GRUP SCOLAR INDUSTRIAL „AUREL VLAICU” ARAD

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

COORDONATORI: PROF. INGINER: PETRESCU-NISTORESCU MARIUS MAIST. INSTR.:SLEV ROMAN

CANDIDAT: LIND PETRU

ARAD 2008
1

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE 2 .

..3........1... Schimbarea sensului de rotaţie……………………………………...2..............2......9 IV.......16 BIBLIOGRAFIE 1.......8 III.... Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie…………………………...... Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III...... Principiul de funcţionare……………………………………………... Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III.V..... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare….. Siguranţe fuzibile..................10 V....1.......... I........... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………..5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap ........9 IV.. Caracteristici de funcţionare………………………………………...2...2...10 Cap .....VI...........Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază……………………….............8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone….. Cap............7 II....................... III..............1.......................... ... VIII..9 IV....1. Cap .II II...IX......Cuprins 1 I..... Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat…………………………….... I...9 Cap .......12-13 Relee termice..........3....... Cap.... Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială………………....... Contactoare.. ..Argument 3 .VII.............11-12...Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………..7 Cap.... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V..1.14 Butoane de comanda ......3..........14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII....I Cap .2.....

Pachetul de tole. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.. 4 .este de forma cilindrica. poate fi executat din aliaj de aluminiu.curent electric.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata. Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire.5mm Infasurarea statorului.contacte principal .contacte auxiliare.bobina contactorului. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.buton de oprire.releu termic. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile). Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . Pentru motoarele mai mici. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.buton de pornire. Ele este format din: -carcasa.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie). el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .cabluri de legătura.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. Din punct de vedere al rotorului.care se executa din fonta sau otel. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul).este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa.

Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe Cap. I.cabluri de legătura.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.3 contactoare.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.supratensiuni.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.Se apăsa butonul BP2.siguranţe fuzibile. 5 . Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.3 butoane pornire si oprire.Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .relee termice.supracurentii.

Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74.2. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. I. de sistemul de răcire. Terminologia general pentru maşinile electrice. De aceea. . după forma înfăşurării rotorului. Rotorul este format tot din pachete de tole. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”.bornă de putere la pământ. de forma constructivă. în funcţie de destinaţie. motorul mai are. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare.cutia cu placă de borne stator.Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. . motiv pentru care sunt cele mai utilizate. . . Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului.scut.carcasă. În afară de aceste părţi. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. Semne convenţionale 6 . . În continuare.portperii. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). care la frecvenţa dată a reţelei.rulmenţi. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente.

Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile.“a” pentru conexiunea în stea. CAP . cu viteza unghiulară Ω 1.II . induse Ω 2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor Dacă înfăşurarea rotorului se închide. într-o înfăşurare de fază a ei.Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. la rândul lor.“U”. denumită secundară. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.m. I.e. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături. care. . La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II.“b” pentru conexiunea în triunghi. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω . “V”.m. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate.1. “W”. se induce t. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. ea va fi parcursă de curenţi. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t.3. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω 7 .e. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. bornele sunt notate astfel: . Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.

Deci.e. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. .n1). maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. deci n2<0 şi ∆ < 0.Faţă de stator. indusă îşi schimbă polaritatea. Motorul funcţionează în regim de frână. dând un câmp rezultant în întrejur. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. iar forţa ∆ F=I2∆ lxB. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. funcţionând în regim de motor. adică Ω ≠ Ω 1. adică de turaţia n2=n1-n.m. funcţionând în regim de generator. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. În acest caz. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic.m. În acest caz. deci si I2 iar forţa ∆ F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. pentru menţinerea acestei turaţii.1) t. iar ∆ F are sens opus faţă de n.. t.e. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. indiferent de turaţia rotorului. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆ F şi energie electrică de la reţea. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. indusă produce pe I2. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. 1) La n E(0. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. Deci. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. produce curentul I2.m. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor.e. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆ > 1 t. care acţionează asupra conductoarelor. deci ∆ E(0. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adică. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. dar regimul de bază este de motor 8 . deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. e=(vxB)∆ l.

3. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. cupru.Cap . pentru s=1. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. De aceea. Cap . la aceeaşi putere. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. cum 9 . VI. greu de întreţinut. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului.IV. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. au la pornire cuplu mare şi curent mic. În general MpM=(1.1. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. Când ajunge în B. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. Totodată.III. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. bronz sau alamă. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr.5…1. fără a modifica statorul.

VI. Când motorul ajunge la turaţia normală. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. şi nu prezintă avantaje. care se face prin inversarea succesiunii a două faze.2. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină.9…2. În momentul pornirii. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V.reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x 02 valoarea x′ 02+x′ p. de putere şi turaţie. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă.4.2)Mn şi λ =1. Mp=(1.3. alimentând motorul la tensiunea reţelei. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla.2…2. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea.5)In. Dar la pornirea în stea. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. Deci. 10 . Aceste date depind de fiecare motor în parte. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. VI. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. Dacă pornirea se face direct în triunghi. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7.

Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele.V. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. În schimb. dar schimbând conexiunile. prin introducerea în circuitul rotoric. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare.a. sau convertizoare statice de frecvenţă.3. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1.1. la un cuplu Mr. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare.Cap . VII. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. la motoarele cu rotorul bobinat. se face în trepte (p=numărul întreg). se pot obţine două turaţii în raportul ½.2. 11 . Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. Când se cer trepte diferite de acest raport. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk. două turaţii la care raportul difera de ½ . VII.

CAP. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. capabil de a stabili. Releele electromagnetice 12 . la comanda data de un operator. VI . suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. semnalizare). cu o singura poziţie stabile. Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. carcasa. cuva de ulei cu capac.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. Circuitele auxiliare (contacte de blocare. comandând deschiderea automata a contactorului. electromagnetica sau pneumatica. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. inclusive curent de suprasarcina. bobine de suflaj). contacte fixe si contacte mobile). elemente metalice . Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. contactele de autoretinere si butonul de commanda). elemente de fixare.

VII. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare.piuliţa.inel de siguranţa . exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar.la arderea fuzibilului. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. capacul si La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta . se prefera prima solutie. Acesta impune distante mai mai intre poli.saiba alama .saiba plata . de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare.conductor . cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace.piulita Am . se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. patronul fuzibil propriu-zis. 13 . Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca.pe un termen relative lung. fiind mai sigura. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie . la ruperea unor curenţi intenşi. ceea ce mareste gabaritul aparatului. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit.asigura protecţia contra scurtcircuitelor.necesar inlocuirii acestuia. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul.

Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.(de la 100 la.630 A) -sigurante ultrarapide.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.20.Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.capacul filetat.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii..63..125.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.-variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.10.cu mare putere de rupere(MPR)... Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.160 si 200 A.80.35.Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6..In tub de sticla (curenti pana la 1 A) ..Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina.. In condiţiile normale.25.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).15.100 si mai rar .piese de contact.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.63. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant. 14 .firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.40.-sigurante tubulare.200A.100.

cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . VII .maşini de ridicat.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. relee termice.in funcţie de contactul care se conectează in circuit. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului .regimuri intermitente etc. pentru cuplarea motoarelor electrice. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.si 1.2----6)In.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului..fie ca butoane de oprire.indirecta sau mixta. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.5-2 A in curent continuu. cu protecţie la suprasarcina. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor. chiar la locul montării. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.cu încălzirea directa.RELEE TERMICE Utilizând contactorii.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat..ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. Ele au o singura poziţie stabila.se folosesc relee sau declanşatoare termice.IX. In anumite situaţii cu porniri grele .CAP.10 A)in curent alternativ . inversoare sau stea-triunghi.fie declanşări inutile.pupitre de comanda.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.ascensoare.bi-sau tripolare(blocuri de relee). BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: 15 . Releele termice se realizează. CAP.fie ca unitatea distincte. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI). releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar.

Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.ştanga.jos.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita..butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise .care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare. De obicei.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda. roşu sau litera O indica butonul de pornire. 16 .prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.dreapta)determina realizarea anumitor scheme.folosite ca butoane de oprire si de avarie.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.

este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Masurile. la traversarea partilor carosabile de 6M. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Astfel.25m gabaritele respective.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. precum si a unor echipamente electrice. chiar izolate. o o o Izolarea electrica a conductoarelor. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. la o inaltime inaccesibila pentru om. 17 .

Tehnica. 1981. 1993. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. Gh. Universitatea “Politehnica” Bucuresti.a. Universitaria. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Bucuresti. s.\ A. \ 18 .V. I. E. 1997.P.a. Ed. Probleme Fundamentale”. C. Ed. Ionescu. Fransua. Craiova. 1978. Craciunescu.D. s.BIBLIOGRAFIE Al.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful