ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI Ş FACULTATEA DE FINAŢE, ASIGURǍ ASIGURǍRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

Procesul bugetar în România

CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................2 I. Conţinutul şi caracteristicile procesului bugetar……………………..........................3 II. Instituţiile cu atribuţii în realizarea procesului bugetar…………………………...4 III. Etapele procesului bugetar ………………………………………………………….6 3.1. Elaborarea proiectului de buget ……………………………………………......6 3.2. Examinarea şi aprobarea bugetului de către Parlament ………………………..8 3.3. Execuţia bugetului ................................................................................................12 3.4. Încheierea execuţiei bugetare ................................................................................14 3.5. Controlul execuţiei bugetare ..................................................................................15 3.6. Aprobarea execuţiei bugetare .................................................................................16 IV. Execuţia bugetară în anul 2008.....................................................................................17 Concluzii şi propuneri .........................................................................................................20

Bibliografie............................................................................................................................21

INTRODUCERE
Procesul bugetar reprezintǎ o succesiune de etape ce constau în elaborarea, aprobarea, executarea, încheierea, controlul şi raportarea rezultatelor execuţiei bugetului. Procesul bugetar al fiecǎrui an se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia.1 Toate aceste
1

Delia Cataramǎ, Emilia Câmpeanu, Attila Gyotgy, Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţǎ-Buget şi ţrezorerie publicǎ Editura Universitarǎ 2008,pag 60

2

dezbătut şi apoi supus aprobării. Sinteza sa se regăseşte în Legea anuală a bugetului. bugetele fondurilor speciale. bugetul statului are o importanţă deosebită fiind un important instrument economic şi politic în definirea şi aplicarea unui ansamblu de politici economico-sociale. care este prezent în toate etapele. bugetul asigurǎrilor sociale de sǎnǎtate. El nu reprezintă însă o simplă listă de venituri şi cheltuieli. reponsabilitǎţile revin Parlamentului. supus şi el aprobării Parlamentului.activităţi se desfăşoară în faze succesive. Tocmai de aceea el este îndelung pregătit. Acesta cuprinde ansamblul bugetelor care reflectǎ fluxurile de venituri şi de cheltuieli ale sectorului public. care trebuie pusă în aplicare de către guvern în etapa execuţiei bugetare. precum şi alocarea lor în scopul furnizǎrii cǎtre populaţie a bunurilor şi serviciilor publice. Derularea procesului bugetar presupune existenţa unor resurse finaciare. Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. Guvernului. şi anume: bugetul de stat. În acest scop vom prezenta competenţele şi responsabilitǎţile autoritǎţilor publice în legaturǎ cu procesul bugetar. ci un document extrem de voluminos şi de complex în care îşi găsesc reflectarea decizii de cea mai mare importanţă. Instrumentul în care îşi gǎsesc reflectare toate resursele financiare publice şi cheltuielile publice îl constituie bugetul general consolidat. bugetul asigurǎrilor sociale de stat. bugetul trezoreriei statului. Prin urmare. Ministerului Economiei şi Finaţelor. cu excepţia controlului. bugetele locale. autoritǎţilor administraţiei publice locale. Organele specializate ale statului supraveghează şi verifică operaţiile bugetare. bugetele diferitelor instituţii publice. unii dintre aceştia având drept de decizie în materie bugetară. bugetul creditelor externe contractate şi bugetul fondurilor externe nerambursabile. La încheierea exerciţiului bugetar se întocmeşte contul general de încheiere a bugetului. Este un proces deosebit de complex. realizat prin implicarea unui număr foarte mare de participanţi. alţii realizând execuţia bugetului sau controlul asupra acestuia. precum şi etapele procesului bugetar la nivelul bugetului de stat. CAPITOLUL 1 CONŢINUTUL ŞI CARACTERISTICILE PROCESULUI BUGETAR • Noţiunea de proces bugetar Procesul bugetar reprezintă mulţimea structurată a acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile statale competente în scopul 3 . supunându-le controlului preventiv şi ulterior. precum şi ordonatorilor de credite. În derularea procesului bugetar. Înţelegerea corectă a conceputului şi implicaţiilor bugetului statului este esenţială în domeniul financiar şi de aceea pe parcursul urmǎtoarelor capitole ne-am propus sǎ analizǎm procesul bugetar în România la nivelul bugetului de stat.

cât şi posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie.4 22. Finanţe.univ. precum şi ordonatorilor de credite. 4 .dr.în baza princiipiilor anulitǎţii şi publicitǎţii bugetare. decizional. 2. cu continuitate ciclicǎ deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice.secundar. precum şi în toate domeniile vieţii social-economice. deoarece sfera sa de cuprindere şi efectele generate se regăsesc în macro şi microeconomie. pag 542 4 Prin ordonator de credite (principal. Lect.Ediţia a II-a Tatiana Moşteanu. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetarǎ. El presupune existenţa unor resurse financiare. deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servicii publice.terţiar ) se înţelege ordonator de credite bugetare. responsabilitǎţile revin: Parlamentului.autoritǎţilor administraţiei publice locale.Dan Armeanu. execuţia curentǎ a bugetului. în general. cu excepţia controlului. Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive. în special. care este prezent în toate etapele • Caracteristicele procesului bugetar 3 Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici care-i conferă trăsăturile specifice unui proces: 1.univ.realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar2.drd. preponderent politic.cu precizarea termenelor concerte de derulare şi finalizare a fiecǎrei faze. CAPITOLUL 2 INSTITUŢII CU ATRIBUŢII ÎN REALIZAREA PROCESULUI BUGETAR În derularea procesului bugetar. Ministerului Economiei şi Finanţelor. deoarece opţiunea pentru un anumit tip de politică economică. deoarece în cursul derulării etapelor procesului bugetar se manifestă atât atributele statului de drept – între care cel al separaţiei puterilor în stat. Iulian Vǎcǎrel . precum şi alocarea lor în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice.4 33 Prof. 5. 4. reprezintă un act de decizie politică al forţelor majoritare în Parlament.Radu Stroe. 3.Finaţe Publice. Procesul bugetar reprezintǎ “un ansamblu de operaţiuni care se succed anual şi privesc elaborarea şi aprobarea proiectului legii bugetare anuale. de larg impact public. Guvernului. Editia a V-a . de politică financiară şi monetară. democratic. precum şi controlul bugetar”. toate reflectate în conţinutul bugetului.

în subordinea Guvernului. Ei pot delega această calitate înlocuitorilor de drept.şi primarii.Sunt miniştrii. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt.Instrument de reglare macroeconomica –2007 5 . precum şi legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie) Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor şi unităţilor care folosesc mijloace băneşti din bugetele publice. Acestea formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume defalcate pe care le comunicǎ Finaţelor Publice. Guvernul reprezintǎ autoritatea publicǎ a puterii executive. ordonatori secundari sau terţiari de credite.care funcţioneazǎ în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care asigurǎ realizarea politicii interne şi externe a ţǎrii şi exercitǎ conducerea generalǎ a administraţiei publice. legilor de rectificare.ca deliberative. după caz. preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al Municipiului Bucureşti. Ministerul Economiei şi Finanţelor este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale.consiliile judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti.Parlamentul este un organ legislativ compus din douǎ camere şi constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice aleşi prin votul cetǎţenilor şi adoptă legile bugetare anuale. Ordonatorii principali de credite bugetare repartizează creditele bugetare deschise (aprobate) pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile 5 Tezǎ de doctorat Maria Marin-Bugetul de stat . pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.legile de rectificare precum şi legile contului general anual de execuţie elaborate de Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. 5 Autoritǎţile administraţiei publice locale sunt consiliile locale. Acesta asigură realizarea politicii fiscal-bugetare luând în considerare perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în programul de guvernare acceptat de Parlament.care aplicǎ strategia şi programul de guvernare în domeniul finanţelor publice. secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. cu titlul de credite bugetare. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. legilor bugetare anuale. Este un minister cu rol de sintezǎ şi totodatǎ o instituţie publicǎ cu personalitate juridicǎ ce coordoneazǎ acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar (pregătirea proiectelor. ca autoritǎţi executive. Prin actul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.Au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. în vederea acoperirii cheltuielilor aprobate prin bugetele lor de venituri şi cheltuieli (în condiţiile existenţei unor autorizaţii legale în acest sens).

Sursa: Maria Marin . Modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor care participǎ la realizarea procesului bugetar. precum şi prin faptul cǎ organismele publice din cadrul Guvernului care executǎ bugetul aprobat sunt supuse controlului financiar al unei instituţii exterioare guvernului (Curtea de Conturi) . În tabelul de mai jos sunt prezentate etapele procesului bugetar împreunǎ cu conţinutul acestora şi instituţiile abilitate în realizarea fiecǎrui proces.Instrument de reglare macroeconomicǎ 6 . aceasta funcţionând sub autoritatea Parlamentului.Bugetul de stat .Apariţia conflictului de interese între puterile statului se evitǎ prin aceea cǎ fundamentarea bugetului se face de cǎtre Guvern iar aprobarea lui de cǎtre Parlament . Ordonatorii secundari de credite bugetare repartizează creditele bugetare aprobate (primate) pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiile publice subordonate. asigurǎ prevenirea abuzului de putere din partea uneia sau alteia dintre entitǎţile în cauzǎ.Tezǎ de doctorat . ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau terţiari de credite bugetare. în raport cu sarcinile acestora. potrivit legii. ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite în raport cu prevederile din bugetele aprobate în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.ierarhic inferioare.

semnate şi/sau ratificate d) politicilor şi strategiilor sectoriale. Emilia Câmpeanu. Elaborarea proiectului de buget Elaborarea proiectului de buget reprezintǎ prima etapǎ a procesului bugetar care constǎ în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de cǎtre ordonatorii de credite bugetare. în paralel. Attila Gyotgy. precum şi pentru următorii trei ani b) politicilor fiscale şi bugetare c) prevederilor memorandumurilor de finanţare. lucrări care se regăsesc în fluxuri informaţionale cu caracter ascendent. ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale. Aceste proiecte de buget se întocmesc se bazeazǎ pe:6 a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. în funcţie de poziţia pe care o au în cadrul acestora. statului în relaţiile bugetare. prezentate de ordonatorii principali de credite 6 Delia Cataramǎ. însoţit de o expunere de motive şi de o mulţime de anexe şi calcule de fundamentare. Lucrările pregătitoare sunt efectuate de către Ministerul Finanţelor Publice şi. la cel al administraţiei publice (centrale şi locale) . folosind metode şi tehnici de lucru bine definite ca acţiune. asistăm. administraţii locale sau alte instituţii publice care îşi pregătesc propriile schiţe de buget. Mariana Vuţǎ-Buget şi ţrezorerie publicǎ Editura Universitarǎ 2008.comunicarea acestora Ministerului Economiei şi Finanţelor la nivelul cǎruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat. precum şi proiectele de legi pentru aprobarea acestora. Tatiana Moşteanu.pag 64 7 . în această etapă a procesului bugetar.1. De fapt. Guvernul trebuie să prezinte anual Parlamentului proiectul de lege pentru adoptarea bugetului de stat. de către ministere. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget. pe categorii de indicatori (venituri şi respectiv cheltuieli). Răspunderea elaborării proiectelor de bugete publice revine potrivit legii. de la nivelul „partenerilor”. la un volum important de lucrări cu caracter de proiecţie (planificare) asupra indicatorilor de venituri şi a celor de cheltuieli. a tuturor participanţilor la relaţiile specifice (bugetare) în mod diferit. Potrivit Legii Finanţelor Publice Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectele pentru întregul sistem unitar de bugete. Guvernului şi instituţiilor desemnate de acesta pentru bugetele din zona sa de referinţă precum şi Consiliilor locale privind bugetele unităţilor administrativ teritoriale. pe baza unui cadru juridic existent. Elaborarea proiectelor de bugete publice presupune implicarea.CAPITOLUL 3 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR 3.

Lucrările de elaborare a acestor proiecte de buget se efectuezǎ pe baza unui calendar bugetar. în măsura în care realitatea o impune. pentru anul bugetar următor. şi estimările pentru următorii trei ani. precum şi obligaţii stricte în sarcina întocmirii bugetului. • până la 15 iunie: Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor principali de credite eventuale modificări a limitelor de cheltuieli. care presupune un flux informaţional dublu. împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. care conţine termene exacte pentru finalizarea fiecărei etape a elaborării bugetului. cu menţiunea că. având aprobarea Guvernului. programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program. Camera Deputaţilor şi Senatul. Pe baza limitelor redimensionate vor fi definitivate proiectele de buget. • până la 1 mai: Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii trei ani. • până la 15 mai: Guvernul aprobă aceste obiective şi limite. respectiv de la Ministerul Finanţelor Publice către instituţiile bugetare cu atribuţii în furnizarea bunurilor şi serviciilor publice şi apoi în sens invers. după ce le-a analizat. finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. cu consultarea Guvernului. care trebuie să precizeze: acţiunile. elaborarea proiectului de buget reprezintă un proces iterativ. va transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare – cadrul prin care specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget. obiectivele urmărite. îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. • până la 1 iunie: Ministerul Finanţelor Publice. însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate. cu încadrarea în limitele de cheltuieli. rezultatele obţinute şi estimate pe anii următori. precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. metodologiile de elaborare a acestora. şi informează comisiile pentru buget. cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă. indicatorii respectivi vor fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni. măsurate prin indicatori precişi. Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. a căror alegere este justificată g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. precum şi pentru următorii trei ani. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale h) posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar Datorită complexităţii deciziei bugetare. 8 . • până la 15 iulie: Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta. prevăzut în Legea Finanţelor Publice. Astfel: • până la 31 martie: Organele abilitate vor elabora indicatorii macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar căruia îi corespunde proiectul de buget. adoptate de către Guvern în cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune acest lucru. costurile asociate.

alineate. capitole. propriile bugete şi le depun la Ministerul Finanţelor Publice. pe baza proiectelor de buget definitivate primite de la ordonatorii principali de credite şi a bugetului propriu. Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal – bugetară a Guvernului. • până la 1 august: Ordonatorii de credite îşi definitivează.2 Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului de stat Aprobarea documentelor bugetare revin ca răspundere instituţiilor puterii legislative. precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice. precum şi alte informaţii relevante în domeniu. Odată cu însuşirea acestor proiecte de legi de către Guvern şi remiterea acestora Parlamentului. se exercită presiuni. adoptarea pe ansamblu a bugetelor. ordonatori principali de credite bugetare). 3. • până la 30 septembrie: Ministerul Finanţelor Publice. întocmeşte proiectele legilor bugetare anuale şi proiectele bugetelor. Se poartă discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare pentru fiecare minister. şi le înaintează Parlamentului spre adoptare. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget. articole. ale legilor bugetare şi ale bugetului. În caz de divergenţe. de acum. examinarea proiectelor primite la Ministerul Finanaţelor Publice prin compararea cifrelor înscrise în aceste proiecte cu cele precizate prin limitele de cheltuieli comunicate. încearcă să tempereze excesele. după soluţionarea divergenţelor. ca legi. pe care le depune la Guvern. prezentarea lor în plenul Parlamentului. hotărăşte Guvernul. se încheie prima etapă a procesului bugetar. Consiliilor locale. în profil teritorial. Etapele procesului de examinare şi aprobare a bugetului de stat sunt prezente în urmǎtoarea figurǎ: 9 .la nivel central.Începe. subcapitole. dezbaterea aceloraşi documente de către Parlament şi concomitent aprobarea pe fiecare articol şi alineat de lege prin corelare cu subdiviziunile clasificaţiei (părţi. Desigur că intervin conflicte de interese. instituţie centrală sau administraţie locală. Această etapă a procesului bugetar se derulează în două faze distincte: aprobarea bugetelor statului şi aprobarea bugetelor locale. prin alte momente distincte şi anume: analiza şi avizarea documentelor bugetare de către comisiile de specialitate ale acestuia. la rândul ei. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii trei ani. aceea privind elaborarea proiectelor de buget. iar Ministerul Finanţelor Publice. având grijă de echilibrul de ansamblu şi ţinând seama de priorităţile din programul de guvernare. respectiv. titluri. • până la 15 octombrie: Guvernul dezbate şi definitivează aceste proiecte. fiecare ordonator de credite încercând să obţină un nivel cât mai ridicat al cheltuielilor. Parlamentului (prin cele două camere). Aprobarea prin Parlament poate fi prezentată.

precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale. preşedintele şedinţei comune poate cere Parlamentului să se pronunţe prin vot asupra acestei propuneri. capitole. nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă 10 . precum şi poiectul legii bugetare anuale. sunt formulate şi amendamente. este depus la Parlament de cǎtre Guvern împreunǎ cu Raportul privind situaţia economicǎ şi financiarǎ a ţǎrii şi proiecţia acesteia pe viitor . atunci se trece la faza a doua a dezbaterilor din şedinţa comună consacrată analizei şi votării legilor bugetare. cele două comisii permanente au propus respingerea proiectului guvernamental. poziţia acestuia cu privire la problemele ridicate de către reprezentanţii diferitelor grupuri parlamentare. articole.unde are loc examinarea. Aceste documente sunt examinate de cǎtre comisiile permanente ale fiecǎrei Camere (Comisa de buget şi finante şi alte comisii interesate). Dacă legile bugetare anuale. precum şi alineate. depuse în termen legal. şi pe ordonatorii principali de credite. La nivelul acestor comisii. Mariana Vuţǎ-Buget şi ţrezorerie publicǎ Editura Universitarǎ 2008. după caz. cu sau fără modificarea acestuia.Totodatǎ examinarea este realizatǎ de cǎtre Compartimentul tehnic-legislativ al fiecǎrei Camere. pe părţi. În finalul acestei dezbateri generale.Dacǎ acestea mǎresc deficitul bugetar sunt necesare analize şi discuţii cu reprezentanţii Guvernului pentru gǎsirea de soluţii optime. în numele Guvernului. subcapitole. Dacă prin raportul lor comun. Ministrul Finanţelor prezintă. pentru anul bugetar. titluri.care îşi dau avizul. Proiectul bugetului de stat . Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu.Sursa: Tatiana Moşteanu. după încheierea dezbaterilor generale. Dacă însă raportul comun al comisiilor a fost favorabil proiectului de buget. la care este anexat bugetul fondului de asigurǎri de sǎnǎtate .

proiectul de buget. cheltuieli social – culturale. ce fac parte integrantă din legea aprobată. cheltuieli pentru acţiuni economice.Radu Stroe. pentru fonduri la dispoziţia Guvernului şi pentru cheltuieli aferente datoriei publice. aprobate în anul curent. Legile bugetare anuale adoptate de către Parlament trebuie să fie apoi promulgate de către Preşedinte şi publicate în Monitorul Oficial pentru a putea fi puse în aplicare. • structura veniturilor în raport cu natura şi provenienţa lor. dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor. paragrafe şi titluri. detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole. Ceea ce se publică în Monitorul Oficial este doar Legea bugetului de stat şi respectiv Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. legea bugetului de stat intrând în vigoare de la data publicǎrii. veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. care cuprind circa 20 de pagini de text şi anexele lor. după caz. precum şi regulile ce trebuie respectate de către cei care decid în privinţa efectuării acestor cheltuieli. • bugetele ordonatorilor principali de credite li anexele la acestea. cotele şi sumele defalcate pentru bugetele locale.univ. Instituţiile publice şi acţiunile noi.Ediţia a II-a 11 . articole şi alineate. odine publică şi siguranţă naţională. aşa cum au fost acestea aprobate de către Parlament. în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul anterior. cheltuielilor şi a deficitului bugetar. • structura economică a cheltuielilor grupate în cheltuieli curente. În articolele Legii bugetului de stat sunt înscrise: 7 • volumul total al veniturilor.000 de pagini. Dacă totuşi legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. • structura cheltuielilor în raport cu destinaţiile lor: servicii publice generale. Bugetul. Lect.univ. iar la cheltuieli pe capitole. în ansamblul lui. spre exemplu: • sinteza bugetului de stat. vor fi finanţate. cu detaliere pe părţi. paragrafe. • transferurile.dr. apărare. Guvernul îşi îndeplineşte sarcinile pe baza unor avansuri lunare în limita a 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent sau din sumele propuse în proiectul de buget. subcapitole. subcapitole. în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget. Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă. • sinteza cheltuielilor bugetare pe surse de finanţare. • sume defalcate pentru bugetele locale. este un document extrem de voluminos. titluri.Dan Armeanu. Toate acestea îşi găsesc detalierea în anexele la legea bugetului de stat.drd. 7 Prof. cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare. Finanţe . capitole. • categorii de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale. până la aprobarea legii bugetare. el cuprinzând adesea peste 15. cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică.

sectoarelor. judeţelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. bugetele fondurilor speciale. • dispoziţii referitoare la Fondul de garantare pemtru plata creanţelor salariale [constituit prin Legea 200/2006]. titluri. bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile se adoptă prin lege. oraşelor. bugetul de stat. după caz. după caz. Bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetul de stat. paragrafe. • sinteza veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj. • structura economică şi funcţională a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetele locale se aprobă de către consiliile locale ale comunelor. • dispoziţii referitoare la bugetul asigurărilor pentru şomaj. ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. bugetul creditelor externe.Acestor legi rectificative li se aplicǎ aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale. Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare elaborate cel târziu pânǎ la data de 30 noiembrie. • sume alocate din credite externe detaliate pe capitole. atunci bugetul respectivelor instituţii publice se aprobă de către ordonatorii de credite ierarhic superior al acestora. subcapitole. bugetul asigurărilor sociale de stat. • programul de investiţii publice pe grupe de investiţii şi surse. • reglementări specifice exerciţiului bugetar. cheltuielilor şi excedentul bugetar aferent acestui buget. paragrafe. articole şi alineate. după caz. bugetul asigurărilor sociale de stat. iar dacă sunt finanţate integral din bugetele de mai înainte. bugetul fondurilor externe nerambursabile se aprobă prin lege. Bugetul trezoreriei statului se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 12 . detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole. municipiilor. capitole. subcapitole. titlrui de cheltuieli. Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii se adoptă de către organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. Astfel. • sinteza fondurilor alocate pe surse de finanţare şi titluri de cheltuieli. Anexele Legii bugetului asigurărilor sociale de stat cuprind: • sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat. iar la cheltuieli pe părţi. • structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. • alte anexe. bugetele fondurilor speciale. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat cuprinde: • volumul total al veniturilor. articole şi alineate.• • veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. detaliate corespunzător. Bugetele instituţiilor publice autonome se aprobă de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale. alte anexe.

care o realizează prin organul său specializat. Aici preocuparea este aceea de a efectua cheltuieli în limitele. în cazul cheltuielilor. Depăşirea acestora (cu excepţia celor extrabugetare) nu reprezintă un act de indisciplină bugetară dacă nu au fost încălcate legile fiscale. Execuţia de casă a bugetului se realizează fie prin Banca Centrală şi băncile specializate. execuţia de casă a bugetului a fost asigurată. atribuţiile acestora. Înseamnă că veniturile înscrise în buget reprezintă sarcini minime.de termenele şi posibilitǎţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de eşalonarea în timp a cheltuielilor. fără săvârşirea de abuzuri fiscale. sumele înscrise în buget reprezintă limite maxime. Ordonatorii de credite au obligaţia de a folosi alocaţiile primite numai în limita şi pentru destinaţiile aprobate şi numai pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiei pe care o conduc. Urmează apoi deschiderea creditelor sau alimentarea conturilor ordonatorilor de credite. deschise la trezoreria statului. de dispoziţie sau de execuţie. adică la încasarea propriu – zisă a veniturilor şi la efectuarea plăţilor pe seama resurselor bugetare alocate.3 Execuţia bugetului Dupǎ ce legea bugetară este aprobată şi promulgată. Grija principală a acestora este de a asigura încasarea veniturilor cel puţin la nivelul aprobat şi efectuarea cheltuielilor în limitele şi pentru destinaţiile aprobate. veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat sunt repartizate pe trimestre. de către Banca Naţională în cooperare cu băncile specializate. printr-un sistem mixt. Efectuarea de cheltuieli peste plafonul aprobat sau pentru alte scopuri decât cele pentru care s-a obţinut aprobarea. condiţiile şi pentru destinaţiile legale. se trece la cea de-a treia etapă a procesului bugetar şi anume la execuţia bugetului. Alocarea resurselor se face în limita creditelor aprobate pe destinaţiile legale. Fazele şi metodele folosite în execuţia bugetară sunt diferite pentru venituri şi cheltuieli. în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior. reprezintă o încălcare a disciplinei financiare. condiţie indispensabilă pentru ca alocaţiile să poată fi folosite. Responsabilitatea execuţiei bugetare revine Guvernului. În schimb. Aceasta înseamnă încasarea veniturilor bugetare şi efectuarea plǎţii cheltuielilor aprobate prin acest buget. şi anume Ministerul Finanţelor Publice. În România. până în anul 1992. trebuie efectuate câteva operaţii prealabile. Acest proces. risipa şi abuzurile.3. Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor este aprobatǎ de cǎtre Ministerul Economiei şi Finaţelor şi ordonatorii de credite bugetare. Există de altfel o delimitare riguroasă între execuţia părţii de venituri şi execuţia părţii de 8 Prin Hotărârea Guvernului nr 78/1992 13 . evitându-se deturnările de fonduri. Mai întâi. Atenţia este deci îndreptată spre identificarea tuturor surselor de venituri şi încasarea integrală a sumelor cuvenite statului. Pentru a se putea trece la execuţia de casă a bugetului. iar cei vinovaţi sunt sancţionaţi. deosebit de amplu şi de complex implicǎ mii de participanţi. fiind riguros delimitate potrivit principiului separării funcţiilor. fie printr-o instituţie specializată a Ministerului Finanţelor Publice (Trezoreria statului) sau. iar din 1992 s-a înfiinţat Trezoreria finanţelor publice8 care a preluat execuţia de casă a bugetului. în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor. de cele mai multe ori.

două feluri de proceduri: procedurile fiscale şi procedurile nefiscale. faza administrativă comportă trei operaţii tehnice şi anume: aşezarea. procedurile fiscale sunt diferite pentru impozitele directe şi pentru cele indirecte. Angajarea reprezintǎ decizia care genereazǎ obligaţia unei instituţii bugetare de a plǎti o anumitǎ sumǎ de bani cǎtre furnizorii diferitelor bunuri şi servicii publice. în virtutea principiului separării funcţiilor. procedurile presupun. Există astfel. sau angajarea poate rezulta din legile adoptate de către Parlament cu privire la introducerea unei noi grile de salarizare pentru bugetari. şi evaluarea acesteia.Angajarea trebuie să aibă temei legal. este realizată de organele de execuţie. lichidarea şi emiterea titlului de percepere. Aceasta nu înseamnă însă că statele de plată nu trebuie să poarte viza de control financiar preventiv. Unele obligaţii se nasc prin adoptarea unei decizii de numire în funcţie. prin care. printr-o hotărâre judecătorească cu titlu executoriu prin care instituţia este obligată să efectueze unele plăţi. Aşezarea implică identificarea materiei impozabile. Ordonanţarea plăţii se realizează prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziţii de plată adresată casierului. Plata propriu-zisǎ este obligaţia de achitare a sumei datorate beneficiarului. de asemenea. care duce la majorarea salariilor. iar cea de-a patra. emiterea unei comenzi sau acceptarea unei oferte. lichidarea şi ordonanţarea sunt de competenţa ordonatorilor de credite. în urma lichidării. plăţile se pot efectua fără o ordonanţare prealabilă. atunci când faptul generator de impozite s-a produs. în cazul angajării unui funcţionar public. potrivit naturii veniturilor. Lichidarea cheltuielii reprezintǎ faza în care instituţia publicǎ constatǎ şi recepţioneazǎ furnizarea bunurilor şi/sau serviciilor contractate . cu privire la indexarea salariilor sau acordarea unor compensaţii. precum plata salariilor funcţionarilor publici sau plăţile în contul serviciului datoriei publice. se dispune plata sumei cuvenite beneficiarului. În execuţia părţii de venituri se respectă. Aşezarea reprezintă o operaţie de maximă importanţă 14 . iar operaţiile care se realizează diferă în raport cu felul veniturilor cuvenite statului. în funcţie de cantitatea şi calitatea livrǎrilor . Angajarea şi efectuarea de cheltuieli se aprobă şi se efectuează numai dacă pe documentul respectiv există viza de control financiar preventiv. Pentru cheltuielile consolidate sau cu caracter sistematic. În cazul impozitelor directe. Ea se realizează în cazul achiziţionării bunurilor sau serviciilor prin încheierea unui contract. adică angajarea. La rândul lor. Primele trei faze. principiul separării funcţiilor. plata propriu – zisă.fazǎ în care are loc. două faze şi anume: faza deciziilor administrative şi faza deciziilor contabile. Executată de către aparatul fiscal specializat din subordinea Ministerului Finanaţelor Publice. Execuţia părţii de cheltuieli ridică probleme mai complexe şi de aceea sunt riguros delimitate fazele ce trebuie parcurse şi competenţele organelor de dispoziţie (ordonatorii de credite) şi a celor de execuţie (casierii sau contabilii plătitori). stabilirea sumei datorate furnizorilor.cheltuieli în virtutea interdicţiei de a se efectua plăţi direct din venituri şi în conformitate cu regula non – contractării veniturilor şi cheltuielilor.

a respectat încadrarea în veniturile.la finele anului bugetar. în cazul taxelor vamale. Există şi proceduri nefiscale practicate în unele ţări prin emiterea unui ordin de vărsare sau de încasare prin care datornicul este invitat pe cale amiabilă să-şi achite datoria.pag 552 15 . constând în perceperea propriu – zisă a acestora de către agenţi încasatori sau contabili încasatori ce aparţin Trezoreriei statului sau unităţilor ce efectuează cu mandat operaţiile de încasare a impozitelor.4 Încheierea execuţiei bugetare Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a urmări şi supraveghea în permanenţă mersul execuţiei bugetului şi de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu privire la starea de echilibru a bugetului. Execuţia contabilǎ încheie procedura în cazul impozitelor directe. aşezarea. sau procedura de încasare forţată. sau excedentar).cheltuielile şi soldul bugetar aprobat de Parlament (echilibru. 9 Cotele sau sumele fixe stabilite prin lege pentru unitatea de impunere şi eventualele facilităţi fiscale de care poate beneficia. lichidarea şi perceperea se realizează deodată. caz în care se emite un titlu executoriu (pentru acele creanţe ale statului care nu au un mod special de încasare). deficit. Aici un rol considerabil îl are plătitorul care întocmeşte declaraţia vamală. potrivit legii. dar neefectuate până la sfârşitul anului se transmit în bugetul următor şi se vor reflecta în contul anual al exerciţiului următor. organul administrativ verificând exactitatea datelor. astfel că în contul general anual de execuţie se vor reflecta veniturile efectiv încasate şi cheltuielile efectuate până la sfârşitul anului. a contului de execuţie bugetarǎ.pentru evitarea evaziunii fiscale pe calea clandestinismului sau a subevaluării materiei impozabile. El foloseşte în acest sens dările de seamă contabile trimestriale ale ordonatorilor de credite şi urmăreşte conturile privind execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului. În acest caz. Lichidarea constă în stabilirea mărimii impozitului datorat de către fiecare contribuabil în funcţie de baza de calcul a impozitului (materia impozabilă evaluată) şi regimul fiscal de impozitare9 . veniturile cuvenite bugetului şi neîncasate şi cheltuielile angajate. Suma datorată de către fiecare contribuabil reprezintă debitul său fiscal. prin instituţiile publice din structura şi subordinea sa . De exemplu. Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueazǎ prin întocmirea.Editia a V-a . Emiterea titlului de percepere a impozitului constă în înscrierea debitului fiscal ce urmează a fi încasat de la fiecare contribuabil într-un act sau dispoziţie prin care se autorizează perceperea propriu – zisă a impozitelor. cu ocazia vămuirii mărfii şi a achitării taxelor vamale stabilite.Acesta reflectǎ finalitatea operaţiunilor de executare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi conduce la determinarea modului cum executivul . în caz contrar fiind sesizată instanţa.Finaţe Publice. 10 Momentul întocmirii contului de execuţie bugetarǎ depinde de metoda folosită în realizarea exerciţiului bugetar. 3. Dacă se foloseşte metoda de gestiune. contribuabilul 10 Iulian Vǎcǎrel . Procedura de execuţie a impozitelor indirecte se caracterizează prin faptul că nu se aplică întocmai separarea funcţiilor. atunci conturile bugetului se închid în ultima zi a anului bugetar.

cât şi anului bugetar precedent. Ministerul Finanţelor Publice este obligat să întocmească şi să anexeze la contul general de execuţie a bugetului de stat şi contul general al datoriei publice.pe lângǎ forul legislativ. Curtea de Conturi prezintǎ Parlamentului raportul privind controlul contului de execuţie bugetarǎ în vederea dezbaterii şi aprobǎrii acestui cont.dupǎ care execuţia bugetului se considerǎ închisǎ. • la cheltuieli: credite bugetare iniţiale.pentru o perioadǎ de câteva luni . Organizarea şi funcţionarea controlului financiar.concretizatǎ în conturi de venituri şi respectiv de cheltuieli corespunzǎtoare atât anului curent . Parlamentul transmite documentul instituţiei supreme de control financiar extern care. Prin compararea încasărilor realizate cu plăţile efectuate se poate aprecia starea de echilibru a bugetului încheiat. În final. Conturile anuale de execuţie cuprind: • la venituri: prevederi bugetare iniţiale. prin formele concrete de 16 .care acţioneazǎ în mod autonom. Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune a conducătorului (ordonatorului de credite) fiecărei instituţii publice. La încheierea verificărilor efectuate prin structurile sale funcţionale. Conturile generale întocmite de către Ministerul Finanţelor Publice se prezintă Guvernului spre analiză şi însuşire iar acesta îl înaintează până la data de 1 iulie a anului următor Parlamentului spre discuţie si aprobare . prevederi bugetare definitive şi încasări realizate. iar cea nefavorabilă ca deficit al bugetului. asupra execuţiei bugetare.Prin urmare. el reflectând veniturile şi cheltuielile anului expirat.Dacă se aplică metoda de exerciţiu. vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în acest document. inclusiv în România. Dacă se constată operaţiuni ilegale. în special. eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare. pronunţânduse şi asupra calităţii gestiunii banilor publici la nivelul fiecărei instituţii şi pe ansamblul bugetului. Important este că. diferenţa favorabilă apărând ca excedent definitiv. poartă denumirea de Curte de Conturi. Curtea de Conturi efectuează la fiecare instituţie publică controlul ulterior. Aceasta este o instituţie publicǎ exterioarǎ Guvernului. 3. credite bugetare definitive şi plăţi efectuate. în cursul unui an bugetar se va ţine o evidenţǎ paralelǎ. acestea se recuperează prin organele de jurisdicţie ale Curţii de Conturi.conform legii proprii de organizare şi funcţionare. dacă nu se constată ilegalităţi şi prejudicii aduse fondurilor publice. generatoare de pagube materiale. în cele mai multe ţări. chiar dacă unele dintre ele s-au realizat după încheierea exerciţiului bugetar. atunci contul general anual se va întocmi după expirarea perioadei de prelungire a execuţiei pentru bugetul anului încheiat.5 Controlul execuţiei bugetare După primirea contului privind execuţia bugetară. prezintă particularităţi de la o ţară la alta. Ea verifică eficienţa. în general. În privinţa contului de execuţie bugetară. Acesta cuprinde conturile datoriei publice interne şi datoriei publice externe directe a statului şi situaţiile garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de către alte persoane juridice.

al Ministerului Finanţelor şi al celorlalte organisme menţionate) este un control tehnic. deşi activitatea cea mai intensă se realizează de-a lungul execuţiei bugetare. Acest control (al Curţii de Conturi. CAPITOLUL 4 11 Tatiana Moşteanu. aprobarea execuţiei bugetare efectuând-o o altă putere în stat. se pot introduce prevederi referitoare la continuarea verificării de către Curtea de Conturi a anumitor aspecte ale execuţiei bugetare şi raportarea către Parlament a constatărilor rezultate şi a măsurilor legale aplicate.Editia a V-a . Iulian Vǎcǎrel . Apoi are loc exprimarea punctelor de vedere ale formaţiunilor politice reprezentate în forul legislativ.În afara acestuia. Parlamentul declanşează procedura de dezbatere şi aprobare a acestuia. finanţe şi bănci ale forului legislativ. În conţinutul său.pag 553 12 17 .Editia a V-a . în realitate el este prezent.al Guvernului.6 Adoptarea execuţiei bugetare12 Pe baza raportului privind contul de execuţie bugetară. pe lângă articolele privind aprobarea contului respectiv. se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuţie bugetară.Finaţe Publice. Totodată.contul de execuţie bugetarǎ . Iulian Vǎcǎrel .Parlamentul executǎ un control politic asupra oricǎrei etape a procesului bugetar prin faptul cǎ dezbate şi aprobǎ bugetul şi legea bugetului . Mai întâi are loc analiza raportului în comisiile permanente reunite de buget. iar apoi se dezbate în plenul Parlamentului proiectul de Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară. aşa cum subliniam încă de la început. se pot avansa propuneri privind modificarea unor legi în vederea creşterii eficienţei utilizării banilor publici. să se evite manifestarea conflictului de interese şi să se realizeze controlul reciproc al puterilor în stat. În continuare. Cu această ocazie se prezintă de către executiv sinteza evoluţiilor economico – financiare din anul la care se referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acesteia. respectiv forul legiuitor (Parlamentul). elaborat de instituţia specializată de control al finanţelor publice.organizare şi funcţionare a controlului financiar. în sensul că organul care gestionează bugetul (Guvernul) să fie controlat şi de o entitate publică exterioară acestuia.11 Deşi am prezentat controlul ca o etapă distinctă a procesului bugetar. 3.documentele şi legea execuţiei bugetului. adicǎ de naturǎ financiarǎ.pag 553 Tatiana Moşteanu. Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară marchează încheierea etapelor componente ale procesului bugetar. prilej cu care se fac aprecieri privind calitatea gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat.Finaţe Publice. în toate fazele procesului bugetar.

8 miliarde lei.93 37. şi cheltuieli de 189. precum cel al asigurǎrilor sociale de stat şi cel de asigurǎri de sǎnǎtate au trecut pe minus pânǎ la sfârsitul anului . dar e de remarcat cǎ şi alte bugete mari. adicǎ 32.67 32.7 -7.7 miliarde lei.1 51. în timp ce cheltuielile au reprezentat 80. Titlurile de despǎgubire emise de Autoritatea Nationalǎ pentru Restituirea Proprietǎţilor (ANRP) au atras un deficit de 3.59 miliarde lei.35 miliarde euro) .26 -5.20% Dupǎ cum se observǎ din tablul de mai sus una dintre cauzele a deficitului a fost supra estimarea veniturilor publice.36.03% Diferente 191.ce cuprinde banii din privatizǎri (230.11.68 164. Deficitul Bugetului de stat.3 milioane lei.4 miliarde lei (44. de 26.24% -26.16 miliarde lei). statul a înregistrat venituri totale la bugetul consolidat de 164. Veniturile la Bugetul de stat au fost de 61 de miliarde lei. din partea fondului special pentru asigurǎrile sociale de sǎnǎtate . Acest derapaj este inacceptabil în condiţiile unei creşteri economice de 7.pro-ciclicǎ şi a condus la acumulararea unor dezechilibre macroeconomice semnificative manifestate printr-un deficit de cont curent şi o ratǎ a inflaţiei ridicate.66 miliarde euro). De asemenea o contribuţie semnificativǎ la adâncirea deficitului bugetar a avut-o bugetul general centralizat al unitǎţilor administrativ teritoriale deficitul generat de acesta fiind de 3.7 miliarde lei.03% din PIB.5 milioane lei. cele mai mari excedente fiind înregistrate de bugetul general centralizat al bugetelor locale (1.1 milioane lei şi a împrumuturilor interne . politica bugetarǎ a fost expansionistǎ.24 miliarde lei decât veniturile în anul 2008.484. În 2008.EXECUŢIA BUGETARĂ ÎN ANUL 2008 În anul 2008.88 milioane de lei. La finalul anului 2008 situaţia finanţelor publice s-a deteriorat considerabil.9% din PIB.5 milioane lei). potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. iar rambursarile de credite externe acordate ministerelor au adâncit deficitul bugetului consolidat cu 2.4 44. Cauzele deficitului excesiv UM PIB Curs mediu Venituri totale Venituri totale Venituri totale mld lei lei/eur mld lei mld EUR % PIB Programat 2008 Realizat 2008 513. care a înregistrat cheltuieli mai mari cu 1. O altǎ contribuţie importantǎ la adâncirea deficitului bugetului consolidat a venit şi din partea bugetului Companiei Naţionale de Autostrǎzi şi Drumuri Naţionale (CNADN). Deficitul provine în cea mai mare parte din bugetul de stat. deficitul bugetar ajungând la 5.27. De asemenea şi bugetul de asigurǎri pentru somaj (608. Dezechilibrul bugetului de stat a fost compensat parţial de celelalte bugete. 18 . a bugetului asigurǎrilor sociale de stat . de 19.16 miliarde lei.6 milioane lei) au înregistrat excedende şi au acoperit parţial dezechilibrul bugetului de stat.121 miliarde lei (51.9%.2 3. a reprezentat peste 80% din deficitul bugetului general consolidat.24 miliarde lei) şi de fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (1.2 % din PIB nivel de peste douǎ ori mai mare decât ţinta bugetarǎ stabilitǎ. bugetul Fondul Proprietatea (418 milioane lei) şi bugetul trezoreriei statului.

care nu au fost canalizate către activităţi productive.12. de euro. Multiplele rectificări bugetare au accentuat caracterul inflaţionist al politicii bugetare prin majorarea veniturilor şi cheltuielilor programate într-un mod nesustenabil.3% PIB şi un grad de realizare a bugetului de 69%. 19 .58 miliarde de lei.8 miliarde euro).1 miliarde euro. contribuţiile sociale colectate au fost în sumǎ de 43.8 miliarde lei comparativ cu 10.6% din PIB .93 miliarde euro) .echivalentul a 2.în anul 2008 au fost realizate cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile. reprezentând 4.2% din PIB şi un grad de realizare a încasărilor de 87 %.2 miliarde lei.respectiv 37.12.26 miliarde euro. O altǎ importantǎ cauzǎ care a determinat deficitul bugetar a fost dinamica excesivǎ a cheltuielilor faţǎ de venituri Aşadar .4% PIB). la finele anului estimându-se venituri de numai 16. În plus. ajungând la valoarea de 9 miliarde de lei (6.10 miliarde de lei.2% programate prin buget. Cheltuielile de personal au crescut cu 29% faţă de anul 2007 şi au ajuns la 11.9% din PIB.46 miliarde de lei.1 miliarde de euro cumulate pe anii 2007 şi 2008 (s-au tras practic 6% din volumul alocat). reprezentând venituri mai mici cu 1. accize . Veniturile din TVA au fost prevăzute la un nivel de 47 miliarde lei (12.5% PIB).Fǎrǎ aceste instituţii .8 miliarde euro (8. Potrivit execuţiei bugetului general consolidat. rezultând o diferenţă faţă de program de 1. Fondurile europene atrase au fost de 2.Tragerile de fonduri din fondurile structurale şi de coeziune au fost în valoare de 178 mil.3 miliarde euro.2% din PIB faţǎ de nivelul programat. iar încasările au fost de numai 40.03% din PIB13( 164.8 miliarde de lei.1 miliarde euro). În concluzie veniturile realizate în anul 2008 au fost mai mici cu 5.6 miliarde lei veniturile prevǎzute în buget .10 miliarde lei (51. echivalentul a 7.24% din PIB. taxa pe valoarea adaugatǎ – 40.5% din PIB faţă de 5. Cheltuielile de capital realizate în 2008 au fost de 6.Veniturile totale realizate în anul 2008 au reprezentat 32. Execuţia bugetară asimetrică 13 Include instituţiile autofinanţate. Cheltuielile curente au înregistrat în anul 2008 o creştere de 30% faţă de anul 2007.5 miliarde lei. impozitul pe profit .16. având cea mai mare dinamică de creştere a ultimilor ani.o diferenţǎ de 1. cea mai mare parte a cheltuielor de investiţii au fost realizate din surse interne (bugetul de stat şi bugetele locale). impozitele pe venit şi salarii .4 miliarde lei sau 44. Veniturile nefiscale prevăzute prin buget au fost de 23.90 miliarde de lei.67 miliarde euro) în comparaţie cu veniturile programate prin buget în sumǎ de 191. în condiţiile în care alocările UE au fost de 3.8 miliarde lei (11. potrivit datelor MFP. Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunuri şi servicii care au avansat cu 32% comparativ cu anul 2007.veniturile realizate în anul 2008 sunt de 30.

043 24.2% -16. II mil lei 41. I mil lei 41.824 22.70% Trim.mfinanţe.549 23.252 25.706 30.281 41.00% Sursa:www.4% -2.466 100% 189.6%.297 9.4% 02.122 100% -24.164 -240 1. în timp ce încasările bugetare au scăzut cu 2.III mil lei 41.5% -5.454 25. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 20 .1% -0.Venituri % din total Dinamica fata de trimestrul anterior Cheltuieli %din total Dinamica fata de trimestrul anterior Deficit % din total 2008 mil lei 164.53 67.589 22.5% 43. Deficitul bugetar înregistrat doar în ultimul trimestrul al anului a atins nivelul de 16 miliarde de lei.117 Trim.ro Aşa cum reiese din graficele de mai sus cheltuielile bugetului general consolidat în trimestrul IV al anului 2008 a crescut considerabil cu 30% faţǎ de trimestrul anterior.656 100% Medie trim mil lei 41.1% -6.6% 56.584 25.3% Trim.30% Trim.0% 30.3% 47.0% -7. faţă de un nivel 2 miliarde înregistrat în trimestrul anterior.IV mil lei 40.9% 12.2% -0.discuţii.176 24.00% 47.

potrivit prognozelor CE. 21 . deopotrivă.5% în 2007. Depǎşirea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar admis conform Pactului de stabilitate şi creştere pune România în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. pentru a stopa adâncirea deficitului de cont curent şi presiunile inflaţioniste. Incertitudinea deciziilor privind bugetul de stat a determinat o serie de rectificări bugetare pentru un singur an financiar ceeaa ce a condus la dezechilibre macroeconomice.2% din PIB în 2008. Statul trebuie sǎ acopere necesitǎţile publice de bunuri şi servicii. cât şi social. sub aspectul conţinutului. acesta generează. reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de instituţiile abilitate ale statului în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală. a celor de protecţie socialǎ. şi ar putea ajunge la 7. trebuie sǎ satisfacǎ tocmai aceste necesitǎţi. Din unghiul de analiză al domeniilor influenţate de conţinutul procesului bugetar. Derularea procesului bugetar presupune existenţa unor resurse financiare. Cheltuielile publice ridicate ar trebui sǎ însemne o satisfacere sporitǎ a nevoilor sociale.5% din PIB în acest an. sǎnǎtate şi învǎţǎmânt. precum şi alocarea lor în scopul furnizării către populaţie a bunurilor şi serviciilor publice. de la 2. aprobarea şi executarea unui anumit tip de buget se repercutează direct asupra cererii şi. Lipsa de predictibilitate a politicii fiscal bugetare şi derapajul bugetar major de la sfârşitul anului 2008 vor conduce la erodarea încrederii investitorilor strǎini în perspectivele economiei româneşti. efecte atât în profil economic. respectiv.Realizarea acestor cheltuieli trebuie sǎ fie strict legatǎ de resursele financiare mobilizate la buget prin intermediul impozitelor şi contribuţiilor. Instrumentul în care îşi găsesc reflectarea toate resursele financiare publice şi cheltuielile publice îl constituie bugetul general consolidat. ofertei agregate din economie. De asemenea România ar trebui sǎ evite o politica fiscalǎ pro-ciclicǎ. Este ştiut însǎ cǎ nivelul de satisfacere a nevoilor sociale depinde de nivelul şi volumul fondurilor publice repartizate. dar şi sǎ aibǎ în vedere corelarea majorǎrilor salariale cu creşterea productivitǎţii.deoarece elaborarea. România trebuie sǎ îmbunǎtǎţeascǎ planificarea şi execuţia bugetarǎ şi sǎ aibǎ mai multǎ grijǎ la cheltuielile publice dat fiind cǎ deficitul bugetului general consolidat s-a adâncit la 5. dimensionarea cheltuielilor şi apoi repartizarea lor pe destinaţii şi beneficiari.Procesul bugetar. precum şi asupra gradului de satisfacere cu bunuri şi servicii publice a nevoilor societăţii.

univ. Ediţia a V-a.dr.discuţii.ro www. Editura Universitarǎ 2008 Finanţe . Lect. Bugetul de stat.Dan Armeanu.mfinante. Attila Gyotgy. Iulian Vǎcǎrel.financiarul. Emilia Câmpeanu. Tatiana Moşteanu. Ediţia a II-a Finaţe Publice – Maria Bodnar. Mariana Vuţǎ . Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ Legea Finanţelor Publice nr.com 22 . anul 2007 www.ro/Economie www.BIBLIOGRAFIE • • • • • • • • • Buget şi trezorerie publicǎ .univ. Instrument de reglare macroeconomicǎ . 500 din 11 iulie 2002 Tezǎ de doctorat Maria Marin.Prof. Tatiana Moşteanu.Radu Stroe.drd.newz.Delia Cataramǎ.ro www.curierulnational.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful