Introducere Capitolul 1: Planul de afaceri – cadru general 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5.

Conceptul de plan de afaceri Definiţii ale planului de afaceri Tipologii Necesitatea planului de afaceri şi destinaţia acestuia 1. Elementele componente ale unui plan de afaceri

1.5.2. Sinteza unui plan de afaceri Capitolul 2: Campania de Relaţii Publice 2.1. Delimitări de alte domenii 2.1.1. Diferenţa între relaţii publice şi marketing 2.1.2. Diferenţa între relaţii publice şi publicitate 2.2. Cercetarea în PR 2.3. Planul campaniei PR 2.4. Tipuri de campanii PR Capitolul 3: Studiu de caz – Plan de afaceri „Beauty Level ” Capitolul 3.1: Sinteza planului Capitolul 3.2: Afacerea 3.2.1 Activitatea propusă şi serviciile campaniei 3.2.2 Obiective 3.2.3 Plan operaţional şi managementul afacerii 3.2.4 Plan financiar Capitolul 3.3: Plan Campanie PR 3.3.1 Definirea situatiei 3.3.2 Obiective 3.3.3 Identificarea audientei 3.3.4 Strategia 3.3.5 Stabilirea tacticii 3.3.6 Fixarea calendarului 3.3.7 Bugetul 3.3.8 Evaluarea Concluzii Anexe

Introducere Am ales ca temă a lucrării de licenţă „Promovarea imaginii companiei prin campania de relaţii publice” datorită multiplelor posiblităţi de abordare pe care le oferă. În perioada actuală, când nivelul de viaţă este în creştere şi cerinţele sunt tot mai exigente, pentru a cuceri clienţi, cumpărători şi consumatori, companiile trebuie să îşi orienteze activitatea dincolo de activităţile de promovare specifice brandului la cultivarea încrederii în organizaţie. Lucrarea de faţă este structurată în trei capitole având drept scop analizarea viabilităţii unei afacerii. Primul capitol al lucrării prezintă câteva noţiuni teoretice cu privire la planul de afaceri , definiţii, tipologii şi caracteristicile acestora. Cel de-al doilea capitol prezintă campania de relaţii publice, delimitarea de alte domenii, un lucru esenţial în relaţiile publice - cercetarea. Tot în capitolul doi, se prezintă etapele de realizare a unui plan de campanie de relaţii publice. Ultimul capitol este dedicat pentru aplicaţia practică, realizarea unei campanii de informare pentru salonul de înfrumuseţare „Beauty Level” . Rolul unui plan de afaceri este complex şi constă în a demonstra viabilitatea afacerii ce se preconizează, dar şi în a ghida întreprinzătorul în desfăşurarea activităţilor necesare atingerii obiectivelor prevăzute. Am ales acestă temă, pentru că majoritatea femeilor, din motive care de cele mai multe ori ţin de partea financiară, amână ori calcă destul de rar pragul saloanelor de înfrumuseţare. Această atitudine este, din păcate, adoptată de mulţi dintre noi, indiferent de vârsta pe care o avem. Studiile arată că unul dintre cei mai importanţi factori care generează un astfel de comportament la femei este lipsa unei educaţii în sensul îngrijirii profesionale. Trebuie să ajungem în rând cu lumea. Avem o frumuseţe naturală incomparabilă, dar nu ştim să o exploatăm. Ne pierdem de prea multe ori în grijile şi activităţile care ţin de viaţa de zi cu zi. Majoritatea dintre noi îşi asumă o listă de priorităţi care chiar dacă nu este greşită, ne întristează. Simţim că avem nevoie de mai mult timp pentru noi. Simţim că vrem să fim mai uşor sau mai des remarcate şi apreciate. În schimb, însă, avem de-a face cu frustrări sau chiar pierderi ireparabile ale frumuseţii. Soţul sau Iubitul? Copiii? Casa? Restul familiei? Incontestabil, acestea sunt priorităţi. Dar uităm pe cineva care ar trebui să fie capul de listă. Sau cel puţin printre primii în această înşiruire.

Suntem devotate oricui altcuiva mai puţin nouă. Iar când ne rupem puţine minute pentru a ne aranja, o facem singure, sau cu ajutorul unei prietene, acasă, fără pregătirea necesară pentru a scoate în evidenţă ce e mai frumos. Înfrumuseţarea e la fel ca oricare altă artă. Trebuie lăsată în mâna celor care se pricep cel mai bine. Din acestă cauză salonul Beauty Level va reuşi să adune mai mulţi specialişti şi să ofere serviciile lor la preţuri considerabil reduse. Se ştie că un aspect plăcut şi un corp îngrijit, oferă nu numai un sentiment de încredere, dar reprezintă şi o sursă de bună dispoziţie şi energie pozitivă. Înfrumuseţare, răsfăţ şi rezultate terapeutice. Acest lucru se obţine doar dacă ne îngrijim constant. Astfel, reuşim să ne conservăm frumuseţea şi prospeţimea. Intervenţiile, chiar dacă regulate, la saloanele de cosmetică, în scurt timp nu vor mai fi costisitoare.

1. Planul de afaceri – cadru general
În cadrul noii economii, întreprinderile trebuie să devină tot mai competitive şi mai performante. În prezent, în dezvoltarea agenţilor economici accentul cade pe inovare şi competitivitate. De asemenea, noua economie generează noi modele de organizare şi de activitate economică. Aceasta este o economie bazată pe cunoştinţe şi idei, o economie în care oamenii lucrează mai mult cu creierul lor în locul maşinilor, în care tehnologia comunicaţiilor creează o competiţie globală, în care schimbarea rapidă reprezintă o constantă, în care inovaţia este mai importantă decît producţia de masă, în care investitorul cumpără noi concepte sau noi mijloace de a le crea decât noi maşini. Prosperitatea firmelor în noua economie decurge din inovaţie şi nu din optimizare. Noua economie este denumită şi economia informaţională sau a informaţiei datorită rolului acestui factor de producţie în crearea bogăţiei; factor de producţie mult mai important decât resursele materiale sau de capital. În acest context, firmele încearcă să-si asigure un anumit avantaj competitiv, oferind pieţei produse, servicii, idei, soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care aceasta se confruntă, dar în concordanţă cu nevoile noii societăţi care se dezvoltă.

1.1.

Conceptul de plan de afaceri

Se afirmă ideea potrivit căreia o întreprindere poate funcţiona doar dacă are un sistem de conducere care să definească orientările, direcţiile în care se înscriu activităţile firmei, în cadrul relaţiilor ce se stabilesc între misiunea întreprinderii şi nevoile societăţii, manifestate prin cerinţele pieţei. Valorificarea experienţei întreprinderii, precum şi a realizărilor din trecut în vederea proiectării viitorului prin cele mai bune şi viabile metode de estimare şi previziune se realizează prin intermediul planului de afaceri. Acesta face cunoscute resursele existente şi perspectivele de dezvoltare ale unei societăţi şi cere, în acest fel, sprijinul şi cooperarea unor potenţiali susţinători: antreprenori, creditori şi investitori. De aceea, cel mai cunoscut mod de a utiliza un plan de afaceri este cel de creditare. De asemenea, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a începe şi derula o afacere care necesită, evident, resurse umane, materiale şi financiare. Aceasta înseamnă că planul de afaceri este folosit ca un instrument eficace de planificare şi ca un mijloc de alocare şi control al resurselor. Conceptul de plan de afaceri este utilizat cu precădere de finanţişti şi investitori, dar şi de întreprinzători. Pentru aceştia din urmă planul de afaceri constituie un instrument indispensabil în situaţia în care ei îşi construiesc o afacere sau îţi caută parteneri. De asemenea, conceptul de plan de afaceri nu este străin nici managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare, gestionarilor de proiecte în cadrul „incubatoarelor de afaceri” şi nici instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii. Rolul unui plan de afaceri este complex şi constă în a demonstra viabilitatea afacerii ce se preconizează, dar şi în a ghida întreprinzătorul în desfăşurarea activităţilor necesare atingerii obiectivelor prevăzute. De aceea, planul de afaceri trebuie privit nu ca pe un formular sau document ce trebuie completat la cererea unui finanţator potenţial, ci ca pe un sistem complex bazat pe interdependenţa reurselor, activităţilor şi operaţiilor şi care reflectă într-o manieră accesibilă cititorului afacerea ce se doreşte a fi derulată şi evoluţia acesteia în timp pozitivă (profitabilă). 1.2. Definiţii ale planului de afaceri Literatura de specialitate prezintă mai multe încercări de definirea a planului de afaceri.
„Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximaţii succesive, utilizând experienţa şi realizările din trecut ale firmei pentru a

potenţiali investitori şi creditori. Obiectivele pe care le urmăreşte un plan de afaceri intern sunt: înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică şi în raport cu concurenţa. prin intermediul căruia se poate obţine o imagine pertinentă asupra dinamicii şi competitivităţii pieţei pe care acţionează firma. identificarea riscurilor şi dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de gestionare a acestora. în acelaşi timp. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. conform acestui criteriu se poate realiza următoarea clasificare:3  plan de afaceri intern destinat managerilor. stabilirea unor obiective realiste pentru afacere. 2000. Sisteme. Planul de afaceri. Planificarea afacerii: ghid de start. p. 2000. în general. punctele sensibile şi oportunităţile acesteia. p. 1. pe de o parte managerilor din cadrul firmei în vederea creşterii eficienţei activităţii acestora şi. Din punct de vedere managerial planul de afaceri este „un instrument decizional dinamic. oricărui partener posibil industrial. factorilor decizionali din cadrul întreprinderii. pentru întocmirea căruia este necesară analiza produselor/ serviciilor oferite pieţei.proiecta în mod realist calea spre viitor. social. Tipologii În general. Editura Economică.3. dimensionarea şi alocarea de resurse financiare. Bucureşti: Bic All. precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Alan. 1 2 3 West. destinat. 2006. Bucureşti. resursele financiare necesare. Astfel. investitorilor. piaţa ţintă. cărora le permite să ia cunoştinţă de perspectivele acesteia”. planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea destinatarului acestuia. Bucureşti. materiale şi umane necesare obţinerii unei eficacităţi maxime. precum şi prezentarea altor detalii operaţionale. Ovidiu. competiţia. Editura Teora. David. comercial. pe de altă parte. bancherilor şi. O definiţie descriptivă a planului de afaceri îl prezintă pe acesta ca fiind un document scris care descrie natura afacerii. avantajele şi dezavantajele pe care afacerea le va avea asupra clienţilor.52 . alte entităţi interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare. El are drept scop cel mai avantajos şi realizabil compromis în ceea ce doreşte şi ceea ce poate să facă firma respectivă”1.  plan de afaceri destinat potenţialilor parteneri: investitori. p. 17 Nicolescu. 117 Butler.2 Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători. finanţatori. identificându-se.

Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialişti planul tradiţional. deoarece rezultatele sale sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali.  plan de afaceri dezvoltat sau complet. în literatura de specialitate. se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:  plan de afaceri sumar. . Acest plan este utilizat cu precădere atunci când se doreşte un împrumut sau o investiţie substanţială. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de abordare a afacerilor de către firmă şi a proiectelor acesteia. De regulă planul sumar de afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. Un plan de afaceri sumar este potrivit şi pentru un antreprenor de succes. elaborat în 20-40 de pagini. în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate. În cazul în care propunerea se dovedeşte viabilă se întocmeşte un plan detaliat. de specificul proiectului şi de necesităţile de informare. În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele avute în vedere sunt următoarele: reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii şi de a face faţă acestor riscuri. planul de afaceri sumar poate fi întocmit şi de către o firmă bine consolidată care doreşte să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. Desigur.- monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei şi intervenţia corectării abaterilor semnificative. iar operaţiunile curente nu au un volum prea mare. evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare şi rentabilitatea firmei.  plan de afaceri operaţional sau detaliat. Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la început şi care nu au prea multe de spus despre trecutul lor. evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îşi desfăşoară activitatea şi de a-şi fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei. În ceea ce priveşte mărimea şi amplitudinea planului de afaceri.

. 1. un plan de afaceri este elaborat şi utilizat în următoarele scopuri:  menţinerea interesului partenerilor. planul de afaceri are patru funcţii sau scopuri: 4 Joseph.  comunicarea mesajului lansat spre directorii altor companii. între 40 şi 100 de pagini (după alţi autori. p. precum şi spre bănci finanţatoare.  fundamentarea deciziilor. A. fiind considerat drept un ghid important pentru managerul firmei în cauză. de regulă. Illinois. L. precum şi demonstrarea faptului că realizarea planului va satisface aşteptările celor interesaţi. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai complex al realizării şi prezentării unui plan de afaceri. În vederea atingerii scopurilor sale. Dow Jones Irwin. Prezentarea unui proiect/afacere unor parteneri comerciali. financiari. fiind întocmit de către marile companii pentru a-şi stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor. industriali de reacţia cărora depinde succesul demersului agentului economic constă în realizarea unui plan de afaceri. 23 . Astfel că.4. 1989.  fixarea obiectivelor firmei şi a scopurilor sale principale. Necesitatea planului de afaceri şi destinaţia acestuia În economia relaţională se remarcă ritmul exponenţial în care apar idei de noi afaceri. spre furnizori şi potenţiali investitori.  organizarea strategiei firmei. Richard Allen.Planul de afaceri operaţional sau detaliat are. Dar aceste noi afaceri prezintă obstacole şi riscuri printre care lipsa de transparenţă.. fapt ce prezintă un avantaj psihologic foarte mare”4 pentru toţi partenerii implicaţi. planul de afaceri va presupune prezentarea intenţiilor firmei pentru viitorul apropiat şi mai îndelungat.  motivarea angajaţilor. În cazul în care planul de afaceri este adresat unor finanţatori/ investitori/parteneri externi informaţia va fi prezentată într-un sistem şi limbaj accesibile tuturor părţilor implicate sau vizate. Vital bussines Secrets for New and Growing Companies. minim 50 de pagini). evidenţierea scopurilor şi certitudinea îndeplinirii lor. În acest sens.  deschiderea unei afaceri proprii etc. Schmoke. „Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate.

presă etc. acţionarilor/asociaţilor firmei. materializate fiind în direcţiile şi orientările viitoare de succes ale firmei. De regulă. rezolvarea unor probleme privind dezvoltarea marketingului etc. astfel: managerilor din cadrul firmei.  când se doreşte realizarea unei investiţii. Băncile acordă împrumut pe baza unor planuri de afaceri.. bancherilor.  de evaluare a unei noi idei de afaceri. de garanţii. furnizori. dar şi în funcţie de creditul solicitat. de unicitatea produsului/serviciului etc.. investitorilor. Planul de afaceri fiind utilizat în următoarele situaţii:  când se doreşte finanţarea firmei.  de realizare a unei evaluări retrospective a performanţelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului. . Investitorii vor fi interesaţi de calitatea oamenilor care conduc firma.. întrucât numărul cerinţelor şi ofertelor de finanţare sau altor tipuri de suport din afara firmei se extinde. planul de afaceri se adresează persoanelor (fizice şi/sau juridice) avizate. altor persoane: clienţi. concurenţi. Astfel. Planul de afaceri prezintă întrebările fundamentale vizând viitorul firmei. specifică fiecărei bănci în parte. Acestea conţin o anumită structură. partenerilor de afaceri. Băncile sunt interesate de asigurarea rambursării creditului. de calitatea managementului.  când se doreşte încheierea de alianţe strategice. de gradul de lichiditate şi de solvabilitate al firmei. dar şi răspunsul la aceste întrebări..  de a obţine finanţare. Investitorii particulari de capital şi alte firme similare nu vor acorda sprijin financiar unei firme care nu prezintă un plan de afaceri credibil prin care să demonstreze înalta profitabilitate a proiectului de investiţii propus. de cristalizare şi de dezvoltare a ideilor referitoare la cum ar trebui condusă afacerea. planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă acesteia pentru a putea beneficia de acest suport extern firmei.Planul de afaceri este necesar firmei în relaţiile pe care aceasta le generează atât cu mediul ei extern cât şi cu cel intern. Astfel de alianţe pot viza dezvoltarea unor servicii. de recordurile înregistrate de firmă.

sau o nouă afacere în cadrul unei mari întreprinderi multinaţionale. la ce preţ. care sunt serviciile complementare sau accesoriile pe care le poate furniza. planul de afaceri este un instrument important pentru management. 1. care este dimensiunea gamei de produse pe care firma este capabilă să o ofere. în ce interval de timp şi aşa mai departe. trebuie să ia decizii care se concentrează pe 3 categorii principale: 1. În acest caz este necesară stabilirea structurii întreprinderii. În ambele cazuri planul de afaceri este indispensabil. putând înlătura dubiile şi neîncrederea. . Cui se doreşte să i se adreseze produsul sau serviciul.5. În acest caz procesul pregătirii elaborării planului de afaceri este foarte important sau cel puţin la fel de important ca planul de afaceri. dându-i posibilitatea acestuia să planifice dezvoltarea firmei şi să anticipeze schimbările ei structurale. Aceasta presupune definirea segmentului de piaţă vizat. vândut (structura de marketing şi structura comercială) şi distribuit. ci toate caracteristicile pe care le implică mai amplul sistem de produs cu care se doreste să se adreseze firme potenţialilor lor clienţi: ce produs va vinde. În acest caz este fundamentală analiza sistemului concurenţial în care se doreşte intrarea.1 Elementele componente ale unui plan de afaceri Oricine doreşte să lanseze un proiect de afaceri. fie că este vorba de o nouă întreprindere de mici dimensiuni. Caracteristicile pe care trebuie să le aibă sistemul de produs sunt definite de nevoile pe care le are segmentul de piaţă vizat. când se doreşte realizarea unei fuzionări. Cum se doreşte să se producă/presteze sau să se comercializeze produsul sau serviciul. În cadrul firmei. Aceasta deoarece managementul este forţat să gândească afacerea în detaliile ei şi să-şi stabilească obiectivele în îndeplinirea cărora să fie orientată şi dirijată activitatea firmei. 2. 3. Firmele de mărime medie caută să fuzioneze în vederea realizării unei expansiuni economice remarcabile sau doresc angajamente din partea unor distribuitori importanţi. precum şi a modului în care întreprinderea va fi administrată şi controlată (structura administrativă). Se are în vedere nu doar bunul în sine care se doreşte a fi scos pe piaţă. Un plan de afaceri este esenţial şi pentru orice întreprinzător care doreşte să-şi iniţieze şi să-şi dezvolte o afacere. adica stabilirea modului în care produsul sau serviciul va fi pus la punct sau modificat în timp (structura de cercetare şi dezvoltare). fabricat/prestat (structura de producţie). Ce anume se doreşte să se vândă. Desigur.

profituri şi nevoi financiare. planul şi strategia de marketing. dar care să acopere toate aspectele importante ale proiectului sau afacerii. luna şi anul întocmirii planului de afaceri. programarea activităţilor şi a deciziilor. forma sa legală. de fapt. cea mai importantă parte. Prima pagină a planului de afaceri este considerată a fi coperta acestuia. planul de afaceri conţine următoarele elemente:5  Coperta. descrierea firmei/afacerii. Punerea la punct a unui plan de afaceri se realizeaza în paralel cu elaborarea bilanţului previzionar. Ovidiu. care. Această componentă este. Rolul său este de a furniza informaţii cu privire la numele firmei. Este recomandat ca sumarul să fie realizat după întocmirea planului de afaceri în 2-3 pagini. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. planul operaţional. metode de evaluare a proiectului. În general. p. Editura Economică. 5 Nicolescu. analiza pieţei. numele şi adresele întreprinzătorului/ilor.  Cuprinsul planului de afaceri.  Sumarul executiv al planului de afaceri sau sinteza planului de afaceri.nu există o structură perfectă în termeni absoluţi: succesul depinde de congruenţa dintre sistemul de produs gândit. dar şi încercarea evaluării consecinţelor economice şi financiare legate de deciziile luate. natura şi domeniul afacerii. În general cuprinsul unui plan de afaceri vizează: misiunea şi obiectivele firmei. adică a prognozelor economico financiare care ilustrează consecinţele în termeni de costuri. planul financiar.89 . 2000. Acesta are rolul de a-l ajuta pe cititor să se descurce cât mai repede şi corect prin structura planului de afaceri. Ce se include în cuprins depinde de modul în care este organizat şi structurat planul de afaceri. punând în balanţă profilul economico – financiar al diferitelor alternative avute la dispoziţie. reprezintă esenţa planului de afaceri. sistemul informaţional al managementului. Sisteme. analiza riscului. mangementul şi organizarea. Bucureşti. analiza industriei. În etapa de punere la punct a unui plan de afaceri este importantă nu doar verificarea congruenţei dintre elementele diferite la nivel calitativ. deşi scurtă şi simetrică. segmentul de piaţă ales în prealabil şi structura de întreprindere proiectată.

o echipă managerială capabilă. Editura Economică. despre produsul sau serviciul oferit şi despre piaţa acestuia. nu este nici o introducere. planul de marketing. Respectând acest obiective. Întocmirea sintezei planului de afaceri se realizează numai după ce acesta a fost elaborat.”6 Deci. „În finalul sintezei se va indica necesarul de fonduri şi sursele de finanţare şi se va face referire la indicatorii economico-financiari rezultaţi din analiza proiectului în vederea demonstrării eficienţei afacerii/proiectului.120 . un rezumat solid şi credibil al previziunilor dobîndi un client sigur şi cu perspective. o piaţă clară. financiar. calificarea şi disponibilităţile acesteia. De asemenea. avantaje competitive de importanţă majoră. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. Sinteza planului de afaceri poate avea următoarea structură:7 6 7 ideile de bază şi trăsăturile principale privitoare la tipul produselor/serviciilor. p.121 Ibidem. specifică şi definită. 2000. Sinteza planului este un element incitant ce sintetizează eficient informaţiile cuprinse în plan şi îi oferă examinatorului/cititorului o primă înţelegere a materialului. Se prezintă echipa managerială. planul de producţie/prestaţie şi planul financiare şi o şansă pentru investitori/creditori de a investi într-o afacere profitabilă şi de succes. precum şi felul în care acesta va ajunge la utilizatori. de asmenea. Sinteza trebuie să prezinte informaţii despre firmă.2 Sinteza unui plan de afaceri Aceasta este o prezentare succintă a afacerii. un plan clar de succes. nici o prefaţă şi.5. Trebuie avut în vedere faptul că reprezentanţii partenerilor de afaceri sau ai instituţiilor financiare care evaluează valoarea iniţială a planului de afaceri se bazează pe sinteza acestuia. p. sinteza planului de afaceri trebuie să reflecte o idee de afacere pertinentă. Ovidiu. Este cunoscut faptul că sinteza nu este o prezentare abstractă şi schematizată a planului de afaceri.Se ştie faptul că un rezumat de calitate prezintă datele conceptului de bază al afacerii şi oprtunităţile acestuia. Sisteme. nici o colecţie întâmplătoare de date a planului de afaceri. respectiv de a Nicolescu. sinteza planului de afaceri reprezintă avangarda planului de afaceri în lupta pentru obţinerea unei finanţări. în cadrul sintezei planului de afaceri se vor descrie modalităţile de obţinere/asigurare a produsului/serviciului. Bucureşti. deşi ea apare întotdeauna la începutul unui plan de afaceri.1.

obiectul de activitate înscris în statut. tendinţa ramurii/domeniului în care se înscrie afacerea. resurse umane etc. Furnizorii de materii prime şi utilităţi. e-mail. natura capitalului. Definirea pieţei. De asemenea. Analiza economico-financiară. descrierea potenţialilor clienţi. Descrierea produselro/serviciilor. cu precizarea cantităţilor anuale exprimate în unităţi fizice sau monetare. a numărului şi ponderii acestora în cererea totală. Managementul şi resursele umane. fax. înregistrarea la Registrul Comerţului şi codul fiscal. Definirea pieţei presupune detalierea următoarelor aspecte: dimensiunea şi structurarea cererii cu detalierea metodelor de evaluare a acestora. prezentarea concurenţei.. Definirea afacerii. pagină web. . Definirea afacerii presupune şi prezentarea resurselor şi mijloacelor necesare realizării produselor/serviciilor respective: dotări. Distribuţia produselor şi serviciilor. se precizează nevoile consumatorilor/ cumpărătorilor/ clienţilor care vor fi satisfăcute prin intermediul produselor/serviciilor ce vor fi oferite pieţei. adresa. Costul investiţiei şi planul de finanţare. În acest capitol se includ informaţii referitoare la: - Definirea afacerii vizează definirea produselor/serviciilor ce urmează a fi dezvoltate sau implementate.• • • • • • • • • Date de identificare. procese tehnologice. telefon. rata de creştere a pieţei. denumirea firmei şi forma juridică de constituire. utilaje. Datele de identificare. structura acţionariatului şi indicarea acţionarilor principali sau a asociaţilor.

aspecte privind managementul carierei şi. costurile pentru aceste materii prime şi materiale. mostre. fotografii. necesarul de forţă de muncă. produselor/serviciilor vizează prezentarea acestora sub - Descrierea următoarele aspecte: - caracteristici tehnice. disponibilitatea aprovizionării. criterii de selectare a furnizorilor. În vederea realizării unei prezentări atractive a prodsului/serviciului ce va face obiectul afacerii viitoare a firmei se vor anexa şi modele. În acest capitol sunt prezentate resursele umane necesare realizării afacerii. Managementul şi resursele umane. costurile muncii depuse. De asemenea. Furnizorii de materii prime şi utilităţi. sunt prezentate cerinţele de calificare pentru fiecare post în parte. cataloage şi alte materiale de prezentare care să susţină gradul de noutate al acestuia şi. sursele de aprovizionare. Tot în acest . elemente imateriale. detaliat. cantităţi anuale necesare. previzionarea evoluţiei segmentului de piaţă pe o perioadă de 1-5 ani. evident. salariile angajaţilor implicaţi în desfăşurarea activităţilor. utilităţile necesare realizării afacerii. metode de motivare. natura utilităţilor. respectiv să demonstreze avantajele pe care acesta le oferă spre deosebire de produsele/serviciile concurenţilor. elemente materiale unicat. În cadrul acestui capitol sunt trecute informaţii privind materiile prime. tehnologii de fabricaţie/prestaţie.- estimarea segmentului de piaţă pe care firma intenţionează să-l ocupe sau să-şi dezvolte afacerea. cu detalierea următoarelor aspecte: caracteristicile materiilor prime şi materialelor necesare. specificându-se responsabilităţile fiecărui angajat. modalităţile de selecţie a forţei de muncă. avantajul competitiv. materialele.

estimarea veniturilor din vânzări. strategiile şi obiectivele manageriale. de fapt.capitol sunt detaliate aspecte referitoare la managementul firmei. a asigurărilor etc. segmentul de piaţă căruia i se adresează. utilajelor şi dotărilor necesare realizării produsului/serviciului. facilităţile şi serviciile post-vânzare. modalităţile de rambursare a creditului. este suficientă o previziune financiară pentru perioada de execuţie a proiectului plus cinci ani de funcţionare (exploatare). Datele estimate cuprinse în aceste situaţii şi datele financiare se previzionează pentru întreaga viaţă economică a proiectului. structura organizatorică a firmei şi planul general de activităţi al firmei necesar atingerii obiectivelor stabilite. de lucrările de construcţii şi instalaţii. Acest capitol important al planului de afaceri va cuprinde pe lângă strategia de marketing şi alte aspecte cum sunt: preţul/tariful propus. cel mai important. perioada de graţie. Analiza economico-financiară este un capitol foarte important din cadrul unui plan de afaceri. comisioanele sau reducerile de preţ/tarif.. costurile fabricării etc. care va lua în considerare preţurile practicate de concurenţă. iar restul va fi asigurat din alte surse de finanţare externe firmei. De regulă. După identificarea surselor de finanţare externe se va întocmi un plan de rambursare a creditului. Acest costuri pot fi generate de achiziţia şi amenajarea terenului. de achiziţia echipamentelor. nivelul dobânzii. structurile pentru distribuţie şi promovare. Costul investiţiei şi planul de finanţare. estimarea costurilor de distribuţie. valoarea comisioanelor bancare. nivelul calitativ al produsului/serviciului oferit.. O parte din capitalul necesar finanţării va fi asigurat din surse proprii. estimarea costurilor de vânzare. Distribuţia produselor şi serviciilor. luându-se în considerare următoarele: perioada de creditare. .

comunicarea se referă la execuţie. îl determină pe Bernard Dagenais să susţină că aceasta „nu trebuie să ne facă să considerăm relaţiile publice ca fiind belicoase sau agresive. implementare.2. p. program. la transmiterea mesajelor către public. Editura Academiei. p. adaptare. acţiunea .A. La fel ca alte concepte (ţintă. pp. nu să-l bruscheze. Hendrix elaborează o schemă ce cuprinde: cercetarea. Un alt model conceput de R. Dennis Wilcox propune o abordare a procesului în forma unui lanţ 8 9 Dagenais.9 Sintagma relaţii publice este frecvent asociată cu termeni ca: strategie. În anul 1995 J. Toate studiile de comunicare au dovedit că mesajele supărătoare trebuie descurajate. Bernard. conceptual campanie de relaţii publice provine din limbajul militar. Iaşi. iar ultima etapă.173 10 John Marston. Practicienii şi teoreticienii susţin în mod unanim caracterul procesual al activităţii de relaţii publice şi mai mult. operaţie. Cel mai cunoscut model de prezentare a relaţiilor publice ca proces este propus de John Marston în lucrarea sa “The Nature of Public Relations” (1963). Bucureşti.”8 Iniţial. 154-157 . Acţiunea implică conceperea programului de relaţii publice. fie prin fascinaţia generată de eficacitatea unor acţiuni militare. strategie. strategii. 2003. imposibilitatea obţinerii performanţei în afara unui program sau a unei strategii. Faptul ca atacă. ca succesiune de acţiuni desfăşurate în vederea atingerii anumitor obiective. tactică. Acest prim model a fost modificat prin adăugarea unor noi etape sau prin schimbarea denumirii acestora. fiind format din patru elemente cheie: cercetarea. evaluare. conceptul campanie se referea la “totalitatea operaţiilor militare efectuate de armatele unei ţări sau un grup de armate pe un teatru de luptă într-un anumit timp şi într-un scop strategic”. cea de evaluare. constă în identificarea efectelor şi a măsurii în care obiectivele propuse au fost atinse. stabilirea obiectivelor. traiectorie etc. Din contră. 1978. Dicţionar de neologisme. Provenienţa militară a termenului. Editura Polirom. Campania de relaţii publice. poate imprima un aer aparte acestor demersuri de relaţii publice. The nature of public relation.10 Cercetarea este prima etapă şi presupune identificarea problemelor ce trebuie rezolvate. Kendall este format din cinci etape: cercetare. explicată fie prin sonoritatea marţială. comunicarea şi evaluarea. campanie. ). Maneca Constant. McGraw-Hill. plan. 31 Marcu Florin. Campania de relaţii publice Relaţiile publice sunt cel mai des definite ca proces. New York. programarea şi evaluarea. ele trebuie să se adreseze consumatorului cu blândeţe.

luarea deciziilor de către conducere cu privire la modul de acţiune.. fiecare practician prezintă în funcţie de experienţa proprie o anumită viziune asupra procesului. iar acest lucru permite evaluarea efectelor obţinute. a unei campanii. un moment de haos poate să se ivească dacă nici unul dintre ei nu precizează dacă la ordinea zilei se află un eveniment. răspunzând unui obiectiv şi vizând unul sau mai multe publicuri bine determinate. Ultimele elemente închid lanţul. feed-back. Procesul de relaţii publice poate fi reprezentat ca o succesiune de etape. Campania de relaţii publice implică un efort amplu.ciclic cu şase componente: cercetare şi analiză. Managing Public Relation. Cel de-al doilea nivel cuprinde: executarea programul aprobat de conducere şi evaluarea efectelor acţiunii. Philadelphia. implicând o serie de evenimente sau alte manifestări specifice. Etapele procesului de relaţii publice pot varia ca succesiune şi număr în funcţie de specificul organizaţiei şi scopurile acesteia. Grunig şi Hunt subliniază necesitatea realizării unei distincţii riguroase între acestea: “atunci când specialiştii din relaţii publice se adună pentru a defini o situaţie şi a începe planificarea unui proces. p. coordonat şi orientat către realizarea unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate. elaborarea strategiei. Procesul de relaţii publice poate lua forma unui program. ea are un început şi un punct final. Primul nivel presupune: identificarea problemelor şi a caracteristicilor acestora utilizându-se mai multe surse: analiza inputurilor şi elaborarea recomandărilor ce vor fi prezentate conducerii. 11 James Grunig. care vor permite unei organizaţii să-şi atingă scopurile fixate. existând diferite forme de ierarhizare între ele. Holt. a unei strategii sau a unui eveniment. accentuând aspecte sau considerându-le pe unele mai puţin importante. programarea. Programul de relaţii publice are un caracter continuu.”11 Un eveniment este o întâmplare de scurtă durată ce cuprinde un interval de timp precis. o campanie sau un program.24 . Acesta poate include obiective specifice de mai mică anvergură cu un caracter punctual. Toate aceste trei forme de manifestare a relaţiilor publice sunt fiecare în parte procese. De asemenea. structurate pe două nivele. Todd Hunt. de acţiuni ale practicianului. presupunând perioade lungi de timp şi direcţionând întreaga activitate din acest domeniu. Deşi campania se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp. Rinehart and Winston. comunicarea. evaluarea şi ajustarea programului. 1984. făcând legătura cu o nouă etapă de cercetare şi analiză.

oferă produse sau servicii pentru a satisface aceste cerinţe şi declanşează tranzacţii care oferă produse sau servicii în schimbul unui obiect de valoare pentru solicitant. asupra cumpărătorului potenţial Categorii de public cărora se adresează Direcţii de acţiune 12 Scott Cutlip.Diferenţa între relaţii publice şi publicitate Între relaţiile publice şi publicitate distincţia se poate face comparând scopurile.1. de comerţ şi serviciu . Dacă marketingul vizează relaţii de schimb cu clienţii care constituie tranzacţii echitabile.7-8 13 (adaptare după o comparaţie realizată de Liviu Mureşan.2. relaţiile publice eficiente contribuie la eforturile făcute de specialiştii în marketing prin menţinerea unui climat ospitalier pentru acţiunile lor.a.2. concurenţi etc. funcţiile sociale ale celor două domenii: Entităţile la care se referă Scopul general Scopul specific Relaţii publice Actori sociali individuali (actorii politici) sau actorii colectivi (organizaţiile) Câştigarea şi menţinerea sentimentelor pozitive Crearea unui climat favorabil pentru organizaţie Multiple (furnizori. Alan Center. apud Valentin Stancu şi colab.1.. distribuitori.) Mutilateral (mesaje diferenţiate pentru 13 Publicitatea Produse sau servicii Creşterea consumului (vânzărilor. p.1 Delimitarea de alte domenii 2. succes şi credibilitate. 2. Prentice Hall. Relaţii publice. Effective Public Relations. Bucureşti.New Jersey. guvern ş. invers. timpul de desfăşurare. Marketingul este funcţia managementului care identifică necesităţile şi dorinţele umane.marca de fabrică. concurenţi. relaţiile publice întreţin o paletă largă de relaţii în raport cu angajaţi. Glenn Broom.58) . clienţii mulţumiţi fac ca bunele relaţii cu celelalte categorii de publicuri să fie uşor de menţinut. 1999. contractelor) Câştigul unor părţi din piaţa economică Clienţi reali şi potenţiali – public segmentat după caracteristici şi comportamentul de consum Unilateral.Diferenţa între relaţii publice şi marketing Domeniul cu care se confundă cel mai des relaţiile publice este marketingul. 1994.1. furnizori. angajaţi. Cele două funcţii ale managementului se potenţează reciproc: în cazul unui marketing bine realizat. pp. Relaţii publice. investitori.12 Aşadar marketingul are scopul de a atrage şi satisface clienţii pe termen lung pentru a atinge obiectivele economice ale organizaţiei. vecini.

evidenţiind problemele de imagine încă nerezolvate de programele extensive de PR . 3.2 Cercetarea în domeniul relaţiilor publice Anumite etape ale procesului de relaţii publice pot fi comasate. dând directorilor executivi feedback-ul vital) . însă o dovadă a profesionalismului este atenţia sporită acordată etapelor de cercetare şi evaluare. 1998 . 5. Public Relations-Strategies and Tactis. Fragmentarea crescândă a audienţei în grupuri care au interese şi preocupări specifice. Wilcox. acest lucru este relevant (pentru conducere) cât şi pentru evaluarea reuşitei unei campanii de conştientizare publică. cercetarea este necesară din cel puţin şase motive : 1. Ault. Or. Agee. 2. obiectivă şi sistematică de informaţii în vederea descrierii şi înţelegerii situaţiilor. cercetarea trebuie să ajute la analizarea unei situaţii Necesitatea realizării cercetării înaintea demarării unei campanii de relaţii publice nu înseamnă însă că activitatea de cercetare se realizează într-o singură etapă. 6. Warren K.Termen categoriile de public) Se desfăşoară pe termen mediu şi lung Funcţie a managementului Are o tendinţă de obiectivitate (nu ascunde elementele negative) Socială Locul în organizaţie Valori Baza de raportare Se desfăşoară pe termen scurt şi mediu. aceasta constând în acumularea controlată.Cercetarea poate furniza faptele pe care se bazează un program de relaţii publice. ci dimpotrivă este o 14 Denis L. Etapa care precede elaborarea unui plan de relaţii publice este cercetarea. 4. În general. viaţa produselor este mai scurtă decât viaţa organizaţiilor Funcţie a vânzării Are o tendinţă de subiectivitate (nu menţionează defectele unui produs) Economică 2.Cercetarea poate scăpa organizaţiile de risipa de timp şi bani. Izolarea managementului de vârf de contactul personal cu publicul (cercetarea sistematică şi periodică cu privire la angajaţi şi clienţi umplând acest gol.5thEdition. Dupa Wilcox (şi colab)14.Sondajele pot genera publicitate prin intermediul diseminării rezultatelor . Philip H.Pentru a face cercetare trebuie stabilită o linie de baza (nivelul la care se află publicul) pentru evaluarea succesului programului. Logman Inc.

cât şi după aceea prin publicarea rezultatelor. Autorii lucrărilor din domeniul relaţiilor publice au clasificat metodele de cercetare în metode formale şi metode informale. dar şi menţinerea acesteia în prim-planul atenţiei publicului atât în timpul cercetării.”16 Clasificarea metodelor de cercetare în metode calitative şi cantitative este de asemenea folosită. p.activitate continuă. Monitorizarea competiţiei. caracterizându-se prin faptul că “nu respectă normele ştiinţifice stricte şi se desfăşoară fără reguli prestabilite. 2000. metodele calitative. de aceea aceste metode sunt folosite îndeosebi pentru descrierea unor situaţii individuale. p. Relaţiile publice Principii şi Strategii. a clienţilor sau a altor publicuri. măsurarea eficienţei sunt realizate prin intermediul activităţilor de cercetare. Cercetarea formală “se bazează pe reguli şi proceduri bine definite. Este urmărită identificarea problemelor reale ale organizaţiei. deoarece segmentul pe care s-a lucrat nu este rezultatul unei eşantionări reprezentative. urmărindu-se obţinerea informaţiilor detaliate cu privire la stilul de viaţă. Difuzarea unui mesaj care nu este mai întâi testat în cadrul segmentului de public căruia i se adresează poate reprezenta una din sursele de eşec ale campaniei de relaţii publice. caracteristicile socio-demografice. În relaţiile publice cercetarea este necesară pentru definirea şi segmentarea publicurilor. atitudini şi pattern-uri culturale. predominând. ele folosesc eşantioane reprezentative şi au drept obiectiv strângerea de date care reflectă în mod riguros realitatea şi elaborarea unor metode care pot fi generalizate.”15 În urma unei cercetări realizate în Statele Unite. prin cercetare se obţin informaţii necesare informării managementului cu privire la preocupările angajaţilor. şi conceperea întregului mix mediatic are la bază cercetări care oferă informaţii cu privire la caracteristicile audienţei. din punctul de vedere al frecvenţei utilizării. trei sferturi din practicienii intervievaţi au afirmat că cercetarea înseamnă folosirea metodelor informale şi nu a celor ştiinţifice.48 . De asemenea. Cercetarea informală este un tip de cercetare specifică domeniului. Acestea devin 15 16 Cristina Coman. cercetarea este folosită pentru testarea mesajelor sub aspectul conţinutului şi a formei. prevenirea crizelor. 89 Ibidem. Editura Polirom. Totodată. reguli care au fost sau ar putea fi utilizate şi în alte studii similare. Alegerea anumitor suporturi media. Rezultatele unei astfel de cercetări sunt orientative. fiind prezentă într-o formă sau alta pe parcursul întregii campanii. ele nu permit specialiştilor să tragă concluzii generale pentru publicul vizat.

care este bugetul necesar realizării cercetării. opiniilor şi a dinamicii acestora pentru diferitele tipuri de public. Ault. Dennis Wilcox identifică o serie de întrebări la care este necesar să se răspundă înaintea elaborării planului de cercetare: care este problema . ce tip de public trebuie cercetat. eşantionare. analiza mesajelor. Metodele formale: analiza de conţinut. domeniul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. 15% sau 40%. practicienii din domeniul relaţiilor publice apelează la firme specializate în domeniu. Atunci când dimensiunea statistică devine esenţială. ce tip de informaţii sunt necesare. 1998. În relaţiile publice prin cercetare se urmăreşte identificarea atitudinilor. În acest sens Dennis Wilcox afirmă: “dacă din 100 de cetăţeni 25% afirmă că organizaţia nu se implică în problemele comunităţii.”17 Cele mai frecvent utilizate metode informale sunt: contactele personale. New York.L. În mod cert organizaţia trebuie să-şi îmbunătăţească imaginea în raport cu membrii comunităţii. sondajele de opinie. impunându-se realizarea sondajelor de opinie sau a cercetărilor panel. reviste de specialitate. focus-groupul. în vederea 17 Dennis. a seminariilor sau a târgurilor comerciale. erori de eşantionare. organizaţia ar trebui să apeleze la serviciile unei firme specializate. Relaţiile publice utilizează cu precădere “cercetarea secundară” înţeleasă ca analiză a informaţiilor deja existente pe diferite suporturi: cărţi. anchetele. nu contează dacă procentul este de 25%.132 . determinând atât conţinutul cât şi forma în care vor fi prezentate mesajele organizaţiei. cum vor fi folosite rezultatele cercetării. Logman. li se acordă o importanţă secundară. p. baze de date etc. încurajându-se dezbaterea unei anumite probleme. Opţiunea pentru metode informale este de cele mai multe ori determinată de faptul că acestea presupun costuri mai scăzute.esenţiale pentru relaţiile publice. Phillip H. cercetările panel sunt utilizate în mai mică măsură. cât va dura cercetarea. Public Relation Strategy and Tactics. Weren K. dimensiunea şi nu în ultimul rând resursele financiare influenţează proiectarea etapei de cercetare şi mai ales alegerea tehnicilor şi a metodelor utilizate. Contactele personale implică discuţii informale realizate mai ales cu lideri de opinie sau experţi cu ocazia conferinţelor. Wilcox. Tipul organizaţiei. Problemelor legate de reprezentativitate statistică. Agee. Discuţia este liberă.

fără a exista reguli stricte de selecţionare a respondenţilor. grupurile din care fac parte. Interviurile intensive sunt realizate cu membrii conducerii organizaţiei. dar şi cu liderii de opinie. fiind necesară sistematizarea şi utilizarea lor raţională şi eficientă. Rezultatele sunt de cele mai multe ori fragmentare. discursurile conducerii. dar posibile soluţii pentru problemele dezbătute. Dennis Wilcox în lucrarea sa “Public Relations. 2.3 Planul campaniei de relaţii publice Procesul de relaţii publice are ca primă etapă cercetarea. selectaţi după criterii riguroase în funcţie de autoritatea în domeniu. a opiniilor interlocutorilor. Analiza de conţinut se face asupra materialelor editate de organizaţie (declaraţia de principii. pornind de la sintetizarea şi adaptarea unor modele considerate clasice în literatura americană din domeniul relaţiilor publice. Practicienii relaţiilor publice utilizează interviul de “intercepţie”. ele se suprapun şi întrepătrund urmând o succesiune logică. Acestea sunt interviuri ce durează între două şi cinci minute fiind realizate în magazine sau în locuri publice. dar şi pentru pre-testarea mesajelor.sesizării receptivităţii. Strategies and Tactics” identifică opt etape ale campaniei de relaţii publice. acestea pot constitui avertismente cu privire la posibilele disfuncţionalităţi ce pot culmina cu momente de criză.Aceste tehnici de culegere a datelor sunt corelate astfel încât informaţia obţinută să poată răspunde atât necesităţilor de moment cât şi proiectării unor strategii pe termen lung. şi pentru generarea unor Analiza mesajelor primite prin poştă sau telefon oferă feed-back-uri de la diferite categorii de public. Focus-group-ul este utilizat atât pentru identificarea atitudinilor faţă de o anumită problemă. scrisorile de informare). dar şi asupra materialelor ce conţin informaţii despre concurenţă. stabilirea . dictată de necesitatea eficientizării activităţii. Aceste etape nu formează însă o “sumă mecanică”. influenţa pe care o pot exercita. Planificarea unei campanii de relaţii publice presupune parcurgerea succesivă a unor etape bine definite. a materialelor cu privire la organizaţie apărute în presa scrisă sau audiovizuală. De asemenea. Etapele propuse de Wilcox sunt: definirea situaţiei. Acest lucru este realizat în cadru celei de-a doua etape a procesului de relaţii publice: conceperea planului de campanie.

elaborarea strategiei. istoria companiei. În coordonarea unui proiect specific se porneşte de la o situaţie neutră. declaraţii publice ale angajaţilor etc. evaluarea campaniei.obiectivelor. Obiectivele sunt cealaltă faţă a monedei. descrierea tuturor activităţilor de relaţii publice precedente. a produselor sau serviciilor. Din perspectiva relaţiilor publice o organizaţie se poate confrunta cu trei tipuri de probleme: corectarea unei situaţii negative. fiind necesară identificarea motivelor pentru declanşarea campaniei: lansarea unui produs. Acestea sunt formulate în termenii unei activităţi finite şi măsurabile. atunci obiectivele campaniei sunt uşor de fixat: “Definirea obiectivelor se realizează prin convertirea definiţiei problemelor. Cel de-al treilea tip de situaţie cuprinde menţinerea şi îmbunătăţirea unei imagini. elaborarea bugetului. Stabilirea obiectivelor este cea de-a doua etapă a planului de relaţii publice. Dacă o problemă a fost bine definită. atingerea unui obiectiv unic şi bine definit. inaugurarea unui obiectiv etc. chiar dacă acestea nu s-au desfăşurat în mod sistematic sau după un plan prestabilit. identificarea audienţei. 193). p. 1992. În acest sens. . critici ale specialiştilor. Timpul consumat pentru definirea problemelor va contribui efectiv la stabilirea obiectivelor” (R. fixarea calendarului. conceperea tacticilor. concretizată în realizarea unui dosar de lucru ce conţine o sinteză a informaţiilor cu privire la situaţia actuală a organizaţiei: declaraţia de principii. reprezentând practic activitatea curentă a practicianului de relaţii publice. Termenul de “problemă” nu se referă doar la aspectele negative. procesul de definire a problemelor începe atunci când cineva face o judecată de valoare. Definirea situaţiei presupune înţelegerea clară a problemelor cu care se confruntă organizaţia. Acest dosar cuprinde rezultatele activităţii de cercetare conducând la identificarea tipului de situaţie în care se află organizaţia. menţinerea sau ameliorarea unei situaţii pozitive deja existente. Identificarea situaţiei este urmată de realizarea unei analize riguroase. afirmând că ceva nu merge bine sau ar putea în curând să nu meargă bine sau ar putea merge mai bine. ci şi la oportunităţile de care organizaţia poate beneficia. lista top managerilor şi a biografiilor acestora. Imaginea nefavorabilă pe care o poate avea o organizaţie. precizându-se rezultatul la care trebuie să se ajungă şi nu tipul acţiunii întreprinse. un produs sau un serviciu este semnalată în moduri diferite: nemulţumiri ale consumatorilor faţă de calitate sau preţ. Kendall.

p. să fie efectuate prezentări ale instituţiei.18 18 Dennis. 172) obiectivele unei campanii pot fi: a) informaţionale: dau date despre un eveniment. etc. Ault.J. (1992. Acestea pot fi uşor cuantificabile. 1998. Agee. Obiectivele motivaţionale se referă la schimbarea atitudinilor sau influenţarea comportamentelor. dar pot fi uşor cuantificate. lider. aceste obiective sunt mai greu de atins. New York. . b) motivaţionale: urmăresc să convingă publicul şi să determine anumite acţiuni. Wilcox şi colab. Public Relation Strategy and Tactics.obiectivele de impact. După D. cele definite ca atare de o campanie de relaţii publice. Profesorul de relaţii publice din cadrul Universităţii San Diego.L. Logman. după David Dosier . întărirea celor existente sau schimbarea lor radicală) faţă de organizaţie. etc. Weren K. Phillip H. Acestea sunt de trei feluri: a) informaţionale – adecvate în special atunci când se urmăreşte popularizarea unui eveniment. aceste obiective pot fi uşor conturate. produs. să fie organizate conferinţe. etc.A. dar sunt mai greu de realizat. însă măsurarea rezultatelor este dificil de realizat. c) comportamentale – implică modificarea comportamentului (crearea de noi comportamente. pag. Wilcox. Acest tip de obiective sunt uşor de conturat. Hendrix (1995. b) atitudinale – vizează modificarea atitudinilor publicurilor (formarea de noi atitudini.149. 21-26) împarte obiectivele în două mari familii: . produsele sau serviciile ei.obiective de producţie („output”) – acestea se referă la obiectivele concrete ale muncii obişnuite din relaţiile publice: să fie trimise communicate sau dosare de presă. prezintă un produs. David Dosier afirmă “selecţia prudentă şi strategică a scopurilor şi obiectivelor relaţiilor publice legate de supravieţuirea şi dezvoltarea organizaţiei justifică aprecierea programului de relaţii publice ca o activitate managerială”. pag. Obiectivele programului de relaţii publice susţin sau completează obiectivele generale ale organizaţiei. dar realizarea lor nu poate fi uşor evaluată. întărirea celor favorabile sau răsturnarea celor defavorabile) faţă de organizaţie. introduc o companie.L.

abordarea sau planul general pentru programul desemnat să ducă la atingerea unui obiectiv. Harper Collins Publisher. 3. După Kendal19ar exista cinci tipuri de strategii (autorul invocat propunând şi tacticile corespunzătoare fiecăreia): 1. prin aducerea în prim plan a unui lucru cu totul şi cu totul ieşit din comun. Organizarea de evenimente (urmăreşte tot transmiterea de informaţii dar în cadrul unor evenimente organizate). a mesajului cheie pornind de la tehnicile comunicării persuasive. Pentru acest tip de strategie cele mai adecvate tactici ar fi : informarea publică. indicând liniile directoare şi temele principale ale acesteia.215 – 216 . Inactivitatea strategică. Obiectivele şi audienţa facilitează alegerea temei dominante. conferinţele de presă. Pentru susţinerea procesului sunt utilizate. p. New York. Tacticile se referă la nivelul operaţional: evenimente. cea mai bună abordare este de a nu răspunde acuzaţiilor).(De exemplu. ). dacă o organizaţie concurentă care are o reputaţie proastă răspândeşte ştiri false. 19 Kendall. acţiuni care urmăresc corectarea informaţiilor eronate ş. mass-media sau metodele folosite pentru a implementa strategia. În această etapă creativitatea şi experienţa sunt cele care influenţează calitatea rezultatelor. Strategia descrie modul în care pot fi atinse obiectivele campaniei. Datele devin utile mai ales atunci când obiectivele celor două departamente coincid. atunci când există. Stabilirea temelor cheie şi a tipului de mesaj care va fi prezentat pe durata întregii campanii se întemeiază pe tehnicile comunicării persuasive. organizarea de concursuri şi competiţii. Tacticile recomandate sunt: reacţii la evenimentele neaşteptate. publicitatea. În funcţie de obiective şi structura audienţei pot fi elaborate una sau mai multe strategii. În relaţiile publice strategiile se referă la conceptul global. 2. crearea deliberată a evenimentelor de presă. date statistice obţinute în urma cercetărilor de marketing. expunerea de suporturi informative cu ocazia unor reuniuni publice. 1992. Activităţi de diseminare a informaţiei (are legătură cu obiectivele ce vizează informarea publică şi se referă la distribuirea de mesaje care prezintă organizaţia. produsele sau serviciile sale. Robert.Identificarea audienţei presupune fragmentarea publicului general în categorii distincte şi caracterizarea acestora din punct de vedere socio-demografic şi al stilului de viaţă. Public Relations Campaign Strategies : Planning for Implementation.a.

prezentări de produse). adunări 20 Ibidem. constituirea de alianţe şi coaliţii. evenimente speciale. sau a istoriei şi culturii acestor categorii. R. intranetul. a limitelor de preocupare faţă de anumite probleme.W. p 206 . a timpului disponibil. acţiuni de strângere de fonduri. broşurile. Stabilirea tacticii presupune conceperea instrumentelor utilizate pentru punerea în practică a strategiei. Astfel. prin această documentare pot fi preluate idei de la cazuri mai vechi: puse în forme noi. aceste idei pot conduce la soluţiile căutate pentru o anumită campanie. oferindu-se practicianului posibilităţi nelimitate în inventarea unor noi instrumente sau adaptarea ori îmbunătăţirea celor existente. Tacticile pot consta în acţiuni de marketing (târguri. intereselor. cuvântările. precum şi a tipurilor de acţiuni care îi atrag. Kendall20 considera că ideile pentru strategii pot să se bazeze pe bagajul de experienţe profesionale ale specialistului: aceste acumulări teoretice şi practice oferă o anumită cunoaştere a categoriilor de public. scrisoarea de informare. conferinţe sau seminarii. 5. valorilor. scrisorile. a motivaţiilor. D. manifestări ştiinţifice legate de produsele sau serviciile unei organizaţii. adecvate situaţiilor specifice.4. participarea la convenţii. revista sau ziarul întreprinderii. specialiştii pot scoate la lumină idei noi. aşteptărilor acestora. conferinţele şi comunicatele de presă. posterele) pot fi înlocuite sau corelate cu alte instrumente necunoscute. Instrumentele clasice ale relaţiilor publice (organizarea de evenimente. care pot servi ca modele de strategii. acţiuni civice. În raport cu investitorii sunt utilizate: broşurile. în acest scop vor fi consultate ziarele şi revistele în care au fost publicate diverse articole referitoare la activitatea unor organizaţii sau publicaţiile de specialitate. Tacticile pot fi : poziţionarea organizaţiei în domeniul specific de activitate. Guth şi C. unde apar studii de caz ce scot în evidenţă efortul depus de specialişti pentru a rezolva anumite situaţii. pp. rapoartele de activitate. Studierea unor cazuri din relaţiile publice: prin acumularea de situaţii relevante şi reflecţia critică asupra lor. Marsh (2000. Activităţi promoţionale (Impunerea deliberată pe plan public a imaginii/identităţii organizatiei). expoziţii. pentru comunicarea cu angajaţii sunt folosite: comunicarea interpersonală. 264-286) au inventariat tacticile tradiţionale/cunoscute folosite în raport cu publicurile tradiţionale. Activităţi organizaţionale (Este o strategie de prezentare a organizaţiei în mediul ei specific). scrisorile de informare. participarea ca mediator la negocieri care au loc între alte organizaţii etc. rapoartele de activitate.

documentele video. Lansarea unei campanii este comparată cu lansarea unei rachete cosmice ca amploarea a momentului şi din perspectiva consumului de energie. comitetele de sprijin a candidaţilor în campaniile electorale. când sunt implementate un număr mai mare de tactici. acţiuni voluntare. Sărbătorile de iarnă sau alte sărbători. Se . În mod frecvent efortul este concentrat în perioada lansării programului. conferinţa de presă. vizite în organizaţie. În ceea ce privşte massmedia instrumentele cel mai frecvent utilizate sunt: comunicatul de presă. dosarul de presă.şefi. interviuri. Aceste tactici sunt frecvent folosite însă succesul unei campanii este determinat nu doar de corelarea sau utilizarea simultană a cestora ci de folosirea lor într-un mod inventiv şi original astfel încât să atragă atenţia şi să crească eficienţa comunicării. precum şi evenimentele politice sau sociale pot reprezenta oportunităţi pentru desfăşurarea unei campanii. dar pot fi şi momente nepotrivite pentru lansarea unui program de relaţii publice. un calendar cuprinde planificarea detaliată şi exactă în timp a activităţilor. dosare de presă. vizite în organizaţie. Stabilirea unei relaţii speciale cu membrii comunităţii se realizează prin donaţii. zilele uşilor deschise. răspunsuri la scrisori. Atunci când publicul vizat este reprezentat de organismele guvernamentale pot fi utilizate: lobby-ul. Un orar. Monitorizarea atentă a tuturor evenimentelor care se desfăşoară în perioada campanie urmăreşte evitarea suprapunerii sau interferenţei cu alte tipuri de activităţi care pot atrage atenţia publicului diminuând impactul propriilor mesaje.generale. Un alt aspect al calendarului campaniei de relaţii publice cuprinde programarea tacticilor şi a activităţilor. materiale documentare. stabilirea timpului potrivit pentru desfăşurarea fiecărei secvenţe. „timing-ul”. comentarii pentru paginile de opinii. comunicatul de presă. site-uri pe internet. este esenţial pentru asigurarea succesului activităţii de relaţii publice. donaţii pentru partide şi candidaţi. rapoarte de activitate. sponsorizări. scrisori către redactori. vizitele de presă. elaborarea listei paşilor ce trebuie parcurşi pentru a se ajunge la produsul final. Sincronizarea şi coordonarea momentelor campaniei. site-ul pe internet. comunicare interpersonală. În ceea ce priveşte comunicarea cu anumite categorii de consumatori sunt folosite comunicatele legate de produsele sau serviciile organizaţiei. Fixarea calendarului cuprinde trei aspecte: stabilirea momentului în care va debuta campania. evenimente speciale.

pe această schemă sunt reprezentate toate elementele strategiei. pe calendar sunt încercuite datele diverselor acţiuni. în dreapta. calendarul trebuie să fie uşor de consultat şi să prezinte în mod clar momentul în care se vor desfăşura diferitele activităţi. luându-se în calcul posibilele întârzieri cauzate de factori externi. avantajul unui asemenea tip de calendar este că acţiunile şi relaţiile dintre ele pot fi văzute dintr-o dată. pe orizontală se trec lunile şi. amintind celor care lucrează ce etape au fost parcurse şi ce etape mai sunt de realizat. Ca proporţie. în stânga. precum şi intervalul de timp necesar organizării acestora. dar şi intervalele de timp necesare pregătirii acestora. este alcătuită lista activităţilor. Este necesară aprecierea realistă a timpului solicitat de realizarea anumitor materiale. Dennis Wilcox afirmă că în mod obişnuit costurile salariale reprezintă aproximativ 70% din costurile totale. „Tabloul lui Gantt" : pe o coloană. pp. Kendall (1992. R. alături se adaugă (cu o culoare) activităţile principale şi (cu altă culoare) detaliile de comunicare. În ceea ce priveşte modul de prezentare grafică a calendarului campaniei. precizându-se în dreptul fiecăreia data desfăşurării ei.înregistrează ziua şi ora la care se vor desfăşura anumite acţiuni. Nici un plan de campanie nu este complet dacă nu cuprinde estimarea bugetului. De altfel problemele legate de cost şi fezabilitate sunt puse din primele etape ale conceperii planului de campanie. acest lucru permite coordonarea activităţilor corelate. „Calendarul povestit" : în acesta sunt prezentate în mod detaliat activităţile care trebuie îndeplinite. dezavantajul constă în faptul că un asemenea tip de calendar ocupă un spaţiu mare şi este greu de transportat. pe verticală. . Calendarul global: acesta este reprezentat ca o schemă grafică în care anul este divizat în două. Bugetul conţine în general două categorii de costuri: salariile personalului implicat şi costuri materiale. De asemenea autorul american apreciază că este necesară luarea unei marje de eroare de 10% pentru costuri neaşteptate. trei sau patru părţi. prin linii colorate se leagă numele acţiunii de ziua în care aceasta a fost programată. Indiferent de modelul ales. succesiunea zilelor. 283-284) propune patru variante : Calendar pentru fiecare lună: acest tip de calendar poate fi unul tipărit sau unul scris de mână. cu intervalele de timp necesare organizării şi derulării acestora.

Realizarea unui buget preliminar este recomandat a se realiza imediat după stabilirea obiectivelor. este necesară identificarea metodelor şi a tehnicilor folosite pentru măsurarea şi evaluarea campaniei.H. W. Acesta se poate estima pornind de la câteva întrebări elementare: • A fost campania de relaţii publice bine planificată ? • Au înţeles beneficiarii mesajelor conţinutul acestora ? • Au fost atinse toate publicurile si segmentele de public vizate ? • Au fost atinse obiectivele organizaţiei ? • Au existat evenimente neaşteptate care au afectat campania ? • S-a integrat campania în bugetul stabilit ? Existau moduri de a face campania mai eficientă! • Ce măsuri pot fi luate pentru a îmbunătăţi.K. Evaluarea atitudinii audienţei şi a măsurii în care aceasta s-a modificat în urma campaniei de relaţii publice se realizează prin cercetări asupra opiniilor şi atitudinilor înaintea. pentru prevenirea situaţiilor în care se “amputează” secvenţe ale campaniei sau aceasta este oprită din lipsa fondurilor. Deseori acest fapt înseamnă creşterea vânzărilor sau determinarea publicului să realizeze acţiuni specifice. iar situaţia în care bugetul este aprobat în varianta lui originală este considerată a fi o excepţie. Acest fapt este necesar deoarece bugetul trebuie aprobat de conducerea organizaţiei. Agee (1992. Atunci când campania de relaţii publice urmăreşte obiective privind creşterea vânzărilor.L. în viitor. Ault. Wilcox. P. în timpul şi după realizarea programului de relaţii publice. După estimarea bugetului. campanii asemănătoare ? Campania de relaţii publice are ca scop ultim susţinerea obiectivelor organizaţiei. D. pp. înainte ca planul campianiei să poată fi prezentat pentru aprobare conducerii organizaţiei. evaluarea rezultatelor se poate face în mod direct şi foarte exact. 211-227) consideră că la baza oricărei evaluări trebuie să stea efectul pe care 1-a avut campania de relaţii publice. Evaluarea este un proces continuu ce se realizează pe parcursul fiecărei etape. însă aceasta este înţeleasă cel mai des ca o etapă finală prin care se stabileşte în ce măsură au fost atinse obiectivele campaniei. Atât în cazul relaţiilor publice cât şi în cazul acordării de consultanţă specialiştii sunt de acord cu formula: „cere mai mult decât ai nevoie”. Deşi planul unei campanii trebuie să fie foarte precis . Metodele folosite pentru evaluarea unei campanii sunt împrumutate din domeniul marketingului şi advertising-ului.

4. sau cea privind reforma instituţională în diferite organizaţii şi / sau ministere. sau privind condiţiile în care se poate beneficia de anumite programe de finanţare internaţională sau naţională se circumscrie campaniilor de informare publică. sunt total diferite de campaniile anterioare. etc. În al treilea rând. p. serviciile. 2.4 Tipuri de campanii de relaţii publice Conform literaturii de specialitate21.). This is PR – The reality of Public Relations. Aceste campanii. Rezultatele evaluărilor realizate în timpul derulării programului pot impune anumite adaptări.sau atunci când organizaţia intră. În primul rând. Campaniile de educare a publicului folosind cuvântul educaţie în sens pedagogic (educaţia copiilor). deşi produc şi fenomene de conştientizare . Editura Teora. copil) poate procesa suficiente cunoştinţe (informaţii. Belmont. Campania de poziţionare se declanşează numai atunci când poziţia unei organizaţii capătă un nou curs. este acel tip de campanie prin care se urmăreşte să-i facem pe oameni conştienţi de ceva. ea trebuie să semnaleze în mod efficient pieţei ţintă în ce mod se diferenţiază faţă de concurenţă. Acest tip de campanie se referă la faptul că o persoană ( adult. şi le 21 Doug Newson. atitudini. Campania de poziţionare . există mai multe tipuri de campanii de relaţii publice: 1. opinii. firma trebuie să aplice anumite criterii pentru a alege cele mai importante diferenţe. diferit de cel iniţial.”22 De aceea. Ea constă în parcurgerea a trei etape . Campania de conştientizare. nu în ultimă instanţă. firma trebuie să identifice posibilele diferenţe existente între produsele.. Alan Scott. pe ce loc se află pe piaţ. o campanie de poziţionare este acel tip de campanie de relaţii publice care comunică maniera în care organizaţia se diferenţiază faţă de concurenţă şi. personalul şi imaginea sa şi cele ale concurenţei. În al doilea rând. 1993 22 Kotler Philip.24 . 3. pe piaţă. Judy Vanslyke Turk. care nu ar putea fi realizate dacă planul este rigid şi inflexibil. „Poziţionarea reprezintă actul proiectării ofertei şi imaginii unei firme în aşa fel încât consumatorii vizaţi să înţeleagă şi să aprecieze ceea ce reprezintă firma în raport cu concurenţii săi.aceasta nu exclude flexibilitatea şi posibilitatea ajustării sau chiar a modificării radicale pe parcursul implementării. Wadsworth Publishing Company. Campania de informare publică . Managementul Marketingului. 2. California. Informarea publică privind demersurile guvernamentale privind integrarea europeană şi euro-atlantică. pentru prima dată. prezentarea prevederilor unor legi şi consecinţele nerespectării acestora.. 1997.

acţiuni. deliberat pentru a obţine încredere. În aceste condiţii.încorporează în propriul sistem de referinţă (atitudinal şi emoţional).Eficienţa întregului proces cognitiv ţine în mare parte de posibilitatea transformării reprezentărilor şi de posibilitatea de a avea acces la mai multe dintre ele în acelaşi moment. O atare aserţiune îşi are temeiurile în psihologia mecanismelor cognitive. puncte de sprijin. atitudini. Psihologia mecanismelor cognitive. Indiferent de zona în care se derulează campania de contracarare. Campaniile de întărire a atitudinilor şi comportamentelor. în condiţiile de relaţii publice (planificat.prin intermediul campaniilor de relaţii publice – să ne concentrăm asupra reprezentărilor oamenilor (ţintelor) . Editura Polirom. opinii. p.. ceea ce susţinem este faptul că imaginea / reprezentarea fiind „cărămida arhetipală” pentru toate celelalte procese psihice. 8. susţinătorilor organizaţiei şi de aceea modalitatea de acţiune a relaţiilor publice va viza doar reamintirea valorilor comune. simpatie. în care se regăsesc cu prisosinţă. Campanii de schimbare a atitudinii celor care nu sunt de partea noastră. pe temeiul unei imagini reciproc satisfăcătoare) în sensul consolidării sau 23 Mielu Zlate. ea este o campanie dură. în special. 1999. încât să-l aplice zilnic sau ori de câte ori este nevoie. 5.23 Cu alte cuvinte.. reprezentările sunt instrumente de planificare şi reglare a conduitei umane .. respectiv în susţinerile referitoare la rolul reprezentărilor în cunoaştere /comportament . date si fapte non-etice. să nu mai fumeze sau să renunţe la agresivitate în relaţiile interumane. este necondiţionat implicată în credinţe . 7. material concret pentru majoritatea mecanismelor psihice.”. 9. Totodată. de tipul celor prin care îi vom determina pe oameni să nu conducă sub influenţa alcoolului. dacă premiza invocată este corectă.. Campanii de modificare a comportamentului. Campanii de modificare sau consolidare a reprezentării ( imaginii ) ţintelor comunicării faţă de organizaţia / instituţia / personalitatea / fenomenul de interes imagologic.217 . Aceste campanii sunt destinate. cunoştinţe. Potrivit acestor susţineri. Sunt campanii dificile. reprezentările „constituie puncte de plecare. sprijin. Campanii de contracarare imagologică în situaţii de criză. comportament. . Este tipul de campanie apreciată ca fiind foarte dură întrucât presupune crearea disonanţei cognitive. vom putea . 6..

în funcţie de dimensiunea lor : • Campanii de 1-2 luni : 9 % • Campanii de 3-6 luni : 46 % • Campanii de 6-9 luni : 29 % • Campanii de peste 9 luni : 16 % ”24 Campaniile de relaţii publice pot fi pro-active şi reactive . Canada . dar. un candidat etc. o afectează.. poate şi mai mult). de asemenea. de la o lună. După experienţa mea. un produs. Conference Expo Canada 2004. Publicity Campaigns : How many Hours. am menţinut şi campanii de lungă durată. aceasta însemnând. campaniile pot viza teme de amploare sau limitate. În campaniile publicitare. proiectanţii campaniei vor selecta cele mai adecvate mijloace de comunicare pentru a impune opiniei publice o temă. la câţiva ani (5-10 . How many Months. lucrurile par a fi un pic mai clare. ele pot fi cu durată scurtă. În clasificarea campaniilor de relaţii publice pot fi luate în considerare şi alte criterii.modificării acestora. Mai 11-12. organizaţia reacţionează la o temă . iar după factorul timp. după conţinut. reactivă. o imagine indusă în spaţiul opiniei publice care. pentru a determina schimbări de atitudine. medie sau lungă. În această variantă proactivă. Strategia pro-activă de relaţii publice : În dezvoltarea proactivă a campaniei de relaţii publice. vă pot prezenta în ce proporţie au devenit inutile campanile clienţilor mei. o organizaţie conştientizează oportunităţile de a folosi efortul de relaţii publice pentru a realiza „ceva” pozitiv. într-un fel sau altul. o identitate. care au generat expuneri în media pe perioada mai multor ani . opinie etc. Toronto. În cealaltă variantă. Astfel.. 24 Todd Brabender. comportament. Todd Brabender devoalează: „În cariera mea în domeniul PR am lansat campanii care au necesitat doar câteva săptămâni de publicitate.

când vom fi siguri pe clientela noastră.1. masaj. îşi permit să meargă cel puţin o dată pe lună la un salon de frumuseţe sau să-şi procure cele mai simple produse cosmetice. manichiură şi pedichiură. 1 maseur. pentru a creşte gradul de accesibilitate. există o cerere în creştere pentru serviciile pe care le vom oferi. In prealabil. Nivelul de dotare cu tehnică. În salon vor fi 5 angajaţi: 1 coafor. vom practica preţul sub nivelul pieţii. „Beauty Level” nu va fi unicul salon care prestează asemenea servicii în oraşul Braşov. Organizarea de 2 ori pe an a cursurilor de perfecţionare pentru angajaţii din companie. Sinteza planului Ne propunem. Prestarea unor servicii calitative precum şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii lor exprimată prin zero reclamaţii din partea clienţilor. să deschidem un salon de frumuseţe în oraşul Braşov. Afacerea 3. Studiu de caz – Plan de afaceri „Beauty Level ” 3. femeile. 3. Ulterior. 3. cea mai bună cosmetică profesională şi specialiştii calificaţi ai salonului de frumuseţe oferă clienţilor posibilitatea de a primi următoarele servicii calitative: cosmetologie. dar considerăm că prin calitatea înaltă şi un preţ accesibil vom înregistra într-o perioadă scurtă o cotă de piaţă semnificativă. frizerie/coafură. amplasamentul salonului fiind în zona centrală.3.2. până când clientela va avea încredere în serviciile prestate de noi şi poate să facă o comparaţie. 1 cosmetician. Activitatea „Beauty Level" se axează pe prestarea de servicii. indiferent de venitul lor lunar.2. styling. În condiţiile în care. vom creşte usor preţurile. 1 stilist protezist unghii false. 2. Pentru început. calitatea produselor utilizate. Atingerea unei cote pe piaţa în Braşov de 10% în primul an de activitate a salonului de frumuseţe Beauty Level. Câteva dintre obiectivele planului de afaceri: 1. Considerăm ca această afacere are reale şanse de reuşită deoarece. şi mărirea acesteia cu 5% pentru fiecare an următor.1 Activitatea propusă şi serviciile campaniei . 1 pedichiuristă. precum şi calitatea serviciilor prestate. în prezent. au fost analizate preţurile utilizate de concurenţă. industria "frumuseţii" asigură un nivel bun al profitabilităţii.

aranjare. o parte dintre acestea încep să fie direcţionate către satisfacerea nevoilor de ordin secundar. Activitatea „Beauty Level" se axează pe prestarea de servicii.Odată cu o uşoară creştere a veniturilor populaţiei. diferite tipuri de masaj pentru faţă şi multe altele. care îndeplinesc o parte dintre funcţiile descrise mai sus. piling. să deschidem un salon de frumuseţe în oraşul Braşov. eventual şi altele asemănătoare. În cabinetul cosmetologic a salonului se poate urma procedura privind îngrijirea feţei şi corpului: modelare. Cosmetologii salonului lucrează la liniile. În acest context au apărut şi s-au dezvoltat şi în ţara noastră o serie de saloane de înfrumuseţare. creşterea artificială a părului. manichiură şi pedichiură. înmuierea optimală. masaj.financiare. corecţia ridurilor mimice. în funcţie de solicitările care vor fi identificate în rândul beneficiarilor. cea mai bună cosmetică profesională şi specialiştii calificaţi ai salonului de frumuseţe oferă clienţilor posibilitatea de a primi următoarele servicii calitative: cosmetologie.se poate opta pentru unele sau altele dintre aceste servicii. Printre acestea se numără şi cele care contribuie la îngrijirea corpului. iar în varianta cea mai optimistă se poate ajunge la realizarea unui centru multifuncţional. în care să se poată desfăşura toate aceste activităţi şi presta toate aceste servicii. umane . Alegerea salonului – calitatea înaltă şi garanţia. menţinerea stării de sănătate şi refacerea fizică şi psihică. toate tipurile de înfrumuseţare. ultimele cercetări biotehnologice. În salon clienţilor li se propune îngrijire profesională a feţei şi corpului pe bază cosmeticii „Gigi” (Israel). frizerie/coafură. propune un spectru larg de servicii de frizerie la nivel înalt: tunsoare. În funcţie de resursele disponibile . Cosmetologia Cabinetul de cosmetologie – locul de cult a fiecărui salon de frumuseţe. care se consideră a fi cele mai bune elaborări cosmetice. lifting. styling. „Yanssen” (Germania) şi “Maya Beauty” (Italia). concepţia modernă a elaborărilor ştiinţifice. milaj. Nivelul de dotare cu tehnică. coafuri de seară şi pentru nuntă. logistice. . Servicii de frizerie Salonul de frumuseţe Beauty Level. Ne propunem. control rigid asupra producţiei. îmbogăţirea cu oxigen.

creşterea unghiilor. . îndepărtarea bătăturilor. Specialişti de înaltă calitate cunosc multe tehnici de masaj. Acoperirea decorativă (art-manechiură). cu excepţia contraindicaţiilor excepţionale. aplicaţii. mult timp va arăta impecabil. întăreşte muşchii. măşti. ştrasuri. În conformitate cu alegerea corectă a metodei. şi stabilesc necesitatea de prelungire a procedurilor în dependenţă de starea pielii.pedichiura. nu constă nu numai în faptul că. dar şi în faptul că utilizarea cosmeticii profesionale pentru îngrijirea mâinilor şi tipuri speciale de masaj care permite de a păstra pielea mâinilor tânără. făcute în salonul Beauty Level. curăţirea şi pilirea unghiilor. SPA-manichiură: • • • Acoperirea „manichiură franţuzească”. Creşterea unghiilor pe bază de gel. criteriile de bază care au devenit tehnologiile avansate. Salonul Beauty Level propune toate tipurile de maneciură – clasică. diferite tipuri de scrab. europeană. În practica sa specialiştii salonului utilizează doar cosmetică prestigioasă pentru păr. şi încrederea. scapă de riduri şi celulită. loţiuni şi uleiuri. Pedichiură se numeşte procedura de îngrijire a picioarelor. doar programe cu eficienţă înaltă şi proceduri de îngrijire a părului şi tratării lui.moale şi elastică. însănătoşirea organismului şi profilactica maladiei. Ei aleg corect produsele cosmetice. doar tehnici noi de tunsoare şi tehnologia de vopsire. întărire. normalizează circulaţia sângelui şi a schimbului de substanţe. Masajul Masajul – aceasta este cu adevărat metoda cu acţionare miraculoasă. Manichiură şi pedichiură Specificul manichiurei. Masajul face pielea feţei şi corpului elastică. acţiune de îndreptare a bătăturilor şi presarea cu ajutorul cosmeticii pe bază de componenţi naturali. şi-n marea majoritate a cazurilor este capabil de a ajuta practic fiecărui om.În practică specialiştii salonului utilizează preparate profesionale pentru îngrijirea părului a companiei Wella şi Londa. masarea tălpilor. masajul poate fi extrem de util. care include îndreptarea. incluzând în sine o îngrijire specială a degetelor de la picioare. Foarte plăcută procedura SPA. regenerare.

Diversitatea de machiaje propuse în salon. acesta probabil. există o cerere în creştere pentru serviciile pe care le vom oferi. este unica soluţie de machiaj pentru faţă.2 Obiective 4. Clienţi: Creşterea continuă a numărului clienţilor. 3. şi pleoapelor). pentru a creşte gradul de accesibilitate.2. Profitabilitatea: Creşterea profitului cu 8% pe an. Cu ajutorul stiliştilor salonului „Beauty Level” fiecare femeie poate arăta ca vedetele. Într-un timp scurt profesioniştii pot schimba exteriorul clientului. 5. vor permite clienţilor să nu să se piardă în mulţime. îngrijit – obiectul ţintă a fiecărei femei. Responsabilitatea socială : Alocarea a 1% din cifra de afaceri pentru susţinerea programului local de îngrijire a bolnavilor de cancer. accentuând părţile pozitive şi mascând neajunsurile. 9. asfel încât pentru anul 2012 să se atingă un număr de 2 ori mai mare faţă de anul 2011. Perfecţionare: Organizarea de 2 ori pe an a cursurilor de perfecţionare pentru angajaţii din companie. Specialiştii Beauty Level întotdeauna se află în cele mai înflăcărate evenimente a vieţii profesionale. de seară. fie un machiaj de zi.3 Plan operaţional şi managementul afacerii .2. 8. sprâncenelor. începînd cu anul 2011. de podium sau creativ. de nuntă. 7. În caz de alergie la preparatele cosmetice. dar să fie mereu stilate şi moderne. amplasamentul salonului fiind în zona centrală. Poziţia pe piaţă : Atingerea unei cote pe piaţa în Braşov de 10% în primul an de activitate a salonului de frumuseţe Beauty Level.Stylingul Exterior frumos. Calitate: Prestarea unor servicii calitative precum şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii lor exprimată prin zero reclamaţii din partea clienţilor. şi mărirea acesteia cu 5% pentru fiecare an următor. Machiajul permanent poate fi recomandat femeilor cu vederea slabă sau în caz de reacţii alergice la cosmetică. 3. începînd din anul 2012. De asemenea în salon există serviciul machiajului permanent (tatuarea buzelor. Considerăm ca această afacere are reale şanse de reuşită deoarece. 6.

amplasarea teritorială a acesteia. fără o informare corectă. Problema cu care se va confrunta salonul în primele luni.3: Plan Campanie relaţii publice 3. 1 pedichiuristă 1 stilist protezist unghii false 1 maseur Personalul va fi selectat şi testat la locul de muncă. Cu fiecare va fi încheiat un contract de muncă separat.3. care poate dura şi câteva zile. are o vastă experienţă în domeniu lucrând anterior ca şef-contabil la o societate cu profil asemănător. Contabilul care va ţine evidenţele financiare şi contabile ale firmei. Un factor deosebit de important este imaginea instituţiei din următoarele unghiuri: arhitectura clădirii. precisă asupra serviciilor şi produselor. va angaja şi controla personalul şi se va ocupa de aprovizionare.1 Definirea situaţiei Pornind de la faptul că în Braşov este foarte greu să te aranjezi fără o programare. 1 cosmetician. O organizare internă prost concepută poate determina eşecul unei campanii de promovare. 2. Toate acestea se răsfrâng peste imaginea externă a directorului şi a mediatizării. Echipa managerială Salonul de frumuseţe va fi condusă de patronul acesteia şi de un contabil. m-am gândit să înfiinţez acest salon. Capitolul 3. Personalul În salon vor fi 5 angajaţi. 3. primirea clienţilor (actuali sau potenţiali) atât la telefon. şi în plus calitatea serviciilor poate fi nesatisfăcătoare ne reflectând preţurile mari practicate de diferiti comercianţi. nu se bucură de notorietate. după cum urmează: • • • • • 1 coafor. Salonul Beauty Level îşi va începe activitatea în luna septembrie 2010. Regimul de lucru În estimaţiile din prezentul plan de afaceri am pornit de la premisa că se va lucra timp de 8 ore. iar publicul ţintă vizat nu are încredere. 6 zile pe săptămână. cât şi „faţă în faţă”. uniformele salariaţilor. Managerul va coordona întreaga activitate. . numit Beauty Level. este dată de faptul că.1.

identificare consumatorilor potenţiali şi sau segmentarea pieţei . în prezent. Totodată.găsirea acelor beneficii.cunoaştere factorilor care influenţează activitatea firmelor pe această piaţă . adică a televiziunii. având ca efect creşterea volumului de vânzări şi a notorietăţii firmei. Salonul de frumuseţe Beauty Level s-ar putea confrunta cu următoarele riscuri: -o concurenţă puternică în oraşul Braşov. îşi permit să meargă cel puţin o dată pe lună la un salon de frumuseţe sau să-şi procure cele mai simple produse cosmetice. -costuri mari de capital.cunoaşterea pe plan general pieţa saloanelor de frumuseţe . etc. industria "frumuseţii" asigură un nivel bun al profitabilităţii. mecanismele de luare a deciziilor în alegerea salonului de frumuseţe .evaluarea beneficiilor aşteptate după o vizită la salonul de frumuseţe . indiferent de venitul lor lunar.determinarea criteriilor care stau la baza deciziei de alegerea salonului . . pentru a începe elaborarea unei strategii de relaţii publice.identificarea acelor mesaje comunicaţionale care pot fi utilizate la promovarea serviciilor . În condiţiile în care. obiceiurile de consum. aşteptările acestora. -informaţii insuficiente vizând specificul pieţei pe care dorim să activăm.idei şi opinii cu privire la posibilitatea dezvoltării şi promovării . Riscul este o probabilitate a apariţiilor pierderilor din activitatea de antreprenoriat. -costul ridicat al promovării prin cele mai eficiente canale.identificarea targetului de comunicare şi a canalelor potrivite „Beauty Level” nu va fi unicul salon care prestează asemenea servicii în oraşul Braşov. riscul este probabilitatea că rentabilitatea reală a întreprinderii să difere de cea aşteptată. femeile.Obiectivul principal al studiului este să furnizeze informaţiile necesare. -instabilitatea politică din ţară. Obiectivele studiului: . „promisiuni” pe care se poate baza strategia de comunicare .cunoaşterea mai aprofundată a clienţilor potenţiali. expoziţiilor. dar considerăm că prin calitatea înaltă şi un preţ accesibil vom înregistra într-o perioadă scurtă o cotă de piaţă semnificativă. inclusiv de promovare.

2.08. care este o parte a riscului global al întreprinderii şi apare datorită finanţării activităţii cu capital împrumutat.25 de ani care obişnuiesc să meargă într-un salon de frumuseţe cel puţin de 2 ori pe lună. 12 m diametru Perioada de expunere: 25. oameni de afaceri. convingerea potenţialilor clienţi că firma noastră oferă personal.3 Identificarea audienţei Ţinta primară este reprezentată de femei cu studii medii şi superioare cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani mai ales din mediul urban. nu din necesitate ci pur şi simplu din plăcere. ingineri. accesibilitatea etc).2 Obiective 1. expertiză. Balon publicitar pentru anunţul evenimentului – balon format 7 m înălţime. Piaţa ţintă este influenţată înainte de toate de recomandările făcute de prieteni. Eveniment – Deschiderea oficială a salonului Beauty Level – organizarea unei conferinţe de presă + recepţie la sediul salonului. Decizia de frecventarea a unui salon de frumuseţe este determinată de mai multe criterii.3. preţurile practicate şi imaginea. doctori. Principalele profesiuni care se încadreaza în piaţa ţintă sunt: profesori. sunt persoane realizate din punct de vedere profesional şi⁄sau familial cu o slujbă stabilă. sunt ‘sponsorizate’ de părinţi. 3.3. cu vârsta cuprinsă între 18. în data de: 01.09.Este foarte important să acordăm atenţie în primul rînd riscului financiar. 3. produse. prezentarea companiei Beauy Level ca formidabil competitor pentru liderii pieţei. 3.2000 Amplasament: Piaţa Sfatului Braşov . cele mai importante fiind: disponibilitatea (sunt incluse aici vizibilitatea.4 Strategia 1. confirmarea angajamentului neîntrerupt al companiei pentru clienţii locali. 3.2000 – 01.09.2010 2.3. servicii de bună calitate precum şi înţelegere pentru trebuinţele lor. Rata dobînzii în România este foarte înaltă ceea ce stopează întreprinderile de a contracta un împrumut. nu au salariu de la un loc de muncă. Riscul financiar apare din cauza obligativităţii rambursării datoriilor şi a plăţii dobînzilor. Ţinta secundară este formată de femei/fete tinere. Acestea au venituri peste medie cu un stil de viaţă activ.

La eveniment invitaţii pot vedea demonstraţii la toate serviciile oferite de salon.3. zilnic. Fluturaşi: Pentru a informa publicurile ţintă asupra.2010 – 18. În mod excepţional. Datorită audienţei mai limitate. În fluturaşi vor primi informaţii despre preţurile practicate. De asemenea.2010 4. nivelul atenţiei este mai ridicat în timpul dimineţii. serviciilor prestate de salonul Beauty Level . Publicarea de articole în presa scrisă Perioada de desfăşurare: 20. cum ar fi Piaţa Sfatului. se va anunţa evenimentul şi pe posturi locale de radio. Beauty Level va lansa serviciul de Newsletter. Talk-show –urile live realizate. Iar pentru atingerea publicului secundar: în faţa Universităţii Transilvania. Macro Mall. programul salonului cât şi despre misiunea echipei. În general. vor veni în ajutorul publicului ţintă. Promovarea prin sms. Radioul este. mai fidelă decât cea a posturilor tv. El este mai mult un însoţitor sonor. cluburi. în principal între orele 8-10. în prima lună după deschiderea salonului. preţul timpului de antenă este mai redus. mediumul cu cea mai scăzută implicare. Eveniment: dorim ca la inaugurarea salonului să fie prezente persoane importante pe plan local (ex.08. Începând cu 1 decembrie. Talk-show-uri live transmise prin radio 5. prin cele mai inovative „reţete de frumuseţe”. femei interesate de îngrijirea personală şi frumuseţea naturală.Onelia Pescaru). Magnolia Shopping Center.12. când sistemul senzorial auditiv este mai odihnit. Activităţi promoţionale 6. Este lăsat “să meargă”. fără a i se acorda prea multă atenţie. Invitaţiile se vor trimite cu două săptămâni înainte de eveniment. stilişti. unde participanţii pot câştiga o zi de răsfăţ la salon. însă. Posturile de radio au o audienţă relativ selectată. pentru a avea destul timp să primim şi confirmările. Tot pe radio se va desfăşura un concurs.5 Stabilirea tacticii Ne propunem ca în prima lună campania să fie mai agresivă. înainte cu o săptămână. 3. Fluturaşii vor fi împărţiţi în locurile aglomerate din oraş. destinat informării clienţilor noştri asupra noutăţilor legate atât de produsele folosite . care îi ajută pe oameni să înlăture sentimentul singurătăţii. deoarece aşa vom reuşi atât informarea publicurilor ţintă cât şi atragerea atenţiei. 16-18. o persoană ascultă doar 2-3 posturi de radio.3. Eliana Mall.

canalele de comunicaţie sunt extrem de variate. Putem sublinia avantajele folosirii SMS-ului ca mijloc de comunicare cu publicul ţintă şi de consolidare a brandului. Din cauza bugetului acest lucru se va desfăşura doar în prima lună. Avantaje: . Din acest considerent. . este necesară identificarea corectă a acelui canal care permite cea mai eficientă comunicare cu clienţii. fie pentru promovarea serviciilor firmei. ce link-uri au accesat. Televizorul face parte din viaţa de zi cu zi. de aceea. Avantaje: . statistici ce arata numărul contactelor care au deschis newsletter-ul trimis. Televiziunea expediază ideile întrun ritm propriu. În speranţa că acest serviciu va fi apreciat iar informaţiile prezentate vor fi de un real ajutor în dezvoltarea afacerii.Informaţia despre companie şi serviciile companiei ajunge la clienţi.Este cea mai eficientă metodă pentru a trimite catalogul companiei de produse şi servicii către un număr ridicat de clienţi. simpla apariţie „pe sticlă” asociază firmei faimă. renume. date şi divertisment. această tactică de marketing direct produce rezultate extrem de uşor cuantificabile şi în egală măsură vizibile. vizând serviciile companiei noastre. fie pentru fidelizarea acestora. Datorită oboselii. . să se odihnească. care nu corespunde întotdeauna ritmului de procesare al auditoriului.Analiza rapoartelor statistice cu privire la comportamentul clienţilor în momentul primirii unui newsletter. Din această cauză se vor insera spoturi publicitare pe televiziunile locale în orele cu audienţă maximă.cât şi legate de activitatea desfăşurată. oamenii reduc gradul de focalizare a atenţie iar în pauzele publicitare îşi permit chiar să ia „o pauză”. SMS-ul reprezintă o modalitate inteligentă de interacţiune cu clienţii în contextual actual. alert. acest lucru realizându-se promovând prin campanii de sms marketing profesionale. care poate face diferenţa între o campanie de succes şi o campanie ratată. devenind un real furnizor de multimedia. O afacere de succes se bazează pe o comunicare eficientă atât cu clienţii actuali. Mai mult. În schimb. în timp real. Telefonul mobil este cel mai utilizat mijloc de comunicare în rândul românilor. evoluţia numărului de contacte în lista totală de clienţi etc. televiziunea este un medium cu implicare scăzută. În prezent. Implicarea scăzută conduce la învăţare lentă şi uitare rapidă. cât şi cu cei potenţiali.

7 Bugetul . SEPTEMBRIE Balon publicitar pentru anunţul evenimentului –Perioada de expunere: 25.12.2000 Amplasament: Piaţa Sfatului Braşov . -cel puţin 3000 NOIEMBRIE de mesaje.Fiecare SMS poate fi personalizat în funcţie de profilul şi opţiunile clienţilor .Talk-show-uri live transmise prin radio OCTOMBRIE .Promovarea prin sms.2000 – 01. DECEMBRIE .2010 . 3.6 Fixarea calendarului Ne-am propus ca această campanie de informare să se desfăşoară timp de 4 luni.Newsletter din 01.Talk-show-uri live transmise prin radio . iar dacă nu vor apărea rezultate acceptabile se poate prelungi.3.Aplicaţia poate fi integrată în site-ul companiei pentru o mai bună gestionare a momentelor de trimitere.Activităţi promoţionale .2010 – 18.09.Eveniment – Deschiderea oficială a salonului Beauty Level – organizarea unei conferinţe de presă + recepţie la sediul salonului.2010 .Publicarea de articole în presa scrisă 3.Promovarea prin sms. .Segmentare şi trimitere sms la grup de persoane .Publicarea de articole în presa scrisă . .2010 .09.12.Campania de SMS-uri poate fi programată pentru trimitere la o anumită dată şi oră .08. în data de: 01.Spot publicitar pe posturi tv locale.08.Activităţi promoţionale .3.Publicarea de articole în presa scrisă .Publicarea de articole în presa scrisă Perioada de desfăşurare: 20.. – cel puţin 1000 de mesaje.

Concluzii Dezvoltarea firmelor în contextul evoluţiilor economice complexe din ultimii ani se datorează mobilităţii. Cei trei termeni strategici ai deciziei eficiente în afaceri sunt firma. experienţei şi profesionalismului de care dau dovadă. La originea dificultăţilor unei afaceri se află în principal următoarele cauze: dependenţa faţă de o singură piaţă. Succesul rezultat se datorează în primul rând calităţii produselor şi serviciilor oferite.8 Evaluare Pentru evaluarea evenimentului: 1. risc şi capacitatea de a lua decizii corecte în condiţii de incertitudine generate de evolutia pieţei. Spiritul antreprenorial este combinaţia optimă între inovaţie. angajaţi.3. Pornind de la obiectivele stabilite planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care este nevoie pentru a atinge obiectivele într-o perioada de timp determinată. evaluarea numărului de materiale promoţionale distribuite. natura şi gradul de risc care poate fi suportat de firmă. tehnologic si de afaceri. accesul dificil la sistemele de finanţare. evaluarea audienţei totale. comunitatea locală şi stat. 2. ci reprezintă rezultatul muncii depuse de întreprinzător.3. Diversificarea ofertei cât şi a opţiunilor de activitate . flexibilităţii şi creativităţii ridicate ce asigură manifestarea spiritului antreprenorial şi succesul pe piaţă. evaluarea tipului de participanţi. acţionari. deoarece este relativ uşor de verificat dacă gradul de folosire a serviciilor a crescut. Pentru evaluarea campaniei putem vorbi despre rezultatul direct. 4. Relaţiile antreprenoriale se constituie în fluxurile reciproce de informaţii şi responsabilităţi ce se derulează între antreprenori şi clienţi. de un singur client. Atât în lansare cât şi în funcţionare afacerile se pot confrunta cu probleme legate de insuficienţa cunostinţelor de management şi a finanţării şi cu dificultăţi de adaptare a ofertei la modificarile rapide survenite in mediul extern. fiind o consecinţă a măsurii în care acesta şi-a planificat şi organizat activitatea. Succesul şi eşecul în afaceri nu sunt întămplătoare. Întreprinzătorii care doresc să-şi creeze sau să dezvolte propria afacere în condiţiile minimizării riscurilor apelează la un plan de afaceri. consumatorii şi concurenţa. eficienţa participării presei (prin analiza conţinutului articolelor rezultate). 3.

Propuneri Creşterea continuă a calităţii serviciilor salonului Beauty Level. existând premisele viitoare care susţin această afirmaţie. acesta ajută la gâsirea modalităţilor de eficientizare a activităţii. . În acest sens se impun luarea următoarelor măsuri: • • • • selecţionarea cu atenţie a forţei de muncă. în acest context planul de afaceri nefiind numai un instrument de planificare. Crearea unui plan de afaceri ca element de planificare şi dezvoltare impune o analiză aprofundată şi realistică a evoluţiei anterioare şi prezente a firmei. Datorită procesului de modernizare a utilajelor folosite.reprezintă calea de succes a firmelor. demonstrând în ce masură firma este capabilă să facă faţă exigenţelor viitoare de pe piaţă. element determinat de eficienţa activităţii desfăşurate. creşterea gradului de responsabilitate a salariaţilor faţă de îndeplinirea sarcinilor de serviciu. analiză ce arată punctele puternice dar şi punctele slabe ale firmei. prin cuantificarea şi diminuarea riscurilor. creşterea productivităţii muncii şi a calităţii procesului de muncă firma îşi asigură creşterea rezultatelor economico-financiare de la un an la altul. 2. Concluziile acestei analize sunt: 1. asigurarea cu calitate superioară a ustensiilor ⁄ produselor folosite. Analizând viabilitatea afacerii am ajuns la concluzia că afacerea poate fi dezvoltată. aplicarea unui management prin obiective eficiente. Calitatea superioară a serviciilor oferite de firmă şi relaţiile stabile cu partenerii de afaceri determină o evoluţie pozitivă.

rom de Romina Surugiu şi George Surugiu. Phillip H. Campania de relaţii publice. Sisteme. Bucureşti. 1978 6. Publicity Campaigns : How many Hours. L. Marcu Florin. Ault. Bucureşti. Bucureşti. 1999 10. Editura Academiei. Holt. Wilcox. Schmoke.Bibliografie: 1. 1998 15. Managing Public Relation. Prentice Hall. Editura Teora. Nicolescu. 1989 4. A. Bucureşti. Psihologia mecanismelor cognitive. . Maneca Constant. Public Relation Strategy and Tactics. Todd Brabender. Richard Allen. Relaţii publice. Ovidiu.. California. New York. How many Months. Logman. Coman. Joseph. West. Editura Polirom. 2003 5. Dicţionar de neologisme. Doug Newson. 1997 13. Valentin Stancu şi colab. Belmont. Philadelphia. Judy Vanslyke Turk.L. Planul de afaceri. Effective Public Relations. Kendall. Illinois. trad. Glenn Broom. Alan Center. Dagenais. Dow Jones Irwin. Dennis. Toronto. Conference Expo Canada 2004. Iaşi. 2000 şi Strategii. This is PR – The reality of Public Relations. Bernard. 1984 7. Agee. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. Editura Teora. Editura Polirom. 2000 3. New Jersey. Kotler Philip. Robert. Scott Cutlip. 1993 12. Vital bussines Secrets for New and Growing Companies. 2000 2. 1992 14. Alan Scott. Managementul Marketingului. Weren K. Wadsworth Publishing Company. 1994 8. Editura Economică. New York. Harper Collins Publisher. Mielu Zlate. Canada 11. Rinehart and Winston. Todd Hunt. Alan. Public Relations Campaign Strategies : Planning for Implementation. Cristina. succes şi credibilitate. Mai 11-12.. 1999 9. James Grunig.. Relaţiile publice Principii Editura Polirom.

Succesul Întreprinderilor Mici Şi Mijlocii . Lavinia. 1963 17.16.Editura Tehnica. 2006 18. New York. Butler. Planificarea afacerii: ghid de start. The Nature of Public Relations. Rasca. 1998 . David.Un ghid pentru întreprinzatori şi nu numai . John Marston . Bucureşti. Bucureşti: Bic All. McGraw-Hill.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful