I .

Prezentare generala
1. Cadrul general Tara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vânt si a porţelanurilor de Delft, a lacurilor învolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat omenirii opere de prima mana, Olanda atrage ca un magnet turiştii iubitori de natura si de arta. Olanda este situata în nord-vestul Europei (Latitudine/longitudine: 52030’N, 5045’E) în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii. Ţările de Jos (Nederland în neerlandeză) sunt o monarhie constituţională, făcând parte din Regatul Ţărilor de Jos (format in 1815) şi din Benelux. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial. După 1980, Olanda este reprezentă de regina Beatrix, succesoarea reginei Iuliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină. Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal). Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele încetăţenit de Olanda, nume care nu este însă corect, întrucât desemnează doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca unu din cele mai « simpatice » si respectate tari europene, simpatie si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor săi. Tara Batavilor reprezintă un tip mai aparte de civilizaţie in peisajul european. Calatorii romani, sosiţi de la Marea Neagra si Carpaţi, dintr-o zona dăruita de Dumnezeu cu avuţii naturale, vor găsi in Olanda un loc in

. William de Orange. 15 – 64 ani: 67. Este statul european cu cea mai densa populaţie (in marile oraşe ajunge la 850locuitori/ kmp. cum aproape jumătate din suprafaţa tarii lor se afla sub nivelul marii.5% Rata natalităţii: 11.34 migrări/1. civilizaţi.Africana. în timp. de-a lungul culorii portocaliu. Ţările de Jos au două capitale: Amsterdam şi Haga (Den Haag în neerlandeză.000 locuitori.olandezii si-au făcut cu adevărat o tara ca o gradina. Ei au reuşit sa-i smulgă naturii pământ si. „uscatul” măsoară 24.9%. Suprafaţa tarii totalizează aproape 41. dintre care: 0 – 14 ani: 18. Rata de creştere a populaţiei: 0.9%. Acum are 15. democratici. la jumătatea secolului al XVII lea. construind diguri i-au protejat viata si avuţiile. roşu.000 locuitori.000 locuitori.69 decese/1. 65 ani şi peste: 13.care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. iar procentul de urbanizare se cifrează la 88%. Rata mortalităţii: 8. Singurele dialecte ale limbii olandeze exista numai in afara tarii: dialectul flamand. Limba oficiala este olandeza (neerlandeza).000km (inclusiv apele interne). La Haga se află sediul guvernului.85 naşteri/1.2%. limba oficiala in Republica Sud . Rata netă a migrării: 2. Mai târziu. si varianta vorbita tot ca limba oficiala. Albastrul şi albul. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. afrikaans. nume oficial 's-Gravenhage). au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez. reşedinţa regală.041kmp din care circa 2500kmpreprezinta suprafaţa polderelor. precum şi cea mai mare parte a ambasadelor. Toleranţi. Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. 8 milioane locuitori. harnici. media naţionale este de 378locuitori/ kmp. in Surinam (fosta Guyana Olandeza). Populaţia număra 16 150 511 (estimare din Iulie 2003)locuitori. in Belgia.de origine germanica. iar una din preocupările lor de seama este prezervarea purităţii mediului natural. de aproape 4 ori mai mare decât cea din România). portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială – deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să devină.

O foarte mare parte din pământ este sub nivelul mării. Spinoza. un alt important fluviu. Rolul primordial revine Marii Nordului . oamenii de stiinta Huygens. alcătuiesc o mare delta. Peste veacuri. numite Waal si Leck. Dar cel care întruchipează geniul artistic olandez este fără îndoiala. Relieful este in mare majoritate de şes. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri. fiind protejat de 1. comunicaţii. alături de care evoluase pana atunci. etc.000 născuţi vii (estimări din iulie 2003) Pe pământul Olandei au trăit marii gânditori Erasmus. dar pericolul permanent de inundaţii si lupta pentru dobândirea de noi teritorii a dus la construirea pe ţărmurile ei a unor imense diguri si poldere.37 decese/1. agricultura si agrement. cu încercări de recuperare. Întregul teritoriu naţional este brăzdat si de o mulţime de canale (însumând 4500 km. . Johannes Diderik Van der Waals. In Olanda. Schelde. Grotius. Arata plastica olandeza.Rata mortalităţii infantile: 4. Rijnul se bifurca in doua braţe principale. Rijn si Maas. Delta comuna cu Maas are si ea mai multe braţe. unde găsim un colt al Munţilor Ardei. vecina de la Apus. îmbelşugata a olandezilor (Pieter Claesz. Villem Kalf etc). Hyeronimus Bosch (spre 1450-1516) a lăsat o opera stranie. Petrus van Musschenbroek. prin multiplele lor guri de vărsare. începând din sec 17. numit Ij se varsă in noul lac de apa dulce Ijseelmeer. tratând subiecte fantastice sau simbolice. dar si marilor cursuri de apa. Rembrandt van Rijn (1606-1669). în medie cu aproape 37’ deasupra nivelului mării. folosite pentru comerţ. Natura statica evoca viata liniştita. din care cel nordic. Johannes Vermeer van Delft. se varsă in Marea Nordului. In parte de sud a tarii. Singurele înălţimi pot fi văzute intr-o porţiune restrânsa din sud-est. din totalul de 6000 km al apelor navigabile). Geografia Olandei este dominata de relaţia ape-pământuri. de fapt un podiş calcaros (Limburg). spre vărsare. etc).500 mile de diguri. arta lui Vincent van Gogh (1853-1890) va confirma perenitatea forţei creatoare a artiştilor olandezi. Pictura a preferat subiecte luate din viata cotidiana si portretul de grup si individual (Frans Hals. cu înălţimi de pana in 320m. Clima este temperat marina cu veri răcoroase si ierni temperate. a evoluat disociat de arta flamanda. care împreuna.

Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii: Provincia Frizia Groningen Drenthe Overijssel Flevoland Gelderland Utrecht Olanda de Nord Olanda de Sud Zeelanda Brabantul de Nord Limburg Capitala Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem Haga Middelburg 's-Hertogenbosch Maastricht Olanda dispune de 1750 km de autostrăzi rapide. chimic. Situaţia economica – ritm de dezvoltare Economia tarii este foarte prospera. carne si altele. Olanda este (alături de Regatul Unit) unul din cele doua state UE.5%. Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar. urmata îndeaproape de Luxemburg. . cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Datorita imenselor sale zăcăminte si producţiei de gaze naturale. Rotterdam este unul din cele mai importante porturi ale lumii si in el se stabilesc preturile mondiale la produsele petroliere. independente energetic. Cu o rata a şomajului de 2. Olanda avea cea mai ridicata oferta de locuri de munca din Uniunea Europeana. cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de biciclete si 1.3 % (in 2004). fără taxe si multe alte şosele pentru circulaţie rapida.5 milioane de motorete ale locuitorilor. 2. care înregistra in acelaşi an 2.

. Implicaţii ale fenomenelor interioare si exterioare Datorita salariului minim pe economie de 1273 EURO din Olanda. Concediul tradiţional anual începe sa-si piardă uşor din importanta.3%. incendii: 9% . le permite olandezilor sa îşi petreacă vacantele in afara tarii. in special a acelora din categoria mici si mijlocii. Mai exista si o serie de factori externi care ii fac pe turiştii olandezi sa aibă temeri cum ar fi: canicula: 15% . Tendinţa se va accentua in următorii ani.Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Cauza: recesiunea economica . 3. a crizei economice si a tarifelor din ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta. destinaţiile îndepărtate.2000-2002) precauţi in ceea ce priveşte cheltuielile pentru vacante. Astfel îşi pierd treptat din importanta destinaţiile pentru turismul de masa. la tarife destul de scăzute. ceea ce va conduce la falimentul multor agenţii de turism. Creşterea economica este de 0. atacuri teroriste: 22%. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999. Anul acesta s-a manifestat o creştere a cerinţei pentru vacante de scurta durata sau pentru vacante in interiorul tarii de reşedinţa. sau chiar si a continentului. dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.Olandezii au fost si in acest an (comparativ cu perioada de glorie 1999.3% ( estimare din 2003) Salariul minim pe economie: 1273 EURO/ luna. 35% din vacantele organizate sunt vândute sub preţul înscris in catalog. In momentul de fata cca. destinaţiile islamite. S-a simţit totuşi si in acest an (mai puţin decât in ultimii 2-3 ani precedenţi) influenta recesiunii economice din Olanda asupra pieţei turistice de outgoing . Se previzionează faptul ca in următorii 5 ani cca. Consumatorul olandez de produs turistic are posibilitatea alegerii unei game largi de pachete de servicii turistice de acelaşi fel. făcând loc unor noi destinaţii precum Europa de Est. preferând uneori ca banii destinaţi vacantelor sa-i folosească in alte scopuri sau in scopul de economii. dar si a ratei şomajului de 2. 20% din numărul agenţiilor de turism Din Olanda vor dispărea din cauza concurentei acerbe . războiul din Irak: 10%. putem trage concluzia ca venitul/ cap de locuitor. Olandezii înregistrează o schimbare a preferinţelor pentru destinaţiile de vacanta. accidente rutiere: 11%.

cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului trecut.Marea Britanie . olandezii se încadrează in rândul popoarelor care călătoresc cel mai mult. La agenţiile de turism membre ANVR(similar ANAT in România) s-au înregistrat intre 11 iulie si 8 august a. in timp ce Turcia a fost vizitata de 54. Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la începutul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numărul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de reşedinţa se va micşora.c. Numărul deplasărilor pentru vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent. participarea olandezilor la vacante fiind de cca. in perioada 11 iulie-8 august numai 44. statisticile recente ale ANVR/NIPO au făcut cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.ceea ce reprezintă cu 17% mai mult decât in perioada similara anului trecut. . De asemenea.500 înscrieri pentru vacante cu avionul spre destinaţii situate in Europa. Contrar aşteptărilor.preferinţele îndreptându-se spre destinaţii ca Franţa . numărul înscrierilor pentru vacante a fost cu 1 % mai mare decât in perioada similara a anului trecut. Destinaţiile cele mai mult solicitate in aceasta vara au fost cele din categoria "îndepărtate" (acestea au înregistrat o creştere cu 28%) precum si Turcia (creştere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut). va fi vorba de o scădere cu 500. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-. Destinaţia Spania a fost mai puţin solicitata anul acesta. 80% din totalul populaţiei (cca. un număr de 188.000 olandezi au calatori pentru vacante in Spania (creştere cu numai 3% fata de perioada similara 2003) . Spre exemplificare.II. Principalele destinaţii In cadrul Uniunii Europene. 16 milioane locuitori). Numărul deplasărilor cu trenul a înregistrat de asemenea o creştere spectaculoasa.c.000 olandezi( cu 26% mai mult decât in anul 2003). Turismul emitent 1.000 a numărului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de reşedinţa. olandezii au rezervat si un număr mare de vacante intercontinentale. Scandinavia si Cehia. acestea înregistrând o creştere cu 60% fata de anul 2003.

Numărul vacantelor spre destinaţii îndepărtate a crescut uimitor in anul 2004.Foarte mult solicitate in anul 2004 au fost :Scandinavia(+37%).Maroc(+69%) .in detrimentul destinaţiilor preferate in anul 2003 si anume Grecia(-7%). 2. destinaţiile preferate fiind Africa(+17%). Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca. fost dar si OLANDA(+2%).5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agenţiile ANVR pana la data de 8 august a.Portugalia(-12%) si Spania (-15%). Mai mult de 4.Destinaţia de vacante preferata pentru călătoriile cu autoturismul propriu a fost Franţa.c. Forme ale turismului solicitate • Turism cultural • Turism rural • Speoturism • Agrement nautic • Sporturi de iarna • Croaziere • Alpinism • Odihna si recreare Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi: Vacante individuale organizate: 38% .Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%). Totuşi.Tunisia(+68%). Toate acestea demonstrează faptul ca piaţa turistica olandeza se afla intr-o mişcare ascendenta.Europa calde cererea de Est(+15%) a . urmaţi de cei care au călătorit cu autoturismul propriu(44%). ca îşi revine treptat după câţiva ani de regres si incertitudini. destinaţii preponderenta pentru Turcia(+24%).Marea Pentru vacantele in Britanie(+35%). Caraibi(+35%) sau Orientul Îndepărtat(+39%).48%).Creşteri spectaculoase pentru vacantele lungi au înregistrat si destinaţiile islamite: Egipt(+38%). caracteristici de altfel pieţei turistice mondiale. aceasta a înregistrat o scădere cu 10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003.

de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici. superbe rezervaţii naturale si nu în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate.urmat de avion. urmate de autocar si de tren. Dar cultura Olandei nu se găseşte numai în cele peste 1000 de muzee. muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta istorie. peste si alte produse specifice. III. un oraş de o deosebită elegantă ce oferă turiştilor pieţe colorate. unde veţi găsi vânzători ambulanţi de brânză. îmbrăcaţi în costume tradiţionale. in urma desfiinţării companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene. Mijloace de transport solicitate : Mijloacele de transport cele mai iubite de către turistul olandez sunt autoturismul si avionul. dealuri ondulate cu podgorii de vită de vie. staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si un binecunoscut si . Turismul receptor 1. Principalele oferte si produse turistice Principalele oferte se bazează pe sejururi/ excursii in Amsterdam dar si in localităţile de la litoralul Marii Nordului. Însă Olanda înseamnă si mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale. Turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere ca cele 12 provincii olandeze ofere păduri întinse si bogate.Vacante in grup organizate: 23% Vacante pe cont propriu: 8% Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea Cazării si/sau mijlocului de transport: 27% Nu ştiu : 3% 3. Călătoriile cu autocarul si trenul au început sa câştige teren. Haga. autocar si tren. Să nu uităm reşedinţa Familiei Regale. Pentru călătoriile in România. mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) . elegante boutiquri si cafenele îmbietoare. ci si pe stradă.

gratie canalelor. este puse in evidenta si de circulaţia pe străzi a unor furgonete pe care se poate citi inscripţia Kattenbakencentrale.unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. Herengracht. de pisici care s-au acomodat vieţii lacustre. radial si circular. Prinsengracht. Keizergracht. inclusiv pentru micile feline. acestea se intersectează cu alte canale radiale. Dincolo de acest diametru se afla zona portuara si industriala.frecventat cazino. Iniţial aceste canale se opreau la Amstel. nu numai celor care vin pe Rin. Nieuwe Prinsengracht. Principalele canale interioare circulare sunt: Singel. cărora li s-a spus Nieuwe Herengracht. cu faimosul pod Erasmus si numeroase clădiri istorice. au apărut si prelungirile lor. se afla gara feroviara centrala – Centraal Station (CS). poate sute. In nord. ceea ce semnifica Centrala tăvilor de camera pentru pisici. Resurse naturale si antropice AMSTERDAM Este străbătut. de canale si străzi. Spre sud a fost trasat canalul circular Singel-gracht. grija fata de animale in general. schimbate zilnic cu unele curate. accesibil si navelor maritime. Aglomeraţia urbana a dus la accepţiunea a circa 2500 de ambarcaţiuni-locuinţa de-a lungul cheiurilor canalelor. rămâne al doilea port al tarii. extinzându-se oraşul. Nieuwe Keizergracht. Amsterdam. la mijlocul diametrului sau. De altfel. precum o pânza de păianjen . Rotterdam . Astfel. traversate de 1300 de poduri. 2. turiştii vor avea ocazia sa vadă si un vapor destinat câtorva zeci. tăvi cu nisip. exista 150 de canale care însumează 100km. Intre altele. Deşi este separat de Ijsselmer printr-un dig de 30km lungime. Centraal Station .

intr-o clădire cu aspect oriental. sub Louis Bonaparte. in lungul canalului Singel. lădirea găzduieşte simpozioane. de acelaşi autor. Este de fapt vechea Primărie care . este din 1992. marele centru comercial Magna Plaza. aşa cum sunt edificiile veneţiene. Din fata staţiei pot fi luate si vaporaşele si vaporul-bus care fac curse pe canale. Dam Aici se poate ajunge cu tramvaiele: 4. In piaţa se afla De Bijenkorf. (sept-mai). parcurgând pe jos Damrak sau .Cuypers. In apropierea pieţei exista un Oficiu de informare turistica. pur si simplu . ridicata in 1648. Locul este frecventat de tineri.000 de piloni. Koninlij Paleis Deschis (iunie-august) zilnic. 9. Locul care a fost încă din secolul 13. In fata sa afla staţia centrala de transport public urban.30-17h. Rokin si Damstraat. aşezata pe 13.J. dreptunghiulara. de la care pot fii obţinute planurile si pliantele necesare orientării in cel mai mare oraş olandez. inima oraşului se afla la intersecţia mai multor mari artere: Damrak. Kalverstraat. a fost transformata in resedinta regala. 25 din CS. Tot aici au punct final cele 3 linii ale metroului. pe o insula artificiala consolidata cu 30. In piaţa (Stationpleins nr. Se fac remarcate timpanele sculptate de Artus cel Batran din Anvers. proiectat de Jacob van Campen. 16. pana la intersecţia cu Raadhuissstraat. program variabil. cel mai mare magazin universal din oraş.10) si in incinta gării exista Oficii de informare VVV (deschise :9-17h). Madame Tussaud Scene-rama . proiectat in 1899 de Cornelis hendrik Peters. 24. 12. in 1808.Gara feroviara centrala a fost construita in 1885 după planul arhitectului P. conferinţe si vizite ale şefilor de state străini. O construcţie clasica. Nu departe de Palatul Regal si Nieuwe Kerk. in stil neoclasic.659 piloni de lemn.H. pe Nieuwezijds Voorburgwal 182. De aici pornesc aproape toate tramvaiele (16 in total) si majoritatea celor 30 de linii de autobuz. In holul mare se afla o sculptura care-l reprezintă pe Atlas susţinând globul pământesc.

de fapt un complex muzeal care mai cuprinde si un acvariu.)zilnic. Dintre operele lui Rembrandt pot fi admirate vestitele portrete de grup Sindicii Postavari si Rondul de noapte. Deşi acum muzeul este in refacere.30h. Saskia. (iul. Replica olandeza a celebrului muzeu al figurilor de ceara ne introduce in atmosfera atelierelor lui Rembrandt si Bosch. Rembrandthuis Deschis zilnic: 10-17h.J. Atunci când muzeul funcţionează normal . Imobilul este imens (250 de încăperi).)zilnic 9. pot fi văzute operele primitivilor si ale artiştilor influenţaţi de Renasterea Italiana.30-19. etc. 10-17. practic. In sălile etajului 1. sub forma unor spectacole. Rijksmuseum Deschis: zilnic 10-17h. creaţie a aceluiaşi arhitect.-iun. Este adăpostit intr-o impozanta clădire din 1885. si una dintre cele mai frumoase opere ale sale de bătrâneţe. sunt expuse porţelanuri de China si Japonia. Jan Steen.30h. faianţa de Delft. atrăgând vizitatorii de toate vârstele. un portret al şotiei lui Rembrandt. exista si o secţiune istorica. el prezintă multe personaje istorice cunoscute dar vedete ala industriei muzicale si cinematografiei. Logodnica Evreica. Secolul de Aur in pictura este reprezentat de Frans Hals. Tot aici mai pot fi văzute un Autoportret . Toate îşi prezintă domeniile prin mijloace ultramoderne. interactive.-aug. rămân in expunere cele mai valoroase opere.Cuypers in acelaşi stil cu Amsterdam Centraal Station. in Secolul de aur. in aripa de răsărit.Deschis (sept. inclusiv in nocturna. Un etaj este dedicat integral vieţii din oraş. pe lângă tablouri. In apropierea grădinii botanice se afla si renumita gradina zoologica. proiectata de P. Artis Deschis: zilnic 9-17h. duminica13-17h . un terariu si un planetariu.H.

Aici sunt expuse aproape 300 de gravuri ale sale. cu cafenele. cu saboţi de lemn. Oraşul vechi.201-203 este marele magazin universal Vroom&Dreesmann. in perioada tinereţii si a maturităţii sale. păstrătoare a tradiţiilor. este mereu animata. a jucat un rol proeminent in istorie.000locuitori. actuala artera comerciala care leagă extremitatea sudica a canalului Singel de Dam. Farmecul aşezării este conferit de partea sa medievala. Se afla ici unul dintre autoportretele cu Saskia. dar si cu modeste buticuri. din delta Rinului. iar la nr. Locuitorii poarta costume tradiţionale. oraşul de pe malurile canalului Merwede. pline de pitoresc. UTRECHT Astăzi. Kalverstraat Fostul târg de vite. bistrouri la nivelul apei. Vizitând împrejurimile Amsterdamului. Hoorn-33km.Casa in care a trăit timp de 20 de ani. Enkhuizen-45km. La nr. dintre care foarte pitoreşti sunt cele aflate mult sub nivelul străzilor. Micile case ţărăneşti au devenit acum magazine pentru vizitatori. care cunosc acum o revigorare puternica datorita veniturilor din activităţile folcloric-turistice si din fabricarea si vânzarea vestitelor brânzeturi.92 poate fi admirata impunătoarea clădire a Burgerweeshuis. ambele îmbinate cu pătrunderea in intimitatea vieţii rurale. Cu un efort minim se poate ajunge in una din localităţile al căror destin a fost radical schimbat prin realizarea marelui lac (artificial) cu apa dulce Ijsselmeer. cu cheiuri înalte si localuri. Alkmaar-40km. un puternic centru urban cu peste 500. Edam-24km. . Ijsselmeer Marken-15km. turiştii pot cunoaşte 2 laturi importante ale specificului olandez: lupta cu marea si cultivarea florilor. Aşezările care se înşiră pe ţărmurile lacului Ijsselmeer sunt vechi porturi pescăreşti. alături de alte doua autoportrete. aflata in preajma Begijnhof. exclusiv pietonala. cu romanticele canale. a fost amenajata pentru a reda cat mai bine ambianta din perioada sa de glorie. etc. cu magazine mari si elegante. bonete.

muzeul cutiilor muzicale si al flaşnetelor.Galeria Regala de Arta. fabrica de lumânări. marele braţ al deltei comune a Meusei si Rinului. Euromast. adevărata metropola a Olandei Meridionale. al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional. Astăzi. HAGA A doua capitala a Olandei este reşedinţa Curţii Regale.14. la Haga este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie. Schveningen.Puncte de atracţie: Muzeul cailor ferate. Madurodam. de altfel cea mai mare din Olanda. halele de carne construite in stilul Renaşterii olandeze. lipsita de tumultul si trepidaţia metropolelor economice portuare. Palatul Congreselor. primăria construita in sec. Principalele monumente sunt reprezentate de: Catedrala oraşului. Haarlemul de azi număra 150. 14 statutul de oraş liber. centrul comercial Hoog Catharijne si La Vie. este locul unde multe tratate de pace au fost negociate Punctele de atracţie sunt reprezentate de un sir de palate printre care: Palatul Păcii. ROTTERDAM Al doilea mare oraş al tarii. Iacob. . datând din 1778.000locuitori. care este cel mai vechi muzeu public al Olandei. a devenit rapid una din marile aşezări medievale. Palatul din Pădure. ca si cele peste 700 de grădini publice. primind in sec. Frans Halsmuseum. Este foarte aerisita si apropierea Marii Nordului. Întemeiat in 1299. Kinderdijk. Petru. muzeul Arhiepiscopal. Biserica Sf. muzeul Central. Număra mai puţin de 500. Teylers museum. auritshuis. Catedrala Sf. Puncte de atracţie: Muzeele Marinei. ii conferă o atmosfera pur rezidenţiala. HAARLEM Cândva loc de refugiu pentru flamanzii prigoniţi de spanioli. a corpului diplomatic si a autoritarilor. este aşezat pe Nieuwe Maas. Europoort.000 de locuitori.orăşelul in miniatura.

Maastricht. Valkenburg. nu sunt necesare rezervări prealabile decât la cursele internaţionale Transportul urban: metrou. Căile ferate olandeze asigura legături rapide si confortabile intre localităţi. cum ar fi: Delta olandeza. ceea ce le face preferabile taxiurilor (destul de costisitoare) sau vehicul propriu. Dordrecht. In mai toate gările feroviare centrale exista oficii de închiriere a bicicletelor. Trebuie insa lăsata o cauţiune destul de substanţiala si procurat un lăcat. Relaţiile Olandei cu România in ceea ce priveşte turismul Perioadele in care turiştii olandezi călătoresc in România: . Trenurile fiind dese.Schipol. cu autoturismul propriu (cazări:rulotă&camping &particulari) precum si turismul organizat efectuat de agenţiile olandeze care operează destinaţia România (in număr de 26 in prezent) care consta in principal din circuite. 3. asigura legături rapide si eficace in toate colturile localităţilor .mai-septembrie :turismul neorganizat.urmate de autocar si de tren. cure . Mijloace de transport utilizate Principalele mijloace de transport: autoturismul si avionul. Middelburg. Rotterdam IV. Aeroporturi: Amsterdam. Groningen. Leeuwarden. bus-vapor. după caz.Totuşi locuri de vizitat sunt mult mai multe decât cele prezentate pe scurt aici. Bicicletele acest mijloc naţional olandez de transport poate fi folosit si de câtre turiştii străini. Take-aBike. Veere. localnicii sunt necruţători cu cicliştii neatenţi. Cu bicicleta trebuie sa se circule cu multa grija. tramvaie. bus. Forme de turism • Turism cultural • Turism rural • Agrement nautic • Croaziere 4. Breda. Eindhoven.

Maramureş. Atracţii principale in România pentru turistul olandez: >Transilvania. Totuşi se înregistrează inga reclamaţii cu privire la: .lipsa de igiena in unele unitatea de cazare si in tara in general.).Litoral.fenomenele de corupţie .Delta. . expoziţii. alte oraşe reşedinţa de judeţ) >Drumeţii montane in Carpaţi >Ciclism >Delta Dunării >Litoral Probleme de imagine: Imaginea României pe piaţa turistica olandeza s-a îmbunătăţit semnificativ.lipsa de profesionalism si serviabilitate a personalului(începând cu politia de frontiera pana la personalul de deservire din unităţile de cazare si alimentaţie publica) .Turiştii olandezi care călătoresc in România sunt in general mulţumiţi de vacantele lor in tara noastră. seminarii. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realităţii romaneşti(filme cu cerşetori etc.balneare.Bucovina.Bucovina .tot parcursul anului:turismul de afaceri Se observa sosirea cu preponderenta a turiştilor olandezi in perioada vacantei de vara. contacte cu mass-media etc.) >acţiuni realizate împreuna cu parteneri de pe piaţa locala sau din România .decembrie-februarie:turism pentru sporturi de iarna petrecerea sărbătorilor de iarna la rude si prieteni. Bucureşti. drumeţii montane si ciclism . Maramureş >Circuite(Transilvania. Principalele activităţi de promovare >activitate de relaţii cu publicul (târguri.

ceea ce reprezintă o creştere cu 50% fata de perioada anilor 1997.1998. . In anul 2005 România a beneficiat de un număr de 29 de parteneri olandezi pentru turismul organizat .>acţiuni de informare(mailing sau marketing direct).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful