ACCIDENTE ECOLOGICE IN INDUSTRIA MINIERA

Dan Costin, Calin Baciu Facultatea de Stiinta Mediului Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

1. SGORIGRAD – Bulgaria
Data: 1 mai 1966, in jurul orei 12.00 Ruperea digului iazului de decantare al sterilelor rezultate din prelucrarea minereului de la mina Mir – Placalnizza (Pb, Zn, U?)

Torent de noroi (apa si steril fin) avand volumul de 450.000 m3 2004 Torentul a parcurs aprox. 8 km distrugand localitatile Sgorigrad si partial Vratza

Victime: 488 de morti

Exploatarea miniera este cunoscuta din vremea tracilor si a romanilor Sterilul provenea de la o uzina de preparare (flotatie) construita la inceputul anilor ’60 Iazul a fost construit prin bararea unei vai

Efectele curgerii torentului

Cauza: revarsarea amestecului de apa si steril datorat unor ploi abundente sau ruperii unui canal din amonte de iaz Piata centrala din Vratza a fost acoperita cu un strat de 20 cm de noroi Dupa accident a fost construit un alt iaz Mina a fost inchisa in 1997 .

Intrarea in mina Flotatia Zona iazului Deversor Conducta din baza iazului Conducta flotatie – iaz Zid de deviere a vaii Sgorigrad (din zona digului) Valea (din zona minei) .

30 Alunecare de teren pe taluzul unei halde de steril rezultat in urma exploatarii carbunilor Din halda avand o inaltime de 244 m s-a format un torent de noroi (apa si steril fin) deplasandu-se pe o distanta de 183 m Merthyr Tydfil Torentul a acoperit o strada (Moy Road) distrugand 8 cladiri si o scoala (Pantglas School) Grosimea torentului la baza a fost de 14 m Victime: 147 de morti din care 116 copii cu varste cuprinse intre 7 si 10 ani . in jurul orei 9.2. ABERFAN – Tara Galilor (Marea Britanie) Data: 21 octombrie 1966.15-9.

Constructia haldelor a inceput Aberfan. 1944 si 1963 Aberfan Evenimentul din 1963 a condus la blocarea strazii cu noroi in apropierea scolii Exploatarea Merthyr Vale Mina de carbune a fost inchisa in 1989 Valea . inceputul secolului 20 cu peste 50 de ani in urma Un raport din 1927 avertiza asupra pericolului amplasarii haldelor pe un teren instabil avand in vedere lucrarile miniere subterane Alte alunecari de teren de mai mici dimensiuni au avut loc in 1939.

1964 1966 .

Conditii: ploi abundente. 7 . jumatate din cantitatea de apa inregistrandu-se cu doua zile inainte de dezastru Alunecarea de teren a aparut la halda nr. peste media lunii.

000 m3.Volumul de material implicat in alunecarea de teren a fost de 100. avand o masa de 2 milioane tone Viteza de deplasare a fost de aproximativ 30 km/h .

Halda nr. 4 Halda nr. 5 Halda nr. 7 Izvor Pantglas Junior School gresii carbune Aberfan argile si aluviuni Haldele de steril au fost amplasate pe un substrat geologic format partial din gresii poroase Din aceasta formatiune apareau la suprafata mai multe izvoare. o parte a haldelor fiind amplasate pe paraiele formate Intr-un raport din 1958 se mentiona prezenta paraielor sub haldele de steril Ca urmare a umiditatii foarte ridicate a materialului a avut loc o mica alunecare rotationala care a determinat curgerea sterilului suprasaturat in apa .

spatiile interioare fiind umplute cu noroi Oamenii au murit mai ales prin sufocare Ultimul cadavru a fost descoperit la o saptamana de la producerea dezastrului .Cladirea scolii a ramas aproape intacta.

sterilul ramas a fost indepartat .Saparea si instalarea unui sistem de drenaj In final.

Aberfan in zilele noastre .

22’ si 55’’ Alunecarea taluzului iazului de steril superior si antrenarea sterilului din iazul inferior. la ora 12.000 m3 de sol.2 km Victime: 268 de morti (197 + 71 disparuti) din care .3.31 tineri sub 18 ani . sterile rezultate de la o mina de flourina(CaF2) Torent de noroi (apa si steril nisipos.120 femei . STAVA – Italia Data: 19 iulie 1985.89 barbati . sfaramaturi de cladiri si copaci dezradacinati Suparafata afectata 435.000 m2 Lungime de 4. mocirlos) avand volumul de 180.000 m3 la care s-au adaugat inca 40-50.28 copii sub 10 ani .

iar din 1934 pentru extragerea fluorinei . deasupra vaii Stava Operationala din sec al 16-lea pentru extragerea galenei (PbS) argentifere.Mina Prestavel Localizata in muntele Prestavel.

sterilul rezultat avea dimensiunile de tip pietris. se obtinea un concetrat folosit in industria otelului. usor de depozitat Concetratul de flotatie este folosit in industria chimica. sterilul rezultat este un amestec de apa.Uzina de preparare (flotatie) Anterior anului 1961 a fost folosita concentrarea gravimetrica. substante chimice si materiale fine de tip nisip si mal Celule de flotatie .

apa decantandu-se din partea fina in iaz .Sterilul este trimis prin conducte la iazul de decantare Hidrocicloanele separa fractia nisipoasa de cea fina amestecata cu apa Nisipul este folosit pentru construirea digului iazului.

dar ulterior a fost folosit pentru depozitarea sterilului de flotatie .Sistem de doua iazuri Primul construit pe faneata Pozzole Amplasat la 400 m de uzina la 150 m deasupra cladirilor din Stava si la o distanta de 800 m de acestea In 1969 avea o inaltime de peste 25 m In 1969 a fost construit al doilea iaz Situat deasupra primului iaz Initial trebuia sa fie utilizat pentru sterilul rezultat din prelucrarea primului iaz.

Sectiune prin sistemul de iazuri Sectiune prin iazul inferior .

Accidentul Digul iazului superior s-a rupt. materialul a intrat in iazul inferior exercitand o presiune asupra digului care la randul lui s-a rupt Torentul de noroi s-a deplasat in aval cu o viteza de 90 km/h (23-25 m/s) .

Inainte de accident Dupa accident .

Aval de ceea ce fusese localitatea Stava Materialul constituent al torentului a fost in stare semi-fluida .

eroziune pe o suprafata de peste 27.3 hoteluri .Nor alb format din nisip fin care a ajuns in orasul Tessero inaintea torentului Distrugeri materiale: .53 de case particulare .6 fabrici .000 m2 .8 poduri .9 cladiri avariate grav .133 milioane Euro .sute de copaci dezradacinati .

Seismograma de la Cavalese – viteza de derulare a accidentului .

concluzia acestora a fost pozitiva desi unii specialisti se intrebau cum de mai rezista iazul . digul iazului superior s-a dezvoltat pe fractia fina a iazului inferior cauzand un drenaj greoi si o instabilitate precara Iazul superior avea o inaltime prea mare (34 m) si o inclinare prea mare (80%) Iazurile au fost construite pe o panta cu inclinare de 25% Metoda de constructie a digului in amonte este mai ieftina si mai rapida dar mai nesigura Conductele de drenare au fost instalate incorect .in 1975 au fost facute o serie de verificari dar unele esentiale nu au fost realizate .Cauze: .accidentul s-a produs datorita unei lipse cronice a stabilitatii digurilor Stabilitatea fractiei fine era precara pentru ca iazul a fost amplasat pe un sol mlastinos Iazul superior a fost instalat prea aproape de cel inferior: in timp.timp de 20 de ani nu au fost facute verificari ale stabilitatii iazurilor .

Stava in zilele noastre .

000 de locuri de munca in agricultura. Zn. AZNALCOLLAR – Spania Data: noaptea de 24 spre 25 aprilie 1998 Ruperea digului iazului de decantare a sterilelor de flotatie rezultate in urma prelucrarii unui minereu sulfuric complex A fost deversata o cantitate de 5. piscicultura. Fe Suprafata afectata 4634 ha din care 2600 ha au fost acoperite de steril Distrugeri piscicole si ale speciilor acvatice Indundarea a 50 de puturi pentru irigatii Amenintarea Parcului National Donana (50 km S) Pierderea a 5.3 milioane m3 de steril. Cu.4. S.9) si 1. continand As.5 milioane m3 de apa acida (pH=2. turism si conservarea naturii . Pb.

4.1%Pb.asociat riolitelor cantonate in piroclastite .Mina Los Frailes Situata la 45 km V de Sevilla Zacamant descoperit in 1998 .restul concentratului de Zn si cel de Pb era trimis spre alte tari europene .700 t/an Cu .48.o parte a concentratului de Zn era trimis in Norvegia .piroclastite mineralizate si zone piritoase .concentratul de Cu era trimis in Japonia .8 t/an Ag Zacamantul era exploatat de Boliden Apirsa SL filiala a Boliden Ltd (firma canadiano-suedeza) Concentratele erau transportate 90 km pe sosea in portul Huelva: . 0. 2.7% Zn.90.125.rezerve de 43 + 30 milioane t minereu cu 3.000 t/an Pb . 58 g/t Ag Capacitate de productie de 4 milioane t de minereu Capacitate proiectata: .000 t/an Zn .3% Cu.

2 m Raul Agrio si-a schimbat cursul aducand la zi roci tertiare Digul s-a fisurat si s-a rupt in zona de jonctiune a doua iazuri. dupa 12 ore nivelul era mai mare doar cu 0.Constructia iazului a inceput in 1997 In 1998 avea o suprafata de 160 ha si continea 15 milioane m3 de steril Clima este de tip subtropical mediteraneean Temperatura medie anuala 18oC Cantitatea medie de precipitatii 650 mm/an Nivelul raului Agrio.6 metri in 30 secunde. unul cu steril piroclastic si celalalt cu steril piritos . a crescut cu 3. afluent al raului Guadiamar.

marne Miocene (50 m) .sisturi Paleozoice .gresii cuartoase Paleozoice O portiune de 600 m din dig s-a deplasat pe o distanta de 60 m creand o bresa Cauza: aparitia unei falii in marne la 14 m adancime ca urmare a surplusului de presiune din apa interstitiala datorat greutatii iazului .complexe vulcanogen-sedimentare .calcare biogene Miocene (10 m) .depozite aluviale Cuaternare (5-10 m) .Constitutia geologica a substratului: .

latimea mica a plajei care trebuie sa existe intre dig si luciul de apa al iazului.sterilul acid a atacat fractia calcaroasa a marnelor micsorand stabilitatea mecanica a solului .400 l/zi de apa acida .6 noiembrie 1998 – o noua deplasare a digului de 3 mm . 85% din aceasta cantitate era repompata in iaz . digul avea o umiditate mai mare decat cea permisa .rocile au continut argile expansive a caror expansiune-contractie au condus la aparitia deformarilor care s-au transmis solului .in iunie 1996 un raport avertiza asupra suprafetelor de alunecare din marne .prezenta unor cantitati de exfiltratii de ordinul a 10 m3/h.exfiltratiile de apa acida si exploziile care aveau loc in cariera din apropiere au condus la aparitia deplasarilor de materiale .greseli de constructie si proasta intretinere a iazului care au condus la o presiune crescuta in materialele din dig Evenimente post-accident .Informatii anterioare producerii accidentului: .inceputul lui aprilie 1999 – deplasare cu 14 cm .aprilie 1999 – poluare a raului Guadiamar datorat unui aport de 86.inca din 1997 inclinometrele au indicat aparitia unor deplasari a materialului din iaz Alte ipoteze privind cauzele accidentului: .

Aprilie August 1998 1998 In mai 1998 incep lucrarile de curatire a terenului afectat Impartirea responsabilitatilor: .material excavat aprox.200 ha de teren. 80% din terenul afectat) . mai ales albii de rau . 1 milion de tone Din aprilie 1999 mina a fost redeschisa Sterilul rezultat a fost depozitat in cariera parasita Aznalcollar In septembrie 2001 mina Los Frailes a fost inchisa .zona nordica – Boliden (14 km.zona sudica – comunitatea locala A fost indepartata o cantitate de 10 milioane tone de steril si sol poluat Materialele excavate au fost depozitate in cariera parasita Aznalcollar La 1 decembrie 1998 operatiunea de curatire a fost incheiata A doua curatire s-a desfasurat in vara anului 1999 . 780 ha.

000 m3 de apa continand cianura (aprox.5.00-23.00 Aparitia unei brese in digul unui iaz de decantare a sterilului provenit in urma extragerii aurului Deversarea a aprox. 100. 50-100 t) si material in suspensie. timp de 11 ore Contaminarea cu cianura a raurilor Afectarea florei si faunei din raurile contaminate Contaminarea a aprox. BAIA MARE – Romania Data: 30 ianuarie 2000. la ora 22. 20 ha de teren agricol Contaminarea a 9 fantani .

Complexul de iazuri Bozanta Mare Municipiul Baia Mare Raul Somes Raul Lapus .

.A.A.altii (Romania) – 5.Iazul Meda – Baia Mare Societatea AURUL S.60 g/t Au Data inceperii: mai 1999 . (Romania) – 44. avand o vechime de 30 ani si continand 4.REMIN S.43 milioane t cu 0.8% .2% Infiintata in 1992 Scop: exploatarea haldelor de steril vechi pentru extragerea metalelor pretioase S-a inceput cu iazul Meda.Esmeralda Exploration (Australia) – 50% .

6 t Au si 9 t Ag Continut de cianura: 700 mg/l .Tehnologie: CIL (carbon in leach) Capacitate de productie: 2.5 milioane t/an Durata proiect: 10-12 ani Cantitate: 1.

5 km la iazul Aurul de langa localitatea Bozanta Mare (SV de Baia Mare) Apa rezultata in urma decantarii era recircuitata si folosita din nou in procesul industrial Apa din iaz avea un continut de 400 mg/l cianuri.Sterilul rezultat era transportat pe o conducta cu o lungime de 6. din care 120 mg/l cianuri libere .

Iaz Aurul: .inaltime maxima proiectata 20 m .suprafata 94 ha .amplasat pe un teren usor inclinat in directie NE-SV Iazul este inconjurat cu un dig format din material mai grosier rezultat in urma separarii de fractia fina prin intermediul hidrocicloanelor In baza iazului a fost amplasata o folie de plastic pentru prevenirea contaminarii solului si a apelor subterane Exfiltratiile sunt colectate si repompate Digul nu continea un miez de argila .decantor central pentru recircuitare .

02.01-02. 25 m Bresa a fost inchisa partial in intervalul 31.1 fisurare a conductei de la uzina la iaz . nivelul apei din iaz a crescut vizibil ca urmare a unor cantitati mari de precipitatii si a apei provenite din topirea zapezii.2000 urmata apoi de refacerea totala si consolidarea digului Apa scursa a fost neutralizata cu hipoclorit Apa ramasa in iazul Aurul a fost evacuata in iazul REMIN si apoi dupa neutralizare a fost deversata in raul Lapus . digul s-a spart aparand o bresa de aprox. rezultat al cresterii temperaturii Nici o masura nu este luata Ca urmare a presiunii exercitate de apa.Evenimente premergatoare: (in intervalul mai-decembrie 1999) .3 fisurari a conductei de la iaz la uzina In data de 28 ianuarie 2000.

.

.

.

Concetratia maxima admisa pentru cianuri in apa este de 0.01 mg/l .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful