old ovei A. Relatii ecologice 18 20 30 40 Matricea I. din cauza blocarii cu aluviuni a intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare. în zona Scaldatori s-au acumulat circa 100.m. 15 15 13 16 21 0 10 12 16 15 U.P. lucrarile începând în anul 2008. acumularea de apa din precipitatii a condus la activarea unei sonde inverse inactive de pe plaja iazu lui si totodata a aparut o ravena adânca în corpul taluzului principal. Modificarea regimului Figura nr. pr in care erau exfiltratii cu un debit de aproximativ u n 1 m3 /s. din jud. Acest eveniment atrage sever atentia asupra necesitat ii monitor izarii stab ilitatii iazului de decantare atât pe durata executarii lucrarilor de reconstructie ecologica. În vara anului 2008 însa. data fiind magnitudinea poluarii. Suceava 33 17 50 60 18 70 80 valori im pact .P. Brateasa. În ac est context. cât si în pe rioada post închidere. Tarnita masuri de stabilizare au demarat numai pentru iazul de decantare Tarnicioara. La U.000 m3 de apa în amonte de b araj. ca urmare a ploilor torentiale.P.u. impactul este semnif icativ la EM Calimani. Caracteristici fizico.

P. Iaco beni 20 30 40 50 60 70 valor i im pact Matricea III. Fundu M oldo vei A.u. Factori culturali D.chimice 13 11 13 IM Calim ani B. Suceava 34 .Valori medii ale impactului actiunii „procese de prelucrare” în unitatile de preparare a s. Relatii ecologice U.P.u.P.P. di n jud. Caracteristici fizico. Relatii ecologice 14 13 17 U. Caracteristici fizico.chimice IM Calim ani 9 6 16 9 14 15 B. Fundu Moldov ei A. Factori culturali 16 18 17 15 18 18 D.13. din jud .P. Procese de pre lucrare Figura nr.m. Conditii biologice Salina Ca cica C.P. Suceava 18 12 16 U.14. T arnita 12 10 15 U. Tarnita 14 12 13 U. Tra nsform area Te re nului si a constructiilor Figura nr.m. Valori medii ale impactului actiunii „transformarea constructiilor” în unitatile de preparare a s. Conditii biologice Salina C acica C. Iacobeni 20 30 40 50 60 70 80 valori im pact Matrice a II.13 14 12 15 16 0 10 14 14 12 17 16 0 10 12 12 13 U.

P.16. Relatii ecologice U. din jud.P. 35 . Tarnita 8 9 8 13 11 0 6 9 9 U. la care se adauga lipsa de omogenitate/ coerenta a datelor în diferitele unitati de preparare descurajeaza prelucrarea informatica si fac inco mpatibil demersul cu oricare program de calculator. Conditii biologice Salina Cacica C. Caracteristici fizico. di n jud. Re latii ec ologic e 11 12 U. Fundu Moldovei A. Dificultatile importante la nivelul catitatii de informatie pe factori naturali. De pozita re a si tra ta re a de se urilor Figura nr. Conditii biologice Salina Cacica C.P. Suceava În afara interpretarilor prin referinte matriceale în expresie spatiala cel putin pâna în perioada actua la aceste rezultate nu pot fi redate. ca si precaritatea infor matiei cantitative la nivelul unuia si aceluias i element de refer inta.15.u.P. Iacoben i 9 10 20 30 40 50 valori im pac t M atr ice a V. Fundu Moldove i 7 9 9 A.P. Iacobe ni 0 10 20 30 40 50 60 70 80 valori impact M atri ce a IV. Suceava U.m. Tarnita 15 14 16 U.P. Accide nte si facto ri de ri sc Figura nr. Cara cte ristici fizico. Factori cul tura li 9 D.u.Valori medii ale impactului actiunii „accidente si factori de risc” în unitatile de preparare a s.Valori medii ale im pactului actiunii „depozitarea deseuri lor” în un itatile de preparare a s.14 16 15 17 20 14 14 13 U. Factori culturali 19 17 18 18 18 18 D.chimice 15 18 16 IM Calim ani B.chi m ic e IM Calim ani 7 8 12 9 11 B.m.

Ulterior închiderii obiectivului nu s-au mai produs. sol. aer. Pentru iazul de decantare Dumitre lu. interpretând si operând datele rezultate din analizele efectuate de: Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol din zonele afectate de activitatile miniere. Re zultatele ana lizelor probelor prelevate din exfiltratii (media anuala ponderata).Calitatea actuala a med iului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava Pe baza cuantificar ii nive lului de poluare rezultat din desfasurarea a ctivitatii de p reparare a substantelor mine rale utile în cele cinci uni tati economice de profil din jude tul Suceava .Drenajul acid al rocilor l-am remarcat ca fiind prez ent în iazurile de decantare Tarnicioara.00 6. Moldova). Pentru fiecare domeniu în parte am lua t în considerare stadiul f iecarei u nitati de preparare la nivelul anu lui 2008.00 5. care a deservit Uzina de Preparare Calimani. atât pe perioada functionarii lor cât si dupa închiderea unitatilor.00 8 . la iazul de decantare Tarnicioara. Valea Strajii. pe domeniile: apa. la iazurile de decantare Tarnicioara.5 3 8.care au deservit Uzina de Preparare Tarnita si în iazurile Dealu Negru si Pârâul Ca ilor.0 0 5. ca urmare a apa ritiei unei exfiltratii puternice pe taluzul depozitului si care a impurificat chimic apa p. Valoarea pH – DAR iazuri de decantare 36 . am analizat în timp ac est fenomen.00 4 . APM Suceava asupra aciditatii/alcalinitatii precipitatiilor din judet.chimici si biologici) receptoare finale ale apelor impur ificate la trecerea pr in perimetrele miniere (respectiv râurile Bistr ita.ce au deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei.73 5.deseuri.00 6 . sunt redate în figurile 17-20: 9 . 50 5 .50 unit . este Acid Rock Drainage. în vederea identificarii unor prioritati de actiune si a masurilor cele mai ef iciente pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu.17. Poarta Veche.00 0 .pH 6.50 6 .3. Brateasa.00 6.drenajul acid al rocilor. urmarind si analizând DAR. evaluând riscul pent ru iazurile de decantare care au deservit uzinele de preparare a substantelor minerale utile. P oarta Veche. urmarind legislatia de mediu existen ta în domeniu.DAR.00 5 .6 5 5 .7 7 2003-activ 2008-i nactiv u ni 3 . Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si Directia Apelor „ Siret” Bacau pentru determinarea starii ec ologice a cursurilor de apa (indicatori fizico. ? Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în eva luarea starii de siguranta a iazurilor de decantare.00 2 .00 Ta rnic ioar a Vale a Str ajii Po arta Vec he Dea lu N egru P ârâu l Ca ilor NTPA 0 01/ 1998 F ara d ate Figura nr. si care nu a fost luat în calcul decât o singura data. conservarea biodiversitatii si cel soc ial. Valea Strajii. au fost mentionate exfiltratii acide din depozit într -un studiu realizat de catre SC ICPM SA Baia Mare în 1993. Neagra Sarului. Dealu Ne gru si Pârâul Cailor.00 7 . am considerat posibila si ne cesara o analiza SWOT.00 5.00 1 . în anul 20 02.

80 0. 00 5.70 2. 00 800 . Concen tratia ionilor de zinc – DAR iazuri de decan tare 37 .19. 00 38.43 13. 00 20.50 F ara d ate 100 . 16 6.20 0.00 Tarnicioara Valea Straj ii Poarta Vech e Dealu Negru Pâr âul Cailor NTPA 001/ 1998 3.00 35. 00 700 . 90 5. 90 0. 00 6. 70 1.m g /l 1000 . 00 200 . 00 300 . 00 400 . 00 900 . 00 600 .40 77.03 2003-acti v 2008-i nacti v 163. 00 932.00 1. Concen tratia ionilor de fier – DAR iazuri de decantare m g/ l 40. 17 5.18.96 0. 00 2003-activ 2008-inactiv 25. 35 0. 00 15. 00 10. 00 500 .00 N TPA 001 / 199 8 Po ar ta Veche D ealu N eg ru Pâr âu l C ailo r Figura nr.50 Figura nr. 00 30. 28 Fara dat e 0. 00 0. 87 78. 31 Tarn i ci oar a Valea Str aj ii 14.

exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii (U. .10 0. 40 1.m g/ l 1. prezinta o tasare si o asecare mai b una. care este stabilizat si înierbat).35 0.exfiltra tiile din iazuri au în general o încarcatura în metale grele peste limitele stabilite de normativul NTPA.iazul de decantare Dealu Negru (U.99 2003-acti v 2008-i nactiv 0. precum si pe cele proven ite din observatiile directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a comportamentului iazurilor de decantare. lacul acumulat în spa tele iazului denota un drenaj ineficient. 20 .25 0. 20 1.001/2002 si sunt rezultatul fenomenelor de drenaj min ier acid. Cuantificarea nivelurilor de risc Nota 1. fiind un iaz de coasta.4 5-9 10.24 0. 80 0. 60 1. iar exfiltra tia de la baza taluzului principal semnifica acumularea unui volum de apa care poate determina glisareacorpului iazului în aval. 00 0. Ceea ce a ramas dupa valorificarea iazului de decantare Valea Hajului (UP Iac obeni) este asecat si înierbat. cu un debit consta nt. în arealele unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. se pot formula urmatoarele concluzii: . Am rea lizat evaluarea calitativa a riscului de med iu pentru iazurile de decantare aferente unitatilor de preparare Tarnita (cu exceptia iazului de decantare Ostra. exfiltratiile oprindu-se în perioadele secetoase. ceea ce.3.56 0. coroborat cu aparitia lacului din spatele depozitului. 00 Tarni cioara Val ea Str ajii Po arta Veche Dealu Negru Pâ râul Cailo r NTPA 001/ 1998 0. Fundu Moldovei si Calima ni. Concentratia ionilor de cupru – DAR iazuri de decantare Ana lizând datele obtinute în urma analizelor efectuate.3: Tabel nr. 20 Figura nr. este redata în tabelul nr . 40 0.14 15-19 20-25 Niveluri de risc Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice 38 .00 1.10 Fara date 0. impune necesitatea unui studiu urgent de verificare a stabilitatii. ? Evenimentele produse datorita precipitatii lor abundente din ultimii ani.P. .17 0.P. de dimens iuni mai mici. respectiv al biosolubil izarii sulfurilor din steril.44 1. Fundu Moldovei). arata necesitatea urgenta a evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare. Grila de cuantificare a nivelurilor de risc pe care am utilizat-o. Tarnita) are un aspect artezian. 60 0.

Natura pe ricolului Probabilitate a Gravitatea Nivelul risc 1. cratere ( sufozii cu antrenari de steril). ar afecta grav gospodariile situa te de -a lungul vaii în loca litatea Ostra. crt. precu m si probabilitatea producerii evenimen telor cu risc de mediu si consecintele acestora sunt introduse în matricea de evaluare calitativa a riscu lui si a nive lurilor de risc pentru fiecare depozit de steril uzinal în pa rte. Evaluarea riscului la iazul de decantare Valea Strajii . dat fiind configuratia vaii (îngusta) si volumul mare de material din iaz. Tabel nr. Natura per icolului Probabilitate a Consecinte Nivelul de risc 1. 2. 7. 6. marimea bazinului colector al ramurii Scaldatori si geometria iazului de decantare.4.5. alunecari de teren co lmatari la gratarele de protectie de la intrarile în tunelurile de subtraversare Tarnicioara si Scaldatori avarii la sonda inve rsa 3 4 2 3 3 5 5 3 3 3 15 20 6 9 9 4 4 16 4 3 12 Nive lul max im de gravitate atribuit pericolului de cedare a galeriei de subtraversare Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal. De asemenea.UP Tarnita Nr. 4. cedarea galeriei de deviere a cursului p. surpari. am tinut cont de faptul ca antrenarea depozitului pe cursul de apa Brateasa. când numai datorita interven tiei rapide ca ntitatea de steril scurs prin galerie a fost relativ mica .184/ 1997) : R= P x G Unde: R= riscul aparitiei unu i eveniment P= probabilitatea aparitiei G= gravitatea (consecinta) perico lului Evaluarea riscului la iazurile de decantare Tarnicioara. ravene (santuri). Brateasa). 5. 4. conform relatiei (OM nr. blocând si drumul judetean FrasinBrosteni. Evaluarea riscului la iazul de decantare Tarnicioara . Cedarea galeriei de subtraversare ar conduce la subducerea masei de steril spre valea pârâului Bratea sa (cum s-a întâmplat în anul 2001. influe ntând în mod sensibil stabi litatea digurilor iazului. a istoricu lui comport arii iazurilor de decantare din punctul de vedere al stabilitatii. 2 3 2 3 3 5 5 3 6 15 15 9 39 . Nefunctionarea (înfundarea) sistemului d e drenare al pârâului Scalda tori (în situatia producerii unor precipitatii abunden te sau a cedarii canalului de subtraversare) determina colec tarea apelor pluviale pe platforma iazului si cres terea brusca a nivelului hidrostatic din masa de steril. este în strânsa legatura cu gradul de afect are a structurii galeriei. 3. crt. 3. cedarea galeriei de subtraversare Sca ldatori ruperi sau strapungeri ale digului principa l ruperi ale digului de capat Tarnicioa ra rupe ri ale digului de capat Scaldatori exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. Informatiile detinute se combina într-o estimare a riscului. Valea Strajii afectarea stabilitatii iazu lui de acumularea de apa din spatele digului de capat rupe ri sau strapungeri ale digului principal colmatare a putului colector al apelor p. a analizelor. afectând totusi calitatea apei p.UP Tarnita Nr. Valea Strajii si Dealu Negru este prezentata în tabelele 4 -6.Problemele iden tificate. pe baza observatiilor directe. Tabel nr. 2.

5.u. Natura per icolului Probabilitatea Consecinte Nive lul de risc 1.6. alunecari de teren înspre gospodariile situa te în vecinatatea depoz itului 3 3 3 4 4 3 4 3 5 4 9 12 9 20 16 Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru. ca un aport permanent.5 m) . Amânarea masurilor de stabilizare. în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni semnificative (2. surse de poluare a subterane din arealul uzinelor de apelor de suprafata si subterane preparare s. ca urmare a c apacitatii insuficien te sau a inexistentei • Asuma rea obligatiilor de mediu impuse sisteme lor de epurare a apelor în acest dome niu de Directivele reziduale Europene • Utilizarea unui volum foarte mare de • Transpunerea Directivelor Europene în apa în procesul de preparare domeniul „ apa” în legislatia (procesarea minereurilor are loc în româneasca mediu umed) • Retehnologiza rile aplicate la Instalatia 40 . 4. urmate de deplasarea materialului înspre cursul râului Moldov a. 3.m. constituie un risc permanentpentru comunitatea locala. 5. Persona lul care supravegheaza iazurile Dealu Negru si Pârâul Cailor nu dispune de mijloace de interventie rapida în caz de avarii. ravene (santuri).m. Tabel nr.9 ha si adâncime de 7. data fiind pozitionarea acestuia pe malul râului Moldova.u. prin versan t.. alunecari de teren avarii la so nda inversa 3 3 9 4 3 12 În cazul iazului de decantare Valea Strajii. cratere (sufozii cu antrenari de steril). 2.un esantion a acesteia este redat mai jos: ANALIZA SWOT pentru activitatea de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava Domeniul Apa Puncte tari Puncte slabe • Restrângerea activitatii uzinelor de • Poluarea apelor de suprafata si preparare s. care preia apele limpezite de pe plaja iazului si le dirijea za spre p. 6. s urpa ri exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. c olmatarea putului colector al acestor ape prezinta risc pentru stabilitatea depozitului prin surp lusul de ape care ar veni. ? În ceea ce priveste analiza SWOT pen tru activitatea de preparare a s. avarii la sonda inversa ruperi sau strapungeri ale digului principa l nepreluarea izvorului de pe versantul amon te si dirijarea lui în afara co rpului iazului ravene (sa nturi).UP Fundu Moldovei Nr. su rpari.reabilitare ecologica a iazului accentueaza ravenarile adânci de pe taluz ul principal. Valea Strajii exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. Valea Strajii tinâ nd cont de frecventa precipitatiilor abundente din areal si de lipsa supravegherii si a posibilitatii de interventie rapida (accesul la iaz este îngreunat de ruperea drumului). Am a preciat ca destul de mare probabilitatea de colmatare a putului colector si ca mare cea de avarie la sonda inversa.m. Evaluarea riscului la iazul de decant are Dealu Negru . cratere ( sufozii cu antrenari de steril). în imediata apropiere a gospodariilor.u. crt. la care preluarea apelor pârâului cu acelasi nume se face prin galerie ocolitoare..

acestea sunt zone predispuse pentru cercetare . • Emiterea pache tului legislativ privind Tarnita.• de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos . Cacica ) Depozitarea si manipularea de fectuoasa a substantelor poluante utilizate în prep ararea minereurilor (rea ctivi de flotare) si a produselor pe troliere (Calimani. Tarnita. Fundu zonele de exploatare . su stinute de (Cacica) tehnologiile putin poluante • Modificarea reliefului z onei (Calimani. mari consumatoare de apa si de investitii pe cursuri de apa depoz itele de steril uzinal. Cailor) Neimplemen tarea programului de monitorizare a calitatii apelor în pe rimetrele miniere în timpul realizarii lucrarilor de ecologiza re • • • Oportunitati Riscuri • Promova rea la nivel national. neacoperite da r afectate de scurgerile 856/ 2008 din zona de activitate a uzinelor de • Capacitatea de regenerare a solului în preparare ( Tarnita. sunt amplasate în apropierea sau pe cu rsuri • Existenta su rselor de finantare externe de apa. Ta rnita) Fenomenul de drenaj acid al rocilor are repercu rsiuni asupra calitatii emisarilor(p. p.preparare a Moldovei) sau accentuarea saraturarii minereului de mangan. în apa de suprafata (instalatia de recristalizare a sarii.impleme ntare a inundatiilor tehnologiilor pe rformante de epurare a apelor tehnologice uzate • Efectele poluarii ap ei asupra starii de sanatate a populatiei • Nesiguranta iazurilor de decantare a sterilului uzina l poate sa afecteze starea ecologica a apelor de suprafata • Riscul neîndeplinirii angajamen telor asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana Domeniul Sol. 57 0 C). prin • Dat fiind faptul ca unitatile de programe guvernamentale. de saramura si steril uzinal în emisar( Ca limani. a lucrarilor preparare.râul Moldova. p. • Acidifierea suplimentara a solurilor prin emiterea Hotarârii de Guvern nr. Calimani.B rateasa. subsolul si ecosistemele miniera terestre au fos t afectate (HG 1403/ • Aborda rea amenajarii terenurilor 41 . Fundu Moldovei. Valea Strajii. care asigura elimina rea evacuarilor acc identale de ape tehnologice Alocarea fondurilor pe ntru remedierea eco logica a perimetreleor miniere PietriceluNegoiu Românesc Calimani si pe ntru stabilizarea reabilitarea ecologica a iazului de decantare Tarnici oara • Deversari accidentale de ape de racire cu temperaturi ridicate. Fundu Moldovei) modalitatile de investigare si evaluare a • Greutati financiare în sustinerea poluarii solului si subsolului ( HG lucrarilor de reabilitare ecologica a 1408/ 2007) si de refa cere a zonelor în terenurilor de gradate de activitatea care solul.Deseuri Puncte tari Puncte slabe • Implementarea Directivei 2006/21/CE • Degradarea solurilor în arealele de a Parlame ntului European si a activitate a unitatilor de preparare Consiliului Eu ropei privind ge stionarea minereuri deseurilor din industriile extractive.

prevazutape termen mediu Tarnita.• Alocarea de fonduri pentru reabilitarea eco logica a perimetrelor miniere PietriceluNegoiu Românesc Calimani 2007) de grada te în perspectiva limitata. Orizonturi 201 3. costurile vietii cresc. prin degradarea indusa antropic • Existenta su rselor externe de finantare • Alunecari de teren pentru reabilitarea ecologica a s iturilor contaminate • Contaminarea so lurilor cu metale grele. prin expunere directa beneficiaza si comunitatile locale (luc ratorii minieri) si indirecta (Cacic a. în anul 1997. Fundul (populatia rezidenta în zona Moldovei.2030. cf. Iacobeni) miniere si atenuarea impactului social • Activitatea unitatii miniere genereaza produs de restructurarea sectorului ve nituri mari pentru un segment al minier populatiei. Bros teni. fara implica rea în prob lemele comunitatilor locale Oportunitati Riscuri • Existenta su rselo r externe de finantare • Modificarea calitatii naturale a pentru gestionarea deseurilor solurilor. uleiuri uzate. de catre • Afectarea starii de sanatate a companiile miniere. datorita • Impactul asup ra siguran tei salariilor mai mari din sectorul minier • Posibilitatea accesarii de fonduri co munitatilor adiacente uzinelor de 42 .2020 . Cacic a) elaborarea unui Program National • Inexistenta ghidurilor de investigare si privind Protectia si Conservarea evaluare a siturilor contaminate Solului • Nerespectarea catego riei de folosinta • Aparitia de tehnologii noi de tratare adecvate pentru terenurile redate în depozitare a sterilului uzinal si a unor circuitul economic noi oportunitati de valorifica re a acestora (U. prin • Conflicte generate de utilizarea si consultarea populatiei la dezvoltarea proiectelor miniere gestionarea terenurilor (Fundul Moldovei. etc. a relatiilor si ide ntitatilor actiunilor de dezvoltare a zonelor locale (Ostra. având ca unic scop productia. de care populatiei.Calimani. este materiale bituminoase. . pe troliere. Pârtestii de Jos) amplasamentului unitatilor de preparare) • Cresterea nivelului de trai. ca re pot Reconstructie a Zonelor Miniere care duce la reconfigurarea structurilor are drept scop promovarea masurilor si sociale. cel implicat în proces ul de productie. a Agentiei • Poten tiale tensiuni între co munitatile Nationale pentru Dezvoltar ea si Implementarea Programelor de locale si luc ratorii migranti. Ostra) • Înfiintarea . ca urmare. regulilor si alternativa locala practicii internationale. Ostra. fapt ce se rasfrânge negativ asupra populatiei neimplicate în proiectele industriale • Poluarea estetica Oportunitati Riscuri • Crearea de retele de utilitati. Iacobeni) Domeniul social Puncte tari Puncte slabe • Dezvoltarea geo turismului(Ca cica) • La sistarea activitatii. azbest. dezvoltarea monoindus triala conduce la someri fara • Acces la informatie.P. • În Strategia Nationa la pentru substante pericu loase (produse Dezvoltare Durabila a României.

atât cea extractiva cât si cea a prepararii substantelor mine rale utilereprezinta un sector important al economiei. cu sprijinul Cons iliului Mon dial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD). Reducerea impactului sistemic. P.document care contine informatii în legatura cu articolului 16 alin. amplasate în imediata apropiere a zonelor de extractie a substantelor minerale utile. în vederea obtinerii de concentrate de Cu si Zn.emis în decembrie 2001. Metale si Dezvoltare Durabila (IMMDD) si sfera sa de activitate un proces de cercetare si consultare independent. este imperios necesara existenta unei legislatii adecvate. Ta rnita.operare a unitatilor de preparare substante minerale. Acest studiu recomanda Proiectul pentru Minerit. ca un prim pa s.P. într -un sir de eforturi initiate de catre compan iile miniere cu scopul de a schimba perceptia publicului asupra efectelor distructive ale mineritului. în general. unitatea de preparare a minereului polimetalic Manaila. În acest sens. Metode de reducere a impactului ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile Industria miniera. Aceasta cunoastere trebuie sa se bazeze pe o inventariere s i cercetare sistematica a siturilor potential degradate cu stabilire a u nor prioritati în privinta necesitatilor de remediere. din ratiuni economice. are preva zute tehnologii performante de prelucrare. ? Cadrul legislativ Ca metoda si ca baza de implementare a unor metode tehnice de reducere a impactului activitatilor miniere asupra factorului ecologic. Fundu Moldovei. de a întelege mai bine modalitatea de remed iere a acestor efecte si de a pregati sectorul pentru Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabila care urma sa se tina la Johanne sburg. care se deschide în incinta industriala din comuna Iacobeni apartinând SC MINBUCOVI NA SA. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediulu i (Directiva IPPC). Sa încheiat un contract cu Institutul International pentru Mediu si Dezvoltare (IIED). reabilitari eco logice 4. Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos) Nerespectarea legislatiei de mediu da torita problemelor sociale Lipsa atractivitatii inves titionale în zone cu grave probleme de mediu 4. este necesar sa fie selectata optiunea tehnologica cea mai performa nta ecologic. Tratarea fiecarui sit trebuie sa se faca în functie de impactul sau asupra mediului. În spiritul celor mentionate. fiind sursa de materii prime si co mbustibili pentru celelalte ramuri economice. cunoasterea lor cât mai completa si într-un cadru de deplina transparenta.1. U. instalatiile de prelucrare fiind. P. pentru a pregati un studiu al sferei de activitate. de doi ani. U. asupra factorului socio. în anu l 1999.externe pentru regenerarea eco nomica a zonelor miniere socio - • • preparare ( U. asupra sanatatii populatiei. Pent ru elaborarea unei politici adecvate în acest domeniu este necesar ca mai întâi sa se cunoasca ex istenta si importanta problematicii acestor situr i si apoi. rezultând astfel turte de namol filtrat cu o 43 . lansat în 2000 si care urmarea sa explice car e es te cea mai buna metoda prin care sectorul poate contribui la e volutia catre modele durabile de dezvoltare economica. de gr adul de risc si de utilizarea dorita. ? Metode tehnice de reducere a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile ? În perioada de constructie. tinându-se cont si de „ Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile în Industria Metalelor Neferoase” . noua dintre cele mai mari co mpanii miniere ale lum ii au lansat Initiativa Globala pentru Minerit. Activitatea de preparare este strâns legata de cea de exploatare a resurselor.economic. cu reducerea volumului de material steril uzinal prin filtrarea acestuia. Iacobeni. cu utilizarea unor reactivi cu grad redus de toxicitate.

Toate aceste aspecte indica necesitatea implementarii unu i pro gram de monitorizare a surselor potentiale de emisii de noxe în mediu si utilizarea acestuia ca un instrument de management al riscului.prelucrare a masei lemnoase.7. este necesar sa se adopta metode de remediere a zonei afectate. ceea ce ar reduce considerabil pier derile de pe flux. Procesul a surprins însa autoritatile nepregatite sa faca fata problemelor sociale asociate. practic abandonate. activitatea preponderenta în prezent este cea de exploa tare. traditional miniere . ? Reducerea la minimum a reziduurilor din industria de prelucrare a substantelor miner ale utile Este deosebit de importanta stabilirea unei metodologii mana geriale care sa asigure un mangementul ambiental sigur al reziduurilor de decantare în faze le de proiectare. s-a initiat un program de reducere accelerata a locurilor de munca în industria miniera. Populatia activa/ someri la nivelul anului 2008 Localitate a Brosteni Cacica Iacobeni Ostra Pâ rtestii de J os Saru Dornei Po pulatie activa 2175 1121 1842 1063 919 1961 Some ri 410 268 227 219 104 156 Rata somajului ( %) 19 24 12. tehnologie care este determinata de tipul substantei minerale utile preparate: minereu complex. înch idere si abandonare pe termen lung a activitatii miniere. exploat are. care sa tina cont de particularitatile fiecarui tip de tehnologie utilizata în procesul de flotatie. organizar i de santier si noi tipuri de deseuri produse pe amplasamente. dupa sistemul APELL . În Anuarul statistic al judetului Suceava.3 21 11. baritina. sare. cu structuri într -o faza avansata de degradare ceea ce implica (la preluarea de catre constructor a acestor perimetre în vederea executarii lucrarilor de remediere) realizarea unor noi retele de utilitati. în localitatile în care activitatea majoritara a fost cea miniera În toate localitatile mentionate. realizându -se si o monitorizare au toma ta a cantitatii si tipurilor de noxe evacuate în mediu. mangan . de la introducerea minereului brut si prepararea reactivilor. Oita. de constructie. pâna la obtinerea concentratelor si elimina rea sterilului.asa cum se întâmpla în situatia particulara a siturilor miniere cu activitate sistata din judetul Suceava. prin demararea în anul 2008 a activitatii de reconstructie ecologica în perimetrele miniere Tarnita si Calimani. Tabel nr. o parte din populatia activa gasindu-si un loc de munca conform pregatirii profesionale. emis de Institutul National de Statistica Bucuresti. ? La închiderea activitatii de preparare a substantelor minerale utile .63% care vor fi depoz itate în cuva amenajata (impermeab ilizata) a unei vechi car iere.3 8 În localitatea Saru Dornei.umiditate de 6. Direc tia Judeteana de Statistica Suceava este prezentata rata somajului (tabel 7). cu scopul de a favoriza reorganizarea si efortul de restructurare. s-a resimtit o relaxare a presiunii somajului. Deos ebit de importan ta este elaborarea unui Plan de interventie în caz de urgenta. 2008. care s-au manifestat puternic în zonele monoindus triale. din co muna Ciocanesti. sulf. În scurt timp (per ioada 1997-1998) numarul angajatilor s-a redus cu aproape 60 %. ? Introducerea controlului si reglarii automate a proceselor de preparare a minereur ilor cu ajutorul calculatoarelor de proces este o metoda care ar asigura supravegherea întregului proces de flotare. Metodele de reab ilitare eco logica nu trebuie sa devina la rândul lor factori de poluare. ? Instrumente socio -economice pentru reducerea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile Începând cu anul 1997. 44 .

s-au dezafectat si clad irile vechii instalatii de preparare prin evaporare (exist au aici 1 0 evaporatoare încalzite cu combusti bil petrolier. 70 % a activitatii de exploatare a sarii.2030 stabileste directiile princ ipale de actiune pentru însusirea si aplicarea principiilor dezvoltarii durabile. ci doar o diminuare a acestuia.68% NaCl. având în vedere co ntinutul acestuia: 30. aceasta s-a dovedit a fi foarte costisitoa re. luc rari rea lizate în perioada 2003. ? În ceea ce priveste prepararea sulfului tehnic în Calima ni. contaminarea solului cu produse petroliere. Strategia pentru Industria Miniera. este improriu a se urmari o reconstituire a calitatii initiale a arealului afectat de activitatea miniera (daca se are în vedere numai antropizarea solului. din 1997 pâna în anul 2008. 3. unde . ? Cu ocazia lucrarilor de închidere a doua orizonturi de exploatare subterana la Salina Cacica. înc hiderea sectiei de prelucrare lapte ( la toate aceste unitati economice lucra populatia bastinasa). nu a însemnat si stoparea impactului asupra mediului. a sar ii geme. planur ile si programe le nationale de dezvoltare. pe seama naturii. Desigur. Iacobeni. asa cum s-a vazut si din analiza calitatii mediului în arealul unitatilor de prelucrare a minereurilor în judetul Suceava. Ra ta somajului foarte ridicata din comuna Cacica se datoreaza pe de o parte închiderii instalatiei de preparare din aceasta localitate. 4. co nditiile de exploatare nerentabile e conomic. ca re însa nu poate învinge în lupta cu depozite de steril puternic agres iv. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României. 13. acolo unde conditiile pedoclimatice i-au permis integrare a în peisaj a zonelor afectate de activitati miniere închise: iazul de decan tare Valea Hajului. mod ificarea morfologiei zonei prin excavari. continuturile slabe în sulf ale zacamântului si „solutia“ de eficientizare a productiei prin realizarea inacceptabila a unei fabrici de acid sulfuric în plin Parc National-. aprobata prin HG 615/ 2004 a identificat.3.) dar o remediere în sensul îmbunatatirii ca litatii sitului poa te ajuta regenerarea naturala.78% Mg (OH) 2.2005. etc. elimina o sursa de poluare a solului. din iazul de decantare Dumitrelu sau cu taluzul carierei cu roca purtatoare de mineralizatii de sulf la zi. sau iazul de decan tare Pârâul Cailor. 51. au condus la sistarea activitatii. în comuna Pârtestii de Jos (unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii). de pozitari de deseuri miniere. reducerea cu aprox. acolo unde a mai ramas steril nevalorificat vegetatia s-a f ixat abundent. ma terii prime nevalorifica te. 4. un numar de actiuni pe termen scurt. ? Deo sebit de eficace se dovedeste a fi însasi viata naturala. ridicând rata somajului. în comuna Ostra. multi lucratori de la UP Tarnita. a baritinei Re structurarea sectorului minier. 4% H2O. de asemenea.În schimb.2.figura 109) precum si ha lda de slam tehnologic situata pe malul stâng al pârâului Solonet. 45 . constând în rambleerea unora din camerele de exploatare uscata a sarii.Transportul slamului tehnologic în subteran. unde mestecenii avanseaza pe taluz. având locuintele în colonia miniera construita în centrul localitatii. ca acela din haldele Puturosu si Pinu. Atenuarea impactului produs de activitatea miniera a fost lasata. din cauza nerentabilitatii sale economice si a reducerii subventiilor bugetare. consumurile mari de energie. Forme actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereului complex. pentru umplerea golurilor de exploat are. a sulfului. a minereului de mangan. randamentele mici.91% CaCO 3. mediu si lung de implementare a masurilor sale. med iu si lung de limitare a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile În completarea obiectivelor ce deriva din strategiile. Orizonturi 20132020. freaticului si apei pârâ ului Solonet. Masur i strict necesare pe termen scurt. precu m si din considerente financiare (apartamentele le-au ramas în proprietate) au ramas în zona.

putem preciza câteva masuri strict necesare. în parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T.Cor oborând cele doua Strategii. Sunt zone unde dezvoltarea monoindustriala a dus la accentuarea severa a saraciei dupa închiderea unitat ilor miniere (cum este localitatea Ostra). mediu si lung. c) Pe termen lung . însa fonduri s-au alocat p entru reabilitarea ecologica a doar 21 perimetre (doua proiecte sunt în derulare: unul pentru perimetrul minier Pietricelu.Proiectul derulat de ICAS Câmpulung Moldovenesc în perioada 1993. Deo seb it de atent trebuie urmarita si tratata problema exfiltra tiilor (Drenajul Acid al Rocilor) din corpul d epozitelor de steril uz ina l. pe s ite-ul Agentiei Nationale pe ntru Protectia Med iului gasindu-se. Guvernul trebuie sa implemen teze actiuni si masuri pentru a asigura reabilitarea adecvata a mediului. sol. c onservarea biodiversitatii. consumur i mici de apa. pr in reducerea emisiilor si gasirea unor solutii de valorificar e a deseurilor miniere. privind refacerea zonelor în care solul. . în arealul de influenta al unitatilor de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava. oferind protectie sociala personalului minier disponibilizat.). Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad” Iasi. În acest sens. va promova un proces de restructurare transparent si participativ si va specifica drepturile si raspunderile comunitatilor miniere. si de zvoltând/ implementând programe pen tru a stimula cresterea economica în loca litatile miniere si a absorbi anga jatii redundanti din industria miniera. si având în vedere analiza SWOT realizata pe domeniile: apa. de dezvoltare a acestor regiuni. în vederea limitarii impa ctului activitatilor miniere: a) P e termen scurt se impune: • Reevaluarea legislatiei si realizarea unui pachet legislativ unitar care sa stabileasca un cadru de implementare a strategiei globale care va facilita trecerea sectorului minier la economia de piata. Popa” Iasi. Este în curs de derulare pro cedura de ident ificare preliminara a siturilor contaminate/potential contaminate. social . din punctul de vedere al starii mediului si al starii segmentului social în domeniul industriei miniere. Încercari în acest sens sunt: . în faza pilot.2003 de reconstructie ecologica a haldelor de steril. energie. s ubsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. Guvernul a trebuit sa se concentreze asupra restructurarii facilitatilor de productie ale caror operatiuni vor înceta. În jude tul Suceava s -au închis 71 de perimetre miniere dupa 1991. Dupa anul 2006. o evaluare socio . pe termen scurt. în momentul de fata cu o sit uatia es te dezastruoasa. un inventar al acestora.Ca limani si unu l vizând doar un segmen t din arealul Uzinei de Preparare Tarnitasi an ume iazul de decantare Tarnicioara). dar cu rep ercusiuni po zitive si asupra ca litatii med iului. prin plantare cu vegetatie lemnoasa. care ar putea fi de interes pen tru sectorul privat. Universitatea “Ste fan cel Mare” Suceava si Insitutul de Chimie Macromoleculara “ Petru Poni” Iasi. Deo seb it de utila este si elaborarea/ implementa rea unor metode eco logice de remediere a locatiilor miniere în care a fost sistata activitatea. redistribuind resursele financiare minelor cu potential de profitabilitate. aer. în parteneriat public –privat.2008 de catre Univers itatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi.Proiectul de cercetare “Reconstructia ecologica prin procedee de micoremediere a solurilor degradate din activitatile miniere” derulat în perioada 2006. care pot inform a destul de precis asupra starii de stabilitate a acestuia. Totusi.a desfasurat în perimetrul minier Calimani. perimetre pentru care sunt emise Hotarâri de Guvern de sistare a activitatii.Negoiu Românesc. atenuând costul social asociat procesului de restructurare.etc. litic b) Pe termen mediu. consider deosebit de importanta co laborarea dintre institutiile de cercetare si operatorii mine ri în vederea identificarii tehno logiilor celor ma i performante din punct de vedere al eficientei economice (randamente mari.deseuri. privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului si 1403/ 2007. Un prim pas îl constituie aparitia a doua Hotarâri de Guvern: 1408/ 2007. Ce rcetarea s.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. 46 .

prin lucrarile de retehnologizare ale ins talatiei de recristalizare a sarii si prin cele de ecologizare. 1.2001. cuprifer (Fundu Moldovei) si sulfului (Calimani) . o secventa de preparare a sarurilor de mangan.Aplicarea fitoremedierii în România”. dat fiind continutul rentabil economic î n mang an a sterilului ( 15% Mn. Ideea de „turism minier”. în aprilie 2008.ecologizarea iazului de d ecantare Tarnicioara în 2008. la care a fost sistata activitatea sec tiei de preparare a baritei în anu l 2003 si a celei de preparare a minereului cuprifer în anul 2007. pe termen lung. activitate ce a generat si sterilul de flotatie depozitat în iazul de decantare Valea Hajului. 9. Închiderea sec tiei de preparare a sarurilor de mangan. Din luna mai 2009 Agentia pent ru Protectia Mediului Suc eava. 66 ha sunt ocupate de cariera. constituind în continuare o sursa majora de poluare a tuturor factorilor mediului natural din zona centrala a muntilor Calimani.4% P. pozitionat pe valea pârâu lui cu acelasi nume. conform principiilor dezvoltarii durabile. vehiculata dar nepusa în practica.Proiectul „ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. O masura pe care o cons ider necesara este cea . d esi initial pre supunea si eco logizarea iazului de decantare. Lucrari de dezafectare-închidere -reabilitare ecologica în jude tul Suceava s-au realizat în perioadele 1999. au fost emise Hotarâri de Guvern (imed iat dupa închiderea lor). 10 ha de iazul de decantare a sterilului uzinal. La înch iderea unei unitati miniere ramân constructii. ar putea fi foarte utila. se distrug.colaboreaza ca partener în acest proiect. de catre firma de consultanta si management pe probleme de mediu.88 ha din care cca.1993. cu implementarea practica în judetele Maramures si Gorj a fos t depus spre f inantare. a beneficiat de alocarea de fonduri pen tru stabilizarea. ? Uzina de Preparare Tarnita . în timp ce ar putea fi utilizate în dezvoltarea unor afaceri care ar ocupa forta de munca disponibilizata din miner it. constructia de diguri de beton la gurile galeriilor si pozarea de conducte pentru evacuarea apelor de mina si a gazelor emanate din subteran). este cea stipulata în Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a României.2020. 30 ha de platforma industriala. a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. cca. 100 ha de haldele de steril. atât pe platforma Cacica precum si pe platforma Pârtestii de Jos.2030. care a deservit Uzina de Preparare Tarnita. prin care sunt alocate fonduri pentru reabilitarea ecologica. se întinde pe o suprafata de 492. a carei activitate de exploatare/ preparare a sulfului a fost sistata în anul 1997.2%S). Reabilitarea ecologica a arealelor degradate prin ac tivitati miniere în judetul Suceava ? Forme incipiente de reabilitare ecologica Desi pentru cele trei unitati de preparare a minereului c uprifer si baritei (Tarnita). toate provenind din activitatea de explorare geologica. utilitati care. pâna în anul 2008 nu au fost deblocate fondurile necesare demararii lucrarilor de remediere ecologica. ? Uzina de preparare Iacobeni . în per ioada de practic abandonare dintre momentul sistarii activitatii si ce l al luarii masurilor de remediere ecologica .3% Fe. ? Exp loatarea Miniera Calimani . a avut în perioada 1989. si anume aceea a elaborarii unui Program National privind protectia si conservarea solului.. a redus sursele de salinizare în special ale apelor de suprafata si freatice. a bia în anul 2008 masurile s-au pus în practica. “Ecorem” din Belgia. au redus nesemnif icativ impactul negativ asupra mediului. în 14 perimetre miniere si 2004 -2005 în 5 per imetre miniere.Orizonturi 2013. o cantitate însemnata din acesta a fost valorifica ta în industria metalurgica. în pofida amplasarii incintei miniere în interiorul Parcului National Calimani. ulterior. de „geoparcuri”. 47 . aceste lucrari miniere reprezentand doar cca. ? Sucursala Salina Cacica. În toata aceasta perioada de la închidere. O alta masura.4.cea mai veche unitate de preparare a mine reurilor din judetul Suceava. si doar pentru perimetrul minier Caliman i si pe ntru iazul de decantare Tarnicioara. Închiderea în anul 2003 a lucrarilor miniere subterane (prin ramb leerea acestora. 4. 5 % din activitatea miniera din areal. 0.

care este dirijat printr -o galerie de subtraversare a depozitului. pe lânga dezafectarile sub atenta supraveghere a instalatiilor care mai pot contine materialul supus flotarii. concentrate etc.cu probleme deosebite în proiectarea lucrarilor de stabilizareecologiza re. pe baza experientei inter nationale). Principalele as pecte care se urmaresc în reab ilitarea ecologica a arealului pe care se desfasoara activitatea de preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere. titulari de lice nta. cedarea galeriei creând o cale de s curgere a materialului steril spre aval.. întrucât eva luarea riscului pentru aceste depozite a relevat un potential ridicat de destab ilizare în caz de calamitati naturale. societate din cadrul Ministerului Economiei care se ocupa de reabilitarea ecologica a perimetrelor miniere din fonduri de la bugetul statului. precum si datorita „lacului” de apa format în spatele digului de coada. dupa închiderea acestora. Lucrari de stabilizare. • Lucrari complexe impune si iazul de decantare Valea Strajii. operatorilor minieri cu capital de stat. acumulare de apa ce ocupa o suprafata de cca. este construit pe valea pârâului cu acelas i nume. precum s i acoperirea întregii suprafet e a taluzului cu un strat de protectie din material filtrant. Finantarea cheltuielilor de închidere si reconstructie ecologica a zonelor afectate a fost preluata de Guvern. Pe lânga lucrari de consolidare a p eretilor 48 .9 ha. sunt si problemele legate de amenaja rea iazurilor de decantare si de monitorizarea postînchidere al acestora. dar pentru care din lipsa fondurilor nu se cunoaste data începerii. ultimul iaz activ al Uzinei de Preparare Tarnita. datorita faptului ca la baza digului princ ipal se semnaleaza exfiltra tii ce se mentin în general co nstante si cu continut r idicat în me tale grele ca r ezultat al fenomenelor de drenaj minier acid. începând cu anul 1998 s-a procedat la trecerea în conservare si ulterior la înc hiderea definitiva a unor mine si car iere. care ofera un ghid pentru abordarea probleme lor de mediu în industria miniera. precum si impactul de mediu si efectele rezultate ca urmare a activitatilor de exploatare si preparare a resurselor minerale. reactivi.5 m. SC CONVERSMIN SA. Desi ex ista un cadru de reglemen tari care se adreseaza institutiilor de resort.factor de risc deosebit pe ntru stabilitatea iazului. sunt: ? Monitorizarea gradului de stabilitate a depozitelor de steril uzinal. a nive lului apei subterane din corpul iazului de decantare (deoarece cresterea nivelului acesteia poate conduce la fenomene de sufozie si la crearea conditiilor de alunecare a masei de steril). 7. care au deservit Uzina de Preparare Fundul Moldovei. are în derulare un proiect de realizare a unui lab orator pe teritoriul judetului Suceava care sa monitor izeze calitatea factorilor de mediu în zonele miniere cu activitate sist ata. si Valea Strajii care a deservit Uzina de Preparare Tarnita. • Lucrari complexe rec lama si situa tia iazului de decantare Poarta Veche ce a deservit Uzina de Preparare Tarnita. totusi acestora le lipseste capacitatea corespunzatoare de monitor izare si execu tare a lucrarilor de refacere a mediului. 2. în vederea prega tirii ve getarii acestuia. care a de servit de aseme nea UP Fundul Moldovei. Aces t fapt necesita o atentie deosebita. ? Iazul de decantare Pârâul Cailor. prin aloca ri buge tare de stat si respectiv dintr-un împrumut acordat de Banca Mondiala. sunt: ? Continuarea e xploatarii resurselor minerale solide în conditii de protectie a mediului la standarde internationale (a fost elaborat "Manualul de management de mediu în sectorul minier". sunt necesare la iazul de decantare Dealu Negru care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei.? Perspectiva reabilitarii ecologice a arealelor degradate Avându-se în vedere pierderile considerabile înregistra te de industria miniera dupa 1990. având o adâncime de cca. ? Refacerea mediului a fectat de exploatarile minier e . cu repercusiun i majore asupra comunitatilor din aval.ecologizare necesar a fi realizate în arealele un itatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. iaz de coasta care prezinta exfiltratii puternice . Monitorizarea este deosebit de importanta pentru iazurile Dealu Negru si Pârâul Cailor. Mas urile care trebuie lua te în contextul atât al desfasurarii activitatilor miniere cât si al remedierii siturilor m iniere. unde sunt gospodarii. ? Lucrari masive de reprofilare pen tru a stopa scurgerea de material steril catre cursul râului Moldova.

bilanturi de mediu s-au realizat pentru unitatile miniere. se contureaza câteva concluzii: ? Cadrul legislativ • Dupa 1990. în special asupra apei. (dupa caz). cu tehnologii neperformante. exploatare si extractie. precum si a oricaror riscuri asupra sanatatii populatiei. Dezvoltarea intensa a unitatilor miniere în judetul Suceava. doar la sistarea activitatii lor. care ar trebui facute în regim de urgenta. Practic.închidere. în vederea emiterii a vizului de înch idere. au fost promovate doua hotarâri de guvern: HG 1408/ 2007 privind 49 . închidere si chiar post. se impune o supraveghere permanenta a functionalitatii acestuia. degradarea ca litatii apelor ce strabat situr ile miniere si poluarea aerului. prin care sa li se impuna respectarea unor norme în acest domeniu) a determinat tergiversare a luarii uno r masuri reparatorii pe ntru zonele afectate de activitatea miniera. care „stabileste cadrul legal privind liniile directoare. rezu ltate ca urmare a gestionarii deseurilor din industriile ex tractive”. depozite de combustibili. impact nega tiv asupra ecosistemelor terestre si acvatice. florei si peisajului. masurile si procedurile si pen tru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a o ricaror efecte negative asupra mediului. când aspectele de mediu au început sa fie luate sistematic în considerare.economica. precum si din reziduurile organice rezultate din grupurile sociale sau din gospodariile anexe. sociale si economice în toate etapele proiectului de miner it. Totusi. instalatii de transformatoare electrice. în Proiectele tehnice de realizare a lucrarilor de închidereecologizare a siturilor miniere. care este transpusa în legislatia româneasca pr in Hotarârea de Guvern nr 856/ 2008. mineritul trebuie sa integreze toate dimen siunile de mediu. preparare. care se manifesta prin degradarea terenurilor naturale. ateliere mecan ice. În contextul de zvoltar ii durab ile. de la prospectare la dezvoltare. Re glementarile de med iu în domeniul minier au demarat cu Directiva 2006/21/CE a Parlamentului Eu ropean si a Consiliu lui Eu ropei din 15 martie 2006 privind gestionarea deseurilor din industria extractiva. solului. a sanatatii populatiei. Degradarea si p oluarea siturilor miniere nu sunt provocate exclusiv de extractie/ preparare ci pot proveni si din alte activitati sau infrastructuri conexe mineritului: trans porturi. aerului. În toate amp lasamen tele unde se realizeaza exploa tarea si prepararea unor resurse minerale apar si probleme de mediu. cu propuneri de schimbare. lipsa unei legislatii care sa reglementeze problemele de mediu (primul act normativ a aparut în anul 1995 si nu exista obligativitatea obtinerii autorizatiei de mediu pentru operatorii economici. Ca urmare a necesitat ii investigarii prejudiciilor aduse mediului geologic de catre activitatile poluatoare. iar impactul pozitiv este maximizat si co rect distribuit. punându-se mereu interesul economic înaintea celui pentru mediu.galeiei. faunei. Din prezen tul studiu referitor la impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. Aceste bilantur i nu au ur marit evolutia calitatii factorilor de mediu din zone le miniere ci au reprezentat doar o baza pentru stabilire a u nor masur i orientative de închidere a activitatilor de preparare. poluarea apei si aeru lui. a provocat la grave dezechilibre ale ecosistemelor terestre si acvatice. sau efectuat diferite studii de cuantificare a gradului de poluare pe care îl produceau unitatile de preparare. a tehnologiilor existente cu altele performante. Concluzii generale Mineritul poate fi înteles în contextul dezvoltar ii durab ile daca impactul sau negativ complex este bine gestionat. si pentru stabilirea unor obligatii de mediu ce trebuiau prevazute ulter ior. dupa emiterea unor Hotarâri de Guvern care aprobau sistarea activitatii. precum si impac turi de natura socio. degradarea solului.

cân d din motive economice dar si ca urmare a incidentelor ecologice (scurgerea unei cantitati însemnate de acid sulfur ic în râul Bistrita) s-a înch is activitatea sectiei de preparare a sarurilor de mangan de la Iacobeni. sunt de remarcat urmatoarele: concentratile de fier tot al tind sa scada dupa închiderea activitati. În urma investigatiilor efectuate si a prelucrar ii rezultatelor analizelor pen tru calitatea apei pârâului Brateasa care este receptorul tuturor scurgerilor de ape impurificate din incinta miniera. care regleme nteaza metodele d e investigare a contaminar ii acestora si HG 1403/ 2007 privind refacerea zonelor în care solul. ? Uzina de Preparare Tarnita Pentru factorul de mediu aer. ? Evaluarea impactului sistemic al prepararii substantelor minerale utile si al evolutiei unitatilor de preparare dupa închidere • În evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava am pornit de la cele câteva studii realizate de institute de specialitate. pe baza determinarilor efectuate în anul 1994 de catre laboratorul S. la care se adaugau cos turile de transport (distanta dintre cariera Manaila si UP Tarnita este de peste 150 km) au determinat închiderea si a sectiei de preparare a concentratelor de cupru si zinc. au avut impact negativ semnificativ asupra aerului în perioada functionarii în special a sectiei de preparare a baritei. Iacobeni. având în vedere ca agentia este unitatea care monitor izeaza calitatea aerului si nivelul rad ioactivitatii în judet. analizele SGA Suceava care monitorizeaza calitatea principalelor surse de apa di n judet si SC GEOMOLD SA. Calimani si Pârtestii de Jos. în 1997 (practic în 1995) a Exploatarii Miniere Calimani. ? Consecinte social economice si ecologice ale reglementarilor legale • În judetul Suceava. remediere si/ sau reconstructie ecologica a zonelor în care solul. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate (act normativ care stabileste cadrul legal pe ntru desfasurarea activitatilor de curatare. si nu a solului sau apei (analizele pentru aces ti doi factori realizându-se doar pe baza de comenzi). nepretabilitatea prepararii tipului de zacamânt polimetalic de la Mana ila în fluxul tehnologic existent la Tarnita. pentru evaluarea calitatii solulu i la Uzina de Preparare Tarnita precum si pentru evaluarea în timp a calitatii exf iltratiilor din iazurie de decantare. procesul de disponibilizare a fortei de munca din sectorul minier a înc eput din anul 1993.modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.M. “Bucovina” Vatra Dornei. iar în anul 2003 s-au închis Uzina de Preparare Fundul Moldovei si sectia de producere a concentratului de bar ita de la UP Tarnita. utilizând apoi analizele pe care le-am efectuat la APM Suceava. • Am inventariat sursele de poluare a mediului pen tru perioada de activitate a unitatilor de preparare a substantelor minerale u tile ca si pe cele ra mase dupa închiderea activitatii la uzinele de la Tarnita. Odata cu închiderea ultimului sector de exploatare a minereului complex din zona Lesu Ursului (perimetru l minier Isipoaia. precum si costurile enorme pe care le-ar f i presupus retehnologizarea uzinei.un sprijin deo sebit de important. urmarind evolutia calitatii factorilor de mediu în arealele de influenta ale acestora. urmata de închiderea oficiala. din antrenari de praf de pe digurile si plajele iazurilor de decantare sau de pe platformele tehnologice). am analizat probele prelevate la APM Suceava si SC GEOMOLD SA Câ mpulung Moldovenesc. Fundu Moldovei. confirmate în mare parte de cele efectuate în perioada 1995-1996 de catre Statiunea de cercetari “ Stejarul” Piat ra Neamt. ca re cuprindea si unitatea de preparare a sulfului Ca limani. precum si de cele efect uate ulterior pentru elaborarea prezentului studiu. ulterior reducându-se pâna la stadiul de „fara efecte decelabile cazu istic”. în anul 2006). subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate). a rezultat ca emisiile de pulberi (de la oper atiile de prelucrare uscata a minereurilor. în schimb rezultatele analizelor pentru indicatorii cupru si zinc arata depasiri 50 .

Analizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol prelevate de pe o pasune aval de iazul de decantare Dealu Negru. Valorile mari ale concentratiei pen tru ionii metalici sunt determina te de antrenarile de material steril din depozit sau de concentrate si steril uzinal de pe platforma industriala. precum s i exfiltra tiilor din iazurile de decantare Tarnicioara. . în lab oratorul caruia au fost efect uate determinari pentru reprezentantii urmatoarelor verigi trofice: fitoplancto n. Valorile în general reduse ale metalelor aval de iaz ul de decantare Dealu Negru se datoreaza probabil fap tului c a în aceasta zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectate într-un sant de garda. pen tru vege tatia forestiera. se resimte cel mai p regnant în impurif icarea calitatii acestui curs de apa . respectiv în cel elaborat de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava. la precipitatii abundente.000 m2). Rezultatele analizelor au relevat urmatoarele: . cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmp ulung Moldovenesc . am ana lizat calitatea solului în zona de influenta a Uzinei de Preparare Tarnita. Pe aceasta pasune cresc afin. si din iazul de decantare Poarta Veche.000 m2 . iar în mai 2005. înspre cursurile de apa. de pasirile la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale. ? Uzina de Preparare Fundul Moldovei Influenta activitatii de sfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Fundul Moldovei. cu riscul reprezentat de acestea în caz de alunecare. cum au fost ce le din vara anului 2008. au relevat atingerea pragului de alerta pentru Cu si Pb. Valea Straji i si Poarta Veche. situat pe malul p ârâului Brat easa. respectiv 8. sursa principala constituind-o activitatea de prelucrare a minereurilor. Scaderea ulterioara a concentratiilor s -a produs ca ur mare a spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune part iculara) de catre proprietarul terenului. Poarta Veche. inclusiv iazurile de decantare si. aceste conc entratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depozitul de concentrat zincos. existenta celor patru iazuri de decantare. dat fiind amplasamentul acesteia dar si al iazului de decantare Dealu Negru în zona reziden tiala.zonele de poluare cu plumb si zinc au suprafete mici (cca 2.se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru. Zonele afect ate (cu valori mai mari decât pragul de alarma) sunt situate în ava l de iazurile de decantare.constante ale acestor parametri. Zonele afectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta) sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare. pentru comun itatile din aval (localitatea Ostra). Efectele negative ale poluantilor specifici activitatii de preparare asupra ecosistemelor terestre si acvatice au fost relevate în studiile întoc mite de Institutul de Cercetari si Ame najamente Silvice Câmpulung Moldovenesc. pentru adâncimea 0-5 cm. a sterilului. Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita. datorita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iazului de decantare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea ca litatii ape lor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii uzinei de preparare. pe malurile râului Moldova . al laboratorului APM Suceava si cel al SC MINBUCOVINA SA. toa te concentratiile acestor elemente fiind mai mici decât pragul de interventie. sursa principala constituind -o iazurile de decantare. Valea Strajii). Pen tru cursul de apa Pârâul Ca ilor. merisor si am identificat si gentiene. prezenta carierei de baritina Ostra. În ceea ce prive ste ca litatea solului studiul efectuat în anul 2000 de catre SC ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc contureaza o zona de poluare poten tial semnifica tiva a solului cu cupru. la indicatorul zinc aratând o crestere constan ta dupa închiderea activitatii. în ma i mica ma sura. dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor (Tarnicioara. macronevertebrate (bentos). la precipitatii abundente. zooplancton.S-a constatat ca scaderea gradului saprob în aval este datorata prezentei iazurilor de decan tare care influenteaza biocenoza acvatica. 51 . precum si scurgerile de material steril din ce în ce mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioar a.

Scaderea nesemnificativ a a gradului de curatenie al apei nu constituie un factor limitativ pentru dezvoltarea biocenozei acvatice. zonele de contaminare sunt restrân se la suprafete mici situate în apropierea surselor de emisie. s -au efectuat de -a lungul timpului numeroase studii de evaluare a impactului pe care îl are 52 . Având în vedere impactul deosebit pe care EM Calimani l-a avut si îl are. Datele de laborator au relevat faptul ca pentru activitatea de preparare de la Iacobeni.2008. precum si o crest ere semnificativa. Î n urma desfasurarii proceselor de preparare a oxizilor de man gan la Uzina de P reparare Iacobeni. începând cu 20 07 (probabil datorita asocierii oxizilor de f ier cu oxizii de mangan prelucrati la Iacobeni). Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta.mezosaproba ( grad saprob 74%). înca. 1995. ? Exp loatarea Miniera Calimani Pr in conturarea zacamântului de sulf din Ca limani. dupa care pH-ul precipitatiilor a început sa creasca usor. Ploile acide la Câ mpulung Moldovenesc în anii 2004. Datorita acestui fapt. distrugându-se formatiuni geomorfologice unice. cu repercusiuni grave asupra mediului: exploat area si prepararea sulfului tehnic. ceea ce duce la concluzia ca. nemaiîntâlnite în alte zone vulcaniceformatiunile de pseudo-carst cunoscu te sub denumirea Pesterile Luanei si periclitându. pe lânga faptul ca pPârâul Cailor are un debit mic. principalul element potential poluant al solurilor este manganul. Pentru aceasta a fost construit iazul de decantare Valea Hajului. Amplas amentul instalatiei între case.1999. pentru mangan. Prin particularitatile sale manganul prezinta o mobilitate redusa în soluri cu pH neutru. la aproximativ 10 m de malul râului Bistrita.. valor ile pH masurate în punctele de observatie Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei. în perioada 19891993. asupra tuturor factorilor de mediu. si dupa sistarea activitatii. nu este mult afect ata. În ceea ce priveste aciditatea p recipitatiilor. pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni. mobilitatea sa geochimica crescând usor în medii cu pH acid. mult peste pragul de interventie. se realizeaza în bune conditii si procesul de autoepurare. însa. aval confluenta cu p. în care s-a depozitat sterilul uzinal. constatându -se degradarea acesteia în Pârâul Cailor. care nu influenteaza major calitatea apei. Pe lânga neren tabilitatea zacamântului.Cailor. Aceasta se poate explica da torita debitului mic al Pârâului Ca ilor care se varsa în Moldova.Re levant ar fi un studiu pentru calitatea solului din gospodariile limitrofe platformei industriale. nu rezulta ape uzate care prin descarcarea în reteaua hidrografica sa se constituie într-un factor poluant semnificativ (cu exceptia apelor pluviale care spala platforma industriala si care se încarca cu suspensii). tehn ologiile poluante utilizate în toate fazele de productie au adus grave prejudicii unei zone protejate. este relevata si de evaluarea biocenozei cursurilor de apa din zona. reprezinta el însusi un factor de risc pentru sanatatea populatiei si a med iului. Cu ajutorul Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava.se pe termen lung struct urile naturale si întregul peisa j. Determinarile efectua te în anul 2005 de catre SC ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldoven esc pentru parametrul pulberi sedimentabile arata ca ponderea pulberilor sedimentab ile colectate care depasesc valoarea limita de 17 g/m2/luna impusa de STAS 12574/87 este data de emisi ile de la operatiile manipulare a minereului si de la granulare Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992 . Ca litatea apei râului Moldov a. a fost demarata o activitate care s-a dovedit un esec. releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai avut caracter acid. am urmarit evolutia calitatii solului aval de incinta industriala. sub forma ionului Mn 2+ . Influenta iazurilor de decantare. râul încadrându-se în zona ß. Desi concentratia în fier nu este normata. când aici s-a desfasurat activitatea de preparare a sarurilor de mangan. Parcul National Calimani. ? Uzina de Preparare Iacoben i Activitatea în aceasta unitate a avut un segme nt semnificativ poluant. precum si amplasarea sitului minier în Parcul National Calimani. elementele analizate fiind fierul si manga nul. se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol.2006 se datoreaza numai activitatii industriale din acest municipiu.

cât si unul indirect. produse pâna la distan te destul de mari de sursa de poluare. Nume roasele cercetari efectuate pentru determinarea nivelului de poluare a aerului în zona de influen ta a unitatii de preparare. râul Neagra Sarului. Referitor la calitatea ecosistemelor acvatice se constata ca din procesul tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au rezultat o serie de poluanti care au modificat calitatea apelor aval de exploatare. situat la cca. Efectul nega tiv al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii receptorului final. 15 km). s tudii utilizate în aceasta lucrare si completate cu anal ize efectuate de catre SGA Suceava pentru râu l Bistrita. pesticide). Cele ma i vizibile efecte sunt pe partea es tica a halde i Ilva. Ca urmare. (probe-martor si steril din arealul Ca limani) rezulta ca mentinerea extrem de scazuta a acestuia se datoreaza prezentei sulfului si react iilor de oxidare a acestuia. implicit a alimentatiei umane.efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile de steril de pe halde. ca urmare a activitatilor miniere.ca urma re a propagarii în atmosfera a pulberilor si noxelor gazoase din cariera si halde. datorându-se în parte si emisiilor de la centrala termica a municipiulu i Vatra Dornei. În urma desfasurar ii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct. unde atât molidisul câ t si jnepenisul sun t uscate. randamentul fotosintetic cunoaste o diminuare si se resimte si asupra vegetatiei forestiere din zone mai înde partate. care prin inter mediul pârâului Dumitrelu ajung în acelasi emisar pr incipal.chimice ale apei si sedimentelo r sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa. Astfel la molid. De pe platforma industriala a exploatarii minereului de sulf Calimani. Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat. în raport cu perioada anterioara deschiderii ex ploatarii.aceasta activitate. Cu un aport important de aciditate si fier dizolva t participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu. da torita suprafetelor întinse afectate prin exploatarea mine reului de sulf la suprafata si depozitar ilor de steril cu continut mare d e sulf (care în urma unor reactii fotochimice este oxidat la dioxid de sulf. cu grave repercusiuni asupra starii de sanatate a populatiei. se constata înca prezenta ploilor ac ide. prin defrisarea. Datorita impactului acestor surse de impurificare Neagra Sarului prezinta în 53 . înlaturarea vegetatiei forestiere si dezgolirea unor mari suprafete. si dupa sistarea activitatii. comparativ cu cel al râului Neagra Sarului.3 %. valor ile mai reduse ale acestui indicator prezente înca. produse ca urmare a modificarilor continui a pantei taluze lor. reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni mobili. cresterea semnificativa a pH-ului precipitatiilor dupa sistarea activitatii Exp loatarii Miniere Calimani. . acesta se încadreaza în clasa I de calitate.spre exemplu în orasul Vatra Dornei. vegetatia forestiera situat a într -o banda de latimi diferite (5-25 m) es te uscata. Deb itul mare al râului Bistrita. . cu ioni de hidrogen si metale care provin din spalarea haldelor de steril de catre precipitatii si cur surile izvoarelor care le traverseaza. datorita apelor puternic acide care spala haldele. motiv pentru care s-a impus normarea limitelor maxime ad mise pentru diferite substante poluante (metale. Este de remarcat. anorgan ice. Cursurile de apa sunt puternic poluate prin dizolvarea acestor impurificatori foarte toxici care au un puternic impact asupra biocenozelor . ca si analizele efectuate de catre Agen tia pentru Protectia Mediului Suceava pentru parametrul pH al precipitatiilor. în sectiunea Barnar (Brosteni) de urmarire a calitatii râului Bistr ita de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava. industriale si urbane constituie sursa principala de po luare a vegetatiei. precum si o micsorare a latimii med ii a inelului anual cu 9.efecte distrugatoare asupra vegetatiei aflate la baza taluzelor haldelor . face ca influenta acestuia din urma asupra caracteristicilor fizico.pâna la Cheile Zugreni (cca. a caror depasire conduce la modificari irecuperabile ale ecosistemelor . Solul contaminat cu metale grele. referitor la care mentionez câteva aspecte: . releva fap tul ca. zâmbru si jneapan se constata o diminuare de 25 %. 45 km de incinta miniera Calimani. sunt deversate cantitati însemna te de ape impurificate cu suspen sii. substante organice. mai mult. iar în contact cu nucleele de ceata se transforma în aerosoli de acid sulfuric).

calitative si cantitative. Agentia pentru Protectia Mediului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni. careia i se suprapune. influenta cumulativa a factorului natural la poluarea din zona. în sensul degradarii a proceselor naturale de dezintoxicare (autoepurare).si cel mai eviden t. Es te important de stiut. principalul. calitate influentata. ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. este apa. interactiunea comunitate.operator minier privind modul în care garanteaza operatorul minier participarea comunitatii în pro gramele sale de dezvoltare. Cresterea continuturilor de cloruri în zonele afectate în ultima perioada. a condus dupa 1990 si în judetul Suceava.sursa de poluare a fântânilor din zona I-a este incinta de preparare Pîrtesti . Situatia sociala creata în regiunile min iere .precum si situa tia economico. Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recr istalizare a sarii Pârtestii de Jos (1993) si ca urmare a sesizarilor facute de cetaten ii din imed iata vecinatate a uzinei.factor de mediu. Iacobeni. pe care l-am avansat primariilor din comunele respective.închidere O eva luare socio. care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a apelor freatice d in zona. conturându-se. doua zone. în parteneriat public . Mentionez câteva din principalele concluzii rezultate din interpretarea rezu ltatelor analizelor probelor de ape prelevate din fântâni : . cu scopul de a favoriza reorganizarea si efortul de restructurare. daca exista un dialog între cei doi actori. de parametrii ca ntitativi si calitativ i ai apelor freatice si de adâncime.în zona I. ca prioritate a strategiei pentru industria miniera.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa. 2004) a impus. . care a continuat sa se degradeze. Pârtestii de Jos) sau nu departe de acestea (Ostra).economic. Che stionarul se refera la modul în care este asigurata implicarea comunitatii loca le în dezvoltarea proiectului minier. de dezvoltare a acestor regiun i. înregistrând „pierderi pe ste nivelul subventiilor. ? În cazul Sucursalei Salina Cacica. • Nerent abilitatea economica a proiectelor miniere dezvoltate exacerbat înainte de 1989. cu efect major . ? Nivelul si modul de conlucrare al actantilor în perioada post. ca de altfel în întreaga tara. Fundu Moldovei. am conceput un chestionar adresat co munitatilor locale în care se desfasoara ori s -au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume localitatile Ostra.10 ori fata de anul 1992 .prin schimbarile compozitiei ale flor ei algale. la rândul ei.pe de o parte de dispo nibilizarile masive iar pe de alta parte de lipsa unor sectoare co mplementare alternative activitatii miniere.în zona a II -a nivelul clorurilor a scazut fata de 1992. În acest sens. este dovada evidenta a deteriorarii grave a modului de functionare a utilajelor. Saru Dornei. cum es te perceputa aceasta de comunitatile locale. bugetele locale si bugetele fondurilor speciale” ( Strategia pentru Industria Miniera. în final. 54 .priva t. pe fondul scadereii volumului productiei din ulti mii ani. afect at de activitatea de preparare a sarii prin recristalizare. avâ nd în vedere ca o parte din unitatile miniere îsi au amplasame ntele în zone rezidentiale (Iacobeni. Pârtestii de Jos.cursul sau modificari a le receptarii. supravegherea calitatii apelor de suprafata.financiara a companiilor/societatilor miniere proprietate de stat. Cuantificarea aportului celor doi factori (natural si antropic) este o problema deosebit de complexa. bugetul asigurarilor sociale de stat. el încadrându-se în majoritatea cazurilor în limitele de concentratie admise . soldate cu modificari negative. . Re iese clar. influenta negativa a activitatii de prelucrare a sarii. în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri. la implemen tarea unui program de reducere accelerata a locurilor de munca în industria miniera. obligatii neachitate la bugetul de stat. în evaluarea sistemica a impac tului activitatii de preparare a su bstantelor minerale utile. actiuni care sa asigure reducerea si prevenirea impa ctului soc io. poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca.

preponderent de crestere a animalelor .administra tiile locale confirma existenta unei co municari între operatorul minier si comunitate. toate primariile raspund însa negativ. persoane care azi agraveaza nive lul de saracie. ? Cu privire la nivelul de implicare în lichidari/ ecologizari . desi declarata zona defavorizata. doua din amplasamentele miniere se gasesc în zona rezidentiala a localitatilor. fapt relevat si de numarul cel mai mic de someri. ? Cu privire la avantajele derivate din activitatea miniera/ lichidari/ reabilitari ecologice 55 . . aceasta din urma fiind informata refer itor la demersurile unitatii miniere si ale lichidatorului (SC MINBUCOVI NA SA. ponderea mare a lucratorilor a fost din alte zone.daca au existat sau exista conflicte între cei doi actori.Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate (numai în zona rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer. Re feritor la raspunsurile date de comun itatile din localitatile Ostra. specialistii miner i localnici preferând sa lucreze în sectoarele miniere de exploat are a manganului. care detine UP Tarnita.pentru bolnavii de pneumoconioza dobândita în timpul activitatii prestate la unitatea min iera. un singur investitor a deschis o afacere în zona. ? Cu privire la impactul asupra sanatatii umane .la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona afectata de minerit.comunitatea este solicitata sa se impl ice în lucrarile de reabilitare ecologica de la iazul de decantare Tarnicioara si EM Calimani.comunitati locale .monitorizarea gradului de afe ctare a activitatii de preparare asupra fact orilor de mediu este disponibila pentru comunitatea locala. cu iazul de decantare Dealu Negru si tre i perimetre miniere de exploatare a minereului cuprife r. asa cum prevedea legislatia. cu un aport însemnat de persoane din afara populatiei localnice. cu halde ce se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor. în noua uzina de preparare a minereului cuprifer. ar dori sa se faca o monitorizare a calitatii factorilor de mediu. se asigura tratament în Spitalul de pneumoconioze Frasin. Din ac est motiv. este în faliment financiar si judiciar.comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de proiec tul minier. iar la Iacobeni au fost an gajati. .o fabrica de cherestea si subansamble de lemn. toate localitatile considera ca acesta se resimte negativ. specialisti minieri din co munitate (30 de persoane). ? Cu privire la co municarea dintre operatorii minieri. major itatea localnicilor însa. Fundu Moldovei.ca impact asupra calitatii mediului. în co muna mai existând 8 perimetre de explorare geo logica abandonate). ? Cu privire la impactul asupra mediului . dupa închiderea Uzinei de Preparare Tarnita oportunitatile nu s-au materializat printr-un program de reconversie socio. zona nefiind cooperativizata în perioada comunista. Iacobeni.exploatarea si prepararea substantelor minerale utile.economic .la Exploatarea Miniera Calimani. fiind preluata de un lich idator). sun t de specificat urmatoarele: ? Cu privire la impactul social. Saru Dornei si Pârtestii de Jos. . daca de exemplu evaluarile de impact de mediu sunt disponibile pentru co munitate. . au desfasurat activitatile traditionale. ale carei rezultate sa le fie comunicate. efectele închiderii activitatii nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului economic al co munitatii.Fundu Moldovei si Iacoben i. UP Fundu Moldovei si UP Iacobeni. doar în zona de activitate a Sucursalei Salina Cacica. care a condus la dezvoltarea excerbata a unui singur tip de activitate. daca a ex istat sau exista un dialog între cei doi despre rezu ltatele si implica tiile rezultatelor monitorizarii efectuate de unitatea miniera.profesionala. aflate în aceeasi zona.

urmate îndeaproape de UP Fundu Moldovei.Calimani. Cacica). precum si Uzina de Preparare Fundul Moldovei la care amplasarea iazului de dec antare Dealu Negr u si a instalatiei de prelucrare în intravilan este o permanenta sursa de nesiguranta pentru locu itorii din zona.Uzina de Preparare Iacoben i si Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în limite admisibile . de exe mplu. Din analiza indicilor de poluare globala se observa faptul ca. dar îl prives te ca având o valoare nesemnificativa în comparatie cu valoarea determinata prin ana lize (aer. Ostra. în aceeasi incinta. 2002). adaptat d upa matricea Leop old. periculos pentru orice forma de viata. Ana lizând aspectele relevate de raspunsurile la chestionarele pe care le-am adresat comunitatilor locale din localitatile unde si-au desfasurat (Saru Dornei. deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a co munitatii din Saru Dornei. amenajarea unui strand cu saramura.turistice favorizate de existenta. care integreaza masivul Calimani în arealul “civilizatiei megalitice”. .un studiu privind starea de sanatate a populatiei din loc alitatile cu instalatii de preparare a substantelor minerale utile o consider deosebit de utila. el releva faptul ca cele mai exp use accidentelor si factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de Pre parare Tarnita. au atras dezvoltarea unor retele de utilitati. raspunsurile la chestionar sunt dest ul de subiective.cea mai vociferanta si nemultumita de impactul activitatii miniere este populatia din Fundu Moldovei.în zonele în care activitatea de preparare a substantelor minerale utile nu s-a e fectuat preponderent cu populatia bastinasa (Saru Dornei) sau unitatea miniera este înca activa (Iacobeni. Iacoben i) activitatea unitati de preparare a substantelor de preparare a substantelor minerale utile am constatat urmatoarele aspecte: . Parcului National Calimani. a situlu i Natura 2000 „ Tinovul Saru Dornei” precum si a megalitului cu gravuri din valea Paltinu. - ? Eva luarea integrata a impactului • Pentru evaluarea integrata a impactului produs de activitatile de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava.ca urmare a lucrar ilor de reabilitar e ecologica realizate de Salina Cacica în perioada 2003. probabil si din ca uza fapt ului ca unitatea de preparare. populatia es te de ac ord ca impactul p rodus de EM C alimani e ste nega tiv. Fundu Moldovei) sau îsi desfasoara (Pârtestii de Jos. vegetatie). am ales doua metode : ? O metoda cantitativa.apa. si ? O metoda calitativa. indicele de poluare globala pentru cele doua unitati de prelucrare ramase în activitate.activitatile desfasurate în zonele Ostra. . la Saru Dornei. apa. metoda ilustrativa de apreciere globala a starii de calitate a mediului (Rojan sch i. . Fundu Moldovei. datorita retehnologizarilor dar si reducerii ac tivitatii. depozitele de steril uzinal sunt în mare parte situate în zona rezidentiala a localitatii. ? Cu privire la solutii de dezvoltare durabila . canal si cai de comunicatie. s-a dezvoltat turismul de agrement si terapeutic.satul Gura Haitii (descoperit în iulie 1987).2005. În ceea ce priveste modelul matriceal general de evaluare globala a impactului asupra mediului. evaluarea indicilor de poluare globala indicând un mediu grav afectat de activitatea umana. Pârtestii de Jos. Situatia cea mai grava ramâne înca pentru EM Calimani si UP Tarnita. prin amenajarea pentru vizitare si tratare cu aerosoli salini a subteranului în incinta Cacica.oportunitatile eco. prin intro ducerea sistemului de management al mediului la Sucursala Salina Cacica si datorita obligativitatii respectarii nor melor de mediu precum si legislatiei aparute în anul 2008 refer itor la deseurile din industria extractiva si de preparare ca si a celei referitoare la investigarea med iului geologic contaminat. 56 . matriceala (adap tata dupa matricea Leopold).

în sterilul de pus dupa anul 1996. atât pentru perioada de activitate cât si pentru perioada de conservare a iazurilor de decantare. în zona Scaldatori sau acumulat circa 100.Nelua rea masurilor de stabilizare decât pentru iazul de decantare Tarnicioara. am considerat necesara si posibila realizarea unei analize SWOT . . . aer. în general. minerale care contribuie la neu tralizarea partiala a apelor subterane. o încarcatura în metale grele peste limitele stabilite de normativul NTPA . pentru domeniile: apa. în zona barajului de coada Tarnicioara. am putut formula urmatoarele concluzii: . fiind un iaz de coasta. în vara anului 2 008. ? Evalu area riscului de mediu • Evenimentele produse datorita precipitatiilor abundente din ultimii ani.lucrarile au început în anul 200 8. când nu a mai fost desfacere pe piata pentru concentratul de pirita. câ t si dupa închiderea acestora. corobo rat cu aparitia lacului din spatele depozitului. ca urmare a aparitiei une i exfiltratii puternice pe taluzul depozitului.exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii are un aspect artezian cu un debit constant. lacul acumulat în spatele iazului de nota un drenaj ineficient iar exfiltra tia de la baza taluzului principal semnifica acumularea unui volum de apa care poate duce la glisarea corpului iazului în aval. prezinta o tasare si o asecare mai buna. Interpretând rezultatele obtinute în urma analizelor efectuate. am analizat acest fenomen de drenaj acid al rocilor atât pe perioada de functionare a depozitelor de steril uzinal. ca urmare a ploilor torentiale. .DAR.iazul de decan tare Dealu Negru. care a impurificat chimic apa p. SC MINBUCOVINA SA dec izând transportul acestuia pe haldele de steril. care au a ntrenat material steril spre cursul p. de dimens iuni mai mici. Acest eveniment atrage atentia asupra necesitatii monitorizarii stabilitatii iazului de decantare pe perioada executarii lucrarilor de reconstruc tie ecologica dar si în per ioada post închidere. din cauza blocarii cu aluviuni a intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare. arata necesitatea 57 . Brateasa) este Acid Rock Drainage.000 m3 de apa în amonte de baraj. se gaseste expusa în conditii favorizant e drenajului minier acid o cantitate mai mare de pirita decât în zona inferioara a iazurilor. Am realizat analizele fizico. în anul 2002.încarcatura de metale grele a exfiltra tiilor de la baza iazurilor este în general mai mica decât a exfiltratiilor din zona superioara a taluzului datorita prezentei în steril a mineralelor carbonatice cu potential de neutralizare a aciditatii.001/2002 si sunt rezu ltatul fenomenelor de drenaj min ier acid. exfiltratiile oprindu-se în perioadele secetoase. ceea c e. Brateasa.exfiltra tiile din iazuri au.chimice ale calitatii exf iltratiilor. precum si observatiile directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a co mportamentului iazurilor de decantare. În partea superioara a iazurilor (cu exceptia iazului de decantare Poarta Veche de la UP Tarnita). în arealele unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. respectiv al biosolubilizarii sulfurilor din steril. • Pe baza cuantificarii nivelului de poluare rezultata din desfasurarea activitatii de preparare substante minerale utile în cele cinci unitati economice de profil din judetul Suceava. la laboratorul APM Suceava. În acest context. acumularea de apa din precipitatii a condus la activarea unei sonde inverse inactive de pe plaja iazului si totodata a aparut o ravena a dânca în corpul taluzului principal prin care erau exfiltratii cu un debit d e aproxim ativ un 1 m3 /s. • Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în evaluarea starii de siguranta a iazurilor de decantare. conservarea bi odiversitatii si social . sol. în vederea identificarii unor actiuni prioritare si a masurilor necesare pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu. si care nu a fost luat în calcul decât o singura data (la iazul de decantare Tarnicioara.deseuri. conduce la ideea necesitatii unui studiu de verificare a stabilitatii.

fiind un iaz de coasta de mici dimens iuni (motiv pentru care si notele pentru gravitatea eve nimentelor sunt mici).motiv pentru care. la care preluarea apelor pârâului cu acelasi nume se face prin galerie ocolitoare. pe lânga antrenarile de material steril de pe taluzul acestuia. ? Pentru iazul de decantare P oarta Veche. cu marimea bazinului co lector al ramur ii Scaldatori si cu ge ometria iazului de decantare. c olmatarea putului colector al acestor ape prezinta risc pentru stabilitatea depozitului. ? În cazu l iazului de decantare Valea Strajii. prin colmatarea acestei sonde cu deseuri menajere depozitate pe platforma superioara a depozitului de catre Primaria comunei Ostra si prin reactivarea unor izvoare amonte de corpul iazului. arata ca principalul risc pentru destab ilizarea depozitului îl reprezinta nefunc tiona litatea putului colector al apelor amonte de corpul iazului. ? Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru. Evaluarea riscului de mediu a releva t necesitatea realizarii unui Plan de urgenta care sa puna accent pe comunicarea riscu lui catre comunitatile locale . nivelul riscului este c el mai mar e. în acelasi context. starea de siguranta a populatiei. cratere (sufozii cu antrenari de steril). 58 . este realizarea unei baze de date accesibla populatiei. Amânarea masurilor de stabilizare . Iazul de decantare Valea Hajului (ceea ce a ramas dupa valorificarea acestuia) este de asemenea asecat si înier bat. nivelul maxim de gravitate atribuit pericolului de cedare a galeriei de subt raversare Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal. ? Istoricul evenimentelor petrecute în ultimii ani la iazul de decantare Dumitre lu. data fiind pozitionarea acestuia pe malul râului Moldova. sunt în genere specificate în pachetul de legi privind normele si regulamentele activitatilor extractive si de închidere si reconstructie ecologica a mine lor. pentru acest element. Fundul Moldovei si Calimani. am realizat evaluarea calitativa a riscului de mediu pentru iazurile de decantare aferente unitatilor de preparare Tarnita(cu excep tia iazului de decantare Ostra. s-a produs o sufozie pe taluzul principal. Nivelul de risc cel mai mare este dat de exfiltratii -DAR-de ape cu antrenari de steril. ceea ce constituie un semnal al slab irii structurii acesteia. ravene (santuri). cu rezultatele monitorizarii starii de stabilitate a acestora si a calitatii factorilor de mediu afectati de existenta iazurilor de decantare. ? Pentru iazul de decantare Tarnicioara. în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni semnificative (2. constituie un risc pentru comunitatea locala. cu dep lasarea materialului înspre cursul râului Moldova.9 ha si o adîncime de 7. În sensul acesta. având în vedere faptul ca orice eveniment ecologic negativ afecteaza. da torita precipitatiilor abundente. pe care depozitarea sterilu lui uzinal a încetat în anul 1975. pre zinta exfiltratii.reab ilitare ecologica a iazului accentueaza ravenarile adânci de pe taluzu l princ ipal. în anul 2005. datorita amplasamentului unitatilor de preparare. prin versan t. ? Metode de reducere a impactului • Metodele de reducere a impac tului activitatii de preparare a substantelor minerale utile trebuie sa aiba la baza u n pachet legislativ ferm si clar. Deosebit de importanta. este în strânsa legatura cu gradul de afectare a str ucturii galeriei. care este stab ilizat si înierbat). cu istoricul comportamentului de pozitelor de steril uzinal. Metodele de reducere a impa ctului dupa încetarea activitatii uzinelor de preparare a substantelor mine rale utile. ca un aport permanent. alunecari de teren. prin surplusul de ape care ar veni. r iscul c el mai mare îl reprezinta blocarea sondei inv erse. ? Galeria de subtraversare a iazului de decantare Pârâul Cailor. surpari.evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare. prin care este d irijata apa cursului omonim .5 m). Acest studiu poate fi un punct de pornire pentru întocmirea acestei baze de datede uz public. concretizate prin Manuale de închidere. în imediata apropiere a gospodariilor. cu antrenare de material spre cursul pârâului Brateasa si blocarea unui drum judetean.

cu impa ct redus. rezultând turte de namol. Urmarirea comportamentului în timp al iazurilor de decantare. În acelas i sens . în fa za de înch idere. cu nivel umiditate foarte scazut ce vor fi depozitate într-o halda ecologica. pentru fitoextractie (absorbtia si concentrarea unor substan te din mediul înc onjurator în masa plantelor). Am procedat astfel la identificarea unor zone afectate de activitatea miniera –si care sa nu fie prinse în programele cu finantare de la bugetul statului pentru proiectele de sistare a activitatii în perimetrele miniere-. în comun a Pârtestii de Jos (unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii). tehnologie care reduce volumul masei de steril. adicatratarea probleme lor de mediu prin folosirea plantelor. ca partener. Obiectivul acestui proiect este alegerea uneia sau mai multor locatii contaminate de activitatea miniera si testarea unei noi tehnici de ecologizare – fitoremedierea .Activitatea de preparare a substantelor minerale utile este o activitate complexa prin natura proceselor tehnologice pe care le presupune si a reactivilor utilizati în procesul de flotatie (unii fiind încadrati la categoria substante chimice periculoase). În luna aprilie 2008 a fost depus spre finantare un proiect de catre firma de consulta nta si management pe probleme de mediu. fiind acum faza de cartare a acestor suprafete (Tarnita si Calimani). a volumului de deseuri poluante. Alegerea unor metode neconventionale de reabilitare ecologica. poate ajuta mai bine la stabilizarea în timp si integrarea în peisaj (unitatile de preparare îsi au amplasamentele în zone de munte sau de deal). 13. De aceea se impune o atentie deosebita. având în vedere co ntinutul acestuia: 30. a volumului mare de apa utilizata.78% Mg (OH) 2. este o metoda de prelucrare performanta.Tra nsportul slamului tehno logic în subteran pentru umplerea golurilor de exploat are elimina o sursa de poluare a solului. analizarea evenimentelor petrecute la perimetre miniere reabilitate ecologic. a minereului complex la UP Iacobeni.68% NaCl.operare cât si.91% CaCO 3. cu implementarea practica în judetele Maramures si Gorj. Aplicarea fitoremedierii în România ”. Re tehnologizarea instalatiei de recristalizare a sarii a redus semnificativ poten tialele scurgeri de saramura. fitostabilizare (reducerea mobilitatii substantelor în med iu). “Ecorem” din Belgia. când s -au dezafectat si cladirile vechii instalatii de preparare prin evaporare precum si halda de slam tehnologic situata pe malul stân g al pârâu lui Solonet. 4% H2O. enumar câteva: 59 . „ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. toate acestea conduc la ideea ca efectul asupra mediului si populatiei. freaticului si apei pârâ ului Solonet. ape tehnologice cu continut mare de cloruri care au afectat calitatea freaticului din zona Pârtestii de Jos . 3. fitotransformare (modificarea chimica a substantelor din me diu). introducerea unei tehnologii noi. cu utilizarea unor reactivi ecologici. care vor fac ilita re zistenta lor în med iul poluat). fitostimulare (instensificarea activitatii microbiene din sol în vederea degradarii contaminantilor prin adaugarea unor organisme la radacina plan telor. în acest proie ct. mai ales. Agen tia pentru Protectia Mediului Suceava colaboreaza. în timpul functionarii unitatilor dar mai ales în cazul producerii unor accidente sau avarii este deosebit de grav. realizate în perioada 20032005.rezultând astfel si o cantitate mare de ape uzate-. Din luna mai 2009 . atât în fa za de constructie.postînchidere. 51. ? Mas urile actuale de reducere a impactului • Se poate afirma ca masurile actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile în judetul Suceava au demarat cu lucrarile de închidere a doua orizonturi de exploatare subterana la Sucursala Salina Cacica . m-au condus la concluzia ca elaborarea Proiectelor de reabilitare ecologica a oricarui sit minier trebuie sa se întemeieze p e principiul ca lucrarile de remediere nu trebuie sa devina la rândul lor surse de impact. acolo unde acest lucru este posibil. • Dintre masurile pe care le cons ider imediat necesare pentru limitarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile.

în perioada de (practic) abandonare dintre momen tul sistarii activitatii si cel al aplicarii masurilor de remediere eco logica. sunt necesare masuri imediate de limitar e. 2000). când au început sa se desfasoare lucrarile de stabilizare. fie direct asupra comunitatilor omenesti (Oros. comentata dar nepusa în practica. ??? În finalul concluziilor si al întregii lucrari constatam si af irmam ca: 1. • Realizarea unui cadru legislativ care sa faciliteze accesarea de fonduri prin programul POS Mediu (Program Operational Sectorial de Mediu) pentru reabilitarea e cologica a s itur ilor degradate. Neluarea în seama a acestor riscuri a condus uneori la înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe. ideea de „turism minier”. . azbest. 2. dat fiind faptul ca zo nele miniere în discutie sunt practic ale lichida torului lui SC MINBUCO VINA SA.Pâna la alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor m iniere. lucru care nu est e pos ibil în momentul d e fata. în care dezvoltarea monoindustriala. în special pentru amplasamen tele unde au functionat unitati de preparare a substan telor minerale utile. se distrug. De asemenea . Lipsa acestor fonduri necesare demararii p roiectelor de închide re s i ecologizar e. pe cât posibil.a dus la accentuarea saraciei dupa închiderea unitatilor miniere). da nastere la tensiuni sociale.Evaluarea socio.Inventarierea tuturor substantelor. Ev enimentele din ce în ce mai frecvente.O alta masura pe care o consider strict necesara vehiculata. ar putea fi mult ma i bine fructificata. preparatelor chimice sau reziduurilor pericu loase ramase în incintele unitatilor de preparare (cum s-au descoperit. unitate aflata în faliment. . ca urmare a descoperirii unor cantitati de deseuri periculoase care nu fusesera identificate în momentul întocmiri i documentatiei.Întocmirea. reziduuri petroliere. Con siliul Stiintific al Parcu lui National Calimani nu a putut accepta unele solutii propuse de proiectant. impus de experiente directe si severe:în anul 2008. la cca. fie din punct de vedere ecologic. . . 10 ani de la închiderea activitatii în incinta miniera Caliman i). Ostra). petrecute în ultimii ani. . ulei uzat. creând o acuta stare de nesiguranta a populatiei (Fundu Moldovei. în timp ce ar putea fi utilizate pentru localizarea si de zvoltarea unor afaceri care ar ocupa for ta de munca disponibilizata din minerit.des tabilizarea si antrenarea unor cantitati mari de steril uzinal. abandonarea unor cantitati impor tante de 60 . de catre fiecare operator minier.activitatea miniera. este si cea a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. Po luarea si riscu l pentru comunitatile umane sau pentru ecos istemele naturale din siturile miniere nu dispar odata cu încetarea activitatii de exploatare si preparare a substantelor mine rale utile ci c ontinua si dupa încetarea aces tora. La închiderea unei unitati miniere ramân infrastructuri care. si sunt prinse în proiecte aprobate prin ho tarâri de guvern dar pentru care nu exista fonduri..economica a starii comun itatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa. Dami an.Elaborarea si implementa rea. a scurgerilor active de material steril an trenat de pe iazurile de decantare si reactivarea piezometrelor de observare a nivelului freatic în corpul depozitelor de steril uzinal.reabilitare ecologica la iazul de decantare Tarnicioara si în perimetrul minier Pietricelu.Calimani. ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. de catre operatorii minieri a Planului de gestionare a deseurilor si a Planului de preven ire a accidentelor majore. în parteneriat public –privat de dezvoltare a acestor regiuni (în judet este tipica situatia comunei Ostra. a unui sistem de monitor izare a factorilor de mediu în aria sa de activitate si facilitar ea accesului public.Negoiul Românesc. în primul rând al comunitatilor loca le. la informatiile curente. de „ geoparcuri”. • Dialog permanen t între factorii implicati într-un proiect de reabilitare ecologica. Situr ile respective ramân în continuare surse de poluare si de risc.

„Ecologie” . Ed. pentru care am parcurs studii de specialitate si am facut investigatii proprii timp de 17 a ni. (1987).Botnariuc si Vadineanu.preparare a substantelor minerale utile. I. pg.. Sport. Bucure sti 13.. Semin. trebuie aplicate în toate fazele si pe toata perioada duratei de cercetare.Bercia I. precum si între proiectantul tehnol ogiei de preparare si cercetatorii în domeniul protectiei mediului. (1999). sc urgeri d e reziduuri petroliere. „ Exploa tarea si valorificarea zacamintelor de substantelor minerale utile solide”. Division of Tehnology. Tom III. „Va lea Moldove i”.Apostol. „Podisul Moldovei” . Ed.. (1992). .Bacauanu V... 3. Anastasiu N... 2 1-23. „ Contri butii la cuno asterea regiunii Vatra Dornei . (arhiva AP M Suceava) 6. Tehnica.Yup ari Aguado An ida.4. Ionesi L..concentrate de metale la închiderea unitatilor de preparare. Didactica si pedago gica. Volumul X III. L.Brana V. Didactica si pedagogica.APELL For Mining.. Auty R. Bucuresti 19.Bancila I. Bucuresti 4. (1988). „Anuar privind calitatea med iului în judetul Suceava 1991-2003 2. (1970). Ed.41. Bucuresti 18.. (1958). (1984). Grasu C. Lucr. în industria miniera.Barbu N.Bastida Ana Elizabeth. Bucuresti. 113 -114. Didactica si Pedago gica.cadru legal”.Agentia pentru Protectia Med iului Suceava. Ed.(1967).geogr.Barbu.. Mikesell R. este acela de a cons trui un început pentru crearea unei baze de date de monitorizarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile în judetul Suceava. „ Mining en clave to economic catalyst: large minera l projects in developing coun tries” în The Brown Journal of World Affairs. la orizonturile I s i II. Stiintifica si enciclopedica .Almasan B. „ Zacaminte nemetalifere din Romania”. Nr. „Guidance for the Mining Industry in Raising Awareness and Preparedness for Emergencies at L ocal Level”. Bucuresti 20. (2002 . Bucuresti 16. „ Moartea Bradului”. Geol. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iasi” 10. (1998). Ed..Brândus C.Iacobeni” . Ed. atrag atentia asupra necesitatii urgentarii masur ilor impuse de rezultatele analizei impactului produs de activitatile miniere. Technical Report No. ed itia toamna/iarna. Bucuresti 17. Documentatie pentru încetarea definitiva a activitatii de exploatare a sarii.2008” 3. „Petrologie sed imentara”. United Nations Programme.. Bibliografie selectiva 1. Oradea 9.. 30-31. „ Rolul factorilor climatologici în poluarea si depoluarea atmosferei în Muntii Calimani”. (1982). Bu curesti 61 . 15. Oxford:Clarend on Press 12. „ Geologia Carpatilor Orientali”.2003). (arhiva APM Suceava) 7. I. „ Obcinele Bucovinei”. „Carac teristicile inversiunilor termice în Depresiunea Dornelor” . Agentia pentru Pro tectia Mediului Suceava. (2006). „ Raport privind starea mediului 2004 .Turism. cat si pe perioada postînchidere a unitatii miniere. (1993). Bilanturi de mediu pentru UP Iacobeni si UP Fundu Moldovei . De aceea.Ceres.. Ed. 177-178. (1980). „Dim itrie Cantemir”. în sta re uscata. pe sol si în reteaua hidrografica. nr.. (1982 ). Pârv ulescu. (2008) „Intensificarea contributiei min eritului la dezvoltarea durabila din România: un cadru legal si politic” ca parte a asistentei juridice acordate Fundatiei Soros si Camerei Deputatilor a Parlamentului României. 8. Bucure sti 5. XXXVIII. I 11. (1991).Apostol L. d in perimetrul Cac ica I. ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldovenesc.. Fac ultatea de Geografie. în implementarea programului " Exploa tarea resurselor naturale .exploatare. Analele Universitatii Oradea . Preocuparile privind protectia mediului. Industry and Economics.. atragând atentia asupra necesitatii real izarii unui dialog între proiectant-operator minier-comunitate locala. (2001). Apavaloaie M. obiectivul central al acestei lucrari.. Tehnica.prospectare. Auty R. Bercia Elena.ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldov enesc. Ed. „ Sustainable Development in Mineral Economies”. Analele Inst. 14. Editura pentru Turism. folosita ca sursa de apa potab ila pen tru comunitatile din zona de influenta a acestor unitati.

Bucuresti 35. (1984). Bucuresti 31.Donisa I. (1982). DEG ENGINEERING SRL. „Cultura Industriei . „Contributii la amenajarea iazurilor de decantare din industria miniera”. Ed. (1968).. Ed. Ed.Drîmba O. „Mine c losure: The 21st approach”.Gonta Al.Institutul de Cercetari Biologice Iasi.615/ 2004 de aprobare a Strategiei pentru Industria Miniera 46. I... (1972). (1983).Oros V.A.Ichim I. „ Cum s a construim si sa implemen tam un s istem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001”. Universitatii „Stefan cel Mare”. „ Anuaru l Statistic al Judetului Suceava” 51.ICPM S. Manage mentul med iului în sectorul minier. Albatros . Ed.. Giurescu D. Haugen..A. procese si produse de poluare”. Hatton C..21. „Istoria culturii si civilizatiei”. Academiei R. Baia Mare . Barbut Carmen. „ Pag ini din istoria mineritului”.. „Problema prevenirii si combaterii poluarii în ind ustria miniera”.H.(2006).R..(2003). în Internationa l and Comparative Mineral Law and Policy : Trends and Prospects. Gusek J.. teza de doctorat.Gheta D. „Surse. II. Bucuresti 23. (2005).A.. Editura Junimea .Giurescu C. Bastida E (et al) (Haga: Kluwer Law International) 45. Bucuresti 26.Ionescu M. „Depresiunea Dornelor .studiu fizico -geografic”. Baia Mare.Brown L. (2005 ). Tailings and Mine Waste international co nference on tailings and mine waste.. Turbulent Diffusion – Typ ing Schemes: A Rewiev. .. „Reabilitarea ecologica si managemen tul siturilor degradate din ind ustria miniera”. Bucure sti tenth the of Proceedings ?03. (2004). Astride Mining. Florea Cornel . (1996). Bucuresti 41. curs Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” Iasi 38. F. Bucuresti 32. 62 .Chirita V. „Plan de înce tare a activitatii carierei Ostra” (Arhiva APM Suceava9 39.Fodor D.Briggs. Ed. (2002). Iasi 24.Costache Gh.. (Arhiva A PM Suceava) 50. Ed.Petrog rafie si consid eratii eco nomice ”.Gabr ian. I. Coduri de procedu ra (material consultativ) 44. Colorado. A..S. 40.. Ed. (2000). (2002). Ed. Iasi 30. Ed Infomin. Ed. Stiintifica si Encicloped ica. Tsukamoto T.A.. Bucuresti 34.Statiune a de Cercetari “Stejar ul” Piatra Neamt.Florea N. 12. A.. „Valea Bistritei”.Fru mosu L. (1995 )... „ Tehnologia lucrarilor miniere”.A. Bucur esti 52. Baia Mare 37. (2002). To ma I. „ Geochimie”.(arhiva APM Suceava) 49.Economia si ecologia valorificarii me talelor din deseuri”. Ministerul Minelor Petrolului si Geologiei . (2000). „Probleme globale ale omen irii”.Hosk in W . Grinea D. (2008). (2003). Ed. (1985.Oficiul de documen tare si publicatii tehnice. D... (1975).Direc tia Judeteana de Statistica Suceava. Laboratorul de Acvacultura si Ecologie Acvatica Piatra Nea mt (1993). (1988). Ed..Cojocaru.13 october 2003..E.Stiinsifica si encicloped ica.Studiu geomorfologic” . „Contributii privind stabilirea impactului produs de activitatile miniere asupra ecosistemelor din zona Calimani”. „Stabilitatea iazurilor de decantare ”. USA. Bo ston 22. Tehnica. „Flisul carpatic. (1975).Condurache I. Editura Unive rsitatii de Nord Baia Mare 29. .. (2003). Didactica si Peda gogica. Stiintifica.Grasu C.Tehnica Bucuresti 27.. (1997). Ciudalbu O. A..Harworth Mining Consultancy. Balkema Publishers 33.Hotarâ rea Guvernului Româ niei nr. „ Plume Rise Predicatio ns”. Nucl. Catan a C. De va 36.. Eco nomica. Editura Tehnica.. Adevarul S.R. (2005). Poghire P .Ditoiu Valeria. „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pâna astazi”..Gandrabu ra E. I... Bucuresti 43.Închiderea si ecologi zarea perimetrului mini er Calimani” . (1996). (1986). Saf. „ Passive trea tment of acid rock drainage (ARD):state of the practice ”. (1976). Incinta Fra sin s i Autobaza Frasin asupra unor factori de mediu (aer si sol)”. „ Issues and Policies for the Minerals Industry” (Londra icMining Journal Books) 28..ICPM S. In: Lectures on Air Pollution and Environmental Impact Analyses. „ Studiu si analiza de impact. (ed.Ins titutiile”. „ Imp actul activitatilor desfasurate la Uzina de Prepar are Tarnita.Crowson P . vol.Institutul Nat ional de Statistica Bucuresti.1987). „Memoriu tehnic . Suceava 25.EM Calimani” (arhiva APM Suceava) 48. „Muntii Stînisoara. (1979). Filipoiu M...Filipek L. Tehnica . G.M.Damian Gh.C.Ionescu C. Ed. Bucuresti 42. Ed. Maria Montessori. C.) American Meteorogical Society..Girfford. „ S atul în Mo ldova medievala . Bucuresti 47. „Apele subterane si captarea lor”.

. „Biologia solului”. Sectiunea Geografie. Academiei R.Lazar Maria... (1978). Stratulat Maria I uliana. Bucuresti 54. „Masivul Rarau.A. (1991). 1996 ) 65.. Du mitrescu I. Negulescu Maria. „Tipur i de relief vulcanic” . Bucu resti 66.S. „Epurarea apelor uza te ind ustriale”. Ed. Anul XV 67. Ed.S. „Evaluarea gradului de v atamare a ecosistemelor forestiere din zona Tarn ita prin tehnici GIS de analiza spatiala” . . 48. (2006). (2006). Suceava 56. Engineering To morrow To day.Popp N. „ Prevenirea si combaterea poluarii solului“. Iosep I.Papacostea Petre. Bucuresti 74. de geografie. Analele Univ. Can ada 73.. „Valea Bistritei” . Academiei R. nr.A. Ontario. „Flisul pal eogen din bazinu l vaii Moldovei”. Puiu St.„ Judetele Patriei-Judetul Suceava ”. Moraru R. „Ha lde pentru depozitarea slamurilor.. Craio va 62. teza de doctorat 80... sterilelor si deseurilor menajere”.. (1984). Academiei R.. Tan asa I.ed. 1. Ed.Iosep I.R. II. „Pedologie”. Bucuresti 86. (2008). Bu cu resti 81.IPROMIN S.solutii de viitor”.Ionesi L.Studiu geomorfologic”. „Evaluar ea riscului ec ologic”... Vol. Cârstea S. Marszalek A. Babut S. „Ecologica l risk assessment of contaminated land”. (2001).. (1969). Bucuresti 55. Fechet Ro xana Magdalena. (1970). J. Rusu C.. Bucuresti. (2005). (2002).. Soc iety ofoEcono mic Geologist s Ne wsletter Nr. G.Ontario Ministry for Northern Development and Mine.Jensen J.Pietraru Janeta. Ed. Richards. Tr .Seghedin.. (1970). „Rezervatiile naturale din Bucovina” . execu tia si exp loatarea iazurilor de decantare din industria miniera” 58. Deva 68.( 1996).Obre janu Gr. Barbu I . Bucuresti 87. (2000)... Rauta C. „ Disparitati teritoriale ale dinamicii populatiei în judetul Suceava”. Didactica si Pedagogica. Medrea N . (1985). Analele Unive rsitatii „Stefan cel Mare” Suceava.(1993). Bran Florina.R. Bucure sti 76. „Geologie structurala”. (2006).Naum.anima l din unele zone ale României.. „Preven tative and Remedial Environmental Engineering Measure to Control Acid Mine Drainage in Australia”. Stiintifica si enciclo pedica.Porof M. (1983). Darwin. „Proiectarea uzinelor de preparare”. zgurilor. „ Impa ctul industriei miniere asupra mediului si rec onstructia eco logica a zonelor afectate”. I. Ed Didactica si pedagogica. „ Câteva consideratii geografice privind populatia si asezarile omenesti din judetul Suceava”. Bucuresti 77. (2004).Ionita I.Lupchian Maria Magdalena. „Dictionar enciclop edic de mediu”. Efectul poluarii cu metale grele asupra sistemului sol .Scurtu I... Geologie Geo grafie. Tehnopress.. (1989). Academiei R. (1973). Ed. Bucuresti 72. si colab.. Ed.. Mediul înconjurator. Ed.Lacatusu R. Sport -Turism. Denmark 59. Naturii. Ed. 6 78.. .Pauliuc S. (2003).A. Bucuresti..ODPT. „ Protectia mediului înconjurator si industria miniera”.. nr. „Masivul Giumalau . „ Studiul geochimic al apelor de suprafata s i subterane din judetul Suceava ”. (1983). project „Liberation”. Goldan T.. (1979).S.R. Sport -Tu rism. Ed. (arhiva APM Suceava) 57. Mihut A.. A II-a.. Ed. A. (2001). „ Politici si strategii de mediu“.Lesenciuc D. (2004)... Bucuresti 82.53. Teh nica. Northern Terr itory. Sectiunea Geografie. Bucuresti 84.S. cenusilor. stud iu geomorfologic”.. Scrisul Românesc.. Mutihac V. Criste a I. R. Mesman M. Bucuresti 79. „ Determinarea cauzelor si stab ilirea solutiilor de elimi nare a efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarn icioara si a poluarii chimice a pârâului Brateasa”.. si co lab....S.IPROMIN S. (1991). „Mun tii Stînisoara. „ Biologia apelor impurificate”.1. Mihaila D. Tehnica. T.Pârvu C. Rev ista Padurilor. Dinu C.Popa I .. „ Geologia României”. Seria St. „Consideratii asupra riscurilor clima tice în judetul Suceava”. Comunica ri si ref.. Tha Da rwin Summit.. . Bucu resti. Ed. Bucuresti 69. Analele Universitatii Bucuresti. Sudbury.(1976). Neda C. G . Anul XX 64.(2002) „Sustainable Developmen t and the Minerals Industry ”. Rankama K. R. in Preprints of Papers. Rauta C. Rojanschi V.. (2003). Nationa l Engineering Con ference. 6 -7 noiembrie 2008 60. Ceres. Bucure sti 85.. nr.2 61. (21 -24 April. lucrare republicata în CLPEP M Internet Journal...R.. Ed. Bucuresti 71.. Teh nica. Studiu de geografie fizica”. Babus G. Rehabilitation of Mines Gu idelines for Proponen ts Version 1. Ed. Ed. Volumul 13 83.Negu lescu C. Economica.. Antoniu R. Infomin. Ed. Monitorul Oficial. Bucuresti 75. Bucu resti 70. „Geochimia”. (1982). Iasi 63. 2. Stefan cel mare Suceava .Sahama Th.(1972).Al. Razumov K. Tehnica.planta .Lazarescu I. Ed.A. Pa ulencu D. Bucu resti 63 . Ed.. Budui V. Anul 116. luc rare p rezentata la Conferinta interna tionala „Mineritul în Româ nia. Malacea. (2002). (1971). (1972). Academiei Române. „Norme pentru proiec tarea. Ed.

Ed. (1982). (2006). „Avifauna Depresiunii Radauti”.Unive rsitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi 95.. (1997)... Bucuresti 90.. Ed.gov.ea.Stoica C.Universitatea din Bucuresti.. Academiei RSR. Bucuresti 93. Ed .Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României.Ungureanu Irina.ro www.mmediu. „ Geogr afia României”. Ceres. Orizonturi 20 13 . „Sarea si sarurile de potasiu si magneziu din Romania”.88.Studiu de g eografie economica ”. Ed.au/industry/sustainable/mini ng/boo klets 64 . „ Bazele ecologiei genera le”. Ed. (1983). Academiei Republicii Socialiste Român ia. (2005).2030 89. Analele Universit atii „Stefan cel Mare” Suceava.Ungureanu Al. (1980). Vasilcu Despina.Trelea S. (2004).. Vol. „Geografia regionala a României. Donita N..2020 .minind. Ed. Cluj Napoca 92. Vlad I.uaic. „Geografia mediului”. si colab. Bucure sti www. „ Silvicultura pe baze ecosistemice”. Stiinsifica si enciclopedica. Tehnica. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi 94. Ed. . Bucu resti 91. Geografia Carpatilor si Subcarpatilor”. (1981).ro www.ro www. Anul XV 96. Bucuresti 95.IGeografia fizica.( 2002).Ungureanu Irina. Institutu l de Geogra fie. Risoprint.bio. Sect.Stugren B. „ Repartitia spatiala a populatiei în sec torul mont an al vaii Moldovei”. Geografie. „Orasele din Moldova. Gherasie I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful