You are on page 1of 430

VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

T¢RGU-JIU, 2009

- 1 -

EDITURA CENTRULUI JUDE
JUDEºº EAN PENTRU CONSER
CONSERVVAREA ªI PROMOVAREA CUL
PROMOVAREA TURII TRADIºIONALE GORJ
CULTURII

- 2 -

VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

- 3 -

Coperta: Târgu-Jiu, Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” la
începutul secolului XX

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României
ARIMIA, V ASILE
VASILE
Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)
(1910-1990)/ Vasile Arimia -
Târgu-Jiu: Editura Centrului Jude¡ean pentru Conservarea ¿i
Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj, 2009
Bibliograf.
ISBN: 978-973-7847-24-9
008+37(498-35 Gorj)

Cip nr:10653/ 02.06.2009

Volumul “Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)”, reprezintå un proiect
editorial finan¡at de Consiliul Jude¡ean Gorj.

- 4 -

Introducere

Rostul acestei lucråri ne-a fost inspirat de “Calendarul Gorjului”,
lucrare apårutå în anul 1925, în care un capitol era intitulat Gorjul
Cultural
Cultural. De atunci au mai apårut, în diferite lucråri informa¡ii despre
activitatea cultural-educativå ¿i sportivå.
Ne-am gândit så fie sintetizat într-o lucrare ceea ce s-a scris, dar ¿i
ce nu e scris, despre activitatea cultural-educativå ¿i sportivå ¿i prezentat
publicului în mai multe volume. Potrivit acestei inten¡ii, au apårut pânå
în prezent Gorjul Cultural, 1890-19101 ¿i Gorjul Cultural, 1990-20052
mai multe lucråri urmând så aparå în acest volum perioada 1910-1990.
Speråm ca în acest mod så fie sintetizate ac¡iunile cultural-educa-
tive ¿i sportive, reglementårile pe aceastå temå, institu¡iile ¿i organele
care au avut ca preocupare activitatea cultural-educativå, într-o perioadå
de peste un secol.
A fost o activitate desfå¿uratå de un numår mare de oameni, mai
ales de învå¡åtori ¿i profesori, la început în activitå¡i extra¿colare dar
cu timpul fiind reglementatå prin legi ¿i regulamente ¿i incluse în
programul ¿colilor ¿i al cåminelor culturale. Se urmårea mai ales
desfå¿urarea activitå¡ilor cultural-educative cu elevii dar ¿i în rândul
locuitorilor satului. A avut ¿i are o mare contribu¡ie în pregåtirea, în
ridicarea nivelului cultural-educativ ¿i sportiv al întregii popula¡ii.
Evenimentele mari, deosebite, care s-au petrecut în secolul al XX-lea
au låsat urme adânci în via¡a popoarelor. Poporul român a fost unul din
factorii activi în istoria acestui secol, a cunoscut ¿i a suferit urmårile

1
Nicolae Mischie, Gorjul Cultural, 1890-1910, Editura “Rhabon” 2003
2
Al. Doru ªerban, Gorjul Cultural, 1990-2005, Editura “Ager” 2005

- 5 -

multora din aceste evenimente. Orientarea ¿i traversarea celor ce s-au
petrecut în acest timp, în a¿a fel încât så se iaså cu bine, au pus în fa¡a
omenirii probleme deosebite.
De la început dorim så aråtåm cå nu încercåm så ne disculpåm,
nici så ne dezicem de ideile secolului în care ne-am nåscut, ne-am
format, am tråit ¿i am muncit. Au fost ideile timpului ¿i deci ¿i ale
noastre. Am fåcut înså tot posibilul så luåm din familie ¿i societate ceea
ce am crezut cå era mai bun, mai folositor. Dumnezeu ne-a dat puterea
så în¡elegem ¿i ne-a îndrumat pa¿ii så alegem ceea ce a servit vie¡ii ¿i
societå¡ii.
Ca unul care am tråit mai mult de trei sferturi de veac am socotit
de datoria mea så scriu într-o lucrare ceea ce am apreciat eu cå a fost
mai important ¿i mai ales a¿a cum le-am våzut ¿i în¡eles. M-a ajutat în
aceastå ac¡iune faptul cå pregåtirea mea intelectualå a fost istoria, cå
aproape un sfert de veac am slujit într-o institu¡ie care påstreazå tezaurul
arhivistic na¡ional, cå am studiat ¿i cunoscut bine aceste mårturii ale
istoriei, emanate din cancelarii ale institu¡iilor, deci fiind acte oficiale,
cå am avut posibilitatea så verific, så confrunt ¿i så trag concluzii re¡i-
nând ceea ce credeam eu cå era mai aproape de realitate.
Nu am preluat toate evenimentele ce s-au succedat, toate institu¡iile
ce au func¡ionat, întregul ansamblu de legi ¿i reglementåri din secolul
al XX-lea. Este imposibil.
Analiza evenimentelor am fåcut-o raportându-må la specificul
perioadei, la puterea de în¡elegere a acesteia ¿i nu a cuno¿tin¡elor ¿i
nivelul de în¡elegere de acum.
M-a preocupat, pentru lucrare, doar ceea ce s-a referit la pregåtirea
omului pentru a fi un factor activ al societå¡ii, rela¡ia lui cu semenii,
lupta lui pentru a fi mereu de folos societå¡ii, mai exact ceea ce înseamnå
culturå, activitate culturalå, educa¡ie.
De la început fac precizarea cå am dorit så fie o lucrare de istorie a
Gorjului
Gorjului, så cuprindå activitatea desfå¿uratå mai ales în rândul
popula¡iei de institu¡iile oficiale - ¿coala, cåminul cultural, biserica,
organele centrale ¿i locale - dar ¿i organe ¿i organiza¡ii de maså, funda¡ii,
societå¡i ¿i asocia¡ii culturale, în prim plan având în vedere cåminele
culturale, societå¡ile ¿i institu¡iile culturale.
Sunt con¿tient cå evenimentele pe care le-am tråit ¿i le-am receptat,
cu încårcåtura de cunoa¿tere sau de necunoa¿tere, de subiectiv ¿i
obiectiv, nu toate sunt istorie. Trebuie så treacå un timp de la petrecerea
lor, så aibå loc verificarea (confirmarea sau infirmarea) ¿i decantarea
lor. Distan¡area în timp då posibilitatea realizårii judecå¡ii de valoare
care så ne apropie de ceea ce numim istorie. O bunå parte din
evenimentele ¿i faptele evocate sunt prea recente iar mul¡i din autorii
¿i înfåptuitorii lor încå tråiesc. Noianul de evenimente, de fapte, de

- 6 -

momente, s-au desfå¿urat sub ochii no¿tri, cu noi odatå, cu propria
în¡elegere. Erau rezultatul gândirii epocii, deci ¿i al meu, care au fost
crea¡ia ¿i rezultatul epocii.
Sper totu¿i cå înscrierea lor în carte chiar dacå sunt recente nu se
vor uita ¿i vor folosi mai târziu ca documentare. De fapt acesta este ¿i
unul din motivele care m-au fåcut så må opresc cu lucrarea la anul
1989. Dupå aceastå datå, evenimentele fiind prea recente, nåscute din
felurite concep¡ii încå neverificate de via¡å, afirmate în vâltoarea
confruntårilor politice, când patimile politice ståpâneau lumea, trebuie
så mai treacå timp ca via¡a så le verifice, så le confirme sau infirme
valabilitatea.
*
* *
Tineretul a fost ¿i este categoria socialå cea mai însemnatå din
societate, de pregåtirea ¿i educarea lui depinzând în fapt viitorul
societå¡ii. Odatå cu cre¿terea ¿i formarea lui se pun bazele viitoarelor
genera¡ii, se asigurå bunul mers al societå¡ii. El este materialul cel mai
important, de modelarea lui depinzând calitatea genera¡iilor care
urmeazå, soarta ¿i viitorul ¡årii.
Fiecare genera¡ie de tineri are comportamentul såu, modul såu de
gândire ¿i de ac¡iune specifice timpului ¿i vârstei sale. Ace¿ti tineri
care într-un anumit timp se manifestau într-un mod care sfida regulile
societå¡ii, când au trebuit så intre ¿i så ac¡ioneze în rândul lumii, n-au
ezitat ¿i au mers acolo unde îi chema datoria. Zeci de mii de tineri au
råspuns chemårii patriei plecând în råzboi ¿i luptând pentru apårarea
påmântului stråmo¿esc, pentru întregirea neamului, au plecat în al
doilea råzboi mondial, în råzboiul pentru eliberarea teritoriului cotropit
în anul 1940, împotriva fascismului ¿i a nazismului. În ambele råzboaie
au fost mul¡i tineri care au plecat voluntari, unii murind pe front.
Deta¿amente de tineri s-au înrolat ¿i au participat la refacerea
economiei distruse de råzboi ¿i devastatå de ocupa¡ia stråinå. Au muncit
pe ¿antierele na¡ionale la Salva-Vi¿eu, pe Valea Jiului etc. ªi aståzi stå
mårturie linia feratå cu podurile ¿i viaductele ei ce leagå Oltenia de
Transilvania, de la Bumbe¿ti la Livezeni.
I-am våzut participând cu tot elanul tineresc cu ocazia inunda¡iilor
¿i a cutremurelor devastatoare din deceniile VIII ¿i IX ale secolului al
XX-lea.
De aceea împotriva exceselor ¿i a vie¡ii dezordonate a unora din
ace¿tia trebuie ¿i ajuta¡i, nu numai blama¡i ¿i condamna¡i. Nu trebuie
neglijatå munca de educa¡ie care så fie permanentå în familie, în ¿coalå,
în societate. Nu trebuie låsa¡i så absenteze sau så påråseascå ¿coala ¿i
cu atât mai mult så vagabondeze, så cadå pradå faptelor antisociale.
I-am våzut pe mul¡i aplecându-se asupra cår¡ii ¿i la concursuri

- 7 -

na¡ionale ¿i interna¡ionale situându-se pe locuri frunta¿e. I-am våzut
la manifestårile sportive de unde vin acaså cu medalii de aur, de argint,
de bronz, adevåra¡i ambasadori ai României în stråinåtate.
În zilele noastre, când din politica gre¿itå a guvernan¡ilor au fost
desfiin¡ate obiective industriale - locuri de muncå - au luat drumul
stråinåtå¡ii pentru a gåsi de lucru, pentru a-¿i face o situa¡ie materialå.
De aceea trebuie fåcute investi¡ii mai mari, trebuie îndreptatå toatå
aten¡ia ¿i grija genera¡iei mature, trebuie create mereu noi ¿i noi condi¡ii
care så influen¡eze bunåcre¿terea, vigurozitatea, maturizarea tineretului.
Tineretul trebuie ferit, trebuie apårat de tarele, de råutå¡ile, de
imoralitatea factorilor distructivi. ªi aceasta cu atât mai mult cu cât
dupå 1990, prin desfiin¡area locurilor de muncå, prin deteriorarea
drasticå a condi¡iilor de via¡å, a posibilitå¡ilor de afirmare, mul¡i tineri
nu mai urmeazå la ¿coalå, al¡ii o påråsesc råmânând pradå stråzii ¿i
viciilor antisociale. Guvernan¡ii trebuie så în¡eleagå cå ei sunt în primul
rând responsabili de soarta tineretului, cå ce cresc aceea vor avea.
Pentru cre¿terea ¿i educarea lui trebuie fåcute toate eforturile de cåtre
to¡i factorii: familie, ¿coalå, bisericå, societate etc.
Ca unul care am tråit în timpul a trei orânduiri sociale - capitalistå,
socialistå ¿i iarå¿i capitalistå - fiecare cu pår¡ile ei bune ¿i rele, cred cå
am reu¿it så în¡eleg ceea ce a fost esen¡ial în acest timp ¿i så a¿tern pe
hârtie, pentru genera¡iile viitoare, ceea ce s-a petrecut; am încercat så
aråt faptele, evenimentele, oamenii, fårå pårtinire, urmårind doar mersul
înainte, dezvoltarea societå¡ii, socotind cå fiecare genera¡ie a a¿ezat
câte ceva la funda¡ia societå¡ii române¿ti.
*
* *
Ocupându-ne de activitatea culturalå, de formele prin care s-a
desfå¿urat, de mijloacele folosite în secolul al XX-lea, a trebuit så avem
în vedere o mul¡ime de probleme, de ac¡iuni, de fenomene etc. menite så
contribuie la desfå¿urarea unei activitå¡i culturale în strânså legåturå
cu situa¡ia popula¡iei, cu condi¡iile materiale de care dispunea societatea
¿i care puteau fi folosite de oamenii care trebuiau så desfå¿oare aceastå
activitate dar ¿i de institu¡iile menite så ajute acest proces.
Aten¡ia principalå a fiecårei genera¡ii mature se îndreaptå
întotdeauna cåtre genera¡ia care vine din urmå. Con¿tien¡i cå trebuie
så lase mersul societå¡ii pe mâini bune, totdeauna se gândesc cå “nimic
nu e mai vrednic de laudå, nimic nu e mai sfânt pe påmânt, decât a
deprinde de copii, de mici, a ¡ine la lege, a ¡ine la Dumnezeu ¿i la
obiceiurile cele bune ¿i frumoase ale neamului care sunt o garan¡ie
puternicå ¿i sigurå pentru fericirea lor”3

3
“Amicul poporului”, anul III, nr. 11-12, mai-iunie 1902, p. 370-372.

- 8 -

care îl înva¡å cu dragoste ¿i respect: tata. så înve¡e ¿i så se pregåteascå pentru forma urmåtoare . vede ¿i înva¡å så facå ce trebuie ¿i cum trebuie. element deosebit de im- portant în via¡å. în orice condi¡ii. Am vrea så mai amintim un factor care multå vreme a fost considerat deosebit de important ¿i anume. de când începe så vorbeascå. primele no¡iuni ale educa¡iei se capåtå în familie. Aici are ¿i primii povå¡uitori de la care înva¡å. bunicii ¿i. societatea societatea. societå¡i dar ¿i mijloace tehnice având ca preocupåri educa¡ia. Deci aude. aici se învå¡a ¿i se obi¿nuia cu executarea întocmai a ordinelor ¿i dispozi¡iunilor. în armatå. De fapt ace¿ti factori trebuie privi¡i în ansamblul lor condi¡ionându-se ¿i influen¡ându-se reciproc. În ¿coalå se pregåte¿te de fapt pentru ceea ce va face în via¡å. cu respectul fa¡å de superiori. Aici. cât era stagiul militar în termen. educatorii ¿i educatoarele. La formarea genera¡iei care urmeazå. Un al doilea factor care contribuie la educa¡ia copiilor este ¿coala. mama. care dore¿te så fie cineva în lume. ªi totu¿i primele elemente. De fapt. De peste un secol ¿coala începe în grådini¡a de copii cåreia. se învå¡a ¿i o meserie. societatea cu sistemul ei de institu¡ii.9 - . armata armata. Cu måsurile preconizate acum. i s-a adåugat cåminul ¿i cantina. dar ¿i cu programul ¿i disciplina ¿colarå. De aceea se ¿i spune “are ¿coala lumii” sau invers “n-are ¿coala vie¡ii”. se ocupå de tinerele vlåstare ca så creascå. armata era socotitå a doua ¿coalå ¿i un om care a fåcut armata se bucura de mai multå considera¡ie în via¡å. ªi. Învå¡a apoi “meseria armelor” adicå se specializa în cunoa¿terea. aici începe så facå lucruri de care e nevoie în caså. A fost un timp în care. organiza¡ii.¿coala primarå. doi sau trei ani. de legi. eventual. cu greutå¡ile impuse de executarea serviciului pe orice vreme. un prim rol îl are familia. fra¡ii. cu via¡a de colectiv. de a se forma o armatå de . mânuirea ¿i folosirea armamentului din dotare. Aici. de mijloace etc. în sfâr¿it. mai târziu. aici începe så contribuie la producerea lucrurilor necesare casei. Aici se completeazå ¿i uneori se corecteazå unele tråsåturi cåpåtate în familie. În societate au apårut institu¡ii. de cazarmå. Vorbim aici de o persoanå care vrea så înve¡e. Aici învå¡a în primul rând disciplina. cu corpul profesoral. asocia¡ii. se instruie¿te. Aici se pregåtea unul. era timpul când la un tânår de 20-22 ani se imprimau. este un alt factor care contribuie la formarea ¿i educarea omului. aude cuvinte care îl înva¡å de bine. pregåti¡i pentru aceste activitå¡i. se formau tråsåturi de care va avea mare nevoie în via¡å. adicå satisfacerea stagiului militar. pentru a apåra Patria atunci când era în pericol.

II. cu deplasåri în diverse locuri. Din programul acestor forma¡iuni fåcea parte ¿i sportul. Excursiile se organizau la diferite locuri ¿i monumente istorice. cu colective de muncå etc. Dupå anii 1960 au apårut forma¡iunile “gata pentru muncå ¿i apårarea patriei”. educa¡ia fizicå ¿i sportul. Valea Oltului. III ¿i men¡iuni. altådatå nemaiavând posibilitatea decât foarte rar så facå astfel de excursii. Mul¡i oameni au råmas numai cu aceste excursii colective. În cadrul acestei activitå¡i erau ¿i excursiile excursiile. insula Ada-Kaleh. se pot duce unde vor înså niciodatå nu va fi ca o excursie colectivå. mai ales via¡a economicå . când ¡ara este plinå de ma¿ini. De la instruc¡ia militarå introduså în ¿coli prin anii 1872-1874 ¿i mai ales în anii 1906-1907. De la exerci¡iile de educa¡ie fizicå executate diminea¡a la începerea programului. intercomunal. cu ghizi pregåti¡i. atât prin ¿coli cât ¿i în colectivele de muncå. cu momente recreative chiar în timpul excursiei. lucrarea a fost împår¡itå în capitole ¿i subcapitole. Se organizau concursuri pe categorii de sport. * * * Pentru a se putea în¡elege mai bine ¿i a se urmåri mai u¿or cum a evoluat societatea româneascå în jude¡ul Gorj în cei 80 de ani de care ne-am ocupat. desfiin¡ate. cu ¿coala. adicå în linii generale modul cum s-a dezvoltat societatea. interjude¡ean ¿i la nivelul întregii ¡åri. cascade etc! “Så ne cunoa¿tem Patria” era lozinca sub care se organizau. Era mai greu så plece cineva individual. mai ales mânåstiri ¿i localitå¡i unde au avut loc båtålii. având astfel de mijloace de transport. Sportul a ajuns în a doua jumåtate a secolului al XX-lea o activitate de mase: “Toatå lumea face sport” era lozinca lansatå mai ales de organiza¡iile de tineret. aceste discipline se vor dezvolta. am prezentat ¿i cadrul general. multe familii. cu autobuzul ori cu trenul era mai u¿or ¿i mai convenabil. pe¿teri. Aståzi. de recreative. Erau forme organizate în care tineretul petrecea o parte din timpul liber. dar în colectiv. se råsplåteau câ¿tigåtorii în clasarea pe locuri la care se dådeau premii I. la volei etc. la nivel de comunå. Cât erau de necesare. avem pårerea cå societatea va pierde mult ¿i chiar ¿i omul va pierde. Un rol însemnat în via¡a tineretului l-a avut ¿i îl are. Cum era ¿i normal. organizate cu clase de elevi. primele douå înainte de 1941 iar cea de a treia dupå cel de-al doilea råzboi mondial. Începute mai întâi în ¿coli. paragrafe etc. dar ¿i priveli¿ti minunate oferite de naturå: Valea Jiului. dar mai ¿i învå¡a ¿i multe lucruri necesare.10 - . desfiin¡ându-se stagiul militar obligatoriu. interraional.“profesioni¿ti”. la oinå ¿i apoi la fotbal. s-a ajuns la organiza¡ii: cercetå¿ia-stråjeria ¿i premilitåria. dupå primul råzboi mondial.

în unele perioade mai intenså. unele au guvernat perioade mai scurte. oamenii ei.¿i politicå pentru a eviden¡ia cå economia jude¡ului a cunoscut o permanentå dezvoltare. desfiin¡eazå institu¡ii ¿i fac ei altele fårå så încerce så vadå ce au fåcut bine predecesorii lor ¿i så foloseascå mai departe. fiecare genera¡ie cu posibilitå¡ile ei. måsurile luate. fabrica de ¡igarete de la Vådeni. Am avut în vedere cå permanent a existat un organ legislativ - Parlamentul. ªi aståzi se mai våd (¿i chiar mai func¡ioneazå localuri de ¿coalå construite în prima jumåtate a secolului al XX-lea). Aceasta pentru cå unele forma¡iuni au apårut mai târziu.cårbune. Marea Adunare Na¡ionalå.C. Fiecare genera¡ie ¿i-a avut timpul ei. urme materiale dar ¿i documente care cuprind astfel de înfåptuiri. ¡i¡ei. ¿i aståzi func¡ioneazå (cu alt profil) fosta pirotehnie de la Sadu. De aceea pe un numår însemnat de pagini am aråtat cum au evoluat unele ramuri ale industriei în jude¡ul Gorj. într-un cuvânt politicå aplicatå. folositoare poporului român. au pus câte o cåråmidå la temelia edificiului na¡ional. spitalul T. culturå. au låsat urme. adicå am vorbit de forma¡iunile politice. domenii pe care le-am tratat în lucrare. Un sprijin important a primit dezvoltarea industrialå de la ¿coalå - învå¡åmânt ¿i cercetarea ¿tiin¡ificå. un sistem legislativ. Numai rivalii politici se denigreazå unii pe al¡ii. Am privit dezvoltarea ca un proces continuu continuu. un sistem institu¡ional care au exercitat func¡iile statului. minereuri. fabrica de confec¡ii. ignorå fapte. legi fåcute de predecesori ¿i fac ei altele.11 - . în altele mai lentå. toate au fåcut câte ceva. De pe urma lor au råmas multe lucruri bune. Ea avea sursele de venituri. economic ¿i social. dupå primul råzboi mondial. de la Dobri¡a . Legile adoptate. mai târziu. educa¡ie. în timpul func¡iunii lor. a¿a cum l-a înregistrat istoria. inclusiv învå¡åmânt. dådea fondurile båne¿ti pentru toate activitå¡ile din societate. În capitolul II am aråtat care a fost situa¡ia politicå. au asigurat ca România ¿i poporul român så meargå înainte. lemn. Economia na¡ionalå era cea care constituia baza.B. ca o înmånunchere a eforturilor tuturor genera¡iilor ce s-au succedat pe acest teritoriu. altele mai lungi ¿i chiar cu reveniri la putere. cu mentalitå¡ile lor. Sursele principale de venituri le forma mai ales industria cu ramurile ei. dupå cum au fost condi¡iile economice ¿i politice în care a avut loc aceastå dezvoltare. jude¡ bogat în resurse naturale nefolosite . Am plecat de la considerentul cå istoria a fost ¿i este una ¿i am privit ca un tot ceea ce istoria a înregistrat. nu am analizat ce a fåcut fiecare atunci când a ajuns la putere. ape dar ¿i for¡å de muncå. un guvern. institu¡iile create. pe ea se baza în primul rând stabilirea bugetului statului. În concep¡ia noastrå.

Istoria învå¡åmântului din Gorj Gorj. un alt istoric gorjean. Editura Newest. edit. 6 Titu Pâni¿oarå. valorificând o bogatå bazå documentarå. 1995. Monografie Monografie. 2005. publica câteva lucråri despre istoria Gorjului. sub egida Primåriei municipiului Târgu-Jiu. care înscria în paginile ei ceea ce predecesorii no¿tri realizaserå pânå atunci în jude¡ul Gorj. ªi al¡ii au folosit în lucrårile lor astfel de mårturii. Mai recent au fost puse la dispozi¡ia cercetårii douå volume cuprinzând ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii învå¡åmântului românesc12.¿i câte altele construite ¿i puse în func¡iune înainte de 1940. Mai recent. Informa¡ii despre Gorj ¿i gorjeni se mai gåsesc destul de multe ¿i de importante ¿i în alte izvoare. Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu. Mårturiile documentare. Pantelimon Manta. 8 Grigore Pupåzå. Cheznoiu au pregåtit ¿i au publicat. Nu mai vorbim de cele realizate dupå 1950 în care o parte însemnatå a popula¡iei din jude¡ ¿i-a câ¿tigat ¿i î¿i mai câ¿tigå existen¡a. Gåmåneci. 11 ªcoala Târgujianå. rod al activitå¡ii unui larg colectiv de autori. Târgu-Jiu. 10 Titu Pâni¿oarå. 5 Vasile Cåråbi¿. C. 1906.Biografie ¿i destin11. Istoria Târgu Jiului Jiului. în anul 1995 Istoria Gorjului5. Arimia. Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu au adus în aten¡ia publicului lucrarea Gorjul administrativ-teritorial10. Bucure¿ti. Rådulea. Måiastra. . În anul 2005. iar Titu Pâni¿oarå. Târgu Jiu. Nicolae Mischie ¿i Pantelimon Manta au pregåtit ¿i publicat lucrarea Institu¡iile jude¡ene ale Administra¡iei de Stat: Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj9. profesorul Vasile Cåråbi¿. confirmå cele aråtate mai sus. mai târziu. Istoria învå¡åmântului din Gorj 8. Institu¡iile jude¡ene ale administra¡iei de stat: Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj Gorj. 1980. Editura Hermes. Dupå o sutå de ani de când Alexandru ªtefulescu. Vasile Arimia. 12 Gh. 9 Vasile Arimia. Biografie ¿i destin destin. I ¿i II. dar ¿i a Târgu-Jiului. Cheznoiu. rod al muncii unui grup mare de profesori ¿i cercetåtori din Gorj. V. harnicul cercetåtor dar ¿i om cu råspundere în planificarea ¿i înfåptuirea multor obiective construite în a doua jumåtate a secolului al XX-lea. 2007. Drim Edit. În anul 1980 vedea lumina tiparului o lucrare deosebit de importantå4. 2000. Gorjul administrativ-teritorial administrativ-teritorial. lucrare care consemneazå ceea ce s-a realizat în Târgu-Jiu de când Alexandru ªtefulescu a publicat prima monografie a ora¿ului Târgu-Jiu7. Editura “Gorjanul”.12 - . publica. vol. a apårut lucrarea ªcoala Târgujianå . 7 Alexandru ªtefulescu. Profesorii Grigore Pupåzå ¿i C. Istoria Gorjului Gorjului. acolo unde s-au påstrat. Gorj. la începutul secolului al XX-lea ¿i pânå în 2001. Editis. Editura Sport-Turism. a pregåtit ¿i publicat “Monografia municipiului Târgu-Jiu”6. ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii învå¡åmântului românesc românesc. 2005. În primul rând în prestigioasa revistå a 4 Jude¡ele Patriei. P.

13 N. Mischie. unii dintre ei nemaiîntorcându-se acaså. Rola Piekarski. ceva mai târziu. Rhabon. Unele apåreau în baza a noi reglementåri. Un rol important în via¡a satelor l-au avut cåminele culturale ce au început så aparå în anii 1920-1921 cu amploare mai mare dupå 1934. Mul¡i. În aceste condi¡ii au început så reînvie activitatea culturalå. Edit. treptat casele de citit abia de mai func¡iona câte una. foarte mul¡i cercetåtori au publicat. . între acestea fiind Casa culturii poporului ¿i câteva funda¡ii: Funda¡ia culturalå “Principele Carol”. Intervenind amestecul politicianist. Preconizate mai întâi pe comune. Un capitol al lucrårii se ocupå de institu¡ii institu¡ii. oameni capabili så organizeze ¿i så ducå activitå¡i culturale. så se refacå vechile forme de organizare dar så aparå ¿i altele noi. apoi ¿i pe ora¿e ¿i pe jude¡. În fruntea acestora erau ale¿i în primul rând preo¡ii ¿i învå¡åtorii. Oamenii ce lucraserå mai înainte pentru ridicarea satelor se împu¡inaserå. lucråri. Gorjul cultural. Încet. societå¡i ¿i asocia¡ii culturale. “Litua” din care au apårut pânå acum 13 numere. Ac¡iunile desfå¿urate în perioada anterioarå de cåtre marile personalitå¡i în frunte cu Alexandru ªtefulescu. experien¡a cåpåtatå în perioada anterioarå. Emanoil Påråianu etc. În al doilea rând în cunoscutele ziare: “Gorjanul” (1924-1947) ¿i “Gazeta Gorjului” (1968-1989). Funda¡ia culturalå “Regele Ferdinand”. s-a ajuns la destråmarea nucleului principalilor întreprinzåtori. så aparå noi institu¡ii. 2003. au înregistrat succese remarcabile în ce prive¿te activitatea culturalå13. Dar ac¡iunea începutå de ei prinsese rådåcini ¿i se bucura de sprijinul multor institutori ¿i învå¡åtori care au continuat-o în ritm mai lent. Treptat. Aurel Diaconovici. cu timpul ele se vor organiza pe sate.13 - . asocia¡ii ¿i societå¡i culturale ce au apårut începând cu anul 1919 unele continuând din perioada anterioarå cum era Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea Românå” sau cercetå¿ia etc. unii dintre ei plecând din Târgu-Jiu. studii ¿i documentåri despre istoria Gorjului în care sunt puse în eviden¡å diferitele activitå¡i ale popula¡iei din Gorj. Funda¡ia culturalå “Regele Mihai I”.Muzeului de istorie “Alexandru ªtefulescu”. Intervenind ¿i råzboiul mul¡i din corpul profesoral au plecat pe front. mai ales în ultimii 15 ani. 1890-1910 1890-1910. Bibliotecile în mare parte dispåruserå. Iuliu Moisil. în ce prive¿te activitatea de luminarea a satelor. a început så reînvie prin grija unor fo¿ti colaboratori ai grupului ce activase la începutul veacului. încet au devenit puternice centre de culturå. Dupå råzboi înså. În unele localitå¡i au început så aparå noi societå¡i culturale precum ¿i societå¡i culturale ale elevilor.

Prin preocupårile conducerii cåminelor culturale dar ¿i ale primåriilor. Dupå revenirea lui Carol ¿i instaurarea lui ca rege. 15 De avut în vedere cå numårul cåminelor culturale diferå în unele surse. la sfâr¿itul anului 1938. 1 suburban. Diferen¡a poate fi din eviden¡ele Funda¡iei regale la care încå nu aderaserå toate cåminele. Astfel. din cauza multitudinii de documente. Pânå la acea datå aveau local propriu doar 118. dupå surse. în 1926. orå¿ene¿ti ¿i såte¿ti în jude¡ul Gorj14.326 - organizaserå muzee. pentru nevoi urgente. activitatea cåminelor culturale a început så se învioreze. 25 orå¿ene¿ti. Grija pentru func¡ionarea acestor institu¡ii ¿i-a asumat-o atât Ministerul Învå¡åmântului cât ¿i Funda¡ia culturalå “Principele Carol” sub a cårei autoritate au început så fie puse. în lucrare am inclus un capitol: Cåminele culturale: jude¡ean. p. 14 Deoarece pregåtirea acestei lucråri a durat mai mult. 59 orå¿ene¿ti. Între acestea 9 erau comune. sub a cårei coordonare activitatea cåminelor culturale a slåbit considerabil. 279 de localitå¡i erau fårå cåmine culturale. anul V. În cursul anului 1938 s-au mai înfiin¡at 100 cåmine culturale såte¿ti. 23-30. în 1938 erau 196 cåmine culturale17 din care 2 cåmine urbane.120 . n-am putut analiza toate aceste cåmine culturale. Pentru a eviden¡ia rolul ¿i activitatea acestora am aråtat cå la începutul anului 1938 numårul cåminelor culturale såte¿ti era în întreaga ¡arå de 200315. funda¡ia a trecut sub autoritatea lui Mihai. primårii. restul erau gåzduite în ¿coli. 22 cåmine culturale jude¡ene. case particulare etc. 618 cåmine aveau dispensare medicale ¿i mici depozite de medicamente uzuale. restul fiind sate. În unele documente sunt 130. 1. ianuarie 1939. Unele cåmine culturale .) . 16 “Cåminul Cultural”. Am anexat un tabel cu acestea ¿i am analizat câteva mai semnificative din punct de vedere al rolului jucat. netoxice. Intervenind înså renun¡area de cåtre Principele Carol la prerogativele regale ¿i påråsind ¡ara. mai ales începând din anul 1934.înfiin¡aserå cooperative. 4 regionale. dupå unele date. În jude¡ul Gorj. Astfel la sfâr¿itul anului 1938 existau 2293 cåmine culturale såte¿ti. Luând ca bazå dosarele formate de Funda¡ia culturalå “Principele Carol” existente în fondul de la Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale. aici se gåsesc 116 dosare reprezentând 116 cåmine culturale. În lucrare. nr. 28 aveau sfaturi de împåciuire16 . acest capitol l-am predat ¿i a fost publicat în “Litua”. în altele 150 etc. în iunie 1930. 350 aveau aparate de radio. dupå unele date erau 2807. a celor jude¡ene de 13 ¿i a celor regionale de 4. Având în vedere cå activitatea duså de cåminele culturale este pu¡in cunoscutå.14 - . 1 de cartier. 9 cåmine culturale jude¡ene. a celor orå¿ene¿ti de 34. 12 aveau såli de cinematograf. unele cåmine . 17 ªi aici datele diferå.

Dintre cåminele culturale såte¿ti am ales câteva care aveau o vechime mai mare . Muscule¿ti. se gåsea echipa studen¡eascå regalå. Stau mårturie documentele din dosarul constituit la Funda¡ia culturalå “Principele Carol” despre acest cåmin. a fost cel cu numele de Cåminul “Voievodul Mihai”. Andree¿ti. În afarå de aceasta. datoritå oamenilor de ispravå din aceastå localitate. în comuna Costeni-Izvoare. Un astfel de mod de constituire era o noutate. Ca o excep¡ie ne-am ocupat ¿i de Cåminul cultural “Bibescu Vodå” ce a luat fiin¡å la 17 iulie 1932 din care. Cåminul cultural “Rena¿terea” din Cernådia. Aninoasa. Mai întâi a fost un cerc cu numele “Dragostea de neam” ¿i apoi Cåminul cultural “Dragostea de neam”.Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” din comuna Lele¿ti. Au fost situa¡ii când în unele comune au luat fiin¡å mai întâi societå¡i culturale. Pentru exemplificare am luat douå astfel de comune. Turburea. fåceau parte mai multe localitå¡i: Bårbåte¿ti. Bibe¿ti. Unul din comuna Raco¡i care fiind vizitat de inspectorul jude¡ean. S-a organizat de cåtre locuitorii parohiei Sfânta Treime din ora¿ul Târgu-Jiu.al activitå¡ilor desfå¿urate ¿i rezultatelor ob¡inute. ªipot. la 11 decembrie 1938 s-a mai înfiin¡at un cåmin cultural la nivel de cartier. în 1926 a luat fiin¡å Societatea culturalå “Murmurul Jale¿ului”. mai târziu intervenind schimbarea pe sate. destråmându-se prin constituirea de cåmine pe fiecare localitate. mai târziu numindu-se Cåminul cultural “Murmurul Jale¿ului”. în . Petre¿ti. Såule¿ti. De altfel aceastå forma¡iune n-a rezistat. la început. cu bune rezultate. Cåminul cultural “Rena¿terea” din Baia de Fier. ªi în comuna Câmpofeni. Ne-am ocupat de cåminul cultural jude¡ean care s-a înfiin¡at la 17 februarie 1938 cåruia i s-a dat numele de Cåminul jude¡ean “Tudor Vladimirescu”.15 - . Unul din cåminele culturale ce a luat fiin¡å în timpul în care. Gro¿erea. A fost unul din cåminele cu o activitate bine conceputå ¿i organizatå. În comuna Budieni. Vladimir ¿i Frasin. la 16 decembrie 1937 a luat fiin¡å un cåmin cultural care s-a numit “Domnul Tudor” iar mai târziu i s-a schimbat numele în Cåminul cultural orå¿enesc central “Alexandru ªtefulescu”. Potrivit regulamentului cåminul se constituia pe comunå. De altfel cåminul s-a numit “Sfânta Treime”. În Târgu-Jiu. ulterior transformându-se în cåmine culturale: în comuna Båle¿ti a func¡ionat încå din 1913 Societatea culturalå “Dragostea de neam”. în ianuarie 1936 a luat fiin¡å Societatea “Doina” pentru cultura poporului care s-a transformat în Cåminul cultural “doina”. În jude¡ existau ¿i cåmine culturale a cåror activitate era nemul¡umitoare. Valea lui Câine.

Sohodol. principele Carol s-a reîntors în România ¿i s-a instaurat rege) se organizau congrese ale cåminelor culturale. Aici veneau cei pasiona¡i så citeascå ori så împrumute cår¡i pe care så le citeascå acaså. piese arheologice. “o såråcie cumplitå”. cu serbåri ¿i demonstra¡ii în Capitalå. de ziua “restaura¡iei” (ziua de 8 iunie. marea majoritate în munte. Sub îndrumarea Funda¡iei culturale regale ¿i cu ajutorul acesteia. De asemenea. Anual. cu toate greutå¡ule. în 1930. ¿colile superioare ¡åråne¿ti. cele mai multe cåmine culturale au adunat documente istorice. trei sau mai multe veacuri în urmå”. Timp de 3 luni echipe formate din 10-15 studen¡i de profesii diferite se duceau ¿i lucrau în unele comune unde ajutau concret pe såteni la îndeplinirea diferitelor activitå¡i inclusiv construirea unor cåmine culturale. În anii 1934-1939 activitatea cåminelor culturale a devenit tot mai mult puså în slujba elogierii regelui Carol al II-lea. Reprezentantul forumului superior era de pårere cå la Sohodol munca culturalå trebuie så fie adaptatå la situa¡ia localå ¿i cå un om cu inima de aur ar putea. Între anii 1934-1939 un ajutor concret au primit cåminele culturale de la echipele regale studen¡e¿ti. se pregåteau zeci ¿i sute de såteni ¿i såtence pentru activitå¡ile ce se desfå¿urau în sate: conducåtori de cåmine. pregåtirea bibliotecarilor etc. îngrijirea gospodåriilor. În cadrul celor mai multe cåmine culturale au fost organizate ¿i au func¡ionat biblioteci înzestrate cu cår¡i primite de la Funda¡ia culturalå regalå dar ¿i cumpårate de conducerea cåminului ¿i primite ca dona¡ii. så îmbunåtå¡eascå mult starea românilor de aici”. În fapt nici nu avea cine så organizeze ¿i så conducå cåminul cultural ¿i nici cu cine så-l constituie. într-o lipså mare a tuturor bunurilor. organizate prin intermediul Funda¡iei regale. în sat fiind doar båtrâni. începând cu 1934. cel pu¡in între 1934-1940. ca ¿i acum douå. sat “uitat de ståpânire ¿i poate ¿i de Dumnezeu”.1944. Între acestea au fost: cursurile ¿i ¿colile ¡åråne¿ti. Nu departe de Raco¡i se afla o altå localitate. . urmårind så dea satelor oameni pregåti¡i care så poatå ridica satele. unde era proslåvit regele ¿i faptele sale. cu care au organizat muzee såte¿ti. unelte de muncå etc. cåminele culturale au desfå¿urat o rodnicå ¿i bogatå activitate în diferite domenii. Datoritå condi¡iilor grele în care tråiau oamenii. “Satul î¿i duce via¡a cu acelea¿i necazuri ¿i cu acelea¿i bucurii. efectuarea muncilor agricole. În fiecare an. nu se desfå¿ura nici un fel de activitate. în partea de nord a jude¡ului. fapt pentru care cerea så fie ¿ters din eviden¡ele Funda¡iei. constata cå de¿i erau mul¡i intelectuali în localitate. în luna iunie.16 - .

ca ac¡iune. În statul de organizare ¿i func¡ionare a cåminelor culturale era o prevedere potrivit cåreia puteau fi membri ai cåminului cultural ¿i cei care. func¡ionând în cadrul sfaturilor (¿i dupå 1968 consiliilor) populare. pe lângå câteva cuvântåri despre modul cum se mai petrec lucrurile în Gorj. ªi ce frumoase. mai ales dupå 1945. am scris câte un paragraf despre rolul ¿i activitatea lor. Am socotit necesar så eviden¡iem într-un paragraf ¿i preocuparea cåminelor culturale fatå de aceastå categorie de oameni . Aici se capåtå primele elemente. se organizau pe alte principii ¿i se numeau Comisia de împåciuire. Liga fiii Gorjului Gorjului. ea a råmas valabilå pânå în zilele noastre. så-i atragå la activitå¡i ce contribuiau la ridicarea vie¡ii satului. la Muzeul Satului. mai ales din Târgu-Jiu. emo¡ionan¡e ¿i instruc- tive sunt aceste întâlniri. În Bucure¿ti de câ¡iva ani se întâlnesc. Din anul 1938. Nu mai este un atribut al cåminului cultural. un rol deosebit de important îl are educa¡ia în familie. timpul pierdut ¿i banii cheltui¡i.fiii satului. într-o sâmbåtå. Cu timpul cåminele culturale au început så se ocupe ¿i de alfabetizare. În sistemul educa¡ional sau cultural educativ. Aici copilul aude dar ¿i vede ce trebuie så facå.17 - . sub forma întâlnirilor cu fiii satului satului. Tot în cadrul unor cåmine culturale s-au organizat ¿i au func¡ionat “sfaturi de împåciuire” unde se analizau fapte reprobabile ¿i prin grija membrilor acestora se cåuta împåcarea oamenilor. se prezintå ¿i un program artistic de cåtre “Doina Gorjului”. scutindu-i de drumul judecå¡ilor. Deci nucleul în care capåtå primele no¡iuni ¿i reguli este familia. din diverse motive. atrågându-i la activitå¡i în comune. Satul avea datoria så se ocupe ¿i de ace¿tia. unde. primele no¡iuni de educa¡ie nu numai în vorbe ci ¿i în fapte. Un paragraf al lucrårii se ocupå de aceastå activitate. în mod deosebit în perioada când Ministerul Învå¡åmântului a început så se preocupe dar ¿i så creeze condi¡ii. Ei erau socoti¡i fiii satului satului. printr-o lege judecåtoreascå s-au organizat judecåtorii comunale. de aceasta ocupându-se organele locale. cum trebuie så se comporte. adicå familia. În perioada regimului comunist aceste institu¡ii au continuat så existe înså nu mai apar¡ineau de cåminele culturale. Aceasta cu atât mai mult cu cât. au plecat din sat în alte localitå¡i. Aici se întâlnesc oameni din acelea¿i sate ori fo¿ti elevi ai diferitelor ¿coli. În plan mai larg. Pentru a pune mai bine în eviden¡å institu¡iile ce au intrat într-o perioadå de timp în aten¡ia cåminelor culturale. De aceea într-un paragraf din lucrare ne-am ocupat ¿i de aceastå . existå în Bucure¿ti dar ¿i în alte câteva localitå¡i din ¡arå. Cåminul cultural trebuia så aibå o eviden¡å a acestora. care înså din 1943 s-a revåzut preluând tot mai multe elemente de la sfaturile de împåciuire.

cantorii. ele influen¡ându-se ¿i completându-se reciproc. cu lucråtorii såi au adunat ¿i salvat de la distrugere ori de la dispari¡ie nenumårate mårturii. påstrarea ¿i folosirea patrimoniului cultural na¡ional ¿i anume la arhive. în culturalizarea ¿i educarea popula¡iei un mare rol l-a avut ¿i îl are biserica. Personalul arhivelor a venit în sprijinul cetå¡enilor nu numai în rezolvarea unor cereri prin care solu¡ionau vechime în câmpul muncii. organizând expozi¡ii de documente. În¡elegând rolul educativ dar ¿i adåpost ¿i salvator al urmelor materiale. centre puternice de educa¡ie iar muzeografii harnici ¿i neobosi¡i cåutåtori de obiecte ce meritå . În peisajul institu¡iilor culturale. ziare etc. biblioteci ¿i muzee. tezaur de cuno¿tin¡e ¿tiin¡ifice. ¿i cele existente prin multe comune. În multe sate copiii au început så înve¡e carte prin tinda bisericii. respectiv cel jude¡ean ¿i. Un capitol din lucrare se referå la Institu¡ii specializate în administrarea. ca institu¡ii. Cu toate cå arhive arhive.problemå. familia ¿i societatea sunt de nedespår¡it. au contribuit la educarea a genera¡ii de locuitori. începând cu cea jude¡eanå. Bibliotecile Bibliotecile. alåturi de unitå¡ile de învå¡åmânt. De-a lungul istoriei biserica a fost prezentå în toate comunitå¡ile såte¿ti. påstreazå fondul de carte. ume ale culturii materiale de altådatå au servit omului în existen¡a sa. acte de ¿colaritate. nu sunt decât la nivelul jude¡ului. dar ¿i publicând lucråri ¿tiin¡ifice. Muzeul Muzeul. Între institu¡iile cu rol deosebit în instruc¡ia ¿i educa¡ia tineretului. orå¿ene¿ti. unde iubitorii de carte sau cei care studiazå via¡a localitå¡ilor gåsesc suficiente informa¡ii documentare despre trecutul istoric. ele fiind ¿i focare de culturå. Biserica ¿i respectiv religia va avea încå multå vreme de jucat un rol însemnat în via¡a societå¡ii. participând la sesiuni ¿i simpozioane ¿tiin¡ifice. mai târziu. Având în vedere rolul ¿i atribu¡iile acestora în sistemul institu¡iilor noi ne-am ocupat de acestea doar privind contribu¡ia la via¡a culturalå. comunale dar ¿i de institu¡ii ¿i întreprinderi. preo¡ii convie¡uind cu såtenii ¿i îndeplinind ¿i sarcini sociale în comunitå¡ile respective. atribu¡iile lor ca institu¡ii administrative se råsfrâng ¿i la toate institu¡iile creatoare de documente de arhive. tehnice. Prezen¡a ¿colarilor la biserici în zilele de sårbåtoare dar ¿i orele de religie ¡inute de preo¡i în sålile de claså au contribuit la formarea spiritualå a tinerei genera¡ii. Oricât am scris despre bisericå ¿i despre slujitorii bisericii tot nu ar fi de ajuns în eviden¡ierea rolului bisericii în societatea româneascå. socotind cå familia este prima institu¡ie în care începe ¿i cea care toatå via¡a unui om este strâns legatå de familie. diaconii etc. reviste. muzeele au fost ¿i sunt. de literaturå etc. dascåli fiindu-le cântåre¡ii.18 - . acte referitoare la proprietate etc.

au servit ¿i servesc interesele istoriei. ziarele ¿i revistele. Muzica a fost. Muzica a fost o preocupare. libråriile ¿i ceea ce rezultå din activitatea lor: tipåriturile. cårora le aduc cele mai sincere mul¡umiri. cuvântul scris. De asemenea. ne-a dat posibilitatea så completez documentarea cu ceea ce nu am gåsit în arhive. * * * Întreaga lucrare s-a putut realiza în primul rând pentru cå am gåsit în¡elegere ¿i bunåvoin¡å de la institu¡ii care au în påstrare ¿i pun la dispozi¡ie cercetåtorilor baza documentarå: arhive. mai întâi individualå. “Gazeta Gorjului” ¿i alte reviste ¿i ziare. în asigurarea bazei ei materiale. în programa ¿colarå.så fie expuse în muzeu. Ca så se sublinieze cât mai mult rolul muzicii în societate. Muzeul jude¡ean “Alexandru ªtefulescu” Gorj. Apari¡ia cår¡ii a fost înså posibilå datoritå sprijinului financiar oferit de cåtre Consiliul Jude¡ean Gorj ¿i de Editura Centrului Jude¡ean pentru Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj (director Ion Cepoi). se formeazå ¿i se înzestreazå bibliotecile. mai ales în ¿colile normale unde se pregåteau viitorii învå¡åtori ¿i profesori de ¿coalå. apåråtori ¿i conservatori ai acestora. cår¡i. Direc¡ia jude¡eanå de statisticå etc. cu albume etc. cu plan¿e ¿i hår¡i. Direc¡ia Jude¡eanå Gorj a Arhivelor Na¡ionale. sunt editurile. tipografiile. institu¡iilor. se aprovizioneazå ¿colile ¿i ¿colarii cu manuale ¿i cår¡i ¿colare. O însemnatå contribu¡ie la educarea popula¡iei a avut-o muzica. Biblioteca jude¡eanå “Christian Tell”. în special ziarul “Gorjanul”. cår¡ile.19 - . De o importan¡å deosebitå în dezvoltarea culturii. De aceea. Inspectoratul pentru culturå Gorj. În lucrare am aråtat câte pu¡in din toate genurile înså am insistat mai mult asupra muzicii populare atrågând aten¡ia cå aståzi fiecare cetå¡ean are ocazia så asculte toate genurile sau numai unele. ele sunt în acela¿i timp ¿i de culturå.) ¿i în primul rând Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale.conservatoare. apoi în forma¡iuni mai mici ajungând la ansambluri de zeci de persoane. Un cuvânt de mul¡umire ¿i considera¡ie pentru Biblioteca Academiei Române care. este ¿i va råmâne unul din principalele mijloace de educare. De asemenea s-au creat la nivel na¡ional insti- tute superioare de muzicå . Cu ajutorul acestora se pune la dispozi¡ia oamenilor. preså (ziare ¿i reviste etc. academii etc. cu timpul ea s-a diversificat pe genuri. muzica muzica. sunt absolut necesare societå¡ii. muzica popularå råmânând în prim plan. cu fondul de carte istoricå dar ¿i cu presa. cu timpul s-a introdus ca disciplinå. un capitol în lucrare a fost consacrat acestor categorii de institu¡ii care de¿i sunt de produc¡ie. . ca obiect de studiu.

20 - ..

Capitolul I Economia jude¡ului Gorj în secolul al XX-lea .21 - .

22 - ..

Acest titlu exprima esen¡a a ceea ce reprezenta atunci jude¡ul Gorj. de la Curti¿oara. cascadele. Din secolul XIII-XIV încep så fie cunoscute ¿i consemnate fapte ale locuitorilor. Tipografia N. Dupå constituirea statului feudal ºara Româneascå. mai ales ai celor pe care-i administra primul voievod cunoscut . având în frunte domni ¿i voievozi din neamul Basarabilor. solda¡i ai cohortelor romane ori slujitori ai administra¡iei romane. schituri. cum au fost spre exemplu de la Polata de lângå Târgu-Jiu.D. våile. bisericile. Gorjul istoric ¿i pitor esc pitoresc esc. într-un cuvânt mediul . dar ¿i låca¿uri de închinåciune (biserici. unitate administrativ teritorialå ce-¿i avea existen¡a atestatå documentar de peste jumåtate de mileniu. dar ¿i nuan¡ele câmpului. mårturiile documentare con¡inând informa¡ii despre localnici se înmul¡esc permanent. Vechimea acestei pår¡i de ¡arå se pierde în negura vremurilor dar informa¡ii despre aceste meleaguri ori despre oamenii lor nu avem decât din secolul al XIII-lea. mânåstiri) ¿i apoi clådiri.pitoresc pitoresc. låca¿ construit în a doua jumåtate a secolului al XIV-lea. Maghere¿ti pe unde au poposit ¿i convie¡uit cu localnicii.mun¡ii. Bårbat. Documentele.23 - . Târgu-Jiu. Ele i-au dat posibilitatea så formuleze concluzia Gorjului istoric istoric. ori mai târziu. dupå o cercetare temeinicå a istoriei jude¡ului î¿i intitula una din lucrårile sale “Gorjul istoric ¿i pitoresc”1. clådirile de locuit ¿i multe materiale arheologice au fost cunoscute ¿i cercetate de Alexandru ªtefulescu ¿i pe baza lor întocmite lucråri. Såcelu. 1904 . marea majoritate a acestora fiind adunate ¿i adåpostite de mânåstirea Tismana. dealurile. 1.i-au sugerat probabil cealaltå caracteristicå ¿i anume .Litovoi ¿i fratele såu. 1 Alexandru ªtefulescu. Urme materiale ale vechii civiliza¡ii s-au påstrat în subsolul Gorjului sub forma mårturiilor arheologice ca la Pe¿tera Cioara de la Boro¿teni. Frumuse¡ile extraordinare ale configura¡iei teritoriului . Industria La începutul secolului al XX-lea marele istoric patriot Alexandru ªtefulescu. Milo¿escu.

Oamenii înså¿i au cunoscut schimbåri radicale. ca ¿i în secolul al XIX-lea. lumânårie etc. ea producea articole de îmbråcåminte. dogårie. s-a publicat o valoroaså lucrare. a cunoscut o puternicå dezvoltare. bine documentate. Nu am analizat în aceastå lucrare cum s-a dezvoltat via¡a economicå. vopsitorie. În anul 1912. De atunci a trecut mai mult de un secol. 1959. Bucure¿ti. cismårie. din punct de vedere al numårului muncitorilor întrebuin¡a¡i în industria încurajatå de stat . La începutul secolului al XX-lea industria era reprezentatå. tâmplårie. o nouå orânduire socialå ¿i odatå cu aceasta noi institu¡ii. 347 . Dar pentru cå acestea sunt strâns legate de dezvoltarea economicå. jude¡ul Gorj ca ¿i întreaga ¡arå. doar de activitå¡i casnice. p. Editura Politicå. jude¡ul Gorj figura printre jude¡ele ce înregistra sub 3. Editura “Måiastra”. socialå etc. Cele câteva ateliere me¿te¿ugåre¿ti: ateliere de tåbåcårie. rotårie. Aproape fiecare gospodårie avea sau întrebuin¡a råzboiul 2 În anul 2006. cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentarå a Târgu-Jiului. Aici au fost cuprinse studii despre unele obiective industriale din municipiul Târgu-Jiu. ¿coala ¿i munca contribuind la dezvoltarea lor intelectualå. întocmitå de un colectiv de speciali¿ti în diverse domenii. Repere de ieri ¿i de azi. În timpul vie¡ii lui. pomicultura ¿i alte îndeletniciri casnice.000 de lucråtori3. Activitatea predominantå. cele necesare gospodåriei. 71-248. iar cu talentul ¿i autoritatea sa så a¿tearnå pe hârtie ceea ce a våzut ¿i a citit. mine. avu¡ia lui îmbogå¡indu-se mereu. influen¡ându-se reciproc. noi reglementåri ce trebuiau så conducå via¡a comunitå¡ii. la învå¡åmânt. p. ¿tiin¡å ¿i culturå. Despre industrie nici nu putea fi vorba. scurtå din påcate. ilustrate ¿i cu fotografii. de creare a bunurilor materiale ¿i spirituale. judicios întocmite. ¿i acestea în mare majoritate în ora¿ul Târgu-Jiu. cre¿terea animalelor. preocuparea de bazå a locuitorilor era agricultura. se instaura în ¡arå un nou mod de produc¡ie. tema noastrå referindu-se doar la via¡a spiritualå. 3 Din istoricul formårii ¿i dezvoltårii clasei muncitoare în România pânå la primul råzboi mondial mondial. erau mici unitå¡i. Itinerariile pe care le-a parcurs în drume¡iile sale prin tot jude¡ul i-au oferit tot ceea ce se putea vedea ¿i admira atunci.24 - . încål¡åminte. vom eviden¡ia ¿i unele tråsåturi esen¡iale ale vie¡ii economice2.cåi ferate. timp în care. comer¡ului ¿i activitå¡ii bancare bancare. Târgu-Jiu. viticultura. Tradi¡ionala industrie casnicå continua så aibå încå un rol însemnat. cariere ¿i extrac¡ia petrolului. 2006. “Târgu-Jiu 600.Dealtfel autorul î¿i începea lucrarea aråtând: “Gorjul istoric ¿i pitoresc înfå¡i¿eazå localitå¡ile ¿i mânåstirile cele mai însemnate dupå mânåstirea Tismana ¿i Târgu-Jiu”. Un capitol a fost consacrat economiei economiei.”. la ridicarea nivelului de în¡elegere.

19 mori cu benzinå . dogårie. vol. Ne este cunoscut poten¡ialul “industriei” jude¡ului Gorj în anii de dupå primul råzboi mondial. 9951 stabilimente din industria mijlocie ¿i micå. Bucure¿ti. Jale¿ului etc. cu 3872 lucråtori5. dupå aceastå statisticå. 11625 stabilimente. Bistri¡ei. Situa¡ia era diferitå de la jude¡ la jude¡. În 1920 industria jude¡ului Gorj8 se prezenta astfel: mori cu abur .243 pive cu apå . avea 2629 stabilimente. pânza. trestie. 65-69 7 Ibid. Direc¡ia jude¡eanå Gorj. ªu¿i¡ei.3 fieråstraie . alimente sau furaje etc. f. 4 din 25 ianuarie 1920. cu 23061 persoane4.1/1893-1896. În mai 1914 se reconstituia societatea “Unirea”. p. rotårie. în Oltenia erau. 6. p. În fiecare localitate func¡ionau cazane de preparat ¡uica. grâul sau orzul mai ales pe apele Jiului. 21-30 8 “Buletinul Gorjului” nr. scaune ¿i chiar vase pentru depozitat unele produse. Jude¡ul Gorj. 9/1913. fondatå în martie 1893. cânepå ¿i in fåceau obiecte de îmbråcåminte. Morile de pe marginea unor râuri måcinau porumbul. ¿indrilå. din lânå. De¿i Gorjul avea un numår mic de muncitori. ori le argåseau pentru cåciuli ¿i cojoace. încadrându-se în mersul general al ¡årii ¿i aici va avea loc începutul de organizare al mi¿cårii muncitore¿ti. lucråri de dulgherie ¿i tâmplårie la case. În anul 1901-1902 Ancheta industrialå gåsea în cele cinci jude¡e din Oltenia 46 de stabilimente din industria mare. 41-43 6 Arhivele Na¡ionale. papurå. lumânårile iar anumi¡i cetå¡eni se specializau ¿i fåceau cåråmidå.65 4 Ancheta industrialå din 1901-1902. tåbåceau piei pentru opinci ¿i hamuri. Din anul 1912 dateazå ¿i Statutele Societå¡ii func¡ionarilor pub- lici din Gorj7. I. 2499 lucråtori.178 fabrici de lemnårie . Cu acest poten¡ial industrial ¿i muncitoresc intra România ¿i respectiv jude¡ul Gorj în secolul al XX-lea. dimia. iar localnicii fåceau din paie. cu 16675 lucråtori. Tismanei.53 mori cu ¡i¡ei . spre exemplu. etc.25 - .72 mori cu apå . 38. dosar nr. cu sferå de cuprindere pe întregul jude¡6. Încå din 1893 s-a organizat o societate sub denumirea de “Unirea”. 5 Ibid. Industria mare.de ¡esut cu anexele lui. atât în ce prive¿te numårul stabilimentelor cât ¿i al lucråtorilor. f. råchitå: co¿uri. În caså se prepara såpunul. fond Societatea “Unirea” Târgu-Jiu. În total. dosar nr. p. 1904.. 2 .

Au intervenit înså anii 1939-1945. fabrica de tâmplårie Fra¡ii Kontz ¿i Gr. în “Måiastra” anul II. anul I. Minierå în anul 1928 iar în anul urmåtor Societatea “Sålåtruc”.2 fabrici de olårie . de existen¡a cårora sunt dovezi sigure”.A. o fabricå de produse refractare ¿i câteva unitå¡i ale industriei alimentare11. 10-11 11 Vasile Cåråbi¿. de låcåtu¿erie. nr. Socitatea “Jiul” S. inginer Emil Huidu. industria începe så aibå unele fabrici mai mari. mai ales în capitala jude¡ului. câteva tåbåcårii. Atelierele de artizanat ale Ligii Femeilor Gorjene. În 1921 exista în Târgu-Jiu o Societate petrolierå pentru “exploatarea bogå¡iilor petroliere ¿i gaz metan. 2 meseria¿i în ateliere ¿i 44 muncitori zilieri10. p. de tåbåcårie. Între anii 1933-1938. slab dotate ¿i produc¡ie scåzutå. nr. 11 mineri. Erau angaja¡i la aceastå societate 64 de persoane. din care 3 func¡ionari.84 fabrici de ape gazoase . 330 . fabrica de topit inul ¿i cânepa din Vådeni. ora¿ul Târgu-Jiu. având câte 2-3 muncitori în medie.36 fabrici de ¡iglå . Editis 1995. profilate pe covoare. între care fabrica de ¡igarete din Vådeni.2 O oarecare deszvoltare a cunoscut economia jude¡ului Gorj între cele douå råzboaie mondiale.2 fabrici de opinci . în afarå de multele ateliere me¿te¿ugåre¿ti. croitorie etc.2 fabrici de ¡esåtorie .13 fabrici de frânghie . p. Încå în prima jumåtate a secolului al XX-lea a început så se cunoascå ¿i så se simtå în Gorj o dezvoltare economicå mai concentratå în diverse domenii.R. 4 mai¿trii mineri. p. Pentru exploatarea cårbunelui din zona Rovinari s-a înfiin¡at mai întâi la Târgu-Jiu. Mai exista.16 fabrici de lumânåri . de fierårie. ¡esåturi ¿i cusåturi. Societatea exista dar exploatare nu s-a fåcut9. Mai erau multe ateliere de tâmplårie. În decada a treia a secolului al XX-lea. În anul 1928 s-a înfiin¡at în Târgu-Jiu Societatea “Jiul” S. când din cauza råzboiului nu s-a 9 “Credin¡a” Târgu-Jiu.3 fabrici de cåråmidå . când au început så aparå unele întreprinderi mai mari. Minierå.A. 3 (7) 2006. Etape în dezvoltar ea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu dezvoltarea Târgu-Jiu. Alexandrescu Târgu-Jiu. în industrie continuau så predomine micile ateliere me¿te¿ugåre¿ti care în 1930 se ridicau la numårul de 1032. mai ales în zona Rovinari. mina de cårbune (antracit) de la Schela ¿i-a sporit produc¡ia.R. 3 din 20 noiembrie 1920. fabrici (cuptoare) de var . 2 10 Dr. Istoria Gorjului Gorjului.26 - . fabrica de confec¡ii pentru armatå din Tâgu-Jiu. Una din sursele de materii prime ce ¿i-a fåcut apari¡ia era cårbunele.

a deschiderii de ¿antiere. 1994. Dupå alte informa¡ii avea 380 muncitori). Deci industria era încå neînsemnatå ca ¿i numårul muncitorilor. în jude¡ul Gorj se gåseau: o fabricå de ¡igarete în Târgu-Jiu (Vådeni). La 11 iunie 1948 când a avut loc na¡ionalizarea principalelor mijloace de produc¡ie. Arhivele Na¡ionale. s-au dovedit într-adevår salvatoare. Så ne gândim doar la câteva domenii care au schimbat radical con¡inutul avu¡iei na¡ionale române¿ti: fabrici ¿i uzine moderne în locul atelierelor manufacturiere råspândite mai ales prin ora¿e. România încotro? încotro?. cu 820 muncitorix (x. o fabricå de tâmplårie fra¡ii Kontz ¿i Gr. de randament ridicat. de punere în valoare a poten¡ialului de care dispuneau solul ¿i subsolul României. dupå 1950. pentru transformarea României într-un stat indus- trial-agrar. I. Uria¿ul efort constructiv care a impus angrenarea ¿i utilizarea intenså a muncii na¡ionale. în Târgu-Jiu. iar dupå atingerea acestui obiectiv. * * * Regimul politic de dupå 1944 a inaugurat o nouå cale de dezvoltare care consta în mobilizarea centralizatå. arhivistic 13 Aurelian Bondrea. p. Måsurile adoptate. Istoria Na¡iunii 2000. în Târgu-Jiu.27 - . vol. Bucure¿ti. 65-97 . în locul celei manuale ¿i parcelare. a resurselor umane ¿i materiale ale ¡årii. a schimbat radical. 326 mori. Târgu-Jiu. 12 Dan Neguleasa.mai continuat cu construirea de obiective industriale. agricultura mecanizatå. Alexandrescu. Dupå cel de-al doilea råzboi mondial a început ceea ce în contemporaneitate s-a numit i n d u s t r i a l i z a r e a ¡årii. cu 87 muncitori. prelucrarea ¿i valorificarea mai eficientå a resurselor în locul deprecierii lor. pentru refacerea economiei distruså de råzboi ¿i de ocupa¡ia stråinå. atelierele mecanice Sadu. 77 joagåre ¿i 3 fabrici de cherestea12. O analizå fåcutå recent de profesorul universitar doctor Aurelian Bondrea într-o lucrare a sa 13 eviden¡iazå atât calea pe care a mers dezvoltarea economicå a României cât ¿i obiectivele propuse ¿i realizate. în câteva decenii. cu sacrificii ¿i priva¡iuni din partea popula¡iei. Politica de industrializare era socotitå hotårâtoare pentru scoaterea ¡årii din înapoierea economicå. cu 70 de lucråtori. fårå precedent în condi¡ii de pace. p. o fabricå de industrializare a fructelor. cu 51 de lucråtori ¿i una pentru prelucrarea plantelor textile. 2000. cu 872 muncitori. jude¡ul Gorj. un atelier de confec¡ionat efecte militare. cu 320 muncitori. o fabricå de cåråmidå refractarå. înfå¡i¿area economiei române¿ti. 27 cuptoare de uscat fructe. de subzisten¡å. Îndrumåtor arhivistic. în comuna Vådeni. în direc¡ia dezvoltårii industriei na¡ionale. Mina de atracit Schela. Editura Funda¡iei România de mâine. accentul dezvoltårii economice fiind pus pe industrializare. a construirii de obiective industriale. 18. Florina Popescu.

6400. ing.2400. Emil Huidu în op. o vreme. p. Analiza are în vedere câ¡iva indicatori sintetici dintre care cel mai important este socotit venitul na¡ional na¡ional. Între 1 octombrie 1915 ¿i 1 aprilie 1916 s-a executat tronsonul 14 Ibid. Circula¡ia mårfurilor: 95 la sutå în 1950. mai ales dupå anul 1968. p. 164 la sutå. obiectiv ce a concentrat cea mai mare parte a fondurilor de acumulare din toate sectoarele. 10-11 .28 - . în 1980 - 5900 iar în 1989 . transporturile ¿i telecomunica¡iile au fost ramurile cu ritmurile cele mai ridicate în vreme ce agricultura a cunoscut cea mai reduså dinamicå. 67 15 Despre avântul dezvoltårii industriale în Târgu-Jiu.Filia¿i . în 1980 .Craiova . stråbåtea Oltenia pe direc¡ia Piatra Olt . în 1970 . cu preponderen¡å. Între acestea era ¿i jude¡ul Gorj. cit.Filia¿i - Or¿ova . 784 în 1970.Târgu-Jiu . Evolu¡ia poten¡ialului industrial (indicator de bazå în anii 1960-1989): 1960 1970 1980 1989 Numår de întreprinderi 1658 1731 1752 2102 Numår de salaria¡i 1241 1997 3198 3169 Industrializarea modificå substan¡ial geografia economicå a ¡årii: în fiecare jude¡ au fost amplasate obiective economice. De altfel în centrul planificårii centralizate a investi¡iilor ¿i produc¡iei s-a stimulat dezvoltarea industrialå. a luat în calcul câteva ramuri de activitate. Agricultura. Linia feratå ce urma så lege Oltenia de Transilvania care era preconizatå tot din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea nu se realizase. Din aceste date se vede cå industria. în 1970 . 900 în 1989.Timi¿oara ¿i Craiova . 2100 în 1980 ¿i 2800 în 1989. 123 în 1970. sub raportul dezvoltårii industriale. 70 la sutå în 1950.4300 iar în 1989 . Construc¡iile.Bumbe¿ti. Transporturi ¿i telecomunica¡ii: 81 la sutå în 1950. 114 în 1970. în jude¡ele deficitare. datoritå ¿i valorii produc¡iei agricole determinatå prin pre¡uri mai mici14. Pornind de la anul 1938 ca bazå.4200. Pentru a ilustra. 644 în 1980. 176 în 1980 ¿i 170 în 1989. a se vedea dr. în 1950 reprezentau 238 la sutå.2100. construc¡iile. Astfei industria în 1950 reprezentatå fa¡å de 1938.Baza documentarå a constituit-o în primul rând anuarele statistice ale României. aratå cum au evoluat aceste ramuri din 1950 pânå în 1989. Câteva exemplificåri de ramuri industriale care au cunoscut o puternicå dezvoltare în Gorj15: Cåile ferate Re¡eaua de cåi ferate construitå în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea.

Articolul remarca faptul cå lucrårile sunt în func¡ie de fondurile pe care statul le va pune la dispozi¡ie ¿i de seriozitatea antreprenorilor ¿i î¿i exprima convingerea cå “aceastå linie feratå fiind cea mai importantå din toate lucrårile aflate aståzi în construc¡ie credem cå ministerul respectiv nu va precupe¡i ajutorul såu ci va da fonduri suficiente pentru terminarea acestei lucråri”.Bumbe¿ti Jiu (16 km). al doilea de 700 metri la pichetul de la km 104. Abia în 1928. Dar execu¡ia n-a mers a¿a cum se a¿teptau beneficiarii. realizarea acestei legåturi era de actualitate ¿i de mare importan¡å. Dupå primul råzboi mondial. p. Tudoran. pentru cå pânå în anul 1928 nu se mai spune nimic. Studiul s-a lucrat gra¡ie ståruin¡elor depuse de inginerul M. 1 din 15 martie 1924. Tudoran ¿eful Diviziei ¿i a harnicilor såi colaboratori. atunci când Transilvania se unise cu patria mamå. 3 19 Buletinul Societå¡ii Politehnice. 2 17 Ibid. Despre începerea ¿i mersul lucrårilor la linia feratå Bumbe¿ti - Livezeni ¿tim ¿i din ziarul “Gorjanul”. Lucrarea se executa de Societatea Românå de Intreprinderi din Bucure¿ti. 32 din 1-7 august 1928. ¿ef de direc¡ie în Direc¡ia Generalå a Construc¡iilor de cåi ferate. Cel mai lung tunel va avea peste 900 de metri ¿i va fi la Murga (km 110). nr. 7. Dupå câte ¿tia ziarul.Târgu-Jiu . ziarul “Gorjanul” înscria în paginile sale un articol18 despre începerea lucrårilor. p. 16 “Gorjanul”. Lungimea totalå a tunelelor e de 5 1/2 km. Probabil cå au apårut greutå¡i în executarea lucrårilor ¿i insuficien¡a fondurilor.29 - . 62-63 din 22-30 septembrie 1925. anul V. nr. tot din “Gorjanul”17 cå se lucreazå cu nådejde la linia feratå Bumbe¿ti . Încå numårul 1 al ziarului16 din 1924. Un an mai târziu aflam.Livezeni. ªtia aceasta dintr-un buletin al Societå¡ii Politehnice care publicase un memoriu asupra liniei ferate Bumbe¿ti - Livezeni. fåcea o analizå ¿i prezentare a politicii pentru completarea re¡elei de cåi ferate cerutå de interesul statului întregit. anul II. iulie 1928 . M. inginerul ¿ef. p. nr. anul I. 2 18 Ibid. anul XLII. informa pe cititorii såi cå “Studiile au început acum doi ani ¿i jumåtate. De aceea a trebuit så se facå pe segmente ¿i în etape. s-au terminat ¿i este posibil ca în luna martie så fie licita¡ii pentru pår¡ile care urmeazå a fi date în lucrare”. În acest memoriu19. Aceasta impunea înså mari eforturi financiare pentru ¡arå ceea ce era greu de suportat. la jumåtatea lunii martie 1924 urma så se construiascå peste Jiu 16 poduri ¿i 19 tuneluri. nr.

så se facå corecturile impuse de lucråri.Craiova începutå încå înainte de råzboi. Autorii planului au avut în vedere ca aceste lucråri. Între cele 5 linii ferate care au mai råmas în plan era ¿i Livezeni Bumbe¿ti . au pus în eviden¡å noi elemente care trebuiau avute în vedere. când s-a conceput construc¡ia ¿oselei de pe defileu.500 km ¿i nu 27 km cum era ini¡ial. så nu stânjeneascå marile instala¡ii hidroelectrice ce s-ar putea stabili în defileul Jiului pentru producerea de for¡å fie prin electrificarea cåilor ferate. fie pentru industrie. Începerea ¿i efectuarea lucrårilor a scos în eviden¡å ¿i neajunsuri în planul ante- rior. Pânå atunci sumele acordate. Filia¿i era deja în func¡iune.Livezeni pentru cå de la Bumbe¿ti. Una din problemele mari avute în vedere a fost aceea a instala¡iilor hidro ¿i termoelectice în defileul Jiului. ªi lungimea traseului între Bumbe¿ti . 557 22 Ibid. Lucrårile de studii au început în 1921 iar primele lucråri de construc¡ii de-abia în 1924. A fost låsatå la o parte chiar ¿i linia feratå Bucure¿ti .Ro¿iori . p. viaductele. p. În fapt s-a constatat cå erau mai pu¡ine treceri peste Jiu (5 treceri ¿i una peste Jiul transilvan ¿i 27 de tunele în lungime de 5340 metri. probabil întocmit in grabå. În primul rând a fost nevoie så se retraseze linia20. 559 23 Ibid. Studiul s-a fåcut între anii 1921-1923. Au fost luate în aten¡ie mai multe trasee dar s-a ajuns la concluzia cå traseul cel mai avantajos era cel de pe Valea Jiului. În primul rând linia urma så aibå 6 treceri peste Jiu ¿i una peste Sadul.30 - . nu s-au avut în vedere elementele de viitor23. Târgu-Jiu. Analiza noilor elemente eviden¡iate de lucrårile începute. Din acest memoriu rezultå cå planul ini¡ial era peste posibilitå¡ile materiale de care dispunea statul. 520-524 21 Ibid.Caracal . fårå o analizå temeinicå a situa¡iei ¿i a condi¡iilor concrete din teren. så se revadå nivelul terenului.Filia¿i. 561-562 . mai ales cå economia intrase în crizå generalå ¿i a trebuit revåzut ¿i s-a renun¡at la o parte din ceea ce s-a conceput anterior. p. lucrare ce a durat peste 30 de ani. 33 tunele în lungime de 4751 metri. erau de 68 milioane lei22. între 1921-1927. În baza acestor elemente s-a calculat mai exact ¿i costul liniei ferate ¿i anume circa un miliard de lei21. De asemenea. 20 Ibid. tunelele etc. în fapt doar Bumbe¿ti . p.Livezeni s-a dovedit inexactå ¿i anume 29. fiind nevoie så se facå corecturile impuse de lucråri. Au avut în vedere ¿i un plan întocmit de administra¡ia ungureascå în timpul råzboiului ¿i s-a constatat cå acesta era eronat. ce se efectuau.

ajutate de o centralå termicå. important era ca lucrarea så nu fie abandonatå. ci alte solu¡ii trebuie gåsite pentru producerea for¡ei necesare pentru electrificarea liniei. Am insistat mai mult asupra perioadei de început a studierii ¿i punerii în practicå a lucrårilor pentru ca så se vadå ce ¿i cum gândeau speciali¿tii atunci ¿i ce aveau în vedere. era corectå sau cu lipsuri. Era bunå. p. succesive. Poate cå studierea ¿i restudierea începutului construc¡iei liniei ferate de cåtre speciali¿tii din zilele noastre. A trecut peste un deceniu pânå când s-a trecut la realizarea primului tronson Bumbe¿ti . a fost materializatå pe un plan. Se aprecia cå linia se poate executa ¿i da în folosin¡å (circula¡ie) în cel mult 3 ani26. cum este praful de cårbune. p. atunci când au început concentrårile de oameni pentru nevoile de apårare a ¡årii ¿i a dirijårii de eforturi financiare cåtre înarmarea ¡årii ¿i pentru nevoile 24 Ibid. sunt compatibile cu a¿ezarea unei cåi ferate în defileu. Cum este ¿i normal la un material de analizå ¿i propuneri. Reluarea lucrårii dupå 1938 s-a fåcut în condi¡ii grele. important este cå oamenii au trecut la înfåptuirea ei chiar dacå în continuare s-a impus refacerea ¿i completarea planului.Meri. în memoriu eviden¡iindu-se acestea ¿i urmårile lor negative24. 564-567 26 Ibid. a experien¡ei de aståzi ¿i a mijloacelor tehnice ¿i tehnologice ar putea eviden¡ia unele deficien¡e ale gândirii de atunci. p. Amenajårile ce ar fi necesare pentru noile obiective. hidroelectrice. Este deci cert cå în defileu nu este posibil decât solu¡ia cu mai multe centrale mici.31 - . revederea ¿i completarea fondurilor. pe afluen¡i sau pe Jiu combinate cu o centralå termicå puternicå. 570-573 . Era abordatå ¿i problema ce fel de centralå trebuie: termicå sau hidroelectricå 25. ar putea îndepårta multele avalan¿e de stânci ¿i grohoti¿uri ce cad aståzi pe cåile de trans- port. impuså de necesitå¡ile economiei na¡ionale. la nivelul cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. ¿i acest material eviden¡ia ¿i importan¡a liniei ferate pentru economia na¡ionalå ¿i strategicå. Mai multe centrale mici. pe lângå enormele costuri financiare ar impune o altå concep¡ie pentru noile obiective. la Livezeni unde s-ar arde tot cårbunele care nu meritå a fi transportat în centre industriale depårtate. Gândirea speciali¿tilor români. 562-564 25 Ibid. Pe baza analizei fåcute se formula concluzia cå instala¡ii de centrale mari hidroelectrice nu se vor putea face niciodatå în defileul Jiului.

viaducte. George Niculescu.Rogojelu . Cu toate acestea.988 tineri voluntari. hanuri. Între anii 1987 . Pe aceastå linie feratå circulå în mod normal tot felul de trenuri - rapid.Livezeni. Editura “Ager”. s-au executat 2. 1 “Gheorghe Gheorghiu-Dej”. de la Târgu-Jiu la Rovinari. Ulterior construirii liniei men¡ionate au fost fåcute modernizåri ale instala¡iilor de siguran¡å a circula¡iei.1994 pe unele tronsoane ale cåii ferate Filia¿i . în primul rând cåtre termocentralele de la Turceni. 27 viaducte de aproximativ 1000 metri. p. 21 poduri ¿i 59 pode¡e. lucråri la care s-a cåpåtat o bogatå experien¡å. 5 sta¡ii. iar dezvoltarea ulterioarå a bazinului minier Jil¡ (Drågote¿ti. urcând u¿or de-a lungul Jiului. ci ¿i opere de artå. personal ¿i trenuri de marfå ce transportå îndeosebi cårbune. Måtåsari) a impus construirea ramurii Turceni .Meri (8 km).37 . Dupå cel de-al doilea råzboi au fost reluate lucrårile. 2000. accelerat.32 - .Filia¿i. cu o lungime de 31 km. 36 . Pe acest traseu urma så fie transportat cårbunele din bazinele Gorjului. cu o lungime de 1166 metri. dupå traversarea Jiului.Livezeni constituie nu numai înlesnirea transporturilor dinspre ¿i cåtre Transilvania. 39 tunele de 788o metri. pode¡e. Ce au însemnat aceste lucråri aratå atât munca depuså cât ¿i lucrårile de artå executate. Drumuri. tuneluri ¿i ziduri de sprijin care ocupå 12.3 milioane metri cubi terasament. urmeazå direc¡ia nord-vest. adicå 40 la sutå din lungimea traseului). linia Bumbe¿ti . cu toate dependin¡ele lor. Târgu-Jiu.råzboiului. Multele bogå¡ii din subsolul Gorjului. dar ¿i militari. Au participat 27. 32-34 28 Ibid. Gheorghe Gârdu. mai ales cårbune ¿i ¡i¡ei ¿i trecerea la exploatarea lor a impus trecerea la exploatarea lor a impus trecerea la executarea unor noi trasee de cale feratå.Rogojelu .6 km. I¿alni¡a ¿i altele. Prin volumul important de lucråri (poduri. Între 1 aprilie ¿i 22 octombrie 1948 a fost terminat tronsonul Meri - Livezeni (23 km)27.Târgu-Jiu au fost executate lucråri de dublare a liniei28. Turceni .Drågote¿ti care. constitui¡i în ªantierul Na¡ional de Muncå nr. un rol impor- tant pentru aceasta având munca voluntarå. târguri ¿i bâlciuri din Gorj. termocentralelor ¿i întreprinderilor din zonele deservite. se adaugå al¡i 120 km de linii ferate industriale ale unitå¡ilor miniere. în noiembrie 1941 a fost inaugurat tronsonul de cale feratå Bumbe¿ti-Jiu . costul lucrårilor fiind de 1-4 miliarde lei. La lungimea de 112 km a cåii ferate Filia¿i . p. Numai pentru tronsonul Bumbe¿ti . 27 Alexandru Doru ªerban. 2500 metri ziduri de sprijin.Târgu-Jiu ¿i cele douå ramuri ale sale.

. Acest tronson de cale feratå a fost dezafectat dupå 1995. pasaj subteran pentru accesul publicului în garå ¿i pe peroane.T. pânå la Båbeni. cit. Construirea ¿i darea în folosin¡å a noilor segmente de cale feratå a impus ¿i construirea unei noi gåri în Târgu-Jiu. Se mai våd doar ie¿irile în stradå peste care s-au a¿ezat plåci acoperitoare. Exploatarea rezervelor de cårbune din subsolul jude¡ului Gorj. a fost cel de la Târgu-Jiu .F. în februarie 1989. a unui important edificiu al ora¿ului. clådirea pentru exploatarea tehnicå. Astfel s-a înlesnit transportul materialului lemnos din zona Baia de Aramå la I. 208 . demontat ¿i vândut la fier vechi29. preconizat încå dupå primul råzboi. 2002. ambele în Gorj. Mai departe.F. p. organele locale dezinteresându-se de nevoile oamenilor din zonå pentru cå au gåsit alte solu¡ii pentru transportul lemnului.R. În acest scop în anul 1928 s-a interesat Societatea Economicå pentru construc¡ia drumului de fier pe traseul enun¡at. Darea în exploatare s-a fåcut astfel: Cårbune¿ti . Târgu-Jiu cu ajutorul unei mici locomotive . din partea de nord-est a impus construirea unei noi linii ferate. Pânå la sfâr¿itul anului 1989 au mai fost realizate un nou grup 29 Ibid. o clådire unicå în felul ei. Târgu-Jiu - Baia de Aramå a fost inauguratå în 1955. Lucrårile au început în a doua jumåtate a anului 1985 ¿i în august 1989 deja s-a dat în folosin¡å gara.Mocåni¡a . a råmas neterminatå în 1989 ¿i a¿a este ¿i aståzi (în 2004). 37-38. Câlnic . un alt tronson de cale feratå. Pe aceastå linie trebuia så se transporte cårbunele din bazinul Albeni . dar ¿i extinderea liniilor ferate care så poatå gara garnituri de tren de marfå dar ¿i de pasageri de mari lungimi. Lângå gara nouå. Titu Pâni¿oarå. 207-208) 30 Titu Pâni¿oarå. A dispårut micu¡a ¿i vechea garå datå în folosin¡å în anul 1888 când s-a construit linia feratå Târgu-Jiu . de astå datå îngustå. p. În anul 1985 s-a aprobat construirea unor obiective noi în sta¡ia C.Alunul etc.Ruget. Târgu-Jiu ¿i anume: clådirea pentru garå.33 - . În sfâr¿it. s-a ridicat pe ro¿u clådirea de exploatare tehnicå ce s-a dat în folosin¡å în februarie 1993. mai la sud de Râmnicu Vâlcea. de la Târgu-Cårbune¿ti spre Vâlcea prin Båbeni. Nu a apucat så se construiascå decât Târgu-Cårbune¿ti .E. op. pe locul vechii clådiri. Spicon Drim Edit. Dar construc¡ia a început mai târziu (dupå 1944). Municipiul Târgu-Jiu.Albeni ¿i Seciuri .Albeni (9 km) la 30 iunie 1983. Calea feratå îngustå.Seciuri (9 km) la 17 decembrie 1989. Albeni .Câlnic (5 km) la 23 februarie 1987. p. mecanizarea triajului30 etc.Baia de Aramå.Filia¿i care timp de un secol a servit interesele Gorjului ¿i ale gorjenilor.care a fost ¿i un mijloc de transport pentru oamenii din zona pe unde trecea. Pasajul subteran nici acum nu s-a terminat fiind probabil abandonat.

Re¡eaua de cale feratå . nenumåra¡i oameni de ¿tiin¡å. au apårut noi ora¿e .F. pe lângå mårirea capacitå¡ii de transport a ¡årii. Rovinari. Pe harta jude¡ului au apårut noi obiective industriale. transmiterea ¿i folosirea electricitå¡ii în toate domeniile economiei na¡ionale. a contribuit la ridicarea Gorjului din punct de vedere eco- nomic. a mobilizat dând de lucru la zeci de mii de oameni. Necesitatea energiei electrice a impus ca aceastå ramurå så se . social ¿i cultural. Cu ajutorul acestora a început ¿i s-a executat electrificarea ¡årii aceastå opera¡iune devenind. elaborându-se planul de electrificare a ¡årii.R. transportul ¿i folosirea electricitå¡ii. se poate aprecia mai bine ce binefacere a însemnat pentru Gorj. cantitå¡i mari din bogå¡iile ¡årii. ce s-a plåmådit în secolul XVIII-XIX. ¿i-au consacrat via¡a punerii în slujba progresului. a adus noi ¿i însemnate venituri la bugetul de stat. Obiectivele principale ale electrificårii ¡årii erau: asigurarea alimentårii cu energie electricå a industriei existente ¿i a ramurilor noi ce se vor crea. Târgu-Jiu. centralele electrice. în a doua jumåtate a secolului al XX-lea. Lucrårile s-au executat în principal de unitå¡i din Gorj. prin exploatarea bogå¡iilor solului ¿i subsolului jude¡ului. savan¡i din diferite ¡åri. hidrocentralele electrice. pentru ¡arå. în 1950.circa 400 km . påtrunderea electricitå¡ii la sate pentru ridicarea nivelului tehnic ¿i cre¿terea productivitå¡ii muncii în agriculturå. Au apårut uzinele electrice. Motru. În secolul al XX-lea omenirea a înregistrat victoria unei båtålii cu natura pentru producerea. a fost apari¡ia. a pus în valoare. politicå de stat. Electrificarea ¡årii Un eveniment de mare importan¡å în evolu¡ia societå¡ii omene¿ti. cu binefacerile ora¿ului pentru locuitorii lor. producerea.sanitar ¿i centrala termicå pentru sta¡ia C. a omului.ºicleni.34 - . Novaci. ridicarea nivelului cultural ¿i a bunåstårii popula¡iei prin folosirea energiei electrice pentru nevoile casnice ¿i social culturale ale popula¡iei.construitå în Gorj în secolul al XX-lea. Acum când o parte însemnatå a obiectivelor industriale din jude¡ul Gorj ¿i-au redus activitatea ori au dispårut diminuând considerabil poten¡ialul economic dar ¿i veniturile. valorificarea ra¡ionalå a resurselor energetice ale ¡årii prin folosirea combustibililor inferiori ¿i economisirea folosirii combustibililor superiori. care au atras for¡å de muncå nu numai din Gorj ci ¿i din alte jude¡e ale ¡årii. Târgu Cårbune¿ti.electricitatea electricitatea. primåria ora¿ului fiind cea care s-a implicat în primul rând în realizarea acestui important edificiu al ora¿ului dar ¿i unele unitå¡i de la Craiova ¿i Bucure¿ti. marea ¿i intensa dezvoltare a economiei jude¡ului în a doua jumåtate a secolului al XX-lea. a acestei for¡e uria¿e inepuizabile .

Lucrårile de amenajare hidroenergeticå au impus transferarea unor debite din bazinele hidrografice ale râurilor Cerna. cea mai mare fiind. introducerea curentului electric în casele oamenilor. a radiourilor ¿i. a nevoilor casnice ¿i social culturale. Construc¡iile hidrotehnice în Gorj O altå categorie de lucråri ce au început så se facå în jude¡ul Gorj a fost cea a construc¡iilor hidrotehnice.000 hectare. Combinatul chimic I¿alni¡a. ale ¿tiin¡ei. Pentru producerea. Începutul activitå¡ii hidroconstruc¡iilor în jude¡ul Gorj este cunoscutå odatå cu deschiderea în 1972 a ¿antierului Cerna din cadrul complexului hidrotehnic Cerna-Motru-Tismana. în acela¿i timp ¿i u¿urarea påtrunderii culturii în rândul oamenilor. Au apårut fabrici care construiau aparate de radio ¿i. în casele de culturå. industria din Filia¿i. ale min¡ii ¿i muncii omene¿ti. mai târziu. Era o nouå ramurå de activitate care cerea ¿i crea o nouå categorie de meseria¿i speciali¿ti ¿i anume constructorii hidrotehnicieni. a apei potabile ¿i a apei pentru irigarea a circa 30. în întreaga ¡arå. pentru influen¡area nemijlocitå a cre¿terii organismelor animale ¿i vegetale. Acestea însemnau.dezvolte considerabil iar planul de electrificare så fie îndeplinit la timp ¿i în bune condi¡ii. Obiectivele ce urmau så fie realizate avea ca scop producerea de energie electricå ¿i asigurarea apei pentru consumatorii din bazinul Jiului Mijlociu (centralele termoelectrice I¿alni¡a. În perioada 1950-1963 au intrat în func¡iune. timp de realizare. transportarea ¿i folosirea curentului electric trebuiau multe interven¡ii ale omului. Erau acestea binefaceri ale progresului. cu difuzoare prin casele oamenilor. constituind astfel un factor care a contribuit ¿i la intensificarea dezvoltårii agriculturii. cea de la Bicaz. a fåcut posibilå ¿i intrarea în cåminele culturale. Motru.35 - . mul¡i bani investi¡i. Aståzi este o banalitate så se vorbeascå de ele dar atunci însemna mare lucru electrificarea unui sat. Craiova ¿i Podari). peste 20 de centrale termice noi. pentru început. În unele cartiere ¿i prin sate au apårut sta¡iile de amplificare. a aparatelor de cinematograf. mai târziu. Alåturi de centralele termice au apårut ¿i primele hidrocentrale. Bistri¡a în . a u¿urat mult dezvoltarea bibliotecilor unde se puteau citi de cåtre iubitori. au fost dezvoltate cele existente. cår¡i ¿i ziare. Energia electricå nu era folositå numai ca for¡å motrice ci ¿i pentru ob¡inerea cåldurii. Påtrunderea electricitå¡ii în sate prin electrificare treptatå a acestora. televizoare. urmân apoi construirea hidrocentralelor de pe Arge¿ ¿i de la Por¡ile de Fier ¿i apoi altele. a televizoarelor. Rovinari ¿i Turceni.

bazinul hidrografic al râului Tismana31. Re¡eaua de lucråri concepute ¿i executate este o adevåratå operå: baraje. deriva¡ii. ele îndeplinindu-¿i rolul în subteran. transferarea debitului de apå din râurile aråtate a dus la dispari¡ia morilor de apå. au fost gândite ¿i construite multe obiective industriale. 91-92) 32 Ibid. aduc¡iuni. dar ¿i la scåderea fertilitå¡ii solului de pe luncile acestor ape. p. lent dar a continuat. regularizarea râului Tismana pe lungime de 16. cu amenajarea hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului Jiu de la Sadu-Turcine¿ti-Vådeni pânå la Târgu-Jiu. Atunci când va fi gata aceastå mare lucrare cu cele 41 de centrale hidroelectrice care au fost proiectate pe râul Jiu ( de la izvoare pânå la vårsarea în Dunåre)32. prin H. Combinatul de lian¡i ¿i asbociment Pe lângå re¡eaua de cåi ferate construitå în Gorj pentru nevoile transportului. a pivelor. Editura Sport-Turism. unele din acestea nu se våd. sub îndrumarea ¿i controlul Departamentului construc¡iilor ¿i materialelor de construc¡ie. Pentru cå a avut o mare însemnåtate în întreaga activitate de construc¡ii din Oltenia. lucråri începute în anul 1988. 94-96) 33 Jude¡ele Patriei. 1831 din 17 decembrie 1960 s-a hotårât construirea fabricii. S-a construit între anii 1960-1965 ¿i a dat nu numai Gorjului ci ¿i altor jude¡e cimentul atât de necesar construc¡iilor ce se ridicau în acele timpuri33. p.C. centrale. amenajårile hidrografice menite så asigure energie electricå dar ¿i apå.8 km. nr. Acest gen de lucråri a continuat. noduri de presiune. În 1960 s-a aprobat amplasarea unei fabrici de ciment în comuna Bârse¿ti. Dintre acestea face parte ¿i Combinatul de lian¡i ¿i asbociment de la Bârse¿ti prin care se puneau în valoare rezervele de materii prime calcaro-argiloase existente în imediata apropiere a ora¿ului. 104-108) . iar în 1961. galerii de fugå. În anul 31 Ibid. regularizarea unor râuri de munte.36 - . Dar ele au fost mai întâi concepute pe plan¿etå ¿i apoi executate în teren. De peste 30 de ani î¿i îndeplinesc rolul ¿i func¡iile pentru care au fost concepute. Gorj.M. pe lângå cantitatea mare de energie electricå ce o vor furniza prin multiplele amenajåri ¿i construc¡ii vor îmbogå¡i zestrea urbanisticå ¿i edilitarå a jude¡ului. De¿i în plan general acest mare obiectiv a avut ¿i are mare însemnåtate pentru via¡a economicå a jude¡ului. vom insera aici câteva elemente mai importante din istoricul ¿i activitatea acestui combinat care peste trei decenii a dat ¡årii milioane de tone de ciment ¿i alte produse ¿i mai ales cå acum prin privatizare este pe cale så disparå. p. Monografie. Bucure¿ti 1980. mul¡i din cei ce le-au edificat au trecut în nefiin¡å ori au fost da¡i uitårii.

700.. Era unul din combinatele importante ale jude¡ului Gorj dar ¿i din ¡arå asigurând 20 la sutå din produc¡ia de ciment a ¡årii.p. Drobeta Turnu-Severin. aprovizionarea cu materii prime se fåcea din carierele proprii: cariera de calcar Suseni.000 km tuburi asbociment echivalent. În anul 1969 a intrat în func¡iune fabrica de cåråmizi iar în anul 1970 fabrica de ¡igle. Bulgaria. cu o capacitate de 210. De la înfiin¡are ¿i pânå în anul 1990 Combinatul de lian¡i ¿i asbociment a produs ¿i livrat clien¡ilor såi interni ¿i externi peste 51 milioane tone ciment de diferite soiuri34.F.000 tone. Din profilele sale fåcea parte ¿i ¡igla care înså s-a dovedit a nu fi de cea mai bunå calitate. douå linii de plåci ondulate de asbociment de 4. cu o capacitate anualå de circa 15 milioane lei. precum ¿i din Târgu-Jiu ¿i Gorj.650. Pentru fabricarea cimentului. Pite¿ti. Olt. ¿i o linie de panouri termoizolante cu o capacitate de 400.000 m. Peste 30 la sutå din cantitatea de ciment era destinatå exportului.S.sec¡ia de produc¡ie de asbociment cu nouå linii tehnologice cu o capacitate anualå de produc¡ie de 2. . iar dupå 1973 s-a numit Combinatul pentru lian¡i ¿i asbociment Târgu-Jiu. Siret ¿i Cerna-Jiu. cu o måcinare finå. ¡årile arabe etc. Canada) în propor¡ie de 14 la sutå ¿i ciment de 86 la sutå (ciment superior. p. Râmnicu Vâlcea. Iran.atelierul de fabricare a varului cu ¿ase cuptoare verticale. ale construc¡iilor civile din Bucure¿ti. argumentul cel mai convingåtor în aceastå privin¡å constituindu-l calitatea ¿i tråinicia centralelor electrice de pe Dunåre. . În anul 1979-1980 avea în func¡iune numeroase capacitå¡i: .p. Craiova. .R.000 tone.1965 au intrat în func¡iune trei linii de ciment ¿i patru cuptoare de var de la fabrica de ciment Bârse¿ti. Iugoslavia.S.000 m. cu o capacitate de 30 milioane de bucå¡i. special fabricat). combinatul având ca parteneri externi: R. .. Cimenturile realizate aici sunt de cea mai bunå calitate. varului ¿i produselor ceramice. 49 . Aståzi acest important obiectiv industrial este pe cale de a dispare.sec¡ia de produse de asbociment cu douå linii de tuburi cu o ca- pacitate anualå de 3.37 - . situatå la o distan¡å de 16 km nord-est fa¡å de combinat ¿i cariera de argilå în imediata apropiere a combinatului. Pentru produse de asbociment se folosea fibra de asbest din import (U. În anul 1969 fabrica de ciment ¿i var Bârse¿ti a devenit Combinatul de materiale de construc¡ii Târgu-Jiu.S.atelierul de confec¡ii metalice ¿i piese de schimb pentru consumul propriu. 34 Ibid.sec¡ia de produse ceramice cu o linie de cåråmizi eficiente.

¿i o re¡ea de cale feratå forestierå pe traseul Târgu-Jiu .A. Rovinari ¿i Turceni). lucråtorii acestui combinat. a analizat modalitå¡ile de punere în aplicare a acestei hotårâri în cadrul jude¡ului ¿i a trecut la aplicarea ei. p. este mai degrabå interesat så disparå combinatul decât så producå.Suseni . în ziua de 27 martie extrågându-se primele tone. De aici a început extragerea temporarå.perioda de construc¡ie ¿i dezvoltare a unui nou centru de interes republican.Cumpåråtorul stråin. Dupå råzboi.38 - . în pådurile din mun¡ii såi. prepararea ¿i livrarea lignitului cåtre principalii beneficiari: unitå¡ile RENEL (Termocentralele de la I¿alni¡a. organul local al administra¡iei locale a jude¡ului Gorj. comitetul provizoriu. de 2.. Exploatarea ¿i prelucrarea lemnului În cadrul acestei industrii. În anul 1949 pe baza hotårârii organelor centrale de stat cu privire la valorificarea resurselor locale ¿i dezvoltarea industriei locale. înså în mod organizat. existen¡a ¿i func¡ionarea lui a fåcut posibilå construirea unei re¡ele de ¿osele forestiere care ¿erpuiesc pânå în inima mun¡ilor unde se transportå bu¿tenii de fag ¿i de brad.Boro¿teni . Rovinari ¿i Motru.2 miliarde de tone. Påcat cå s-a dezafectat. ce se aflå pe teritoriul jude¡elor Gorj. 48 . Prin cele douå mari bazine carbonifere ale sale.L.lignitul mai ales în zona Rovinari. La 22 martie 1950 au început la Rovinari primele lucråri de exploatare a lignitului.C. pentru a valorifica superior “aurul verde” din care Gorjul are mari rezerve. În 1955 a început un nou capitol în industria minei Rovinari . Primele fabrici au început så producå în anul 1959. Combinatul de prelucrarea lemnului C. jude¡ul Gorj de¡ine primul loc pe ¡arå în produc¡ia de lignit. Mehedin¡i constituie o mare bogå¡ie pentru producerea energiei electrice ¿i termice prin arderea în instala¡iile industriale dar ¿i pentru gospodåriile popula¡iei. Extragerea ¿i prepararea cårbunelui Una din bogå¡iile principale ale subsolului Gorjului este cårbunele . în proprietatea cåruia a intrat. alte unitå¡i industriale ¿i gospodåriile popula¡iei. începând din 1959. 35 . În 1929 exploatarea ¿i-a închis por¡ile. în cadrul Intreprinderii Miniere Rovinari. iar în anul 1965 toate cele cinci fabrici au atins parametrii proiecta¡i. pânå înainte de al doilea råzboi mondial. s-au pus bazele primului complex industrial al ora¿ului Târgu-Jiu. Vâlcea. În perioada care a urmat au intervenit multe schimbåri în exploatarea minierå pânå în 1981 când datoritå cre¿terii numårului de unitå¡i ¿i a 35 Ibid.Tismana - Apa Neagrå. a început extragerea. pe scarå industrialå. S-a apreciat înså cå rezervele de lignit. Pe lângå produc¡ia pe care a dat-o ¡årii. ceea ce se va numi mai târziu. ROSTRAMO S.P. azi S.ªu¿i¡a Seacå .

iar în 1953 zåcåmântul de la ºicleni .Combinatul minier Rovinari. Primul zåcåmânt industrial de ¡i¡ei s-a descoperit la Bâlteni în anul 1952. de la Schela. grafit.39 - . în cantitå¡i mici ¿i cårbune superior. complexitate ¿i capacitate. T i¡eiul în subsolul jude¡ului Gorj În afarå de cårbune ¿i lemn ca materie primå Gorjul a dispus ¿i de resurse de petrol. så fie extrase de cåtre unitå¡ile din subordinea Regiei Lignitului Oltenia. Ambele zåcåminte au atins produc¡ia maximå în anul 1957 - circa 9. cit. 61-63 . produc¡ia a sporit mereu ajungând ca din 1950 . pânå la finele anului 1995. În anul 1959-1960 au intrat în exploatare zåcåmintele de la Târgu-Jiu. cu sediul în ora¿ul Motru Datå fiind importan¡a cårbunelui pentru economia na¡ionalå unitå¡ile miniere au fost dotate cu utilaje ¿i ma¿ini de mare tehnicitate. cum sunt benzile de transport pentru exploatårile miniere din bazinele Rovinari. a muncii perseverente a muncitorilor. Petrolului ¿i Geologiei. Ca rezultat al preocupårilor organelor de stat (înainte de 1989 erau uneori ¿i câte 4-5 mini¿tri în Gorj). Unitatea ce a exploatat ¡i¡eiul a avut diverse denumiri ¿i a apar¡inut. Coliba¿i. Societatea Creditului Minier. completatå cu prospec¡iuni geofizice efectuate de Societatea “Astra Românå”. 36 Titu Pâni¿oarå. Mai multe încercåri de a exploata ¡i¡eiul s-au fåcut în anii urmåtori în mai multe localitå¡i dar fårå rezultate semnificative. În Gorj se mai extrage.când a început exploatarea industrialå a lignitului. Pentru întreprinderea minierå mai lucreazå unele profile ¿i Întreprinderea de articole din cauciuc ¿i cauciuc regenerat.Combinatul minier Motru. De-a lungul timpului s-au descoperit zåcåminte ¿i în alte localitå¡i. op. Forajul de cercetare adâncå a început în anul 1948 cu sondele de la Bâlteni.000 tone/zi ¡i¡ei36. Prima tentativå de a exploata ¡i¡eiul la Bâlteni. Societatea Româno-Americanå ¿i Institutul Geologic al României ¿i sintetizate într-o hartå (în perioada 1947-1948) ¿i de cåtre Comitetul Geologic în 1952 ¿i apoi de cåtre unitå¡i specializate din cadrul Ministerului Petrolului.complexitå¡ii problemelor au fost înfiin¡ate douå combinate miniere care au func¡ionat pânå în anul 1991 ¿i anume: . tehnicienilor ¿i inginerilor ¿i a ma¿inilor ¿i utilajelor cu care au fost dotate minele.cel mai mare din Oltenia. respectiv Ministerul Minelor. dateazå din anul 1883. Târgu-Jiu. p. Motru ¿i Valea Jiului. peste 565 milioane tone lignit. Alun ¿i Bustuchin. În anii 1935-1940 fostele întreprinderi petroliere au fåcut recunoa¿tere geologicå. de la Baia de Fier ¿i antracit. cu sediul în Rovinari .

500 tone utilaj minier ¿i 500 tone piese de schimb pe an. Vladimir. se realizeazå circa 35 la sutå din produc¡ia de gaze ¿i 7-8 la sutå din produc¡ia de ¡i¡ei a ¡årii. 49 din 28 mai 1975 . Schela petrolierå de la ºicleni are în exploatare structurile de la ºicleni.A. Alunu.N. Dezvoltarea ¿i cre¿terea capacitå¡ilor de extrac¡ie a cårbunelui a impus apari¡ia ¿i a altor organe complementare între care liniile de cale feratå. Capacitatea de produc¡ie peoiectatå este de 14.petroli¿ti . construc¡ii hidrotehnice. minier. de mai multe structuri. nr.40 - .care alåturi de alte categorii de muncitori din Gorj au format un puternic deta¿ament de muncitori. a lemnului. Între acestea a fost ¿i Intreprinderea de utilaj minier Tâu-Jiu37. ¿oselele etc. Schela petrolierå Turburea exploateazå zåcåmintele de gaze de la Bulbuceni ¿i instala¡ia de deetanizare de la Turburea. Col¡e¿ti. actualmente S. Petrom S.pe rând. Târgu-Jiu A fost înfiin¡atå în anul 1980 având în componen¡å: 37 Ibid.A. Prin decretul nr. în jude¡ul Gorj ¿i îndeosebi în Târgu-Jiu au luat fiin¡å multe obiective industriale ale cåror produse se bazau pe folosirea materiilor prime din jude¡ ¿i erau folosite în primul rând pentru nevoile industriei în Gorj. 495/197538. unitatea a atins capacitatea prevåzutå prin proiect. pentru prelucrarea maselor plastice ¿i a cauciucului. 187 din 13 mai 1978 ¿i decretul nr. Între acestea mai amintim: Întreprinderea de ma¿ini unelte pentru presare ¿i forjare (IMUPF) din Târgu-Jiu. Aceastå ramurå a industriei de foraj ¿i extrac¡ie a petrolului a dat na¿tere la o categorie de salaria¡i .M. Cu ajutorul fondurilor investite ¿i al inteligen¡ei cadrelor de conducere. înfiin¡atå prin H. Construc¡ia a început înså în 1976. În unitå¡ile apar¡inåtoare de Sucursala Târgu-Jiu a S. În afarå de întreprinderile ¿i construc¡iile din domeniul transporturilor (cåi ferate). “MIRFO” S.P. 51-52 38 “Monitorul oficial” nr. Bâlteni. Bustuchin. Era destinatå satisfacerii cerin¡elor na¡ionale de ma¿ini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plasticå.A. “MACROFIL” S.C. În 1980.C. Obiectul întreprinderii este fabricarea de utilaj ¿i piese de schimb pentru industria minierå. întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitårile de utilaj minier ¿i piese de schimb. la 30 decembrie. Întreprinderea de materiale de construc¡ii S. Coliba¿i. a ¡i¡eiului. 163 din 20 mai 1980 s-a hotårât înfiin¡area unei întreprinderi de utilaj minier. Era socotitå o realizare de seamå a industriei române¿ti.C. Totea. Târgu-Jiu ¿i Vlåduleni. Socu. p.

vom aminti câteva din ele: Intreprinderea de confec¡ii (APACA). în 1927. Fårå a prezenta pe larg aceste întreprinderi. ceramicå ¿i var. . ¡iglå. Târgu-Jiu face parte din primele fabrici construite dupå primul råzboi mondial. Bårbåte¿ti ¿i ºân¡åreni. ciment. prin decizia nr. Balastierele de la Runcu.L. “UNIREA” S. covoare. sub numele de Fabrica de cåråmidå refractarå. Fabrica “Unirea” .P. iar produc¡ia industrialå realizatå anual depå¿ea 7 miliarde lei. . Acestea au fost numai câteva din obiectivele industriale ale jude¡ului Gorj apårute dupå cel de-al doilea råzboi mondial.C.A. În 1949. atelierul de confec¡ii al statului.sec¡ia pentru producerea tuburilor din beton precomprimat necesar lucrårilor de iriga¡ii ¿i alimentare cu apå. .o sec¡ie pentru producerea materialelor de construc¡ii. iar dupå 1948. Târgu-Jiu. carne etc.C. militare ¿i de lenjerie. Multe din produsele realizate de întreprinderile municipiului (articole tehnice din cauciuc.) erau exportate în peste 30 de ¡åri ale lumii. confec¡ii textile.A. În perioada 1980-1990 ponderea în produc¡ia unitå¡ii au reprezentat-o produsele ceramice ¿i panourile mari prefabricate pentru construc¡ia de locuin¡e. actuala S.A. . înfiin¡atå în anul 1940 prin transferarea unui atelier de profil evacuat din Cluj. “UNIREA” S. 419 a Ministerului Industriei. La finele anului 1989 numai în Târgu-Jiu existau 22 întreprinderi din care 18 de importan¡å republicanå. fructe. Fabrica “Unirea”.o sec¡ie de prefabricate din beton armat (panouri mari pentru blocurile de locuin¡e ¿i diverse alte elemente prefabricate). Fabrica a fost mereu lårgitå cu noi compartimente ¿i profile.S. Târgu-Cårbune¿ti. ma¿ini unelte. mobilå. Fabrica de cåråmidå Târgu. În anul 1990 Intreprinderea de materiale de construc¡ii a devenit Societatea comercialå “MACROFIL” S. sticlårie menaj.o sec¡ie de produse ceramice (blocuri de zidårie ¿i ¡igle preluatå de la C. Târgu-Jiu este una din unitå¡ile de bazå în peisajul economic al Gorjului. din Târgu-Jiu a devenit întreprindere de stat autonomå sub denumirea de Fabrica de confec¡ii “Tudor Vladimirescu” Târgu-jiu având ca obiect producerea de confec¡ii civile. În anul 1985 a fost puså în func¡iune o nouå capacitate .41 - . Târgu-Jiu). teracotå.Cårbune¿ti. preluatå de la IEJAMC (Intreprinderea de exploatare ¿i industrializare a agregatelor minerale pentru construc¡ii) Drågå¿ani. Tot în aceastå fabricå se produc o serie de materiale de construc¡ii cum ar fi: cåråmidå. CONFECºIA S.C. Cariera pentru produse din granit Meri. aståzi S.A. cu subunitå¡ile: Fabrica de cåråmidå Bâlteni.

AMORIM S. Fabrica de bere (S.T.C. A luat fiin¡å în anul 1973 intrând în func¡iune în 1975-1976 cu unele profile. ¿antiere etc. cu un numår de ma¿ini ¿i muncitori redus.R. Între 1978-1987 s-au pus. Intreprinderea de nutre¡uri combinate (S.A.). prima sa denumire fiind J.C.C. e¿alonat.C.). Ulterior capacitatea a crescut cu 287 tone/an sticlårie menaj din cristal. S-a construit o nouå moarå de måcinat la Intreprinderea de morårit ¿i panifica¡ie (S. În afarå de cele de mai sus trebuie så mai aråtåm: Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i cauciuc regenerat (S. plåci tehnice antistatice ¿i rezistente la flåcåri.B. Înfiin¡atå în 1975. Din 21 septembrie 1963 denumirea unitå¡ii este Fabrica de confec¡ii Târgu-Jiu iar din 1974 de Intreprinderea de confec¡ii Târgu-Jiu.C. Intreprinderea de utilaj minier (S.P. Numai într-un sfert de veac.).C.A. Alte obiective importante: Avicola S. plåci tehnice electroizolante. Baza tubularå .A.C. Intreprinderea de industrie micå (S.A. (Agen¡ia Gorj Ateliere Petrol) Târgu-Jiu.S. plåci tehnice antistatice ¿i rezistente la produse petroliere. ¿i-a diversificat produsele. Au fost modernizate ¿i dezvoltate multe alte obiective industriale. Baza de aprovizionare tehnico materialå pentru agriculturå. COMB Gorj S. “ARTEGO” S.A. STARGLASS S.A.C.C. fabrici.). (Intreprinderea de ateliere ¿i bazå tubularå).A. AVI INSTANT S.C. ROBUR S.).C.A. subordonatå Trustului de foraj Târgu-Jiu. ªi-a început activitatea într-un spa¡iu mic. Este unicul producåtor din ¡arå de benzi de transport recondi¡ionate. în func¡iune noi capacitå¡i. “STARGLASS” S. Este o întreprindere ce face parte din industria chimicå. Intreprinderea forestierå de exploatare ¿i transport (S.S. VEL PITAR S. .G. Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i cauciuc regenerat (LATCCR) . ¿i-a înzestrat spa¡iile cu noi ma¿ini ¿i unelte încât aståzi este o mare întreprindere textilå.A. baza a luat fiin¡å la data de 1 ianuarie 1957 pe scheletul atelierelor apar¡inând unitå¡ilor de profil din Gorj. Este unica întreprindere de sticlårie din Gorj ¿i din Oltenia.). Târgu Jiu. ¿i S.).C.200 tone/an produse de sticlårie menaj.A. ILGO S. REMAT S.A. Gorjul ¿i mai ales Târgu-Jiul a fost împânzit de uzine. Obiectul de activitate al acestei unitå¡i a fost confec¡ionarea ¿i repararea utilajului petrolier ¿i recondi¡ionarea materialului tubular.A. Târgu-Jiu. GRIMEX S. BERGO S.A.42 - . Ulterior s-a extins cu noi spa¡ii.C. când s-a pus în func¡iune o fabricå având capacitatea de 1.A. Ca unitate de sine ståtåtoare. ARTEGO S. Intreprinderea de transporturi auto.). Intreprinderea de sticlårie menaj (S.A. Intreprinderea de sticlårie menaj .).) Intreprinderea de recuperare a materialelor refolosibile (S.L.

8 ori mai mult decât volumul produc¡iei industriale a anului 1975. laboratoare ¿i ateliere.obiective industriale. depå¿ind cu mult fondurile investite în sfertul de veac 1950-1975. Marile eforturi ce se fåceau în toate domeniile de activitate trebuiau så ducå la realizarea unui obiectiv stabilit de conducerea statului ¿i anume ca fiecare jude¡ så realizeze anual o produc¡ie industrialå de cel pu¡in 10 miliarde lei. numeroasele locuin¡e. În perioada 1950-1989 jude¡ului Gorj i-au fost alocate din bugetul statului fonduri pentru investi¡ii în valoare de peste 141 miliarde lei40. complexul spitalicesc. Emil Huidu. culturå. ¿coli. ing. obiective social-culturale. Trebuia så se ajungå ca produc¡ia industrialå a jude¡ului din anul 1950 så se realizeze în 1980. såli de sport. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea ¿i îndeosebi dupå anul 1968 s-au construit un mare numår de grådini¡e. anul II. Ele încå se våd ¿i aståzi. obiective din domeniul culturii. Etape în dezvoltarea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu. Aici ¿i-au câ¿tigat existen¡a mai mult de jumåtate din popula¡ia jude¡ului. cre¿e. Pentru ace¿tia au fost date în folosin¡å o serie de obiective social-culturale ¿i numeroase locuin¡e. nu sunt inventate ¿i înscrise în cår¡i. Activitatea remarcabilå de construire ¿i func¡ionare a atâtor obiective industriale în jude¡ul Gorj a fost rezultatul investi¡iilor. Toate acestea . sånåtate. Pre¿edintele Consiliului Jude¡ean ¡inea så precizeze cå ponderea 39 Dr. În cincinalul 1976-1980 economia jude¡ului Gorj urma så beneficieze de investi¡ii din fondul centralizat al statului în valoare de peste 34 miliarde lei. 40 Titu Pâni¿oarå.43 - . Punerea în func¡iune a atâtor unitå¡i de produc¡ie a fåcut ca numårul popula¡iei ce lucra în acestea ¿i mai ales în Târgu-Jiu. cit. 72-73 . la finalul cincinalului. de 2. dispensare.. Toate acestea ¿i în primul rând obiectivele industriale aveau un scop. så creascå considerabil. sportului ¿i turismului. sedii administrative. în “Måiastra”. ci ¿i în alte localitå¡i din jude¡. între¡inå ¿i så dezvolte pe cele existente. au fost puse în func¡iune de zecile de mii de muncitori. op. p. nu sunt “mormane de fiare” cum le-a numit un prim-ministru al ¡årii dupå 1990 care n-a fost în stare måcar o întreprindere så construiascå ¿i nici måcar så apere. sport39 ¿i altele. p. Concomitent cu aceste obiective industriale s-au construit clådiri necesare pentru locuin¡e. Rovinari. al transportului ¿i telecomunica¡iilor. au fost populate cu oameni. Motru.nu numai în Târgu-Jiu. în anul 1980. pentru învå¡åmânt. 3 (7) 2006. în numai 4 zile. al comer¡ului ¿i coopera¡iei me¿te¿ugåre¿ti. 10-11. o produc¡ie industrialå de 17 miliarde lei. Conducerea jude¡ului stabilise ca pentru Gorj så se producå. internate ¿i cantine ¿colåre¿ti muncitore¿ti. nr. al alimentårii cu energie electricå ¿i gaze etc.

Bâlteni ¿i altele. În linii mari acesta era poten¡ialul industrial al Gorjului cu care se pregåtea så încheie secolul XX. de pâine. În 1980 numårul angaja¡ilor va fi de 305 la mia de locuitori. organele jude¡ene. întregind astfel minunatul tablou al jude¡ului.6 la sutå. fabricile de tricotaje tip lânå.000 de persoane. aråtându-se: “Gorjul de aståzi realizeazå o produc¡ie anualå de aproape 24 miliarde fa¡å de 2 miliarde lei în 1965. Intreprinderea de utilaj minier.5 miliarde. Albeni care î¿i vor extinde activitatea ¿i în localitå¡ile Cåtunele. dosar nr. Dar.R. Rovinari. din påcate. pentru dezvoltarea bazinului carbonifer Motru. Combinatul de articole tehnice din cauciuc. în ultimul deceniu al secolului s-au produs multe 41 Ibidem. de mobilå. peste 33 la sutå la energia electricå pe bazå de cårbune ¿i aproape 10 la sutå la ¡i¡ei”.44 - . dispune de fonduri fixe de peste 100 miliarde lei fa¡å de 8. Ca urmare a dårii în func¡iune a marilor obiective industriale ¿i a extinderii capacitå¡ilor la cele existente. Se vor pune în func¡ie 9 grupuri de câte 330 MW la cele douå termocentrale . Urdari. la începutul anului 1989 se fåcea bilan¡ul realizårilor42. Intreprinderea de accesorii din mase plastice ¿i altele. numårul de cadre calificate a sporit cu peste 33. punând la dispozi¡ia economiei na¡ionale aproape 2/3 din produc¡ia de cårbune. O însemnatå parte din aceste fonduri va fi destinatå marilor obiective industriale.Rovinari ¿i Turceni. ªi într-adevår. cu precådere. în Gorjul indus- trial ¿i agricol.investi¡iilor va fi orientatå. cu care gorjenii (¿i nu numai) secolului al XX-lea se mândresc. Slivile¿ti. precum ¿i 3 hidrocentrale în sistemul hidrotehnic ¿i energetic Cerna-Motru-Tismana. supe- rior mediei pe ¡arå. Dragote¿ti. Aceste mari înfåptuiri în poten¡ialul economic al Gorjului. Måtåsari. În ¿edin¡a cu activul de partid din februarie 1989 se prezenta situa¡ia la acea datå.C. Dacå acestea erau prevederi la începutul celui de-al nouålea deceniu. p. a schimbat situa¡ia acestuia transformându-l din Gorjul istoric ¿i pitoresc pitoresc. fond Comitetul jude¡ean P. Jil¡. indicator superior celui preconizat la nivel na¡ional 41. Direc¡ia jude¡eanå Gorj. cåruia Alexandru ªtefulescu i-a închinat pagini memorabile. Se sublinia cu aceastå ocazie cå anul anterior (1988) jude¡ul Gorj a înregistrat cel mai înalt ritm de cre¿tere. respectiv 17. Negomir. de bere. Intreprinderea de ma¿ini unelte pentru forjare-presare. 2/1989 . Era de mare importan¡å în poten¡ialul general al României ¿i dovedea cå genera¡ia celei de a doua jumåtå¡i a secolului al XX-lea î¿i fåcuse datoria fa¡å de societate. 3 42 Arhivele Na¡ionale. colectivele de oameni ai muncii erau siguri cå ele sunt prevederi reale ¿i cå vor fi îndeplinite. Gorj. låsând urmåtoarei genera¡ii o situa¡ie deosebit de bunå.

Cu mici excep¡ii. proces care a durat. Urmarea a fost lipsa de påmânt la majoritatea popula¡iei. precum ¿i numårul locuitorilor care så-l munceascå. în industria construc¡iilor de ma¿ini ¿i construc¡ii montaj ¿i de deservire generalå. reorganizare ¿i de faliment. În aceste condi¡ii a devenit absolut necesarå o nouå redistribuire a påmântului. întreaga industrie. Cu toate binefacerile reformei agrare din 1921. dupå declara¡ia oficialitå¡ilor. ceea ce fåcea ca loturile de påmânt så se mic¿oreze. altele fiind în curs de dispari¡ie. ele råmânând doar în arhive ¿i în amintirea genera¡iei actuale. 2. din cel de-al treilea deceniu (1921-1925) ¿i în cel de-al cincilea deceniu (dupå cel de-al doilea råzboi mondial). pânå în anul 1962. så intre în reorganizare judiciarå sau faliment ¿i în final în lichidare. a fost supuså unor procese de restructurare. având circa 11. Au råmas un mare numår de ¿omeri ¿i o lipså acutå de locuri de muncå pe care så le ocupe genera¡ia tânårå. så-l facå så producå.45 - . procese care au însemnat reduceri importante de activitå¡i. lipsa de påmânt la mul¡i såteni a continuat så fie o problemå esen¡ialå. O situa¡ie centralizatå. S-au sub¡iat considerabil veniturile la bugetul jude¡ului ¿i al ¡årii ¿i a dispårut parte din avu¡ia na¡ionalå a ¡årii. ca suprafa¡å. declinul unor sectoare importante în economia jude¡ului ¿i mai ales în industria mineritului. Påmântul a råmas. problemå a cårei rezolvare a fåcut-o cele douå reforme agrare. Un deceniu ¿i mai bine a durat întocmirea listelor. În anul 1938 se ¿tia cå din 149 comune câte erau în Gorj. disponibilizåri masive de personal. Una din måsurile legiuitorului a fost ¿i aceea de a da påmânt pentru izlaz comunal. la rândul lor. mereu apårând noi familii. ¿i nu numai industria. acela¿i în timp ce numårul locuitorilor a crescut mereu. pe jude¡. Agricultura Mijlocul principal de existen¡å a popula¡iei jude¡ului Gorj. Prin dispari¡ia acestora a fost afectatå puternic ¿i activitatea unor unitå¡i colaboratoare din industrie ¿i de deservire generalå care au fost obligate. verificarea ¿i refacerea lor. O parte din påmânt devenise al statului. continua så fie påmântul.transformåri cu urmåri grave pentru economie. Prin comasarea terenului ce a intrat în perimetrul gospodåriilor agricole colective de pe suprafe¡ele . så-¿i reducå activitatea. numai 85 posedau izlazuri comunale.000 hectare. încå nu s-a putut întocmi. ca ¿i în celelalte jude¡e. Au dispårut deja unele obiective industriale. Nici reforma din 1945 n-a rezolvat problema påmântului. Popula¡ia se înmul¡ea. cu cei îndreptå¡i¡i så fie împroprietåri¡i. În anul 1949 a început procesul de colectivizare a påmântului ¿i mijloacelor de produc¡ie ale ¡årånimii. care era folosit în fermele de stat.

.000 tone. Agricultura româneascå din a doua jumåtate a secolului al XX-lea a trecut. Erau astfel douå categorii de proprietate în agriculturå: proprietatea cooperativelor agricole colective.908. conducåtori de unitå¡i agricole.P.31 la sutå din suprafa¡a arabilå a ¡årii44.159.A. 43 Aurelian Bondrea. respectiv investi¡ii nete.000 tone iar în 1989 la 1. silozuri ¿i magazii.000 fa iar în 1989 s-a ajuns la 2. în afarå de ceea ce dådea agricultura. clådiri. Påmântul din întreprinderile agricole de stat îl munceau acestea.P. veterinari etc. s-a ajuns în 1989 la 230 kg pe hectar. de produc¡ia rezultatå dispunând conducerea C. 71. în 1970 a ajuns la 594. specificå micii exploata¡ii ¡åråne¿ti. Agricultura a fost sprijinitå ¿i cu îngrå¿åminte chimice ¿i cu amenajarea suprafe¡elor pentru iriga¡ii. de la gestionarea empiricå.46 - . În ce prive¿te suprafa¡a amenajatå pentru irigare în 1950 era de 43. produc¡ia revenind în întregime statului. Deci. cât ¿i mijloace de transport. România a ajuns astfel. grajduri.declarate la înscrierea în C. personal mediu.A. la sfâr¿itul deceniului al nouålea pe primele locuri în Europa în ce prive¿te suprafa¡a irigatå . în 1950. Astfel de la nivelul de circa 40 miliarde lei în 1950 s-a ajuns la 385 miliarde lei în anul 1989. tradi¡ionalå. În acela¿i timp s-au dezvoltat zeci de sta¡ii de producere a soiurilor de semin¡e. fabrici de furaje. În acest sens s-au fåcut investi¡ii în ma¿ini agricole. ¿i suprafa¡a existentå în perimetrele comunelor a rezultat o suprafa¡å de teren în plus.. aproape 6. de la circa un kilogram îngrå¿åmânt chimic la hectar. p. op. în cele aproape patru decenii. la exploatarea ¿tiin¡ificå a patrimoniului agricol. care era muncitå de membrii acestora. în 1970 de 715. De asemenea o parte din proprietarii de påmânt din categoria “chiaburilor” ¿i a “mo¿ierilor” au fost deposeda¡i sau au donat påmântul statului. 44 Ibidem 45 Ibid. Agricultura a primit. cu care erau aprovizionate întreprinderile agricole. la pre¡uri avantajoase45. în procesul de modernizare ¿i mecanizare.000 ha adicå în anul 1989. Agricultura era unul din sectoarele importante ale economiei na¡ionale cåruia statul i-a acordat aten¡ie permanent. cit. instala¡ii.000 tone. p. Din aceastå suprafa¡å s-a constituit terenul care a dat na¿tere gospodåriilor agricole de stat. 31 la sutå din suprafa¡a arabilå a ¡årii era irigatå. ingineri viticoli. Astfel dacå în 1950 în ce prive¿te îngrå¿åmintele chimice dispunea de o cantitate neglijabilå. 72 . combinate de cre¿tere a animalelor ¿i prelucrare a cårnii. a raselor de animale selec¡ionate. cadrele necesare pe care le-a dat învå¡åmântul na¡ional: ingineri agronomi. potrivit reglementårilor în vigoare. 345 miliarde lei sau 23 miliarde dolari43. instala¡ii pentru sistemul de iriga¡ii etc.000 ha.

A. Cu timpul acestea au trecut la G. (C. a crescut numårul proprietarilor de autovehicule. achizi¡ionarea ¿i consumul mårfurilor industriale în locul celor 46 Ibid. de servicii. În ciuda acestor neajunsuri ¿i a altora.S. liceelor ¿i facultå¡ilor de la ora¿e. de asemenea a fost modificat caracterul extensiv al produc¡iei agricole. existen¡a unei mase mari de salaria¡i naveti¿ti. C. grajduri. Modul de constituire a G. 74 .-urile au fost în fapt forme impuse. agricultura româneascå. care era insuficientå familiei. Eliminarea analfabetismului ¿i ridicarea nivelului de instruc¡ie ¿colarå. instalarea re¡elei telefonice în mediul rural.A. în a doua jumåtate a secolului al XX-lea ¿i-a schimbat structura ¿i locul în economia na¡ionalå. n-au dus la cre¿terea rolului ¿i autoritå¡ii acestor forme de asociere. desfiin¡ând în fapt dreptul la proprietate privatå. extinderea drumurilor asfaltate în numeroase comune. antrenarea unei pår¡i a popula¡iei în activitå¡i neagricole.). la nivelul întregii ¡åri. În localitå¡ile rurale a luat na¿tere de fapt un nou mod de via¡å. agricole.A. din voin¡a puterii. construirea în diferite zone rurale a unor întreprinderi industriale. care så slujeascå în primul rând interesele lor. nu rezultate din voin¡a ¿i necesitå¡ile såtenilor. a curselor zilnice de autobuze între ora¿e ¿i sate.P. s-a diminuat suprapopula¡ia agricolå.P.A. mai târziu) prin obligarea ¡åranilor så intre cu întregul påmânt ¿i cu mijloacele de muncå.A.C. prin electrificarea satelor s-a generalizat radioul ¿i s-a råspândit televiziunea. de construc¡ii. frecventarea de cåtre tinerii din sate a ¿colilor profesionale. Un însemnat neajuns. rela¡iile de produc¡ie instaurate în aceste unitå¡i socialiste prin a-l izola pe såtean de påmântul lui dar ¿i de rezultatul muncii ¿i stabilirea de reguli în repartizarea rezultatelor ob¡inute (a produc¡iei) când statul lua cea mai mare parte din produc¡ie ajungând ca celor ce au dat påmântul ¿i-l munceau så primeascå o cantitate de produse infimå. p. a fost preluarea unor mari suprafe¡e de påmânt (cedate?) de la marii proprietari ¿i. dar neîngrijite cum trebuia. Situa¡ia ¡årånimii s-a îmbunåtå¡it considerabil. agricultura devenind intensivå46. ªi totu¿i gospodåria boiereascå multå vreme a dat economiei na¡ionale ¿i comer¡ului exterior mari cantitå¡i de produse. ¿i altele. Eforturile financiare fåcute de statul român pentru îmbunåtå¡irea stårii agriculturii n-au fost pe måsura acestora ¿i a a¿teptårilor. o parte s-au ruinat. magazii ¿i chiar unelte ¿i animale de muncå etc.47 - . odatå cu ele ¿i bunuri (case. conace. problemå fundamentalå a agriculturii ¿i economiei române¿ti. Mecanizarea lucrårilor agricole a condus la reducerea substan¡ialå a necesarului de for¡å de muncå. stabilirea unui simulacru de pensii pentru cei care erau membri în C.P.

rotarii. textile. precum ¿i în domeniile transportului. în raportul prezentat în activul de partid. În acela¿i timp s-a materializat un volum de investi¡ii din fondurile de stat de 9. Dupå 1990 au început så reaparå unele din acestea. socialå ¿i culturalå generalå a ¡årii. între care: la construc¡ia de locuin¡e din planul de 3. Erau scoase în eviden¡å Direc¡ia agricolå. ¡i¡ei ¿i gaze naturale.48 - . f. Uniunea jude¡eanå a cooperativelor agricole de produc¡ie. meseria¿ii): tâmplarii. desigur. circula¡iei mårfurilor. transporturile ¿i telecomunica¡iile. În continuare. p. birourile de coordonare a activitå¡ii 47 Ibid. Ritmurile ¿i propor¡iile. 151-152 50 Ibid. 2/1989. Direc¡ia jude¡eanå Gorj. Astfel produc¡ia industrialå realizatå în 1988.C. dogarii.8 miliarde lei este superioarå fa¡å de 1987 cu 5 miliarde lei. iar cea de energie electricå cu 2. astfel. s-au creat toate condi¡iile pentru un nivel de trai material ¿i spiritual mereu mai ridicat48. generalizarea la noile genera¡ii rurale a portului. a comportamentului de tip urban.confec¡ionate de industria casnicå. dulgherii etc. benzi de transport. mobilier. 150 49 Ibid. toate acestea au schimbat nu numai modul de via¡å ci ¿i mentalitatea. 76 48 Arhivele Na¡ionale. au înlåturat izolarea ¿i înapoierea din trecut a satului. dosar nr. fiind puse în func¡iune numeroase capacitå¡i de produc¡ie. Acest mod de via¡å a avut ¿i urmåri negative. specificul geografic ¿i al activitå¡ii 47 . confec¡ii. numai 1. croitorii. învå¡åmântul. în 1988.R.3 miliarde lei. 157 . cauciuc regenerat. Astfel au dispårut de prin sate meseriile (¿i deci. sticlårie-menaj. de 23. au ridicat nivelul de culturå ¿i au intensificat comunica¡ia satului cu ora¿ul.400 apartamente au fost date în folosin¡å. în via¡a economicå. Gorj. productivitatea muncii a sporit cu 63 mii lei pe persoanå iar desfacerile de mårfuri cu 79 milioane lei. S-au ob¡inut realizåri de seamå ¿i la alte produse necesare economiei atât pentru consumul intern cât ¿i pentru export. obiective social-culturale ¿i edilitar-gospodåre¿ti. înfåptuirile înregistrate la nivelul întregii ¡åri se gåseau ¿i în jude¡ul Gorj. ma¿ini unelte pentru presare-forjare. fond Comitetul jude¡ean P. micii produc¡ii industriale ¿i presta¡iilor de servicii49. påstrându-¿i. f. zidarii.599 apartamente50.5 milioane kwh. erau aråtate lipsuri în diferite domenii. tricotaje. f. Ca pretutindeni în România ¿i în jude¡ul Gorj s-au dezvoltat agricultura. cultura ¿i ocrotirea sånåtå¡ii. Produc¡ia de lignit realizatå în 1988 a fost mai mare cu peste 6 milioane tone fa¡å de 1987. cismarii. cum sunt: ciment. Satul românesc ¿i popula¡ia sa au fost integrate.

Cum se va asigura existen¡a genera¡iei de aståzi care nu-¿i gåse¿te de lucru pentru cå multe locuri de muncå au fost desfiin¡ate. S-a dat astfel de lucru unui mare numår de oameni. aråtate ¿i cadre cu func¡ii de conducere în diverse domenii care au fost sanc¡ionate ¿i chiar destituite din func¡ii etc. datoritå måsurilor luate ¿i condi¡iilor create. Erau.E. Caracteristica economiei jude¡ului Gorj în prima jumåtate a secolului XX era såråcia. Cifrele cu care a fost ilustrat raportul n-au fost de înfrumuse¡are a situa¡iei ci oglindeau realitå¡ile. culturale. dar ¿i pentru agriculturå. Între anii 1946-1955. a dus la apari¡ia ¿i înmul¡irea locurilor de muncå. de asemenea.nu ¿i-au fåcut pe deplin datoria51. Ele demonstrau eforturile permanente ale popula¡iei Gorjului dar ¿i condi¡iile materiale de care se bucurau fåuritorii bunurilor materiale. ¿antiere etc. corecta unele gre¿eli ¿i îmbunåtå¡ii unele prevederi ale planului. oameni care î¿i aveau asiguratå existen¡a. fiecare 51 Ibid.care de¡in o mare pondere în totalul for¡ei de muncå din agriculturå. f.R. Guvernan¡ii vor råspunde în fa¡a societå¡ii ¿i a istoriei de via¡a cetå¡enilor ¡årii. Pentru ocuparea lor institu¡iile de învå¡åmânt trebuiau så asigure pregåtirea de oameni pentru toate domeniile de activitate. analfabetismul în România a fost lichidat.49 - . Crearea permanentå de obiective industriale. cutreierând ¡ara în lung ¿i-n lat în cåutarea unui loc de muncå.din consiliile unice. Înapoierea economicå se reflecta în nivelul de trai. råmâne de våzut. pentru slabe rezultate. Ace¿tia sunt pensionarii de aståzi ¿i de mâine. efortul depus de miile de cetå¡eni. inclusiv ceea ce atunci s-a numit personal T. 159 . gândirii ¿i analizei celor ce stabileau aceste cifre. respectiv peste 750 de ingineri agronomi. Peste 95 la sutå din popula¡ia jude¡ului Gorj apa¡inea mediului rural. Peste 60 la sutå din popula¡ie era ne¿tiutoare de carte.C. medici veterinari. în special bårba¡i. Pânå la acesta mai erau cel pu¡in opt luni. timp în care se puteau revedea unele obiective. Aceasta a fåcut ca anual så plece din Gorj în lume mii de oameni. Aceasta a dus la cre¿terea considerabilå a numårului de salaria¡i care proveneau atât din ora¿e cât ¿i de prin sate.S.A. Trebuie spus cå era un bilan¡ al realizårilor ob¡inute în îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P. material ¿i cultural scåzut. speciali¿tii . procentul acesteia scåzând mereu. dar ¿i în vederea celui de-al XIV-lea congres ce urma så se ¡inå în toamna urmåtoare. ca urmare a înapoierii economice. ingineri zootehni¿ti ¿i alte categorii .

632. mobila necesarå 52. puteau ob¡ine. facultå¡ilor primeau reparti¡ii în diferite domenii. Cele peste 140 miliarde lei alocate din bugetul statului între 1950-1989 s-au materializat în construirea ¿i punerea în func¡iune a zeci ¿i sute de unitå¡i de produc¡ie. 80-81 . ciment. op. Un lucru esen¡ial . Au apårut centre urbane noi. din punct de vedere cantitativ. diversele ¿antiere care au împânzit ¡ara. pulsa milioane de kw în sistemul energetic na¡ional. Din acest punct de vedere jude¡ul Gorj este o mårturie concretå. în miile de apartamente noi pentru oamenii muncii. lemn. Motru. Obiectivele industriale construite. datoritå noilor investi¡ii. Recensåmântul popula¡iei ¿i al clådirilor din 1992 înregistra locuin¡ele existente în acel an. cårbune. modestå. au impus angajarea continuå de for¡å de muncå. p. ocrotirii sånåtå¡ii.000 din care. o locuin¡å. la bloc ¿i puteau achizi¡iona. în termen de pânå la un an. dådea aproape 10 la sutå din produc¡ia de ¡i¡ei. dupå terminarea studiilor. care prin construc¡ia de locuin¡e au concentrat mii de familii.în Gorj mereu ziarul local “Gazeta Gorjului” publica såptåmânal anun¡uri cu întreprinderi care cåutau lucråtori pentru angajare. Jude¡ul Gorj asigura peste 50 la sutå din produc¡ia de lignit a ¡årii. locurile de muncå så fie asigurate ¿i deci ¿i existen¡a familiei. în rate. la ora¿e 4151. multiplicarea ¿i diversificarea serviciilor.5 mii. Rezultå din aceste cifre cå între 1950-1989. în principiu. Constitu¡ia socialistå garanta nu numai dreptul la muncå. Sadu etc. chimie etc. “Direc¡iile principale ale evolu¡iei standardului de via¡å ar putea fi 52 Aurelian Bondrea. ceea ce a fåcut ca.. aceastå crizå a fost înlåturatå.5 la sutå din fondul rural de locuin¡e a fost construit în cele patru decenii postbelice. Tinerele genera¡ii care intrau în activitate. de la fondul de stat. în apari¡ia unor centre ur- bane noi.cetå¡ean de vârstå ¿colarå învå¡ând carte. în total de 7. inexistent ¿i neacceptat de societate. dar ¿i locuri de muncå pentru oricine ajungea la vârsta maturå.5 ¿i la sate 3480. în ora¿e.50 - . acolo unde s-au creat obiective industriale - ºicleni. rezolvatå.2 la sutå din fondul urban ¿i 65. ¿omajul fiind. în apari¡ia de ramuri îndeosebi petrol. cit. Tinerii absolven¡i ai ¿colilor profesionale. Amploarea pe care a luat-o procesul de industrializare în ora¿e ¿i chiar crearea de noi ora¿e. cå la sfâr¿itul deceniului al nouålea problema locuin¡elor era. în numeroase obiective destinate învå¡åmântului. dupå pregåtire ¿i dupå necesitå¡ile sociale. culturii. Prin interven¡ia statului în construc¡ia de case. liceelor. a dus la o gravå crizå de locuin¡e. Rovinari. 78. în linii generale.

85-86 . fåcutå de Alexandru ªtefulescu la începutul secolului al XX-lea ¿i cu cea de Gorjul indus- trial-agrar trial-agrar. În nici un caz de genera¡ia de azi din care fac parte cei ce au contribuit la distrugerea avu¡iei na¡ionale a Gorjului. Cea mai mare parte a salaria¡ilor ob¡ineau bilete de odihnå ¿i tratament de 12-18 zile. Poate cå atunci când se vor mai lini¿ti lucrurile se va putea face ¿i eviden¡a a ceea ce a realizat România.51 - . fåcutå cu mintea ¿i cu mâinile. a fost justa orientare a celor ce råspundeau de destinele jude¡ului. p. în raport de vechime ¿i sectorul de activitate. * * * Cele douå domenii ale economiei na¡ionale . pentru to¡i cetå¡enii ¡årii. putem completa aprecierea “Gorjul istoric ¿i pitoresc”. Nu s-a mai fåcut bilan¡ul realizårilor din acest secol. Litoralul Mårii Negre. cu såptåmâna de 6 zile lucråtoare. au fost investi¡iile plasate în obiectivele economiei na¡ionale. de la Nåvodari pânå la Mangalia.industria ¿i agricultura . Atunci se va ¿ti precis cu ce poten¡ial s-a intrat în secolul al XXI-lea. peste o treime din suprafa¡a agricolå a ¡årii era împânzitå cu instala¡ii ¿i canale de iriga¡ii care în timpul secetei puteau så asigure apa necesarå recoltelor. în secolul XX. Gorjul era atunci un jude¡ cu rol important în via¡a economicå. cu pre¡uri diferen¡iate pânå la gratuitate. De asemenea. nivelul de dezvoltare atins de economia jude¡ului. au reu¿it så asigure nevoile ¡årii ¿i så mai ¿i vândå aducând astfel venituri la bugetul statului. Nu se ¿tie cât ¿i ce totaliza avu¡ia na¡ionalå la sfâr¿itul veacului. Ramurile noi apårute în peisajul industrial al ¡årii au creat condi¡ii unei puternice dezvoltåri a ¡årii. datoritå politicii de industrializare ¿i celor douå reforme agrare. ca ¿i dotårii cu tehnicå corespunzåtoare a agriculturii. În scopul asigurårii odihnei ¿i tratamentului s-au construit zeci de sta¡iuni la munte ¿i la mare53.astfel rezumat: locuri de muncå oferite ¿i garantate dupå calificare ¿i specialitate. concedii de odihnå dupå Codul muncii.au cunoscut. spre exemplu. Cheltuielile pentru iriga¡ii au fost 53 Ibid. ziua de muncå de opt ore. În acest mod s-a pregåtit încheierea secolului XX. Sintetizând realizårile ob¡inute de popula¡ia jude¡ului Gorj în secolul al XX-lea. s-a umplut de astfel de sta¡iuni. culturalå a ¡årii dar ¿i cu måre¡e monumente istorice ¿i cu pozi¡ii deosebit de frumoase în peisajul ¡årii. ¿i respectiv jude¡ul Gorj. Cheia de boltå a tuturor succeselor ob¡inute a fost munca munca. în orice caz mai mici decât cheltuielile zilnice din familie”. socialå. cu reducere de 1-2 ore pentru munci grele.

adicå omul så poatå aplica ¿i aråta ce pot da inven¡iile ¿i inova¡iile lui. de¿i cunoscute încå în contemporaneitate ¿i dupå aceea. au dispårut. n-au mai ¡inut seama cå påmântul då omului dar. materii prime care så-i dea noi surse de existen¡å. de punerea în valoare a “mastodon¡ilor” industriali. Din munca såtenilor s-a reu¿it så se dea alimente ¿i celor ce le-au produs (din påcate nu la valoarea eforturilor). ¿i cu dezmo¿tenirea ¡åranului de baza existen¡ei sale. Agricultura ¿i agricultorii mai sunt în pericol. apårând doar când arheologii întreprind såpåturi. per¿ilor.52 - . dar så se dea ¿i la fondul centralizat al statului. combine etc. Învå¡åmântul. romanilor etc. så conceapå ¿i så facå unelte de muncå. În al doilea rând. n-au fåcut obiectul studierii ¿i aducerea în con¿tiin¡a umanitå¡ii decât mai târziu. grecilor antici. Aståzi se vorbe¿te deschis de pre¡ul cu care se vând.tractoare. îmbogå¡eau economia na¡ionalå. dupå “privatizare”. prin combinatele sale.suportate din bugetul statului. cercetårile. de påmânt. Ani de zile. - iar industria chimicå. Trebuia. Måsurile din a doua jumåtate a secolului al XX-lea au contribuit substan¡ial la revitalizarea agriculturii. Trebuia ca societatea så dispunå de condi¡ii materiale ca ¿å asigure cåutårile. Aståzi. ale egiptenilor. dupå 1990. în realitate de fårâmi¡area acestora ¿i vinderea lor mai u¿or. în acela¿i timp. Multe din obiectivele industriale care altådatå. în afarå de lipsa sprijinului material. materializate în ceea ce omenirea a realizat de-a lungul existen¡ei ei. desigur fiind vândute la fier vechi. noii diriguitori. s-a vorbit de restructurare. procedee. adicå dupå vânzare. au fost cele care au început så-i deschidå omului noi cåi de cåutare ¿i de rezolvare a diferitelor probleme. încå ¿i aståzi se mai aflå în påmânt ori pe påmânt. Dupå 1990. cartea. Cercetarea ¿tiin¡ificå Realizårile ¿tiin¡ei ¿i tehnicii. prin ceea ce produceau. Oare nu va da nimeni socotealå de acest jaf în economia na¡ionalå? 3. atât fabricile care produc ma¿ini ¿i unelte agricole cât ¿i combinatele chimice sunt pe cale de dispari¡ie. la rândul lui îi cere så fie ajutat. pe care guvernan¡i iresponsabili au început så-l vând la stråini. industria a fost în måsurå så asigure înzestrarea agriculturii cu mijloacele tehnice necesare . så dea agriculturii îngrå¿åmintele necesare. mijloace tehnice care så-i u¿ureze via¡a. Nevoia l-a detrminat pe om så caute. O parte din cultura ¿i civiliza¡ia popoarelor orientului apropiat ¿i mijlociu. ca omul så intre în rela¡ii. mijloace etc. experimentårile. så cunoascå . så-¿i imagineze.

în mod organizat ¿i ¿coala. a început så dea. de astå datå întreaga activitate revenea României. så se construiascå linii ferate ¿i odatå cu acestea. ªtefan ¿i Edmond Nicolau. În acest domeniu a intrat de la început. Se afirmå ¿i pe plan interna¡ional idei ¿i lucråri ale unor oameni de ¿tiin¡å români. învå¡åmântul mediu ¿i superior introdus prin legea instruc¡iunii din 1864. domeniu care så studieze ¿i så dea solu¡ii pentru rezolvarea diferitelor probleme impuse de noua dezvoltare a societå¡ii române¿ti. impuneau necesitatea apari¡iei unui nou domeniu de activitate ¿i anume cel care mai târziu se va numi cercetarea ¿tiin¡ificå ¿tiin¡ificå. p.ceea ce se realizeazå în alte ¡åri din acest punct de vedere. Dacå la început construirea cåilor ferate a fost concesionatå unor societå¡i stråine (Strasberg). Mai întâi învå¡åmântul superior. îndeosebi pentru industrie. societå¡i ¿tiin¡ifice. din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea. traversåri de ape ¿i de obstacole naturale în teren. ateliere ¿i depouri de între¡inere ¿i repara¡ii a mijloacelor de transport. stabilirea de trasee noi. scriså de I. pe lângå speciali¿tii ce se pregåteau în stråinåtate. 53 . A apårut ¿i s-a dezvoltat mai ales extragerea ¿i prelucrarea ¡i¡eiului. preocupåri pentru progres au existat încå din cele mai vechi timpuri. publicatå în anul 1981.53 - . Au apårut ¿coli.M. Aici era un numår mare de cadre 54 I. cå urme materiale ale crea¡iei tehnice ¿i ¿tiin¡ifice s-au påstrat ¿i se påstreazå pe intreg cuprinsul ei. ªtiin¡a ¿i tehnologia capåtå autoritate ¿i sus¡inere tot mai însemnate54. Toate aceste domenii ¿i încå multe altele. centre de cercetare. O astfel de lucrare este ¿i Scurtå istorie a cr ea¡iei ¿tiin¡ifice crea¡iei ¿i tehnice române¿ti române¿ti. så se proiecteze ¿i så se construiascå re¡eaua de drumuri ¿i ¿osele care necesitå studii ¿i cercetåri. ªtefan ¿i Edmund Nicolau. Scurtå istorie a crea¡iei ¿tiin¡ifice ¿i tehnice române¿ti. Din aceasta se vede cå ¿i în ¡ara noastrå. Dar preocupåri ¿i oameni cu astfel de preocupåri s-au remarcat mai ales în secolul al XIX-lea ¿i cu deosebire în secolul XX. Mul¡i oameni care ¿i-au consacrat via¡a cercetårilor au låsat mårturie ceea ce au fåcut sau lucråri scrise despre diversele domenii de activitate ¿i lucråri de sintezå în care au fost înscrise realizåri pânå la timpul lor. råscumpåratå mai târziu de guvernul român. construc¡ia de poduri. ªcoala româneascå. care pregåtea cadre pentru economia na¡ionalå.M. ca ¿i î alte ¡åri. din ce în ce mai mul¡i oameni cu preocupåri în domeniul ¿tiin¡ei ¿i tehnicii iar economia na¡ionalå så sus¡inå material crearea de laboratoare ¿i institu¡ii de cercetare editarea ¿i înzestrarea cu cår¡i ¿i reviste de specialitate a acestor institu¡ii ¿tiin¡ifice.

În condi¡iile în care România avea slabe legåturi cu lumea capitalistå. în ultimii 15 ani. la nivelul tehnicii mondiale. Aceste produse deosebit de complexe. p. atât în domeniul învå¡åmântului cât ¿i al produc¡iei. contribu¡ii recunoscute ¿i pe plan interna¡ional. 201 57 Ibid. informatica . teoria sistemelor ¿i informatica. cercetarea ¿i produc¡ia.dar ¿i laboratoare pentru experien¡e. 167). în România. nr. Ini¡ierea ¿i îndrumarea studen¡ilor în cercetare se poate organiza ¿i prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planurile de cercetare ¿tiin¡ificå ale cadrelor sau ale unitå¡ilor de cercetare (art. Trebuia så fie o preocupare ¿i a cadrelor din învå¡åmântul superior dar ¿i a studen¡ilor. 212) precizând cå activitatea ¿tiin¡ificå constå în realizarea sarcinilor de cercetare. iar în anul 1972. În anul 1968. 204 . Acestea erau îndrumate de cadre didactice desemnate de ¿eful catedrei de specialitate. prevåzute în planurile de cercetare ¿tiin¡ificå ale cadrelor. 499 56 Ibid. partea I. p. când importurile de tehnicå ¿i tehnologie erau tot mai reduse. anuale ¿i de perspectivå. Este îmbucuråtor faptul cå în exportul ¡årii noastre se aflå uzine ¿i instala¡ii ce cuprind aparate ¿i calculatoare proiectate ¿i realizate de speciali¿tii no¿tri. ¿i pe aceea de a participa la activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå (art. Rezultatele cercetårilor n-au întârziat så se vadå. În analizele ¿i bilan¡urile ce se fåceau erau eviden¡iate astfel de rezultate. între îndatoririle cadrelor didactice. trebuiau gåsite 55 “Buletinul Oficial” al R. În scopul ini¡ierii studen¡ilor în activitatea de cercetare se pot organiza cercuri ¿tiin¡ifice studen¡e¿ti. ea fiind înscriså în planurile de muncå ale întreprinderilor ¿i institu¡iilor. În fapt cercetarea ¿tiin¡ificå era o problemå care apåruse mai înainte. 62 din mai 1968. ¡ara noastrå a cunoscut o dezvoltare explozivå. încorporeazå crea¡ia ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå a speciali¿tilor români ¿i aratå cå ¿i în domenii de vârf ca cibernetica. România. la Academia de ªtiin¡e Economice absolvise prima promo¡ie de economi¿ti informaticieni. a unui întreg sistem ce cuprinde învå¡åmântul. cunoscând ce se petrecea acolo mai ales din unele publica¡ii (destul de pu¡ine) ¿i participarea la manifeståri tehnico-¿tiin¡ifice interna¡ionale. Apar tot mai mul¡i învå¡a¡i români cu contribu¡ii însemnate în aceste domenii. legea învå¡åmântului din 196855 a prevåzut. p.domenii de viitor. În baza rezultatelo ob¡inute. când la studii în alte ¡åri se duceau tot mai pu¡ini. autorii lucrårii citate scriau în 1981: “Fårå îndoialå cå la aceasta a contribuit ¿i contribuie crearea. În secolul al XX-lea au apårut noi domenii ale ¿tiin¡ei: cibernetica.S. prima promo¡ie de economi¿ti ciberneticieni56.54 - . ocupând pe plan mondial un loc frunta¿”57.

Prin anul 1948-1949. Vuia este numai unul din aceste genii. Poate cå unii î¿i mai aduc aminte de preocupårile lui de mai târziu. A fost totu¿i încadrat în domeniul culturii. cu misiunea de a conducer ¿i coordona activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i de folosire a rezultatelor acestui domeniu. S-a evocat acolo activitatea lui Traian Vuia. Române. amintind cå cel dintâi aviator care s-a urcat cu propriile lui mijloace de la påmânt a fost românul Traian Vuia “primul constructor aviator” care pe meleagurile Fran¡ei a învins våzduhul cu un avion mai greu decât aerul. organiza activitå¡i culturale. dintre acei oameni de mare valoare. institu¡iile ¿i oamenii de ¿tiin¡å de a pune în slujba produc¡iei.55 - . oamenii acestui domeniu care se formaserå de-a lungul anilor. dr. în 28 iulie 1953. la nivel central. a dezvoltårii economiei rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice. nu numai dezvoltarea economicå ci ¿i asigurarea cu metode ¿i mijloace tehnice cele mai înaintate. ªi asupra acestui om s-a a¿ternut ignoran¡a. “pe care l-am gåsit la un depou C. în afarå de apelul ce se fåcea la organele.cåi ¿i mijloace de a continua pe mai departe. era planificat ¿i dirijat.F. la ¿tiin¡å. mai sunt ¿i al¡ii. la cercetåri ¿i crearea de tehnicå nouå. Pentru a ilustra acestå informa¡ie vom reaminti cele discutate într-o ¿edin¡å la Academia R. l-a întâlnit în gara Târgu-jiu pe vestitul profesor Stelian Sterescu cårând cu roaba cårbuni la depoul de locomotive. Interven¡iile lui Stegåroiu de a fi reîncadrat în învå¡åmânt n-au reu¿it. s-au creat ¿i unele organe ¿i institu¡ii cu preocupåri în acest domeniu. de un om care a uimit lumea întreagå cu inven¡iile lui. Atunci. Din påcate acest domeniu. activistul de partid Petre Stegåroiu de la organul de partid din Târgu-Jiu.P. Cu aceastå ocazie aducea în aten¡ia participan¡ilor la ¿edin¡å ¿i cazul prietenului ¿i colaboratorului lui Vuia ¿i anume inginerul Lipovan. inclusiv dezvoltarea. så munceascå. . când totul. s-a apelat la inteligen¡å. ascuns acolo”58.iunie 1952). în condi¡iile unei economii centralizate. modernå. între care. statul a acordat o deosebitå aten¡ie dezvoltårii ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cerând oamenilor de ¿tiin¡å så gåseascå ¿i så foloseascå ceea ce se folosea ¿i pe plan mondial. sub conducerea pre¿edintelui Marii Adunåri Na¡ionale. ªi aducea în 58 Un caz asemånåtor îmi este cunoscut de la Târgu Jiu. zicea Petru Groza. Între måsurile adoptate de guvernan¡i. Întrebându-l de ce face aceastå muncå i-a spus cå a fost epurat din învå¡åmânt ¿i cå trebuia så tråiascå ¿i deci. De fapt. Consiliul Na¡ional al Cercetårii ªtiin¡ifice. Deci. conspira¡ia tåcerii ¿i Groza îi acuza pe cei ce l-au låsat sub lespedea tåcerii pe cel ce a fost Traian Vuia. Petru Groza. “primul român con- structor de avioane” ¿i câteva din inven¡iile lui. din 1971 Consiliul Na¡ional al ªtiin¡ei ¿i Tehnologiei. au trecut printr-o perioadå grea în anii de dupå august 1944. fost mai înainte pre¿edinte al Consiliului Mini¿trilor (6 martie 1945 . înaintatå.R. din Petro¿ani. prin for¡ele interne.

care au tråit ¿i murit în mizerie. fost profesor universitar ¿i apreciat în toatå lumea pentru lucrårile lui ¿tiin¡ifice. mi s-a råspuns. Ca savantul Emil Racovi¡å mai sunt înså ¿i al¡ii. a fost ¿i de aici epurat. Român din Ia¿i. ii mai dåm noi câte un pol când avem. Acesta era rezultatul aplicårii politicii de “epurare”. A fost o conspira¡ie a tåcerii. Må tem cå legea lustra¡iei din zilele noastre este o lege a “epurårii” ¿i så nu aibå urmåri ca cele ce se discutau în evocårile de mai sus. Nu numai cå nu au fåcut nimic pentru înmormântare. A fost distins de universitå¡ile timpului cu înalte distinc¡ii.discu¡ie ¿i alte personalitå¡i marcante între care Emil Racovi¡å. a fost în sfâr¿it adus Traian Vuia în ¡arå de la Paris. Era deci nu numai urå ¿i råzbunare pe succesele marelui patriot. ªi la moartea lui. ci ¿i conspira¡ie împotriva unor mari valori ale neamului. încât la reorganizarea Academiei Române care îl primise ca membru de onoare în rândurile sale. råmânând pe din afarå. a celor care au servit regimul burghezo-mo¿ieresc. A fåcut ¿coala la Universitatea din Paris. Dar cine mai pomene¿te de el aståzi.56 - . båtrân ¿i bolnav a murit în curând. Am evocat mai pe larg cele ce s-au discutat atunci în ¿edin¡a de la Academie în prezen¡a unor oameni cu personalitate din fruntea societå¡ii . în 1950. plecat så studieze în stråinåtate. la Cluj? am întrebat eu. a elementelor claselor dominante. Dupå trei ani de la înmormântare pânå aståzi (iulie 1953) zicea Groza. * * * Dupå multe ac¡iuni întreprinse din dispozi¡ia lui Groza ¿i în ciuda ac¡iunilor de sabotaj ale unora din Ministerul de Externe. Racovi¡å a fost dat afarå pentru cå a fost boier boier. Racovi¡å a fost adevåratul întemeietor al ¿tiin¡ei speologie. bine organizatå pe linia sabotårii valorilor noastre spirituale. adversarii nu l-au iertat. Cum poate så moarå de foame un savant de-al nostru. Atât de mare era invidia ¿i ura împotriva lui Vuia. nu s-a aflat nici un cuvânt despre moartea lui Vuia. era concluzia discu¡iei. Fiindcå l-au dat afarå de la catedrå. trimis de universitå¡ile din Cambridge ¿i Oxford så facå cercetåri la polul Sud. Cine mai ¿tie aståzi (în 1953) ceva de un savant de renume mondial? ªi Groza a povestit o discu¡ie pe care a avut-o cu fo¿ti colegi de-ai lui Racovi¡å pe care întrebându-i ce face savantul i s-a råspuns: moare de foame. låsa¡i pe drumuri. dar au avut grijå så nu se publice nimic în preså. Era înså prea târziu.

La data când se publica aceastå lucrare (1981) exista în România o re¡ea cuprinzând. cerând perfec¡ionarea ¿i modernizarea permanentå a învå¡åmântului de toate gradele. så nu råmânå doar în procesul verbal al ¿edin¡ei. chimizårii. La toate acestea se adaugå activitatea de cercetare desfå¿uratå în produc¡ie. Emil Racovi¡å. 1862-1994. spre cre¿terea ¿i modernizarea economiei. automatizårii. Aurel Vlaicu. Pe linie de partid ¿i de stat documentele timpului analizau aceste rezultate ¿i stabileau noi direc¡ii de dezvoltare. În acest sens ¿i învå¡åmântul era eviden¡iat cerându-i-se mereu så asigure însu¿irea de cåtre tinerele genera¡ii a cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. Investi¡iile importante îndreptate de stat spre învå¡åmânt. 175 de institute sau centre de cercetare a cåror activitate era coordonatå de 10 institute centrale de cercetare ¿i trei academii de profil. p. în Arhiva Academiei Române. Ne-am gândit cå acest procedeu a fost ¿i este aståzi în vigoare. Cei ce au avut mentalitå¡ile evocate ¿i condamnate atunci nu mai sunt în via¡å. cu rol coordonator pe ramurå. Toate acestea aveau o institu¡ie centralå: Consiliul Na¡ional al Cercetårii ªtiin¡ifice (din 29 martie 1971) ¿i Consiliul Na¡ional de ªtiin¡å ¿i Tehnologie60. microelectricii. în realizarea de ma¿ini ¿i instala¡ii de putere ¿i eficien¡å ridicatå în gradul înalt al mecanizårii. dezvoltarea unei vaste re¡ele de institu¡ii ¿i institute de cercetare. institutelor de cercetare. domeniu nou în ¡ara noastrå. dezvoltarea sa în strânså legåturå cu cerin¡ele vie¡ii economice ¿i social-culturale a României. a deprinderilor necesare exercitårii unei profesii utile societå¡ii. ¿i chiar liceal. Din guvernul Manea Månescu (1975-1979) în structura ministerelor a apårut ¿i Comitetul de Stat pentru Energia Nuclearå61. dar au råmas mentalitå¡ile care se practicå ¿i azi ¿i care trebuie cunoscute ¿i condamnate. definirea clarå a unei politici a ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei.române¿ti. în total. cibernetizårii. oameni de valoare interna¡ionalå.57 - . Lipovan etc. a dus la o dinamicå ascendentå remarcabilå59. Crea¡ia tehnicå ¿i-a gåsit expresia în tehnicitatea înaltå a marilor combinate industriale ¿i energetice construite. 330 61 Ibid. tehnice ¿i culturale. 59 Ibid. despre câteva mari personalitå¡i ale vie¡ii ¿tiin¡ifice. ca ¿i a metodelor moderne specifice diferitelor ramuri de produc¡ie. 340 . în institutele de învå¡åmânt superior etc. p. Un important rol în aceastå dezvoltare revenea. p. Cercetarea ¿tiin¡ificå påtrundea tot mai mult în toate domeniile de activitate iar rezultatele influen¡au economia na¡ionalå. cå cele ce s-au spus atunci despre Traian Vuia. 206 60 Enciclopedia partidelor politice din România. de asemenea.

în activitatea de produc¡ie. societå¡ilor ¿tiin¡ifice ale personalului didactic. În articolul 130 despe aceste categorii se stabilea cå personalul didactic din învå¡åmântul liceal. de aici începeau sub îndrumarea cadrelor didactice. pentru a se putea integra rapid. profesional ¿i de mai¿tri. profesional ¿i de mai¿tri. construc¡ii ¿i alte ramuri ale economiei din localitå¡ile respective. Câtå aten¡ie acordå legiuitorul cercetårii ¿tiin¡ifice este oglindit ¿i de faptul cå în lege era înscris un capitol (art. 129). 113). Întreaga orientare a activitå¡ii de cercetare ¿tiin¡ificå din învå¡åmântul superior trebuie så asigure participarea cadrelor didactice ¿i studen¡ilor la rezolvarea problemelor esn¡iale legate de dezvoltarea economicå ¿i socialå a ¡årii. så cunoascå ¿i så aplice principii ¿i reguli. 124).58 - . Erau astfel atrase în ac¡iunea de cercetare ¿tiin¡ificå nucleele cele mai tinere ale popula¡iei. anul XIV nr.S. de progresul ¿tiin¡ei ¿i culturii (art. 113. dezvoltarea spiritului creator. pentru însu¿irea celor mai noi cercetåri ale ¿tiin¡ei ¿i tehnicii. participå la activitatea de cercetare în cadrul unitå¡ilor de cercetare. 1-20 . crearea deprinderilor. agriculturå. a pasiunii pentru nou. partea I. din 26 decembrie 1978. cercurilor metodice ¿tiin¡ifice precum ¿i în colectivele constituite pe plan local pentru solu¡ionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socialå a jude¡elor. de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i tehnologicå pentru a folosi în cele mai bune condi¡ii tehnica modernå de înzestrare a economiei na¡ionale ¿i a contribui la dezvoltarea ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei române¿ti (art. p. România. dupå terminarea studiilor. În noua lege se fåceau referiri ¿i la cercurile tehnico-¿tiin¡ifice studen¡e¿ti prevåzute încå în legea învå¡åmântului din 1968: personalul didactic din învå¡åmântul superior are obliga¡ia ¿i poartå råspunderea pentru antrenarea studen¡ilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare ¿tiin¡ificå. pentru îndrumarea ¿i orientarea corespunzåtoare a activitå¡ii cercurilor tehnico-¿tiin¡ifice studen¡e¿ti ¿i dezvoltarea la studen¡i a pasiunii pentru nou. Legea privind educa¡ia ¿i învå¡åmântul din 197862 a fåcut referin¡å ¿i la activitatea ¿tiin¡ificå precizând cå învå¡åmântul trebuie så asigure educarea ¿tiin¡ificå å¿i tehnicå a tineretului. 124-137) stabilind ce så se facå în învå¡åmântul superior. precum ¿i a unor probleme tehnice ale unitå¡ilor economice din industrie. laboratoare cu 62 “Buletinul Oficial” al R. ¿colile profesionale ¿i de mai¿trii. “Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå a cadrelor didactice ¿i studen¡ilor se desfå¿oarå pe bazå de contracte de cercetare încheiate. în învå¡åmântul liceal. potrivit legii cu unitå¡ile socialiste”. Cercetarea nu era limitatå doar la institu¡iile ¿colare ci era în strânså legåturå ¿i cu unitå¡ile socialiste. ale cunoa¿terii umane (art. În activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå au fost atrase ¿i liceele.

M. cercetarea ¿tiin¡ificå så nu aducå contribu¡ii esen¡iale în care variatele legåturi între cercetare ¿i practicå så nu-¿i fi fåcut sim¡itå prezen¡a. a cadrelor pe care învå¡åmântul le punea la dispozi¡ie cercetårii ¿i valorificårii rezultatelor cercetårii. solu¡ii etc. Urmarea a fost cre¿terea continuå a poten¡ialului tehnico-¿tiin¡ific: numai în perioada 1965-1980 personalul ocupat în cercetare a sporit de patru ori (50. Aceasta este o privire generalå legatå de temå. ªtefan. fondurile fixe ale acesteia au crescut de 4. Odatå cu aplicarea programului de industrializare.5 ori ¿i de 9 ori a cheltuielilor destinate cercetårii. p.000 în 1980). În cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului din Târgu-Jiu a existat. de asemenea. pentru ca atunci când mergeau în produc¡ie så încadreze cabinetele tehnice. Planul de dezvoltare impunea gåsirea de noi procedee.200. Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor petrolifere din jude¡ existau compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni. Cercetarea ¿tiin¡ificå este mai nouå în jude¡ul Gorj. în valorificarea rezultatelor cercetårii. 272 . så contribuie la realizarea planurilor acestora. så se angajeze o colaborare cu diferite institute de cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de unde puteau folosi experien¡a acestora.aparaturå. mai întâi sub formå de “ativitate uzinalå”.000 cercetåtori în 1985 ¿i cheltuieli de 70 miliarde lei)63. inclusiv în aten¡ia ziarelor locale ¿i aceasta pentru cå tot mai pu¡ine erau laturile produc¡iei în care ¿tiin¡a. op. cu caracter aplicativ. så analizeze ¿i så prezinte în amånunt rezultatele cercetårii ¿i dezvoltårii tehnico-¿tiin¡ifice. reglementårile adoptate dar ¿i fondurile de investi¡ii mereu mai însemnate dådeau roade. Edmond Nicolau. De aceea trebuiau så se foloseascå resursele interne. Existen¡a institu¡iilor care se ocupau cu ¿tiin¡a ¿i tehnologia.000 în 1965 . urmând ca speciali¿tii så cerceteze. Nu exista o institu¡ie sau institut care så se ocupe cu activitatea de cercetare. cu caracter aplicativ. În cre¿terea eficien¡ei cercetårii ¿tiin¡ifice. în crearea unor adevårate mijloace de cre¿tere 63 I. un compartiment tehnic ce rezolva teme ¿tiin¡ifice proprii. cercetåri privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere ¿i elaborau solu¡ii tehnice de valorificare eficientå. în Gorj a apårut ¿i necesitatea cercetårii ¿tiin¡ifice.59 - . metode de lucru dar ¿i materiale etc. În cincinalul 1981-1985 aceste ritmuri urmau så se men¡inå (erau prevåzu¡i 245.cit. Preocuparea pentru cercetarea ¿tiin¡ificå era în aten¡ia tuturor factorilor responsabili de îndeplinirea planului de dezvoltare economicå.

Sta¡iunea de cercetare ¿tiin¡ificå. 15 din 25 mai 1968. în scopul cercetårii pe profil. compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni. prin planul temetic.. Activitatea de cercetare trebuia så gåseascå solu¡ii de îmbunåtå¡ire a muncii. p. elaborau solu¡ii tehnice de 64 “Gazeta Gorjului”. Cam la toate obiectivele industriale era organizatå activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.60 - . 1 col. aceasta spunea. anul I. 151-153 . subordonatå direct Institutului de cercetåri al Ministerului Economiei Forestiere care solu¡iona. Pentru a îmbunåtå¡i ¿i extinde activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå în urma hotårârilor luate de organele superioare în acest sens. a existat o perioadå de timp.. El constituie nucleul de investiga¡ie ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå. inginer chimist Maria Ciobanu.în munca uzinei ¿i formarea unor nuclee de cercetare ¿tiin¡ificå. dacå nu ar fi fost desfiin¡ate dupå 1990). Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei din jude¡ au existat (¿i mai existå. 2-3 65 Jude¡ele patriei. teme pentru Combinatul de prelucrare a lemnului. så creeze noi prototipuri de produse etc. Asemenea activitate de cercetare uzinalå era organizatå ¿i pe lângå Combinatul de lian¡i ¿i azbociment. în colaborare cu cadrele de specialitate cât ¿i pentru alte unitå¡i din industria lemnului65. Monografie. pe lângå Combinatul cårbunelui etc. respectiv 1960-1975. pe lângå colectivul de cercetare existent format din cadre de specialitate din serviciile centrale. de realizarea de economii la materia primå. cercetåri privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere. la Combinatul de industrializare a lemnului Târgu-Jiu s-a înfiin¡at. În discu¡ia pe care reporterul ziarului “Gazeta Gorjului” a avut-o cu ¿efa laboratorului uzinal de la Combinatul pentru industrializarea lemnului Târgu-Jiu. erau formate colective care så îndeplineascå planurile ¿i temele propuse ¿i mereu se analizau rezultatele ob¡inute. laboratoarele uzinale încep så joace un rol din ce în ce mai important. în special cu caracter uzinal. în scurtarea duratei timpului de execu¡ie. în func¡ie de posibilitå¡ile existente ¿i de perspectivå. având menirea så råspundå solicitårilor multiple ale intreprinderii sub cele mai vari- ate aspecte de la organizarea optimå a proceselor tehnologice în curs ¿i pânå la cercetarea unor probleme privind dezvoltarea în perspectivå a produc¡iei”64. p. nr. numeroase colective de cercetare pe profile de produse ¿i activitå¡i în cadrul fiecårei fabrici din combinat. între altele: “Laboratorul uzinal este un factor important al produc¡iei. De asemenea. în planul de cercetare pe anii 1967-1968. Gorj. Colectivele au analizat necesitå¡ile fabricilor respective ¿i au fåcut propuneri de teme de cercetare care dupå o minu¡ioaså selec¡ie au fost incluse.

S-au aplicat unele metode moderne de conducere audio vizualå a proceselor de produc¡ie la fabrica de PAL. De¿i activitatea de cercetare era la început. Acolo unde ¿i atunci când conducerea unitå¡ii îndråznea ¿i ea ¿i se angrena în aceastå activitate. douå unitå¡i: a. este în lichidare. pentru transportul agentului termic la piese de produs placaj. Sta¡iunea de cercetare ¿i producere a cartofului. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii. Påcat cå acest mare obiectiv industrial al Gorjului. Îndråzneala. de cercetare. Imagina¡ia. în Combinatul de prelucrare a lemnului s-au produs inova¡ii ¿i inven¡ii cu mare eficien¡å. acum. pe lângå temeinicile cuno¿tin¡e ¿i experien¡a. singur ori în colaborare cu Institutul de specialitate. inteligen¡a. La Combinatul de lian¡i ¿i azbociment din Târgu-Jiu (Bârse¿ti) s-au creat noi tipuri de ciment. Aici au existat ¿i î¿i desfå¿urau activitatea de cercetare. Ceea ce meritå subliniat este faptul cå oamenii nu a¿teptau solu¡ii numai de la forurile superioare. În aceastå activitate era puså în valoare mai mult decât în oricare domeniu. crearea ¿i asimilarea materialului pomicol ¿i viticol din soiuri valoroase pentru condi¡iile zonei de nord a Olteniei ¿i în vederea cre¿terii productivitå¡ii patrimoniului pomi-viticol din aceastå parte a ¡årii. a unor ministere. Înfiin¡atå pe 3 mai 1959 prin ordinul nr. 8 ha vi¡å de vie ¿i 63 ha de på¿une neproductivå. b. cu ajutorul cercetårii ¿tiin¡ifice. prin incompeten¡a ¿i lipsa de råspundere a organelor locale ¿i politica guvernelor.Începând cu anul 1964 activitatea sta¡iunii a cunoscut o înviorare ca urmare a sprijinului primit din partea Academiei. sta¡iunea ¿i-a început activitatea pe o suprafa¡å de 90 ha din care 20 ha planta¡ii de pomi. 809 al Ministerului Agriculturii. De asemenea. Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå avea ca obiect al activitå¡ii sale efectuarea cercetårilor privind ameliorarea soiurilor pomicole. sprijin . s-au asimilat un numår însemnat de piese de schimb pentru instala¡iile din exploatare. ca ¿i alte obiective. cuno¿tin¡ele profesionale dar ¿i experien¡a. ini¡iativa cadrelor erau mereu solicitate. mul¡i din membrii colectivelor respective fiind noi. cu proprietå¡i superioare. nu cereau centralelor ori ministerelor så rezolve probleme pe care ei le puteau rezolva. curajul. Ca institu¡ie specializatå în cercetare a apårut în 1959 Sta¡iunea de cercetare a produc¡iei pomicole Târgu-Jiu. erau factorii deosebi¡i care trebuiau valorifica¡i.61 - .valorificare eficientå. totu¿i rezultatele n-au întârziat. Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå. sublinierea tehnologiilor specifice. care peste 30 de ani a asigurat ciment pentru toatå Oltenia ¿i chiar ¿i pentru export. roadele au fost deosebite.

Plantarea cu noi soiuri de vie ¿i pomi fructiferi a fåcut ca la concursul republican de vinuri. din noiembrie 1967 ¿i ianuarie 1968. profesori. de altoi de pomi. cu bunå pregåtire ¿i experien¡å în diverse domenii: juri¿ti. prin probele prezentate. unde. istorici. 66 Ibid. 131-132) 67 “Gazeta Gorjului”. în ¿edin¡e. anul IX. Ele aveau misiunea de a merge prin institu¡ii. întreprinderi.concretizat într-o dotare corespunzåtoare. så poatå explica probleme de la zborul omului în cosmos la necesitatea sistematizårii a¿ezårilor rurale. 1192 din 10 ianuarie 1976. p. ce s-a ¡inut în anul 1967 la Bucure¿ti. Între acestea erau ¿i brigåzile ¿tiin¡ifice ¿tiin¡ifice. så ob¡inå 8 medalii din care 6 de aur ¿i 2 de argint. ceea ce a permis dezvoltarea mai sus¡inutå a bazei materiale a cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a produc¡iei din unitate. Se foloseau de argumente concrete la baza cårora stau legile. sta¡iunea experimentalå Bârse¿ti. medici. 3 . Varietatea temelor impunea så fie de diferite specialitå¡i. A fost înfiin¡atå în 1980 ¿i î¿i desfå¿ura activitatea în 4 laboratoare de cercetare ¿i 4 ferme de produc¡ie66. cåp¿uni. Bilan¡ul rezultatelor ob¡inute de sta¡iune în cei peste 40 de ani se prezintå astfel: . filmele ¿tiin¡ifice67. Pe întreg jude¡ul erau 17 brigåzi ¿tiin¡ifice având 119 membri. ªtiin¡a ¿i tehnica nu erau numai în aten¡ia cabinetelor tehnice. iar la concursurile republicane de fructe. så contribuie la lårgirea orizontului spiritual al oamenilor muncii. De binefacerile lor trebuiau så beneficieze cât mai mul¡i oameni ai muncii.peste 4 milioane de pomi altoi¡i. În fiecare brigadå erau 5-8 persoane. . smeurå. tehnicieni. buta¿i de coacåze. pe ¿antiere. Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie a cartofilor Târgu-Jiu avea ca obiectiv îmbunåtå¡irea soiurilor de cartofi ¿i cre¿terea produc¡iei în condi¡iile de sol ¿i climå specifice jude¡ului Gorj. argint ¿i bronz la concursuri interna¡ionale. p. Pentru calitatea produselor sta¡iunea a ob¡inut peste 100 de medalii de aur. economi¿ti. trebuiau så expunå ¿i så clarifice o serie de date ale ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cu care veneau în contact oamenii muncii. Astfel era råsplåtitå munca colectivelor sta¡iunii pomi-viticole de la Bârse¿ti dar ¿i activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.zeci de milioane de coarde-altoi de vi¡å de vie. De aceea au fost create mai multe organe ce se ocupau cu popularizarea ¿tiin¡ei. nr. cu råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. plan¿ele grafice. så ob¡inå 11 medalii din care 4 medalii de aur ¿i una de argint.62 - . de obicei ingineri. multe mii de tone de fructe ¿i de vinuri livrate la intern (prin magazinele proprii) ¿i la export. În anul 1990 Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå Târgu-Jiu avea 10 ferme ¿i o suprafa¡å totalå de 1136 ha.

700.P. anul IX.n.L.000 lei la produc¡ia globalå. Mai amintea încå o måsurå aplicatå ¿i anume îmbunåtå¡irea parametrilor func¡ionali ai ma¿inii de ¿lefuit rame pentru scaune tip “Coloana” care a condus la cre¿terea productivitå¡ii muncii cu 10 la sutå. ¿antiere de construc¡ii. asimilarea de produse noi. cadrele de speciali¿ti sunt påtrunse de dorin¡a de a realiza mereu ceva 68 “Gazeta Gorjului”. p. Ca rezultat concret. 11211 din 23 mai 1976. Într-un articol publicat în “Gazeta Gorjului”69. Sarcina de bazå a acestora era råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice” 68. de la maistru pânå la cel care este autorul ac¡iunii.n.000. n. În întâmpinarea acestui festival se organizau diferite ac¡iuni cuprinse în planurile de muncå. 3 . în legåturå cu modul cum era întâmpinat Festivalul na¡ional “Cântarea României” de la sfâr¿itul anului 1976 se dådeau câteva cifre: astfel numai în cadrul Combinatului de prelucre a lemnului (C. trebuiau så råspundå întrebårilor puse de oamenii din salå. În cinstea acestui congres. plenara cu activul de partid. pe jude¡e. o economie relativå de 145 lucråtori. nr. inginerul Anatolie Dru¡å.) din Târgu-Jiu erau cuprinse 62 de cadre tehnico-inginere¿ti cu ajutorul cårora au fost aplicate (pânå la 10 decembrie. nr. Un eveniment important în via¡a cultural-¿tiin¡ificå ¿i artisticå l-a constituit Festivalul na¡ional “Cântarea României”.P.L. s-a referit ¿i la brigåzile ¿tiin¡ifice care “se deplaseazå peri- odic în întreprinderi.)”. s-au înregistrat: un spor de 12. aratå ziarul. cartiere ¿i comune suburbane. în raportul prezentat.) 14 måsuri din cele 15 preconizate în acest an (1976. În anul 1976 a avut loc primul Congres al educa¡iei politice ¿i culturii socialiste. cum de altfel se fåcea ¿i cu ocazia altor evenimente politico-culturale. La Gorj plenara a avut loc în ziua de 22 mai 1976 la Casa de culturå a sindicatelor. n. Ca o concluzie importantå. p. mecanizarea ¿i automatizarea proceselor de produc¡ie. Înaintea congresului a avut loc. anul IX. 2 69 Ibid. primul secretar al comitetului jude¡ean. perfec¡ionarea tehnologiilor de fabrica¡ie. reducerea cheltuielilor de produc¡ie cu aproape 3. în afara planului tehnic.000 lei. cåmine de nefamili¿ti. În afarå de expunerile pe care la fåceau.63 - . ziaristul mai sublinia cå la C. pentru materializarea lor a fost lansatå ini¡iativa: Fiecare cadru tehnico-ingineresc så rezolve cel pu¡in o problemå de studiu sau organizare ¿tiin¡ificå a produc¡iei ¿i a muncii. 1240 din 11 decembrie 1976. s-au întocmit planuri de ac¡iune cu måsuri concrete în diverse domenii. Un rol important îl ocupa pregåtirea introducerii pe scarå largå a progresului tehnic.

5. erau înaite de 1989 de 2. Numai 45 de institu¡ii din România publicå mai mult de 10 articole ¿tiin¡ifice cu vizibilitate interna¡ionalå.4 în 199771. pe an. dupå standarde interna¡ionale. 64 la sutå activeazå 70 Ibidem 71 Aurelian Bondrea. p. ponderea cheltuielilor statului pentru cercetare. De aceea statul socialist a dat aten¡ie deosebitå alocårii de fonduri pentru sus¡inerea. 11. în concep¡ia contemporanå. extinderea ¿i orientarea consecventå cåtre cerin¡ele reale a cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i valorificårii optime a rezultatelor sale. Putem aprecia aceasta comparând situa¡ia dinainte de 1989 cu cea din perioada care a urmat. practic s-a înjumåtå¡it în ¿apte ani. preocuparea pentru activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå. ca ¿i multe altele. Dupå 1990. Dacå în 1989 activau în România peste 150. un factor de seamå al dezvoltårii sociale.nou în sprijinul produc¡iei70. Starea Na¡iunii 2000.000 de locuitori era de 7. a numårului cercetåtorilor din ¡ara noastrå. cercetåtori atesta¡i erau doar 8. În linii mari ¿i acest domeniu. a realizat un studiu de excep¡ie care cuantificå. scåzând în 1997 la 1. supravie¡uie¿te. Astfel. în 2002. societate care cuprinde cercetåtori români din întreaga lume ¿i are scopul declarat de a sprijini cercetarea româneascå. statisticile oficiale înregistrau doar 38. În acest studiu sunt aråtate ¿i rezultatele ce se ob¡in în România. Ia¿i. Cercetarea ¿tiin¡ificå reprezenta. România încotro?. Timi¿oara.I. Printre multele aspecte vizate în studiul amintit se aflå ¿i analiza ¿tiin¡ei actuale. p. Aproape 90 la sutå din contribu¡ia României la ¿tiin¡a mondialå se datoreazå cercetårii universitare realizatå în marile centre universitare tradi¡ionale: Bucure¿ti. ajungând în 1997 la 2.. 131 72 “Adevårul”. nr. o periodå de timp a mai continuat så func¡ioneze un minister al ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei care înså a dispårut. aproximativ 15 la sutå din persoanele angajate în cercetare. Editura Funda¡iei România de mâine. rezultatele ¿tiin¡ifice ale României anului 2004. calculat la 1. Tot în 2002. în P.000 de cercetåtori.64 - .B. În prezent cercetarea este o parte structuralå a Ministerului Învå¡åmântului.31 la sutå. Numårul salaria¡ilor cu studii superioare din sfera cercetårii. Numårul salaria¡ilor din activitatea de cercetare. ajungând de la 2. vol.433 de salaria¡i în cercetare.700. ziarul “Adevårul”72 publica un articol care are la bazå un studiu fåcut de “Societatea Ad Astra”.513 persoane. Productivitatea majoritå¡ii institu¡iilor române¿ti este scåzutå. La începutul lunii martie 2005. 2000.3 în 1989. Din cei 222 de cercetåtori români care au rezultate consecvente în reviste de relevan¡å interna¡ionalå. 4570 din 14 martie 2005. al ie¿irii din subdezvoltare. iar numårul cercetåtorilor din România care publicå în reviste aflate în fluxul ¿tiin¡ific principal era de 5.05 la sutå. Cluj.6 în 1989 la 1. I. Bucure¿ti. coloanele 5-6 .

în îndeplinirea planului de produc¡ie. ca ¿i alte state. Germania ¿i Marea Britanie73. a poten¡ialului hidrografic. cât de cât ra¡ionale a fondurilor de sus¡inere. Trebuie avut în vedere cå cine nu acordå aten¡ia cuvenitå învå¡åmântului ¿i educa¡iei. riscå så råmânå în urmå.locuri de muncå. valorificarea capacitå¡ii lor creative. România. care în ansamblu este o revolu¡ie globalå a cunoa¿terii ¿i informa¡iei. din când în când. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii dar ¿i în colaborare 73 Ibidem .A. într-un cuvânt. în dezvoltarea poten¡ialului economic al jude¡ului Gorj. nici nu se mai vorbe¿te despre activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå. dar ¿i cadre tinere. acolo unde rezultatele ei s-au utilizat. 29 la sutå în S. Câteva concluzii în legåturå cu cercetarea ¿tiin¡ificå se impun: Sus¡inerea materialå ¿i încurajarea moralå de cåtre organele locale . cercetarea ¿tiin¡ificå a fost un factor principal tehnic în cre¿terea produc¡iei ¿i a productivitå¡ii muncii. pentru a se ajunge la niveluri mai înalte de civiliza¡ie ¿i prosperitate.U. considerå cå încå nu este prea târziu pentru a reanaliza ¿i revedea problema cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a se adopta måsuri corespunzåtoare. cercetåtori de prestigiu.în stråinåtate. Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei.de conducerea combinatelor ¿i fabricilor. elaborau solu¡ii tehnice de valorificare eficientå. subdezvoltarea cronicå. despre participarea la unele concursuri de inventicå a diferi¡ilor oameni care vor så mai facå câte ceva ¿i în acest domeniu. ¿tiin¡ei ¿i culturii. cåutând acolo ceea ce la ei acaså nu gåsesc . så perpetueze ineficien¡a. 7 la sutå în Fran¡a. despre ¿tiin¡å ¿i tehnologie. în principal din cauza absen¡ei sau nealocårii.. såråcia. så råmânå o pi¡å de desfacere. îl reprezintå activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå. a intrat într-un nou stadiu al revolu¡iei tehnico-¿tiin¡ifice. de eficien¡å. de cårbune din jude¡. cercetåri. analize privind situa¡ia zåcåmintelor. au luat drumul stråinåtå¡ii. sector grav neglijat în procesul tranzi¡iei.65 - . au existat compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni. Desfiin¡area locurilor de muncå ale cercetåtorilor a dus la aceea cå mul¡i speciali¿ti. Acum. Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå se fåcea în colaborare cu diferite institu¡ii de cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de pe plan local dar ¿i regional ¿i central. al ie¿irii din subdezvoltare. Consideråm ¿i noi cå un factor de seamå al dezvoltårii economice. Trågând concluzii din modul cum a evoluat dupå 1990 pânå în prezent cercetarea ¿tiin¡ificå. Dar nu mai este o preocupare a guvernan¡ilor. Se mai face cunoscut.sfaturile ¿i apoi consiile locale . 5 la sutå în Canada. de fapt.

dar au meritat pentru cå au contribuit ¿i contribuie la dezvoltarea economicå. Este suficient så spunem cå acestea au apårut mai întâi pe plan¿ele inginerilor. exploatarea ¿i prelucrarea lemnului. “mormane de fier” etc. inclusiv în oameni. De aceastå situa¡ie trebuie så dea cineva socotealå. la ridicarea nivelului de via¡å ¿i de trai al omului. Multe obiective industriale din jude¡ul Gorj dar ¿i lucråri de artå au înglobat în ele rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice. * * * Starea în care a juns aståzi cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i rezultatele materializate în marile obiective industriale ¿i nu numai. care au dispårut ¿i continuå så disparå este urmarea politicii guvernan¡ilor care le socoteau “grandomanii”. arhitec¡ilor ¿i tehnicienilor. S-au fåcut mari investi¡ii în toate. ingineri.cu institutul de specialitate de cercetare. pe documentarele economi¿tilor etc. amenajarea hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului jiu.. extragerea ¿i prepararea cårbunelui ¿i câte altele au pus în situa¡ie pe speciali¿ti. dar ¿i organele locale care au asistat nepåsåtoare în fa¡a distrugerii avu¡iei na¡ionale. sarcinå de care s-au achitat excelent.66 - . începute în 1986 ¿i care continuå ¿i aståzi: Combinatul de lian¡i ¿i azbociment de la Bârse¿ti. Toate acestea aratå la ce rol ¿i importan¡å a ajuns ¿tiin¡a ¿i tehnica în via¡a societå¡ii dar ¿i marile cerin¡e ce se pun în fa¡a omului ¿i a guvernelor. Construc¡iile hidrotehnice ¿i energetice de la Cerna-Tismana-Motru. guvernan¡ilor care le-au vândut ¿i distrus mereu. . tehnicieni ¿i muncitori så studieze ¿i så elaboreze solu¡ii de înalt nivel ¿tiin¡ific ¿i de mare importan¡å practicå.

Partidele politice.67 - . . Capitolul II Via¡a politicå în jude¡ul Gorj.

.68 - .

putându-se concretiza în idei conservatoare. de afirmare. în 1895. O altå tråsåturå a vie¡ii politice a partidelor.M. terenul era deja pregåtit pentru ca gruparea în partide så aibå loc iar acestea så se afirme cu formularea unor principii de guvernare ce direc¡iona dezvoltarea. Enciclopedia partidelor politice din România. idei revolu¡ionare. formându-se astfel de grupåri politice. de confruntare. Ele ¿i-au avut epoca lor de germinare. Acestea trebuia så asigure 1 Ion Alexandrescu. Dupå marele act al Unirii din 1859 ¿i reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. idei progresiste.D. în 1910 ¿I multe altele. dupå ideile lor cu privire la direc¡ia pe care trebuia så o urmeze dezvoltarea statului ¿i la mijloacele cele mai potrivite de a u¿ura ¿i a gråbi acea dezvoltare. . Partida ºåråneascå. Editura Media Print. a fost rezultatul stadiului de dezvoltare la care a ajuns ¡ara dar ¿i al influen¡ei de afarå.69 - . în 1875 ¿i Partidul Conservator. Numårul acestora a fost în continuå cre¿tere. între 1821-1866. Via¡a economicå ¿i politicå în plinå dezvoltare au fåcut ca în rândul acestora ¿I în afara lor så aparå felurite alte grupåri politice1. când aceste påreri au început så aibe adep¡i. în 1880. s-au constituit primele partide politice în România: Partidul Na¡ional Liberal. Ion Bulei. dar ¿I fårâmi¡area . Partidul Na¡ional Democrat. Ioan Scurtu. Ion Mamina. idei ce adunau în jurul lor pe cei ce la sus¡ineau. Partidul Conservator Democrat. în 1908. Atunci când s-au înmul¡it pårerile despre anumite direc¡ii de dezvoltare. adep¡i care så se grupeze în organiza¡ii politice diferite.S. Apari¡ia pe scena politicå a organiza¡iilor politice – a partidelor. Bucure¿ti. mai ales dupå primul råzboi mondial. a fost aceea cå odatå apårutå în scenå. idei liberale. în cursul unui proces de modernizare generalå a societå¡ii.R) în 1893. 1862-1994. de organiza¡ii ale acestora ¿i la nivelul jude¡elor ori a ora¿elor. s-a impus crearea de filiale. unele din acestea så devinå partide politice: Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România (P.

competen¡i ¿i råspunzåtori de misiunile primite. muncitor sau muncitoresc. Erau. conservator sau na¡ional. ca ¿i ideologia dealtfel. ateliere. dar ¿i negustori ¿i comercian¡i. împreunå cu ceila¡I din conducerea partidului s-au ocupat så cunoascå oamenii de seamå ce apåreau în diferitele centre ¿i så-i atragå în rândurile partidului liberal. în 1918 Partidul ºårånesc ¿I din 1926 Partidul Na¡ional ºårånesc. Liberalii se socoteau reprezentan¡i ai burgheziei. liberal. înal¡i func¡ionari publici etc. A¿a se face cå în partidul liberal s-au gåsit. ideile politice. spre exemplu. O constatare nu lipsitå de importan¡å. Este interesantå evolu¡ia ¿i metamorfoza Partidului Democrat Liberal.popularizarea politicii partidului respectiv în jude¡. Mai la început. o activitate de campanie electoralå. în rândul partidului liberal ¿i mari proprietari de påmânt. partidele se considerau reprezentante ale unor clase sociale. ¿i muncitorimea. denumiri ce nu au nimic comun cu ideologia.D. Cu timpul a dispårut aceastå categorie. pentru cå nu se mai vorbe¿te de clase ¿i nici de lupta de claså. Era mai mult o afirmare politicå. så lucreze pentru aducerea în rândurile partidului de noi membri ori simpatizan¡i care så constituie masa electoralå. elementele politice? La începuturile sale în fruntea partidului liberal se afla omul politic Ion Bråtianu. Nu era o împår¡ire ¿i o delimitare categoricå. Om cu o culturå vastå ¿i cu bogatå experien¡å politicå.S. partidele au devenit grupåri ale oamenilor de interese. ai mo¿ierimii.R. oameni cu pozi¡ie ¿i demnitate. de afaceri. mo¿ieri ¿i la conservatori mari posesori de proprietå¡i industriale.M. Acesta a apårut prin . a bazei sociale. în pragul celor douå veacuri.70 - . fabrici. cu programul. Aceasta nu era o determinare aritmeticå nici exactå. În principal conservatorii se considerau reprezentan¡i ai marilor proprietari funciari. Se alerga în primul rând dupå calitate ¿i nu dupå numår. În zilele noastre. Au apårut ¿i grupåri politice ce se considerau reprezentan¡i ai ¡årånimii – Partida ºåråneascå. socialist sau social democrat. În numele muncitorimii ¿i apåråtori ai intereselor acestora se declara P. denumirea fiind pur formalå. ¿i mo¿ierimea. fiecare partid politic ocupându-se så atragå în rândurile salesau ca simpatizan¡i cât mai mul¡i membrii proveni¡i din oricare categorie socialå. care a luat fiin¡å în 1893. ci numai o denumire în¿elåtoare. În zilele noastre au apårut Partidul Na¡ional ºårånesc Cre¿tin Demo- crat sau Partidul Democrat Liberal. Aici intervenea ¿i orientarea politicå. ai marilor proprietari de întreprinderi. o pleiadå de oameni de mare ¡intå. De unde veneau cåtre partide ¿i deci cåtre partidul liberal. Multe din aceste partide î¿i înscriau în denumire(¿i î¿i mai scriu ¿i aståzi). când a dispårut din vocabular ¿i burghezia. democrat.

¿i mårirea averilor prin în¿elåciune. adicå al votan¡ilor. cu timpul. promisiuni. så treacå la Internationala populistå. prin absor¡ie. Este un partid care. dupå exemplele ce oferå tineretului ritmul vie¡ii.R. excrocherii. Ori tendin¡a era generalå ¿i se baza pe condi¡iile ce se crease învå¡åmântului dar ¿i necesitå¡ilor ce le impunea 2 Anuarul liceului „Tudor Vladimirescu” pe anul ¿colar 1933-1934 . pânå la aceastå datå. un frunta¿ al vie¡ii politice dar ¿i un dascål de mare valoare. dupå care a aderat la Interna¡ionala Socialistå pentru ca. Deci partide cu orientare democratå de stânga se contopesc cu altele liberale de dreapta.S.D. ci pricopseala cu cât mai repede ¿i cu cât mai pu¡inå muncå.desprinderea unui grup din P. ªi to¡i au fåcut parte din conducere. nici program. Dar conducåtorii lui îi justificå existen¡a ¿i activitatea ca o for¡å politicå „puså în slujba poporului”. ¿i critici. Dupå primul råzboi mondial. în 1992. fiecare ¿ef de partid alergând în primul rând dupå cre¿terea numårului membrilor ¿i al simpatizan¡ilor. decât vorbe.. nici statut. etc.. în 2006. calitativ inferiori ¿i primejdio¿i ordinei normale sociale. etc. unii au fost ¿i mini¿trii ¿i chiar prim-mini¿tri (Stolojan) dar de pe urma lor nu s-a våzut în mod deosebit nimic. cu scopul primordial înså de a gåsi loc la masa ospå¡ului bugetar. în decembrie 2007. în care-¿i exprimå nemul¡umirea asupra cre¿terii popula¡iei ¿colare fårå a fi asigurate condi¡iile corespunzåtoare. fårå mijloace de învå¡åmânt suficiente ¿i de multe ori cu încadrarea didacticå improvizatå. så se combine. dupå pårerea noastrå. se reunesc într-un partid care î¿i zice ¿i democrat ¿i liberal dar care va apar¡ine la interna¡ionala popularå. apar¡inåtoare fiecare la o altå interna¡ionalå. blamåri ale adversarilor lor. grija pentru calitatea partidelor a slåbit.71 - .. în numele diverselor ideologii reformatoare. program cu care se prezintå si partidul liberal. când au început så aparå în scenå partide ca ciupercile dupå ploaie. cu o grupare desprinså din partidul liberal care aderase la Interna¡ionala liberalå. au fåcut så scadå mult nivelul cultural ¿i moral al învå¡åmântului în ¿coala de dupå råzboi ¿i au dat na¿tere la o plato¿å de titra¡ii. „Nu dorul de culturå a înmul¡it popula¡ia ¿colarå. ci se declarå cå are ca bazå poporul „alian¡å” sub care a participat la alegerile din 2004... partid care nu are. Iancu Archir. a fost organizat din ordin pentru a sta la dispozi¡ia ¿i a servi interesele celui care l-a cerut ¿i va servi grupul acestuia de interese. råsårite ca ciupercile. Cu acest tineret ¿i-au îngro¿at rândurile numeroase partide politice. într-un studiu al såu intitulat ªcoala ¿i viata socialå de dupå råzboi. Din påcate.” 2 Autorul studiului reliefa doar o laturå a cre¿terii numårului celor care se îndreptau cåtre ¿coalå. defåimåri. Cre¿terea exageratå a popula¡iei ¿colare ¿i înjghebarea atâtor ¿coli prin diferite târgule¡e.

n-a avut ecou în mase ¿i a trebuit så se dizolve. D. încå de la început. 82 4 V Cåråbi¿. dar ¿i în timpul råzboiului. Vasile Lascår.72 - .Tåtårescu. neânsemnatå ¿i a trebuit så disparå. În Gorj. Numa Frumu¿eanu. În 1926. dupå unirea Partidului ºårånesc cu Partidul Nå¡ional din Ardeal. se considera gazetå democratå dar în curând a devenit organul politic al Grupului Democrat Indepen- dent din Gorj. C.N.Neam¡u. diferen¡a de opinii în rândul diverselor partide s-a accentuat ceea ce a dus la plecarea unora în alte partide. Partidul Liberal ce va rezista pânå în 1947. Iunian va ajunge vicepre¿edinte al partidului ¿i pentru o perioadå de timp ministru al justi¡iei (1928-1930) pentru ca în 1932 så påråsescå ¿i acest partid ¿i så formeze Partidul Radical ºårånesc. în primul rând. A avut colaboratori pe M. Tot din Partidul Liberal vor mai pleca ¿i al¡ii. În anul 1918 s-a înfiin¡at Grupul Popular Independent din Gorj. în arenå apårând mai multe partide ¿i grupåri politice. Ziarul. Cåmårå¿escu.Culcer. 4 Gruparea s-a dovedit slabå. al cårui organ de preså era „Jiul Nou”.dezvoltarea în noua etapå istoricå. politica democratå în general” 3 Ziarul a apårut la 8 decembrie 1918. atunci înfiin¡at.Hasna¿ etc. director. Organiza¡ia partidului liberal din Gorj a avut mai multe ziare lo- 3 Vasile Cåråbi¿.Ro¿ianu. în frunte cu Ion I.Georgescu. Gh. Bråtianu care în 1930 a format Partidul Na¡ional Liberal Giorgist ¿i care a avut ziarul „Vremea Nouå” al cårui director a fost Gh.. Ni¡ulescu. Acesatå grupare politicå de¿i se adresa muncitorilor såteni pentru a face så disparå marea diferen¡å între sat ¿i ora¿. dr. ideile din programul Grupului Democrat ¿i Independent din Gorj. Dupå råzboi.77 . între care Gh. În 1919 s-a înfiin¡at Grupul Democrat ¿i Independent din Gorj.Cåprescu. directorul ziarului „Libertatea”. Iunian s-a retras din Partidul Liberal ¿i a plecat în Partidul Muncii. unde în¡elegând cå nu avea ¿anse de a se impune în via¡a politicå ¿i-a îndreptat pa¿ii spre noul înfiin¡at Partid ºårånesc. de¿i se considera democrat independent. Publica¡iile periodice din Gorj. Colaboratori ai ziarului erau: Nika Petrescu. Încå în timpul råzboiului o grupare în frunte cu avocatul Gr. Dupå råzboi via¡a politicå s-a amplificat. N. Partidul Na¡ional Liberal a avut un numår însemnat de membri. sub conducerea avocatului Nika Petrescu. N. Publica¡iile periodice din Gorj . Iulian Constantinescu. Tåtåråscu va forma ¿i el. dr. p. Gh. În al doilea rând. p.. declara cå „va fi un organ de luptå ¿i de propagandå destinat så sus¡inå.Andreescu. în 1944. iar mai târziu. Horia Furtunå. Nicolae ¿i Grigore Iunian. oameni marcan¡i ai jude¡ului între care Dincå Schileru.

acesta s-a dizolvat ¿i odatå cu el ¿i organiza¡ia de Gorj. În fruntea organiza¡iei de Gorj s-a aflat avocatul Constantinescu ¿i profesorul Al. C. Organiza¡ia Partidului Conservator Progresist. 6 Odatå cu moartea lui Take Ionescu. în 1922. „Viitorul Gorjului” (1921). Cicerone Budi¿teanu. ¿eful patidului.C. p. preo¡i ¿i ¡årani. Partidul Totul pentru ºårå. la 5/18 decembrie 1918.73 - .C. În fapt în acest 5 Sistemul politic al României Moderne.R. Bârcå G. În Gorj avea în frunte pe I. C. Partidul Conservator.V. Colaboratori ai ziarului erau: Constantin Bumbulescu. un grup de învå¡åtori. Imediat dupå råzboi. I.. Cicerone Budi¿teanu. Piekarski etc. nåscutå dupå råzboi. Un alt partid care a avut o organiza¡ia ¿i în Gorj a fost cel care a luat fiin¡å în 1910 ¿i anume Partidul Na¡ionalist Democrat ai cårui conducåtori au fost Nicolae Iorga ¿i A. Popagheorghe. s-a bucurat de oarecare autoritate în jude¡. Nae Drågoescu. „Gorjanul” (1911). În Gorj organiza¡ia acestui partid a avut în frunte pe Vasile Cottan iar ca organ de preså „Gorjul antisemit”. 85. între care. Organiza¡ia jude¡eanå de Gorj avea în componen¡a ei pe Nae Drågoescu. mai târziu. „Cuvântul Gorjului” (1918). ªi Partidul Na¡ional Democrat a cunoscut. din el despinzându-se A. Dinu Stolojan. au constituit. Tot dupå råzboi s-a constituit ¿i gruparea legionarå care se va numi. Era continuarea ziarului „Dreptatea” din 1912. .cale. „Jiul (1906). fråmântåri ¿i frac¡iuni. Constantin. Ca organe de preså în Gorj au avut „Credin¡a Nouå” (mai 1914). era alcåtuitå de conservatorii „democra¡i” având ca organ oficial de preså ziarul „Propåsirea Gorjului”. Partidul ºårånesc . „Voin¡a” (1919). Cuza care a constituit Liga Apårårii Na¡ional Cre¿tine la nivelul ¡årii. 1987 Editura Politicå Bucure¿ti 6 Vasile Cåråbi¿. „Credin¡a” (1921) ¿i „Coasa” (1925). Mul¡i dintre frunta¿ii acestuia crescuserå ¿i activaserå în cadrul partidului liberal dar unii ¿i la conservatori. Cuza.. Publica¡ii periodice din Gorj . Partidul Conservator a cunoscut ¿i el puternice fråmântåri ¿i plecåri din partid 5 pânå dupå råzboi când a dispårut de pe arena politicå. Popescu. „Vremea Nouå” (1930) ¿i altele. Pentru cå acest partid avea în frunte oameni de tipul lui Iorga. Bånulescu ¿i al¡ii. Mai însemnatå a fost gruparea favorabilå lui Take Ionescu care în anul 1908 s-a constituit în Partidul Conservator Democrat. ªi acesta avea în Gorj organiza¡ia sa ai cårei membrii s-au aflat mereu potrivnici cunoscutei grupåri culturale Moisil. Ca ziare locale coservatorii democra¡i au avut în Gorj „Alegåtorul” (1905). ªtefulescu. lega¡i de via¡a tårånimii. Au avut ca organ de preså „Mi¿carea Gorjului”. dupå råzboi.

p. a format Partidul Radical ºårånesc. Organul de preså al Partidului Radical ºårånesc a devenit „Îndrumarea Nouå”. În aceste condi¡ii s-a constituit din fosta organiza¡ie jude¡eanå a P. În Gorj organiza¡ia ¡årånistå era conduså. a format ¿i el un nou partid. Vaida Voievod care.Arjoceanu. cu gânduri mari. Grigore Iunian. Popeangå. la rândul lui. Din anul 1922 noiembrie 16 a apårut ¿i „Glasul ºårånimii” ca foaie a Partidului ºårånesc din Gorj.partid se întruchipa mi¿carea ¡årånistå ce dåinuia încå din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea. condus de generalul Al.T. Averescu. Partidul Poporului. A urmat apoi constituirea. Gr. 7 Mai înainte de plecarea din P. Plecårii lui Iunian i-a urmat plecarea din P.N.T. a lui Al. 96-116) .T. V.N.T. Gh. ¿i formare Partidului ºårånesc Democrat la 6 mai 1931. la 25 octombrie 1935. A editat ziarul „Coasa” ce a apårut la 1 august 1925 din conducerea cåruia fåceau parte Victor Danielescu ¿i V. Avea colaboratori persoane binecunoscute: P. de avocatul Vasile Arjoceanu.Iunian. a avut ¿i el în Gorj o sec¡iune care edita publica¡ia „Steaua popurului din Gorj” care a 7 Pe larg despre acest partid în Nicolae Mischie. plecând din P. Gh.Geamånu. la început.N. În jude¡ul Gorj organiza¡ia jude¡eanå a editat ziarul „Frontul Românesc” Gorjan.Frumu¿eanu. „Secera” era o continuare a ziarului „Românul”.Bobancu de la Liceul „Tudor Vladimirescu”.T în octombrie1932.Catanå.N. ªerban T. ªeful ziarului ca ¿i al organiza¡iei jude¡ene din Gorj era Adrian Brudaru. Iunian ¿i alta cu Vasile Arjoceanu. a lui Grigore Iunian a avut loc plecarea lui Constantin Stere cu un numår de membrii din P.T. douå organiza¡ii: una în frunte cu Gr. Grigore Iunian ¿i epoca sa. Popescu-Pepile ¿i avocatul Miron Constantinescu.Clusium 2000. Abia cu numårul 7/1921 „Secera” a devenit „ziarul Partidului ºårånesc ¿i a Democra¡iei na¡ionale”. Mihail Cåprescu. iar începând cu numårul 8 apårea pe frontispiciu subtitlul Foaia Partidului ºårånesc din jude¡ul Gorj. ¿i-au declarat adeziunea la ideile lui Gr.Cåmårå¿escu etc.N. de a face câte ceva în folosul clasei în numele cåreia vorbeau .¡årånimea.Popescu. La acest ziar între colaboratori erau Grigore Iunian. Mai întâi majoritatea membrilor organiza¡iei jude¡ene Gorj a P. În rândurile acestui partid erau multe elemente tinere. Au avut ca organ de preså ziarul „Secera” care a apårut la 9 septembrie 1920 având ca director pe binecunoscutul profesor ªtefan N.74 - . O scurtå perioadå de timp a fiin¡at în jude¡ul Gorj ¿i o forma¡iune apar¡inând Partidului Na¡ional – Nicolae Iorga.N. în toamna anului 1932 a unui nou partid ce s-a numit Partidul Radical ºårånesc care ¿i-a organizat organiza¡ii jude¡ene din ¡arå. Em.

în diverse localitå¡i. în fruntea cåruia se afla Aristide Magherescu. mai ales revendicativå. desfå¿urau activitate în rândul popula¡iei.S. I. Târgu-jiu. ¿i P. în 1932.Nåvârlie. A editat ziarul „Curentul Nou”. A apårut pânå în anul 1931. în 1925 ¿ase numere. p. Partidul Socialist ºårånesc. de origine din Bibe¿ti dar fost mul¡i ani muncitor la calea feratå ¿i mutat. chiar foarte slab dezvoltat din punct de vedere industrial ¿i mi¿carea muncitoreascå a fost nesemnificativå. În anul 1943. disciplinar.75 - . 107-115 . în august 1944. Uniunea ¿i-a luat numele de Partidul Socialist ºårånesc. avea filiala ¿i în Gorj.D.apårut la 24 ianuarie 1924.S.D. De aceea organiza¡ii ale P.Goga) a fost conduså de avocatul Miron Slåvescu. de jude¡ agricol slab. Partidul Uniunea Agrarå. Slåvescu iar prim –redactor Ion Rizu. care a aderat la Frontul Patriotic Antihitlerist. n-au fost semnalate înainte de 1944. condus de avocatul Grigore Geamånu. ori antifascistå. antiråzboinicå.C. Contribu¡ii la cunoa¿terea mi¿cårii muncitore¿ti din jude¡ul Gorj. au început så aparå ¿i så se afirme tot mai multe elemente care erau social democrate ori comuniste. 8 La ie¿irea din ilegalitate. în iunie 1944. format de Constantin Argetoianu. pentru activitatea comunistå.Spineanu.Goga ¿i care în iulie 1935. Au apårut în 1924 doar 4 numere. Vasile Andrei. Dat fiind specificul jude¡ului Gorj. Pre¿edinte al organiza¡iei social democrate era Virgiliu Stoicoiu iar de la comuni¿ti. A fost o organiza¡ie micå. fårå o semnifica¡ie deosebitå. Activitatea lor ie¿ea mai ales în eviden¡å cu ocazia campaniilor electorale când trebuiau så asigure victoria în alegeri a partidelor din care fåceau parte. sporadic. Filiala din Gorj a Partidului Na¡ional Agrar (O. A avut ziarul „ºara noastrå” (1937). Tot aceastå organiza¡ie a avut ¿i ziarul „Foaia Poporului din Gorj” care a apårut la 18 decembrie 1927 sub direc¡ia lui Ioan Rizu Cârlan. în „Litua” Studii ¿i cercetåri. Conducåtorul ziarului era avocatul Mihai Gh. Au fost înså semnalate elemente ale partidului comunist ¿i partidului social democrat care. Mihai Ralea ¿i Lotar Rådåceanu au creat Uniunea Socialistå a muncitorilor ¿i ¡åranilor. în 1926 tot ¿ase numere. Au colaborat la acest ziar Mihai Slåvescu. 1988.R. Toate partidele ¿i grupårile politice care au desfå¿urat activitatea pânå în 1938 nu s-au remarcat prin ac¡iuni deosebite.C. În Gorj a avut filialå ¿i Partidul Na¡ional Agrar fondat în aprilie 1932 având ca pre¿edinte pe O. Al. La 26 septembrie 1944 a aderat la platforma Frontului Na¡ional Democrat iar la 30 noiembrie 1944 a fuzionat cu Frontul Plugarilor. Dupå reântoarcerea lui Lotar Rådåceanu în P. În felul 8 Dan Negulesco. împreunå cu A.Cuza vor forma Partidul Na¡ional Cre¿tin.

ale învå¡åmântului. astfel: din ianuarie 1914 – ianuarie 1918. noiembrie 1918 – septembrie 1919.76 - . p. primari dar ¿i consilieri locali. de stânga. în “Litua” Studii ¿I cercetåri. administra¡iei de stat. s-a remarcat ¿i prin cuvântårile rostite în Parlament. De asemenea erau func¡ii în organele administra¡iei locale. guvernând Tara. cum a fost Gh. ori membrii în comisiile interimare. între cele douå råzboaie mondiale din România s-a înregistrat o gamå largå de partide de centru. gorjenul Gheorghe Tåtåråscu. 1932 ¿i 1933. Organiza¡ia de Gorj a P.L. de dreapta etc. într-o bro¿urå. când Basarabia a fost luatå de guvernul sovietic. VII. dar ¿i prin unele materiale publicate. a trimis în Parlament câ¡iva reprezentan¡i de seamå care au jucat un rol important în via¡a politicå a ¡årii. Dintre acestea fac parte ¿i bro¿ura Guverul de mâine publicatå în august 1930. Frumu¿anu. politice. între 1934-1937 ¿i 1939-1940 a fost prim-ministru ¿i de mai multe ori ministru. a analizat condi¡iile ¿i modul cum a fost cedatå Basarabia. Alåturi de el s-au mai remarcat N.acesta ¿i frunta¿ii locali ai acestor partide puteau ajunge så ocupe func¡ii în diferite organe: senatori ¿i deputa¡i în Parlamentul ¡årii. prefec¡i. A¿a dupå cum s-a våzut mai sus. viceprefec¡i. doctor N. ¿ef al organiza¡iei liberale din Gorj o perioadå de timp. Virgil Stånescu. când regele Carol al II-lea a instaurat regimul såu de autoritate ¿i a dat o nouå Constitu¡ie ce lichida regimul democratic parlamentar iar prin decretul din 30 martie 1938 au fost desfiin¡ate toate partidele ¿i grupurile politice. Târgu-jiu 1997. a fost înså Partidul Na¡ional Liberal. Tot cam atunci va 9 Bålan Ion. la scurt timp dupå revenirea lui Carol în ¡arå ¿i înscåunarea lui ca rege. partid care în câteva rânduri a putut forma guvernul. Cel mai reprezentativ cu autoritate mai mare. ne putem da seama de viziunea lui asupra politicii române¿ti. „Guvern de dictaturå”. ianuarie 1922 – martie 1926. 1927. fiind interziså func¡ionarea ¿i activitatea acestora.9 Remarcabil om politic dar ¿i diplomat. care puteau fi ocupate. într-un studiu de cca 20 de pagini.Hasna¿.181-190. iunie 1927 – noiembrie 1928. Aceasta pânå în anul 1938.N. în timpul guvernårii din 1922-1926 au fost adoptate Constitu¡ia ¿i alte legi menite så reglementeze principalele probleme ale vie¡ii economice. „Guvern personal” ¿i „Guvern de concentrare”. ales în Parlament în 1919-1922. noiembrie 1933 – noiembrie 1937. În timpul primului råzboi mondial a condus ¡ara. sociale. ªi numai enumerând cele patru mici capitole: „Falimentul partidelor”. î¿i exprima gândul în legåturå cu viitorul României. Contribu¡ii privind evolu¡ia vie¡ii politice gorjene în perioada interbelicå. 1931. . În anul 1943 în plin råzboi. În anul 1940. bine plåtite.Tåtåråscu.

Partidul ºårånesc (format în decembrie 1918) a avut un rol impor- tant în via¡a politicå gorjeanå fapt demonstrat de cele 4 locuri în Cam- era Deputa¡ilor în 1919. Nici måcar n-a fost în måsurå så-¿i apere ¿i så-¿i întåreascå rândurile atunci desprinzându-se din acets partid dr.Emanuil. prefect (1933-1935). P.N. fost inspector ¿colar ¿i prefect (1945 – 1946). Organiza¡ia de Gorj a acestui partid n-a avut nici ea vreun rol în via¡a politicå a jude¡ului. ajuns director de bancå la Craiova. Constantin Stere (1931).Averescu a fost prim-ministru (29 ianuarie – 27 februarie) nu era creat Partidul Poporului ) . În alegerile din 1928 a ob¡inut cel mai ridicat procent din voturile electoratului gorjean.În deceniul trei. În timp ce a îndeplinit func¡ii guvernamentale.. 10 În 1918 când Al. în fruntea cåruia se afla generalul Averescu (13 martie 1920 – 13 decembrie 1921 ¿i 30 martie 1926 – 4 iunie 1927).Lupu ( în 1926). rolul acestuia a scåzut. n-a îndreptå¡it încrederea pe care gorjenii i-au aråtat-o. nu a putut aråta ce poate. din Gorj.77 - . dar ¿i dupå ce în perioada de guvernare 1928-1933. Cråciunescu Alexandru. Dupå unirea cu Partidul Na¡ional în 1926 ¿i mai ales dupå ce unii din frunta¿ii lui au påråsit partidul – Stere în 1931. dar ¿i pierderea unei pår¡i a electoratului. inginer Aurel Ple¿oianu. Tåtårescu – contrapondere la Partidul Na¡ional Liberal aflat încå în ilegalitate din 1938. în fruntea cåruia va participa la luptele politice din anii 1944-1947. Tåtåråscu a ajutat. de la Dobri¡a. s-a ridicat din partidul liberal C. Gh. a fost Partidul Na¡ional ºårånesc. Un alt partid care a guvernat în douå rânduri10. proprietari în Urdari ¿i prefect (martie-iulie 1945).5 noiembrie 1947 ¿i ministrul afacerilor stråine.N. a fost Partidul Poporului. Organiza¡iile celorlalte partide ce au fiin¡at în Gorj între cele douå råzboaie n-au jucat nici ele vreun rol în via¡a politicå din Gorj.23 la sutå. inclusiv în ce prive¿te îmbunåtå¡irea situa¡iei spitalului jude¡ean al cårui director a fost ¿i construirea sanatoriului T. Tot de aici.T.Neam¡u. Dupå 23 august 1944 când a fost înlåturat guvernul Antonescu. mai ales în ce prive¿te bugetul jude¡ului. Iunian în 1932 etc.T. iar Nicolae Hasna¿ a fost în fruntea multor ac¡iuni în jude¡.Vaida-Voievod (în 1935). Såvoiu Em. prefect în 1922-1926. Cele douå guvernåri pe lângå faptul cå au fost de scurtå duratå n-au putut så se impunå cu probleme majore.constitui o forma¡iune politicå – Partidul Liberal Gh. Ion Micodin. însemnat prin autoritatea de care se bucura.N. timp în care va fi vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri (6 martie 1945 . 85. Grigore Iunian (în 1932) ¿i Al.B.C. cât i-a fost posibil jude¡ul Gorj. Aceasta a însemnat slåbirea for¡ei P. Cel de-al doilea partid politic din Gorj. în aceia¿i perioadå.

pentru ora¿ ¿i jude¡.37-38 din 15-22 octombrie 1944.A. reprezentan¡ii Blocului Na¡ional Democrat din jude¡ s-au întrunit în casele dr. student la Academia Comercialå. agronomul Ion Homescu. precum ¿i a tuturor elementelor care încå nu în¡eleg schimbarea politicå din via¡a ¡årii. Au mai luat cuvântul ¿i al¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i sociale din localitate între care Aurel Penescu din partea Comisiei Sindicale. p.11 În ziua de 9 septembrie 1944. Elena Bålan. Petre Panaitiu.R. Luând exemplul celor ce aveau loc pe plan central ¿i în Gorj s-a constituit Blocul Na¡ional Democrat. (fabrica de ¡igarete). au început så se reconstituie. Hasna¿ pentru a constitui comitetul B. de la comuni¿ti. bazatå pe påtura muncitoare a neamului.A. p.N. . nr. fåcând greutå¡i organizårii în spirit nou.M. Au vorbit mai mul¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i ai organiza¡iilor de maså mai ales de C. 1-2. de la na¡ionali liberali dr N.12 În ziua de 8 octombrie 1944. lucråtoare la C. profasci¿tilor ¿i legionarilor din administra¡ia publicå ¿i din via¡a economicå.înlåturarea fasci¿tilor. Pirotehnia „Sadu”. anul XXI. Dumitru Ivanovici. 1 13 „Gorjanul“. Târgu-Jiu.revizuirea averilor tuturor îmbogå¡i¡ilor de råzboi. în spiritul platformei elaborate de C.33 din 12 septembrie 1944 12 Ibid. Au participat din partea Partidului Na¡ional ºårånesc generalul Ion Carlaon¡. a fost protoereu al jude¡ului Gorj. student. al P. såteanul Alexandru Pånos de la Logre¿ti-Mo¿teni. din partea organiza¡iei comuniste din Târgu-Jiu preotul Gheorghe Dohescu. în cuvântul såu a fåcut un scurt istoric al fråmântårilor sociale din localitate învinuind toate partidele politice de lipså de pozi¡ie ¿i afirmând cå trebuie creatå o Românie nouå.C. Hasna¿. nr.organiza¡iile vechilor partide.. To¡ii vorbitorii s-au referit la situa¡ia grea din jude¡. Ion Modoran. Dan Grigorovici. . în sala teatrului Cåldåru¿e s-a ¡inut prima adunare popularå organizatå de „Uniunea Patrioticå” la care a participat un mare numår de cetå¡eni din ora¿ ¿i din jude¡. Vasile Daniel. APACA (întreprinderea de confec¡ii) etc. inspector ¿colar P. a cåror activitate a fost interziså în anul 1938.un guvern în care så participe reprezentan¡i ai muncitorilor ¿i ¡åranilor. ajutarea copiilor ¿i gratuitatea învå¡åmântului pentru ca 11 „Gorjanul”. . Partidul Social Democrat urma så desemneze ulterior un reprezentant.M. În încheiere s-a dat citire unei mo¡iuni13 în care se cerea: .78 - . sugerând ce ar trebui fåcut. din partea „Frontului Unic al Tineretului Patriotic”.D.asisten¡å medicalå gratuitå pentru familiile muncitorilor ¿i ¡åranilor.Niculescu Monu. inspector ¿colar. fost primar al ora¿ului. Manolache Mihai de la Pirotehnia „Sadu”. .C.

întronarea regimului de dreptate care så înfrå¡eascå poporul indiferent de claså socialå. În ziua de 7 decembrie 1944 a avut loc ¿edin¡a Comitetului jude¡ean Gorj al Partidului Na¡ional ºårånesc. profesor. . Pre¿edintele organiza¡iei era Vasile Arjoceanu. . Muntenia ¿i Oltenia secåtuite. C. Aristicå Schileru Mihail Cåprescu. mecanic C. .vicepre¿edinte – Victor Daimaca.expropierea mo¿iilor. agricultor – Scoar¡a. Autorul articolului remarca mai ales cele spuse la ¿edin¡å de Aristicå 14 Schileru care „avea curajul så spunå: pânå aståzi manifestårile 14 Ibid.M. Moldova a fost teatru de råzboi.democratizarea armati ¿i curå¡irea ei de toate elementele reac¡ionare ¿i hitleriste. publicist. Dumincå 26 noiembrie a avut loc o consfåtuire intimå a social-democra¡ilor.secretar general .elementele capabile så se poatå ridica dupå aptitudinile sufletului nu dupå situa¡ia posibilitå¡ilor materiale. spunea. într-un tot. Luând cuvântul.secretar – Matei Popescu.3. satele så fie împroprietårite cu pådure. Ardealul devastat de unguri ¿i de germani. . institutor. emanciparea ¿i educarea lor ca prim factor în dezvoltarea societå¡ii. . p. prezidatå de Ni¡å Ungureanu din Såule¿ti. Ziarul „Gorjanul” publica la 9 noiembrie 1944 ¿tiri privind marea manifesta¡ie organizatå de partidul liberal din Gorj în ziua de 14 octombrie. profesor.aplicarea cât mai exactå a armisti¡iului. . în cadrul cåreia s-a constituit organiza¡ia de Gorj a Partidului Social Democrat alegându-se.Tolea. nr 41-42 din 12-16 noiembrie 1946. propå¿irea ¡årii. .79 - .egalitatea în drepturi pentru femei.Tåtåroiu. provizoriu. la care au luat parte membrii comitetului jude¡ean ¿i pre¿edin¡ii de organiza¡ii comunale.membrii: Victor Cråiniceanu. Rustoiu Stefan Munteanu. .A. . între altele: „rånile råzboiului sunt adânci. på¿uni ¿i amenajate cu stupine. .N. Grigore Opri¡oiu.Vâlcu.pre¿edinte – Virgil Stoicoiu.”.casier – I. dr. piscine ¿i grådini comunale.Hasna¿. Au luat cuvântul: Vasile Arjoceanu... origine.. urmåtorul comitet: .D.vicepre¿edinte – D. . via¡a dezorganizatå. . avocat. anul XXI. adresând chemarea „La muncå deci ¿i la economie”. în casele lui Virgil Stoicoiu.

nr 45-46 din 18 decembrie 1944. Vasile Marinoiu. În 15 Ibid. Ralea. a se vedea ¿i Titu Pâni¿oarå. ceea ce mai era din Partidul Radical ºårånesc întemeiat de Grigore Iunian în 1932.80 - . a dus tratative cu na¡ional-¡åråni¿tii lui Iuliu Maniu încå din luna mai 1943. Petru Groza.T.2.au convocat to¡ii prietenii din Târgu-jiu ¿i din jude¡ul Gorj pentru data de 5 octombrie 1944 când au discutat ¿i hotårât încadrarea lor în P. spunea: „Partidul ºårånesc merge într-o mânå cu toporul ¿i târnåcopul cu care så dårâme aceastå ¡arå nedreaptå. ªi partidul nostru nu are dreptul. Gorjul administrativ p. Gheorghe Roibu. a fuzionat cu Frontul Plugarilor de sub conducerea dr. A apåra deopotrivå interesele acestor trei clase. ªi când spun aceste cuvinte nu pot så nu-mi amintesc lozincile cu care Ion Mihalache a pornit la luptå acum 20 de ani. fa¡å de ceea ce a însemnat actul lui de na¿tere. este a le min¡i deopotrivå pe fiecare dintre ele. 143-153 17 „Gorjanul” nr. din Gorj: „Ni se spune cå patria este în pericol ¿i cå ¡ara piere. Partidul Socialist ºårånesc al cårui pre¿edinte era M.15 În vâltoarea puternicelor fråmântåri sociale ¿i politice din acea perioadå au avut loc schimbåri ¿i în via¡a unor organiza¡ii ale partidelor din Gorj.T.16 Astfel. din care organele noastre politice trebuie så. iar în mâna cealaltå cu mistria cu care så construiascå o ¡arå nouå a dreptå¡ii sociale”.17 În urma în¡elegerii conducåtorii fostei organiza¡ii de Gorj a P. 16 Despre evenimente ¿i schimbåri ce au avut loc în via¡a politicå din Gorj în acea perioadå.T. Domnia sa. Acesta avea curajul så spunå în fa¡a reprezentan¡ilor P.N. Ce vedea el în peisajul vie¡ii po- litico-sociale din ¡arå în acea perioadå este interesant de reamintit pentru cå mi se pare cå fostul secretar general al tineretului Partidului Radical ºårånesc al lui Grigore Iunian. adresându-se ¡årånimii. vedea cel mai realist cele ce se petreceau atunci: „În via¡a noastrå politicå de aståzi se desprind trei cåråri. ¡årånimea ¿i – în fine – burghezimea capitalistå exploatatoare. p. så le în¿ele speran¡ele”.R. în septembrie 1944. 34 din septembrie 1944 . fa¡å de încrederea ce masele populare o mai au ¿i aståzi în el.aleagå orientarea ¿i anume: muncitorimea industrialå.N. Care patrie ¿i care ¡arå? ºara Båncii Na¡ionale. ¡ara Båncii Române¿ti în care s-au concentrat toate interesele capitalismului parazitar ¿i exploatator? ºara industra¿ilor lipsi¡i de suflet ¿i de în¡elegere pentru lucråtori? ºara latifundiarilor lipsi¡i de ata¿ament fa¡å de ¡åran ¿i fa¡å de glie? ºara fasci¿tilor furi¿a¡i sub umbra partidelor democratice? Dacå aceasta este „Patria” în pericol ¿i „ºara” care piere – så piarå.noastre par a fi dincolo de realitate”.

nr. ceea ce a fåcut ca un numår mare din ace¿tia så vinå în rândurile social-democra¡ilor. Stånes- cu. Tot acum s-a luat hotårârea de a exclude din partid pe Ioan D.partid erau ¿i doi frunta¿i din Gorj ¿i anume colonelul Petre Petrescu.L. Ioani¡escu care a devenit secretar general al noului partid.12 din 22 martie 1946 . 27 din 25 decembrie 1944 19 „Gorjanul” nr. Pre¿edintele acestui partid a fost numit Miti¡å Constanti- nescu.18 Organiza¡ia P. Mi¿u Cåprescu. Aristicå Schi- leru. fost apropiat a lui Grigore Iunian. Isac a trecut la gruparea na¡ional-¡åranistå de sub conducerea lui Anton Alexandrescu. învå¡åtor din Pojogeni. luând numele de Partidul Na¡ional Popu- lar (P.R. preotul Nicolae Mischie.Isac. Frunta¿ii acestui partud s-au întrunit în ziua de 14 aprilie 1945 în vederea reorganizårii. au încercat destråmarea organiza¡iei na¡ional-¡åråniste. În ziua de 14 decembrie 1944 a avut loc o consfåtuire a comitetului jude¡ean ¿i a sec¡iei tineretului liberal unde s-a discutat despre popularizarea programului P. al cårei pre¿edinte era Virgil Stoicoiu. profesor. Ion D. iar ca secretar general.19 18 Ibid. avea o influen¡å mare în rândul popula¡iei. deca- nul baroului de avoca¡i a fost ales pre¿edintele acestui partid. pentru motivul cå prin atitudinea avutå în partid. mai ales al cadrelor didactice. Avocatul Mihai Slåvescu. învå¡åtor pensionar din Ståne¿ti.P). În Gorj noului partid i s-au pus bazele în ziua de 22 ianuarie 1946 în urma congresului jude¡ean organizat de Uniunea Patrioticå. În Partidul Na¡ional ºårånesc au avut loc în aceastå perioadå unele evenimente care s-au resim¡it puternic ¿i în via¡a organiza¡iei jude¡ene Gorj.D.N. din via¡å Vasile Arjoceanu.S. fost guvernator al Båncii Na¡ionale Române. Nicolae Lupu. fost deputat ¿i prefect de Gorj ¿i Grigore Geamånu care s-au alåturat Frontului Plugarilor. Titu Dem Staicu. ¿efu organiza¡iei na¡ional ¡åråniste de Gorj. Pe plan na¡ional. Odatå cu Nicolae Lupu s-a retras din Partidul Na¡ional ºårånesc ¿i profesorul D. în rândul maselor de cetå¡eni în vederea alegerilor comunale. ªtefan Arjoceanu. înfiin¡ând un nou partid politic ¿i anume Partidul ºårånesc Demo- crat. În unanimitate cei de mai sus au hotårât alegerea lui Ion Mihalache ca ¿ef al organiza¡iei de Gorj. în 10-12 iunie 1946. Din Partidul Na¡ional ºårånesc a påråsit partidul ¿i dr. preotul Mihai Voinescu. S-a ales urmåtorul comitet de conducere: Ni¡å Ungureanu. din jude¡ul Gorj. „Uniunea Patrioticå” s-a transformat în partid politic. preotul Gheorghe Popescu-Dobri¡a. fost deputat ¿i pe Gheorghe Cåtanå.81 - . Serghie Leu¿tean-Pociovali¿tea ¿i D. Astfel a încetat.N.

Niculescu Monu secretar.000 lei pentru între¡inirea ¿colilor.21 În 14 iulie 1946 s-a ¡inut congresul anual al „Frontului Plugarilor”. P. Tot în anul 1946.454.D. 21 Ibid. repartiza¡i astfel:62. 10. ªi Frontul Plugarilor s-a afirmat în aceastå perioadå în jude¡ul Gorj. La interven¡ia lui au fost date. inginer Eugen Zarå. imspector ¿colar Constantin Buzuloiu. Votan¡i din Gorj au fost 114043 Voturi exprimate – 99869. Ion Huzum.Niculescu-Monu.000 pentru echilibrarea bugetelor comunale. peste 300 milioane lei Gorjului. Vasile Eremia – casier. Constantin Sticlaru. Au fost prezen¡i. 20.Cotruna. I.560. p. au avut loc alegerile generale în urma cårora trebuia så meargå deputa¡i în camerå(Senatul fusese desfiin¡at). 27.000 lei pentru poduri ¿i cåi de comunica¡ii. inspector ¿colar Ion D. iar Ion ªomånescu a fost proclamat pre¿edinte de onoare. nr.Isac. Din Gorj au fost propu¿i så fie ale¿i 6.Grivei.900. Nicolae Modoran etc. Ion ªomånescu. Paul Grigoiu.Popescu. P.000.000. Grigore Geamånu luând cuvântul a vorbit despre reforma agrarå ¿i rostul ei în via¡a ¡årånimii.000 lei pentru terminarea unor edificii publice. nr. Justin Ionescu.2. Vasile Eremia. la 19 noiembrie. în 1945. ªeful organiza¡iei Frontului Plugarilor în Gorj era avocatul Grigore Geamånu. p.42 din 8-15 noiembrie 1945. La începutul lunii aprilie 1945 a avut loc primul congres al Frontului Plugarilor din Gorj.aprilie 1948).82 - . Aristicå Magherescu.000 lei pentru echilibrarea bugetului jude¡ului. inginer Iulian Goga. în afarå de delega¡ii såte¿ti ¿i urmåtorii frunta¿i: I. Aristicå Magherescu ¿i Dumitru Vârjan – vicepre¿edinte. pre¿edintele Federalei „Gorj” 20 Ibid.20 Se pare cå era binecunoscut de dr. învå¡åtor din Pojogeni. Au fost ale¿i urmåtorii: Grigore Geamånu General Alexandru Tåtåråscu Constantin Chiotå. 20. 50.000. C. În func¡ia de secretar general al Ministerului de Interne a avut posibilitatea så ajute ¿i concret jude¡ul Gorj. Pe listele din jude¡ul Gorj au fost înscrise 25 de persoane pe opt liste ale forma¡iunilor politice din jude¡ul Gorj.1 . Dumitru Vârjan. S-a ales comitetul ¿i acesta. la rândul såu a ales biroul format din Grigore Geamånu – pre¿edinte.14 din 27 aprilie 1945.000 pentru ac¡iuni speciale. Petru Groza cåci în guvernul format de acesta în martie 1945 a fost secretar general în Ministerul de Interne dar ¿i subsecretar de stat la acest minister (decembrie 1947.

secretar general al Societå¡ii „Astra” vagoane. prefect al jude¡ului a fost ¿i Alexandru Cråciunescu (iulie 1945 – decembrie 1946). nr 24-25 din 16 iunie 1946. propunerea cât mai obiectivå a diferitelor solu¡ii. Tåtåråscu ¿i Alexandru Cråciunescu precum ¿i Grigore Geamånu care au ajutat concret. Pentru organizarea ¿i conducerea comunitå¡ii nu erau suficiente doar vorbe goale. Mai departe se referea la cercurile de studii pe care încercaserå så le creeze unele partide. Aristicå Schileru.Tåtåråscu. fiecare avansând promisiuni care mai de care mai tentante dar greu de crezut cå puteau fi respectate ¿i îndeplinite.C. ªi ace¿tia au dat. în limita posibilitå¡ilor. atunci vom putea constata cå avem. ie¿ite la suprafa¡å dupå 6-7 ani de ilegalitate24 se sim¡ea mare nevoie de o pregåtire a acestora. tot mai puternicå în arena vie¡ii politice a tot felul de partide. întâlnite la sociali¿ti. cunoscând faptul cå numai cu vorbe goale. nr. furaje.83 - .12 din 1-7 ianuarie 1947 23 Ibid. fiind numit în aceastå func¡ie Vasile Andrei. Într-o altå formå acestea se gåseau ¿i la comuni¿ti. va lua locul atacurilor înver¿unate pornite dintr-o tabårå spre cealaltå.23 În ziua de 7 aprilie 1946 au avut loc schimbåri ¿i la primåria ora¿ului Tg-jiu. în sfâr¿it. când grija de a låmuri cinstit cetå¡eanul ¿i opinia publicå. membru al P. coaptå. au mers în Gorj. În aceste condi¡ii „Cåminul Cultural” publica un articol: Activitatea culturalå a partidelor politice25 în care încerca så sugereze necesitatea unei temeinice pregåtiri. de atitudini etice ¿i sociale. liberali ¿i ¡åråni¿ti. ajutoare pentru Gorj. a membrilor lor. însånåto¿itå” 25. * * * Era perioada marilor fråmântåri politice când ie¿i¡i din ilegalitatea în care fuseserå trecute la 30 martie 1938 de regele Carol al II-lea. „Lupta politicå adevåratå este o luptå de prin- cipii. p. 22 Ibidem. Profesorul Petre Panaitiu a fost înlocuit din func¡ia de primar. vor lua locul invectivelor.22 Cam în aceea¿i perioadå.R. de sisteme ¿i mijloace politice. Mii de vagoane de cereale – grâu. ceea ce a fåcut ca „spectrul foamei” så fie alungat. Afirmarea. Când ¿i la noi formularea cât mai clarå a principiilor politice. 287 . februarie 1946. cu calomnii ¿i denigråri nu se poate sus¡ine lupta politicå. prin decret regal a fost interziså activitatea tuturor organiza¡iilor ¿i partidelor politice 25 „Cåminul Cultural”. un apropiat al lui Gh. Printre ei se mai gåseau ¿i unii ca Aristicå Schileru care vedeau lucrurile mai real ¿i ca Gh. dupå 23 august 1944. porumb. o via¡å politicå maturå. reprezentan¡ii partidelor s-au avântat în luptele politice.6 24 La 30 martie 1938. p. fost vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri ¿i ministru de externe.

când ajunge la putere. a desfiin¡at partidele politice ¿i a organizat un nou simulacru de Parlament ce a func¡ionat pânå în toamna anului 1940 când. Alegerea în acest mod dådea aparen¡a de alegeri “democratice”. a unui Parlament. Lupta parlamentarå înså continuå. Dar în acest fel guvernul era sigur cå legile propuse vor fi votate. politicå. . så voteze legile propuse de guvern. când a fost înlåturatå dictatura antonescianå. Pentru a se asigura cå poate continua aplicarea måsurilor preconizate. dupå 23 august 1944. deci ei apar¡ineau unui partid sau altul ¿i trebuiau så îndeplineascå politica partidului care i-a propus. instaurându-se ca for¡å politicå conducåtoare Partidul Comunist Român cel care diriguia întreaga via¡å economicå. dar cel pu¡in procentul de 40 la sutå fa¡å de celelalte grupåri. culturalå etc. aceasta era declaratå guvernare majoritarå ¿i primea jumåtate din numårul mandatelor. emana¡ie a guvernului. Au dispårut din via¡a politicå vechile partide politice. fiind doar o improviza¡ie pânå în 1948-1950 când au început så fie puse în practicå noi reglementåri. aprobate de conducåtorul statului. socialå. Constituit dupå aceastå lege Parlamentul nu mai prezenta expresia voin¡ei alegåtorilor. prima electoralå pentru partidul care în alegeri ob¡inea numårul cel mai mare de voturi pe ¡arå. Evolu¡ia acestei forme a mers pânå în februarie 1938 când Carol al II-lea a adoptat o nouå Constitu¡ie. În lipsa unei Constitu¡ii. Parlamentul era al guvernului ¿i guvernul era acela care stabilea ce legi så se facå så se discute ¿i så se aprobe. asupra sistemului parlamentar. În anul 1926 guvernarea liberalå a introdus în noua lege electoralå. noi organe – Marea Adunare Na¡ionalå în loc de Parlament. fiecare partid. Ce fel de democratice putea så fie când cei ale¿i erau propu¿i de partide. prin venirea la putere a lui Ion Antonescu a fost desfiin¡at. Deci aparen¡a organului legislativ de organ independent era un neadevår. Încercarea de a reveni la vechea Constitu¡ie ¿i formå de guvernare. Aceastå lege avea urmåri grave asupra democra¡iei. î¿i cåuta alia¡i în celelalte grupåri sau partide politice. nu reflecta adeziunea lor la programul partidului respectiv. inclusiv o nouå Constitu¡ie.84 - . voin¡a partidului care câ¿tiga alegerile. El reprezenta. adicå majoritatea la votarea legilor. în frunte aflându-se conducåtorul statului – generalul Ion Antonescu – care forma ¿i consfin¡ea guvernul cu oamenii care-i conveneau lui. O nouå formå de conducere a vie¡ii politice s-a instaurat în ¡arå. n-a mai fost posibilå. de fapt. ¡ara era conduså prin decrete-lege. conform acestei prevederi. cu alte cuvinte a unei vie¡i democratice. o nouå împår¡ire teritorial-administrativå cu noi organe.

Partidele sunt doar grupuri de interese. nu se poate vorbi. comitetul orå¿enesc ¿i. era tot o dictaturå. Combi- natul de azbociment de la Bârse¿ti ¿i altele. spre exemplu. så se instaureze cu adevårat o via¡å democraticå. pentru guvernare. în lipsuri ¿i greutå¡i. Lumea a¿tepta. nici dacå a fost rea sau bunå. . sociale. controla ¿i îndruma întreaga activitate a organelor locale.C. În aceste organe a fost cuprins un numår mare de oameni iar aparatul raional ¿i. din1968. Organiza¡ii de partid au fost create ¿i în întreprinderi. cå ceea ce se instaurase ¿i func¡iona atunci. dupå pårerea noastrå. Nu ne propunem så analizåm con¡inutul acesteia nici înfåptuirile ei. De fapt nu mai sunt. apåratå de legisla¡ia pe care o adoptå Parlamentul lor. au inventat algoritmul. a comitetelor de partid în toate verigile aparatului de stat.85 - . dispårând din arena politicå. dådeau posibilitatea partidului så cunoascå ¿i så ståpânescå întrega via¡å. a organiza¡iilor de bazå ¿i de maså. Prezen¡a organiza¡iilor de partid. fiecare umblând så strângå cât mai multå avere. Via¡a politicå a cåpåtat în curând altå configura¡ie revenind la „regimul democratic” ce fusese înaintea celui de-al doilea råzboi mondial. Cât despre via¡a de partid. la comune. parlamentarå nu avea adversari. de 16 ani ¡ara se zbate în griji ¿i necazuri. aparatul jude¡ean. când a fost abolit. a vie¡ii economice. Trebuie spus înså cå timp de patru decenii P. iar altele au dispårut.R. Dar au apårut puzderia de partide politice. partide politice. dictatura unui partid care în via¡a politicå. o societate care så fie în binele poporului. partidul comunist ¿i-a exrcitat acest rol pânå în decembrie 1989. fabrici. ¿antiere etc. sunt grupuri cu interese personale. prin aceastå schimbare. ªi aceasta în timp ce bogå¡iile na¡ionala s-au dispersat intrând în posesia lor. institu¡ii. så aibå loc o altå via¡å. în timp ce s-a cristalizat o claså numai cu bani ¿i privilegii. Via¡a a dovedit cå trebuia altceva. de îmbogå¡i¡i. ¿i-a creat o structurå organizatoricå la nivelul jude¡ului ce era formatå din comitetul jude¡ean . se distribuie potrivit algoritmului. Mul¡i dintre membrii lor se perindå de la un partid la altul. toate func¡iile începând de la primul ministru pânå la ultimul primar ori director de ¿coalå. comitetele de partid comunale. în învå¡åmânt etc. fiecare declarând cå dacå va ajunge la putere va aduce fericirea. så apere interesele na¡ionale ¿i så clådeascå cu adevårat un viitor fericit pe care din totdeauna l-a dorit poporul român. Formând coali¡ii. ducându-se acolo unde crede cå va câ¿tiga mai mult. a¿a cum a fost. Potrivit acestuia. Declarat prin Constitu¡ie for¡a politicå conducåtoare în stat. s-a înståpânit în via¡a politicå. Ceea ce a urmat ne-a descumpånit.

mo¡iuni. nici pentru oameni. Nici måcar pentru afacerile oneroase. mai ales mini¿trii. planuri etc.86 - . pentru ¿pagå etc. Nu mai existå disciplinå. de scoatere în public a afacerilor necurate etc. mentalitatea. care credem cå cu greu va putea fi depå¿it ¿i revenirea la normal. Asiståm la spectacole de-a dreptul regretabile. luåri de cuvânt etc. denigrarea reciprocå. pentru ho¡ii. starea de spirit ¿i numai dupå actele Parlamentului – interpelåri. În func¡iile în care sunt. va råmâne uimit de cele ce se petrec. pregåtirea. nu mia existå ordine ¿i nici respect. acuzare reciprocå. S-a ajuns într-un stadiu de degradare. Au inventat „asumarea råspunderii” pentru unele måsuri adoptate dar pânå acum n-am våzut nici un ministru tras la råspundere pentru nereu¿ita måsurilor pentru care ¿i-a luat råspunderea. de desconsiderare. care înså sunt numai vorbe. capacitatea ci aparen¡a la un partid care este la putere. de dezordine cum nu am mai våzut. nici pentru institu¡ii. . råspunsuri. dar ¿i dupå preså. nici pentru func¡ii. „reformeazå”. adoptå „strategii”. Pentru cine va studia în viitor via¡a politicå de azi.Nu mai conteazå experien¡a.

Preo¡ii ¿i via¡a culturalå în jude¡ul Gorj . CAPITOLUL III Biserica.87 - .

.88 - .

în comuna Scoar¡a. Multå vreme când s-a vorbit de activitatea culturalå gândul celor mul¡i se îndreaptå cåtre ¿coalå. Ca una din principalele institu¡ii ale ¡årii. så activeze ¿i så ac¡ioneze în direc¡ia ridicårii ¿i apårårii vie¡ii spirituale române¿ti. la 2 ianuarie 1911. Erau prezen¡i to¡i membrii cercului. Dobrescu. . Constantin Drågu¡. Gh. în prezentul volum vom detalia activitatea lor în secolul al XX-lea. Constantin Ståiculescu ¿i P. slujitorii ei gåsindu-se råspândi¡i pe întreg teritoriul. ¿i ¿coala a început în låcå¿urile ¿i cu oamenii bisericii. adicå se discutau probleme strict profesionale (de învå¡åmânt sau religioase) ¿i a doua parte erau ¿edin¡e publice.89 - .Popescu. Ambele categorii de cercuri culturale aveau ¿edin¡ele din douå pår¡i: prima parte se numea intimå. de fapt. din Budieni. în ciuda multor greutå¡i mai ales din politica regimului comunist. Reamintim cå existau cercuri culturale ¿i ale învå¡åtorilor ¿i ale preo¡ilor dar existau ¿i cercuri culturale mixte.ªorop din Budieni ¿i domnii învå¡åtori: M Stoicoiu din Scoar¡a. foarte pe scurt. la cercul cultural participau preo¡ii Constantin Diaconescu din Scoar¡a Adam Beuran ¿i I. Fiind una din cele mai vechi institu¡ii. p. Dumitru Nicolaescu. Gorjul Cultural. La începutul secolului al XX-lea preo¡imea participå la ac¡iunile culturale alåuri ¿i împreunå cu învå¡åtorii. În volumul anterior1 s-a aråtat. 1 Nicolae Mischie. biserica ¿i slujitorii såi au continuat ¿i în secolul al XX-lea. 109-113. Grigore Pånoiu. uitându-se sau ignorându-se cå. Preo¡imea factor activ în activitatea culturalå. mereu ajutându-i în måsura posibilitå¡ilor lor. pânå în cele mai îndepårtate comunitå¡i locale. cum au început så se implice preo¡ii în via¡a culturalå a satelor. preo¡ii ¿i-au desfå¿urat activitatea împreunå cu locuitorii satelor. 1890-1910. Editura „Rhabon” 2003. Spre exemplu.

preo¡ii le vor såvâr¿i cu toate solemitå¡ile 2 Arhivele Na¡ionale. . 3 Ibid. Învå¡åtorul Gh. jude¡ul ¿i ¡ara så fie cârmuite de acei ce dau dovezi cå lucreazå pentru propå¿irea lor”. religios.Priscomidie ¿i se va pomeni de preot ori de câte ori va sluji Sf. cum era obiceiul. fie de boalå. parohul local. puteau så contribuie mai mult chiar decât învå¡åtorii pentru îndreptarea unor vicii ¿i rele deprinderi. 359/1911/10. între care ¿i biserica. pe câmpul de luptå. preotul Adam Beuran dezvoltå în fa¡a publicului subiectul: Dumnezeu ajutå pe cei care iubesc biserica ¿i ¿coala ¿i nimic nu putem face fårå ajutorul lui Dumnezeu ¿i fårå luminarea vie¡ii. Dacå sunt nume mai pu¡ine se va putea pomeni ¿i la ie¿irea cu Sf. Drågånescu. dirigintele (directorul) ¿colii din Copåcioasa. Aråta importan¡a bisericii ¿i a ¿colii ¿i cum Dumnezeu ajutå pe cei care le iubesc ¿i . poporul avea nevoie så fie cultivat ¿i ridicat din toate punctele de vedere: cultural. mai ales în Sf. Dupå aceea. 99. cu o popula¡ie cu diferite etnii ¿i rituri religioase. Påresemi. Acest pomelnic se va påstra la Sf. Dupå råzboiul mondial. a vorbit despre „Datoria ce o are fiecare om. fie în lupte. va face un pomelnic de to¡i osta¿ii care au fåcut parte din parohia sa ¿i au murit în råzboi. cu preo¡ii. moral. fie ca prizonieri. Preotul I. rugând så fie aduse la cuno¿tiin¡å preo¡ilor ¿i îndeplinite: a. Ace¿tia. puteau explica prin autoritatea ¿i harul lor. f. Printr-o circularå a Sfintei Episcopii a Eparhiei Râmnicului Noului Severin. economic etc. 41. în noile condi¡ii ¿i în noua configura¡ie geograficå teritorialå a României. evangheliile duminicale ¿i puneau în luminå învå¡åtura moralå ce se putea desprinde din ele. b. cåtre Protoerie3. deschide conferin¡a aråtând importan¡a acesteia.90 - . aråta dispozi¡iile ce le-a dat în legåturå cu cei cåzu¡i în luptå. Fond Protoeriei Jude¡ului Gorj. ce le este dat. Daruri. în bisericå. ca comuna sa.Dobrescu.Drågånescu închidea ¿edin¡a mul¡umind såtenilor de prezen¡å ¿i vorbitorilor de sfaturile date. I. social. au început så organizeze cercuri culturale ale învå¡åtorilor ¿i cercuri culturale preo¡e¿ti2. Cu timpul. Direc¡ia Jude¡eanå Gorj. În timpul råzboiului. Dacå membrii familiilor osta¿ilor mor¡i vor dori så facå parastase pentru pomenirea acestor eroi. La aceastå operå trebuia så se ascocieze to¡i factorii culturali din sate. Dupå terminarea serviciului religios. prin influen¡a de care se bucurau.Liturghie. Fiecare preot pe rol. din 12 februairie 1919. Biserica înså a intervenit. N-a fost timp ca ace¿tia så fie aduna¡i ¿i înmormânta¡i cre¿tine¿te. prin cuvinte bine chibzuite atrågea aten¡ia såtenilor auditori. dosar nr 478/1919. au råmas mul¡i oameni din cei care au fost chema¡i så contribuie la întregirea hotarelor României. dosar nr.

Jandarmii ¿i to¡i intelectualii vor da concursul ca toata lumea din sat så asiste. secretariatul general. ceea ce nu s-a întâmplat cu eroii din cel de-al doilea råzboi mondial.P. Se va apela la cetå¡eni ca to¡i cei ce ¿tiu pe câmp. Ministerul de Råzboi. oseminte ale erolior så le adune. så nu fie risipå ¿i så nu se transforme în îmbuibåri. Administra¡ia a neglijat. 13855 cåtre I. Ministerul Instruc¡iunii Publice ¿i Cultelor. atât învå¡åmântul cât ¿i cultele. activitatea putând fi coordonatå. aproape prin toate comunele s-au construit monumente ale eroilor. ferite de profanare ¿i vor putea fi transmise viitorimii ca o sfântå mo¿tenire. toate terenurile unde se gåseau morminte. ¿i odatå cu acestea ¿i institu¡ii care så se ocupe cu aceste activitå¡i. în locul unde sunt înhuma¡i. prin påduri.S. fåceau parte din acela¿i minister. aceasta fiind una din preocupårile cåminelor culturale. atrågându-le aten¡ia cå „Osemintele eroilor no¿trii zac neânmormîntate. a hotårât så exproprieze. De altfel. Strângerea osemintelor eroilor no¿trii cere din partea cucernicilor preo¡i toatå solicitudinea. În anul 1922 circulara nr. pe veci. s-a adresat printr -o circularå. Odatå adunate. În felul acesta mormintele celor cåzu¡i vor fi.91 - . protopopilor jude¡elor.cuvenite. Deci. inclusiv autoritå¡ile civile ¿i militare”. În acest sens s-a dat un ordin ¿i cåtre companiile de jandarmi. Într-o adreså a Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice se aråta cå Administra¡ia Casei Bisericilor a intervenit pentru reglementarea situa¡iei terenurilor pe care au fost îngropa¡i solda¡i ce au cåzut în lupte. În cimitir vor sfin¡i crucile ridicate. De asemenea. se poate aprecia grija ¿i råspunderea fa¡å de eroii neamului din primul råzoi mondial. Au început så aparå noi reglemantåri atât pentru activitatea de învå¡åmânt cât mai ales culturalå. Mitropoli¡ii ¿i . din punct de vedere organizatoric. pe seama sa. În cele mai multe cimitire din sate s-au reînhumat osemintele constituindu-se un col¡ al eroilor unde se aprindeau lumânåri din parte såtenilor. a trecut nepåsåtoare pe lângå osemintele acelor ce ne-au fåcut România Mare. ele se vor înmormânta cu cea mai mare pompå. De asemenea. În perioada urmåtoare s-a efectuat aceastå ac¡iune. Ministerul de råzboi în semn de pioaså recuno¿tiin¡å pentru osta¿ii care au pierit în råzboi ¿i voind så le asigure eterna odihnå ¿i amintire. Se atrågeau aten¡ia asupra pomenilor.

evanghelizarea ¿i moralizarea satelor ¿i ora¿elor. fårå de care poporul românesc nu-¿i poate afirma superioritatea ¿i nu-¿i poate men¡ine conducerea.S. Asocia¡ia se conducea de un comitet central care se compunea din persoane alese de delega¡ii jude¡elor. Intensificare ac¡iunii în probleme ¿i pe latura cultural ¿i filantropicå. care se încheia cu predicå ¿i parastas pentru osta¿ii cåzu¡i în råzboi.161-163 5 Arhivele na¡ionale. p. Ace¿ti delega¡i se alegeau pe cercuri jude¡ene (protopopiate). Darea de seamå privind activitatea ªcolilor ¿i a culturii poporului în 1922-1923. Ea lucra prin centre parohiale alcåtuite din 8-12 preo¡i. 39/1923 . preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt cei dintâi indica¡i så lucreze la împrå¿tierea ¿i întårirea culturii. Anuar. asocia¡ie ce î¿i avea sediul în Capitala ¡årii. În a doua jumåtate a zilei urma serbarea propriu-ziså care avea 4 N.6 Societatea „Rena¿terea” avea. Preo¡ii acestor parohii se strângeau lunar ¿i prin rota¡ie.92 - . pânå la ungherele cele mai depårtate. Societatea „Rena¿terea” desfå¿ura ¿i activitate culturalå dar ¿i economicå.P.5-5v 6 „Monitorul Oficial” nr. Râmnicului ¿i Severinului care a luat fiin¡å în anul 1922 fiind recunoscutå persoanå moralå în 1923. Toatå preo¡imea din Oltenia ¿i deci din Gorj.5 La articolul 2 se fåcea precizarea cå scopul acesteia este apårarea intereselor Bisericii ¿i ale clerului såu ¿i promovarea culturii cre¿tine ortodoxe. dintre to¡i factorii care puteau så contribuie mai mult la activitatea culturalå „preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt adevåra¡ii factori cu pregåtire ¿i cådere så lucreze mai mult pentru înaintarea pe calea binelui. f. Bucure¿ti. în fiecare parohie. În prima jumåtate de zi to¡i preo¡ii slujeau Sfânta Liturghie în sobor. dupå numårul såu în stat” 4 În 1923 a fost elaborat Statutul Asocia¡iei Generale a Clerului Român Ortodox din România. Prin natura chemårii lor ¿i prin faptul cå sunt råspândi¡i în toate pår¡ile ¡årii. Direc¡ia jude¡eanå Gorj.Episcopii le cerea ca preo¡ii så ia parte activå la cercurile culturale. 1924. într-o zi de duminicå ori de sårbåtoare.416/1923. Fiecare protopopiat va fi reprezentat prin cei doi delega¡i. Între mijloacele de ac¡iune erau ¿i: Cooperarea între preo¡ime ¿i popor – autoritå¡i ¿i credincio¿i. prin fapte ¿i înfåptuiri. între alte preocupåri ¿i culturalizarea. dosar nr.Nicolaescu. fond Protoeria. la care are dreptul. Din asocia¡ie urmau så facå parte obligatoriu to¡i clericii cre¿tini ortodoc¿i. a fost mobilizatå la marea luptå culturalå sub steagul Societå¡ii „Rena¿terea” a clerului din Eparhia Sfintei Mitropolii a Olteniei. Comitetul central fiind exponentul ¿i organul de conducere al asocia¡iei intervenea pentru apårarea intereselor biserice¿ti ¿i cele ce priveau clerul.

Påstrarea datinilor stråmo¿e¿ti ¿i folosul lor na¡ional ¿i moral. 18. 21. ca pårin¡i ¿i ca copii. Importan¡a educativå a tainei sfintei pocåin¡i. 8. Luxul ¿i risipa privite în lumina Sfintei Evanghelii ¿i a vie¡ii de toate zilele. Foloasele aduse de cre¿tini lumii. 5. ca români. 19. Pentru edificare redåm subiectele ce s-au dezvoltat în anul 1923 în aceste „¿ezåtori biblice”: 1. De obicei ea avea loc în sålile de claså ale ¿colii sau chiar în aer liber. 17. cinstea lui – zice Domnul. 5. 4. Pregåtirea vie¡ii de dincolo de mormânt. Credin¡a ¿i faptele bune sunt pârghiile vie¡ii de aici ¿i mijloacele de dobândire a vie¡ii ve¿nice. 20. Mi¿cårile culturale în trecutul bisericii Olteniei. 7. Repausul duminical este o treabå ¿i sufleteascå ¿i trupeascå. Trebuin¡a religioaså pentru întregul cadru al vie¡ii. 16. Erau stabilite conferin¡e ¿i pentru centrele rurale. Folosul învå¡åturilor din via¡a bisericeascå. Respectå ceea ce este al aproapelui tåu: via¡a lui. Rolul clerului în sfera de zidire sufleteascå a creddincio¿ilor ¿i de sporire ¿i înål¡are a mi¿cårilor culturale. avutul lui. 8.93 - . 4. În ce måsurå via¡a orå¿eneascå e prielnicå dezvoltårii virtu¡ilor cre¿tine¿ti. Datoriile suflete¿ti sociale ¿i morale pe care le are cre¿tinul cåtre bisericå. Ce are de fåcut biserica pentru suflete ¿i societate. Taina Sfintei Spovedanii ¿i folosul ei pentru educa¡ie ¿i smerenie. Sfânta Evanghelie e cartea vie¡ii. 9. 10. 13. Dumnezeu våzut în naturå. 11. Suferin¡a e izvorul în¡elepciunii. Råzbunarea cre¿tinului e iertarea. Valoarea muncii pentru propå¿irea ¿i moralizarea omului. Despre împlinirea datoriei.caracterul unei ¿ezåtori publice. 22. Biserica. 12. 14. armata ¿i ¿coala alcåtuiesc laolaltå tåria unei na¡ii. Ce så facå ¿i cum så facå adevåratul cre¿tin. 6. Minunile Mântuitorului ¿i însemnåtatea lor pentru sufletul cre¿tin. . 6. Temelia societå¡ii este familia cre¿tinå. Cum aråtåm noi cå iubim pe Dumnezeu în via¡a noastrå de toate zilele ca cetå¡eni. Problema religioaså privitå prin prisma vremii: 2. 2. 15. 3. Superiritatea credin¡ei noastre ortodoxe fa¡å de celelalte credin¡e cre¿tine. Necesitate ¿i folosul operelor de binefacere prin bisericå pentru educa¡ia popularå ¿i mântuirea omului. 3. 23. 7. 1. Setea de avu¡ie ucide sufletul ¿i surpå popoarele.

economic. 12.8 Legea de organizare a bisericii ortodoxe române. îi 7 “Arhivele Olteniei”. 11. 14. „intimå”. folosul ¿i urmårile lui pentru educa¡ie ¿i mântuire. 460000 de cår¡i ¿i bro¿uri cu con¡inut religios-moral. ianuarie-februarie 1924 p. o revistå teologicå „Rena¿terea”. În ianuarie 1940 în Adunarea eparhialå. conform însemnårilor fåcute de Jean Bårbulescu în „Calendarul Gorjului. din mai 1925. p. Juråmântul. În anul 1940. 9. unde se discutau probleme de învå¡åmânt.94 - . Vâlcea. 30000 ¿ezåtori de moralizare ¿i evanghelizare în parohii. Mai erau ¿i alte realizåri cu cifre însemnate. în jude¡ erau 150 parohii. ªedin¡ele acestora erau compuse tot din douå pår¡i: prima parte . Nu vå încredin¡a¡i în leacuri båbe¿ti ¿i ce zice Sfânta Scripturå în aceastå privin¡å. În anul 1924. protoereul jude¡ului. nr. într-o lucrare publicatå în 1941 de cåtre Mitropolia Olteniei se aråta activitatea concretå desfå¿uratå de preo¡imea din Oltenia în ultimii 10 ani. 48000 ¿ezåtori culturale organizate de preo¡i în parohiile lor. dependente de parohii. Toate alcåtuiau Protopopiatul de Gorj condus de preotul Prejbeanu. råspândite în popor. 15. De ce trebuie sa sfåtuim pe såteni så trimitå copiii la ¿coalå. în sate erau ¿i multe biserici filiale. 10. ªezåtorile preo¡ilor se asemånau cu ac¡iunile cercurilor culturale ale învå¡åtorilor. Erau 367 biserici (179 de zid ¿i 188 de lemn). 19-21 . În afarå de parohii. Iubi¡i pe vråjma¿ii vo¿trii. Patimile pe care le aduce sufletelor ¿i popoarelor supersti¡iile prin urmårile lor. dintre care 147 rurale ¿i 3 urbane. o editurå. Câteva cifre sunt edificatoare: 25800 conferin¡e cu subiecte de ordin religios-moral. ¡inute de preo¡i. s-a hotårât o strânså colaborare a Societå¡ii „Rena¿terea” cu cåminele culturale regale. 68 8 Ibid. 13. 11. un atelier de fabricat lumânåri de cearå. iar a doua parte era ¿edin¡a publicå. Cre¿terea copiilor în frica de Dumnezeu ¿i în ru¿ine de oameni ¿i folosul acestei cre¿teri. Biserica ¿i legåtura ei cu ¿coala.7 Multe din temele indicate pentru a fi expuse erau pregåtite ¿i tipårite în bro¿uri. „Rena¿terea” mai avea ¿i 6 cåmine – câte unul în fiecare capitalå de jude¡ ¿i unul la Cåciulata-Cozia. anul III. 10200 conferin¡e cu subiecte de ordin higienic. 12900 împåciuiri de pricini între învråjbi¡ii care au acceptat judecarea lor de cåtre bisericå.

de låmurire a credin¡ei ortodoxe. inauguratå la 4 martie 1940. Jude¡ul Dolj avea 36. În capitalele de jude¡ au luat fiin¡å câte o cantinå. de sfintele sårbåtori. în februarie 1940. Întâiul ståtåtor era preot Gr. la 1 aprilie 1940 ¿i så se îmbunåtå¡eascå activitatea editorialå. pe când jude¡ul Mehedin¡i 32. de asemenea. În plus. de combatere a sectelor etc. Cea mai mare contribu¡ie pentru între¡inerea acestei cantine o da Banca Popularå „Muntele Cårbunele” din localitate. la 7 noiembrie 1939. conduså de preot Grigore Popescu. i s-a dåruit din partea I.prevedea bisericii ¿i rol cultural prin înfiin¡area Direc¡iei culturale în organiza¡ia fiecårei eparhii. desemna¡i de cåtre direc¡iile respective dintre elevii cei mai såraci. În deceniul IV s-a înfiin¡at o editurå de icoane ¿i iconi¡e mult cåutate de popor. p. Fiecåreia din ele. dupå mijloacele båne¿ti la îndemânå. Odatå cu înfiin¡area Mitropoliei Olteniei.10 Cu concursul preo¡ilor locali au mai func¡ionat. Celelalte centre 9 Ibid. de atunci.S Mitropolit personal câte 10000 lei iar din partea Sfintei Mitropolii câte 5000 lei. Cu începere de la 1 aprilie 1940 s-a prevåzut în bugetul Mitropoliei o subven¡ie anualå de câte 10000 lei de fiecare cantinå. S-a îmbogå¡it editarea de cår¡i pentru popor cu subiecte mo- rale. Munca culturalå.Prejbeanu. p. Romana¡i 22 iar Vâlcea 25.95 - . p. la care luau ceaiul ¿i masa de la amiazå to¡i copiii de la ¿coalå în numår de peste 120. cu re¿edin¡a la Craiova.64-65. cantina ¿colarå.54-57.9 În preocuparea Mitropoliei a fost ¿i înfiin¡area de cantine unde så poatå servi masa un numår de copii såraci ori ai cåror pårin¡i erau concentra¡i. din îndemnul Înalt Prea Sfin¡itului mitropolit Nifon al Olteniei. a fåcut så fie mutatå ¿i tipografia de la Râmnic la Craiova.63. . La Târgu-jiu s-a înfiin¡at. 11 Ibid. de cåtre Banca Popularå „Clerul Gorjan” din Târgu-Jiu. Jude¡ul Gorj avea 25 de centre parohiale. În cursul anului 1939 au luat masa aici 50 de elevi ¿i eleve de la ¿colile primare locale. cantine ¿colare în mai toate comunele din jude¡ul Gorj. s-a cåutat så se împartå ¿i îmbråcåminte ¿i încål¡åminte acestor elevi.P. Între ele se distingea în deosebi cantina parohiei Cårbune¿ti. înfiin¡area unei tipografii eparhiale unde så så se imprime material necesar luminårii. la început. moralå ¿i religioaså din Eparhia Oltenia cere. moralizårii ¿i educa¡iei religioase a poporului. în cadrul jude¡elor.11 În anul 1940-1941 s-a reorganizat activitatea parohiilor în centre parohiale. 10 Ibid. care a pus fondurile necesare între¡inerii. Centrul parohial Târgu-Jiu era compus din cele 8 parohii de pe raza ora¿ului.

26-28. Preo¡ii au fost astfel solicita¡i så lucreze la modelarea ¿i formarea sufleteascå a tinerilor prin predarea regulatå ¿i continuå a învå¡åmântului religios în ¿colile primare. compus din 5 parohii: 1. Zorle¿ti.432. jude¡ul Gorj avea 486 de localitå¡i rurale ¿i una urbanå în care se aflau 55430 familii cu 226593 suflete. centrul parohial cel mai mic era centrul parohial Poiana Seciuri. p. Polovragi ¿i Tismana. 1941. Mai avea. 4. Ro¿ia Amaradia. Unele dintre ele – Crasna. 2. Craiova. Anuarul Mitropoliei Olteniei. 184 parohii. potrivit Anuarului Mitropoliei Olteniei13.14 În afarå de bisericile aflate prin sate ¿i comune. p.1. În anul 1940. parohi bugetari nerecunoscu¡i de minister: . diaconi onorifici – 1 cântåre¡i – 328 Deci toate bisericile din Gorj aveau 523 de slujitori. erau: 4 parohii urbane ¿i 176 rurale. Cu 9 parohii erau centrul parohial Negomiru ¿i centrul parohial Vâlceaua. 3. Schitul Strâmba. pe teritoriul jude¡ului Gorj se mai aflau 3 månåstiri: Lainici.urbane – 4.parohiale din Gorj cuprindeau între 5 ¿i 9 parohii comunale.2 parohi nebugetari: . Astfel. Prigoria. Schitul Locurile Rele.La fiecare se gåsea ¿i personal care le între¡inea dar se fåceau ¿i 12 Via¡a bisericeascå în Oltenia.11 c) pensionari – 5 d) onorifici – 2 e) utiliza¡i – 1. Schtul Logre¿ti. în total – 194. de asemenea. 14 Ibid. !941. Anuarul Mitrolpoliei Olteniei. Odatå cu introducerea religiei în ¿coli. În ce prive¿te personalul ce deservea bisericile Anuarul cuprindea preo¡ii: a) parohii bugetare: . Deci. . precum ¿i 5 schturi: Schitul Cioclovina. Strâmba. 4 parohii rurale nebugetare. toate acestea fiind bugetare. 5. Såptåmânal trebuiau så asigure câte o orå de predare la fiecare claså. în total 180. Atât månåstirile cât ¿i schiturile erau mult vizitate vara dar ¿i iarna.96 - . Poiana Seciuri. Craiova. Negoe¿ti. b) ajutåtori . Localurile acestora erau: parohii de zid–46. în total. În ce prive¿te bisericile. au fost ¿i månåstiri. s-au instituit în întreaga Eparhie a Olteniei organe de control formate din preo¡i cu seminarul pedagogic sau dintre preo¡ii învå¡åtori. Schitul Crasna. 13 Via¡a bisericeascå în Oltenia. pentru controlul ¿i cât mai riguroaså îndeplinirea acestei îndatoriri. în total–183.12 În aceastå perioadå s-a introdus în ¿colile primare învå¡åmântul religios. de lemn–37. rurale – 176. în total – 175.

Pe ¿oseaua pe care se aflå comuna Bålåne¿ti. în satul Våleni. de lemn. La plecarea din gara Copåcioasa. lângå biserica veche de lemn. Tot aici.97 - . vin. grâu. cu Hramul Sfin¡ii Trei Ierarhi. vechea bisericå ce dåinuia din 1808. månåstirile Tismana. Modul de realizare a localurilor de bisericå era în preocuparea locuitorilor comunei. în locul lor construindu-se altele noi. Multe din vechile biserici de lemn s-au påstrat ca monumente ¿i unele din ele se pot vedea ¿i aståzi. Tot în Budieni. spre exemplu. la intrare ¿i unora li se fåcea portretul prin picturå (ctitorii). O vizitå la oricare din ele oferå momente de lini¿te sufleteascå dar ¿i plåcerea de a vedea peisaje cu adevårat extraordinare. s-a construit. cea veche. A¿a. fiind mult cåutate. În satul Piste¿ti. alimente. În satul Bote¿ti bisericu¡a cu hramul Sfântul Gheorghe a dispårut în preajma primului råzboi mondial ¿i azi nici cimitirul nu se mai ¿tie unde a fost. la care altådatå se duceau ¿i locuitorii din Piste¿ti dar ¿i din Copåcioasa. fiind posibile deplasåri cu mijloace auto. din lemn. Lainici ¿i Polovragi. cu hramul Sfântul Gheorghe. alta nouå. Erau vestite ¿i sunt ¿i aståzi. în locul numit Valea Adâncå. care se afla în cimitir. porumb. etc. råmânând doar pristolul care s e vede ¿i aståzi. pe partea dreaptå. cât ¿i individual. Aici vin în vizitå atât oameni în grupuri organizate. Câteva cuvinte despre localurile bisericilor bisericilor. Din secolul al XIX-lea nu se mai contruiesc localuri din lemn ci din piatrå (temelia) ¿i din cåråmidå. la plecarea din ¿oseaua . în întregime sau par¡ial distruse. construitå în anii 1775-1776. ¡uicå. cu carul ¿i strângeau de la credincio¿i ceea ce ¿i cât puteau så dea pentru construc¡ia noii biserici: bani. a fost demolatå în anii 1930-1931 ¿i construitå alta din zid. Cea veche înså se mai påstreazå. biserica de lemn. cåtre Filia¿i. a dispårut. în fosta comunå Budieni. pe la începutul secolului al XX-lea. fiind a¿ezate în pozi¡ii pitore¿ti. Erau înså ¿i unii såteni mai înståri¡i care dådeau sume importante. Se formau grupe din câte 2-3 persoane care plecau prin satele vecine sau mai îndepårtate. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea acestea au intrat în planul excursiilor turistice ceea ce a impus ca ¿i drumurile så fie mai bine între¡inute. Ele au fost vizitate ¿i de grupuri de ¿colari. mai este încå o bisericå veche. prin construirea celei noi. care erau transformate în bani ¿i preda¡i consiliului parohial. se mai vede ¿i acum o micå bisericu¡å de lemn în care preotul nu mai sluje¿te de mult. la marginea dinspre nord. Ace¿tia erau trecu¡i pe un tabel înscris în bisericå pe un perete. Unele din vechile clådiri au fost demolate..slujbe.

Popescu Cilieni. În unele localitå¡i prin grija locuitorilor iubitori ai monumentelor istorice. în satul Frânce¿ti. Despre monumentele ecleziastice s-au scris ¿i se vor mai scrie multe cår¡i. Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei. Tipografia Sf. spre nord. dar ¿i pentru fiecare localitate din cele cinci jude¡e. albume. p.1941 17 Preotul dr. Aici. Popescu Cilieni. Episcopii a Râmnicului Noului Severin. în „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei”. au adåpostit pe mo¿ii ¿i stråmo¿ii no¿tri ¿i parcå-i vezi cum vin så-¡i spunå cå aceasta e biserica lor ¿i-¡i cer ajutorul så nu o la¿i så disparå.15 Astfel de biserici se gåsesc în multe sate din jude¡ul Gorj care. . Så mai amintim cå în perioada mai veche pe lângå fiecare bisericå se aflå câte o bancå (scaun) unde.Popescu Cilieni.16 A publicat. documente cu acestea dar ¿i o veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului. dupå slijba din bisericå. Pe ¿oseaua care pleacå din Târgu-Jiu cåtre comuna Pe¿ti¿ani. 16 Preot profesor I. de asemenea. se aflå o bisericå veche din care se mai våd doar pår¡i din pere¡i ¿i o turlå deterioratå. Ele sunt monumente istorice ¿i ar trebui så li se dea mai multå aten¡ie. Unor biserici atât din Craiova cât ¿i din cuprinsul Olteniei le-a închinat multe pagini. pe zeci de pagini. î¡i amintesc cå. articole. 1945. Asocia¡ia „Fiii satului Frânce¿ti”. Alexandru ªtefulescu le-a întocmit pentru månåstiri câte o monografie încå la începutul secolului al XX-lea.jude¡eanå. Craiova. Prin grija asocia¡iei ¿i cu sprijinul locuitorilor s-a trecut la pregåtirea condi¡iilor materiale pentru repararea ¿i darea în folosin¡å a vechiului låca¿ bisericesc. a intervenit så salveze de la degradare biserica de lemn construitå în anul 1823. Memoria brazdei. Exemplul cel mai semnificativ este chiar cu biserica Sfântul Gheorghe din Frânce¿ti. a fåcut câte un scurt istoric pentru cele mai însemnate. preotul profesor I. Pânå în urmå cu vreo 30 de ani se mai vedea ¿i crucea deasupra ei. Monografia comunei Pe¿ti¿ani. în zilele de sårbåtoare. afarå pe aceastå bancå avea loc judecarea cauzelor de cåtre organul legal constituit pentru a exercita acest atribut. În primul rând. de¿i nu mai sunt în func¡iune. Popescu Cilieni. pe partea dreaptå. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. låsatå în paragine de multå vreme. Apoi. prin reviste ¿i ziare. cam la 1 km. atunci când treci pe lângå ele. etc. în 1943. 2004. în 1945. se mai vede o micå bisericu¡å de lemn în care înså nu se mai face slujbå. Bucure¿ti. despre „Înveli¿urile vechilor noastre biserici” 17. 381-382. Un detaliat ¿i interesant studiu a fåcut I. mai demult.I.98 - . dar a dispårut prin deteriorare. Înveli¿ul vechilor noastre biserici Craiova. au început så se ocupe de repara¡ia ¿i îngrijirea lor. ¿i un 15 Matei Silvian. pe la mijlocul secolului.

I. au scris mul¡i învå¡a¡i. policandre. reviste de istorie. cu funda¡ii de piatrå ¿i ciment ¿i acoperi¿ de tablå. preo¡ii etc. Pagini însemnate ¿i nenumårate despre bisericile. târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj. Uneori ¿i timpul înså a ac¡ionat asupra låca¿urilor sfinte. chemau pe credincio¿i så asculte sfânta slujbå. . Craiova. ba uneori se împår¡ea de pomanå anumite bunuri pregåtite în caså. mici ¿i såråcåcioase fiind påråsite. pe lângå bisericå se mai afla cimitirul. vrem numai så aråtåm cå pe la jumåtatea secolului al XX-lea s-a scris foarte mult. În afarå de aceste douå elemente. bisericile erau din lemn. de nåvåliri ale hoardelor stråine. Dar lemnul din care erau construite îmbåtrânea ¿i el ¿i se deteriora. micu¡e ¿i såråcåcioase. a trecut prin multe 18 Preotul dr. iar în zilele de sårbåtoare. religia. mai ales în timp de råzboi. vechile biserici de lemn. care în zilele de sårbåtoare. jil¡uri etc. publicate în reviste biserice¿ti. pe care le vindeau în altå parte. în volume de documente. cår¡i. de mare valoare. Stadiul de dezvoltare a societå¡ii a impus un anumit mod de construire a acestora. Måsuri împotriva religiei ¿i a slujitorilor bisericii.99 - . Vâlcea”18 etc. så disparå. ståpânii acestora au putut så facå biserici mai mari. au început. Dorim doar så semnalåm unele vicisitudini care s-au petrecut în secolul al XX-lea ¿i se mai petrec ¿i aståzi. spa¡iul råmânea mic fa¡å de numårul locuitorilor care mereu se înmul¡ea.altul „Biserici. În majoritatea localitå¡ilor. când slujea preotul în bisericå. månåstirile. Noi nu facem istoriografia acestora. impunåtoare. 1944. Elementele de bazå ale unei biserici erau înså clopotul ¿i toaca de lângå biserici . din Oltenia. så le înzestreze cu icoane. Din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea au început så se construiascå biserici mai mari. cåråmidå. atunci când mureau. ca ¿i din întreaga ¡arå. oamenii se înmormântau. aici se aprindeau ¿i ardeau lumânårile. locul unde. De-a lungul istoriei biserica ¿i slujitorii ei au avut ¿i de suferit. Obiectul prezentului studiu nu este de a se ocupa de aceste necazuri. materialul fiind în primul rând lemnul ¿i påmântul pentru cå prelucrarea acestora era cunoscutå ¿i nici nu era greu de construit. Biserici. pentru cå ¿i locuitorii satelor erau pu¡ini ¿i såraci. treptat-treptat. Dar prin unele sate boiere¿ti. târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj. din piatrå. mai ales acoperi¿urile.Popescu Cilieni. Biserica din Oltenia. Datoritå materialului din care erau construite uneori luau foc. Au apårut ¿i oameni necredincio¿i care furau lucruri din bisericå. În timpul råzboaielor au fost multe biserici de la care s-au luat clopotele pentru a fi topite ¿i face din ele proiectile.

greutå¡i. Fiecare paroh trebuia så aibe o bibliotecå puså la dispozi¡ia credincio¿ilor. Acestei situa¡ii au cåutat så-i facå fa¡å ¿i så iaså din ea în primul rând preo¡imea. . Toate acestea cereau înså bani. în timpul cåruia Oltenia a fost timp de câ¡iva ani sub ocupa¡ie stråinå. Adversarii lui repro¿ându-i sfidarea statului ¿i legionarism. fapt pentru care a fost acuzat de ziarul „Curentul” de „ho¡ie. Pentru pregåtirea preo¡ilor a înfiin¡at. simonie ¿i tiranie” socotindu-se cå respectivele taxe ar fi fost ob¡inute prin amenin¡åri. la Râmnicu Vâlcea. care. prin intermediul cårora s-au asigurat bani atât pentru preo¡ii båtrâni.100 - . instalatå la månåstirea Cozia a func¡ionat între anii 1927-1934. revistå de istorie. Seminarul teologic „Sfântul Nicolae”. Sorin Oane. în urma gestului såu de a retrage banii episcopiei de la båncile patronate de partidele liberal ¿i ¡årånesc ¿i de a-i depune la Banca popularå a 19 “Epopeea” Episcopiei Râmnicului Noului Severin. Pentru culturå ¿i credin¡å biserica avea nevoie de mijloace materiale iar statul nu le putea oferi. de prof dr. importantå personalitate a bisericii ortodoxe. Episcopul a ini¡iat chiar întemeierea båncilor populare ale preo¡ilor din cadrul sistemului cooperatist. cu sediul fluctuant: la Cozia. Vartolomeu a intrat în conflict cu „Statul”. la represiuni. urå ¿i chiar råzbunare. La 20 noiembrie 1921 cei aproape 900 de preo¡i din Oltenia s-au grupat în societatea „Rena¿terea”.14-20. ªi când se nasc asemenea tendin¡e se gåsesc ¿i vini ¿i oameni care så acuze ¿i så scrie în ziare ori în public. Cu banii ob¡inu¡i. Pentru a face rost de fonduri. cât ¿i pentru finan¡area cantinelor sociale sau alte activitå¡i. trebuia så organizeze conferin¡e sau ¿ezåtori. numitå tot „Rena¿terea”. anul VII. ianuarie 2007. acesta a luat ini¡iativa unei vaste opere de regenerare a eparhiei prin înfiin¡area „sfaturilor moralizatoare”. mai ales în secolul al XX-lea care au influen¡at în råu ¿i situa¡ia preo¡ilor ¿i chiar a credincio¿ilor. la muncå for¡atå. fiind supuså la mari eforturi. A¿a i s-a întâmplat ¿i episcopului Vartolomeu Stånescu. p. În primul rând a fost primul råzboi mondial. În timpul cât episcop al Eparhiei Râmnicului Noului Severin era Valentin Stånescu. afla¡i în nevoie. Societatea avea ¿i o revistå lunarå de culturå religioaså. cantinå pentru såraci. a centrelor eparhiale. a ¿ezåtorilor culturale ¿i a operelor misionare. jefuitå ¿i persecutatå. în Historia.19 Cum s-a întâmplat uneori în societate. în realitate cu marii potentan¡i ai timpului. Craiova ¿i Râmnic. nr 61. Fondurile pentru activitatea socialå a bisericii proveneau în mare parte din resurse proprii. a înfiin¡at ¿i o ¿coalå de cântåre¡i. cor bisericesc. episcopul a cumpårat o tipografie. succesele unor oameni trezesc invidie. Preo¡ii trebuiau så se perfec¡ioneze în a¿a-numitele cercuri parohiale. Controalele ¿i verificårile fåcute n-au gåsit nereguli. episcopul a instituit o serie de taxe pentru iertåri de påcate sau pentru slujbe.

La aceasta a mai participat ¿i Mitropolitul Ardealului. Acest fapt a nemul¡umit profund pe oamenii de afaceri locali care aveau nevoie de banii Episcopiei. Mitropolia Olteniei se desfiin¡eazå iar Sfântul Sinod ¿i-a dat . care så le apere interesele. în 1934. sprijinind unele manifeståri ale legionarilor. 305. Semnatarii protestau împotriva cererii Sfântului Sinod de a desfiin¡a Mitropolia Olteniei ¿i cereau men¡inerea ei. prin decretul lege nr.101 - . Craiova. a fost declan¿at un atac împotriva episcopului. Chiar ¿i cu prela¡ii din fruntea institu¡iilor biserice¿ti a îceput råfuiala. La începutul anului 1942 a apåut o bro¿urå intitulatå „S-a propus desfiin¡area Mitropoliei Olteniei”. Râmnicului ¿i Severinului cu re¿edin¡a la . slujba înmormântårii legionarilor care au murit în Spania luptând alåturi de franchi¿ti. la 13 februarie 1937. în cadrul unei conferin¡e a clerului oltean. drept pentru care. a sprijinit mi¿carea legionarå. în cele din urmå. printre care ¿i omul politic Gheorghe Tåtårescu. care nu era pe placul Patriarhului Nicodim Munteanu. semnatå de clerici ¿i mireni. la soborul de preo¡i care a såvâr¿it. episcopul a participat. Dar împotriva acestei måsuri s-au ridicat proteste în îtreaga Oltenie. atât în preså cât ¿i în Parlament. în 1935. Episcopul Valentin Stånescu a sus¡inut. La rândul såu ¿i episcopul a luat unele måsuri. episcopul a fost pensionat for¡at.. dar a fost înfiin¡atå Mitropolia Olteniei. Dar în 1945. În consecin¡å. având ca mitropolit pe Nifon Criveanu. Urmare acestor proteste situa¡ia a råmas neclarå. s-au luat måsuri. membri ai adunårii eparhiale a Olteniei. la sfâr¿itul anul 1935. a cerut preo¡ilor så iaså din partidele politice pentru ca institu¡ia bisericii så nu mai fie o anexå a partidelor politice. O situa¡ie complicatå s-a petrecut cu Mitropolia Olteniei. s-a apreciat cå. Vartolomeu a cerut ca preo¡ii så aibe reprezentant de drept în Camerå ¿i în Senat. Nicolae Bålan. finalizarea Catedralei Sfântul Ilie de la Drågå¿ani de cåtre legionari ¿i a binecuvântat ¿i taberele de muncå legionare de la månåstirile Arnota. la Bucure¿ti. La 1 decembrie 1941 a apårut în preså comunicatul Presedin¡iei Consiliului de Mini¿tri care fåcea cunoscutå cå Sfântul Sinod a cerut guvernului så se desfiin¡eze Mitropolia Olteniei. Împotriva preo¡ilor care refuzau. iar Episcopia Râmnicului Noului Severin a fost desfiin¡atå în urma interven¡iei regelui Carol al II-lea. A doua acuzå a fost aceea de legionarism. Dar. De asemenea. Diversele învinovå¡iri s-au dovedit ¿i de aceastå datå neântemeiate. pe toate fronturile. la 1 noiembrie 1938. prin interpelåri ale unor deputa¡i de Oltenia. mitropolit fiind Nifon Criveanu. de fapt.preo¡ilor din jude¡ul Vâlcea.. De asemenea.

så-i determine så sprijine politica guvernului. În rândul membrilor Sinodului se afirma cå „ceea ce a voit så facå un guvern trecut dictatorial.R. Biserica Ortodoxå în perioda sovietizårii României. 23 Ibid. Bucure¿ti.13. Astfel mitropolitul Nifon a fost violent înlåturat din scaun fårå a fi putut spune un cuvânt pentru men¡inerea mitropoliei.Gheorghiu-Dej care a aråtat pozi¡ia B.20 Noii guvernan¡i î¿i dådeau seama de masa mare a clericilor ¿i mai ales de influen¡a lor în rândul popula¡iei. acåci astfel legåtura dintre bisericå ¿i popor ar suferi mult”. deopotrivå.22 Un partid politic cåtre care s-au îndreptat unii clerici a fost Partidul Na¡ional Popular. cå „Biserica reprezintå o for¡å spiritualå care trebuie puså în slujba intereselor na¡ionale ale poporului. p. p. între al¡ii. 2004. Desfiin¡area Mitropoliei Olteniei a fost o ac¡iune a patriarhului Nicodim din motive de urå fa¡å de mitropolitul Nifon Criveanu.Gheorghiu-Dej le spunea celor prezen¡i la adunare. Aceastå organiza¡ie urma ca membrii ei så contribuie prin munca lor la o apropiere de biserica ortodoxå ruså. cå „misiunea preotului este så fie îndrumåtorul ¡åranului nostru în cele materiale ¿i suflete¿ti.21 În aceastå organiza¡ie s-au înscris mul¡i preo¡i. p. Sec¡ia religioaså a ARLUS-ului era conduså de episcopul Iosif al Arge¿ului. så-i atragå de partea guvernului. De aceea au cåutat ca. 1945-1947.I. Însemnåri zilnice.U. 22 Ibid.102 - . Preotul este propovåduitorul binelui.23 În rândul clericilor ca ¿i în rândul întregii popula¡ii se ducea o intenså propagandå. 12. .D.asentimentul în ¿edin¡a din 30 iulie 1945. 38. pentru 20 Dudu Velicu. vol. El aråta ¿i care trebuia så fie rolul bisericii: „Biserica så fie într-adevår un låca¿ de unde pleacå cele mai bune gânduri pentru ¡arå. ¿i a partidului comunist fa¡å de bisericå (era în timpul campaniei electorale din preajma alegerilor ce urmau så aibe loc la 19 noiembrie 1946). la nivelul întregii ¡åri. concomitent cu înlåturarea unora din bisericå. De asemenea mul¡i preo¡i ortodoc¿i s-au înscris ¿i în A.11. O astfel de filialå era ¿i în Oltenia. Gh. În acest scop au înfiin¡at.5. Uniunea preo¡ilor democra¡i care avea filiale în provinciile ¡årii. prin diferite mijloace pentru a le face cunoscutå politica Blocului Na¡ional Democrat ¿i a-i atrage la cunoa¿tere ¿i aplicarea ei.P.9. institu¡iile de stat”. E gre¿itå pårerea cå biserica se ocupå numai cu cele spirituale.S. 39 21 Ibid. p. 26.L. a rostit o cuvântare Gh. a desåvâ¿it guvernul democrat care trebuia så ocroteascå. Într-o adunare ce a avut loc la 11 noiembrie 1946 la sala Dalles. 54. Mai trebuie remarcat cå ¿i în Parlamentul ales în urma alegerilor din 19 noiembrie 1946 au fost ale¿i ca deputa¡i ¿i câ¡iva clerici. un învå¡åtor de toate zilele al ¡åranului nostru”. între altele.

Dudu Velicu se ridicå la cinci mii. Dudu Velicu nota în Însemnårile sale: „Se afirmå în cercurile clericilor cå un numår de 300 de preo¡i din Moldova au fost aresta¡i ¿i adu¿i la Bucure¿ti. cå în 30 iulie 1945. 27 Ibid. Este în interesul poporului. De¿i nu avem o stiatu¡ie exactå cu cei ce au fost aresta¡i. cå ministerul Cultelor a hotårâr så facå economii 24 Ibid. În rândul cultelor se afirmå cå numårul celor care vor fi elimina¡i din rândul lor. ªtim. atunci când biserica este ostilå intereselor poporului român.cei pensiona¡i ale cåror posturi råmân neocupate. pentru abateri grele. Pentru aceasta asupra lor plana.25 În astfel de situa¡ie se gåseau preo¡i aresta¡i ¿i în alte lagåre.27 O altå måsurå care a afectat mult biserica ¿i pe slujitorii såi. pa lângå impozitele ¿i cotele mari. La 6 mai 1947.103 - .patria noastrå. urma så se formeze o comisie mixtå din reprezentan¡i ai Ministerului Cultelor ¿i ai Patriarhiei. p. pericolul înlåturårii din preo¡ie. In cadrul måsurilor de eliminare a elementelor „dubioase” din rândurile clerului. a fost aceea a „realizårii de conomii”. a fost vizitat de episcopul Andrei Megier al Ardealului lagårul de la Caracal unde se aflau 90 de clerici interna¡i pentru motive de ordin politic. În coeficientul de 30 la sutå din componen¡i erau cuprinse trei categorii de clerici: . 194-195.36 26 Ibid.cei condamna¡i pentru motive politice. Dintre acestea fac parte scoaterea din serviciu ¿i chiar areståri.24 Acestea erau înså vorbe de campanie electoralå. fiind socoti¡i „du¿mani ai poporului”. mi¿cårii de înoire a vie¡ii noastre politice.cei care au suferit pedepse canonice . astfel. deci ¿i a Partidului Comunist. . din însemårile lui Dudu Velicu din 20 ianuarie 1948. 25 Ibid. vorbe de amågire pentru cå s-au continuat cu diverse måsuri restrictive chiar represive. II. vol. p. nota. Aflåm. pentru care erau categorisi¡i „chiaburi”. la 24 iunie 1948. pentru degrevarea bugetului. La Ministerul Cultelor va func¡iona o comisie pentru a pune în disponibilitate un numår de 30 la sutå de clerici.26 Un pericol mare era ¿i acela al „politicii de claså”. Sunt înså împrejuråri care impun atitudini. 252. Se ¿tie cå mul¡i preo¡i aveau în satele lor o situa¡ie materialå mai bunå. Nici vorbå nu poate fi de despår¡irea Bisericii de Stat. al factorilor de råspundere ai ¡årii noastre. când nu se încadreazå în ritmul viu în care a intrat ¡ara noastrå”. p. judeca¡i ¿i condamna¡i. p. aceasta în cadrul ac¡iunii de simplificare a aparatului de stat. . când avea loc ¿edin¡a Sfântului Sinod. chiar cifrele izolate sunt edificatoare.4-5 .

lege care înainte se aplica numai preo¡ilor. 31 Ibid. Lovitura i-a pregåtit-o mitropolitul Justinian Marina al Moldovei.La Ministerul Cultelor se continua så se întocmeascå liste cu preo¡ii ce urmau så fie epura¡i. Profesorii vor trece la Facultatea de teologie din Bucure¿ti. clerul este convins cå va putea tråi. pentru ca în modul acesta. mitropolit al Olteniei. Dunårea de Jos. II.Facultatea de teologie din Suceava va fi desfiin¡atå în curând. 29 În opinia publicå mai erau discutate ¿i alte måsuri preconizate ¿i anume: . p. Pentru aceasta se proiecteazå desfin¡area urmåtoarelor episcopii: Arge¿. la 20 aprilie 1945. respectiv preo¡ii „ nu se mi¿cå în favoarea guvernului”.28 Problema care fråmânta mult preo¡imea era închiderea (desfiin¡area) unor biserici. våzând cå biserica. Mul¡i din ace¿tia fåceau interven¡ii la minister pentru a li se repartiza parohii în Bucure¿ti.31 . 166. 54.bugetare de patru sute de milioane lei din totalul bugetului de 700. nu se ¿tia care anume ¿i dupå ce criterii cåci. Mitropolitul Vasile Låzårescu nu mai este agreat de Guvern.6. cåruia. 32 Ibid.30 . p. p. locotenent de mitropolit acolo. mai târziu. 8 arhieri vicari ¿i. . Se preconiza ca listele cu candida¡ii propu¿i så fie ale¿i în posturile vacante så se alcåtuiascå de guvern ¿i comunicate Patriarhiei în ajunul congresului. Ministerul Cultelor a dat o lege. p. deoarece titularul ei. så i se dea o loviturå arhierului Emilian Antal.000. 28 vol. p.32 Se desprinde din aceste situa¡ii concluzia cå starea de spirit în rândul clericilor era destul de tensionatå. Ace¿tia erau de fapt vârfuri ale ierarhiei biserice¿ti care erau socotite reac¡ionare. 11-12.000 lei. Urmarea acestei legi a fost punerea în retragere a unui numår de 5 mitropoli¡i. la 70 de ani. numai så nu se procedeze la închiderea de biserici. Mitropolia Sucevei va fi reduså la episcopie. 2 ierarhi au fost înlåtura¡i.5. 29 Ibid.11. nelini¿tea ¿i frica pierderii locului de muncå ståpânea întreaga preo¡ime. i s-a desfiin¡at eparhia (reînfiin¡atå în 1947). care limita vârsta de pensie a episcopilor.Preo¡ii care se aflau în unitå¡ile militare urmau så fie sco¿i.104 - . Tot în anul 1947. Oradea. Aceastå situa¡ie se reflecta ¿i în rândul popula¡iei. 6 episcopi. 30 Ibid. chiar fårå salariu. Mitropolia Caransebe¿ului. Între ace¿tia era ¿i Nifon Criveanu. 13. Dupå ce erau ale¿i ace¿tia trebuiau så treacå imediat la „epurarea administra¡iei biserice¿ti de to¡i fo¿tii legionari. În concep¡ia puterii ei se numårau printre a¿a-zi¿ii „episcopi ai poporului”.

cerând ca biserica greco-catolicå så råmânå a¿a cum a fost timp de peste 250 de ani. O situa¡ie grea a avut de suportat biserica greco-catolicå din Transilvania. 34 Autorul lucrårii precizeazå cå numårul acestora este foarte relativ. Abia dupå 1990 s-a revåzut aceastå situa¡ie ¿i s-a revenit reconstituirea bisericii greco-catolice. martiraj ¿i persecu¡ii.33 Pe lângå cei 21 de prela¡i înlåtura¡i. Preo¡ii care nu s-au prezentat la aceste cercuri au fost imediat „sco¿i din func¡ie” fiind astfel expu¿i umilirii publice ¿i înfometårii. unii fiind chiar aresta¡i ¿i închi¿i. 33 Preot Remus Grama. de unire ¿i desfiin¡are a bisericii greco-catolice s-a realizat. dar nu s-a reu¿it. Sub diverse motive s-a încercat în practicå så se facå unirea greco-catolicilor cu ortodoc¿ii ¿i så se formeze o singurå bisericå. în 1949. cursan¡ii. un fel de adunåri în care erau prelucra¡i. tot în aceia¿i perioadå au fost aresta¡i peste 1800 de preo¡i ¿i al¡i circa 800 de slujitori biserice¿ti au foat deporta¡i disciplinar. nu puteau urma la învå¡åmântul supe- rior decât la facultå¡i tehnice. cå copiii acestora.cuzi¿ti. p. . Dintre toate acestea doar Institutul Teologic din Bucure¿ti a fost redeschis. Cernåu¡i-Suceava ¿i academiile teologice din Ardeal. prin cei definitiv ale¿i ¿i numi¡i. Toate aceste måsuri ¿i altele au fost îndurate de personalul bisericesc.35 În condi¡iile în care mul¡i preo¡i au fost sco¿i din func¡ie.Goga.). gogi¿ti (adep¡ii lui O. dar nu fårå suferin¡e. S-au petrecut atunci adevårate tragedi. primul episcop al românilor din America.34 O altå måsurå luatå a fost organizarea „cercurilor de orientare”. Au fost duse tratative între unii reprezentan¡i ai bisericii greco-catolice cu reprezentan¡i ai bisericii ortodoxe. deoarece „cartelele” pentru ra¡iile de pâine se dådeau numai „oamenilor muncii”. Se ¿tie spre exemplu.n. cu timpul au trecut. n. îndoctrina¡i. Policarp Moru¿ca. låsând urme adânci asupra familiilor acestora. ori au fost închi¿i . fiindcå pårin¡ii lor erau preo¡i. iar cel din Sibiu ¿i-a continuat activitatea. ªi biserica catolicå. ce func¡iona pe teritoriul României. va avea un Sinod colaborator cu guvernul democratic. nici uita. ac¡iune ce continuå ¿i aståzi. antonescieni care nu s-au încadrat în nou politicå a statului”. o altå loviturå prime¿te biserica. mul¡i din cei ce se împotriveau au fost aresta¡i ¿i închi¿i. prin decretul pentru aplicarea legii cultelor prin care se desfiin¡aserå facultå¡ile de teologie din Bucure¿ti. biserica ortodoxå românå. În felul acesta guvernan¡ii sperau ca Biserica Românå. Traumele suferite de credincio¿ii greco-catolici nu s-au putut nici vindeca . neexistând o statisticå oficialå. în ciuda protestelor ¿i a tratativelor måsura preconizatå. În cele din urmå. a avut de suferit dar a continuat så func¡ioneze având protec¡ia Vaticanului. 61.105 - .

68 din 19 martie 1937 pentru organizarea clerului militar precum ¿i legea nr. î¿i pierdeau valabilitatea. securitå¡ii sau ordinei publice ¿i bunelor moravuri. Reglementåri pe linie bisericeascå. În acela¿i timp. Cu ocazia apari¡iei acestei legi se abrogau. Coresponden¡a cu Ministerul Cultelor se va face în limba românå. p. 54 din 22 aprilie 1928 pentru regimul gen- eral al cultelor. nr.16 Organizarea de partide politice pe bazå confesionalå este interziså. . a depune juråmântul în forma ¿i în cazurile prevåzute de lege ¿i a face înscrierea actelor de stare civilå la oficiile de stare civilå în termen legal. Art. Ibid.70. så se reducå. în vara anului 1948 a fost datå legea pentru regimul general al cultelor religioase36.24 Cultele religioase pot ¡ine congrese sau adunåri generale cu Aprobarea Ministerului Cultelor. precum ¿i orice dispozi¡ie contrarå prezentei legi (art. iar conferin¡ele ¿i consfåtuirile locale (adunåri eparhiale. 178. precizând la art. Art. printre altele. probabil cå guvernan¡ii ¿i-au dat seama cå nu pot lichida o institu¡ie care a func¡ionat în cursul istoriei ¿i care era sus¡inutå ¿i apåratå de popula¡ie. În acela¿i timp legea înscria în prevederile sale ¿i raporturile dintre Stat ¿i cultele religioase. Måsurile represive. care puteau avea organe de judecatå religioaså pentru disciplinarea personalului din serviciul lor (art. 26.” Guvernan¡ii aveau în vedere cultele religioase „recunoscute”. dar ¿i cå prea multå libertate nu se poate acorda. limba maternå a credincio¿ilor. Pentru a reglementa aceastå situa¡ie. În lege era înscriså. în manifestårile ¿i activitatea lor. prin care se stabilea. dispozi¡iunile legii nr. prevederea potrivit cåreia „Nimeni nu poate fi urmårit pentru credin¡a sa religioaså sau pentru necredin¡å. partea I-a. 36 Monitorul official.6: “Cultele religioase sunt libere så se organizeze ¿i pot func¡iona libere dacå practicile ¿i ritualurile lor nu sunt contrarii Constitu¡iei. protopope¿ti) cu aprobarea autoritå¡ilor locale re- spective.106 - . de persecutare au început så mai slåbeascå. 58 ¿i 62). Credin¡a religioaså nu poate împiedica pe nimeni de a dobândi ¿i a exercita drepturi civile ¿i politice ¿i nici nu poate scuti pe nimeni de la obliga¡iunile impuse de lege” În sec¡iunea a II-a legea se ocupå de libertatea organizårii cultelor.8). 35 2. Cultele pot întrebuin¡a. din 4 august 1948.” Art. în articolul 10: „credin- cio¿ii tuturor cultelor religioase sunt obliga¡i a se supune legilor ¡årii.

46 Ibid. Editura Ministerului Cultelor. În anul urmåtor. 23-70.. 353-365. 1953. 369-379.235-281.P. au fost înmånunchiate într-un volum45 „toate orânduirile care au odråslit în aria vremii de acum. Bucure¿ti.41 La 1 iunie 1949 s-a aprobat Statutul Cultului Cre¿tin de rit vechi din R.39 La 1 iunie 1949 a fost aprobat Statutul Bisericii Evanghelice Luterane Sinodo-Presbiteriale din R.8-18.P.40 La 1 iunie 1949 a fost aprobat Statutul de organizare a Bisericii Unitariene din R. 401-411-435 45 Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub înalt prea sfin¡itul patriarh Justinian. p.P. a ob¿tilor monahale. p.R. p. 41 Ibid. Prezidiul Marii Adunåri Na¡ionale a Republicii Populare aprobå statutul pentru organizarea ¿i func¡ionarea Bisericii Ortodoxe Române. Bucure¿ti 1949. Era republicat ¿i Statutul pentru organizarea ¿i func¡ionarea Bisericii Ortodoxe Române din 1943 urmat de Regulamentul de procedurå al instan¡elor disciplinare ¿i de judecatå al Bisericii Ortodoxe Române. p. Scopul publicårii acestora era de a le pune la îndemâna slujitorilor Bisericii noastre drept slåvitoare.37 La 1 iunie 1949 a fost aprobat Statutul Bisericii Reformate din R. p.R.P. 1948-1953.46 -Regulamentul de organizare ¿i func¡ionare a institu¡iilor de învå¡åmânt pentru pregåtirea personalului bisericesc ¿i recrutarea 37 Legea ¿i statutele cultelor religioase din Republica Popularå Românå.. 187-231. p. 42 Ibid. Între anii 1948-1953. la 1 iunie 1949 s-a aprobat Statutul organiztoric ¿i admi- nistrativ al Eparhiei Armeano-Gregoriene din R. la 6 iunie 1949 a fost aprobat Statutul de organizare a Bisericii Evanghelice C. din dragostea adevåratå fa¡å de Bisericå ¿i de Patrie ¿i din dorin¡a de a le sluji dupå cuviin¡å pe amândouå. la 1 iunie 1949. a legii ¿i a statutelor toate aceste Biserici ¿i-au desfå¿urat activitatea. 285-340. 75-180. la 23 febrarie 1949. îndrumate ¿i ajutate fiind de Ministerul Cultelor (mai târziu Departamentul Cultelor). cu devotamentul nestråmutat al pårin¡ilor no¿trii”.R. 43 Ibid.42.43 la 1 iunie 1949 s-a aprobat Statutul de organizare al Cultului Musulman din R. din R. – Arad... p. Statutul Cultului Mozaic.P.R.R. a studen¡ilor de la institutele teologice ¿i a elevilor de la seminariile monahale ¿i de la ¿colile de cântåre¡i care mereu ni le-au cerut.R.P. . p.R. 44 Ibid. 52-96. Editura Institutului Biblic de Misiune Ortodoxå.A. atunci când în fruntea Biserici Ortodoxe Române se afla Înalt Prea Sfin¡itul Patriarh Justinian.P. p. 38 Ibid.44 În baza prevederilor Constitu¡iei.38.107 - . 40 Ibid. 39 Ibid.

56 Concomitent cu måsurile legislative au fost luate ¿i alte categorii de måsuri care urmau så loveascå în situa¡ia bisericilor.52 .98-176. Comisiunea ministerialå pentru redresarea economicå ¿i stabilizarea monetarå era compuså din câ¡iva mini¿trii între care Gh. Gheorghiu – Dej.Regulamentul pentru organizarea ¿i func¡ionarea caselor de ajutor reciproc ale clerului de pe lângå eparhii. p. 426-450 57 Monitorul Oficial. 364-373. partea I.48 .Regulamentul pentru numirea ¿i transferarea clerului din parohii. 50 Ibid.Popescu. p. 254-310.Regulamentul pentru administrarea averilor biserice¿ti. 48 Ibid. p. 56 Ibid.241-251. p.47 . 384-423. p. func¡ionarea ¿i dizolvarea organelor deliberative ¿i executive în parohiile. definitivare. Nr 27 din iunie 1948. 176-238. stabilizare monetarå(desfiin¡atå la 2 iulie 1948) ¿i care din 47 Ibid. 51 Ibid. 49 Ibid.50 . . examenele de capacitate.c. din 31 ianuarie 1948. p.108 - .cit. protopopiatele ¿i eparhiile din Patriarhia Românå. p. 54 Ibid. ale diaconilor ¿i preo¡ilor din Biserica Ortodoxå Românå.prof.49 . 312-342.Regulamentul pentru alegerea. ministrul industriei ¿i comer¡ului ¿i din aprilie 1948 prim-vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri ¿i pre¿edintele Consiliului Superior Economic ¿i pre¿edinte al Comisiei de redresare economicå. 344-362.51 . A se vedea ¿i a. A.corpului didactic din Patriarhia Românå. p. 52 Ibid.54 -Regulamentul pentru organizarea vie¡ii monahale ¿i func¡ionarea administrativå ¿i disciplinarå a månåstirilor.53 -Regulamentul pentru organizarea ¿i func¡ionarea Fondului de Asigurare a bunurilor biserice¿ti.Regulamentul pentru determinarea atribu¡iilor patriarhului ¿i pentru func¡ionarea organelor centrale deliberative. 376-382. 55 Ibid. administrative ¿i executive din Patriarhia Românå. Între acestea a fost Decizia 202/1948 57 emanatå de la comisia ministerialå pentru redresarea economicå ¿i stabilizarea monetarå.55 Hotårâri ale Sfântului Sinod ¿i deciziuni patriarhale. p. op. 53 Ibid. p. promovare ¿i selec¡iune pentru Capitalå. Tudor R. Acest organ avea dreptul så emitå decizii cu putere de lege.Regulamentul interior pentru Adunarea Na¡ionalå Bisericeascå a Bisericii Ortodoxe Române.

59 Ibid.60 Decizia 202 care reglementa situa¡ia bunurilor institu¡iilor biserice¿ti. profesorul Tudor R.Popescu. 144-146. singur.144-146. p. P7 61 Ibid. Pre¿edinte al acestei comisii a fost numit. depozite . de orice fel iar låca¿urile religioase så disparå ori så fie transformate ¿i utilizate în cu totul alte scopuri (grajduri. care urma så se ocupe de îndeplinirea opera¡iunilor prevåzute la art.).1 precum ¿i atribuirea celorlalte bunuri care nu erau cuprinse în aricolul 1 al deciziei sau asupra naturii cårora existau îndoieli. Cu timpul din cauza unor circumstan¡e imprevizibile Tudor R.2 iunie 1952 va fi pre¿dinte al Consiliului de Mini¿tri. A¿ezåmintelor brâncovene¿ti. Traian Såvulescu.103. un reprezentant al institu¡iei respective.Gheorghiu-Dej. sub ocupa¡ia militarå sovieticå. de cåtre Gh. 60 Tudor Popescu. Tudor. p.109 - . Era o lege impuså din afarå tuturor ¡årilor care intraserå sub influen¡a Uniunii Sovietice ¿i urmårea a se confisca bunurile institu¡iilor ecleziastice. prevedea. În cadrul acestei comisii s-a format o comisie numitå de atribuire ( conform articolului 2 din decizia 202) 58 . Era o lege stråinå dar era aprobatå de instan¡ele române¿ti ¿i acestea urmau så o aplice. trec în patrimoniul statului pe data publicårii prezentei decizii ¿i vor fi afectate diferitelor departamente sau institu¡ii publice. Comisia urma så func¡ioneze pe lângå Ministerul Sånåtå¡ii. inginer Tudor Ionescu. emana¡ie a unui stat ateu. precum ¿i Epitropia Sf. ministrul agriculturii ¿i domeniilor. magazii de mårfuri etc. Salvarea bisericilor de orice rit din România.Popescu. ministrul minelor ¿i petrolului. la articolul 1: Bunurile de orice fel apar¡inând institu¡iilor: Eforia spitalelor civile. Acestea erau principalele ministere beneficiare ale bunurilor ce trebuiau expropiate.Popescu a trebuit så ac¡ioneze. Dupå unele date se aflau atunci în România cam 18-20000 de låca¿uri de cult. compuså din doi reprezentan¡i ai Ministerului Sånåtå¡ii. R Popescu. în acele condi¡ii s-a gåsit un om. ªi totu¿i. Spiridon din Ia¿i. un reprezentant al Ministerului Agriculturii ¿i Domeniilor ¿i un reprezentant al comisiei ministeriale pentru redresarea economicå ¿i stabilizare monetarå. op cit. Aceastå comisie constituindu-se a råmas singura autoritate cu competen¡å exclusivå asupra problemelor care se puteau ivi cu privire la bunurile religioase. p.59 Dupå cum a prezentat-o prof. . Aceastå decizie (202/1948)61 viza bunurile bisericilor de orice rit din România. un român cu înalt spirit 58 Tudor R. decizia 202/1948 a fost o lege care în fapt traducea o lege sovieticå. în numele comisiei.

sinagogile din România erau într-o stare de conservare foarte bunå. Cartea a fost scriså dupå ce ziarista a vizitat timp de doi ani ¡årile din estul ¿i centrul Europei – Bulgaria. inclusiv 29 al cåror serviciu se presta zilnic de¿i ¡ara se gåsea încå sub regimul comunist. Salvarea bisericilor de orice religie din România 64 Ibid.Popescu în cartea publicatå 63. ziarista Ruth Ellen Gruber. când ziarista a vizitat România. 63 Tudor R Popescu. ceea ce . incredibil de realizat. consilierii sovietici. în condi¡ii de riscuri extreme.13-14. p. profesor doctor Adrian Nåstase – ac¡ionând numai cu mijloacele spiritului. 65 Ibid.62Acesta a fost profesorul doctor. Cehoslovacia. o spune realitatea din ¡ara noastrå ¿i anume cå bisericile de orice rit nu numai cå n-au fost distruse dar au continuat så func¡ioneze. toate sinagogile au fost salvate ¿i au func¡ionat ca atare tot timpul fårå întrerupere”. sfidând for¡a brutalå ¿i utilizând mijloacele Dreptului (aceastå ¿coalå a imagina¡iei creatoare). cå „în România. din nici o ¡arå aflatå în acelea¿i împrejuråri. Tudor R.patriotic care. ¿i a reu¿it ceea ce ¿i-a propus. aflate în ruinå în restul Europei de est”. în condi¡ii când organele sovietice. . chiar dupå afirma¡iile autoarei cår¡ii citate. så-¿i îndeplineascå rolul de factor spiri- tual-cultural. în lucrarea sa „Jewish Heritaje Travel”. cel pu¡in. erau 750 de cimitire în 660 de localitå¡i care în numeroase cazuri erau bine îngrijite de familii 62 Ibid. Popescu reaminte¿te câteva concluzii ale ziaristei americane ¿i anume: „România a fost ¡ara în care s-a produs fenomenul incredibil numit salvarea bisericilor de orice rit”. De asemenea. Polonia.R. „un om din acest popor ¿i din aceastå ¡arå – cum scrie în prefa¡a cår¡ii citate.64 Tudor R. Popescu. de ¿ef al acestei comisii.9-10. p.65 În 1989. a gåsit 78 de sinagogi în func¡iune. nu a îndråznit. Nu o spune numai T. membru de onoare al Academiei Române. Scopul publicårii acestei cår¡i a fost acela de a descrie soarta popoarelor respective sub teroarea dictaturii comuniste ¿i în special soarta institu¡iilor religioase evreie¿ti. O spune ¿i o cercetåtoare americanå. vegheau permanent ca politica lor så se aplice întocmai. a cåutat ¿i a gåsit cåi ¿i mijloace de a ac¡iona ca så salveze aceste institu¡ii de la distrugere dar så nu aparå ca o persoanå ce sabota aplicarea legii. a avut curajul så încerce. sus¡inut de înalta competen¡å profesionalå ¿i datoritå func¡iei de pre¿edinte al Comisiei ¿i-a luat asupra lui o sarcinå atât de importantå. prin func¡ia ce a avut-o.12. Ungaria ¿i România. Un om care a avut atâta curaj. p. oferind astfel o idee despre cum ar fi trebuit så arate edificiile de cult.110 - . în ultimii ani ai dictaturii comuniste.

Apoi interzicerea de a se merge la bisericå. organele de stat etc. s-a sim¡it dator så spunå adevårul celor care au voit doar så denigreze ¿i så incrimineze. schiturilor. bisericilor. 69 Ibid.18. a scris aceastå carte în contextul multor aprecieri fåcute. comparând cu situa¡ia din România. au început så se spunå ¿i så se scrie mult. caselor de rugåciuni ¿i ¡inerea lor în stare de func¡ionare a fost salvatå ¿i libertatea religioaså. 66 Marele patriot român – Tudor R.20. p.” 68 Odatå cu apårarea ¿i salvarea catedralelor. În campania anticomunistå au fost incrimina¡i mul¡i slujitori ai bisericii dar în mod deosebit regimul comunist.. p. moscheelor. dupå anul 1989. dar s-a continuat totu¿i så se facå repara¡ii pe unde au fost necesare ¿i chiar så se construiascå edificii religioase. 67 Timp de doi ani autoarea – Ruth Ellen Gruber – vizitase câteva ¡åri ¿i constatårile respective le-a înscris în carte. autoare cår¡ii afirma: „România este unica ¡arå din centrul ¿i estul Europei unde se aflå numeroase sinagogi ¿i cimitire utilizate de cåtre comunitå¡ile evreie¿ti dispersate în toatå ¡ara” . 123-127. mai ales în Bucure¿ti ceea ce este adevårat. 68 Ibid.R. de oameni råuvoitori sau neinforma¡i despre soarta credin¡ei ¿i bisericilor din România în timpul regimului comunist. a vizitat toate provinciile verificând cu amånuntul problemele urmårite. Nu ¿tim dacå T. În acela¿i timp nu numai cå nu au fost închise ¿i lichidate dar s-a continuat. Ca unul care a fost în centrul preocupårilor pentru apårarea bunurilor institu¡iilor de cult ¿i ¿tia ce s-a fåcut. 99-103.111 - . . dupå 1989. sinagogilor. mai pu¡in .de ¡årani care nu erau evrei Ca o sintezå a verificårilor întreprinse în toate provinciile ¡årii ¿i a informa¡iilor astfel adunate. este adevårat.19-20. templelor. Aceasta i-a dat posibilitatea så scrie fåra a gre¿i cå „România este unica ¡arå din centrul ¿i estul Europei unde se aflå numeroase sinagogi ¿i cimitire utilizate de cåtre comunitå¡ile evreie¿ti dispersate în toatå ¡ara..Popescu. 19-20. 69 Despre situa¡ia religiei ¿i a bisericilor în România. p.Popescu. În primul rând s-a atacat problema demolårii de biserici. de a se face slujbe ¿i a se practica 66 Ibid. ªi pentru a se convinge de situa¡ia din ¡ara noastrå. 67 Ibid. månåstirilor. p. a stat de vorbå cu ziarista americanå în perioada de documentare dar citind probabil cartea acesteia este de pårere cå americanca a fåcut o adevåratå muncå de cercetare „întâlnind istoria ¿i ¡inând så o scrie a¿a cum a våzut-o”.

obiceiurile religioase, de a se scoate de prin case icoanele, scoaterea din
programele ¿colare a orelor de religie ¿i multe altele.
Cât despre demolarea unor biserici dar ¿i deplasarea altora în locuri
mai låturalnice de unde erau amplasate, aceste opera¡iuni în aproape
toate cazurile s-au fåcut în urma unor lucråri edilitare de aliniere a
unor stråzi ¿i bulevarde, de reconstruc¡ia unor cartiere ¿i stråzi ¿i
construirea de noi clådiri de locuit ori edificii publice.
Astfel de lucråri s-au fåcut în Bucure¿ti ¿i înainte de cel de-al doilea
råzboi mondial. Un singur exemplu: când regele Carol, pentru a urbaniza
bulevardul Carol din Bucure¿ti, a distrus 13 biserici (dupå cum aratå
preotul Ioasaf în „Adevårul” din 16 noiembrie 1996).70
Mul¡i dintre noii „apåråtori” ai bisericii, a religiei, n-au cunoscut
situa¡ia din acele timpuri, ei fiind închi¿i pentru activitate anticomunistå.
Al¡ii înså au fåcut-o dorind så se afirme aståzi ca luptåtori anticomuni¿ti.
În urma atâtor neadevåruri spuse dupå 1989 despre persecutarea
religiei ¿i a bisericii în perioada comunistå, Tudor R.Popescu, cel care
lucrase permanent pentru salvarea ¿i apårarea bunurilor biserice¿ti ¿i
a religiei, a considerat cå trebuie så intervinå asupra acestei probleme
¿i så „restabileascå adevårul pentru cå neadevårul istoric prezentat fie
de cei care fac istoria, fie de cåtre cei care numai o scriu, constituie o
crimå împotriva istoriei inså¿i”71 ¿i aminte¿te cå tot timpul, pe întreg
teritoriul ¡årii s-au men¡inut toate bisericile deschise ¿i s-au construit
ori s-au reparat localuri de biserici. În acest sens el cita chiar pe
mitropolitul Antonie Plåmådealå care spunea: „eu am început zidirea
din temelie a manåstirii Strâmba fårå aprobarea statului ¿i fårå nici un
ban de la stat, ¿i multe biserici parohiale ¿i case parohiale”.72
Cei ce spun neadevåruri n-au nici o scuzå cå nu ¿tiau. Puteau så
citescå publica¡iile Patriarhiei ori ale mitropoliilor ¿i vedeau acolo cå
via¡a religioaså s-a desfå¿urat mereu în toate låca¿urile sfinte.
Ca så vada cå mitropolitul Antonie Plåmådealå nu era singurul
care spunea cå a construit ¿i reparat biserici mai citåm un articol din
Mitropolia Olteniei73, scris de Nestor Vornicescu-Severineanu, intitulat
„Înalta purtare de grije fa¡å de monumentele istorice biserice¿ti din
Arhiepiscopia Craiovei în ultimele trei decenii, 1944-1974", în care aratå
multe astfel de monumente din jude¡ele Olteniei. Despre cele din Gorj
scris: „Monumentele istorice din jude¡ul Gorj s-au bucurat de o
permanentå aten¡ie deosebitå pentru buna între¡inere, restaurare ¿i
valorificare a a¿ezåmintelor ecleziastice ¿i vestite monumente de mare
importan¡å pentru cultura noastrå veche româneascå. Frumoasa bisericå
70
Academician prof, Tudor.R.Popescu, op.cit., p.107.
71
Academician pro. Tudor R.Popescu, op.cit., p.98.
72
Ibid, p. 99.
73
„Mitropolia Olteniei”, anul XXVI, nr.7-8 iulie-august 1974, p.557-562.

- 112 -

Sfin¡ii Arhangheli din centrul municipiului Târgu-Jiu ¿i-a redobândit
forma ini¡ialå printr-o restaurare de cea mai bunå calitate, înfå¡i¿ându-se
aståzi ca un cinstit Chivot de pe Sfânta Maså”.
Importante lucråri de consolidare ¿i restaurare s-au fåcut în Gorj ¿i
la Crasna, la schitul Lainici etc. Experien¡a câ¿tigatå la restaurarea
minunatului complex månåstiresc de la Horezu este folositå acum de
speciali¿tii Direc¡iei monumentelor istorice din Bucure¿ti la restaurarea
månåstirii Polovragi dupå bogatele indica¡ii date la fa¡a locului de I.P.S.
mitropolit Teoctist.
În continuare descrie cu amånunte opera¡iunile ce s-au executat ¿i
încå se executå la ctitoria de la Tismana a primilor voievozi munteni ¿i
a sfântului Nicodin.
În perioada când unele materiale de construc¡ie se ob¡ineau cu
mari greutå¡i ¿i cu reparti¡ie guvernamentalå, pentru månåstirea Tism-
ana s-a dat tablå de aramå pentru acoperirea sålii mari din partea de
nord ¿i cu tablå de plumb biserica mare ¿i paraclisul zidit de Matei
Basarab.
Tot în deceniul 7-8 a fost acoperitå cu tablå de aramå ¿i biserica
månåstirii Cozia.
Începând din anul 1955, la interven¡ia Prea Fericitului mitropolit
Firmilian, la Tismana s-au realizat o lucrarea cu caracter unicat în ce
prive¿te conservarea, consolidarea, restaurarea decuparea ¿i încastrarea
unor mari suprafe¡e de veche picturå frescå ... Cu sprijinul competent
al organelor de stat care se ocupau de monumentele istorice ¿i al comisiei
de picturå bisericeascå de pe lângå Sfânta Patriarhie din Bucure¿ti,
începând cu anul 1955 ¿i terminând cu anul 1962 s-a realizat restaurarea
picturii vechi, din pronaos, extragerea stratului suprapus în secolul al
XVIII- lea ¿i încastrarea acestui strat în clådirile månåstirii, în muzeul
organizat special din jurul bisericii. Întreaga operå de restaurare s-a
fåcut în cele mai bune condi¡ii tehnice ¿i muzeistice.
Prin lucrårile de descoperire a picturii frescå din secolul al XVI –
lea ¿i prin expunerea artisticå a picturii din secolul al XVIII - lea
importan¡a månåstirii a crescut enorm.
În încheierea articolului, J.P.S. Nestor Vornicescu-Severineanu,
scria: „În România de aståzi se cheltuiesc mijloace ¿i valori importante
pentru a fis puse în luminå cuvenitå crea¡iile ¿i munca nobilå a
trecutului. Se executå pe întreg cuprinsul ¡årii foarte importante lucråri
de restaurare a monumentelor istorice într-un ritm ¿i într-o måsurå
necunoscute pânå acum. În Arhiepiscopia Craiovei, månåstiri ¿i biserici
de sat sau ora¿, monumente istorice, au fost ¿i sunt studiate, restaurate
¿i redate rostului lui firesc”.74

74
Ibid, p. 560-562.

- 113 -

Dupå abolirea comunismului, în 1989, la noi s-a ¡inut un congres
al tuturor bisericilor ortodoxe, sub Pre¿edin¡ia Patriarhului României,
la care nu s-a amintit câtu¿i de pu¡in de faptul cå în ¡ara noastrå pe tot
timpul dictaturii comuniste, libertatea religioaså a fost legalmente
respectatå cu toate consecin¡ele pe care aceastå situa¡ie le implicå,
precum existen¡a legalå a tuturor institu¡iilor religioase de orice rit, dar
¿i posibilitatea legalå de a se construi biserici ¿i alte institu¡ii de cult”.75
Tudor R. Popescu, comentând faptul cå cu diverse ocazii ¿i persoane
diferite, unii chiar cu func¡ii în stat, s-au spus multe nerealitå¡i în loc
så se spunå situa¡ia a¿a cum a fost în perioada comunistå, spunea cå
„istoricii n-au fåcut nici un comentariu, ca ¿i cum nu ar fi existat. ªi
astfel, poporul nostru nu a aflat, în totalitatea sa, nici pânå aståzi, cå
în ¡ara lui, pe timpul dictaturii comuniste, bisericile au func¡ionat fårå
nici o oprire legalå, spre deosebire de toate celelalte ¡åri aflate sub
aceea¿i ocupa¡ie militarå sovieticå...” 76
Este inexplicabil de ce dupå 1990 s-au spus atâtea neadevåruri
despre soarta bisericii ¿i a credin¡ei în perioada regimul comunist în
România. Nu pot fi negate unele fapte, unele måsuri restrictive ¿i chiar
represive izvorâte din concep¡ia ideologicå a comunismului, din ateismul
såu ¿i chiar dårâmarea unor biserici, dar a vedea ¿i a vorbi numai
faptele rele ¿i accentuând pe acestea e nedrept ¿i necinstit. Cui îi
folose¿te acest mod de prezentare a situa¡iei bisericii ¿i a religiei din
perioada comunismului? Cei ce s-au ocupat ¿i se ocupå de astfel de
practici fac, dupå pårerea noastrå, chiar mai mult råu bisericii române¿ti
decât a fåcut regimului comunist.
Oamenii cinsti¡i nu se iua dupå astfel de informa¡ii. Ei våd
monumentele – mitropoliile, månåstirile, bisericile, schiturile, etc. unii
au participat la restaurarea, repararea ¿i repictarea lor sau le-au vizitat.
Citesc cår¡i tipårite atunci de tipografiile Sfintei Patriarhii, ale
Mitropoliilor, våd ¿i citesc revistele acestor Mitropolii care au apårut
dupå anul 1950 aproape în fiecare lunå, în care s-a prezentat activitatea
miilor de slujitori ai bisericilor consultå lucrarea recent apårutå a
preotului profesor universitar doctor Mircea Påcuraru: Dic¡ionarul
teologilor români, Bucure¿ti, 1996, unde prezintå un numår de aproape
700 teologi din toatå perioada istoricå ¿i lucrårile lor (Påcat cå în aceastå
perioadå este prezentat totu¿i un numår mic de teologi). Se pot, de
asemenea, citi ¿i alte lucråri 77 de unde se vede care a fost situa¡ia

75
Academician prof. Tudor R. Popescu, op.cit., p. 109.
76
Ibid, p. 109-110.
77
Legea ¿i statutele cultelor religioase din R.P.Românå, Editura Ministerului Cultelor,
Bucure¿ti, 1949 Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub Inalt Prea sfin¡itul Patriarh Jus-
tinian, 1948-1953, Editura Institutului Biblic ¿i de misiune ortodoxå, Bucure¿ti, 1953

- 114 -

bisericii ¿i a religiei în regimul comunist.
Nu lucrårile, articolele, conferin¡ele denigratoare etc. prezintå
situa¡ia religiei unui popor, munca asiduå ¿i permanentå a unei largi
categorii de slujba¿i ai bisericii – preo¡ii etc. Nu serve¿te la nimic
prezentarea numai a ceea ce a fost bine sau numai a ceeea ce a fost
råu.
Dar când în stråinåtate se våd ¿i se citesc astfel de denigråri, când
un stråin cite¿te aprecieri de aceastå naturå, cu ce impresie råmâne el
despre religia din România.
În perioada venirii la putere a comuni¿tilor au fost persecuta¡i,
înlåtura¡i din serviciu ¿i chiar aresta¡i, judeca¡i ¿i condamna¡i cei ce
au simpatizat cu mi¿carea legionarå, cu cuzi¿tii, cu Antonescu, etc.
Dupå 1990 au fost denigra¡i mul¡i preo¡i ¿i chiar din conducerea bisericii,
pentru cå ar fi colaborat cu securitatea. Deci ce au fåcut unii în timpul
regimului comunist, au fåcut ¿i al¡ii în zilele noastre. N-au putut, n-au
vrut ¿i nu au fost în stare så facå ¿i lucruri necesare bisericii: construc¡ii,
repara¡ii, consolidåri, înzestråri cu cele necesare.
De-a lungul existen¡ei ei, biserica, religia, au trecut prin multe
greutå¡i, persecu¡ii, denigråri etc. dar a rezistat ¿i prin slujitorii ei,
sprijini¡i de popor, au mers mai departe.
Timp de o jumåtate de secol, biserica ¿i slujitorii ei au îndurat
vicisitudinile vremii. În ciuda acestora s-au gåsit mul¡i oameni de
credin¡å în Dumnezeu care de la înal¡imea func¡iilor pe care le aveau,
au putut, în condi¡iuni grele, så intervinå ¿i så apere bisericile, credin¡a
¿i chiar så facå posibil repararea, consolidarea ¿i chiar construirea de
noi låca¿uri de bisericå. Cu imagina¡ia ¿i cu rela¡iile pe care le-au avut
unii conducåtori ai bisericii, cum a fosr Patriarhul Justinian Marina,
s-au putut påstra bisericile deschise, s-au putut ¡ine slujbele cu
regularitate, s-a dat bisericii o legisla¡ie proprie adoptatå de organul
suprem al ¡årii – Marea Adunare Na¡ionalå.
Chiar în Gorj, apari¡ia pe harta jude¡ului a unor centre orå¿ene¿ti,
s-au construit, odatå cu sediile cluburilor, a caselor de culturå, a
magazinelor ¿i localuri de închinåciune, s-au reparat ¿i consolidat unele
localuri de månåstiri (Tismana, Polovragi). Prin sate locuitorii din re-
spect pentru credin¡å ¿i oamenii cu mult curaj au mai fåcut ¿i câte ceva
pentru biserici. Cel pu¡in le-au îngrijit, le-au mai reparat. De aceea
s-au påstrat aproape prin toate satele vechi biserici iar duminica ¿i în
zilele de sårbåtoare clopotele acestora chemau credincio¿ii la slujbå.
Råspundeau înså mai pu¡ini, mai ales cei mai båtrâni. Se botezau noii
nåscu¡i, se fåceau cununii, înmormântåri, parastase, pomeni etc. Mai
erau ¿i cazuri când, din exces de zel, unii locuitori care lucrau prin
institu¡ii, au scos icoanele din caså, ori cåsåtoriile religioase le fåceau
pe la biserici ¿i månåstiri mai îndepårtate, ascunzându-se de organele

- 115 -

locale sau de unii oameni mai råutåcio¿i.
Ceea ce istoria a a¿ezat în societate în timp a sute de ani – credin¡a,
biserica – nu putea dispare din voin¡a ori din ignoran¡a unui regim, a
unor conducåtori iresponsabili. Oamenii sunt trecåtori dar credin¡a este
mereu ve¿nicå ¿i puternic înrådåcinatå în sufletul oamenilor.

Mari personalitå¡i în fruntea bisericii

Dupå primul råzboi mondial, în fruntea Bisericii Ortodoxe din
România a ajuns Miron Cristea care, la 18 decembrie 1919 a fost ales
mitropolit primat al României iar în ziua urmåtoare investit ¿i înscåunat.
La 4 februarie 1925 a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române.
În perioada când se afla în fruntea bisericii s-a organizat biserica
noastrå ca Patriarhie, s-a votat Statutul de organizare ¿i func¡ionare al
Bisericii Ortodoxe Române din 1925. Tot în timpul påstoririi Înalt Prea
Fericirii Sale a apårut revista „Biserica Ortodoxå Românå” (1921), s-au
tipårit multe cår¡i biserice¿ti, a înfiin¡at Seminarul teologic „Miron
Patriarhul” din Câmpulung (1922) pentru orfanii de råzboi ¿i Academia
de muzicå religioaså din Bucure¿ti (1927). A sprijinit o serie de tineri
teologi la studii peste hotare. Sub el s-a ridicat actualul palat patriarhal
¿i a fost repictatå catedrala patriarhalå; a sprijinit participarea teologilor
români la congrese ¿i întruniri ecumeniste peste hotare sau convocarea
unor asemenea întruniri în ¡arå.
Între 10 febrarie 1938 – 6 martie 1939 a fost prim-ministru78, la
acea datå încetând din viatå.
Un alt înalt ierarh care s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române
a fost Justinian Marina, ales la 24 mai 1948 iar la 6 iunie 1948 înscåunat
ca arhiepiscop al Bucure¿tilor, mitropolit al ungrovlahilor ¿i Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române. Venea în fruntea bisericii într-o perioadå
când în ¡ara noastrå se instaura o nouå orânduire socialå cåreia biserica
nu-i era între primele preocupåri ci dimpotrivå, ca ¿i alte institu¡ii a
avut de suferit mai ales prin înlåturarea din bisericå a multor preo¡i ¿i
al¡i prela¡i, când ateismul urma så devinå politica de bazå, când din
dispozi¡ia puterii învingåtoare – Uniunea Sovieticå – urma ca în ¡årile
care se aflau sub influen¡a ei så se aplice reglemantåri ce trebuiau så
ducå la confiscarea bunurilor ecleziastice, de orice fel, låca¿urile
religioase så fie dårâmate, ori transformate ¿i utilizate în cu totul alte

78
Preot prof. Univ. Dr. Mircea Påcuraru, Dic¡ionarul teologilor români Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p.133-134.

- 116 -

scopuri. Aceastå reglementare în România a fost cunoscutå sub numele
de decizia nr. 202/1948 79 a Comisiei Ministeriale pentru redresarea
economicå ¿i stabilizarea monetarå, decizie ce avea putere de lege.
La 19-20 octombrie 1948 Sf .Sinod a votat un nou Statut pentru
organizarea ¿i func¡ionarea Bisericii Ortodoxe Române. La aceastå datå
Patriarhia avea numai 5 mitropolii, cu 13 eparhii sufragane la care se
adåugau douå eparhii române¿ti în diasporå.
În 1948 s-a procedat la reorganizarea învå¡åmântului teologic
ortodox; de atunci au func¡ionat douå institute teologice de grad
universitar (Bucure¿ti ¿i Sibiu) ¿i ¿ase seminarii teologice (Bucure¿ti,
Buzåu, Månåstirea Neam¡, Cluj, Craiova ¿i Cransebe¿); s-au editat noi
periodice biserice¿ti ori ¿i-au continuat apari¡ia cele vechi : „Biserica
Ortodoxå Românå” (din 1874), „Ortodoxia”, „Studii teologice” (reviste
centrale), „Glasul bisericii” ( a Mitropoliei Ungrovlahiei), „Mitropolia
Moldovei ¿i Sucevei”, „Mitropolia Ardealului”, „Mitropolia Olteniei” ¿i
„Mitropolia Banatului” (reviste mitropolitane); s-au reeditat „Biblia
sinodalå” în douå edi¡ii (1968 ¿i 1975), „Noul Testament” (1951), toate
cår¡ile de cult (fiecare în mai multe edi¡ii), aproape toate manualele
necesare pentru învå¡åmântul teologic superior ¿i seminarial, la care
se adaugå o serie de lucråri cu caracter teologic ¿i istoric, scrise de
ierarhi profesori de teologie ¿i preo¡i, sau teze de doctorat. Patriarhul
înså¿i, Marina Justinian, a publicat 12 volume sub titlul semnificativ
„Apostolat social” (Bucure¿ti, 1948-1976), cu toate pastoralele, cuvântårile
¿i articolele sale. S-au restaurat zeci de biserici, monumente de artå,
s-au ridicat biserici noi ¿i s-au pictat fie unele din cele vechi, fie din
cele noi; s-au amenajat aproximativ o sutå de muzee ¿i colec¡ii de obiecte
biserice¿ti, mai ales în incinta unor månåstiri. În timpul cât a fost
patriarh au fost întocmite ¿i aprobate reglementåri pentru toate domeniile
de activitate ale Bisericii.80 A purtat o grijå deosebitå preo¡ilor de mir,
asigurându-le salarii precum ¿i pensii; a creat a¿ezåminte de asisten¡å
socialå pentru preo¡ii ¿i cålugårii båtrâni (Dealul) pentru cålugåri¡e ¿i
preotese båtrâne (Viforâta). A între¡inut legåturi cu celelalte Biserici
Ortodoxe surori ¿i cu alte Biserici cre¿tine. El însu¿i a fåcut vizite, în
fruntea unor delega¡ii sinodale la bisericile Ruså (de mai multe ori),
Georgianå (1948), Sârbå (1957), Bulgarå (1953, 1966 ¿i 1971), Patriarhiile
Ecumenice (1968) de Alexandria (1971) ¿i Ierusalim (1975); Biserica
Greciei (1963, 1971 ¿i 1975). S-au ini¡iat rela¡ii cu bisericile vechi,

79
Academician prof. Tudor R .Popescu, Salvarea bisericilor de orice rit din România
sub ocupa¡ia militarå sovieticå, p. 144-146.
80
A se vedea mai sus paginile: 39,40,41

- 117 -

orientale, prin vizite reciproce: Patriarhul a vizitat Patriarhia Armeanå
din Ecimidzia (1958 ¿i 1966), Biserica Etiopianå (1969 ¿i 1971), Biserica
Coptå (1969 ¿i 1971), Biserica Sirianå din Malabar-India (1969) S-au
ini¡iat ¿i înte¡inut rela¡ii cu o serie de biserici romano-catolice na¡ionale,
unele vizitate de înså¿i Patriarhul Justinian în fruntea unor delega¡ii
sinodale: Austria (1969), Germania (1970), Belgia (1972); cu Biserica
vechilor catolici ¿i cu Biserica anglicanå. La rândul lor delega¡i ai tuturor
acestor biserici au vizitat pe Patriarhul Justinian ¿i Biserica sa.
Dupå 1961, când Biserica Ortodoxå Românå a reintrat în Consiliul
Ecumenic al Bisericilor, ea a participat la toate ac¡iunile desfå¿urate în
cadrul mi¿cårii ecumenice actuale: Consiliul Ecumenic al Bisericilor,
Conferin¡a Bisericilor Europene81 etc
La rândul lor, mitropoli¡ii ¿i episcopii au avut, în raza lor de
competen¡å, multe ¿i felurite ac¡iuni religioase. Vom exemplifica doar
cu câ¡iva din ace¿tia care au påstorit Arhiepiscopia ¿i Mitropolia Olteniei.
Mai întâi Criveanu Nifon. Studii la Seminarul „Central” (1902-1910) ¿i
Facultatea de Teologie din Bucure¿ti (1910-1914) cu specializare la
Facultå¡ile de Teologie din Montpellier ¿i Paris (1924-1926). A func¡ionat
ca preot ¿i chiar profesor la mai multe biserici pentru ca în 1933 så fie
ales episcop de Hu¿i (înscåunat la 12 martie 1934); la 30 noiembrie
1939 ales mitropolit al Olteniei, cu re¿edin¡a la Craiova. În aceastå
func¡ie a stat doar pânå în anul 1945 când a fost pensionat. Ca mitropolit
s-a remarcat mai ales prin organizarea asisten¡ei sociale dar a publicat
¿i o serie de lucråri cu caracter moralizator ¿i volume de predici.82 Dupå
un an ¿i trei luni de la preluarea conducerii Mitropoliei s-a prezentat o
dare de seamå a Adunårii Eparhiale83 în care erau eviden¡iate multe
din ini¡iativele ¿i înfåptuirile noului mitropolit între care o foaie de
zidire sufleteascå „Lumina cre¿tinå” în 25 000 de exemplare ¿i trimiså
tuturor parohiilor spre a fi împår¡itå credincio¿ilor. S-a trimis nu numai
la sate ci ¿i la alte institu¡ii ¿i persoane: 1 500 exemplare la Corpul I
armatå pentru a fi împå¡ite la osta¿i; 30 de exemplare la ¿colile de
mi¿care C.F.R. 232 exemplare la diferite reviste ¿i personalitå¡i teologice.
S-a alcåtuit ¿i tipårit o „Carte de rugåciuni” având 190 de pagini, în
douå edi¡ii a câte 30 000 de exemplare din care au fost trimise multe la
ucenici, la ¿coli, la spitale, la penitenciar etc.
Pentru editarea revistelor ¿i cår¡ilor religioase Mitropolia avea

81
Preot, prof.univ dr. Mircea Påcurariu, Dic¡ionarul teologilor români, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p. 251-252.
82
Ibid, p. 137-138.
83
Preot I.Popescu Cilieni, Pe firul istoriei al Mitropoliei Oltenia, 1941, Craiova, p.39-45.

- 118 -

tipografie proprie.
În multe localitå¡i nu erau, la biserici, cântåre¡i. Pentru a completa
locurile vacante, mitropolia a înfiin¡at, în toamna anului 1940, o ¿coalå
de cântåre¡I, în Craiova.
O bunå parte a activitå¡ii culturale în rândul popula¡iei se desfå¿ura
prin intermediul societå¡ii prela¡ilor “Rena¿terea” ce dåinuia de 18 ani,
acum fiind reactivatå de noul mitropolit.
A urmat la Mitropolia Olteniei, Marin Firmilian . La 20 noiembrie
1947 ales arhiepiscop al Craiovei ( hirotonisit la 30 noiembrie, înscåunat
la 28 decembrie) iar în februarie 1949 ridicat la demnitatea de Mitropolit
al Olteniei, înscåunat la 25 martie, påstorind pânå la moarte.
Ca ¿i predecesorul såu, a publicat cår¡i de rugåciune , calendare,
articole, recenzii, medalioane cu vie¡i de sfin¡i iar ca ierarh, articole,
cuvântåri, pastorale (numårul titlurilor ridicându-se la peste 450).
A îndrumat permanent revista „Mitropolia Olteniei”, activitatea
Seminarului teologic din Craiova, ac¡iunea de restaurare a monumentelor
istorice etc. A participat la unele întruniri biserice¿ti în stråinåtate:
Conferin¡a parohialå de la Moscova din 1948, a doua ¿i a treia Conferin¡å
parohialå de la Rodos (1963 ¿i 1964) ¿i altele.84
O altå personalitate a Mitropoliei Olteniei a fost J.P.S
Vornicescu-Nestor care la 15 decembrie 1970 a fost ales ¿i apoi hirotonisit
episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiova cu titlul „Severineanu”, loc¡iitor
de arhiepiscop al Craiovei ( noiembrie 1972 – ianuarie 1973); la 20
aprilie 1978 ales iar la 23 aprilie înscåunat ca arhiepiscop al Craiovei ¿i
Mitropolit al Olteniei. Pentru activitatea prodigioaså, permanentå a fost
membru de onoare al Academiei Române (1991) ¿i ai Academiei de ªtiin¡e
din Chi¿inåu (1992).85
Mitropolitul Olteniei, Nestor Vornicescu a fost delegat de Sfântul
Sinod la o serie de sesiuni ale Conferin¡ei Cre¿tine pentru pace , cu
sediul la Praga, fiind membru permanent în anumite comisii. A fåcut
parte din mai multe delega¡ii sinodale române care au vizitat alte
Biserici.
Încå de tânår a intrat în via¡a bisericeascå, mai întâi în schitul
Nechit-Neam¡ (1944), apoi în månåstirea Neam¡ (1946). S-a preocupat
¿i de pregåtirea intelectualå, mai întâi la Seminarul de muzicå
bisericeascå ¿i Seminarul monahal din Månåstirea Neam¡ (1946-1951)
la Institutul Teologic Universitar din Bucure¿ti (1951-1955) unde a urmat

84
Preot, prof. Univ. Dr. Mircea Påcurariu, Dic¡ionarul teologilor români, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p. 250-251.
85
Ibid, p. 483-485.

- 119 -

post protestantå din Geneva (1969-1970). revista oficialå a Arhiepiscopiei Craiovei ¿i a Episcopiei Râmnicului ¿i Arge¿ului. Mitropolia Olteniei. cursuri de specializare la Institutul Ecumenic de la Bassey ¿i Facultatea de Teologie antonianå. sfin¡irea ¿i resfin¡irea de biserici. doctoratul în teologie la Bucure¿ti (1983). cununii. despre vizite fåcute în România de delega¡ii biserice¿ti din stråinåtate. cu autoritate în fa¡a conducerii statului. înmormântåri. pagini din istoria unor biserici ori månåstiri dar ¿i studii cu caracter istoric. dar ¿i la alte biserici. cântåre¡ii dar ¿i protoereii. Biserica Cre¿tinå Ortodoxå Românå având în frunte mari personalitå¡i ca Patriarhul Miron Cristea ori Justinian Marina.120 - .¿i cursurile de doctorand. tråind în mijlocul satelor împreunå cu locuitorii. Mul¡i dintre ace¿tia ¿i-au închinat via¡a slujirii în credin¡å a satelor fiind mereu la dispozi¡ia såtenilor. diaconii. evenimente din istoria poporului român. pomenile care se fac în sate. care a apårut începând cu anul 1950. rolul important ¿i permanent l-au avut preo¡ii. praznicele såtenilor. pastorale. De asemenea se aducea la cuno¿tiin¡å despre participarea unor delega¡ii ale Bisericii Ortodoxe Române la manifeståri biserice¿ti din alte ¡åri. La påstrarea rânduielilor biserice¿ti. . såvâr¿irea de liturghii la unele biserici. conferin¡ele administrative la unele protopopiate. Aici s-au publicat multe informa¡ii despre via¡a bisericeascå din Oltenia. sec¡ia Patrologie (1955-1958). despre preocupårile slujitorilor bisericilor. lunar. despre restaurarea. Trecând prin atâtea ¿coli dar ¿i lucrând pe tårâmul bisericesc a elaborat ¿i publicat multe lucråri cu caracter religios dar ¿i istoric. Unii dintre ei au îndeplinit ¿i func¡ia de învå¡åtori. såvâr¿irea slujbelor dar ¿i între¡inerea låca¿urilor de credin¡å de prin comunitå¡ile locale. au putut interveni ¿i ajuta Biserica ¿i pe slujitorii ei. icoane. oameni cu multå pregåtire ¿i cu multå experien¡å de via¡å. Ei participau la toate momentele religioase din via¡a satului: slujbe religioase în zilele de sårbåtoare. N-a fost singurul care a avut aceastå carierå încununatå de succes. Preo¡ii erau cei ce între¡ineau flacåra aprinså a credin¡ei. respectiv bisericile din întreaga eparhie au avut organul de preså „Mitropolia Olteniei”. botezuri. În perioada când Nestor Vornicescu era mitropolit au continuat lucråri însemnate de repara¡ii ¿i consolidare la månåstirea Tismana. Mitropolia având ¿i o tipografie unde a putut så tipåreascå ¿i så difuzeze prin sate cår¡i cu caracter religios. al¡ii s-au înfiin¡at ¿i s-au aflat ani de zile în fruntea cåminelor culturale. calendare etc.

121 - . În Târgu-Jiu a construit o bisericå care a fost sfin¡itå în decembrie 2002 ¿i multe alte activitå¡i. cu caracter reprezentativ. activitatea religioaså nu a fost interziså dar. Cu aceastå ocazie diferite personalitå¡i locale i-au adresat mesaje de felicitare ¿i uråri de sånåtate. în Târgu-Jiu a fost sårbåtorit preotul Constantin Runcanu. socialå. a unui „organism politic larg democratic ¿i reprezentativ – Frontul Unitå¡i Socialiste ( mai târziu Frontul Unitå¡ii ¿i Democra¡iei Socialiste)”. Fiind cel mai larg organ politic permanent. la conducerea treburilor ¡årii. în anul 1969-1970. Una din ac¡iunile binecunoscute a fost ajutorul dat la alcåtuirea unui cor bårbåtesc „cum nu s-a mai pomenit”. p. probabil. Existen¡a unui asemenea cor nu putea så nu fie cunoscutå ¿i de organele locale. a participat la concursuri în diferite localitå¡i din ¡arå de mai multe ori ob¡inând locul I. la asigurarea mersului înainte al societå¡ii”. Acesta era chemat „ så asigure intensificarea participårii întregului popor la activitatea economicå. În plinå activitate pentru concursurile din cadrul „Cântårii României”. * * * Trebuie så mai amintim încå o ac¡iune la nivelul întregii ¡åri din care se vede nu numai activitatea bisericilor. anul XXVI. cå în¡elegând rolul ¿i aportul pe care religia ¿i preo¡ii îl puteau aduce la bunul mers al societå¡ii ¿i organele de partid ¿i de stat au început så le dea aten¡ie. råspunzând circa 100 de preo¡i.371-380. Nu demult.86 Frontul unitå¡ii socialiste crea un cadru organizatoric tot mai larg. serbåri vara cu tinerii elevi etc. Dintre multe ac¡iuni întreprinse în comunå în afarå de obliga¡iile parohiale a fost ¿i ini¡iatorul construirii cåminului cultural. Lor li se cuvine multå stimå ¿i respect. . constituia cadrul organizatoric de unire a for¡elor politice ¿i sociale ale na¡iunii pentru participarea acestora la elaborarea ¿i înfåptuirea politicii 86 „Mitropolie Olteniei”. O astfel de ac¡iune a fost crearea. S-a apelat la to¡i preo¡ii din jude¡. la nivelul întregii ¡åri. nr. politicå ¿i culturalå. „Corul Popilor”. Dar probabil cum au fost ¿i alte ac¡iuni ale preo¡ilor „s-au fåcut cå nu ¿tiu. care a slujit ca preot începând din 1946 al parohiei Runcu timp de 31 de ani ¿i 16 ani ca protereu al Protoeriei Târgu-Jiu. cå nu våd”. mai corespunzåtor pentru unirea for¡elor întregului popor fårå deosebire de vreun fel sau altul. 5-6 mai iunie 1974. mai exact corala de bårba¡i a Casei municipale de culturå din Târgu-Jiu.

S. Biserica Ortodoxå Românå a avut 25 de reprezentan¡i în frunte cu Prea Fericitul Justinian care împreunå cu I.S.122 - . (Frontul Unitå¡ii Socialiste) era constituit din P.U. asocia¡ii ¿i societå¡i ¿tiin¡ifice. Mitropolitul Nicolae al Banatului.U.. uniuni ale arti¿tilor. „Mitropolia Olteniei” din mai-iunie 1974 publica un amplu articol intitulat : „Biserica Ortodoxå Românå alåturi de popor în Frontul Unitå¡ii Socialiste”. organiza¡ii de maså.P.externe ¿i interne. socialå. Biserica fåcea astfel parte din rândul celorlalte organiza¡ii ce contribuiau la bunul mers al ¡årii. F.S. p. având reprezentan¡ii såi în Consiliul Na¡ional. cooperatiste. care informa pe enoria¿ii bisericilor despre rolul ¿i sarcinile F. reprezentând toate categoriile de oameni ai muncii ¿i 427 învå¡åtori. Sfântul Sinod. consilii ale oamenilor muncii apar¡inând na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare. p. culturale. sportive.U.U. De aici aflåm cå în urma propunerii fåcute de Prea Fericitul pårinte Justinian.S.R. 88 Ibid.S. În conformitate cu prevederile Constitu¡iei. au fost ale¿i 477 membri. Mitropolitul Moldovei ¿i Sucevei. în România î¿i desfå¿urau activitatea 14 culte religioase al cåror statut era recunoscut de stat.C. precum ¿i alte organiza¡ii. Acest organism avea un statut de organizare ¿i func¡ionare dupå care se conduceau to¡i membrii participan¡i. mitropolit Teoctisct al Olteniei.S. contribuind la via¡a economicå.U. Mitropolitul Nicolae al Ardealului. Mitropolitul Teoctist al Olteniei. Între înal¡ii prela¡i care au vorbit de congres a fost ¿i I. Biserica Ortodoxå Românå avea în consiliu 5 reprezentan¡i: Prea Fericitul Patriarh.87 În Consiliul Na¡ional al F.S. 375-377.88 Fåcând parte din F.U..S. . culturalå etc a ¡årii. 378-380. fiind prezen¡i 2492 delega¡i. a hotårât participarea ¿i mai deplinå a Bisercii Ortodoxe la activitatea F. profesionale. Biserica a participat la ac¡iunile frontului împreunå cu celelalte organiza¡ii.P. mitropolit Justin a fåcut parte din prezidiul congresului. dådea posibilitatea så-¿i exprime dolean¡ele ¿i så facå propuneri care interesau Biserica ¿i pe credincio¿i. în ¿edin¡a sa din 25 aprilie 1974. ªi de aici ¿i din Marea Adunare Na¡ionalå se auzea glasul 87 Ibid. În acela¿i timp prezen¡a în F. cultele din ¡arå fiind reprezentate de 77 delega¡i. În zilele de 23-24 mai 1974 a avut loc în Bucure¿ti primul Congres al Frontului Unitå¡ii Socialiste. culte. ob¿te¿ti.

chiar dacå n-au putut ei så realizeze prea mult dar cel pu¡in ¿tia cå sunt acolo ¿i pot vorbi în numele bisericii ¿i în interesul maselor populare.reprezentan¡ilor bisericii. Biserica. nu numai cå a rezistat dar a ¡inut mereu treaz. prin slujitorii ei. a¿a cum a fåcut-o de-a lungul istoriei.123 - . în ciuda marilor ¿i grelelor condi¡iuni impuse. În vâltoarea vremurilor neprielnice din acea perioadå. sentimentul evlavios al cetå¡enilor. .

.124 - .

Asocia¡ii ¿i Societå¡i culturale. Institu¡ii.125 - . . Funda¡ii. CAPITOLUL IV Cultura în jude¡ul Gorj.

.126 - .

Monografie. p. . 163. Pe pere¡ii diferitelor biserici ale mânåstirilor ne sunt înfå¡i¿ate portretele multor ctitori purtând cu evlavie costumele lor. p. Dar stråbåtând satele de-a lungul mun¡ilor Carpa¡i. Editura Sport-Turism. covoare. Ei au folosit cel mai nobil material. în construc¡ii. Încå se mai påstreazå case ¡åråne¿ti dar ¿i låca¿uri de sfinte biserici a cåror construc¡ii sunt opera de artå. de portul popular cu care altådatå 1 Jude¡ele patriei. cålugårii învå¡au ¿i carte dar ¿i diferite me¿te¿uguri. Gorjul. Casa cu temelie joaså este masivå dar nu greoaie.299-336. cåpåtâie. Dar pu¡inele urme materiale råmase mo¿tenire putem så formulåm concluzia cå aici a pulsat permanent o via¡å culturalå.127 - . “Stråvechi tradi¡ii ale arhitecturii populare s-au påstrat de-a lungul nenumåratelor genera¡ii de me¿teri constructori. Aici se aflau mânåstiri ale cåror loca¿uri au fost ¿i de culturå. Sinteza aceasta poate fi admiratå în minunatul muzeu în aer liber de la Curtioara. Bucure¿ti. locul unde. Nu ¿tim prea multe despre vi¡a culturalå ¿i artisticå de-a lungul secolelor. Mânåstirea Tismana. se pot vedea încå multe case ¡åråne¿ti. de la Baia de Aramå pânå la Vâlcea. 1980. Arhitectura din Gorj impresioneazå ¿i încântå privirile atât prin proprietå¡ile sale cât ¿i prin decor. a se vedea amplul ¿i valorosul studiu întocmit de profesorul Ion Cepoi ¿i publicat în „Târgu Jiu 600 Repere de ieri ¿i de azi”. toate fåcute de harnicile mâini ale gospodinelor. pe lângå credin¡å. cåmå¿i. Despre culturå ¿i artå în Tg-Jiu. velin¡e. iar casa înaltå are o siluetå sveltå datoritå stâlpilor ce dau construc¡iei un aer de u¿urin¡å ¿i elegan¡å 1. pe cuprinsul jude¡ului. Mai amintim ¿i de ceea ce oferå interiorul unei case ¡åråne¿ti: scoar¡e. cu por¡i ¿i stâlpi încrusta¡i în lemn ¿i chiar acoperi¿iuri în forme ingenioase lucrate. Arhitectura ¡åråneascå ca domeniu aparte al stråvechii culturi populare române¿ti se manifestå aici ca o strålucitå artå a construc¡iilor de lemn. 2006. Editura Måiastra Târgu Jiu. lemnul de stejar. påturi. ori icoane de cele mai multe ori pictate de me¿teri locali. perini.

se mândreau locuitorii satelor. în fiebruarie 1935. Este un ansamblu de opere: “Coloana recune¿tin¡ei fårå sfâr¿it” fa¡å de eroii patriei. toate acestea gåsindu-se pe un drum lung. “Calea eroilor” care începe de la malul Jiului. În anii 1937-1938 marele sculptor a început så lucreze în Târgu Jiu operele care glorificå recuno¿tin¡a nesfâr¿itå a celor ce s-au jertfit în råzboi. s-a nåscut ¿i idea uni monument la Târgu Jiu. în fruntea cåreia se afla cea care a fost Aretia Tåtåråscu. Ac¡iunea era preluatå de cåminele culturale care fåceau eviden¡a celor cåzu¡i pe front. în sculpturå”. atunci când. 207-210. pentru unitatea neamului. 3 Ibid. Interven¡iile fåcute pe lângå Mili¡a Petra¿cu ¿i apoi Constantin Bråncu¿i ce se afla în stråinitate. cåmå¿i etc. adunau bani pentru a putea construi astfel de “monumente ale eroilor”. “Drim Edit” ¿i “Spicon” România. 193-199. cu care a fåcut cunoscutå arta româneascå la expozi¡ii interna¡ionale.1938. ªi faptul cå opera brâncu¿ianå då atâtea posibilitåi de interpretare. “Poarta sårutului”. scoar¡e. În¡elegerea operelor lui Brâncu¿i se datoreazå faptului cå sculpturile lui sunt profund legate de cultura popularå. a fost ¿i construirea Complexului cultural sculptural na¡ional “Constantin Brâncu¿i” în anii 1937. marea iubitoare de frumos. Între ac¡iunile culturale ce au avut loc în cel de-al patrulea deceniu în jude¡ul Gorj. În aceste condi¡ii. au dus. cå “sculptura modernå începe cu Brâncu¿i”3. 2004. fiecare asemånåtor unei clepsidre. mergeau la hora satului sau la bisericå. demonstreazå mare¡ia ei. În perioada imediat urmåtoare primului råzboi mondial în multe localitå¡i din ¡arå s-au întreprins ac¡iuni pentru a se ridica monumente care så aminteascå numele eroilor care au luptat ¿i au cåzut pe front pentru apårarea påmântului stråmo¿esc. traversând Grådina Publicå ¿i în continuare ora¿ul pânå în parcul unde se aflå “Coloana infinitå”. . eviden¡iazå cå Brâncu¿i este uni- versal ¿i arta româneascå devine universalå prin operele lui. Modul cum au fost concepute operele (sculpturile) ¿i cum au fost dispuse pe Calea Eroilor au dat ¿i dau posibilitatea diverselor interpretåri. Dupå primul råzboi mondial Liga femeilor Gorjului. de artå ¡åråneascå. p. Atunci când în Europa 2 Ion Mocioi. la diverse sårbåtori . realizând covoare. a întreprins ac¡iuni de revigorare a confec¡ionårii obiectelor de artå. de în¡elegere. la acceptarea de cåtre Brâncu¿i så facå lucrarea “un mare¡ monument”. Însemnåri despre Brâncu¿i. p. cå “Brâncu¿i este autorul operei majore a secolului al XX-lea.128 - . “Masa tåcerii” în jurul cåreia erau 12 scaune . Încå de prin anul 1926 voci autorizate încep så aducå în discu¡ie construirea unui monument în Târgu Jiu pentru cinstirea eroismului gorjenesc2.

biblioteci. dorin¡a de a lucra nu le-a påråsit. Acestea aduceau o idee nouå în sat. minte ¿i imagina¡ie au româncele. arta ¿i cultura în Gorj au fost mult sprijinite de familia Tåtåråscu ca ¿i de alte familii. Au apårut mai întâi societå¡i cultural-artistice la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul celui de-al XX-lea4 casele de sfat ¿i de citit. Din påcate. la Tismana a luat fiin¡å o cooperativå care producea lucruri de îmbråcåminte. * * * Pentru satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor nu e neapårat nevoie så se deplaseze prin sate. biserici. ªi în realizarea acestui obiectiv mare¡ de artå ¿i culturå a fost implicatå Aretia Tåtåråscu. la Târgu Jiu. de-a lungul timpului s-a constituit o re¡ea de institu¡ii cultural-artistice: case de culturå. Dacå numårul celor care se încumetau så ducå aceastå muncå cre¿te ¿i el mereu. Era determinatå aceastå ac¡iune ¿i de faptul cå ¿coala î¿i intrase în rosturile ei ¿i dådea annual un numår de ¿tiutori de carte. De altfel. au apårut biblioteci care în secolul al XX-lea s-au organizat în fiecare comunå. adevårate opera de artå. la cântåre¡ii de muzicå popularå ori la spectacole date de ansamblul artistic “Doina Gorjului”. în zilele noastre se mai pot vedea doar la Muzeul Satului. nu exista înså nici o metodå de lucru ¿i nici un drum stabilit pe care så meargå. cluburi. în Gorj.129 - . Dupå 1910 aceste case de citire au început så se înmul¡eascå sim¡itor ¿i så porneascå o ac¡iune nouå în sat. Încå din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a apårut ¿i func¡ioneazå ¿i azi Muzeul Gorjului. Gorjul cultural. . marele Brâncu¿i fåurea ¿i låsa lumii una din marile sale opera ce stråjuie¿te ¿i stråluce¿te ¿i aståzi în capitala jude¡ului apreciatå de genera¡iile care s-au succedat. aceea a ac¡iunii culturale prin ob¿te ¿i pentru ob¿te. N-au înså condi¡ii. Guvernan¡ii au alte preocupåri: de a strange bogå¡ii ¿i a depune bani în bånci. dar se slujeau de mijloace reduse ¿i incomplete. Pentru aceasta. Editura “Rhabon” 2003. Începuse så aparå 4 Nicolae Mischie . Cultura româneascå dar ¿i universalå s-a îmbogå¡it atunci cu ceea ce Constantin Brâncu¿i a creat ¿ a dat lumii. cåmine culturale. Dupå cel de-al doilea råzboi mondial. cinematografe. muzee.pluteau norii amenin¡åtori ai råzboiului. mult cåutate de turi¿tii stråini. bâlciuri etc. ªi aståzi s-ar putea face mai multe lucruri frumoase. 1890-1910. acestea înfrumuse¡au vitrinele magazinelor din Bucure¿ti ¿i în alte ora¿e. teatre. venerate de zeci de mii de vizitatori care annual trec prin Târgu Jiu. pentru cå altele nu cuno¿teau ori nu aveau. så umble prin case.

ideile. apoi casele de culturå. Acum vor apårea ¿i institu¡ii care så se ocupe cu organizarea de activitå¡i culturale. ¿colile ¿i cursurile ¡åråne¿ti. cu educa¡ia ¿i culturalizarea cetå¡enilor. Ideile. cu organizarea ¿i îndrumarea oamenilor ce se vor ocupa cu activitå¡i culturale ¿i chiar cu crearea de condi¡ii materiale care så favorizeze activitå¡ile culturale. Ele n-au reu¿it så schimbe nici nivelul de via¡å. bibliotecile. cår¡ile erau scumpe ¿î ce se strângea prin dona¡ii sau prin cumpårare. cinematograful. Tot prin casele de citit se organizau ¿i serbårile cu program artistic ¿i literar. dar au început så trezeascå la via¡å o popula¡ie care dorea schimbåri. Dintre acestea fac parte Funda¡iile culturale.bibliotecile dar ¿i ele cu pu¡ine cår¡i cåci ¿i atunci. så se creeze condi¡ii mai bune. teatrul. scris sau prin tradi¡ie. nici mentalitatea. Astfel de societå¡i. economia så poatå så le sus¡inå . mijloace a cåror activitate a contribuit la mersul înainte. de institu¡ii de culturå au apårut mai ales în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea. erau folosite mai ales la citit. au început så facå câte ceva. organe ¿i organiza¡ii formate tot din oameni cu ajutorul cår¡ilor. cåminele culturale. Casele de citire. activitå¡i pe care le desfå¿oarå institu¡iile. . Pentru ca activitatea lor så dea rezultate mai bune ace¿tia se unesc. De obicei aveau loc mai ales cu ocazia sårbåtorilor. sunt puse în circula¡ie. A trebuit så vinå o altå epocå. concep¡iile se nasc în mintea omului ¿i se difuzeazå. muzeele etc. mai totdeauna urmate de “bal” ¿i de petrecere. oameni care au ajuns formatori de opinie. prelucrate prin intermediul unor institu¡ii. literarå. ca ¿i acum. asocial¡iile ¿i societå¡ile cu profiluri dintre cele mai diverse dar ¿i persoane. atunci când poporul român a intrat într-o nouå etapå istoricå. sunt discipline. så creascå oameni mai bine pregåti¡i în sate. sunt difuzate în rândul maselor dar ¿i påstrate. formeazå institu¡ii ori colectivitå¡i care se ocupå cu ridicarea semenilor lor. în casele de citire. artisticå dar ¿i învå¡åmântul ¿i cultura. atunci când în sat reveneau ¿i tinerii pleca¡i la învå¡åturå. de asocial¡ii. Crea¡ia ¿tiin¡ificå.130 - . Oricât de pu¡in dar era mai bine decât deloc. revistelor. Aceasta s-a petrecut dupå marele råzboi. cooperativele ¿i activitatea extra¿colarå au deschis un drum. Asocia¡ii ¿i societå¡i culturale Societatea omeneascå în dezvoltarea sa istoricå a cunoscut mereu forme de manifistare. atunci când mai strângeau ceva bani în urma serbårilor cu intrare. ziarelor etc. Prin intermediul acestora crea¡iile spirituale.

A. Mijloacele preconizate erau concursurile organizate pe aceste teme pentru elevi. Cu ocazia celei de a cincizecea aniversare. “În acele vremuri. anul X. Acela¿i N. militari. a muncit ¿i a fost de folos 50 de ani”. D. St. Nanu. via¡å a cårei duratå era condi¡ionatå de seriozitatea ¿i ståruin¡a la lucru a factorilor grupårii. . An cu an înså s-au înmul¡it. p. Societatea î¿i propunea drept scop educarea patrioticå ¿i literar ¿tiin¡ificå a elevilor. pre¿dintele societå¡ii. Grupurile de ¿colari. V. Tocilescu. când un grup de elevi de la Liceul “Matei Basarab” din Bucure¿ti. Nu a avut re¡ea de filiale în jude¡e. Fondatorii se numeau Nanu Muscel. 6 Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”. ajungând ca în 1928. care simt la fel ¿i care sunt hotårâ¡i så sacrifice orice pentru atingerea scopului” 6. În fruntea acesteia. în cuvântarea ¡inutå s-a referit ¿i la istoricul Societå¡ii “Tinerimea Românå”. så fie peste 10000. unul din membrii întemeietori ai societå¡ii. deocamdatå. Societatea “Tinerimea Românå”. Dragomir Hurmuzescu. Din aceastå societate au fåcut parte oameni de seamå ai timpului: profesori universitåri.zicea N. amintind despre grupurile de ¿colari existente dupå råzboiul de indepemden¡å. 3-4 noiembrie. Atunci se considera cå rostul vie¡ii grupårii va veni mai târziu dar cå ce trebuia så facå era. Spiriu C. St. în liceul “Matei Basarabi’ din Bucure¿ti.131 - . gruparea noastrå a trait. Era în anii imediat urmåtori cuceririi independen¡ei de stat. întreaga activitate ducând-o organul central. s-a aflat Nae.decembrie 1928. Al. Bucure¿ti 1983. Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea Românå”. N.nåscându-se. Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå. Haret. N. I. Son¡u ¿i Nae Dumitrescu. În 1878. func¡ionari superiori. în anul 1878. cluburi. “så måreascå numårul acelora care gândesc la fel. ligi. Urechia. precum ¿i de alte împrejuråri. cu concursul din ¡arå. profesori de toate gradele. Pompei5 ¿i al¡ii. Procopiu.Mihåilescu. Gr. 51-52. S. societå¡i. 154. Asocia¡ii. în Bucure¿ti a luat fiin¡å. 5 Petre Dan. deci dupå 50 de ani. Dumitrescu aratå cine era în aceastå organiza¡ie: “Oameni de stat. Idealul urmårit a fost formarea sufletului muncitor al românilor de pretutindeni. când a luat fiin¡å era un mic grup. oameni de culturå ca B. Al. Dumitrescu. au pus bazele unei societå¡i ¿tiin¡ifice ¿i literare cu acest nume. membrii ai Academiei. nr. î¿i alegeau o metodå de lucru ¿i duceau o vie activitate extra¿colarå. ªi-a desfå¿urat activitatea în primul rand în mediul intelectualilor cu preocupåri în re¡eaua ¿colarå din întreaga ¡arå. Imediat dupå cucerirea independent¡ei de stat a României. p. Ionescu. timp de cinci decenii. professor. care se simpatizau. Dumitrescu. Ha¿dåu. Tålângescu.P. mini¿tri. î¿i propuneau un ¡el.Dumitrescu.

ci chiar localul nou în care s-a instalat în anul 1928 societatea. D. profesor universitar. Casier. 1 mai 1920. pre¿edinte al Asocia¡iei Generale a Profesorilor secundari ¿i N. inginer. spre care tineretul era chemat så le urmeze poruncile. mecanici. 11. profesorul Marin ªtefånescu. ziari¿ti. Nominalizând câteva din aceste activitå¡i nume¿te: “Conferin¡e.îngineri. 8 Ibid. colonel P. nr.Minovici. publici¿ti. professor universitar ¿i general Scarlet Panaitescu. director în Ministerul de Instruc¡iune Publicå ¿i Culte. Dar titlul de glorie erau concursurile8. D. membru correspondent al Academiei Române.53. 4. societatea ¿i-a propus så se ocupe ¿i cu educa¡ia tinerimii. p. Mai erau ¿i un numår de 7 membri. prelegeri de universitate liberå. p. 7 Ibid. de la Universitatea din Cluj. Directorul clubului. ca edi¡ie pentru tineretul ¿colar secundar. “acest frumos palat destinat activitå¡ilor culturale: teatru. inspec- tor general. Ionescu. bibliotecå.132 - . Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” a apårut pentru prima data la începutul anului 1920. religia. publica¡ii pentru cultura maselor în Basarabia ¿i revistå”. atrågea aten¡ia cå mai întâi ¡ara trebuie cunoscutå. anul I. conferin¡e. 10 Ibid. fost director al Serviciului Geografic al Academiei Române. Dumitrescu. pentru ea trebuie fåcute cele mai mari eforturi ¿i sacrificii “Cåci nu este fiin¡å mai dragå ¿i mai sfântå pe lume decât Patria a¿a cum stråmo¿ii no¿tri au în¡eles-o”10. toate straturile neamului românesc7. professor de ¿tiin¡e naturale. Despre for¡a ¿i dinamismul societå¡ii ståteau martori nu numai bogata activitate culturalå. p. Bånescu. Cu aceastå ocazie se publica ¿i Comitetul Societå¡ii “Tinerimea Românå’ pe 1920 care avea ca pre¿edinte pe N. ¡årani etc. alåturi de ¿coala pe care o secondeazå9. . credin¡a. p. Orå¿eni. Vicepre¿edintele erau C. cu colaborarea profesorilor secundari din România Mare. iar dupå realizarea Marii Uniri. 4. Directorul bibliotecii era general Gh. Secretari: St. Zlotescu. La înfiin¡area ei. faptele de arme apårarea påmântului stråmo¿esc era o altå temå permanent prezentå în activitatea societå¡ii ¿i în paginile revistei. Adresându-se tinerimii române.S. directorul Institutului de Chimie. 9 Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”. Nazarie. universitatea liberå etc. pentru ea trebuie muncit în cinste ¿i onoare.52.”. Trecutul istoric. societatea ¿i-a pus drept ¡el înlesnirea mijloacelor de culturå ale tinerimii. arhitec¡i. era publicatå prin îngrijirea Comitetului de redac¡ie . localul care se vede ¿i azi în starada Schitu Mågureanu nr. Mai multe din articolele publicate în revistå aveau ca temå biserica. Mai târziu societatea ¿i-a adåugat o a doua preocupare: întårirea sentimentului de neam. Nanul.

ªi urmåtoarele concursuri au avut loc tot în Bucure¿ti. apreciate în raport de con¡inut dar ¿i de forma în care erau scrise ¿i premiate cu premiul I. de desen ¿i sport (oinå). La multe din concursurile la care au participat au ob¡inut premii ¿i men¡iuni. 15 Ibid. nr. ¿coli normale. Dupå realizarea uniri tuturor provinciilor române¿ti cu patria mama. fiind un fel de råsplatå dar ¿i un îndemn la o mai mare participare în viitor. p. sau III. lucru manual.43. 1 mai 1920. 58-54. Iatå ce scria profesorul de istorie : “Nu se poate contesta cå una din 11 Revista “Tinerimii Române”. istoria. De obicei serbarera avea loc la Ateneu Român unde se înmânau premiile. 13 Ibid.Nanul : “Cum så întrebuin¡åm timpul liber în afara orelor de claså”14.40. desenul. Gimnaziul din Târgu Jiu a fost ¿i el solicitat så trimitå elevi la concurs ¿i a trimis prima data elevi care au participat la concursul de istorie. 50-55 14 Ibid. costume na¡ionale. St. Participan¡ii erau elevi la licee. p. Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” fiind o revistå ¿colarå. Revista publicå ¿i articole de metodologie. Cinstirea ¿i meritul se råsfrângeau nu numai asupra lor ci ¿i asupra ¿coli unde învå¡au. p. în Bucure¿ti. O solemnitate deosebitå înso¡ea acest act însemnat. Cele mai reu¿ite se publicau în revista “Tinerimea Românå”.33. cu caracter practic ¿i moral. pub- lica în paginile ei lucråri ori pår¡i din lucrårile elevilor premiate la concurs. Simion Måndrescu publica: “Concursurile la limba românå organizate de Societatea “Tinerimea Românå” 12 . 51-52. sentimentele ¿i scåderile lor. muzica. ¿coli secundare de tot felul. ¿coli comerciale. a profesorilor lor ¿i. Era mare bucurie atunci când se comunicau rezultatele concursului ¿i se acordau premiile. Temele date spre a fi întocmite lucråri au fost de istorie. 12 Ibid.II. s-au organizat concursuri cu elevii din întreaga ¡arå. în sfâr¿it. Obiectele de concurs au fost limba românå. De obicei se dådeau în diminea¡a zilei urmåtoare sosirii lor în Bucure¿ti. Th.133 - . Speran¡ia publicå: “Concurs de fabule “ 13 iar St.V. D. . p.46-47. dar ¿i cu men¡iuni. p. în primavera anului 1919. Nanul publica articolul:”Miezul lec¡iilor mele în claså”11. Concursurile “Tinerimi Române” au constituit un fel de barometru care aråta gradul de culturå al elevilor dar ¿i puterea lor de sintezå. seminarii. de concluzie. Aici veneau ¿i eleve din întraga ¡arå. a pårin¡ilor care-i îndrumaserå.53. anul I. Un interesant articol publicå profesorul Constantin Moisil: “Cum trebuie în¡eleaså istoria românilor”15. Erau citite de comisii de profesori.

începând cu dacii. În special acelora dinre noi. pentru cå atât noi.limba vorbitå ¿i natura în care tråie¿te. autorul regretå cå”prea pu¡in s-a fåcut pentru strângerea ¿i apårarea lor. amintea cå cu toate timpurile grele prin care a trecut poporul nostru pânå acum. anul II. Cåci nu poate exista patriotism con¿tient ¿i luminat fårå cunoa¿terea adâncå a întregii dezvoltåri istorice a poporului nostrum. care au preten¡ia så ia parte la conducerea neamului. modernå. un articol semnat de Constantin Moisil. cât ¿i urma¿ii no¿tri. nr. li se impune aceastå îndatorire în chip imperios. în mod natural. întemeietorii culturii în ¡ara noastrå ¿i terminând cu genera¡iile mai noi cårora li se datore¿te înfåptuirea unitå¡ii na¡ionale. 17 Ibid. 1 al revistei Societå¡ii “Tinerimea Românå” din anul II. cåutând a educa o dezvoltare ¿i maturizare a sentimentelor de credin¡å. în special profesorilor ¿i elevilor” ¿i-i ruga så dea cuvenita aten¡ie acestor råmå¿i¡e ale culturii. de aceea multe din ele s-au distrus. Aprecia. verso coperta I. s-au pierdut ori s-au înstråinat” ¿i aratå cå cea mai elementarå datorie de respect fa¡å de stråmo¿ii no¿trii ¿i cel mai nemijlocit interes pentru cunoaterea trecutului nostru ne obligå pe to¡i så adunåm cu pietate. 16 Ibid. så påstråm cu dragoste ¿i så studiem cu râvnå aceste obiecte. Revista se va referi la întreg învå¡åmântul secundar. så ne putem apropria mai mult de ei ¿i astfel så se poatå de¿tepta atât în noi cât ¿i în toate genera¡iile ce au så vinå. fårå så fi påtruns marile curente ce l-au fråmântat în cursul veacurilor16. dupå cum nu puteam avea o privire justå asupra problemelor actuale ¿i viitoare ale acestui neam. 58. så putem cât mai bine cunoa¿te ¿i în¡elege pe stråmo¿ii no¿tri. Pe aceastå linie. Aråtând unele categorii de mårturii din epoca veche. cå “timpul nu e trecut încå pentru ca så ne putem îndrepta gre¿elile ce s-au fåcut”. atunci. Cultul stråmo¿ilor 18. p. . cå a venit timpul ca så dåm considera¡ia ce o meritå urmele de culturå råmase de la stråmo¿ii no¿tri. iubire de limbå ¿i iubire de stråmo¿i”17. oricårui român cult este de a cunoa¿te cât se poate de temeinic istoria poporului såu. În nr. mediavalå. se publica “Programul revistei” precizând încå de la început: “Revista dore¿te så devinå pentru tineretul ¿colar secundar un consfåtuitor ¿i prieten ¿i så-l stimuleze la învå¡åturå prin articolele ¿i studiile de colaborare ce va publica. 18 Ibidem. indiferent din ce claså socialå ar face parte. totu¿i ni s-au påstrat un numår foarte însemnat de råmå¿i¡ele culturale de la stråmo¿ii no¿tri. p. adevåratå ¿i neclintitå iubire de patrie”.îndatoririle ce se impun de la sine. 19. 1ianuarie 1921. În acest scop se adresa ‘tuturor cititorilor.134 - . grupându-l în jurul a trei mari idei fundamentale: sufletul omului.

au vizitat 19 Ibid. Nu ne vom ocupa decât de douå astfel de concursuri. condu¿i de 154 profesori ¿i 47 profesoare. unul care a avut loc în 1922. o carte veche. un document. Aceste obiecte formau. sådirea în sufletul lor a iubirii de neam. Sugera “cå mai nimerit mijloc pentru aceasta ar fi înfiin¡area de mici muzee istorice pe lângå toate scolile. un tablou etc. reprezentând 242 ¿coli secundare din întreaga ¡arå20. Concursurile erau una din activitå¡ile de bazå menite så aducå la cunoa¿terea mai bunå a trecutului poporului român. 20 Ibid. cuno¿terea îndeaproape a ¡årii. o armå. 18-20. p. ¿colile normale. comerciale. În total. În ziua de 1 iunie 1922 s-au prezentat în Bucure¿ti cei mai buni elevi de la ¿colile secundare de båie¡i ¿i fete de la licee. 1928. aducând fiecare dupå putin¡å. 53. de patrie. în concep¡ia autorului.adunându-le ¿i studiindu-le cu toatå dragostea. pe lângå strângerea la un loc a reprezentan¡ilor elevilor ¿colilor din toatå ¡ara. când societatea a împlinit 50 de ani de existen¡å. Muntenia. în total de la 240 de ¿coli.n) s-au prezentat 120 ¿coli cu 750 ¿colari condu¿i de 103 profesori. din provincii s-au prezentat 1310 ¿colari din care 300 fete ¿i 1010 båie¡i. ¿colile militare.135 - . cu ocazia aniversårii a 45 de ani de la fåurirea Societå¡ii “Tinerimea Românå” ¿i al doilea. Din Bucovina s-au prezentat 10 ¿coli cu 100 de elevi condu¿i de 10 profesori. . Din Bucure¿ti s-au prezentat 26 ¿coli din care 6 particulare cu un numår de aproape 500 elevi ceea ce då un total de aproape 2000 de concuren¡i. S-au mai prezentat ¿ease ¿coli militare cu peste 70 de elevi condu¿i de 7 profesori. o monedå. Obiectele acestor muzee vor fi colec¡ionate de cåtre profesori ¿i elevi în mod benevol. seminarii. o unealtå. pentru concursul de istorie. pentru a face så prospere via¡a noastrå. Concursurile anuale ¿i mai ales pregåtirea acestora urmåreau. Din Basarabia s-au prezentat 30 de ¿coli cu 210 elevi condu¿i de 34 profesori. Dobrogea n. „cel mai instructiv ¿i mai pre¡ios material didactic pentu studiul istoriei române¿ti contribuind în acela¿i timp ¿i la de¿teptarea interesului pentru urmele de culturå råmase de la stråmo¿ii no¿tri”19. Dupå-amiazå ¿i a doua zi. p. Oltenia. a vitejiei ¿i eroismului såu pentru apårarea påmântului stråmo¿esc. Din Ardeal s-au prezentat 50 de ¿coli cu 300 de elevi condu¿i de 54 profesori. concuren¡ii veni¡i din toatå ¡ara. Din vechiul regat (Moldova.

este så depunå toatå eforturile pentru cå unitatea întregului neam românesc så se statorniceascå. N. aspira¡ia s-a împlinit în forma ei politicå ¿i interna¡ionalå. care nu se mul¡ume¿te numai cu idei ¿i mai ales cu cuvinte. Funda¡ia Carol. sigur prin care vom putea sprijini ceea ce am dobândit22. 5-6 mai-iunie. Copiii unora sunt. Parcul Carol. În 3 iunie. Aici. N. de antichitå¡i geologice. Dar nu numai premia¡i au fost råsplåti¡i cu premii bogate. Camera Deputa¡ilor. În dupå-amiaza zilei de 3 iunie a avut loc serbarea aniversarå a 45 de ani ¿i împår¡irea premiilor concuren¡ilor ce s-au distins. Casa ªcoalelor. 1922. nr. 48. anul III. 22 Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”. spunea: “Fiecare genera¡ie are o datorie mare fa¡å de genera¡ia care vine.136 - . prin concept¡ia unitå¡ii na¡ionale. Grådina Ci¿migiu etc. ªi datoria genera¡iei noastre care ¿i-a våzut realizat visul de veacuri. a rostit un important discurs pre¿edintele societå¡ii. Muzeul Pedagogic. în prezen¡a unei mari mul¡imi de oameni. Aspira¡ia a fost unitatea neamului. 49-51. dupå såvâr¿irea serviciului divin.muzeele: Aman. p. pre¿edintele societ¡ii. În discursul såu a insistat asupra påstrårii contactului între copii tuturor provinciilor. din scriirile d-sale. Muzeul Militar. copiii tuturor celorlal¡i.Dumitrescu. între altele. În urma citirii ¿i aprecierii lucrårilor scrise s-a stabilit så se premieze un numår de aproape 300 concuren¡i. în care evocå câteva din preocupårile societå¡ii în cei 45 de ani de existen¡å. mai cu seamå cei din provinciile unite care au primit un numår însemnat de cår¡i provenind: 1000 cår¡i dåruite de profesorul Ion Simionescu.Dumitrescu. Calinderu. Muzeul de istorie naturalå. Ateneul Român. a rostit un discurs în care. …Lumina mare a fericirii glorioase så nu mistuie bunul sim¡ al inspira¡iunii noastre ci dimpotrivå lumina aceastå în care retråim virtu¡ile ¿i jertfele prin care premergåtorii ne-au håråzit libert¡ile de aståzi så ne arate drumul pe care trebuie så mergem cu to¡ii la desåvâr¿irea operei lor21. subliniind cå “Tinerimea Românå” a fost întodeauna un luptåtor al unui idealism real. ci dându-le realitå¡ii prin fapte tinde så facå o bunå educa¡ie culturalå ¿i na¡ionalå… Formula sufleteascå a “Tinerimii Române” a fost educa¡ia ¿i instruc¡iunea na¡ionalå. ci ¿i ceilal¡i concuren¡i. Simu. p. . În revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” au fost publicate numele 21 Ibid. Ne råmâne înså de îndeplinit ceea ce este mai greu: educa¡ia na¡ionalå. Casa ªcoalelor ¿i Ministerul Cultelor au oferit asemenea un numår mare de cår¡i ¿i tablouri. Academia Românå.

Arca¿ii din Bucovina etc. III ¿i men¡iuni. defilare. ca ¿i în anii trecu¡i. fan- fare. indicånd numele ¿colii de unde proveneau. Mânåstirea Curtea de Arge¿. Seara la ora 11. unde Mihai Viteazul a învins pe turci.tuturor celor premia¡i. În anul 1928 a fost sårbåtorit semicentenarul Societå¡ii “Tinerimea Românå”. Concursul va avea o deosebitå importan¡å jubiliarå-50 de ani ai societå¡ii. precum ¿i alte manifesta¡iuni caracteristice ale diferitelor regiuni ca Junii din Bra¿ov. Cu ocazia jubileului se va bate o medalie comemorativå. Concuren¡ii. . se va face un volum Istoricul Societå¡ii. Nicolae din Târgu Jiu. concurs de costume. alergåturi. La clasa a II-a este înscris cu men¡iune ¿i Solomon S. care coincide cu comemorarea råzboiului de neatârnare”. atât båie¡i cât ¿i fete sunt oblige¡i a veni în costum na¡ional. se va ¡ine un congres al tuturor membrilor din ¡arå. pe clase.coincizând cu comemorarea a 50 de ani de la råzboiul neatârnårii. Aceia¿i oblige¡ie ¿i pentru doamnele ¿i domni¿oarele învå¡åtoare. vor avea tren. Cu premiul I. în ziua urmåtoare. teatru. se va alcåtui un imn al Tinerimii care se va trimite tuturor ¿colarilor pentru a-l cânta împreunå în excursii. coruri. La cererea ca. de îndatå ce vor primi circulara societå¡ii så råspundå aråtând numårul ¿i numele elevilor care vor concura. cât ¿i la serbårile semicentenarului Societå¡ii. II. jocuri. au plecat pentru a merge în excursie la Curtea de Arge¿. 1365. 30-32. Concuren¡ii. precum ¿i numele înso¡itorilor. Se vor organiza mari serbåri populare în Parcul Carol. cu celålalte monumente. Dupå serbare va fi o excurie cu to¡i concuren¡i la Cålugåreni. To¡i concuren¡ii participan¡i la concurs vor råmâne în Capitalå în zilele de 17-22 mai. Cu aceastå ocazie ministerul a trimis o circularå tuturor ¿coli- lor. Jubileul semicentenarului se va serba în noul local al societå¡ii. maså ¿i 23 Ibid. se va scoate un numår festiv al revistei. aråtând cå va ¡ine ca de obicei anul acesta un concurs între cei mai buni elevi de la toate ¿colile de grad secundar în luna mai (17-21). p. Societatea “Tinerimea Românå” a trimis urmåtoarea circularå nr. Vor fi: care alegorice. unde au vizitat. tuturor directorilor de ¿coalå23. în care aråta: “Ministerul apreciind serviciile immense aduse de Societatea “Tinerimea Românå” ¿coalei vå roagå så participa¡i în cât mai largå måsurå atât la concursurile din anul acesta ale Societå¡ii.137 - . iar ¿colårimea din întreaga ¡arå va purta cocarda Tinerimii Române în timpul serbårii.

Muzeul de antichitå¡i. p. Cu aceastå ocazie au avut loc mari serbåri în zilele de 16-22 mai 25 la care au luat parte tinerii ¿colari din întreaga ¡arå. 30-32. 4 unde au ascultat câteva expuneri ¡inute de profesori universitari. ªcoala normalå ¿i Liceul din Târgu Jiu au primit premiul pentru carul allegoric “Pandurii lui Tudor”27. anul X. Între echipele ¿colare care au prezentat publicului din frumuse¡ile jude¡ului de unde proveneau. Elevii ¿i elevele în costume na¡ionale proprii fiecårei regiuni. 9-10 / 1928. masa cu pre¡ moderat. unde au avut fericitul prilej så vadå de aproape avioanele ¿i så asiate la o demonstra¡ie de zbor. Pentru toate acestea fiecare concurent va plåti o taxå de 100 de lei. Pentru numårul prezentat echipa gorjeanå a primit premiul II26. Muzeul Simu etc. concurs de costume na¡ionale. reprezentând “elita genere¡iei de mâine. Societatea “Tinerimea Românå” a organizat o serbare cu jocuri. luptåtorii pentru råspândirea ¿i înaintarea culturii române¿ti. Au fost apoi vizitate monumente de artå din Capitalå. A doua zi. începând din diminea¡a de 16 mai. În diminea¡a de 18 mai au fåcut o excursie la aerodromul de la Båneasa. între care Ateneul Român. Muzeul de Istorie. În anul 1928. Au cålåtorit gratuit cu trenul. Lucrårile întocmite au fost luate din domeniul istoriei na¡ionale ¿i din domeniul practic. Societatea “Tinerimea Românå” ¿i-a sårbåtorit 50 de ani de existen¡å. sâmbåtå. gimnasticå. dådeau Capitalei un aspect de rarå solemnitate. 25 Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”. Ace¿tia erau “cei mai distin¿i discipoli pe care îi avea România. nr. Domnii profesori înso¡itori ai elevilor vor avea trenul gratuit. . purtau pancarte cu denumirea ¿colii respective. camioane. în palatal “Tinerimii Române” douå conferin¡e: una despre “Unirea tuturor românilor”. a avut loc. p.caså gratuit. 24 Ibid. p. De asemenea. intrarea la serbåri ¿i participarea la excursii. 17. iar masa ¿i casa cu pre¡ redus24. 1-2/ 1928. li s-au pus la dispozi¡ie locuin¡e.138 - . muzicå etc. la Arenele Romane din Parcul Carol. automobile gratuit. nr. au fost ¿i Pandurii Gorjului de cåtre elevii ¿colii normal ¿i Liceul “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. anul IX. Programul serbårilor s-a început prin primirea oaspe¡ilor în Gara de Nord. au avut loc concursurile. dansuri. Oaspe¡ii au fost încartirui¡i pe la diferite ¿coli din Capitalå. ¡inutå de profesorul Ion Nistor. cei mai distin¿i elevi ¿i eleve de la ¿colile de toate gradele din întreaga ¡arå. joi 17 mai. Dupå maså. 64. Dupå vizitarea expozi¡iei de avioane au revenit în localul “Tinerimii Române” din Bulevardul Schitu Mågureanu nr. 44 26 Ibid. A patra zi.

mini¿tri ai ¡årii noastre ¿i multe personalitå¡ii distinse. medici. ingineri. Col¡ei. ministrul instruct¡iunii eviden¡ia ¿i el “Tinerimea Românå” institu¡ia care a adus mari servicii pentru ridicarea culturalå a ¡årii. În diminea¡a zilei de 20 mai au fost cu to¡ii la biserica Sf. Bulevardul I. vitejii olteni conduc frå¡escul dans na¡ional ¿i rând pe rând se înmul¡esc numårul fermåcåtoarelor costume din toate regiunile ¡årii ¿i dåm mânå cu mânå cei cu inima românå ¿i-nvârtesc hora unirii pe påmântul României… Strålucita serbare va råmâne pe veci în inima tuturor participan¡ilor”28. 29 Ibid. 64. s-a procedat la decernarea premilor în sala de spectacole a Institutului. 20. universitari. ªcoala normamlå ¿i Liceul din Târgu Jiu au prezentat “pandurii lui Tudor”. 19. “Coroana serbårii e hora jucatå de tineretul îmbråcat în frumosul costum na¡ional. . Au fost cei mai celebri profesori. elementele din toate straturile sociale: preo¡i. a stimulat în el iubirea de ¡arå ¿i de neam. p. Aici a avut loc defilarea carelor alegorice ale diferitelor ¿coli. Calea Victoriei. p. “Tinerimea Românå a råscolit sufletele tineretului nostru. p. 28 Ibid. avoca¡i etc. Dupå executarea jocurilor a fost un concurs pentru premierea celor mai frumoase constume din întreaga ¡arå. profesori. pânå la statuia lui Mihai Viteazul unde au depus “corana recuno¿tin¡ei”. la orele 4. Cu aceastå ocazie pre¿edintele Societå¡ii Nae Dumitrescu. Eviden¡ia faptul cå societatea avea la aceastå datå peste zece mii de membri. “så aducem mul¡umiri pentru reu¿ita idealului nostru ¿i så juråm în fa¡å sfintei cruci cå vom lupta cu toatå tåria pentru binele ¡årii”. Marea majoritate a acestora reprezentau momente inseminate din via¡a localitå¡ilor de unde veneau ori din trecutul istoric. ticsit de publicul imens venit la aceastå manifestare na¡ionalå. Dupå-amiazå din nou la Arenele Romane unde au continuat serbårile “Tinerimii Romne” luând parte ¿i oficialitå¡ile în frunte cu Patriarhul Regent Miron Cristea ¿i un numår imens de public. De aici întreaga procesiune stråbate str. În fruntea horei. sårbåtoarea a 50 de ani de la înfiin¡area Societå¡ii “Tinerimea Românå”. Solemnitatea s-a desfå¿urat în sala de festivitå¡i a palatului societå¡ii. Spiridon Nou (din Calea ªerban Vodå).139 - . La rândul såu. Pandurii lui Tudor. în prezen¡a Reginei Maria. În diminea¡a zilei de 21 mai a avut loc. 27 Ibid.Bråtianul.C.29 În aceia¿i zi.a fåcut o scurtå trecere în revistå a activitå¡ii societå¡ii în cei “50 de ani de muncå de fåurire a sufletului unitar al României”.

Aståzi 22 mai 1928 sub domnia Majestå¡ii Sale Regele Mihai I. cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Socitå¡ii “Tinerimea Românå”. elevi ¿i eleve. La Cålugåreni. 24.140 - . cu profesorii lor înso¡itori se îndreptau spre gara Filaret de unde. grupåri politice. în prezen¡a M. O parte plecau cu ma¿inile de la statuia lui Mihai Viteazul. de 30 Ibid. asupra locuitorilor Capitalei ie¿i¡i în stradå så-i aplaude ¿i så-i admire. så formeze organiza¡ii de tineret pe care så le foloseascå în luptele politice. îmbrå¡i¿area ¿i închinarea în fa¡a crucii. anul X. a grupurilor ¿colare. a modului cum le-au în¡eles tânåra genera¡e care nu mai fusese nisiodatå în Capitala ¡åri.Sale Regina Maria a României ca mårturie nepieritoare a recuno¿tin¡ei ce poartå marelui voievod Mihai Viteazul premergåtorul Unirii tuturor românilor. ceea ce fåcea organiza¡ia “Tinerimea României” era tocmai så-i scoatå din fråmântårile ¿i luptele politice ¿i så-i canalizeze cåtre activitå¡i de învå¡åmânt. p. O parte din aceste impresii au fost publicate în revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” 32. mar¡i 23 mai. “Lacrimile curate. påmântul adus din toate col¡urile ¡årii. Impresii despre aceastå frumoaså manifesta¡ie naionalå din mai 1928 au scris mul¡i dintre elevii ce au participat la concurs. pe tot cuprinsul dealurilor ¿i câmpia inmenså tinerii jucau hora unirii ¿i se auzeau råsunând cântecele ¿i doinele din regiunile pe care le reprezentau. miile de ¿colari ¿i ¿colåri¡e. 32 Ibid. 23. fiecare partid încercând så atragå de partea sa tineretul. doctrine. din påmântul adus de tineretul ¿colar romånesc din toate ¡inuturile ¡årii. Pe aceastå cruce comemorativå erau scrise urmåtoarele cuvinte: “Ridicåtu-s-a aceastå movilå pe câmpul istoric al Cålugårenilor. plecau la Cålugåreni. nr. Ori. participant la manifesta¡ii 31. Ultima zi a serbårilor. Impersionante sunt descrierile celor våute. 31 Ibid. cu trenul. Concuren¡ii. La ora 17 a urmat defilarea cu cântece ¿i sunete de fanfarå ¿i muzici militare. 23-48. . la Cålugåreni. Impresia pe care miile de ¿colari îmbråca¡i în costumele na¡onale specifice zonei de unde veneau. p. adusesårå de acaså câte un pumn de påmânt pe care l-au depus fåcând o movilå s-a ridicat crucea comemorativå dåruitå de “Cultul Eroilor”. formeazå sufletul genera¡iei de mâine”. 1-2. comemorarea luptelor la fa¡a locului. ce forma movila. p. prin fa¡a Reginei Maria ¿i principesei Ileana. Trebuie avut în vedere cå aceste ac¡uni aveau loc atunci când via¡a politicå era fråmântatå de multiple idei.scria inginerul Liviu Codarcea. era de-a dreptul uimitoare. neamul întreg sub gloriasa domnie a Regelui Ferdinand I 30 . Aici a avut loc un eveniment de mare însemnåtate patrioticå.

scria: “Rolul “Tinerimii Române” nu este numai de a propovådui cultul patriei. de oriunde ar veni ele”34. elevul ªulea Gh. nr. În perioada interbelicå ¿i elevii din Târgu Jiu. Ion. desen. p. 9-10. Dacå la primele concursuri ¿colare ¡inute în 1885. G… clasa a III-a a ob¡inut men¡iune onorificå iar la claså premii cu laude. desen. au participat circa 70 de elevi ai ¿colilor primare urbane.iunie 1928. sport (oinå) încå înaintea de marea unire. ¿tiin¡ei ¿i culturii prin concursurile ¿colare organizate începând din anul 1885 în fiecare an. 1-2. dar ¿i al elevilor. Liceului “Tudor Vladimirescu”. elevå în clasa VI-a a ob¡inut prestigiosul premiu I pe ¡arå. muzicå. de la liceul “Tudor Vladimirescu” au participat la concursul organizat de societatea “Tinerimea Românå” . Mihail. la Bucure¿ti. religie ¿i altele.4000 de elevi din toate provinciile ¡årii. lucru manual.culturå. În anul 1931-1932 la concurs. În anul 1929 eleva Aurora Bårbu¡. s-a ajuns dupå Unire så participle 3000. ob¡inând premii ¿i men¡iuni. În timp numårul materiilor la care se organiza concursu a crescut: limba românå. p. al eroilor etc. ci ¿i de a lua atitudine enerigcå ¿i curajoaså contra oricåror tendin¡e periculoase pentru interesul na¡ional. Tot atunci a ob¡inut men¡iune onorificå ¿i elevul Cåpra I. Un secol de luminå. elevul Velican C. Cu altå ocazie. 129 . nr. Revista societå¡ii “Tinerimea românå” în paginile multora din numerele sale scotea în eviden¡å rolul însemnat pe care-l aveau ac¡iunile în via¡a noastrå ¿colarå e cover¿itor-scria numårul din septembrie-octombrie 192833. multi dintre ei ob¡inând premii ¿i men¡iuni. din clasa a VI-a. 15. 35 Cornel Cârstoiu. În anul 1932-1933 la concurs. Gimnaziul din Târgu-Jiu a trimis elevi la concurs la istorie.141 - . costume na¡ionale. La concursurile “Tinerimii Române” au participat ¿i eleve de la Liceul de fete. anul X. 1890-1990. învå¡åtorilor. mai. 34 Ibid. din clasa a VI-a 33 Revista societå¡ii “Tinerimea Românå”. a ob¡inut la concurs premiul I35. istorie. Societatea ‘tinerimea românå” a dat publicitå¡ii ¿i o revistå care a apårut din 1920 ¿i pânå în 1943. în care se publicau articole cu con¡inut divers ce veneau în sprijinul profesorilor. p. La concursul din 1923 elevul Ciorogaru I. Prin aceste concursuri societatea dezvoltå spiritual de emula¡ie al elevului dând totodatå prilej de a-¿i manifesta toate aptitudinile ¿i cuno¿tin¡ele câ¿tigate la ¿coalå”. septembrie-octombrie 1928. Societatea “Tinerimea Românå” a avut o contribu¡ie remarcabilå la dezvoltarea învå¡åmântului.întrucât då prilej tineretului idealist så se adune odatå pe an în concursurile instituite de ea. folositoare lor ¿i ¡årii. anul IX. Constantin din clasa a III-a. 44.

În aceastå situa¡ie. ¿colii ¿i societå¡ii. unele contrari intereselor societå¡ii. p. S-a constatat înså cå nici familia. trebuia dirijat într-o direc¡ie corespunzåtoare intereselor statului. A fost o societate cu o duratå mare în timp. de învå¡åmânt. tot men¡iune. Este cunoscut cå epoca interbelicå a fost caracterizatå de extreme. Pentru a feri tineretul de a cådea sub influien¡a acestora trebuie gåsite solu¡ii. men¡iune ¿i Velican Alexandru. Târgu Jiu 1990. 170. În anul 1934-1935 acela¿i elevb ªulea Gh. premiul II. Giugiulan Ion. În 1936-1937 au ob¡inut premii Dumitru P. din clasa a II-a A. 130. Dånåu Constantin. Opera începutå de familie era continuatå de ¿coalå ¿i desåvâr¿itå de familie ¿i societate. ¿i to¡i pentru religie. via¡a ¿i activitatea lui. p. ¿i-au pierdut din valoare. ace¿tia. men¡iune. Un secol de luminå. clasa a IV-a A. iar Dånåu C. Petre din clasa a III-a. men¡iune.39. intereselor na¡ionale. clasa a VII-a au participat la concurs ob¡inând fiecare premiul III pe ¡arå36. de curente politice felurite. Dupå un numår de 4 sau 7 ani tinerii care urmau cursurile ¿colare ¿i nu mai continuau studiile råmâneau în afara grijii societå¡ii. cu contribu¡ii insemi- nate în procesul de educa¡ie.B a Liceului “Tudor Vladimirescu”. premiul III. 1. nici societatea nu puteau face întodeauna tot ce trebuia fåcut cu tineretul. Despre rolul ¿i contribu¡ia Societå¡ii “Tinerimea Românå” genera¡ia mea n-a ¿tiut nici n-a auzit de ea. ca ¿i Båloi I. 37 Ibid. Liceul “Tudor Vladimirescu”. din clasa a V-a. Dealtfel. puteau u¿or apuca pe cåi contrarii bunului mers al societå¡ii. Constantin. clasa a V-a. clasa a VI-a ¿i Månescu Constantin. Pârvulescu M. religioaså. Au fost reluate înså dupå råzboi. În anul 1938-1939. Mirea. moralå sau na¡ionalå. 134-135. La concursul din 1938.Nicolae. premiul II37. Constantin. premiul II. a ob¡inut premiul III. a contribuit din plin la cre¿terea ¿i educarea ¡ineretului. aceastå preocupare pentru educarea tineretului era mai 36 Cornel Cârstoiu. din clasa a IV-a A.Cercetå¿ia Tineretul trebuia så fie mereu în aten¡ia familiei. Toma din clasa a IV-a A. Ion. Concursurile din anii 1939-1942.142 - . clasa a VII-a. De aceea am scris aceste pagini pentru ca så se ¿tie ¿i så nu se uite cå împreunå cu multe alte societå¡i cultural-¿tiin¡ifice. 1890-1990. cå ¿i cei ce erau în afara ¿colii. în culturalizarea tineretului. Tineretul. ªcoala a strecurat mereu în sufletele copiilor elemente din educa¡ia generalå. a ob¡inut premiul pe Tarå iar Månescu I. clasa a VI-a. din cauza råzboiului. Bårbu¡ I. . Marcu Ion din clasa a III-a.

Gorjul cultural. Petre Rådulea. Statul. vol. 39 De fapt introducerea educa¡iei militare a început încå deceniul al VIII-lea al secolului al XIX-lea când s-a înscris în programa ¿colarå a ¿colii normale. 2003. În anul 1913 au apårut primele cete de cerceta¿i români ¿i anume. erau slabe ¿i pu¡ine. 482. în anii 1914-1915 organizarea cohortelor cercetå¿e¿ti în toate regiunile ¡årii. ¿i unde copiii-cerceta¿i ¿i-au fåcut datoria cu pricepere ¿i cu dovetament. ªcoala gorjeanå în contextul dezvoltårii învå¡amântului românesc. Bra¿ov ¿i Blaj. p. 38 Nicolae Mischie. de corpul ¿colar ¿i în¡elese de pårin¡i. Vasile Arimia. Mi¿carea a luat avânt întinzându-se în toatå ¡ara. 41 Enciclopedia Românå. Sinaia. a fost ¿i ea uitatå. Stråjeria a cunoscut la noi tradi¡iile de via¡å româneascå. deocamdatå. vol. La 15/28 august 1916. 1938. În iarna lui 1916 mul¡i dintre ei. De ea înså se sim¡ea nevoie. în cadrul cohortei “Påstorul Bucur”. Tineretul trebuia cunoscut. ªi în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea ¿i în primele decenii ale secolului al XX-lea s-au cåutat forme ¿i mijloace care så serveascå acestui scop. intrau în mod spontan în ac¡iune deta¿amentele cerceta¿ilor. Marea Legiune s-a extins peste întreaga ¡arå. Gheorghe Gåmåneci. constitui¡i în coloanå sub egida Comandantului Marii Legiuni. spitale iar al¡ii au fost aduna¡i ¿i organiza¡i în colonii pentru a fi adåposti¡i ¿i pregåti¡i în vederea ¿colilor militare ce-i a¿teptau. 40 Ibid. Dupå unire. educa¡ia militarå în ¿coalå. ªi cum necesitatea duce la apari¡ia formelor ¿i mijloacelor de folosin¡å. A urmat apoi. 1890-1990. în Anglia41 ¿i s-a extins ¿i în alte ¡åri. p.I. dar ¿i singuri.veche. pregåtite ¿i organizate mai dinainte pentru toate serviciile auxiliare ce le-au fost rezervate. Måsura adoptatå în anul 190639 de introducere a instruc¡iei militare obligatorii în ¿colile primare ¿i profesionale40 de¿i dovedise eficien¡å în timpul råzboiului. între primii cerceta¿i erau ¿i prin- cipii regali Carol ¿i Nicolae ¿i regele Carol I nu numai cå a ¿tiut aceasta dar a salutat în noua institu¡e acea ¿coalå a caracterului. . Ea a luat fiin¡å în anul 1907. sub conducerea principelui Carol.88-92. Dupå câte se cuno¿te. aproape simultan la Bucure¿ti. a apårut Stråjeria. Poate guvernan¡ii n-au mai agreat. În anul 1914 s-a constituit legal Asocia¡a Cerceta¿lor Româiei. pânå la sacrificiu. odatå cu mobilizarea. comandant al Marii Legiuni a Cerceta¿ilor Româiei. la Sinaia. p. au urmat steagurile ¡årii în Moldova unde unii ¿i-au continuat serviciile pe lângå înstitu¡ii. 281-315. organizat ¿i agreate de tineri. Editura “Rhabon”.143 - .II. p. 45-124. Societå¡ile culturale despre care s-a vorbit în volumul anterior38 au încetat atunci când a început råzboiul iar cele care au început så se organizeze dupå 1918.

Popescu. altruism. Târgu Jiu 1937.144 - . revizor ¿colar. lt. Nae Drågoescu. 44 Gh. a luat fiin¡å pe lângå Gimnaziul “tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu. directorul ªcolii Cooperativa. comandantul Regimentului 18 Gorj. generalul Muicå. în Almanahul Gorjului. Grigore Iunian. generalul Muicå.Bumbe¿ti. Aceastå institu¡ie a avut ¿i în Gorj unitå¡ile sale. Momente gorjene inedited despre Cohorta “Domnul Tudor” în Litua. Ca o preocupare pentru activitatea acestora a fost organizarea cursurilor pentru comandan¡i de la Breaza42 unde s-a organizat un centru permanent ce va devani un important centru de educa¡ie a tineretului. Clusium 2000. Pârâian ¿i al¡ii. comandant al Regimentului 58 infanterie. Nechifor. Cohorta de cerceta¿i “Preda Buzescu”. Gheorghe Tåtåråscu. pe atunci. Hasna¿43. eroi ai luptelor pentru libertate ¿i unitate. p. A. Ionescu. ca direc¡ie autonomå.S. În chipul acesta îsi exprimau încrederea cei ce publicau articolul “Unirea”. medic primar 42 Ibid. Numa Frumu¿eanu. Pre¿edintele ¿i comandantul Legiunii din Gorj era. 43 Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” pe anii ¿colari 1934-1936. sub denumirea de Legiunea “Domnul Tudor”. Savel Neagu. instructor. Studii ¿i cercetåri. În decembrie 1914 un grup de personalitå¡i marcante. col. patriotism. 484-485.Dorina Nechifor. Frumu¿eanu. în fruntea cåreia se afla profesorii ªtefan Bobacu. director Spiru Alexandru. Stelian Sterescu ¿i Ion Rizu. Comitetul local era format din pre¿edin¡i” Numa D. Dupå 1929 ea a trecut la Oficiul Na¡iunal de educa¡ie Fizicå. prefectul jude¡ului. sub conducerea regelui Carol al II-lea. p. Încå din 1914. . vicepre¿edin¡i: c-dorul Jipa. Dumitrescu. Tiberiu Popescu. comandantul garnizoarei. Asocia¡ia cerceta¿ilor Gorjului-Legiunea “Domnul Tudor”. de la întemeierea cercetå¿iei în România. în “Gazeta neamului”. VIII. au hotårât ca pre¿edintele de onoare så fie A. Principele Mo¿tenitor Carol. Em.constituind cohorte în toate centrele. Odatå constituitå.“se vor forma viitoarele genera¡ii de oameni de caracter ¿i cetå¡eni con¿tien¡i de îndatoririle lor ¿i folositoare patriei”. Gh. 20-21.R.151-155. Între 1924 ¿i 1929 cerceta¿i au fost întegra¡i în Funda¡ia culturalå “Principele Carol”. Obogeanu. p. între care doctorii Dimitrie Culcer ¿i Nicolae Hasna¿. lt. directorul ¿colii de meserii Vådeni. având ca instructor pe locotenentul Bålåceanu ¿i locotenentul Teiu¿anu. au pus bazele înfiin¡årii Cohortei cerceta¿ilor gorjeni. medical N. În 1930 (dupå reântoarcerea lui Carol ¿i înscåunarea ca rege) cercetå¿ia a devenit din nou independentå. Târgu Jiu 1991. col. Cerceta¿ii “Cohortei Domnului Tudor”. Scopul asocia¡iei era de a dezvolta în tinerii din orice claså socialå însu¿iri individuale ca solidritate.

Numårul cerceta¿ilor care au luptat pe front. pentru el cinstea este o mândrie. Eftimopol. Gheorghe Tåtåråscu. Cerceta¿ul este curajos ¿i este gata så ajute pe cei afla¡i la nevoie ¿i primejdie ¿i cautå så fie folositor altora. de credin¡å. unde ¿i-au adus contribu¡ia lor în luptele contra du¿manului. Cerceta¿ul este curat în gând. råutatea ¿i ura. aprovizionare ¿i altele. O paginå memorabilå au înscris în istoria patriei cerceta¿i gorjeni în ziua de14 octombrie 1916.145 - .jude¡ean. cercetarea pozi¡iilor inamice. cerceta¿ii au sosit så dea ajutor fiind în primele rânduri ale luptåtorilor pe front sau în spatele frontului. când au participat cu arma în mânå împreunå cu popula¡ia ora¿ului. Ion Georgescu. Lucrarea citatå. în vorbå. 3. e respectuos fa¡å de toatå lumea ¿i este fratele celorlal¡ cerceta¿i. în Moldova. el respectå munca ¿i averea altuia. . Cerceta¿ul î¿i ¡ine întodeauna cuvântul. Este interesant cå odatå cu anun¡ul ce se facea cå în asocial¡ie se primesc tineri începând de la vârsta de 11 ani panå la începerea serviciului militar sau majorat. el se îngrije¿te de curå¡enia trupului. Cerceta¿l este muncitor ¿i econom. medical garnizoarei44. Cerceta¿ul este bun cu animalele ¿i se împotrive¿te la orice acte de cruzime. el î¿i face în orce împrejurare convingerile sale ¿i le respectå pe ale altora. Cerceta¿ul este sincer. 4. de avere. ajutând la îngrijirea råni¡ilor. 9. 7. de via¡a igienicå dând sfaturi ¿i ajutoare. a fost mare dar în vederea 45 Dorina Nechifor. Cerceta¿u este voios ¿i plin de însufle¡ire în toate împrejurårile. În urma invadårii teritoriului Olteniei de cåtre armatele du¿mane. De¿i timpul scurt pânå la izbucnirea råzboiului nu le-a dat posibilitatea så desfå¿oare prea multe ac¡iuni. p. directorul Prefecturii. fie la podul Jiului. la båtålia de pe podul Jiului. dr. Cerceta¿ul ¿tie så asculte ¿i så se supunå 6. Cerceta¿ul se sile¿te så facå în fiecare zi o faptå bunå 10. el dispre¡uie¿te minciuna. totu¿i atunci când le-a venit momentul. Cerceta¿ul nu face nici o deosebire de claså socialå. mul¡i cerceta¿i au plecat pe front. avocat. Cerceta¿ul are spirit de ini¡iativå. el î¿i ia råspunderea faptelor sale. 5. curieri. se publica ¿i Legea cerceta¿ului45. 8. îi plac plantele ¿i se opune stricåciunilor ce li s-ar aduce. fie în Moldova. 154-155. Cerceta¿ul este drept. invidia. 2. Pentru con¡inutul såu o publicåm ¿i noi: 1. în faptå.

capacitatea centrului de la Breaza era prea micå. s-a trecut la organizarea a încå douå centre temporare. la 24 ianuarie 1937 s-a contopit cercetå¿ia în Falanga stråjerilor ¿i stråjerelor. în raport de cererile de a urma cursurile.I. În felul acesta s-a putut ajunge mai repede la formarea instructorilor ¿i comanda¡ilor stråjeri necesari pentru zece jude¡e. altul la Sfântul Gheorghe. Pe baza acestor rezultate se aprecia cå în urmåtorii patru ani vor fi „stråjerite” toate jude¡ele ¡årii ¿i vor fi organiza¡i peste trei milioane 46 Enciclopedia României. În baza acestei experien¡e s-a procedat imediat la înfiin¡area primului centru de ini¡iere stråjereascå. Cu începere din decembrie 1936 s-au mai înfiin¡at pe lângå centrul existent de la Breaza. Stråjeria În anul 1934 a început. de când a început ini¡ierea comandan¡ilor de stråjeri la Breaza ¿i pânå în vara anului 1937. alte douå centre de in¡iere în ståjerie: unul pentru bårba¡i. la Breaza. organiza¡i. Pentru cå. în localul ªcolii Normale. Între timp a apårut o nouå organiza¡ie a tineretului ¿i anume stråjeria. de varå. al Corpului didactic. Un colectic de oameni.unor cercetåtori au intrat doar tânåra cercetåtoare Ecaterina Teodoroiu. Toate trei centrele fåceau ini¡ierea viitorilor comandan¡i stråjeri într-o perioadå de curs de 22-25 zile în care se fåceau numai ¿edin¡e practice ¿i foarte pu¡ine conferin¡e de îndrumare teoreticå.Trei Scaune. pentru pregåtirea comanda¡ilor de stråjeri din capitalå. de varå. altul numai pentru femei. În vara anului 1936 s-au creat alte douå centre tamporare. Socotindu-se cå este mai bine så uneascå for¡ele tineretului ¿i så aibå o conducere unitarå. în localul fostei ªcoli Normale din Predeal. în iunie ¿i august 1935. în localul ªcolii Politehnice. În iarna anului 1935-1936 s-a înfiin¡at ¿i un centru provizoriu. în lunile iunie-iulie ¿i august: unul la Timi¿oara.146 - . 486. la Bucure¿ti. la ini¡ierea viitorilor comandan¡i de unitå¡i stråjere¿ti. în luna septembrie. ce a lucrat de câ¡iva ani. o experien¡å la Breaza. „Din aceastå contopire a ie¿it o institu¡ie na¡ionalå. au început pregåirea în vedere aplicåii unor programe ce urmau så se generalizeze la sate prin muncå strårjereascå. au fost pregåti¡i peste 4000 de comandan¡i ¿i peste o jumåtate de milion de stråjeri în 30 de jude¡e. Din toamna anului 1934. Participarea învå¡åtorilor ¿i profesorilor la aceste pregåtiri se fåcea pe baza unei cereri scrise. una ¿i singurå pe toatå ¡ara care så vegheze la destinele tineretului românesc în spirit ¿i metodå româneascå”46 . din noiembrie 1934. 3. vol. 1938. . jude¡ul Prahova. la Sfântul Gheorghe. p.

Acestå înjghebare româneascå de promovare a tineretului avea drept lozincå metodologicå: în doctrinå.T. a fost tot Liceul „Tudor Vladimirescu”. 526-530. Legea începea cu precizarea cå educa¡ia moralå. prescurtat O. Printre primele ac¡uni a fost pregåtirea ¿i prezentarea. na¡ionalå ¿i fizicå este obligatorie pentru tot tineretul de ambele sexe. Cristovici ¿i V. pentru båie¡i de la 7 la 18 ani iar pentru fete de la 7 la 21 de ani (art. ambii absolven¡ ai cursurilor de la Breaza. p.R. în vara anului 1936. Socotindu-se cå este mai bine så unescå for¡ele ¿i så aibå o direc¡ie unitarå în toate strådania educativå a tineretului român la 24 ianuarie 1937 s-a contopit cercetå¿ia cu strejåria în Falanga Stråjerilor ¿i Stråjerelor. aceia¿i doctrinå. Hamangiu. socialå. îndrumårii ¿i controlului O. Potrivit acestei legi toate organiza¡iile de stat ¿i particulare. precum ¿i toate asocia¡iile sportive ¿i educa¡ie fizicå sunt supuse suprevegherii. în organizarea generalå a statului”. 1937. p. în ac¡iune- descentralizare. sau.de stråjeri. Aceastå institu¡ie. Târgu Jiu. 49 Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” pe anii ¿colari 1934-1936. Cernåianu. În jude¡ul Gorj unitatea ¿colarå în care s-a organizat ¿i func¡onat Stråjeria.R.T. p. modul cum a func¡ionat institu¡ia. prin legea din 4 aprilie 48 s-a înfiin¡at Oficiul de educa¡ie a Tineretului Român. a unei reu¿ite serbåi la teatru comunal din ora¿ 49. Prezentarea considera¡iilor generale în legåturå cu Straja Tårii ne då posibilitatea så cunoa¿tem ¿i så în¡elegem bine rostul.).1. Aceastå lege a suferit modificari prin decretul-lege din 7 octombrie pentru înfiin¡area Stråjeriei Tårii ca o „grandioaså institu¡ie.centralizare.E. rolul.T. una ¿i singura pe toatå ¡ara care så vegheze la destinele tineretului românesc în spirit ¿i cu metodå româneascå”47. 21.E. „Din aceastå contopire a ie¿it o institu¡ie na¡ionalå. În anul 1935 s-a organizat o unitate stråereascå sub coordonarea lui V. XXIV/ 1936. În anul 1936.147 - . îndrumarea ¿i aplicarea educa¡iei tineretului precum ¿i conducerea ¿i controlul activitå¡ii tuturor institu¡iilor de stat ¿i asocia¡iilor de ini¡iativå particutarå care au de scop educa¡ia tineretului. 48 C. . În anii 1938-1939 stolul Liceului „Tudor Vladimirescu” condus de 47 Ibid. (O. vol. påstrându-se un caracter cercetå¿esc organiza¡iilor din cursul superior al liceelor. acelea¿i principii constituie firul conducåtor. R. ceea ce înseamnå cå pe tot cuprinsul ¡årii unde fiin¡eazå o unitate stråjereascå.) avea menirea „studiul.E. 486. asocia¡iile culturale care au în rândurile lor tineret sau se ocupå de educa¡ia lui. Codul General al României.

148 - . a func¡ionat cu 10 centurii conduse de 6 profesori comandan¡i stråjeri ¿i 4 profesori fårå cursuri de ini¡iere stråjereascå. pe clase ¿i cu stolul în legåturå ce cerine¡ele obiectelor de studiu ¿i cu programul strejaresc. Gâlcescu. p. 51 Ibid.în ora¿ ¿i în împrejurimile ora¿ului dar ¿i în localitå¡i mai de seama din jude¡ ca: Tismana-Costeni.sala de gimnsticå dar ¿i în sålile de teatru ¿i cinema din ora¿.a fost organizatå via¡a stråjareascå.51 ªi in celelalte localitå¡i. Pentru activitå¡ile strajare¿ti programul se executå saptåmanal în ziua rezervatå de Ministerul Educa¡iei Na¡ionale. La 1 aprilie 1939 a avut loc serbarea „sådirii pomilor” organizatå în cadrul stråjeresc. în care aflându-se to¡i stråjerii ¿colii. Deasemenea. directive ¿i instruc¡iunilor speciale trimise de Straja ºårii. Din cronica anul 1938-1939 publicatå în Anuarul Liceului50 aflåm cå în sala Teatrului „Cålådåru¿e” a avut loc o ¿ezåtoare organizatå în cadrul stråjeriei.curtea liceului. Suseni. Excursiile au fost fåcute aproape în fiecare luna. cuprinzând toate laturile de educa¡iune stråjereascå ¿i manifesta¡iuni publice ca ¿ejåtori. pe terenul de lângå Liceul Comercial. Ne este cunoscut în acest sens con¡inutul Circularei nr. p. Tot în acest an s-au fåcut excursii în ora¿. serbåri.mai ales în ¿colile primare din jude¡. pe anul ¿colar 1938-1939.profesorul T.de jur împrejur. Runcu.vizitandu-se locurile cele mai insemnate din punct de vedere istoric si pitoresc. Unitåtile ¿colare î¿i de sfå¿urau activitatea pe baza programelor. . în ziua de 4 martie 1939 a avut loc ¿ezåtoarea strejåreascå datå în folosul copiilor såraci de la ¿colile primare ¿i grådina de copii mici din ora¿. Dobri¡a. Din anii 1937-1938 stråjeria a început så fie folositå tot mai mult în festivitå¡ile organizate de ziua „Restaura¡iei” ( 8 iunie când o såptåmânå era dedicatå acestei sårbåtori. în ziua de 17 februarie 1939.6. Erau adevårate festivitå¡i luni dimineata când începea såptåmâna de muncå cu ridicarea pavilionului. Partea practicå a programului constå din:gospodarie în interiorul ¿colii ¿i în curte. opere de binefacere etc. Aceia¿i festivitate avea loc sâmbåtå când se încheia såptåmâna ¿i se cobora pavilionul. Våideei. agricultura în gradini¡a de flori a liceului ¿i în gradina de zarzavat a internatului. Ac¡iunile erau conduse ¿i coordonate de comandantul Stråjii ºårii. Novaci-Baia de Fier. 50 Ibid.s-au mai facut 6 excursii si in cuprinsul judetului. 14. în sålile de claså. 8515 din 12 mai 1938 cu privire la participarea legiunilor la fetivitå¡ile din Bucre¿ti în „såptåmâna stråjerilor” ¿i „8 iunie”.

e) un deta¿ament de skiori dat de stolul orfelinatului C. compus din câte o grupå (un comandant ¿i 24 stråjeri) din ora¿ele Constan¡a. care vor da grupe de cålåre¡i în acest deta¿ament. În celelalte zile urma så se citeascå numai partea privitoare la ziua 52 Arhivele Na¡ionale. Aceste organiza¡ii vor participa numai la serbårile din 8 iunie care se organizeazå în capitalele din jude¡. Silistra. Se fåcea precizarea cå acest ordin de zi se va citi unitå¡i ¿colare.5 iunie .149 - . Un ordin de zi al comandantului Stråjii ºårii. iar premian¡ii (premiantele) pe jude¡ (legiuni) vor fi adu¿i pentru 8 iunie în capitala jude¡ului respectiv. Predeal. cea de a treia zi -3 iunie. dupå instruc¡iunile speciale ce se vor trimite ulterior. Stråjeri ¿i Stråjere. cea de a ¿easea zi-6 iunie-era „Ziua disciplinei ¿i ordinii”. f) un deta¿ament de stråjeri marinari. anun¡å deschiderea „Såptåmânii Stråjerilor” ¿i aratå ce så se facå în fiecare zi. La Bucure¿ti urmau så participe din provincie: a) fanfarele stråjere¿ti. g) cei ce executå lucråri practice în Capitalå în cadrul expozi¡iei stråjere¿ti. din mai 1938.28/1938 f. iar cea de a opta zi -8 iunie-era „Sårbåtoarea închinatå Marelui Stråjer”. 32. Un punct separat în circularå cuprindea cele necesare fanfarelor care luau parte la serbårile din 8 iunie din Bucure¿ti. cea de a ¿eaptea zi -7 iunie era „Ziua råsplåtirii muncii”. Anterior se preconizase ca så vinå la Bucure¿ti câte 40 din fiecare jude¡ la festivitå¡ile de 8 iunie. Direc¡ia jude¡eanå Gorj. Acum înså se revenea asupra acestei dispozi¿i se stabilea cå premian¡ii(premiantele) vor primi premiile în localitå¡ile respective în ziua de 7 iunie. în diminea¡a zilei de 1 iunie. Toate fanfarele participante trebuiau så soseascå la Bucure¿ti pe data de 21 mai ¿i urma så påråseascå Bucure¿tiul pe 9 iunie Transportul ¿i întreinere lor erau gratuite52. d) un deta¿ament de stråjeri cålåri. cea de-a cincea zi . b) delega¡ii ( delegatele) pentru primirea fanioanelor de stoluri ¿i drapelele de cohortå dupå ordinele speciale ce se vor da ulterior. Turnu Severin ¿i Timi¿oara. Ziua de 1 iunie era „Ziua cinstirii eroilor neamului”. c) cei ce vor primi comunicare scriså så se prezinte pentru distinc¡ii. adresat: Comandan¡i ¿i Comandante. Fiecare zi era consacratå la ceva. era „Ziua solidaritå¡ii na¡ionale ¿i sociale”. . Organiza¡iile componente „Arca¿i” ¿i „ªoimii României” nu participå cu unitå¡i constituite la Bucur¿ti. fond Inspectoratul ªcolar. cea de-a patrea zi era „Ziua sånåtå¡ii ¿i voio¿iei”. în întregime.R. nr. la ridicarea pavilionului na¡ional.era „Ziua grijii de suflet”.F.

educa¡ie socialå cetå¡eneascå. Nu era înså låsatå la întâmplare ci Ministerul Educa¡iei Na¡ionale. Comandantul trece unitatea în revistå ¿i o inspecteazå din punct de vedere al atitudinii.respectivå. curå¡eniei corporale. programul stråjeresc de joi con¡inea elemente din toate laturile educative ¿i anume: educa¡ie religioaså moralå. f) Desen. se dispune cele ce urmeazå.150 - .deviza . pe unitå¡i. se fåceau mici exerci¡ii de prezentare ¿i salut. e) Muzicå. împreunå cu comandantul stolului de stråjeri. Se fåcea precizarea cå råspunderea întocmirii ¿i executårii programului stråjeresc o are directorul ¿colii.Gândul zilei (o maximå sau un citat de cel mult douå fraze). vara – înot. d) Igienå ¿i prim ajutor. tir). c) Educa¡ie fizicå (înviorare. care se gåse¿te în lucru. educa¡ie fizicå ¿i instruc¡ie tehnicå stråjereascå. schi. cu privire la activitatea din ziua joi”. prin care li se fåcea cunoscut cå „pânå la apari¡ia unei noi programe analitice stråjere¿ti. raport. În ceea ce prive¿te programul stråjeresc se fåcea joia. sporturi. În general. împreunå cu comandantul Stråjii ¡årii. în limita a 7 ore. stabileau o programå analiticå. . Cunoa¿tem aceasta dintr-un ordin adresat revizorilor ¿colari la 20 octombrie 1938. dansuri na¡ionale. Programul stråjeresc de joia con¡inea în mod obligatoriu urmåtoarele: a) Adunare. Dupå aceea. Iarna se va face såniu¡å. Se låsa la latitudinea unitå¡ilor så-¿i organizeze programul cum credeau cå e mai bine. inspec¡ii ¿i ceremonial de începere a lucrului. mai era o zi pe såptåmânå pentru stråjerie. Din forma¡ia de adunare se executa urmåtorul ceremonial de începere a lucrului: . Se atrågea aten¡ia ca så se destineze timp suficient fiecårei laturi educative pentru ca ea så poatå fi bine adâncitå. jocuri. 4-4 ½ ore diminea¡a ¿i 2-3 ore dupå-amiaza. ansambluri. canotaj. Proiectele de program trebuiau întocmite pe mai multe såptåmâni de cåtre comandan¡ii stråjeri ¿i supuse aprobårii directorului ¿colii.rugåciune – Tatål nostru (rostit). gimnasticå. În afarå de acestå såptåmânå care în întregime era consacratå activitå¡ilor stråjere¿ti. îmbråcåmintei. la terminarea programului. . educa¡ie na¡ionalå-patrioticå. La venirea comandantului se da raportul. b) Mar¿ ¿i defilare – în timpul programului ¿i seara.

prin Stråjerie. programul stråjeresc se executa astfel: a) În fiecare luni diminea¡a. îi aminte¿te celui ce o poartå cå nu-i este permis så intre oriunde. så-l respec¡i. Ea completa. Educa¡ia moralå tinde så dea fiecårui individ sentimentul unei discipline interioare. ministrul educa¡iei na¡ionale. Sâmbåta dupå-amiaza. la care participau to¡i învå¡åtorii ¿colii. perfec¡iona ¿i dezvolta educa¡ia pe care o fåcea familia ¿i ¿coala. În afarå de joi. i s-a dat o uniformå. În procesul de disciplinare interioarå uniforma î¿i avea rostul ei. la radio era ora stråjereascå când se difuza program artistic ¿i distractiv. nici orice fel de atitudine. Uniforma îl opre¿te de la anumite fapte ¿i gesturi. ce datorii i se impun.151 - . b) În fiecare diminea¡å se vor face timp de 10-15 minute exerci¡ii de înviorare. cu un . nici orice fel de vorbe. „Så ai mereu în fa¡å Pavilionul Na¡ional. înseamnå så adânce¿ti zi cu zi ¿i så imprimi în sufletul copiilor dragostea de ¡arå”. Tineretul este al familiei ¿i al statului ¿i tocmai de aceea statul este obligat så se ocupe de tineret. prin vorbele ¿i faptele voastre så nu pângåri¡i haina pe care o purta¡i. Nu uita¡i cå lumea nu vå cunoa¿te pe fiecare în parte. Uniforma avea menirea de a aminti fiecåruia. la ora 7:30 avea loc ridicarea pavilionului na¡ional. în orice moment. ce rol joacå. profesorul Petre Andrei. h) Ora de radio – ¿coalå va fi ascultatå joia la unitå¡i de cåtre to¡i stråjerii aduna¡i laolaltå. så-l iube¿ti ¿i så reîmprospåtezi necontenit legåmântul fa¡å de el ca simbol al ¡årii. a unei armonii între înclina¡iile personale. subiective ¿i datoriile pe care ni le impune societatea. dupå ultima orå de curs. trebuin¡ele ei. så-l salu¡i. se executa ceremonialul coborârii pavilionului na¡ional. g) Timp la dispozi¡ia stråjerului variind între 15 ¿i 30 minute. ori unde s-ar afla. c) Sâmbåta. Adresându-se stråjerilor într-o conferin¡å la radio. d) Se recomanda unitå¡ilor ca duminca elevii så meargå la bisericå. se anun¡au ¿i lucrårile ce urmau så se exceute în cursul såptåmânii pentru ca fiecare så ¿tie ce are de fåcut. publicatå apoi în preså. le cerea: „så respecta¡i cu sfin¡enie albul cåmå¿ii ¿i al bå¿tii noastre ¿i oriunde vå ve¡i afla cåuta¡i ca prin purtarea. crezul ¿i datoriile care i se impun. Straja ¡årii a fost creatå tocmai pentru a se ocupa de educa¡ia tineretului. Tineretul era apreciat ca speran¡a ¿i for¡a de mâine a României. Uniforma îi amintea stråjerului întotdeauna legåmântul fåcut. în vara anului 1937. Întregul complex de måsuri preconizate erau menite så facå din Straja ¡årii un organ pentru educarea tineretului. ca persoanå. Tineretului. na¡iunea.

293 – 294. Feri¡i-vå cu grije de toate acestea” Se obi¿nuia ca de 8 iunie så se acorde premii ¿i distinc¡ii stolului ¿i stråjerilor de la „Tudor Vladimirescu”. Premilitåria Pregåtirea premilitarå este o altå måsurå adoptatå de guvern în deceniul IV. Distinc¡ii s-au acordat pentru activitatea stråjereascå excep¡ionalå ¿i realizåri pe unitå¡i ¿i individual. Arimia Sabin din stolul Liceului „Tudor Vladimirescu”53. care urmårea ca to¡i tinerii în vârstå de 18. Durata efectivå a pregåtirii premilitare era de 40-50 de ¿edin¡e în fiecare an.8. vol. Firoiu Dumitru.anumit nume. 4.9/1939. avea loc câte o concentrare de 4-7 zile.152 - . 84. p. Petre. Codul general al României. II. Dupå instaurarea dictaturii antonesciene a fost desfiin¡atå ¿i stråjeria. De asemenea. ªtim spre exemplu. orice atitudine reprobabilå se råsfrânge asupra stråjeriei. 7. Potrivit legii din 11 mai 1934 54 pregåtirea premilitarå urmårea: dobândirea cuno¿tin¡elor militare elementare pentru o asimilare cât mai u¿oarå ¿i repede a instruc¡iei militare la chemarea sub drapel. Cu Ministerul Apårårii Na¡ionale mai colabora la aceastå pregåtire: 53 „Amicul Tinerimii”. De la pregåtirea premilitarå erau exclu¿i: cei condamna¡i pentru crimå ¿i cei condamna¡i la o pedeapså corec¡ionalå mai mare de doi ani. orice cuvânt deplasat.Premiul I – Bårbulescu T. Numai cå în cele mai multe locuri aceaesta nu s-a respectat. Pentru corari: Premiul I stolului Liceului „Tudor Vladimirescu”. 19 ¿i 20. anul XI (serie nouå) nr. dar to¡i ¿tiu când vå våd în acestå uniformå cå sunte¡i stråjeri ¿i orice gest nepotrivit. centuria a VIII-a. IV. ªedin¡ele de pregåtire premilitarå aveau loc în zilele de sårbåtoare (duminica) dupå serviciul religios. VI ¿i VIII din stolul liceului. Pregåtirea premilitarå era îndrumatå de Ministerul Apårårii Na¡ionale prin Marele Stat Major. XXII din 1934. . så fie încadra¡i într-o formå organizatå. fii de cetå¡eni români. din aceea¿i centurie. cå la 8 iunie 1939 s-au acordat la concursul de vitezå de 100 metri: .Premiul II – Podaru Gh. potrivit legii. anual. Hamangiu. Pentru îndeplinirea prevederilor legii trebuia în fiecare an ca primåriile så întocmeascå tabele cu tinerii ce împlineau vârsta de 18 ani pânå la 31 decembrie anul urmåtor. 54 C. Centuriile I. pe care-l ave¡i. Stråjerilor: Våcaru I. . din stolul liceului. p. Exista de asemenea un Inspectorat general al comandamentelor centrale.

militarå. pe sectoare ¿i ¿coli.Ofi¡eri de rezervå. la fiecare preturå.P. pe întreg teritoriul na¡ional. . c) Fårå pregåtire premilitarå. Personalul centrelor ¿i subcentrelor de pregåtire premilitarå era format din: .Comandamentele teritoriale pe raza teritoriului de corp de armatå. prin Inspectoratul pregåtirii premilitare (I. . b) Organele de execu¡ie în pregåtirea premilitarå erau: . la fiecare comunå. Ministerul Lucrårilor Publice ¿i al Comunica¡iilor. .P. pentru cei care au asimilat complet cuno¿tin¡ele.Grada¡i din completare precum ¿i grada¡i din rezervå începând cu cele mai noi contingente. Ministerul de Interne.P).M. .). Instruc¡ie elementarå.Cercurile de recrutare prin subinspectoratele de pregåtire premilitarå în jude¡e (S. Educa¡ie fizicå. Ministerul Muncii.Ofi¡eri activi ¿i ofi¡eri invalizi. Erau douå feluri de organe: organe de conducere ale pregåtirii premilitare ¿i organele de execu¡ie. proveni¡i din activitate. a) Organele de conducere ale pregåtirii premilitare erau: . Ministerul Agriculturii ¿i Domeniilor.P. La inspectoratele regionale de pregåtire premilitarå se întocmea programul de pregåtire a cadrelor ce asigurau pregåtirea premilitarå. Conform articolului 18 din lege tinerii care urmau pregåtirea .153 - . la municipii.P. Educa¡ie na¡ionalå.P.P.) ¿i subsecretariatele municipale universitare ¿i ¿colare.Tineri cu termen redus. ¿i I. Programele de pregåtire premilitarå urmau så cuprindå: Educa¡ie moralå. prin inspectoratele regionale ¿i inspectoratele de pregåtire premilitarå (I.P. Ministerul Finan¡elor.Ministerul Instruc¡iunii. Educa¡ie cetå¡eneascå ¿i igienå.P.Centre de pregåtire premilitarå (C.I. al Cultelor ¿i Artelor. în primul an dupå terminarea stagiului militar.P). b) Cu „pregåtire premilitarå necompletå”. .Inspectoratul general al comandamentelor teritoriale. Fiecare tânår premilitar avea un carnet individual în care se consemna pregåtirea. La terminarea pregåtirii premilitare se nota în carnet calificarea: a) Cu pregåtire completå.Subcentre de pregåtire premilitarå (S.P. . Sånåtå¡ii ¿i Ocrotirilor Sociale.).R.C.P.

a urmårit så arate cå guvernan¡ii . fa¡å de tineretul ¿colar ¿i cel care nu urma cursuri ¿colare. Era prevazutå în lege ¿i sanc¡iunea „excluderii” tânårului care comitea gre¿eli grave sau aråta necontenitå îndåråtnicie în serviciul premilitar. ca auxiliari unitå¡ilor luptåtoare. Tinerii care nu se prezentau la pregåtirea premilitarå aveau acela¿i tratament ca ¿i tinerii exclu¿i. Straja ¡årii. pe de o parte. Culte ¿i Arte etc. Tineretul premilitar fiind ¿i o for¡å organizatå ¿i disciplinatå. În acela¿i timp articolul 20 prevedea sanc¡iuni pentru cei care erau îndåråtnici ¿i nu participau cu regularitate la pregåtirea premilitarå între care cea mai severå era amenda cu 40 lei în folosul institu¡iei premilitare. ca viitori osta¿i ¿i cetå¡eni. Personalul instructor de la subinspectorate. * * * Prezentarea mai pe larg a celor trei institu¡ii ce aveau ca obiectiv preocuparea fa¡å de tineret. pe de alta. începe formarea acestui tineret. Ministerul Educa¡iei Na¡ionale. 21). operå pe care o realizeazå cu concursul armatei.154 - . dar ¿i organelor locale. în ceea ce prive¿te luminarea min¡ii ¿i educa¡ia sufletului. o institu¡ie care cuprindea în rândurile sale mai ales tineretul ¿colar. adicå pânå la termenul de încorporare în armatå. la muncile agricole. plåtitå de pårin¡i. dar ¿i pe cel care nu intrase în rândul ¿colarilor ¿i. Dintre ele cercetå¿ia ¿i-a dovedit rostul atunci când teritoriul patriei a fost invadat de armele inamicului. Tinerii exclu¿i intrau în categoria „fårå pregåtire premilitarå” ¿i pe tot timpul serviciului militar nu beneficiau de nici o permisie sau concediu. Pregåtirea premilitarå a func¡ionat ¿i în timpul concentrårilor ¿i al råzboiului. Ea urmårea så sådeascå ¿i så dezvolte în sufletul copilului ideile ¿i sentimentele care formau temelia individualitå¡ii tânårului ¿i cetå¡eanului ¿i în limita puterilor lui pune în ac¡iune aceste idei ¿i sentimente înfåptuind lucråri de bine ob¿tesc. cuprins între vârsta de 9 – 10 ¿i 21 de ani. a putut fi de ajutor familiilor celor pleca¡i în concentrare ori pe front. continuå opera de educa¡ie a institu¡iei sorå iar. centre ¿i subcentre se bucurau de anumite drepturi ceea ce îi determina så depunå eforturi în realizarea bunei pregåtiri (art. fiind de un real folos. Pregåtirea premilitarå lua în primire tineretul de la Straja ¡årii. * * * Timp de aproape 30 de ani pentru tineret au func¡ionat cele trei organiza¡ii despre care s-a relatat mai sus.premilitarå se puteau bucura de anumite avantaje.

pregåtirea ¿i disciplinizarea tineretului. Unele din aceste societå¡i – Tinerimea Românå – de¿i n-au avut structuri organizatorice în provincie. S-a aråtat la locul potrivit contribu¡ia cerceta¿ilor la luptele din timpul primului råzboi mondial. Înso¡irea lor de cåtre profesori ¿i învå¡åtori ¿i participarea acestora la ac¡iunile cultural – educative erau ¿i ele un bun prilej de educa¡ie. la cre¿terea tineretului în spiritul muncii. au fost unii care au mai scris câte ceva ori au vorbit dsepre acestea numai sub aspectul de organiza¡ii paramilitare fårå så le cunoascå activitatea. Ba mai mult. începând de la Casa regalå. premilitåria de¿i cu o duratå mai scurtå. Chiar în zilele noasre un ziar central. se îngrijeau ca tineretul så fie cuprins într-o formå organizatoricå. Ori. s-a contopit cu stråjeria în ianuarie 1937 ¿i a fost desfiin¡atå în anul 1940. de schimb de experien¡å etc. Premilitåria. a avut regulile ei de func¡ionare ¿i program de pregåtire. având subordonare atât sub un organ central cât ¿i a Ministerului Instruc¡iunii Publice ¿i respectiv a inspectoratelor ¿colare. al disciplinei. excursiile ce se organizau anual în Capitala ¡årii. Serbårile. din cerceta¿i fåceau parte tineri între 11 ¿i 21 de ani. 55 „Jurnalul Na¡ional”. aratå implicarea lor în ac¡iuni na¡ionale folositoare ¡årii.155 - . cå aceastå organiza¡ie. Cercetå¿ia. rolul ¿i contribu¡ia lor. luni 11 octombrie 2004. În cel de-al doilea råzboi mondial au fost tineri care au mers pe front doar cu instruc¡ia premilitarå. stråjeria. mini¿tri. ¿efi de institu¡ii centrale ¿i locale. concursurile. unde så aibå de executat un program.timpului aveau în aten¡ie. Era o mândrie pentru fiecare jude¡ ca elevii din ¿colile de pe raza lor så participe la concursuri ¿i så ob¡inå premii. Sprijinul solicitat ¿i acordat de oamenii de ¿tiin¡å ¿i culturå. ªi acestea le afirmau unii dintre cei care dupå 1990 au reînfiin¡at cercetå¿ia. executând felurite ac¡iuni menite så contribuie la aprofundarea programei ¿colare. au activat prin intermediul institu¡iilor de învå¡åmânt. care dorind så-¿i facå popularitate. cuprinzand în rândurile ei toatå popula¡ia ¿colarå. Edi¡ia a II-a. deci pânå la încorporare. dåunåtoare societå¡ii. supus unei discipline. 17 . al patriotismului etc. scria despre „participarea de-a lungul anilor a numeroase personalitå¡i ale vie¡ii politice ¿i culturale care au activat în rândurile mi¿cårii cercetå¿e¿ti din România cå aceasta a fost desfiin¡atå în timpul comunismului55". Stråjeria a fost una din organiza¡iile cele mai largi. Mai pu¡in s-a insistat pe rolul stråjeriei ¿i al premilitåriei în instruirea. så-i atragå mereu în ac¡iuni culturale ¿i educative ¿i så-i distragå de la comportåri ¿i fapte reprobabile. care a func¡ionat aproape douå decenii. inclusiv de la activitå¡i politice. cercetå¿ia. p. au contribuit ¿i ele la sistemul educa¡ional.

sociale. a conferen¡iarilor la cercurile culturale. Nicolaescu.R. cercurilor culturale ¿i conferin¡elor publice. Doi ani mai târziu lua fiin¡å o nouå institu¡ie culturalå ¿i anume „Casa Culturii Poporului”. Bucure¿ti.156 - . 56 N. a cantinelor a excursiilor ¿colare. . între alte activitå¡i care au reînceput så se desfå¿oare a fost ¿i activitatea culturalå. Legea pentru înfiin¡area institu¡iei culturale Casa Culturii Poporului. 8 – 9. De aceastå activitate se ocupau. au putut så le denigreze. dar au început så aparå ¿i institu¡ii ¿i organiza¡ii cu preocupåri în acest domeniu. chimie ¿i biologie etc. 57 C. crearea câmpurilor de experien¡e.) principe mo¿tenitor al României. ca ¿i mai înainte. Se poate afirma cå aceste organiza¡ii au jucat un rol însemnat în via¡a tineretului în etapa respectivå. Institu¡ii culturale 1. politice etc. p. Casa ªcoalelor împrumuta sume de bani pentru construc¡ii ¿colare. un institut na¡ional pentru educa¡ie ¿i culturå a maselor populare cu denumirea de Casa Culturii Poporului. 15546 o sec¡iune specialå a culturii poporului. vol. p. IX – X. Institu¡ia care a dat un permanent sprijin învå¡åmântului dar ¿i culturii a fost Casa ªcoalelor. cu dotarea acestora cu mibilier dar ¿i cu material didactic. în condi¡iile în care au activat ¿i-au avut rolul lor ¿i au servit interesele societå¡ii. înfiin¡atå în 1896. Activitatea culturalå a Casei ªcoalelor a ajuns atât de intenså ¿i cu rezultate bune încât în 1919 s-a sim¡it nevoia de a se crea prin decret-lege nr. La timpul lor. Numai råuvoitorii îmbâcsi¡i de politicianism. Activitatea Casei ªcolilor ¿i a Culturii Poporului în 1922 – 1923. 1 se aråta: se înfiin¡eazå în Capiatla ¡årii. Dare de seamå. Dintre acestea fac parte ¿i funda¡ii culturale. så fie în aten¡ia multor foruri. cei ce nu le cuno¿teau activitatea. 1924. Hamagiu. apårea la 3 noiembrie 192157. 1210 – 1215.S. Casa ªcoalelor a stimulat ¿i sprijinit înfiin¡area grådini¡elor pentru copii. Codul general al României. a înfiin¡årii ¿i organizårii muzeelor ¿i bibliotecilor ¿colare ¿i laboratoarelor de fizicå. Aceastå categorie de învå¡åtori aveau cuno¿tiin¡e de agriculturå ¿i tehnicå agricolå ¿i învå¡au pe învå¡åtori cu no¡iuni de îngrijire a grådinilor ¿i loturilor experimentale. ¿colile cu învå¡åtorii ¿i biserica cu preo¡ii. Casa Culturii Poporului Dupå încheierea påcii ¿i intrarea în normal a vie¡ii economice. La început s-a ocupat mai ales de sprijinirea comunelor în construc¡ia localurilor de ¿coalå. sub pre¿eden¡ia Alte¡ei Sale Regale (A. „Casa ªcoalelor” a devenit „Casa ªcoalelor ¿i a Culturii Poporului”56. În art. func¡ionarea învå¡åtorilor agricoli ambulan¡i.

pre¿edintele Academiei Române.157 - .administra¡ie centralå.casele culturale jude¡ene. Casele culturale jude¡ene erau dependente ¿i sub controlul imediat al administra¡iei centrale iar cåminul cultural depindea de casa culturalå a jude¡ului respectiv. .P. Din articolul 3 re¡inem cå institu¡ia Casa Culturii Poporului avea o structurå organizatoricå. serbåri comemorative. reprezenta¡ii artistice.så facå educa¡ie fizicå ¿i sanitarå precum ¿i pregåtire pre ¿i post regimentarå a poporului. educa¡ia fizicå se va da dupå normele pe care o lege specialå a educa¡iei fizice le va stabili.S. . ajutându-le ¿i subven¡ionându-le”. Consiliul e prezidat de A. era înscriså ca o preocupare a acestei institu¡ii Educa¡ia fizicå . så facå educa¡ie cetå¡eneascå poporului ¿i så cinsteascå faptele mari de virtute cetå¡eneascå. În legea pentru înfiin¡area Casei Culturii Poporului. în capitolul III.så dezvolte iubirea de patrie ¿i de neam prin scrieri. adicå se compunea din: . La articolul 11 era înscriså prevederea cå pentru pregåtirea .S. så formeze gustul pentru frumos al poporului. . excursii. ¿eful Marelui Stat Major ¿i din 12 personalitå¡i culturale care au lucrat pentru råspândirea culturii în popor.S.cåminele culturale. sporind cuno¿tin¡ele oamenilor despre lucruri ¿i fapte. Se mai stabilea cå dupå terminarea serviciului militar tinerimea î¿i va continua educa¡ia fizicå în deosebite grupåri potrivite fiecare scopului ei specific. La articolul 10 se stipula cå educa¡ia fizicå pre ¿i post regimentarå este obligatorie ¿i gratuitå pentru to¡i fiii ¿årii de la terminarea cursurilor primare complementare ¿i pânå la data încorporårii. Conducerea Casei Culturii Poporului o avea un consiliu superior compus din mini¿tri tuturor departamentelor sau reprezentan¡ii lor. Dupå terminarea serviciului militar activ. dacå nu-¿i continuå învå¡åtura în ¿colile secundare. Principele mo¿tenitor având ca vicepre¿edinte pe I. . . mitropolitul primat. Cea mai interesantå ¿i semnificativå prevedere era aceea care stabilea „så colaboreze cu societå¡ile de educa¡ie ¿i culturå ¿i så încurajeze ¿i så coordoneze activitatea lor. cuvântåri fapte. În articolul 2 se detalia scopul acestei institu¡ii: så trezeascå ¿i så dezvolte gustul de citire în popor. så mobilizeze ¿i så înal¡e via¡a.så dezvolte sim¡ul gospodåresc al oamenilor încurajând ¿i premiind silin¡ele lor gospodåre¿ti.

. În reglementare sunt aråtate ¿i activitå¡ile ce trebuiau så le organizeze.echipa de joc.administratorul financiar ca membru de drept ¿i alte 12 persoane care au lucrat în jude¡ pentru råspândirea culturii în popor. . în colaborare cu societå¡ile de cultura popularå existente. Casa culturalå a jude¡ului era conduså de un consiliu jude¡ean.protoereul sau la re¿edin¡a eparhiilor. episcopul precum ¿i câte un reprezentant al celorlalte confesiuni. compus din: . La articolul 28 se fåcea precizarea cå „Toate atribu¡iunile comitetelor ¿colare jude¡ene ¿i comunale de naturå social-culturalå care nu privesc pe ¿colari ci publicul în general. låsând comitetelor ¿colare58 numai îngrijirea ¿i dotarea ¿colilor precum ¿i operele 58 Despre comitetele ¿colare a se vedea ªcoala Gorjeanå. Prin lege se stabileau ¿i atribu¡iile sfatului cultural (art.prefectul jude¡ului.. de sport. .medicul primar.comandantul militar superior. fondurile cåminelor culturale. vol I p. 18).. Casa de culturå jude¡eanå se prevedea så fie conduså de un direc- tor numit de consiliul cultural superior.båi. Casa Culturii Poporului înfiin¡eazå un Institut na¡ional de Educa¡ie Fizicå. se înfiin¡eazå unul sau mai multe cåmine culturale (art. iar în articolul 12 se stabilea cå: Sfatul cåminului cultural constituit la fondarea cåminului procedeazå la alegerea unui pre¿edinte. . Cåminul cultural trebuia så înfiin¡eze în comunå: . . iar prin articolul 26. prin articolul 25 se aråtau fondurile caselor culturale jude¡ene. în raport de popula¡ie ¿i de posibilitå¡i locale. De asemenea. . trec asupra cåminelor culturale. Pentru aducerea la îndeplinire a atribu¡iilor Casei Culturii Poporului în fiecare jude¡ se înfiin¡eazå o caså culturalå jude¡eanå. de tir. . În fiecare comunå. În comunele lipsite de asemenea a¿ezåminte de educa¡ie popularå se vor crea cåminele culturale cu care urmeazå så colaboreze Casa Culturii Poporului. .revizorul ¿colar.pre¿edintele instan¡elor judecåtore¿ti supreme.158 - .ingnerul ¿ef al jede¡ului. vicepre¿edinte ¿i secretar care alcåtuiesc biroul permanent al cåminului.biblioteci.casa de citire.consilierul agricol. .instructorilor de educa¡ie fizicå. 22). 199-208 . .

Una din principalele preocupåri ale Funda¡iei a fost fåurirea de depozite de vânzare a cår¡ilor „bune ¿i folositoare”. Monitorul Oficial nr. p. în timp. În anul 1923 (august) a apårut legea privitoare la organizarea ¿i func¡ionarea Cåminelor culturale iar în octombrie 1923. 214 – 215. În scurt timp a reu¿it så formeze 1600 de depozite pe lângå båncile populare din întreaga ¡arå ¿i 246 depozite pe lângå diferite unitå¡i ale armatei. Începându-¿i activitatea de råspândire a culturii în cele mai depåratate col¡uri ale ¡årii. educa¡ia maselor populare. un teatru comunal.legate de educa¡ia ¿i cultura în ¿coalå”. Regulamentul pentru aplicarea acestei legi.159 - . 548 – 549. ºara Româneascå.72 din 5 iulie 1921. 60 D. sus¡inerea ¿i crearea faptelor de culturå. un cinematograf. Articolul 30. Sesiunea extraordinarå 1921 – 1922. Scopul acestei Funda¡ii era ajutorarea. adicå în total 76 de organiza¡ii culturale dintre care 23 au personalitate juridicå. Articolul 29. ªedin¡a din 12 aprilie 1922. Funda¡ii culturale 1. Casa ªcoalelor ¿i a Culturii Poporului ¿i-au unit eforturile ¿i desfå¿urau împreunå activitå¡i culturale. În ora¿ul Târgu Jiu se mai afla un muzeu jude¡ean. alese cu deosebitå grijå ¿i potrivite scopului ce se urmårea de Funda¡ie. o bibliotecå comunalå. La data de 4 iulie 1921 a fost publicat decretul regal nr.A. Enciclopedia României din 1938 – 1939 consemna unele activitå¡i ale casei ªcoalelor ¿i ale Casei Culturii Poporului care la acea datå între¡inea în jude¡ul Gorj 50 de cåmine culturale. are dreptul de a se interesa de activitatea oricåror societå¡i particulare de educa¡ie ¿i culturå popularå precum ¿i acela de a cere guvernului dizolvarea societå¡ilor care lucreazå contra intereselor statului. Casa Culturii Poporului urmårind ca institut na¡ional. 2904 prin care lua fiin¡å Funda¡ia culturalå „Principele Carol” care se afla sub conducerea principelui mo¿tenitor Carol. institu¡ia abia creatå a luat o dezvoltare deosebitå 60. societå¡ile de educa¡ie ¿i culturå popularå dobândesc calitatea de persoanå juridicå numai cu avizul Casei Culturii poporului. În timp de 4 luni s-au difuzat în rândul popula¡iei un numår de peste 215 mii de volume din diferite edituri. 2 societå¡i muzicale ¿i 24 biblioteci. II. Paralel cu activitatea desfå¿uratå prin råspândirea cår¡ilor folositoare 59 Enciclopedia României. Funda¡ia „Principele Carol”. p. Având în vedere preocupårile acestei institu¡ii. o societate sportivå ¿i o societate de vânåtoare 59 .D. vol. .

era înscriså ¿i în legea pentru înfiin¡area Casei Culturii Poporului din noiembrie 1921. Regele. Acesta „reprezintå institu¡ia în justi¡ie. În anul 1927. Statutul preciza ¿i structura Direc¡iei generale ¿i anume cå „e împår¡itå în direc¡ii. aprilie 21. la articolul 1 se prevedea cå „se instituie pe timp nelimitat o Funda¡ie culturalå cu denumirea de Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” pentru ajutorarea. 18. o nouå lege modifica statutul ¿i legea de înfiin¡are a Funda¡iei Culturale „Principele Carol”61. biblioteci. pânå la majoratul A. ajutoare etc. De altfel înfiin¡area de cåmine culturale. art. urma så se revadå unele reglementåri. cåutând så dea popula¡iei filme bune. unul al Casei princiare ¿i doi reprezentan¡i ai culturii române¿ti dintre membrii Academiei Române.160 - . burse. O altå întreprindere culturalå a Funda¡iei era cinematograful. sus¡inerea ¿i crearea faptelor de cultur唿i cå Funda¡ia „beneficiazå de privilegiul Academiei Române”. 599 – 601. S. Principele mo¿tenitor o eforie compuså dintr-un reprezentant al Casei regale. unele erau pe cale de a fi îndeplinite. ¿coli libere (?). sub îngrijirea Funda¡iei.S. vol. instructive.culturii poporului a început ¿i opera de publicare. În urma renun¡årii la prerogativele de principe mo¿tenitor de cåtre Carol. are råspunderea întregii administra¡ii ¿i organizeazå ¿i semneazå toate actele ¿i contractele fåcute de Funda¡ie”. Se prevedea cå vor vedea lumina tiparului cår¡i bune ¿i folositoare. . Programul Funda¡iei prevedea ¿i alte måsuri din care. 61 C. Directorii erau numi¡i de Alte¡a sa Regalå Principele Carol mo¿tenitorul tronului. În statutul Funda¡iei se fåceau unele precizåri. ca Muzeul etnografic din Cluj. Hamangiu. La articolul 5 era fåcutå precizarea cå directorul general este numit de efori. organiza¡ii muzicale. Codul general al României. servicii ¿i birouri care se vor înfiin¡a dupå nevoi”. sus¡inerea ¿i crearea faptelor de culturå” iar la articolul 2 cå Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” se administreazå de un director general. În ¿edin¡a Adunårii Deputa¡ilor din 12 aprilie 1922 se discutau unele modificåri ale legii de creare a Funda¡iei Culturale „Principele Carol” precizând cå Funda¡ia avea ca scop „ajutarea. Astfel. chiar în acest mod. unul sau mai multe cåmine culturale în raport de mijloacele locale. Eforii sunt numi¡i de M. 1926 – 1929. premii. La articolul 8 era înscriså o nouå precizare ¿i anume cå în fiecare comunå ruralå se înfiin¡eazå de cåtre Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” pentru educa¡ie ¿i cultura poporului. XV – XVI. p. De aceastå datå se prevedea cå Funda¡ia are în fruntea ei.

1062 63 C. În articolul 2 al legii se stipula cå aceastå Funda¡ie se doteazå de na¡iunea românå cu un patrimoniu na¡ional de 200 milioane în numerar din al cårui venit jumåtate va servi în pår¡i egale la încurajarea ¿i educarea culturalå a tineretului precum ¿i în vederea cercetårii ¿tiin¡ifice consacratå cunoa¿terii României.161 - . La articolul trei se prevedea cå pânå la majoratul regelui Mihai. Codul general al României. Funda¡ia „Regele Ferdinand I”. XVIII/1930 p. Hamangiu. adicå sec¡ia culturalå ¿i sec¡ia militarå. În statut se prevedea cå „conducerea ¿i administrarea Funda¡iei sunt încredin¡ate în mod onorific. Alte¡ei Sale Principesei Elena ¿i a înal¡ilor regen¡i63. p. Se stabilea componen¡a consiliului de administra¡ie din care fåceau 62 C. care va fi persoanå juridicå de drept public cu denumirea de Funda¡ia Regele Ferdinand I65 ¿i care se va organiza potrivit unui statut ordonat de M. . 16. 2. 64 Ibid. Funda¡ia era puså sub înalta ocrotire a Maiestå¡ii sale Regina Maria. În anul 1929. printr-o nouå lege se mai aduceau unele modificåri la legea Funda¡iei ¿i la statut pentru cå principele Carol decåzuse din drepturile ce i le acorda titlul de principe mo¿tenitor62. Aceasta era noua titulaturå a lui Mihai dupå ce tatål såu Carol al II-lea revenise în ¡arå ¿i se înscåunase rege. 65 Ibidem. 1061 . ca semn de dragoste ¿i recuno¿tin¡å fa¡å de înfåptuitorul unitå¡ii na¡ionale a românilor se înfiin¡a. la 13 august. p. XVIII/1930. Codul general al României. 1). La 7 iunie 1930 o nouå lege schimba denumirea Funda¡iei Culturale Regele Mihai I în aceea de Funda¡ia Culturalå Voievodul Mihai64. De asemenea. S. 8. Astfel cuvintele Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” din articolele 1. civil ¿i militar. La 24 februarie 1927 a fost adoptat Statutul pentru conducerea ¿i administrarea Funda¡iei „Regele Ferdinand”66. În 1928 aprilie 27. o nouå lege modifica legea Funda¡iei Culturale numind-o Funda¡ia Culturalå Regele Mihai I. 4. în legea din 1927 se aråta cå atât Funda¡ia cât ¿i cåminele culturale au dreptul så ia ini¡iantiva oricårei serbåri ¿i organizåri publice. prin a¿ezåmânt în scop cultural. vol. 633. iar cealaltå jumåtate va servi pentru ajutorarea culturalå a familiilor militarilor. Hamangiu. 44 -45. unui consiliu de administra¡ie ¿i la douå comitete câte unul pentru fiecare din cele douå sec¡iuni prevåzute de legea Funda¡iei” (art. vol XVII/1924. 18. 2. vol. 13. 19 ¿i 20 se înlocuiesc cu cuvintele Funda¡ia Culturalå Regele Mihai I. În anul 1926 s-a mai înfiin¡at o Funda¡ie ¿i anume cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani a regelui Ferdinand. Regele.

f. La data de 15 mai 1931 o adreså a Ministerului Învå¡åmântului Public cåtre Revizoratul ¿colar70 aducea la cuno¿tin¡å cå „Societatea 66 Ibid. Hamangiu.162 - . la vârsta de numai 3 ani. în Capitalå. Pentru îndeplinirea scopurilor prevåzute la articolul 2 al legii Funda¡iei. Consiliul de administra¡ie urma så întocmeascå regulamentul gen- eral. Regele. .ministrul Casei Regale. s-a înfiin¡at la Ia¿i o Funda¡ie universitarå „Regele Ferdinand I” ¿i institutul cu internat pentru educa¡ia fiilor de ofi¡eri. regulamentele celor douå sec¡iuni ¿i regulamentele tuturor a¿ezåmintelor înfiin¡ate de Funda¡ie.481 – 482. Pânå la întocmirea acestor regulamente. 67 C. . din 16 mai 193169. Trebuie så eviden¡ieze cultul copilului”. cåtre Revizoratul ¿colar. Consiliul de administra¡ie ¿i comitetele vor func¡iona la sediul cen- tral al Funda¡iei. reamintea cå „pentru aceasta în anul trecut a format un program de propagandå prin „organizarea såptåmânii copilului”.11 . 70 Ibidem. 5. . Societatea „Principele Mircea” În sfâr¿it. Într-o adreså a Societå¡ii Principele Mircea pentru pretec¡ia copiilor din România. de unde au revenit la sfâr¿itul anului 1918. p. 3.¿eful Marelui Stat Major. fond inspectoratul ¿colar jude¡ean de învå¡åmânt. Anul acesta (1931) såptåmâna copilului va avea loc între 24 – 31 mai. Codul general al României 68 Principele Mircea a fost fiul cel mai mic al reginei Maria ¿i al regelui Ferdinand ¿i a murit foarte tânår. . La articolele 7 ¿i 8 din acest regulament erau aråtate sarcinile celor douå comitete ale sec¡iunilor. Regele Ferdinand. Direc¡ia jude¡eanå Gorj.mini¿trii de instruc¡iune publicå ¿i de råzboi.S. Directorii celor douå sec¡iuni erau numi¡i ¿i revoca¡i de M.un reprezentant al Academiei Române.¿eful Casei Militare a M. f. numai cu câteva zile înainte ca familia regalå så plece în refugiu în Moldova.rectorii universitå¡ilor din Bucure¿ti ¿i Ia¿i. . consiliul de administra¡ie va putea lua orice måsurå ¿i va face orice acte pentru îndeplinirea scopurilor Funda¡iei67. sunt informa¡ii cå a mai existat o societate ce avea legåturi cu Casa Regalå ¿i anume Societatea Principele Mircea68.cei doi directori administrativi. dosar nr. . 69 Arhivele Na¡ionale. 75/1931. Urma så se ocupe de higiena ¿i educa¡ia copiilor pentru a ajuta la ridicarea neamului românesc ¿i în acest scop încerca så grupeze voin¡ele ¿i puterile.S.parte: . Era înfiin¡atå cu scopul de a proteja copiii din România.

XXI/1933.342 -343. de M. programul ¿i activitatea ei. M. Codul general al României. Funda¡iile Culturale Regale erau conduse. de sub patronajul reginei Maria. cu scopul så ajute prin toate mijloacele dezvoltarea culturii României”. profesor de sociologie ¿i eticå. se arata la art. Funda¡ia Culturalå „Principele Carol”. Regele Ferdinand încetase din via¡å în iulie 1927. dar påstreazå fiecare statutele ¿i regulamentele de înfiin¡are. Le cerea så dea ordin ¿colilor primare din jude¡ så ajute Societatea „Principele Mircea” la råspândirea educa¡iei ¿i higienei. la 14 aprilie a apårut legea pentru Funda¡iile Culturale Regale 71.S. ci fiecare Funda¡ie a avut drumul. A întreprins cele dintâi anchete sociologice cu studen¡ii Seminarului de sociologie în satele române¿ti de prin anii 1926 – 1927 ocupându-se de cercetarea monograficå.Principele Mircea” pentru protec¡ia copilului în România. numite de M. formeazå o Uniune cu numele de Funda¡iile Culturale Regale ale României. În anul 1933.S. Regele pe termen de 3 ani (art. La revenirea în ¡arå în 8 iunie 1930 ¿i înscåunarea ca rege a lui Carol al II-lea ¿i aceste Funda¡ii au început så-¿i facå sim¡itå prezen¡a. În fruntea acesteia a fost dupå 1933 un apropiat al regelui Carol al II-lea ¿i anume Dimitrie Gusti. Hamangiu. Acest consiliu era format din conducåtorii funda¡iilor ¿i 4 persoane reprezentative ale culturii române¿ti. Regele. 3.163 - . În conducerea Funda¡iilor culturale regale. Despre aceastå „Uniune” se cunosc pu¡ine lucruri în anii urmåtori. Articolul 1 al legii prevedea : Funda¡ia Universitarå Regalå Carol I. la Bucure¿ti.4). membru al Academiei Române. contribuie pe toate cåile la råspândirea higienei ¿i a educa¡iei pentru ridicarea neamului. prezidat de rege. p. În anii 1926 – 1930 activitatea acestor Funda¡ii a fost neglijatå. Principele Carol påråsise România. . Funda¡ia Regele Ferdinand din Ia¿i ¿i Institutul de cercetåri experimentale Regele Carol al II-lea din Cluj. Regele era ajutat de un consiliu numit Consiliul Funda¡iilor Culturale Regale. Bucurându-se de autoritatea dar ¿i de sprijinul material al regelui 71 C. plecând în stråinåtate. pentru ridicarea neamului. Probabil cå n-a mai activat ca institu¡ie. creatorul Institutului Social Român. Mihai I era prea tânår ¿i nu se putea implica în conducerea acestor Funda¡ii. S. Ea va lucra potrivit unui regulament de func¡ionare general. vol. Dintre toate acestea cea mai activå a fost Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol”. în cadrul Uniunii ¿i al prevederilor acestei legi. Articolul 2 consemna apari¡ia unei noi societå¡i ¿i anume „Pe lângå Funda¡iile culturale amintite la art. 1 se înfiin¡eazå. Funda¡ia de literaturå ¿i artå Regele Carol al II-lea. potrivit unui statut special.

compuså din: Funda¡ia Regele Carol. 61 – 62.164 - . Funda¡ia culturalå Regele Mihai I. p. ocupându-se de activitatea acestora. cåmine culturale. p. dupå abdicarea regelui Carol al II-lea ¿i urcarea pe tron a lui Mihai I. Regionalele ¿i cåminele culturale jude¡ene ¿i såte¿ti au lucrat. Direc¡iile Funda¡iei urmau så fie: cercetåri.C. administrativå.1. p. vol. 784 – 787. 1 – 2. în ciuda marilor greutå¡i mai ales din cauza multor oameni pleca¡i pe front. iar fosta Funda¡ie pentru literaturå ¿i Artå s-a contopit cu Funda¡ia „Regele Mihai I”73.Carol al II-lea Funda¡ia culturalå „Principele Carol” a luat sub conducerea ei cåminele culturale. Funda¡ia culturalå ¿i-a schimbat denumirea în Funda¡ia culturalå „Regele Mihai I” denumire pe care a avut-o ¿i în anii 1928 – 1930. trei membri activi ai Academiei Române delega¡i de Academie în adunarea plenarå. 73 “Cåminul Cultural”. echipe. nr. au avut program ¿i buget. Numirea directorului general se fåcea de rege dupå recomandarea conducåtorului statului.F. În aceastå perioadå s-a întocmit Statutul Cåminelor 72 C. fost ¿i înainte în conducerea Funda¡iei. dar ¿i ¿colile ¡åråne¿ti ce au fost organizate între anii 1934 -1940. precum ¿i Filarmonica72. La 13 mai 1944 s-a desfiin¡at Uniunea Funda¡iilor. Uniunea Funda¡iilor înfiin¡atå în 1941 n-a dat rezultatele dorite ci a însemnat o ¿tirbire a autonomiei Funda¡iilor. Funda¡ia „Regele Mihai I” se ocupa cu cultura maselor. Membrii consiliului se confirmau prin Înalt decret regal. Directorul general al acesteia a adevenit Octavian Neam¡u. Funda¡ia Regele Ferdinand I. Toate aceste Funda¡ii fuseserå reunite prin legea din 1941 cu scopul de a se duce o ac¡iune unitarå.). activitatea Funda¡iei nu a scåzut. ¿coli ¿i cursuri ¡åråne¿ti. Fiecare institu¡ie fåcând parte din Uniune va avea o administra¡ie ¿i un consiliu propriu. 4. Codul general al României. . Hamangiu. În anul 1941. o nouå lege crea din nou Uniunea Funda¡iilor culturale regale ale României (U. În anii råzboiului. XXIX. I/1941. În articolul 5 erau enumerate atribu¡iile Consiliului Funda¡iei Culturale Regale. Funda¡ia Regalå pentru literaturå ¿i Artå. fiecare Funda¡ie ¿i-a recåpåtat autonomia. Funda¡ia culturalå „Regele Mihai I” În anul 1940. În fruntea acesteia se afla regele Mihai i având ca organ Sfatul Consiliului Funda¡iei Culturale Regale care se compunea din: directorii institu¡iilor aråtate la art. A fost un deziderat al tuturor Funda¡iilor så se revinå la forma ini¡ialå autonomå a fiecårei institu¡ii.R. literare ¿i artistice. condi¡ie atât de necesarå pentru desfå¿urarea normalå a activitå¡ii lor. anul XI.

Pentru viitor Funda¡ia î¿i propunea så continue activitatea cåminelor culturale. În baza experien¡ei asocia¡iilor ¿i societå¡ilor culturale ce au func¡ionat la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul celui de-al XX-lea ¿i mai ales având în vedere rezultatele bune în culturalizarea popula¡iei satelor. a ¿colilor ¿i cursurilor ¡åråne¿ti ¿i evantual cu echipele studen¡e¿ti. nr. så înceteze. Publica¡iile Funda¡iei au continuat så aparå. cu care au format biblioteca pe care au numit-o „Crinul”. dupå 4 ani. În anul 1917 tânårul Gheorghe Gåvan – Jale¿. unele din ele fiind foarte bune. adunând cår¡i ce se aflau prin casele lor. Director general al Funda¡iei culturale „Regele Mihai I” råmânea în continuare Octavian Neam¡u.165 - . mai ales. 1 – 2. Aceastå bibliotecå era importantå nu numai prin cår¡ile ce le avea 74 Ibid. 75 Ibid. 62 – 65. p. anul IX. S-au gåsit mul¡i oameni care însufle¡i¡i de dorin¡a de a contribui la ridicarea semenilor lor. p. dar ¿i ¡åranii ¿tiutori de carte. a continuat aceastå experien¡å ¿i în deceniile care au urmat. Despre aceastå bibliotecå Gåvan – Jale¿ scria: „Curatå ca floarea de crin så fie treaba fåcutå de noi. intelectualii satelor. din Bålava. Societå¡i ¿i asocia¡ii culturale 1. „cu un con¡inut. anul XI. . organe ¿i organiza¡ii. care încå urma cursul inferior al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”. au continuat så organizeze societå¡i culturale ¿i biblioteci. de popularizarea ¿tiin¡ei”. împreunå cu câ¡iva prieteni ¿i-au propus så organizeze o bibliotecå. de ac¡iunile culturale ocupându-se alte institu¡ii. Dupå trei ani biblioteca „Crinul” numåra 1562 de cår¡i. 12. a vut loc. congresul cåminelor culturale între 24 – 25 octombrie 194374. ianuarie – februarie 1945. Prin grija regionalei de la Craiova s-a organizat „Såptåmâna Olteniei”. 477 – 498. cititorii acesteia fiind elevii. Se vor continua reuniunile care vor analiza mai concret înfåptuirile Funda¡iei stabilind noi obiective75. 10. Au adunat vreo 50. octombrie – decembrie 1943. nr. cu toate greutå¡ile de tipar. Au continuat så func¡ioneze ¿colile ¿i cursurile ¡åråne¿ti. 11.Societatea cultural – educativå „Tribuna” Este una din societå¡ile create imediat dupå råzboiul mondial. sat ce se afla la råsårit de Slåtioara iar la apus Gåvåne¿ti. la 30 decembrie 1947. Activitatea acesteia a început så slåbeascå. ca ¿i crinul så înfloreascå ideile noastre”. iar dupå abolirea monarhiei.Culturale care reprezenta rezultatul unei experien¡e vastå ¿i bogatå.

76 – 77. Målåescu. serie nouå. Gârdu. membrii fondatori l-au ales pe acela¿i Gheorghe Gåvan . Låzåroiu. G. Membrii fondatori ai societå¡ii erau: Nicolae ¿i Vasile ºundrea. Tinerii luminåtori ai satelor nu s-au mul¡umit doar cu biblioteca ¿i cu societatea culturalå „Tribuna”ci. C. Gheorghe Gåvan – Jale¿. au înfiin¡at ¿i revista „Crinul satelor” al cårei pre¿edinte a fost desemnat tot Gheorghe Gåvan – Jale¿ iar vicepre¿endinte Grigore Cåpåtoiu din Båle¿ti. Grigore Gåvan. Ridicând-o din noroi. Vasile Cârstea (to¡i din Tålpå¿e¿ti). Vasile Grama (din Gåvåne¿ti).¿i împrumuta la cititori. cu toate ale ei sate”. cu diferite ocupa¡ii (între care învå¡åtorii ¿i preo¡ii satelor au fost cei mai activi). I. Gh.N. Cu¡ui.Jale¿77. a luat fiin¡å în comuna Corne¿ti. La scurt timp – 9 aprilie 1919. 36 – 39. Numårul 1. directorul ¿colii din Corne¿ti. 77 Titu Pâni¿oarå. I. nr. Berca (din Stroe¿ti). Pantelimon Niculescu – Monu. Tot pentru ca aceastå revistå så aibe cåutare cât mai mare s-a hotårât ca materialele ce se vor publica så se refere în mare parte „la Valea Jale¿ului. avea deja 157 membri cotizan¡i. Niculescu. Buligan. C. anul I. Redac¡ia ¿i administra¡ia erau în comuna Corne¿ti – Gorj. Dårvånescu. Gheorghe Gåvan – Jale¿ – ini¡iatorul ¿i animatorul activitå¡ii cul- tural – educative în satele de pe Valea Jale¿ului. Câmpofeni. Astfel cå s-au înfii¡at filiale ale bibliotecii la Båle¿ti. 1999. au devenit oameni de bazå ai societå¡ii ¿i mul¡i dintre ei colaboratori permanen¡i ai revistei „Crinul satelor”. dupå un an. Dumitru A. din ianuarie 1920 era intitulat „Organ al Societå¡ii educative „Tribuna” ¿i avea ca motto: „Talpa ¡årii biata gloatå. cum au fost C. Ion V. Giurgiulescu ca ¿i al¡i cetå¡eni de pe valea Jale¿ului. Gheorghe Aninoiu (din Båle¿ti). V. p. Målåescu. Arcani ¿i Stroie¿ti76.I. Societatea cultural – educativå „Tribuna” care. P.. Editura „Ager”. non omnis mortuus sumi. Vasile Buzuloiu. Ridica-vom ¡ara toatå. så fie råspânditå în toate satele de pe vale. ªtefånoiu (din Ciauru) cårora în timp li s-au mai adåugat ¿i al¡ii (nefiind memebri fondatori). învå¡åtorul Nicolae Saragea-Pop¿an.Popeangå. Stolojani. Ridicane-vom pe noi”. Ini¡iatorii ei au hotårât ca revista „Crinul satelor” så aparå lunar ¿i så aibe con¡inut divers „care så ajute talpa ¡årii cåreia îi era adresatå”. De asemenea s-a hotårât ca atât în conducerea „Tribunei” cât 76 Marin Col¡an. P. Stamatoiu. ci ea constituia un exemplu ¿i pentru alte sate. În func¡ia de pre¿edinte al societå¡ii. septembrie 2001. 13. mergând mai departe. p. Numårul 1 al revistei „Crinul satelor” a apårut la 1 ianuarie 1920.. Gheorghe Gåvånescu.166 - . în „Crinul satelor”. .

82 – 84 80 Vasile Cåråbi¿. P. au apårut în Gorj. Astfel. cu numårul 10 din octombrie 1920. spre bine”. Cu numårul 1 din 1 mai 1921 revista devine organ al Societå¡ii culturale „Tudor Vladimirescu”. Începând cu anul 1920 au apårut în satele gorjene ¿i alte societå¡i. În ceea ce prive¿te evolu¡ia revistei „Crinul satelor” în perioada existen¡ei ei a suferit unele schimbåri. între 1920 – 1930. Ne sunt cunoscute 11 numere din anul 1920. Din anul 1923 sunt toate cele 12 numere. lucrarea citatå. spre con¿tiin¡a cetå¡eneascå. cit. ªi din aceasta. biblioteci ori ziare cu duratå mai lungå ori mai scurtå. 5 numere din anul 1921. . se scrie: „se aratå mai mult ca oricând nevoia de a se îndruma „talpa ¡årii” spre mai multå luminå. printre altele. a încetat din via¡å. de råspândirea revistei ¿i de materialele care trebuiau scrise ¿i care „så vinå din fiecare sat” 78 .79. Ceauru. ca ¿i din multe altele. p. începând cu numårul 1 din ianuarie „Crinul satelor” devine organul Ligii „Crinul”. p. Trebuie spus cå rodnica activitate culturalå desfå¿uratå în satele de pe valea Jale¿ului n-a fost singularå. liceanul ¿i studentul Gheorghe Gåvan – Jale¿. prezentarea pe scenå a unor piese de teatru (între care ¿i piesa „Onoare” scriså de Gh.167 - . Documentar. Societatea cultural – educativå „Tribuna” a vut prin membrii såi o bogatå activitate: au organizat ac¡iuni precum spectacole artistice (serbåri såte¿ti) care se desfå¿urau duminica. nu s-a påstrat întreaga colec¡ie. Båle¿ti. restul numerelor din anul 1921 ¿i 1922 lipsesc la Biblioteca Academiei Române. Numårul acestora va cre¿te ¿i mai mult dar va interveni amestecul politicului în con¡inutul lor. op. În anul 1924 ini¡iatorul. Pe lângå motto-ul de mai sus se adaugå deviza: „Mai multå luminå! Mai multå bunåtate! Muncå! Cinste!”79. poet ¿i prozator. În procesul verbal al acestei „federalizåri”. Prin procesul verbal din 3 aprilie 1921 s-a hotårât ca Societatea „Tudor Vladimirescu” så-¿i aibe sediul în comuna Arcani. 1978. ele fiind ale unor partide. În anul 1923. Astfel cå paginile lor vor fi pline de ac¡iuni politicianiste ¿i mai pu¡in de activitå¡i culturale. peste 30 de publica¡ii80. Stolojani. din anul 1924 este numai numårul 1–2.¿i a „Crinului satelor” din fiecare sat så existe câte un reprezentant care så se ocupe cu ceea ce trebuie så facå societatea. Dupå o eviden¡å pe care a fåcut-o istoricul Vasile Cåråbi¿. Prin moartea lui a încetat ¿i apari¡ia revistei. ianuarie – februarie 1924. conducåtorul ¿i colaboratorul permanent al acestei reviste. Târgu Jiu. Gåvan - 78 Marin Col¡an. 79 Vasile Cåråbi¿. Brådiceni etc. Din aceastå societate fåceau parte comunele Corne¿ti. 82 – 119. Publica¡ii periodice din Gorj. „Crinul satelor” a devenit organul societå¡ilor de educa¡ie „Tribuna” din Corne¿ti ¿i „Jale¿ul” din Stolojani.

Jale¿).168 - . septembrie 2001. Ungureanu. Revista „Crinul satelor” reapare sub egida Societå¡ii cultural ¿tiin¡ifice „Jale¿ul” din Stolojani ¡i sub patronajul Inspectoratului ¿i sub patronajul Inspectoratului pentru 81 „Crinul satelor” nr.D. desfå¿oarå o intenså activitate culturalå în zonå. Aceasta a fåcut ca dupå 1989. Liviu Poenaru ca ¿i învå¡åtorii Ion Negrea ¿i Constantin Cle¿anu. Rådoi. I. V. Constantin Popescu. Hobeanu. din ini¡iativa lui Ion N. D. Popescu ¿i al¡i tineri Societatea culturalå „Murmurul Jale¿ului”. în satele de pe valea Jale¿ului.. ori mai mici. în special elevi normali¿ti. Mihai ªchiau. profesor universitar doctor Aurelian Popescu. Împreunå cu un grup de tineri. Grigore Pupåzå. „Jale¿ul” ¿i „Tudor Vladimirescu”. 13. dar ¿i mai mari. Nicolae Vânåtoru. doctor în economie. Aurelian Gåvånescu. au ¡inut conferin¡e pe diferite teme. „Tribuna”. Liviu Dafinescu. 2. care a înfiin¡at o bibliotecå ¿i a desfå¿urat o bogatå activitate culturalå. Gheorghe Gârdu.. non omnis mortuus sum . Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul”. Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul” Chiar dacå dupå cel de-al doilea råzboi mondial activitatea societå¡ii „Tribuna” ¿i a revistei „Crinul satelor” n-a mai putut continua. Marin Arcu¿. C. preotul C. Vasile Cåråbi¿. avându-l în frunte pe binecunoscutul cercetåtor. Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul” se bucurå de contribu¡ia unui larg colectiv de colaboratori între care. Firoiu. Tinerii entuzia¿ti din satele de pe valea Jale¿ului au dus ¿i o intenså activitatea organizatoricå urmårind så creeze noi organiza¡ii culturale. Runcan ¿i economistul Valeriu Golumbeanu. V. Ca urmare au apårut în 1926. Omagiu tuturor celor care au muncit pentru ridicarea satelor de pe Valea Jale¿ului. 39. au ini¡iat ¿i asigurat desfå¿urarea. Radu Popescu. la Câmpofeni. a unei intense ¿i sus¡inute activitå¡i culturale pentru educarea såtenilor. . Vasile Marinoiu. Alexandrina Andrei. Ion Filipoiu. Constantin Mesteacån. amintirea lor a råmas în mintea ¿i în sufletul oamenilor locului. Grigore Davi¡oiu. pe Valea Jale¿ului så se înfiin¡eze societå¡ile culturale „Lumina”. Ion Blendea. Simpozioanele ce le organizeazå anual aduc din nou lumea satelor så asculte comunicårile ¿i referatele prezentate de cercetåtori în fa¡a såtenilor. între cele douå råzboaie mondiale. Începând din decembrie 1989 societatea are ¿i o revistå: „Crinul satelor” din care au apårut deja 9 numere. p. l-a adus recent profesorul Marin Col¡an publicând cartea Gheorghe Gåvan – Jale¿ . la care s-au alåturat profesorii Octavian Ungureanu. Alexandru Olaru. Dumitru Dånoiu.

121 – 123. dar fiind de origine din Gorj. Pupåzå. Episcop Ciopran ¿i prefec¡ii jude¡elor Gorj. 3. se afla în fruntea acestei organiza¡ii. p. Din aceastå informa¡ie ¿tim cå a avut o adunare generalå. În februarie 1939. I. Socitatea culturalå „Badea Câr¡an” din Dobri¡a Câteva date din trecutul mi¿cårii culturale a satului Dobri¡a. general Popescu. 83 Vasile Cåråbi¿. cu referiri la activitatea Societå¡ii culturale „Badea Câr¡an” au fost publicate în revista „Coloane” în decembrie 1973. Cu aceastå denumire a tråit pânå în anul 1949. Lupulescu a fåcut o largå expunere a activitå¡ii desfå¿uratå de asocia¡ie în ultimul an. adunarea asocia¡iei a hotårât schimbarea numelui din „Jiul” în Asocia¡ia culturalå „Marele Voievod Mihai”. De asemenea s-a hotårât ca sediul asocia¡iei så se mute la Alba Iulia. pânå în 1930 când î¿i schimbå numele ¿i devine Cåminul cultural „Badea Câr¡an”. Din mårturiile lui Dumitru Pupåzå rezultå cå printre cele mai importante obiective ale societå¡ii se numårau: råspândirea culturii în 82 „Cåminul Cultural”. Probabil cå acesta era cu serviciul la vreo unitate militarå în Alba Iulia. nr. respectiv încadrarea societå¡ii în rosturile Serviciului Social. Alba. P. înfiin¡area ei a avut loc în anul 1924 noiembrie.169 - . Tot în aceastå zi adunarea a proclamat ca pre¿edinte de onoare al noii asocia¡ii pe dl. directorul ¿colii. Hunedoara ¿i Arad. Dupå aceea a hotårât afilierea la Funda¡ia Regalå „Principele Carol”. anul V. Printre altele. S-a numit astefl timp de 6 ani. sub pre¿eden¡ia d-lui locotenent doctor C. Lupulescu. profesor D. ca membri de onoare. 164.L. Gusti iar pe domnii reziden¡i regali ai ¡inuturilor Mure¿. Dupå ce a dat descårcare comitetului de gestiunea sa. 4. comandantul garnizoanei Târgu Jiu. de data aceasta primind numele marelui dramaturg român. 2.Caragiale. a trecut la rezolvarea diferitelor puncte de pe ordinea de zi. Publica¡ii periodice din Gorj. general Sova.S. Dl. comandantul garnizoanei Alba Iulia. februarie 1939. unde domicilia pre¿edintele iar revista „Jiul”83 så continue a apårea ca organ al asocia¡iei. De la înfiin¡are pânå în 1949 Societatea culturalå „Badea Câr¡an” a fost conduså de un consiliu al cårui pre¿edinte era învå¡åtorul Dumitru Gr. p. în „Cåminul cultural”82 apårea o ¿tire potrivit cåreia Societatea „Jiul” s-a afiliat Funda¡iei „Principele Carol”.culturå al jude¡ului Gorj81. . Asocia¡ia culturalå „Jiul” din Târgu Jiu A fost o asocia¡ie despre care se cunosc pu¡ine lucruri.

În perioada crizei economice. astfel. hotåråsc så dezveleascå. articol în care conducerea asocia¡iei era somatå så convoace „o adunare generalå extraordinarå” consacratå dezbaterii situa¡iei salarizårii învå¡åtorilor. a satului în general. „¡ara lui Litovoi”. Astfel conducerea asocia¡iei era amenin¡atå cu convocarea adunårii generale ¿i demiterea conducåtorilor. „Zborul” ¿i „Badea Câr¡an” care organizaserå pânå atunci multe serbåri populare de mare amploare. în 1930.rândul maselor prin conferin¡e ¿i prelegeri de popularizare. Semnalul a fost dat printr-un articol semnat de P. adoptându-se hotårârea ca învå¡åtorii så demisioneze în maså. organizarea unor serbåri ¿i ¿ezåtori populare. în anul 1927. o placå amagialå a¿ezatå pe stânca de la izvorul Gâlciomi¡ei în memoria eroilor neamului. Societatea „Badea Câr¡an” a avut rela¡ii de colaborare cu alte societå¡i: „Lumina” din Runcu ¿i „Zborul” din Bâlti¿oara. dârz militant pentru drepturile slujitorilor ¿colii. sub conducerea acestuia în 22 mai 1921 s-a dezbåtut „problema arzåtoare” a salariilor.170 - . lupta învå¡åtorimii gorjene s-a dezlån¡uit din nou – cu o for¡å sporitå. Societatea „Badea Câr¡an” a reprezentat o primå formå organizatoricå a activitå¡ii cultural educative din Dobri¡a. La 13 august 1930. Anul 1974 va împlini astfel scurgerea a cinci decenii de via¡å culturalå organizatå a satului Dobri¡a din comuna Runcu. înfiin¡area unei biblioteci såte¿ti ¿. 5. perioadå în care strådaniile de mårire ¿i înål¡are prin fåclia ¿tiin¡ei ¿i culturii au slujit binele public moral ¿i social ca ¿i educårii fenomenului artistic84. în cazul când nu li se vor satisface cerin¡ele formulate. 365 erau 84 „Coloana” 1973 decembrie. pre¿edintele de onoare al acestei societå¡i. ca ¿i cu „Murmurul Jale¿ului” din Câmpofeni. pe fundamentul cåreia se va constitui cåminul cultural. la una din vestitele serbåri ale Societå¡ii „Lumina” din Runcu. emanciparea social – economicå a fiecårei familii. Din totalul de 543 învå¡åtori existen¡i în Gorj. La conducerea acesteia i-a urmat I. În 1930 asocia¡ia a editat „Revista învå¡åtorimii gorjene” publica¡ie ce se va numi din 1941. p. cu „vehemen¡å”. Niculescu – Monu ¿i publicat în „Gazeta Gorjeanå”. a participat însu¿i profesorul sociolog Dimitrie Gusti. påstrarea con¿tiin¡ei na¡ionale ¿i cultivarea înaltelor sentimente de dragoste pentru ¡arå ¿i popor. ales pre¿edinte în ¿edin¡a din 19 mai 1921. nu li se va îmbunåtå¡i situa¡ia materialå. la Runcu.a. 14. . pânå în 1944. Cioatå. societå¡ile „Lumina”. pe atunci ministru al instruc¡iunii publice. cea din urmå înfiin¡atå în 1925. dascål de mare prestigiu. Asocia¡ia învå¡åtorilor din jude¡ul Gorj Pre¿edintele asocia¡iei a fost Pantelimon Niculescu – Monu.

C. spre exemplu. I. a pre¿edin¡ilor såi. Dupå råzboi produsele de consum s-au scumpit de 100 de ori în timp ce salariul a crescut doar de 20 de ori. între al¡ii. interesante pentru via¡a ¿colarå. aici Ion Ciotor – reprezentantul jude¡ului Gorj. Homescu – Hârtop. cå de la tribuna Congresului ¡inut în localul ¿colii primare nr. Asocia¡ia s-a înscris ¿i cu o serie de realizåri în limita posibilitå¡ilor ce le avea. 6. asocia¡ii ¿i societå¡i care au apårut în România dupå primul råzboi mondial. a propus ca o delega¡ie de învå¡åtori så fie împuternicitå så meargå la rege pentru a-i înfå¡i¿a starea jalnicå a corpului didactic ¿i så-i solicite så dispunå de måsuri urgente în vederea ameliorårii ei. pe lângå faptul cå contribuiau la ridicarea nivelului profesional. s-au pus în circula¡ie date privind învå¡åmântul românesc ¿i din alte ¡åri. Casa învå¡åtorului a fost una din realizårile lor. Popeangå. din 1938 pânå în 1940.). pre¿edinte a fost ales P. s-au prezentat dezbaterile congreselor învå¡åtorilor. În aten¡ia asocia¡iei. cantina ¿i un cåmin pentru învå¡åtori. Învå¡åtorii din Gorj. Diaconescu – Raco¡i. care au protestat cu vehemen¡å împotriva atitudinii guvernului fa¡å de situa¡ia acestei categorii deja numeroaså de învå¡åtori (¿omeri n. psihologiei ¿i metodicii. Multe din problemele ce fråmântau învå¡åtorimea gorjeanå au fåcut obiectul discu¡iilor purtate în cadrul Congresului general care a avut loc în Bucure¿ti la 24 – 26 noiembrie 1931. Banca învå¡åtorului gorjan. Gârdu – Stolojani. deoarece de ea depindea înså¿i existen¡a învå¡åtorilor. Revista a apårut în ianuarie 1930. S-au prezentat recenzii de cår¡i. 2 din Târgu Jiu.membri ai asocia¡iei. ca ¿i din alte jude¡e. a func¡ionat un cåmin pentru fii de învå¡åtori care frecventau cursurile gimnaziale ¿i liceele din Târgu Jiu. în paginile ei s-au scris articole din domeniul pedagogic. I. n. abordarea unor teme actuale. a fost ¿i Liga Na¡ionalå . asocia¡ia avea o revistå în care se publicau din preocupårile învå¡åtorilor. au fost organiza¡i în Asoci¡ia învå¡åtorilor din acest jude¡.171 - . îi ajutau la întocmirea referatelor ce le prezentau la cåminele culturale. s-au evocat figuri de pedagogi ¿i oameni ai ¿colii. au luat cuvântul. La rândul ei. Amintim. cooperativa „Solidaritatea învå¡åtorului gorjan” etc. s-au fåcut publice revedincårile lor profesionale. C. un distins învå¡åtor. Toate acestea. Îmbunåtå¡irea salarizårii învå¡åtorilor era socotitå de conducerea asocia¡iei „problema problemelor”. Popescu – Stroie¿ti. Aici ¿i-a desfå¿urat activitatea ¿i inspectoratul ¿colar ¿i. situa¡ia învå¡åtorimii gorjene a fost mereu desbåtutå. Liga Na¡ionalå a Femeilor Între numeroasele ¿i variatele organiza¡ii.

156 – 157. 15 – 49. în timp. Târgu Jiu. În anul 1929 atelierul avea deja un numår de 65 lucråtoare ¿i 15 gherghefuri mari care realizau 70 de covoare cu o suprafa¡å de 285 m. p. dar ¿i în stråinåtate.172 - . Despre o parte a activitå¡ii Ligii Femeilor Române din Gorj avem informa¡ii ¿i din „Cåminul Cultural” din februarie 193988 în care s-a scris despre expozi¡ia organizatå în parcul (grådina) Ateneului Român. sau la Milano. au reprodus în primul rând vechile scoar¡e oltene¿ti.195 – 200. la New York în S. Liga Na¡ionalå a Femeilor a fost mai mult o organiza¡ie profesionalå. implicate atât în via¡a de familie cât ¿i în societate. sec¡ia Gorj. Pânå în 1929 se ini¡iaserå în meseria ¡esutului un numår mare de tinere fete. în valoare de 538883 lei. nr. ca o formå organizatå. Zenovie Cârlugea ¿i d-na Zoia Elena Deju în Aretia Tåtåråscu marea doamnå a Gorjului interbelic. anul V.U. dateazå din perioada de dupå primul råzboi mondial. 2007. Atelierul de covoare. 2. Într-o dare de seamå asupra activitå¡ii Ligii Na¡ionale a Femeilor . revistå de cultura poporului. în „Litua” Studii ¿i cercetåri. 500 de absolvente. ªcoala de covoare de la Târgu Jiu a doamnei Aretia Tåtåråscu dåduse pânå în 1936 – 1937. p. un atelier de ¡esåtorie care. 85 Un interesant studiu despre mi¿carea feministå din România a pregåtit ¿i publicat dl. p. 88 „Cåminul Cultural”. în Italia. Liga Na¡ionalå a Femeilor a apårut în cadrul „mi¿cårii feministe” în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea ¿i la începutul celui de-al XX-lea85. Editura Måiastra.a Femeilor Române . femeile au reprezentat întotdeauna o for¡å principalå în societate. . În via¡a politicå au fost participante tot dupå primul råzboi mondial. s-a transformat „într-un adevårat institut de artå ale cårui produse erau admirate în toatå ¡ara”. În mod concret a fost înfiin¡at. februarie 1939. Cu covoarele realizate la Târgu Jiu.p. la Târgu Jiu. Liga Femeilor Române din Gorj a luat fiin¡å în 1921 având un comitet de conducere. Cu timpul înså s-au adus modificåri ¿i simplificåri în realizarea covoarelor în a¿a fel încât så fie mai frumoase.A. pentru a obi¿nui pe lucråtoare cu lucrul. În jude¡ul Gorj. fete de la ¡arå. p. unele continuând så lucreze în acest atelier iar altele ca ¿efe de atelier în diferite ora¿e din ¡arå sau în satele lor de provenien¡å87. Târgu Jiu 1988. Liga a participat la expozi¡ia din grådina Ateneului Român din Capitalå. 87 Din activitatea Ligii na¡ionale a Femeilor Române din Gorj. 86 Ibid. din anul 1928 – 1929 se aratå cå obiectivul prioritar al acesteia era de conservare a artei na¡ionale ¿i dezvoltarea industriei casnice dar ¿i antrenarea femeilor în alte activitå¡i precum ¿i îngrijirea monumentelor istorice86. 21. care desfå¿urau o rodnicå activitate în ora¿ele ¿i satele ¡årii..

unelte ¿i alte råmå¿i¡e arheologice din epoca veche.I. ci cu conducerea Liceului „Tudor Vladimirescu”. Unul era de 12 / 14 m.Bålånescu.n. prin valorficarea materialelor din ¡arå. Ini¡iativa ¿i încrederea ce doamna Aretia Tåtåråscu „a avut-o în atelierele sale de la Târgu Jiu pentru ca o asemenea mårea¡å operå så fie înfåptuitå într-un timp relativ scurt a dat rezultate remarcabile”. În acest sens s-a încheiat. Dintre acestea amintim grija pentru repunerea în func¡iune a Muzeului Gorjului.Costescu.l.173 - . dar mai ales însu¿irile artistice ce întrunesc. un proces verbal de cåtre Comitetul de ini¡iativå. directorul ªcolii Normale. Nu singurå.Cioatå. Au råmas doar resturi cuprinzând documente. Au fost prezentate douå covoare. dar neavând loc le-au strâns într-o camerå a liceului fårå a putea înså fi utilizate. C. M.C. scoar¡e etc. La aceste covoare au lucrat. fiecåreia revenindu-i câte 3 – 4000 lei pe lunå. Lupta în favoarea cânepei ¿i a inului precum ¿i modernizarea mijloacelor de prelucrare a lânei reînvierea boielelor (vopselelor n. cele mai mari din ¡arå. sunt probleme ce a¿teaptå rezolvarea de la un institut subsecretarial anume înfii¡at întru acest scop” 89. format din: Ion Micodin. a organelor locale ¿i a altor institu¡ii. Au încercat unii profesori inimo¿i så le adune. cu motive oltene¿ti. a cåror intensificare constituie una din grijile capitale ale cârmuirii.Michåilescu.) naturale stârpite de produsele anilinei. ªi.l. cruciuli¡e. prefectul jude¡ului. C. protoereul jude¡ului. a fost devastat de ocupan¡i. iar celålalt de 16 / 12 m. în sfâr¿it. lucrate pe fond albastru. „în afarå de latura artisticå aceste produse intereseazå ¿i din punct de vdere al economiei na¡ionale. fosile etc. timp de 3 luni. Au fost expuse aici ¿i alte obiecte rezultate din mintea ¿i mâinile gorjencelor între care perdele. ziua ¿i noaptea. În anul ¿colar 1924 – 1925 s-a luat ini¡iativa înfiin¡årii unui muzeu etnografic al Gorjului care så aibe ca bazå rseturile Muzeului ªtefulescu. icoane. fac ca aceste douå scoar¡e så reprezinte o culme pentru minunata artå ¡åråneascå”. desigur „nu numai propor¡iile extraordinare ¿i neînchipuite pânå azi. I. .Aici au fost expuse ¿i covoarele lucrate de Liga Na¡ionalå a Femeilor gorjene în atelierele sale din Târgu Jiu pentru a fi trimise la Expozi¡ia Universalå de la New York. 89 Ibidem. directorul Liceului „Tudor Vladimirescu”. meritå eviden¡iate încå unele opinii ale vizitatorilor. Liga Na¡ionalå a Femeilor din Gorj a avut în preocupårile ei ¿i alte activitå¡i. revizorul ¿colar. multe bunuri fiind distruse ori au dispårut. primarul ora¿ului. douå echipe de câte 40 de fete. Este cunoscut cå în timpul råzboiului Muzeul istoric ca ¿i alte institu¡ii. så le punå în ordine. Beneficiul rezultat din pre¡ul covoarelor a fost împår¡it între fetele care au lucrat. preot Grigore Prejbean. la 22 mai 1925.

A fost conceputå o clådire cu etaj tip culå. În aceste condi¡ii a intervenit Liga Femeilor din Gorj care s-a implicat în construirea localului pentru muzeu. ªi în comuna Vladimir.”91. Între acestea Castrul roman de la Bumbe¿ti – Jiu care era în påråsire.c. Råmânea înså nerezolvatå problema localului. Ac¡iunea a început în iunie 1925 ¿i clådirea urma så fie construitå în grådina publicå. covoare oltene¿ti lucrate în atelierele Ligii. zilele trecute au fost terminate lucrårile de construc¡ie a culei din Grådina Publicå unde va fi instalat Muzeul Gorjului „Alexandru ªtefulescu”. În scrisoarea din 10 august 1926 a Aretiei Tåtåråscu. adresatå directorului Liceului „Tudor Vladimirescu”. Din activitatea Ligii Na¡ionale a Femeilor Române – Gorj. Târgu Jiu. S-a ocupat de ingrijirea ¿i conservarea ¿i a altor monumente istorice de pe raza jude¡ului. Au contribuit cu bani unele ministere dar ¿i organele locale: primåria ora¿ului ¿i prefectura jude¡ului. Târgu Jiu. pe marginea Jiului. într-un grad de distrugere avansatå. Inaugurarea muzeului va avea loc în ziua de 5 septembrie a. 1926. Coordonarea lucrårilor a fost încredin¡atå inginerului I. S-a alcåtuit un comitet sub pre¿eden¡ia doamnei Aretia Tåtåråscu care a închis cu por¡i intrarea în pe¿terå ¿i a pus un paznic pentru îngrijirea obiectivului. în „Litua” Studii ¿i cercetåri. Cu aceastå ocazie prefectul jude¡ului a fågåduit cå va aloca fonduri båne¿ti pentru întemeierea muzeului iar directorul liceului promitea cå se va îngriji de primirea ¿i inventarierea obiectelor de muzeu90. 120. a luat måsuri de îngrådire a locului.Alexandru Mihule¡. Era înså un obiectiv care costa mul¡i bani. La parterul clådirii au fost expuse documente ¿i obiecte muzeistice iar la etaj. Lucrarea a fost gata în anul urmåtor. 198. 1988. Vå rugåm så binevoi¡i a ne preda obiectele ce ne-ar interesa ¿i care au mai råmas din acel muzeu pentru a le putea expune ¿i supune examinårii ¿i clasårii ce se va face de cåtre domnul Tzigara Samurca¿. 1990. p. Muzeul nu a fost singurul monument istoric de care s-a ocupat Liga. dupå modelul culei de la Gro¿erea. inspectorul muzeelor ¡årii care va sosi în curând în ora¿ul nostru. angajând un paznic ¿i începerea de såpåturi pentru cercetåri arheologice. 90 Cornel Cârstoiu. ac¡iune de care s-a ocupat mai ales Aretia Tåtåråscu. profesorul Archir Iancu. Liceul „Tudor Vladimirescu”. Un secol de luminå. Clådirea trebuia så serveascå ca local de expozi¡ie al Ligii cât ¿i ca Muzeu al Gorjului. Aceia¿i grijå a manifestat ¿i pentru Pe¿tera Muierilor de la Baia de Fier. se aråta: „Domnule director. 1890 – 1990. . acolo unde s-a nåscut Tudor Vladimirescu.174 - . p. 91 Dorina Nichifor. profesor de geografie la liceu. Doppelreiter.

93 Aretia Tåtåråscu. pre¿edinta Ligii Femeilor. din ini¡iativa ¿i cu mijloacele Ligii. în octombrie. atât în învå¡åmânt cât ¿i în via¡a cultural artisticå.l. operele. f. 106/1938. Dacå ne gândim ¿i numai la contribu¡ia lor în învå¡åmânt ¿i prezen¡a lor în paginile ziarelor. rezulta cå: „concomitent cu aceastå amânare. stampe. „Coloana fårå sfâr¿it” ¿i „Poarta sårutului” erau gata iar în octombrie acela¿i an. Ecaterina Teodoroiu.42. Din raportul prefectului jude¡ului Gorj cåtre Rezidentul Regal al ¡inutului Olt din 17 octombrie 1938. În deceniul patru una din ac¡iunile întreprinse de Liga Femeilor a fost ini¡ierea ¿i construc¡ia a ceea ce aståzi se nume¿te Complexul sculp- tural „Constantin Brâncu¿i”. fond Reziden¡a ºinutului Olt. gravuri. În anul 1935. . În 1934. Direc¡ia jude¡eanå Dolj. îndeosebi ale celui mai important organ de preså din teritoriu – ziarul „Gorjanul” ¿i tot putem aråta numele multor gorjence colaborând atât cu articole pe diferite 92 Arhivele Na¡ionale. Preocuparea femeilor de a întreprinde ac¡iuni cu caracter economic ¿i social nu le-a lipsit de posibilitatea de a se implica în lupta pentru emanciparea culturalå ¿i chiar de a contribui la succesul luptei politice. spre a introduce în programul serbårii viitoare sfin¡irea ¿i predarea Primåriei Târgu Jiu a Coloanei Recuno¿tin¡ei din parcul nou al ora¿ului precum ¿i Portalul din Grådina Publicå înainte ridicate de cåtre Ligå pentru proslåvirea memoriei Eroilor Gorjului”92 . documente. Serbarea trebuia så aibe loc în 14 octombrie dar din anumite motive s-a amânat pentru 27 octombrie. dosar nr. am fost solicitat de cåtre d-na Arethia Tåtåråscu. marea doamnå a Gorjului interbelic. fie pandurilor såi. urma så aibe loc la Târgu Jiu comemorarea a 22 de ani de la lupta ce a avut loc la podul Jiului.casa pårinteascå a eroului a fost complet renovatå. dona ora¿ului din partea Ligii. Aretia Tåtåråscu contacta pe Constantin Brâncu¿i pentru a executa la Târgu Jiu mai multe monumente de artå. p. femeile gorjene au avut o contribu¡ie însemnatå. În anul 1938. În centrul ora¿ului. organizându-se un muzeu ¿i o bibliotecå cu cår¡i. fotografii ¿i obiecte contemporane apar¡inând fie lui Tudor.175 - . în fa¡a Catedralei ¿i a clådirii primåriei (aståzi sediul prefecturii ¿i consiliului jude¡ean) se afla din 1921 mormântul ce adåpostea råmå¿i¡ele påmânte¿ti ale eroinei de la Jiu. În 1937 cele trei capodopere brâncu¿iene: „Masa tåcerii”. În perioada interbelicå. Pre¿edinta Societå¡ii Ligii Na¡ionale a Femeilor cre¿tine din jude¡ul Gorj. mai ales în ora¿ul Târgu Jiu. municipalitatea aducând mul¡umiri „pentru ajutorul acordat acestui ora¿ ¿i pentru toatå ac¡iunea de bine ce a¡i såvâr¿it-o”. monument ce ¿i aståzi este admirat de trecåtori. Aretia Tåtåråscu. sculptori¡a Mili¡a Påtra¿cu a ridicat monumentul menit så eternizeze memoria Ecaterinei Teodoroiu.

1. române¿ti. Dar pânå så se recunoascå acest rost femeii – drept pe care ea l-a revendicat totdeauna – a trebuit så treacå foarte mult timp”94. tot în Bucure¿ti. precum ¿i expozi¡ia cu tot felul de ¡esåturi.T. De-a lungul existen¡ei. o contribu¡ie însemnatå în via¡a de familie. anul II. ale celor care. Este de amintit în acest sens. Societå¡i culturale ale elevilor Dupå primul råzboi mondial au început så aparå societå¡i de lecturå aproape la toate ¿colile secundare. anul XV. remarca într-un articol. Ca ¿i celelalte organiza¡ii de maså – sindicate. cu elevii concursuri 94 „Gorjanul”. ca ¿i în alte ¡åri. nr. începuserå så aparå diferite publica¡ii cu caracter feminist în care erau afirmate dolean¡ele ¿i hotårârile femeilor. organiza¡ia femeilor.D. Dupå cel de-al doilea råzboi mondial. eliberate de complexele feminitå¡ii. Ace¿tia erau încuraja¡i ¿i de mai marii Ministerului învå¡åmântului ¿i sus¡inu¡i de alte societå¡i între care Societatea „Tinerimea Românå”. Din multe „interven¡ii” publicistice. Femei ¿i mame. ianuarie 1921. în sala Mozart. social – politicå ¿i culturalå pentru care meritå toatå stima ¿i respectul nostru. conduså ¿i îndrumatå de Partidul Comunist.3. care organiza anual. repetatå ¿i în Târgu Jiu. Pe de altå parte ¿i manifestårile artistice intrau în sfera de interes a mi¿cårii feministe. Toma Beuran din Budieni. urma politica stabilitå de partidul comunist. 36-37. dacå le analizåm. organizarea femeilor a cåpåtat o nouå formå de organizare ¿i având o orientare politicå specificå noii orânduiri social politice. în salonul Sindicatelor Artelor Frumoase. etc.F. Din acestea fåceau parte mai ales elevii din cursul superior. p. în România. care era o for¡å principalå în societate.C. a doamnei profesoare ELIZA COSTESCU – ORELETCHI. este fondatå ¿i pe rolul netågåduit pe care îl joacå femeia în men¡inerea bunului rost al ei.teme cât ¿i cu crea¡ii proprii93. pentru noul statut socio–cultural al femeii. (Uniunea femeilor democrate din România).R. U. 95 Revista Societå¡ii”Tinerimea Românå”. vernisarea expozi¡iei de picturå în Bucure¿ti a artistei gorjence EUGENIA BURDULESCU. ¿i un alt aspect ¿i anume: „Societatea modernå – ca a¿ezåmânt sånåtos. A intrat în rândul organiza¡iilor de maså sub denumirea de U. Ca semn al emancipårii culturale ¿i intelectuale. 37 din 30 septembrie 1939. vedem cå femeile militau pentru o realå ¿i substan¡ialå emancipare. Un tânår student la medicinå. deschiså la 1 aprilie 1939. . precum revista „Pentru dumneavoastrå Doamnå” care ajungea ¿i pe rafturile libråriilor din Târgu Jiu. artå decorativå ¿i goblenuri veritabile. ¿i-a avut rolul ¿i activitatea sa. p.176 - . nr.

Mai sugera ca societatea så-¿i aibå biblioteca ei. La început era formatå numai din elevii clasei a II-a ¿i a IV-a ¿i apoi din elevii tuturor claselor care au dorit så se înscrie. prezentatå în fa¡a societå¡ii. Dupå 1908. sub conducerea profesorului de francezå. concis ¿i calm va fi de cel mai mare folos elevilor în via¡a cetå¡eneascå”. p. . Apoi atrågea aten¡ia cå”întrunirile societå¡ii så nu fie prea dese – este de preferat din douå în douå såptåmâni ca elevii så poatå avea timp så se pregåteascå. de orice naturå. Una din acestea era cå ele „trebuie så îmbrå¡i¿eze toate domeniile vie¡ii ¿colåre¿ti. Ea î¿i va forma ¿i un fond de excursii 96. „Suntem din toatå inima pentru aceste societå¡i-scria revista Societå¡ii „Tinerimea Românå”. Scopul societå¡ii era completarea instruc¡iunii ¿i educa¡iei elevilor pentru a face din ei oameni lumina¡i buni cetå¡eni.177 - . Sugera ca organul de conducere al societå¡ii-comitetul så fie compus din elevi ¿i så aibå toatå libertatea de conducere. Pe lângå Societate s-a sim¡it nevoia ¿i a unei bliblioteci care så aibå cår¡ile cele mai importante de ¿tiin¡å ¿i literaturå. p.la diferite discipline. Revista fåcea ¿i unele observa¡ii care så ajute la bunul mers al acestor societå¡i. S-au cumpårat cår¡i din micile sume plåtite drept cotiza¡ii. „Deprinderea de a vorbi ordonat. de cåtre unii din profesorii gimnaziului ¿i multiple activitå¡i cultural-artistice. Fiind la început de drum aceste observa¡ii ¿i indica¡ii metodologice erau binevenite. 3-4. 37. fårå så-¿i neglijeze lec¡iile. În al doilea rând. aråtându-i-se calitå¡ile ¿i defectele”. trebuie supuså la criticå. anul colar 1915-1916. våzându-¿i pår¡ile slabe dar ¿i celor ce asistau. Cerea ca discu¡iile så se facå în ordine. Profesorul supraveghetor va fi numai îndrumåtor. Acesta face bine ¿i celui care pregåte¿te „Teza” (lucrarea).care contribuie. întrebuin¡ându-se expresii cuviincioase ¿i påstrându-¿i fiecare calmul necesar.C. s-au organizat. 97 Anuarul Gimnaziului “Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu”. G. aici pe lângå învå¡åmânt. la educa¡ia tineretului”95. ca så înve¡e ca atunci când urmau så facå ¿i ei astfel de lucråri så evite eventualele neajunsuri. stimulând toate aptitudinile ¿i talentele”. ªtim astfel cå în anul 1908 func¡iona aici. pânå în 1915 numai un an n-a func¡ionat dar apoi s-a organizat din ce în ce mai bine. În anul 96 Ibid. 1. Ardelean. Societatea de lecturå „Vasile Alecsandri”97. mai mult decât s-ar crede. Societatea de lecturå”Vasile Alecsandri”. Cum gimnaziul real „tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu era institu¡ia de învå¡åmânt cea mai importantå din jude¡. sus¡inea cå „orice lucrare. aranjatå pe clase.

În ultimi ani biblioteca era deschiså duminica pentru elevi. un cor. Societatea î¿i ¡inea ¿edin¡ele artistico-literare în fiecare sâmbåtå între orele 6 30-7 30 în amfiteatru liceului. În cadrul liceului mai func¡iona o bibliotecå a elevilor care în cursul anului ¿colar 1923-1924 s-a îmbogå¡it cu peste 300 volume din literatura românå ¿i preconiza ¿i o bibliotecå a cadrelor didactice. Avea 110 volume. Una din societå¡ile culturale ale elevilor ce au func¡ionat în cadrul Liceului „Tudor Vladimirescu” a fost Societatea de lecturå „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”. Anghel clasa a IV-a: „Via¡a ¿i opera lui Vasile Alecsandri” ¿i Beuran Gh. 7-14. ¿eful muzicii Regimentului 18 din Gorj. clasa a III-a : „Despre Mihai Viteazul” . un cor sau o reprezenta¡ie scenicå din produc¡iile române¿ti.1915-1916 numårul volumelor de ¿tiin¡å ¿i literaturå era de 594. înfiin¡atå chiar în acest an ¿colar. cumpårate din fondurile comitetului ¿colar. care dådea concerte mai ales în sala Cåldåru¿e. pe anul ¿colar 1923-1924. 2. ocazia cu care se ¡ineau cuvântåri. Societatea de lecturå prin cotiza¡ii a 2 lei de elev putea så cumpere cår¡i ¿i reviste. Dupå råzboi înså func¡iona „Societatea de lecturå” a elevilor liceului 98. sub supravegherea a doi profesori. cu ocazia ¿edin¡elor. Societatea era conduså de un comitet al elevilor. În timpul råzboiului se pare cå Societatea „Vasile Alecsandri” ¿i-a încetat activitatea. Liceul avea ¿i o orchestrå înfiin¡atå cu doi ani înainte. Cu ocazia zilelor istorice de peste an organiza festivitå¡i. 5. . instruc¡iuni de cåtre diver¿i membri din comitet.. Societatea „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”. 4. 3. În „Cronica ªcoalei” se aråta cå la dizerta¡ii s-au distins elevii Ghindå A. ceea ce fåcea un total de 702 volume cår¡i ¿i reviste. iar al revistelor de 108. Ultimile au fost ¡inute împreunå cu cercetåtori pentru a li se da.178 - . iar ca activitate în ¿i pentru societate. conduså de cåpitanul Vanousse. elevii Ta¿cåu Virgil ¿i Stroescu P. A fost înfiin¡atå în timpul directoratului lui Mircea 98 “Anuarul Liceului Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. o diserta¡ie. În anul ¿colar 1915-1916 societatea a ¡inut 19 ¿edin¡e cu membrii societå¡ii de lecturå ¿i cu acei elevi de la alte clase care au vrut så participe. p. unde de obicei s-au ¡inul ¿edin¡ele în fiecare sâmbåtå. o lecturå. uneori festival artistic-literar în amfiteatrul liceului. o recitare din literatura românå. 2. Ioan. Ne este cunoscut ¿i programul ¿din¡ei care cuprindea: 1. O parte din ele erau dona¡ii fåcute de elevi ¿i profesori.

dar ¿i în jude¡. 7-8. societatea culturalå „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” a continuat såptåmânal ¿ezåtorile literare cu concursul profesorilor C. Pe lângå serbårile na¡ionale. În anul 1936-1937 au continuat excursiile la Petro¿ani. Datoritå mediului ¿colar în care func¡iona a avut mereu o bogatå activitate: împrumutarea ¿i citirea de cår¡i ¿i reviste din biblioteca liceului.Râmnicul Vâlcea. 1890-1990. 101 Almanahul Liceului Tudor Vladimirescu pe anii ¿colari 1934-1935 ¿i 1935-1936. p. 1937. Gâlcescu. Un secol de luminå. Profesorul de ¿tiin¡e naturale a organizat excursie cu elevii cursului inferior la Runcu. 1990. Rizu pentru exerci¡ii de gimnasticå99. recenzii ¿i prezentåri de cår¡i. în jurul ora¿ului. . profesorul de ¿tiin¡e naturale. 133-134. pânå la Sibiu. a maestrului Gh. Tismana ¿i Baia de Aramå. spre exemplu. sub conducerea directorului liceului Tudor Vladimirescu ca ¿i la Polovragi ¿i Baia de Fier. l-au format diserta¡iile102 ale cåror subiecte erau alese ¿i rânduite de cåtre directorul liceului. La Sibiu s-a vizitat Muzeul Bruckental. Vasile Arjoca. Vizitând locurile pitore¿ti ¿i istorice. p.Pârvulescu. În anul 1934-1935. Orches- tra conduså de Grullmeyer a dat un concurs deosebit100. organizatorul ¿i conducåtorul spiritual al societå¡ii 99 Cornel Cârstoiu. Astfel. 102 “Diserta¡iile” erau conferin¡e întocmite pe baza unei bibliografi diverse care trebuia så dureze în jur de 15 minute. în ziua de 4-5 iunie 1935. 100 Ibid. s-a desfå¿urat o frumoaså activitate artisticå. Excursiile erau nelipsite din activitatea societå¡ii. Liceul “Tudor Vladimirescu”.Sibiu. Biserica Domneascå ¿i ora¿ul101. Demetrescu. s-au ¡inut 13 ¿edin¡e literare în amfiteatru liceului la care au participat mai mult elevii cursului superior ¿i uneori elevele liceului de fete din localitate. un grup de 28 elevi pe itinerarul Tg-Jiu. Punctul central care a grupat în juru-i alcåtuirea programului. ¿ezåtori sub îndrumarea directorului M. Într-o sâmbåtå programul era prezentat de elevii cursului superior. Târgu Jiu. p. În anul 1938-1939. în ora¿ul Târgu-Jiu. Stelian Sterescu ¿i Grigore Ionescu ¿i todeauna cu participarea directorului T. cu elevii clasei a IV-a a fåcut o excursie de douå zile în 19-20 mai 1935 la Turnu Severin ¿i la Ada-Kaleh. Muzeul de ªtiin¡e Naturale Parcul Dumbrava. în anul 1931. pe valea Oltului. Grullmeyer la orchestrå ¿ a lui I. înso¡it de 7 profesori a condus.179 - . în alta de elevii cursului înferior ¿i în alta din ambele cursuri.Curtea de Arge¿. Prin aceastå societate s-a urmårit „dezvoltarea dragostei pentru citit ¿i pentru mersul pe jos”. Gâlcescu. 132. Târgu-Jiu. iar directorul Th. Pârvulescu ¿i cu concursul profesorului Constantin Demetrescu pentru proiec¡ii.

Ca o apreciere generalå a tuturor disertaiilor a fost cå în general documentarea ¿i alcåuirea subiectelor s-a fåut cu multå con¿tiinciozitate ¿i cå lipsurile au fost neânsemnate. Humorul lui Creangå ¿i al lui Bråtescu Voine¿ti iar la ¿edin¡a penultimå s-a dezvoltat subiectul Poezia modernistå în literatura românå de cåtre Wexler M. obi¿nuia pe elevi ¿i cu munca de cercetare dar ¿i cu redactarea unor materiale. Datoritå pregåtirii fåcute de elevul Vi¿an P. 103 „Amicul Tinerimi”. . dezvoltat de Bålå Mihai din clasa a VIII-a. ªedin¡a a opta a avut subiectul Poezia lui Duiliu Zamfirescu. ªi cea de a ¿eaptea ¿edin¡å a fost eviden¡iatå pentru cå „a fost cu intrare în folosul copiilor såraci de la grådini¡a de copii a ora¿ului”. din clasa a VIII-a a vorbit despre Curentul romantic în literatura românå. poetul rede¿teptårii na¡ionale. pentru ca la ultima ¿din¡å så vorbeascå elevul Popescu C. Era eviden¡iatå mai ales cea de-a ¿asea ¿edin¡å la care Antoniu C. 82-84. ªezåtoarea a unsprezecea a discutat referatul lui Chirtoc C. În cea de a treia ¿edin¡å elevul Sandu I. din clasa a VIII-a. Rådulescu .si de cåtre domnul profesor C. a tuturor diserta¡iilor în aceastå dare de seamå puteam azi cunoa¿te subiectele acestor „diserta¡ii”. Ion din clasa a VIII-a despre ºåranul ardelean în opera lui Slavici ¿i Agârbiceanu. iar în ¿edin¡a a cincea a fost prezentat subiectul Revolu¡ia de la 1848 ¿î scriitorii români din aceastå epocå. din clasa a VI-a. 7-8-9. p.180 - . nr. Alecsandri. În ¿edin¡a a patra s-a dezvoltat de cåtre Nemetz Udo din clasa a VIII-a subiectul Ovidiu våzut de V. iar la cea de a zecea. de cåtre Vi¿an P. pre¿edintele activ al Societå¡ii culturale „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”. din clasa a VIII-a. de cåtre Nicodim Radu din clasa a VI-a. din clasa a VII-a a dezvoltat subiectul Filosofia lui Titu Maiorescu. Ion. Ion. clasa a VIII-a literarå. La aceastå ¿edin¡å elevul Popescu Octavian din clasa a VIII-a a vorbit despre Pastelul în literatura românå. La cea de a noua ¿edin¡å literarå a vorbit elevul Dobrescu Florin din clasa a VIII-a despre Octavian Goga. A pregåtit ¿i a prezentat în fa¡a colegilor ¿i uneori chiar a unui public mai larg. În ¿edin¡a a doua s-a dezvoltat subiectul Persoana lui Grigore Ureche de cåtre elevul Ta¿cåu G. anul XI(serie nouå). elevul Vulcan Pavel din clasa a VIII-a a tratat subiectul Evolu¡ia poeziei filosofice. Subiectele se împår¡eau din timp la elevi spre a-¿i culege materialul necesar ¿i a le prezenta cât mai bine documentate. Astfel ¿tim cå în prima ¿edin¡å a fost dezvoltat subiectul Valoarea Literarå a operelor lui Miron Costin. În afarå de aceasta studierea pentru întocmirea de referate contribuia din plin la îmbogå¡irea cuno¿tin¡elor.

de a-¿i afirma pe cât posibil. Giurgiu Ion. în special poezia. De a populariza ¿i literatura nouå. personalitatea. . în 1945. Orchestra liceului. Dånåu C. Societatea de lecturå „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” avea legåturå cu Societatea „Tinerimea Românå”. Pe lângå faptul cå pregåtirea ¿i ¡inerea conferin¡elor contribuia la acumularea de cuno¿tiin¡e. 2. Ion din clasa a VIII-a literarå. pre¿edinte activ al Societå¡ii culturale „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” în care se mai referea ¿i la ¡elurile urmårite în aceste ¿ezåtori literare ¿i anume: 1. iar dupå aceasta se încheia de cåtre comitetul societå¡ii proces verbal de modul cum s-a desfå¿urat ¿ezåtoarea.¿i câte douå recitåri din literatura românå. La primul punct. se dådea posibilitatea elevilor så înve¡e så organizeze ¿i så ¡inå astfel de manifeståri acolo unde vor lucra în învå¡åmânt. Prima ¿ezåtoare de acest fel a fost datå de elevii clasei a III-a B sub conducerea profesorului Stelian Sterescu. a VIII-a ¿i a IV-a. În timpul celui de-al doilea råzboi mondial. A urmat ¿ezåtorile claselor a VII-a. 26. Grullmeyer. La sfâr¿itul fiecårei ¿ezåtori se fåceau discu¡ii conduse de Theodor Gâlcescu profesor ¿i directorul Liceului. De a îmbina frumosul ¿i distractivul cu utilul –utilul constând în formarea gustului pentru citit ¿î trezirea interesului pentru literatura na¡ionalå. Revista „Amicul Tinerimi”103 a publicat un rezumat al acestui pro- gram pregåtit de Vi¿an P. Constantin. a dat con- curs la toate ¿ezåtorile ¿i serbårile. clasa a V-a. p. 3. clasa a III-a A. În anul 1939 au participat ¿i au fost prezen¡i la concurs elevii: Marcu Ion. clasa a IV-a A. 33. De a da prilejul elevilor. Ac¡iunile culturale înmul¡ându-se ¿i elevii au cåpåtat experien¡å ¿i au våzut rezultatul acestora. la fiecare ¿edin¡å. au fost ¿i câte douå numere de orchestrå –mai ales arii na¡ionale. din poe¡ii cei mai reprezentativi ai literaturii noastre. conduså de maestrul Gh. Rezultatele ob¡inute – era de pårere pre¿edintele societå¡ii – au fost mai mult decât satisfåcåtoare. care e prea pu¡in cunoscut în cercul camarazilor no¿tri. dupå o såptåmânå de muncå intelecualå. celor mari. De a oferi colegilor o orå de recreere ¿i destindere. S-a inaugurat ¿i sistemul de a organiza ¿ezåtori pe clase. Dupå råzboi.181 - . 4. celorlal¡i de a-¿i omorî timiditatea. sub supravegherea ¿i îngrijirea profesorilor dirigin¡i. se pare cå Societatea „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” n-a mai activat. Fiecare claså se stråduia så îtreacå pe cealaltå. 104 Anuarul Liceului Tudor Vladimirescu” anul 1938 – 1939. premiul II104. premiul III pentru religie. premiul III pentru religie.

Ini¡ial statutul provizoriu al societå¡ii nu prevedea organizarea de concursuri. Baia de Fier ¿i la Cluj. În cadrul Societå¡ii „Tinerimea Românå” au avut loc multiple manifeståri: zece ¿ezåtori literare. Totodatå acestea ¿i-au lårgit sfera de cuprindere putând face parte din ele ¿i alte categorii de intelectuali iar cu diverse ocazii organizeazå simpozioane ¿i sesiuni ¿iin¡ifice. cu diferite etape pe intinerar105. . 105 Cornel Cârstoiu. în anul 1968. Societate de ¿tiin¡e istorice ¿i filologice. În jude¡ul Gorj. liceelor de specialitate. Dupå reconstituirea jude¡elor.func¡iona la Liceul „Tudor Vladimirescu” Societatea culturalå „Amicul Tinerimii”. serbåri. Din anul 1968 toate societå¡ile (¿tiin¡ifice) cuprind în programele lor prevederi referitoare la concursurile pentru elevii liceelor de culturå generalå. 4. La Craiova era o astfel de filialå care în 1962 a înfiin¡at la Târgu Jiu o subfilialå. În 1957. la Bucure¿ti. op. a profesorului Constantin Furtunescu. pre¿edintele consiliului educativ pe localitate. una ¿tiinificå( e pentru prima datå cnd întlnim termenul de sesiune ¿tiin¡ificå). ele fiind aståzi în func¡iune. Petro¿ani. mai multe concursuri sportive inter¿colare. conferin¡e ¿i excursii la Sadu.. Polovragi. ca ¿i în alte jude¡e dealtfel. cit. ¿colilor profesionale ¿i pentru studen¡i. Cadrele didactice au desfå¿urat o bogatå activitate culturalå educativå sub conducerea profesorului Stelian Sterescu. În 1968aceasta a devanit filialå subordonatå direct societå¡ii de la Bucure¿ti. societatea a primit din partea Ministerului Instruc¡iunii Publice sarcina de a se ocupa de organizarea concursului de literaturå pentru elevii de liceu. Meri. au func¡ionat ¿i societå¡i ¿tiinifice ale cadrelor didactice. consilier educativ pe ¿coalå ¿i a profesorilor dirigin¡i. Societatea de ¿tiin¡e matematice. atât Societatea de ¿tiin¡e istorice cât ¿i cea de ¿tiin¡e filologice au organizat structuri la nivel jude¡ean. re¿edin¡å de regiuni. Societatea de ¿tiin¡e filologice avea filiale în ora¿ele mari.182 - . participarea la expozi¡ia de desen organizatå pe ¡arå. În anul 1949 un grup de istorici ¿i fililogi au pus bazele Societå¡ii ¿tiin¡ifice ¿i filologice care în 1968 s-a scindat în douå societå¡i: Societatea de ¿tiin¡e istorice ¿i Societatea de ¿tiin¡e filologice. 3. În 1950 au fost reluate concursurile ¿colare de matematicå ¿i fizicå iar în 1957 Societatea de ¿tiin¡e istorice ¿i filologice a reluat ¿i ea tradi¡ia concursurilor de literaturå româneascå înfiin¡ate în 1885 de Societatea ¿tiinifico-literarå „Tinerimea Romånå”. 195-196.

fie pe regiune. Mladin Grigore. Între ace¿tia în anul 1959-1960. unii elevi au fost eviden¡ia¡i atât la faza regionalå. Isac Emanoil ¿i. erau premia¡i ¿i elevi din Gorj. În anul 1958-1959 la concursul de matematicå. 13 elevi au reprezentat jude¡ul la faza pe ¡arå. clasa a IX-a ¿i Bistreanu Ion. 106 Ibid. clasa a IX-a. clasa a XI-a ¿i Pitea Teodor. Neam¡u Mihai ¿i Diaconescu Mihai. . În 1973. 265-266. Neam¡u Mihai. 1990. Una din societå¡ile elevilor a fost Societatea de matematicå. clasa a VIII-a. concursul de literaturå faza pe ¡arå. Spåtaru Constantin ¿i Dina Nicolae. a fost eviden¡iat elevul Neam¡u Mihai din clasa a VIII-a iar la fizicå. faza regionalå. p. Vasile Constantin. Liceul “Tudor Vladimirescu” . Unii dintre ei datoritå seriozitå¡ii ¿i competen¡ei cu care au lucrat au colaborat ¿i trimis solu¡ii la „Revista de matematicå” Când s-au reintrodus concursurile. ob¡inând men¡iuni la geografie ¿i limba englezå. În acela¿i timp unii dintre ei. 108 Ibid. la literatura românå. 267. Auricå Bårbulescu ¿i Rebedea Ilina care au dat importan¡å deosebitå pregåtirii elevilor. au dat rezultate strålucitoare 106 . a fost premiat elevul Målåescu 107 . La Olimpiada de fizicå pe ¡arå a fost eviden¡iat elevul Neam¡u Mihai. clasa a XI-a iar la fizicå. p. Ani¡escu Nicolae. La concursul interjude¡ean „Gheorghe ºi¡eica” elevul Båcanu ªilviu a ocupat locul I iar Iliescu Cålin. fie la concursul pe jude¡. Can- cer Numitor. ªi la alate discipline s-au eviden¡iat elevi. clasa a XI-a. mul¡i elevi eviden¡iindu-se atât la faza regionalå cât ¿i la cea republicanå. cât ¿i la cea pa ¡arå. 264-268. Astfel în anul ¿colar 1957-1958 la concursul de matematicå –faza regionalå. faza regionalå. locul II108. care au mers la Politehnicå. conduså la început de profesorul Constantin Roibånescu ¿i dupå aceia de mul¡i al¡i stråluci¡i profesori de matematicå. spre exemplu. p. dupå1957. a fost eviden¡iat elevul Ani¡escu Nicolae. Pavelescu Mircea. Târgu Jiu. În anul ¿colar 1980-1981. s-a desfå¿urat la Ia¿i unde eleva Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu Olivia Diaconescu. Un secol de luminå 1890-1990. Rezultatele n-au întârziat.183 - . mai apoi. Aici s-au distins mul¡i elevi. din clasa a IX-a a ob¡inut premiul I. clasa a IX-a. 107 Cornel Cristoiu. Aproape în fiecare an. Liceul „Tudor Vladimirescu” a avut o pleiadå de profesori de matematicå ¿i fizicå: Ani¡escu Nicolae. 47 la sutå din efectivul liceului au participat la faza localå iar din ace¿tia jumåtate la faza jude¡eanå. acela¿i elev.

În primul rând. så aibe asigurate cel pu¡in condi¡iile minime de via¡å: hranå. la limba englezå. 11-12. men¡iune. så aibå de la cine învå¡a. Educa¡ia în nucleul de bazå al societå¡ii. la biologie. între pårin¡i ¿i copii. Familia este institu¡ia fundamentalå.Badea Nicoleta ¿i Trucå Angela. organiza¡ii. sa se facå temelia vie¡ii. este celula socialå care 109 Ibid. În anul ¿colar 1988-1989 au participat la faza na¡ionalå 20 de elevi ob¡inând 8 premii ¿i men¡iuni: limba românå premiu special. p. men¡iune-Dârvå¿eanu Deniza109. între copii. încål¡åminte. îmbråcåminte. aici începe så contribuie la producerea lucrurilor necesare casei. în familie. în familie. adicå mama ¿i tata så fie în måsurå så-i facå educa¡ie. În societatea au apårut institu¡ii. încep sa se punå cåråmizile. Nu poate så existe fericire socialå ¿i na¡ionalå fårå o temeinicå ¿i solidå educa¡ie moralå familialå110. Aici începe så facå lucruri de care e nevoie în caså ¿i în via¡å. men¡iune.presupune înså exsisten¡a unor condi¡ii. Deci este necesarå lini¿tea. så simtå cå totul se face bine. 452-453. la istorie. Dar nu-i de ajuns numai o dorin¡å a pårin¡ilor. 267-268.Frântu Domnica. ¿i så fie învå¡at så le foloseascå.familia. simplå manifestare de vorbe goale. så coopereze ¿i så ajute. fårå care este exclus cu totul så se poatå lucara cu reu¿itå ¿i succes. etc. Copilul înså trebuie permanent supravegheat. mai întâi în familie. de sfaturi. copilul aude „fi cuminte”. primele elemente ale educa¡iei se capåtå în familie. ci e nevoie ca în caså. este familia. p. nr. Pentru înfåptuirea ¿i desåvâr¿irea operei educative sunt mul¡i factori sociali care trebuie så ia parte. Între ace¿tia cel mai indicat. sfåtuit ¿i aceasta pentru cå aici. În al doulea rând. ªi totu¿i primele no¡iuni. îndrumat. asocia¡ii ¿i societå¡i dar ¿i mijloace tehnice având ca preocupåri educa¡ia. familia. De când începe så rosteascå primele cuvinte.Stånculete Mihaela. men¡iune. Educa¡ie în familie În sistemul educa¡ional un rol deosebit de important la avut ¿i îl are. Cât de bine sunt a¿ezate aceste cåråmizi se poate constata când începe så se ridice zidul. i se spune ce nu trebuie så facå ¿i de ce.184 - .Stilea Adina. în deplinå în¡elegere între pårin¡i. . bunåtatea. la fizicå-men¡iune Voinea Mihai ¿i Enache Roxana. este observat când face lucruri neadmise ¿i chiar pedepsit. 110 “Cåminul Cultural” anul VII. dar ¿i în societate. noiembrie-decembrie 1941. copilul så vadå.

Mai întâi så asigure condi¡ii materiale. cei mai mul¡i nu aveau nici hranå. Aici aveau toate condi¡iile de via¡å ¿i de educare. Un al doilea factor care contribuie la educa¡ia copiilor este ¿coala. Acestea. fårå posibilitå¡i materiale. cåmin. Cel mai mult timp copiii ¿i-l petreceau tot în familie. copii erau da¡i la grådini¡å ori la cåmin såptåmânal. Aici se completeazå ¿i uneori se corecteazå manifeståri negative cåpåtate în familie ¿i în stradå.lucreazå ¿i contribuie din temelie la formarea ¿i pregåtirea indivizilor mai mult. abia se dezlipeau plângând pentru a nu råmâne în cåmin. Au fost situa¡ii când din diverse motive unii copii au råmas fårå pårin¡i ori pårin¡i erau a¿a de såraci încât nu-i puteau între¡ine ¿i cre¿te. dar ¿i cu activitå¡ile extra¿colarå. mul¡i dintre ei fiind ¿omeri. A venit o perioadå când din cauzå cå ambi pårin¡i lucrau în produc¡ie. dupå 1990. în sat. tot mai pu¡ini copii având acces la grådini¡e ori cåmine. neputând cuprinde to¡i copiii. din dorin¡a de a ajuta familia. Se mai adaugå ¿i faptul cå grådini¡ile erau mai ales în ora¿e. ¿i a o . cre¿te ¿i educa.185 - . unde erau toate condi¡iile de a-i hråni. locuri de muncå ¿i impozite ¿i taxe suportabile. Era locul unde erau strân¿i ace¿ti copii. aveau ¿i un program limitat de la 4. mai temeinic decât orice altå infliuenå socialå de unde rezultå clar ¿i precis cå proprietatea. a luat måsura de a înfiin¡a casele de copii. Cu toate condi¡iile bune de la grådini¡å. dar totu¿i nu puteau fi da¡i to¡i copiii de vârstå pre¿colarå ¿i în al doilea rând lipsea cåldura sufleteascå a pårin¡ilor. În sfâr¿it. În condi¡iile unei såråcii aproape totale cum mai poate fi asiguratå educa¡ia copiilor când pårin¡ii abia mai pot da o bucatå de pâine. puterea ¿i fericirea unei na¡iuni întregi vor atârna în primul rând de chipul în care reprezentan¡ii ¿i stâlpii familiei –tata ¿i mama. a venit ¿i perioada în care aceste institu¡ii sociale s-au redus. cu corpul profesoral. så le cumpere rechizite ¿colare etc. când nu au cu ce så-i îmbrace. cel pu¡in din douå puncte de vedere.î¿i vor îndeplinii misiunea. pe lângå faptul cå erau pu¡ine. Acaså. iar sâmbåta abia a¿teptau så vinå pårin¡ii så-i ia. chemarea ¿i datoria lor de educatori. Pentru insuficien¡a educa¡iei a copiilor a da vina numai pe pårin¡i nu este drept. S-a adåugat ¿i situa¡ia grea a pårin¡ilor. nici jucåriile ¿i programul distractiv de la cåmin ¿i totu¿i abia a¿teptau så vinå acaså. cu programul ¿i disciplina ¿colarå. în al doilea rând a pune familia în måsurå. Societatea are obilga¡ii fa¡å de tânåra genera¡ie. legiuitorul. totu¿i diminea¡a când venea ma¿ina så-i ia de acaså sau îi aduceau pårin¡ii la cåmin. A fost o vreme când societatea. så-i încal¡e.6 ori 8 ore. mai bine. nu este cinstit. a fåcut grådini¡e de copii unde erau da¡i copii de la 3 ani. Societatea. în limbajul timpului.

simte ¿i întreabå: Ce fac guvernan¡ii? Ce înseamnå „¿eansa posibilitå¡ilor egale” când într-un deceniu unii au strâns ¿i strâng averi de miliarde ¿i al¡ii abia î¿i duc zilele? Într-un deceniu ¿i jumåtate a apårut ¿i s-a înståpânit o nouå burghezie care tråie¿te din munca robilor påmântului ¿i a slugilor din celelalte ramuri ale economiei na¡ionale. dupå care le-au dezmembrat ¿i vândut la fier vechi. Nu ace¿tia sunt cei care creeazå avu¡ia socialå. Aceasta vede oricine. Sunt al¡ii care ¿i-au fåcut firme „cåpu¿å”. . nu poate tråi doar din afirma¡ia cå „nu se munce¿te ¿i de aceia nu avem. pe care le vând ei fårå så fi fåcut nimic pentru aceste produse. Acestå categorie de exploatatori sunt crea¡ia regimului de dupå1990. ªi aceasta. Suntem de pårere cå economia de pia¡å nu poate fi în¡eleaså numai prin „cine poate oase roade”. Aceasta trebuie så ¿tie ¿i så în¡eleagå cå a fost ¿i este aleaså nu ca så spunå popula¡iei cå „o duce greu”.pregåti ca så-¿i îndeplineascå punctual ¿i perseverent rostul ¿i rolul såu social ¿i educativ. cå „suntem såraci”. nici func¡ia pe care a avut-o. la pre¡uri derizorii.186 - . Nu gândesc cå cel mai durabil ¿i mai luminos. este de a plåti impozite. nici rangul ce l-a avut în viaå. când moare nu ia nimic”.p. Sunt asemenea oameni care au cumpårat fabrici înzestrate. cu 5 dolari m. nu poate fi trâmbi¡ate la nesfâr¿it „¿eansele egale”. pe lângå marile întreprinderi în care au lucrat ¿i iau produsele fabricilor. întreprinderi de stat etc. obliga¡i de lege. cel mai de pre¡ lucru ce-l laså în urmå nu va fi nici averea ori bogå¡iile ce a acumulat. dar au fost ¿i sunt chiar încurajate.p. ei ¿i-au primit salariile. primele de conducere etc. de aceia suntem såraci”. ªi aceasta tot afacere se cheamå în limbajul lor. Ace¿tia n-au auzit cå “strânge omul ca furnica. Au fost al¡ii care au fost în fruntea unor centrale. Ace¿tia nu se gândesc cå în func¡iile pe care le de¡in så facå ceva pentru ¡arå. ci ceea ce a fåcut pentru interesele colectivitå¡ii. Se face speculå de mari propor¡ii dar nimeni nu-i întreabå de ce fac ceea ce fac. în limbajul lor este o „afacere”. cu toate cå inteprinderile nu numai cå nu ¿i-au fåcut planul dar au acumulat datorii de miliarde. Aceastå categorie de oameni a mai existat în ¡ara noastrå. Ei înså adunå averi fårå så se gândeascå cå cei ce le produc n-au cu ce tråi. Singurul lucru pe care-l fac. indemniza¡iile. pentru binele public.¿i dupå un an – doi îl vând cu 150-200 dolari m. În realitate a reânviat specula. Al¡ii au cumpårat påmânt în ora¿e. Asemenea fenomene nu numai cå n-au fost ståvilite de guvernan¡i. nu are ce cåuta în fruntea statului. în consiliile de adinistra¡ie ale acestora ¿i cât au stat acolo. O guvernare care nu-i interesatå så asigure celor pe care-i guverneazå condi¡ii omene¿ti.

p. Într-un astfel de –articol. familia –tata ¿i mama. la condu¿i ¿i mai cu seamå la conducåtori. practicate ¿i pornite din sânul cåminului familiar. puterea ¿i fericirea unei na¡iuni întregi vor atârna în primul loc de la chipul în care reprezentan¡ii ¿i stâlpii familiei –tata ¿i mama. publica articole ¿i „Cåminul Cultural”. nu vor ¿ti ce este såråcia. despre rolul familiei în via¡a societå¡ii. p. fårå nici o deosebire. a fost. Ei våd cât de u¿or a strâns tatål lor averea ¿i cred cå ¿i ei vor face la fel. nr. „Educa¡ia copiilor. Iatå de ce rolul familiei era invocat în primul rând fårå a fi absolvi¡i ceilal¡i factori. Desigur. mai bine ¿i mai trainic decât oricare altå influien¡å sau institu¡ie socialå. så jecmåneascå. în toate institu¡iile de stat oficiale ¿i neoficiale. educa¡ia prin muncå.112 Punând la bazå educa¡a familiarå stiin¡a pedagogicå implicå concomitent ¿i ceilal¡i factori. educa¡ia în ¿coalå. î¿i vor îndeplini misiunea. Este important ¿i din punct de vedere al educa¡iei copiilor acestora. a cârmuirii ¿i a conducerii statului”. chemarea ¿i datoria lor de educatori”111. nici cinstea. mai mult. educa¡ia în societate. în plenitudinea tuturor virtu¡ilor morale. la cei mari ¿i la cei mici. de unde rezultå clar ¿i precis cå prosperitatea. la rândul ei. ci mereu se vor gândi cum så facå averi. este ¿i va fi cea mai sfântå datorie a pårin¡ilor. nouå ni se pare cå preocuparea pentru educare este ¿i va råmâne mereu o preocupare de bazå a tuturor factorilor. aveau în îndatoririle lor ca obiectiv principal educa¡ia.tråiesc în societate. este celula socialå care lucreazå ¿i contribuie din temelie la formarea ¿i pregåtirea indivizilor. Întemeiatå. . 453. 11-12 noiembrie-decembrie 1941. îdoctrinatå ¿i cimentatå în familie. Autorul articolului sublinia multe aspecte din care rezultå rolul familiei în societate. Chiar dacå acest obiectiv era formulat de un regim detestat dupå 1989. indiferent de regimul politic. A fost un timp când organiza¡iile profesionale. anul VII. educa¡a familiarå trebuie så fie un îndreptar general în toate ministerele. se aråta: „Familia este institu¡ia fundamentalå. 454. scris în 1941. care ¿i aståzi este valabil pentru cå exprimå realitatea. continuatå ¿i exteriorizatå în ¿oalå prin cursuri speciale. de tineret. Pe ace¿tia nu-i stimuleazå nici munca. pânå la vârsta cu care începe maturitatea. cum så fure. ªi ca ¿i pårin¡i lor nu vor avea „sim¡ul måsurii”. în pregåtirea ¿i educarea tinerei genera¡ii. dar nici bunul sim¡. sociale ¿i cre¿tine.187 - . De aceea ni se 111 “Cåminul Cultural”. perma- nent cu exemple ¿i cu pilde vii. så în¿ele. pretutindeni unde existå suflare omeneascå la boga¡i ¿i la såraci. de partid. 112 Ibid. a tineretului de ambele sexe în genere. via¡a ¿i activitatea lor depind de condi¡iile pe care le oferå societatea ¿i mediul în care cresc copiii. Despre educa¡ia în familie.

aici societå¡ii revenindu-i vina principalå. cå urma cea mai durabilå ¿i mai luminoaså. totul datorat bunei ¿i în¡eleptei educa¡iuni ce va fi primit ¿i va fi dat ori transmis copiilor såi”.188 - . fiecare så ¿tie cå progresul cel mai de seamå la care a contribuit. Într-o societate în care rolul ¿colii a scåzut considerabil. trebuie så lase o urmå cât mai trainicå ¿i mai îndelungatå în trecerea sa prin aceastå lume. Autorul articolului scria cå orice om de bine. destråbålare. o pacoste ori o calamitate publicå”. de virtu¡i morale ¿i cre¿tine care o încununeazå. . câd îtr-o localitate buticurile ¿i discotecile au umplut sediile cåminelor culturale unde nu se gåse¿te decât alcool. poate så fie înzestrat cu talente oricât de mari ¿i så ajungå chiar în vârful scårii sau piramidei sociale: împårat. Dar.par îndreptå¡ite cele ce scria „Cåminul Cultural” în 1941. adåugând vreun progres ori vreo îmbunåtå¡ire la tot ce a lucrat cât a tråit. excrocherie. la furturi ¿i chiar asasinate. unde nici påin¡ii nici tinerii nu gåesc de lucru ¿i numårul ¿omerilor este mereu în cre¿tere. copiii de vârstå ¿olarå nemaifrecventând ¿coala. dacå va fi lipsit de realå ¿i adevåratå educa¡ie. ci numai copiii buni ce va fi avut în paralel cu faptele bune ce va fi fåcut. unde televiziunea oferå programe potrivnice educa¡iei. nici rangul ce va fi avut în via¡å. cea mai de pre¡ ¿i mai folositoare ce a låsat nu va fi nici averea ori bogå¡iile ce au acumulat. care sugereazå sau chiar îndeamnå la imoralitate. acesta va fi todeauna un nenoricit. de aplicarea ¿i executarea lor. rolul pårin¡ilor în educa¡ie este anihilat. poate så fie cineva oricât de învå¡at ¿i de cult tobå de învå¡åturå ¿i de ¿tiin¡å în meseria sau profesiunea sa. låsat de Dumnezeu. domn sau rege. båtåi ¿i chiar omoruri.

CAPITOLUL V Activitatea cultural-educativå dupå cel de-al doilea råzboi mondial .189 - .

.190 - .

De la activitatea benevolå. iar dupå 1968.C.C. ¿antiere. co- operative etc. În afarå de organiza¡iile de bazå costituite pe unitå¡ile de produc¡ie. Re¡eaua de institu¡ii. organe ¿i organiza¡ii care au luat fiin¡å ¿i au func¡ionat în prima jumåtate a secolului al XX-lea în Gorj ¿i-au îmbogå¡it mereu activitatea. care erau constitui¡i din copiii mai mari din “ªoimii patriei” ¿i din rândul tinerilor ¿colari ¿i muncitori ce împlineau vârsta de a putea fi primi¡i în U.. M. Ele trebuiau asigurate de economie care. când au dispårut partidele politice. så dispunå de un poten¡ial din ce în ce mai puternic. femei etc. cu sedii improvizate prin localuri de ¿coalå. pe uzine. comitetul jude¡ean U. dar ¿i în comune.T. tineretul avea organe la nivelul comitetului raional. În peisajul politic era doar un partid care prin Constitu¡ie î¿i cosfin¡ise rolul de for¡å politicå conducåtoare ¿i sistemul organiza¡iilor de maså: sindicatele. fabrici. î¿i desfå¿urau activitatea sub îndrumarea organelor de partid. så fie încadrate cu personal necesar bunei func¡ionåri ¿i dotate cu mijloacele de care aveau nevoie. Partidul Comunist Român – a dispårut ¿i fårâmi¡area for¡elor social-politice. fonduri prevåzute în bugetele lor. avea nevoie så se refacå. dupå schimbårile în sistemul vie¡ii politice.C. Toate formele de organizare ce au func¡ionat în acea perioadå: sindicate. dupå 1965. au început så se construiascå localuri pentru cåminele culturale. så se dezvolte. la rândul ei.C. femeile etc. Dupå împår¡irea administrativ teritorialå din anii 1950.. cuprinzând majoritatea tineretului. “Pionierii”. majoritatea din ele continuând så func¡ioneze ¿i dupå cel de-al doilea råzboi mondial.) ¿i Uniunea Tineretului Muncitor (apoi U. Din organele de conducere ale partidului fåceau . Tineretul era organizat în trei trepte: copiii de la grådini¡e care formau ceea ce mai târziu s-a numit “ªoimii patriei”. råmânând doar un partid unic – Partidul Muncitoresc Român – ¿i.191 - .T. extra¿colarå. având organiza¡ii pe institu¡ii de învå¡åmânt etc. pentru biblioteci. Toate acestea însemnau bani.T. (mai târziu U. U. tineretul.T.). Numai cå modul de func¡ionare a trebuit îmbunåtå¡it ¿i mai ales så fie sprijinite material. combinate. T.

Municipiul Târgu Jiu în care sunt concentrate o parte însemnatå din întreprinderile industriale. Muzeul de istorie. p. . îngreunând astfel ac¡iunile comune. Târgu Cårbune¿ti. så poatå fi conduse. din institu¡iile ¿colare ¿i popula¡ia a cunoscut o cre¿tere permanentå. anul XII. au activat ¿i activeazå case de culturå în fiecare ora¿: în Târgu-Jiu. biblioteca jude¡eanå etc. trågând de el când un partid când altul. ºicleni. Casele de culturå sunt institu¡ii culturale care au apårut dupå cel de-al doilea råzboi mondial. De asemenea. În Târgu Jiu.parte ¿efii (secretari. nu mai avea controlul asupra tineretului prin cåminele culturale. Existen¡a unei singure forma¡iuni politice fåcea posibil ca fiecare din aceste categorii sociale så fie unitare. au fost 1 “Cåminul Cultural”. mobilizate la ac¡iuni. Din aceastå constatare for- mula ca sarcinå de viitor “reluarea legåturilor cu tineretul. Era înså prea târziu. Novaci. “directivele partidului”. Dacå înainte de cel de-al doilea råzboi mondial principala institu¡ie de culturå ¿i de învå¡åmânt era Liceul “Tudor Vladimirescu”. atât pentru folosul tineretului. Cât timp au existat partide politice ¿i for¡ele sociale erau divizate: pe lângå fiecare partid era sindicatul aderent. prin organiza¡iile lor. au început så se construiascå casele de culturå. Doar cåminul cul- tural era locul ¿i mijlocul unde se strângeau ¿i ac¡ionau toate categoriile sociale. caietul V-VI. Se poate spune cå ele au urmat. decembrie 1946. mai u¿or. în ora¿e. pe lângå Casa municipalå de culturå. institu¡ii care au luat o dezvoltare intenså dupå Primul Råzboi Mondial. 639-640. Tineretul fårâmi¡at începuse så graviteze pe lângå forma¡iunile politice. prim-secretari) acestor organiza¡ii care aveau menirea så transpunå în practicå “linia politicå”. din institu¡iile jude¡ene.192 - . fiind atras mai ales de oamenii maturi ai acestor forma¡iuni. dispune de mai multe institu¡ii de culturå. era organiza¡ia de tineret. dupå cel de-al doilea råzboi mondial ¿i îndeosebi dupå 1968. Sadu. pentru tineret mai era stråjeria ¿i premilitåria. O spunea revista “Cåminul Cultural” din decembrie 1946: “Sectorul în care încå nu s-a putut relua activitatea noastrå este sectorul tineretului… Împrejurårile generale au împiedicat activitatea din acest sector”. Motru. cåminele culturale. În vâltoarea fråmântårilor ¿i luptelor politice din anii 1945-1947 tineretul era mai mult hår¡uit. Funda¡ia culturalå regalå ce mai func¡iona încå. cåminelor culturale. de femei etc. teatru. cinematograful. så împlineascå toate acelea¿i ac¡iuni cultural edu- cative ¿i sportive. În Gorj s-au constituit. cât ¿i al ¡årii… Numai prin reluarea legåturilor cu tineretul Funda¡ia va putea contribui eficace la pregåtirea clasei conducåtoare de mâine”¹.

de tineret. înzestratå cu tot ce-i trebuie unui låca¿ de culturå unde tineretul (¿i nu numai) î¿i poate petrece timpul liber în cel mai plåcut mod. întâlniri cu cetå¡enii ¿i alte activitå¡i cultural educative. mai mult. iar la 7 februarie 1990 a devenit Inspectoratul pentru culturå al jude¡ului Gorj. Târgu Cårbune¿ti. spa¡ii pentru cercuri specializate (limbi stråine. s-au format mai pu¡ine.). în care se aflå o salå de spectacole cu o capaci- tate de 600 locuri. 1980. S-a adåugat apoi Casa Tineretului. ºicleni. în cele mai multe locuri cåminelor culturale li s-a redus din autoritate (nu ¿i din activitate) de ac¡iunile ce se desfå¿urau aici ocupându-se în primul rând organele de sindicat. În vechea structurå organizatoricå fostele comune au avut ¿coli. Dupå anii ’50. acestea ca ¿i bibliotecile. cooperative (magazine såte¿ti). un club la ªantierul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana ¿i alte câteva în întreprinderile din Târgu Jiu. În penultimul deceniu al secolului al XX-lea numårul cåminelor culturale din jude¡ul Gorj se ridica la 162. În cluburi se ¡ineau conferin¡e. aveau loc prezentåri de filme. organe care se ocupau de ele.193 - . În ce prive¿te cåminele culturale pentru a se deosebi între ele. din care 64 erau cåmine culturale de centru2. radio-T. Este vorba de impunåtoarea caså de culturå a sindicatelor. Acestea au mai continuat så existe dar nu mai erau comunale ci “såte¿ti”. de partid ¿i mai ales de cadrele didactice. Astfel. Ca institu¡ii specializate. o salå de conferin¡e ¿i toatå aparatura necesarå bunei func¡ionåri. În jude¡ erau cluburi muncitore¿ti în ora¿ele Motru. Monografie.ridicate douå unitå¡i similare. la 1 octombrie 1972 ¿i-a schimbat denumirea în Comitetul pentru culturå ¿i educa¡ie socialistå. mari ¿i înzestrate cu cele necesare. Acestea s-au numit atunci de centru. la 1 martie 1968. Nici mediul rural nu a fost neglijat. cu aparate de rulat filme etc. Ba. au fost înfiin¡ate: 2 Dupå noua împår¡ire administrativ teritorialå din anul 1968 numårul comunelor a scåzut. cåmine culturale. unele chiar dispensare medicale sau veterinare etc. Cåminelor culturale care au luat fiin¡å înainte de cel de-al doilea råzboi mondial li s-au adåugat altele noi. care au devenit focare de culturå ¿i educa¡ie. se dådeau spectacole artistice. prin grija organelor locale. Gorjul. prin comasare. în subordinea Comitetului de culturå ¿i artå. . Din mai multe foste comune. au fost încadrate cu post de director. celelalte råmânând sate. o clådire modernå. Novaci. Ca element nou este apari¡ia cluburilor în întreprinderi ¿i institu¡ii. Dar nu numai clådirea ci ¿i aparatura cu care este înzestratå ¿i mai ales oamenii care lucreazå aici sunt elemente esen¡iale în activitå¡ile culturale.V. Editura Sport-Turism. 3 Jude¡ele patriei. Bucure¿ti. a fost înfiin¡at Comitetul de culturå ¿i artå care. stenodactilografie. Pentru alte activitå¡i s-au creat înså institu¡ii. biblioteci. cele de la centrul noilor comune s-au numit cåmine de centru. toate dispunând de såli corespunzåtoare ¿i aparaturå modernå3.

Se mai aflau. filme. atât cel ¿colar.ªcoala popularå de artå . 134 cåmine din care: 61 de centru ¿i 73 filiale. mai ales a unor tarafuri de muzicå popularå care så sprijine aceste activitå¡i specifice tineretului. . 6 orå¿ene¿ti (la Motru.C. devenit Orchestra profe- sionistå “Doina Gorjului” la 1 iulie 1968. medalioane. . ªcoala de arte. privatizatå prin metoda MEBO în råspunderea Inspectoratului pentru culturå al jude¡ului se mai aflau 9 case de culturå din care: una municipalå în Târgu Jiu. baluri. despre activitå¡ile ce vor avea loc cu tineretul ¿i anume: reuniuni.C. S. activitå¡i sportive ¿i turistice. Novaci. ºicleni. Târgu Cårbune¿ti.“Taraful Gorjului”.A. duminici culturale sportive. Novaci. muzee. mai ales cå acesta. funda¡ii etc. Centru de îndrumare a crea¡iei populare ¿i a mi¿cårii artistice de maså. constituirea unor cercuri de artizanat ¿i cercuri ale tinerelor gospodine. De asemenea. muncitore¿ti. de la 1 martie 1968. cât ¿i cel din produc¡ie. Rovinari. din care una jude¡eanå. activitate de club.T. cercuri ale tinerilor culegåtori 4 Titu Pâini¿oarå. Bumbe¿ti-Jiu. la 1 octombrie 1972. se va urmåri crearea unor forma¡iuni artistice ale tineretului. Turceni). iar la 15 decembrie 1969. concursuri cu diferite teme. biblioteci – 70.T. “Cart-Go” S.Întreprinderea cinematograficå a jude¡ului Gorj. în mediul rural – 34. în majoritate. Târgu Jiu. Ansamblul de cântece ¿i dansuri “Doina Gorjului”. fåcea parte din organiza¡iile U. Ziarul “Gazeta Gorjului” mereu publica. de asemenea. piese de teatru etc. La începutul lunii aprilie 1968 un reporter al ziarului publica un interviu luat secretarului Comitetului jude¡ean al U. devenitå în octombrie 1972. la Târgu-Jiu. Rovinari. 6 orå¿ene¿ti (Motru. în paginile sale articole despre activitå¡i ¿i concursuri ale tineretului. seri de doine. Bumbe¿ti-Jiu) ¿i 63 comunale4. Târgu Cårbune¿ti. . În activitatea cultural sportivå un rol important se acorda tineretului. 266-267 . pentru ca din februarie1990 så se numeascå Centrul de conservare ¿i valorificare a crea¡iei populare. . Municipiul Târgu Jiu. multiple manifeståri cu cartea. cinematografe pe bandå normalå ¿i îngustå 53 din care în mediul urban – 19. fiind obligat så desfå¿oare activitatea cultural-sportivå. populare. p.Centrul de librårii ¿i difuzarea cår¡ii al jude¡ului Gorj. iar în februarie 1990.Casa de crea¡ie. Petre Såceleanu. ºicleni. .194 - .C. la 1 martie 1968. serbåri în aer liber. la 1 octombrie 1972. . în anul 1949. recenzii de cår¡i. case memoriale ¿i puncte muzeale ¿colare.Casa orå¿eneascå de culturå “Mihai Eminescu” din Târgu Jiu. douå comunale (Såcelu.

clåci. Câteva din 5 “Gazeta Gorjului”. iar la sate în cåminele culturale. nr. în luna iunie.C. s-au organizat diferite ac¡iuni urmårindu-se ca oamenii muncii så-l întâmpine cu noi realizåri în muncå. . Acesta a råmas din ce în ce mai mult doar sediul unde aveau loc unele manifeståri culturale.2 grupuri vocale.10 soli¿ti. anul I. 8 din 13 aprilie 1968. prin formele ¿i metodele de muncå preconizate dar ¿i prin institu¡iile ce se creaserå. activitatea culturalå a luat amploare din ce în ce mai mare. 19 din 22 iunie 1968.de folclor. . p. cu colaborarea Inspectoratului jude¡ean ¿colar ¿i Consiliului jude¡ean pentru culturå ¿i artå6.4 echipe de gimnasticå artisticå. În cinstea congresului s-au fåcut ¿i adoptat o serie de måsuri. . så se distreze dar så fie ¿i sustras de la ac¡iuni ¿i fapte dåunåtoare vie¡ii sociale.8 forma¡ii de dansuri populare. 10 7 Ibid. . 5-6 6 “Gazeta Gorjului”. 43 din 1 decembrie 1968. p. s-a desfå¿urat prima edi¡ie a Festivalului cultural artistic ¿i sportiv al elevilor de licee ¿i ¿colilor profesionale din jude¡. de fapt primul congres al educa¡iei politice ¿i al culturii socialiste. organizarea de ¿ezåtori.7 coruri. A fost organizat de Comitetul jude¡ean Gorj al U.5 forma¡ii de instrumenti¿ti.11 soli¿ti vocali. Sistemul de a¿ezåminte culturale ce func¡ionau atât la ora¿e cât ¿i la sate asigurau participarea tot mai largå a maselor la activitatea cultural educativå ¿i la via¡a artisticå ¿i sportivå. ¿i a vedea ce mai trebuie fåcut. Pentru a face un bilan¡ al acesteia. s-a preconizat ¡inerea unui congres. ªi-au disputat întâietatea în scenå peste 1000 de pionieri ¿i ¿colari ai claselor I – VIII din jude¡ ¿i municipiul Târgu Jiu. Baza nu mai era activitatea cåminului cultural. a rolului jucat în societate. care fåceau parte din numeroase forma¡ii artistice: . La sfâr¿itul lunii noiembrie a avut loc faza jude¡eanå a Festivalului cultural artistic al pionierilor ¿i ¿colarilor. 10 . anul I. . mai ales dupå anii 1950. Aceste ac¡iuni se organizau în cadrul cluburilor (muncitore¿ti. În anul 1968 în Târgu Jiu. . ¿colare etc.195 - . Realizårile ob¡inute pânå atunci în toate domeniile au creat condi¡ii pentru succesul ac¡iunilor ce urmau så se întreprindå. Se urmårea ca tineretul så fie atras în ac¡iuni cu caracter cultural-educativ ¿i sportiv. timp de douå zile. nr. p. mai ales dupå ce în 1971 fusese adoptat un program de måsuri. nr.T.7 forma¡ii de teatru.) ale caselor de culturå din ora¿e. ¿i excursii5 etc.15 forma¡ii artististice7 Prin måsurile luate. . .

demonstrat ¿i de faptul cå în anul trecut (1975) produc¡ia de carte a însumat aproape 3900 de titluri într-un tiraj de peste 65000000 exemplare. “O sarcinå esen¡ialå a muncii politico-edu- cative este educarea tuturor celor ce muncesc. ¿colile de toate gradele se înmul¡iserå. iar în învå¡åmântul superior peste 160000 studen¡i. În mod corespunzåtor s-a dezvoltat ¿i învå¡åmântul în limbile na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare care cuprindea cca. peste 2500 î¿i desfå¿urau activitatea în limbile na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare.realizåri pe ¡arå au fost eviden¡iate la Congresul Educa¡iei din iunie 1976. La congres erau eviden¡iate ¿i alte înfåptuiri: avântul remarcabil cunoscut de crea¡ia literar-artisticå. numårul muzeelor se ridica la peste 360. al hotårârii de a nu precupe¡ii nimic pentru apårarea cuceririlor noastre revolu¡ionare. 1978. Mai erau eviden¡iate ¿i alte institu¡ii ¿i mijloace ale activitå¡ilor culturale. O puternicå înflorire a cunoscut cercetarea ¿tiin¡ificå în cadrul cåreia lucrau peste 140000 persoane – care a adus ¿i aduce o contribu¡ie importantå la modernizarea industriei ¿i agriculturii. gimnaziale ¿i liceale învå¡au peste 4 milioane de elevi. al cåminelor culturale la peste 2700 – multe din acestea având ¿i filiale în satele din comunele respective. al caselor de culturå ¿i cluburilor la aproape 700. în spiritul patriotismului. Analfabetismul fusese lichidat. la realizarea de economii. 145 de teatre ¿i institu¡ii muzicale desfå¿urau o bogatå activitate artisticå. Mi¿carea artisticå de amatori cuprindea la acea datå în rândurile sale peste 400000 de oameni încadra¡i în circa 30000 de forma¡iuni artistice corale. dans. al universitå¡ilor populare la peste 1000. În ¿colile primare. la solu¡ionarea unor probleme complexe ale dezvoltårii economico-sociale.196 - . recitåri. 8 Cuvântare la încheierea lucrårilor Congresului educa¡iei politice ¿i al culturii socialiste. Dintre acestea 340 de titluri totalizând un tiraj de peste 3000000 exemplare erau scrise în limbile na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare. iar numårul cadrelor ce lucrau în învå¡åmânt sporise considerabil. s-au spus multe neadevåruri despre ceea ce se stabilea atunci. al dragostei ¿i devotamentului ne¡årmurit fa¡å de patrie. func¡ionau peste 21000 de biblioteci cu circa 140 milioane volume. atât la ora¿e cât ¿i la sate. de teatru. iar peste 4500 prezentau programe mixte atât în limba românå cât ¿i a na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare8. Editura Politicå Bucure¿ti. 26-30 . p. Se cuvine så reamintim câteva din sarcinile formulate ¿i aceasta cu atât mai mult cu cât dupå 1990. educativå. 330000 de elevi ¿i studen¡i. De asemenea. 4 iunie 1978.

în interzicerea servirii båuturilor alcoolice în toate localurile distractive pentru tineret? Nu numai cå ani de zile au fost blamate astfel de îndemnuri dar despre ele nu s-a mai vorbit. . perioada a fost astfel împår¡itå: . în via¡a publicå. este combaterea fermå a tendin¡elor de parazitism. Sigur. Îndeplinirea unei munci utile societå¡ii este o onoare ¿i o obliga¡ie pentru to¡i cetå¡enii”. dar ce facem cu relele care s-au înståpânit la noi ¿i care au urmåri grave asupra societå¡ii? Au fost oameni.1-7 februarie cartea social-politicå sprijin pre¡ios în formarea con¿tiin¡ei socialiste .15-21 februarie – Cartea beletristicå contemporanå izvor de cunoa¿tere a valorilor spirituale.197 - . fårå muncå. Pentru a putea cuprinde toate localitå¡ile într-un mod organizat. pentru întårirea ¿i înflorirea continuå a României… Munca politicå trebuie så ac¡ioneze hotårât împotriva oricåror manifeståri de indisciplinå. anul VI.a independen¡ei ¿i suveranitå¡ii ¡årii. de încålcare a normelor de convie¡uire socialå în direc¡ia dezvoltårii respectului fa¡å de avutul ob¿tesc. precum ¿i planurile adoptate cu alte ocazii.8-14 februarie – Cartea agrozootehnicå deschizåtoare de drumuri în ob¡inerea de recolte bogate. urmårindu-se aplicarea programului de måsuri adoptat în 1971. conducåtori cu råspundere în stat. pentru întårirea legalitå¡ii socialiste ¿i a ordinei publice”. de via¡å u¿oarå. pe distrugere. se poate spune cå permanent s-a desfå¿urat activitate cultural-educativå ¿i sportivå. diferitelor modele artistice împrumutate din afarå. În jude¡ul Gorj. Aståzi. 2 . . 716 din 1 februarie 1973. cultivarea råspunderii ¿i a datoriei de a muncii în slujba patriei.22-28 februarie – Tineretul de la sate. culturalizare. apårarea avutului ob¿tesc. Ce era råu în sfaturile ¿i perceptele cu valoare socialå ce se indicau. Una din activitå¡ile ce se desfå¿urau periodic era “Luna cår¡ii la sate”. O astfel de ac¡iune a avut loc între 1-28 februarie 19739. 9 “Gazeta Gorjului”. Ei sunt vinova¡i de relele care au început acum så fie combåtute. ªi mai departe. în cursul a câtorva ani. când se vede unde s-a ajuns. educa¡ie ¿i civiliza¡ie prin carte. a societå¡ii. care au fost pu¿i numai pe dårâmare. a poporului. nu se poate cere respectarea ordinei ¿i proprietå¡ii socialiste. îndeosebi în rândurile tineretului. se încearcå în forme voalate så se introducå astfel de måsuri. fa¡å de legile ¡årii. în combaterea manifestårilor dåunåtoare societå¡ii. nr. p. preciza: “Unul din obiectivele principale ale muncii politice. ignorându-le.

pe tema “Con¡inutul. De asemenea. un cadru deosebit de propice activitå¡ilor de informare politicå a oamenilor muncii.3 11 “Gazeta Gorjului”. formele ¿i mijloacele de ac¡iune. la 20 ianuarie 1973.198 - . anul IX. constatându-se cå cercurile cultural educative au devenit forme institu¡ionalizate de activitå¡i cultural educative. la nivelul circumscrip¡iilor electorale ¿i în unele unitå¡i economice la nivelul grupelor sindicale a dat rezultate bune. pe lângå schimbul de experien¡å. în compartimentele lor de activitate. Vâlcea. nr. întâlniri cu scriitorii. Cu activitatea cultural. de a-i activiza în dublul rol. se realiza o largå deschidere. în care se prevedea ca în toate satele jude¡ului.educativå se ocupau multe organe ¿i organiza¡ii fiecare urmårind. Olt. raporturile cu ceilal¡i 10 Ibid. ca realizatori ¿i beneficiari ai bunurilor spirituale. În ceea ce prive¿te structura ¿i cadrul organizatoric. În acest fel se puneau în valoare condi¡iile specifice locale. rezolvându-se ¿i unele dificultå¡i de ordin geografic administrativ ¿i material – comune cu sate dispersate ¿i cu întindere mare. anul VII. con¡inutul ¿i sfera de activitate.C. expozi¡ii. Mehedin¡i. unele localitå¡i lipsite de localuri proprii (unde så aibe loc întrunirile) ori cu ele necorespunzåtoare. ¿i o instruire a bibliotecilor10. a adoptat o hotårâre. formele ¿i modalitå¡ile muncii cu cartea pentru educarea maselor”. Gorj. În Târgu Jiu a avut loc o interesantå dezbatere cu lucråtorii din bibliotecile jude¡ene: Dolj. p. så realizeze câte ceva.2 . så urmåreascå modul cum în colectivele de muncå prind via¡å activitå¡ile cultural-educative.R. 1. prezentåri de cår¡i. 1199 din 28 februarie 1976. la nivelul grupelor sindicale. Ini¡iativa Consiliului jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie socialistå. p. 1002 din 4 ianuarie 1974. Organiza¡ia jude¡eanå Gorj a P. în ¿coli. Cercurile aveau sedii de întâlnire la cooperativele agricole de produc¡ie. så se constituie astfel de cercuri. generalizatå în toate localitå¡ile jude¡ului. cu sporitå eficien¡å. la biblioteci ¿i cåmine 11. În anul 1973 s-au constituit cercurile de culturå ¿i educa¡ie socialistå. cu editorii. La un moment dat s-a sim¡it nevoia unui organ cu ajutorul cåruia Consiliul culturii ¿i educa¡iei socialiste så desfå¿oare aceste activitå¡i. Hunedoara. la nivelul circumscrip¡iilor electorale ¿i în unitå¡ile economice. nr. Era. la întreprinderile organului de stat. consfåtuiri etc. muncii de la om la om. Ra¡iunea constituirii cercurilor de culturå ¿i educa¡ie socialistå ¿i a societå¡ilor culturale (acestea deocamdatå doar în numår de 7) avea ca temei apropierea activitå¡ii cultural-educative de locul de muncå ¿i de via¡å al oamenilor. În decembrie 1973 a avut loc plenara Comitetului jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie. Cu aceastå ocazie aveau loc expuneri.

S. p. Festivalul ¿colar de teatru. pre¿edinte. secretar al Consiliului 12 “Gazeta Gorjului”. cu activi¿tii culturali. dovedind inteligen¡å. 1011 din 15 ianuarie 1974. se aråta în “Gazeta Gorjului”12. Etapele pe ¿coalå. anul VII. Tot în 1973. nr. Pentru faza jude¡eanå au fost prezentate 10 forma¡iuni de teatru. p. talent. artisticå ¿i culturalå s-a constituit în 11 octombrie 1975. Toate informårile privind activitatea cercurilor culturale au cuprins exemple de activitå¡i care confirmå oportunitatea lor. scriitorii Vasile Baran ¿i Darie Novåceanu. În comitetul de conducere al cercului au fost ale¿i Xenofon Iacob. de popularizare a hotårârilor de partid. pasiune. 1 15 Ibid. brigåzi artistice de agita¡ie. La 22 mai 1976. nr. la Casa de culturå a sindicatelor din Târgu-Jiu a avut loc plenara cu activul de partid al jude¡ului Gorj. pe lângå redac¡ia ziarului “Gazeta Gorjului” ¿i filiala Gorj a Uniunii ziari¿tilor din R. a peste 250 spectacole la care au luat parte aproape 25000 de spectatori tineri ¿i vârstnici. Manoniu. p. membrii13. În ianuarie 197414. centre de localitå¡i ale acestui festival ¿colar de teatru. G. fantezie. a legilor. Ziarul exemplifica cu comuna Cåtunele unde au fost organizate 22 de cercuri de culturå ¿i educa¡ie în a cåror conducere colectivå au fost cuprin¿i deputa¡ii. anul IX. numero¿i al¡i oameni ai muncii. dezbåteau sarcinile economice ce ståteau în fa¡a colectivelor de muncå. toate acestea. oameni mai pregåti¡i din rândurile ¡åranilor cooperatori. Ion Mocioi ¿i Titu Rådoi. nr. 1 13 Ibid. ingeniozitate. 1212 din mai 1976 . Sebastian Popescu. s-au dezbåtut un complex de måsuri politico-ideologice ¿i cultural-educative ce trebuiau îndeplinite de organiza¡iile culturale în toate localitå¡ile jude¡ului în vederea întâmpinårii primului congres al educa¡iei ¿i culturii15. competi¡ie la care au venit pe scenå peste 3000 de arti¿ti amatori. ce a avut loc în 13 ianuarie la Târgu Jiu. În func¡ia de pre¿edinte al consiliului a fost ales Constantin Drågoescu. folclorice. recitåri. s-a constituit cercul cultural-literar-artistic “Coloana”. vicepre¿edin¡i. Acestea organizau activitå¡i de informare politicå. 1 14 Ibid. Un “organ de partid ¿i de stat” cu atribu¡ii sporite în organizarea unitarå a întregii activitå¡i de educa¡ie politicå.factori.A. nr. deputa¡i.. 9 montaje literar-muzicale din care 1 folcloric.România. comune. au fost pe larg dezbåtute cu organele ¿i organiza¡iile de partid. în Târgu Jiu.199 - . ideologicå. brigadierii din C. Au fost montaje literar-muzicale. intelectualii satelor. 990 din 18 decembrie 1973. edi¡ia 1973-1974. de poezie politicå ¿i revolu¡ionarå. anul VI. au prilejuit sus¡inerea de cåtre elevii arti¿ti. anul VI.P. 693 din 5 ianuarie 1974. precum ¿i prezentarea unor piese de teatru. secretar.

vicepre¿edinte al Comitetului executiv al Consiliului popular jude¡ean. un important numår – peste 100 de tarafuri cu aproximativ 500 de muzican¡i. în etapa pe centre. Brådiceni ¿i Târgu Jiu.R. Principalele obiective de realizat se refereau la depå¿irea planului de produc¡ie. satele etc. U. consiliul jude¡ean al pionierilor ¿i comisiilor de råspândire a cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice din cadrul Consiliului Frontului Unitå¡ii Socialiste vor elabora anual programe proprii de activitate privind educarea materialist ¿tiin¡ificå a oamenilor muncii de la ora¿e ¿i sate17. a reunit cele mai bune tarafuri cu soli¿ti din Godine¿ti. din 15 ianuarie 1977. p. expozi¡ii de artå popularå.C. 3 18 Ibid. Ceilal¡i nouå membrii ai consiliului au fost ale¿i dintre reprezentan¡ii organiza¡iilor de maså ¿i ob¿te¿ti din jude¡16. reducerea cheltuielilor de produc¡ie. de 5-6 16 Ibid. îmbunåtå¡irea calitå¡ii produc¡iei etc. 1232 din 16 octombrie 1975. la începutul anului desfå¿urându-se etapa de maså când participau individual sau pe echipe de prin localitå¡i ori întreprinderi. La prima ¿edin¡å de lucru a consiliului au fost prezentate ¿i dezbåtute principalele sarcini ¿i obiective ale programului unitar de activitate pe trimestrul IV al anului ¿i în perspectivå stabilindu-se måsuri ¿i responsabilitå¡i concrete pentru buna desfå¿urare a festivalului educa¡iei ¿i culturii socialiste “Cântarea României” a cårui fazå de maså se desfå¿ura deja ¿i în jude¡ul Gorj. inspectoratul ¿colar. 1. nr. în aten¡ie tarafurile mici.T. În anul urmåtor. în primul rând. 3 .C. din 23 ianuarie 1976. p. inspec- tor general al Inspectoratului ¿colar jude¡ean. economii. Tismana. Constantin Båleanu pre¿edintele Consiliului de culturå ¿i educa¡ie socialistå al jude¡ului ¿i Vasile Romanescu. anul IX. prezentåri de cår¡i noi apårute etc18. concursuri locale de poezie. soli¿ti ¿i rapsozi. Bâlteni. A opta edi¡ie a festivalului-spectacol “Izvoare fermecate” organizat de Centrul de îndrumare a crea¡iei populare ¿i a mi¿cårii artistice de maså din Gorj. erau angrenate toate for¡ele în activitå¡ile culturale ¿i ¿tiin¡ifice. sindicat. Manifestarea a cuprins.200 - .jude¡ean Gorj al P. Novaci. 1977.. De data aceasta a fost. comitetul jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie. 17 Ibid. Nicolae Brânzan.. între altele: “organele ¿i organiza¡iile de partid. Båle¿ti. Deci. În 20-21 ianuarie 1976 Conferin¡a jude¡eanå de pardtid adopta o hotårâre în care se aråta. fabricile. Se organizau spectacole cu cântåre¡i de muzicå popularå ¿i u¿oarå. Runcu. urmårind cuprinderea în ac¡iuni a întregii popula¡ii. apoi etapa intercomunalå ¿i jude¡eanå. Concursurile se desfå¿urau pe etape: etapa de maså unde trebuia så participe efective din toate institu¡iile. 2. a avut loc Festivalul na¡ional “Cântarea României”.. ¿eful sec¡iei propagandå a comitetului jude¡ean. p.

Locul II. Cåminul cultural Bråne¿ti. Din analiza fåcutå de plenara comitetului jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie a rezultat cå peste 900 de forma¡ii artistice. Târgu Jiu. Târgu Jiu) locurile frunta¿e din cadrul fazei jude¡ene a Festivalului na¡ional “Cântarea României”. Pe scena Casei de culturå a sindicatelor din Târgu jiu s-au întâlnit în faza jude¡eanå coruri. 1257 din 9 aprilie 1977. Ziarul citat22 califica etapa jude¡eanå “o întrecere fårå precedent”. teatru scurt a prezentat 20 forma¡iuni de teatru din jude¡. Pe¿ti¿ani. p. constituie o dovadå a poten¡ialului ridicat. Cåtunele. 35 de forma¡iuni artistice ale genului. grupuri vocale ¿i fanfare.. Schela. din 26 martie 1977. Sadu21. printre care corurile pe voci de la Întreprinderea de confec¡ii ¿i de la U.J. Numårul mare de concuren¡i – peste 190 de forma¡iuni în etapa comunalå.participarea necorespunzåtoare a unor comune la faza de maså a festivalului (Turceni.L. Negomir ¿i altele). 6 21 Ibid. ¿i-au disputat în trei centre de concurs (Motru. nr. nr. Dupå etapa de maså au urmat etapele jude¡ene ¿i interjude¡ene. dar ¿i pe calitatea programelor ¿i anume: 19 Ibid.A. Cåminul cultural Aninoasa ¿i Casa de culturå Motru. Este de remarcat apari¡ia multor forma¡iuni noi. cele aproximativ 200 spectacole prezentate în etapa de maså cu o participare cifrându-se la aproximativ 300000 spectatori19.201 - . sindicatelor ¿i cooperativei me¿te¿ugåre¿ti. . 6 20 Ibidem. sau corurile mixte ale Cåminului cultural jude¡ean ¿i cel al Cåminului cultural Bâlteni la care se adåugau grupuri vocale (16 în faza jude¡eanå)20. totalizau circa 15000 de interpre¡i la care se adåugau peste 20000 de arti¿ti amatori din rândul pionierilor ¿i elevilor. p. sau nerespectarea autenticitå¡ii în port a dansului popular sau în interpretare. 1257din 9 aprilie 1977. Pe scena jude¡eanå. Cu ocazia analizei s-au fåcut ¿i unele constatåri care trebuiau înlåturate ¿i anume: . Cåminul cultural Novaci. Men¡iuni: Direc¡ia sanitarå Gorj. C. apar¡inând a¿ezåmintelor culturale. p. Aceastå apreciere se baza pe numårul mare de participan¡i. anul X. reunind peste 1100 amatori. I. Samarine¿ti. pe care-l avea jude¡ul Gorj. de diferite genuri. Locul III. În urma concursurilor au rezultat urmåtoarea categorisire: Locul I.M.M. Novaci.persoane. ample manifeståri politico-ideologice ¿i cultural-educative. numeroase coruri ¿i cenacluri.C. aproximativ 60 în etapa pe centre intercooperatiste ¿i a municipiului Târgu Jiu. 3 22 Ibidem.

Concursul a constituit o remarcabilå trecere în revistå a poten¡ialului artistic. 36 forma¡ii de dansuri. Fabrica de sticlårie-menaj.C. Fårcå¿e¿ti. de valoare interpretativå superioarå. 4 forma¡iuni de teatru de påpu¿i în care au evoluat peste 3200 arti¿ti amatori. Locul II. . 36 coruri ¿i grupuri vocale. muzica u¿oarå.J. s-au propus noi posibilitå¡i de punere în scenå. Teatru de påpu¿i: Locul I 23 Ibid. soldându-se cu urmåtoarele rezultate: Forma¡ii de muzicå popularå: Locul I. Caracterul larg.C. Locul III. 19 montaje literar-artistice. p. Grupul “Coloana”.M.: Locul II. recitalul de muzicå ¿i poezie patrioticå s-au fåcut pornite din zestrea artisticå a unor a¿ezåminte culturale de la sate. Men¡iuni: Cooperativa me¿te¿ugåreascå “Jiul” Târgu Jiu. contemporanå. Sadu ¿i forma¡ia “Victoria” II. de maså. Forma¡ia “Victoria” I.O. având alåturi de caracterul spectaculer o deosebitå utilitate în ce prive¿te îmbogå¡irea experien¡ei artistice. s-au etalat idei artistice ¿i educative cu un profund con¡inut patriotic. a demostrat o mare preocupare pentru arta nouå..M.L. Taraful caselor de culturå din Novaci ¿i Târgu Jiu. Cåminul cultural Runcu ¿i Casa de culturå ºicleni. Sadu ¿i I. Men¡iuni: Taraful I. I. 28 recitatori arti¿ti.M. I.J. Târgu Jiu ¿i Cåminul cultural Båle¿ti. Locul III. aproximativ 200 de soli¿ti vocali ¿i instrumenti¿ti. Taraful Centrului de îndrumare a crea¡iei populare Târgu Jiu. Forma¡ii de muzicå u¿oarå: Locul I. Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu.M. 1257 din 9 aprilie 1977. Forma¡ii folk: Locul I. 26 brigåzi artistice.G.C.202 - . Faptul cå teatrul de påpu¿i. nr. În 21-24 aprilie 1977 a avut loc concursul etapa jude¡eanå 23. 16 tarafuri. 140 creatori de diferite genuri cu peste 400 de lucråri.C. al acestei prime edi¡ii a Festivalului na¡ional i s-au adåugat preocupårile pentru abordårile unei game vari- ate de genuri artistice. 24 forma¡iuni de teatru. Taraful U. dansul tematic. S-au confruntat modalitå¡i ¿i concep¡ii regizorale diverse.

la dezvoltarea gustului pentru frumos ¿i. Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu. Dåne¿ti ¿i Licurici. Numårul creatorilor care activau în cele 150 cercuri ¿i cenacluri literare. ambele premiate. tarafuri populare. talentul ¿i hårnicia”. Glogova ¿i Turcine¿ti. de arte plastice. Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu. Men¡iuni: Cåminul cultural Turburea. În etapa de maså a festivalului. ocupând locul I la ansambluri folclorice. Locul III. Locul III. în care aprecia manifestårile politico-ideologice ¿i cultural-artistice “de primå importan¡å în via¡a spiritualå a patriei”. Cåminul cultural Negomir ¿i Întreprinderea de confec¡ii Târgu Jiu. au fost selec¡ionate pentru faza jude¡eanå 123 lucråri. Revista “Columna” din mai 1977 publica un articol sub titlul “Festivalul na¡ional Cântarea României”. artå popularå ¿i de cineamatori se apropia de 5000”. Cinecluburile gorjene (de la Casa de culturå a sindicatelor ¿i ªcoala popularå de artå) s-au prezentat la festival cu 2 filme. “poten¡ialul artistic al Gorjului a însemnat aproape 2000 de forma¡ii de diferite genuri care au totalizat peste 35000 de interpre¡i. prin munca. prin aceasta. manifestarea puterii educative a muncii ¿i artei laolaltå. Din expozi¡iile organizate la nivel municipal. hårnicie ¿i entuziasm” prilejuie¿te pe lângå demonstrarea marilor virtu¡i creatoare ale poporului nostru. orå¿enesc ¿i comunal. Cåminul cultural ºân¡åreni. . Albeni. Locul II. Creatorii ¿i interpre¡ii. for¡a de convingere a spiritualitå¡ii noastre noi. Locul II. soli¿tii ¿i forma¡iunile cultural artistice de diverse genuri participå nu doar la o întrecere ci contribuie. talentul ¿i dåruirea lor la cultivarea tradi¡iilor artei noastre milenare. Cu acestea s-a deschis la Târgu Jiu o expozi¡ie în perioada 6-25 aprilie. Forma¡ia de fluiera¿i ¿i båci¡e a Cåminului cultural Ståne¿ti ¿i montajul folcloric al Casei de culturå Novaci. În faza interjude¡eanå pentru forma¡iile celtural artistice ale pionierilor ¿i elevilor. stimulându-le spiritul cre- ator. Forma¡ia Cåminului cultural Polovragi ¿i Baia de Fier. artå fotograficå. la impunerea crea¡iei spirituale contemporane. Forma¡ia “Victoria”. subliniind cå ele au cuprins “mase largi de oameni ai muncii din toate domeniile de activitate. reprezentan¡ii Gorjului s-au bucurat de bune aprecieri. Din expozi¡ia jude¡eanå juriul a ales pentru faza interjude¡eanå a festivalului un mare numår de lucråri. Locul II. Ansambluri folclorice: Locul I. Cåminul cultural Bumbe¿ti-Jiu Montaj literar-muzical-coregrafic: Locul I. Prima edi¡ie a Festivalului na¡ional “Cântarea României” “adevåratå expozi¡ie de crea¡ie.203 - . la educarea patrioticå ¿i politicå a maselor.

la consfåtuirea de lucru cu activi¿tii ¿i cadrele din . lipsuri. fabricile.Taraful popular al Casei pionierilor din Târgu Jiu – locul al III-lea. În faza finalå desfå¿uratå la Bucure¿ti s-au înregistrat urmåtoarele rezultate: . Între obiectivele diferitelor întreceri erau înscrise ¿i ob¡inerea de rezultate bune la locul de muncå: realizarea ¿i depå¿irea planului de muncå. . cu atribu¡ii în acest domeniu s-au ocupat de mobilizarea. discoteci. echipament. .Muzicå popularå vocalå – locul al IV-lea.Recitåri – locul al III-lea. Deci întrecerile nu erau doar un scop de distrac¡ie ci urmåreau ¿i obiective economice. . råu apreciate ¿i chiar pågubitoare: pierderea timpului prin baruri. dupå orele de program. institu¡iile etc.Muzicå u¿oarå vocalå – men¡iune. . participau la aceste ac¡iuni.204 - . Desigur cå în muncå n-au fost numai rezultate bune. creând ambi¡ia de a se situa pe locuri din ce în ce mai bune. folosirea alcoolului peste måsurå. båtåi etc. În etapa interjude¡eanå a Festivalului na¡ional “Cântarea României” care s-a desfå¿urat la Craiova în zilele de 7-8 mai. furturi ¿i în¿elåciuni de pe urma cårora “fåceau bani” cei ce frecventau barurile etc. prin ziare. organe etc.soli¿ti de muzicå popularå ¿i u¿oarå. realizarea de economii. primeau chiar recompense în bani. Nu de pu¡ine ori erau eviden¡ia¡i la locul de muncå. dupå ce avusese loc Congresul educa¡iei ¿i culturii socialiste (1976) concursurile organizate cu ocazia Festivalului na¡ional “Cântarea României” (1977). Rezultatele bune au fost posibile ¿i pentru cå diferitele institu¡ii.Ansamblul folcloric de fluiera¿i ¿i båci¡e al ªcolii generale Polovragi – locul al II-lea. sustrågându-i de la ac¡iuni nefolositoare. întreprinderile. îmbunåtå¡irea calitå¡ii produselor. Asupra acestora s-a intervenit de multe ori de cåtre conducerea partidului. aparaturå. Concursurile organizate la toate felurile de activitå¡i cultural-sportive ¿i muzicale în deceniul al optulea a eviden¡iat cât de mare era poten¡ialul tineretului dornic dar ¿i în stare så participe la concursuri. mijloace de transport etc. låudabile ¿i s-au manifestat ¿i destule neajunsuri. soldatå de multe ori cu certuri. Organizarea activitå¡ilor a pus în mi¿care mase mari de tineri care. Aveau astfel o ocupa¡ie folositoare. se organizau excursii etc. cârciumi. Gorjul a fost reprezentat de forma¡ii eviden¡iate în concursuri anterioare. de organizarea tineretului. . Chiar în anul 1977. întårirea disciplinei în muncå etc. Erau importante întrecirile ¿i pentru cå eviden¡iau de ce erau în stare så facå colectivele de muncå. dar ¿i de crearea condi¡iilor materiale: instrumente..

De asemenea. conducåtorul partidului. În etapa finalå a Festivalului na¡ional “Cântarea României”. så facå ¿i sport. al propagandei ¿i ideologiei. din 9 septembrie 1977. så-¿i petreacå timpul liber cât mai plåcut ¿i. de consum anarhic. cu “Daciada”. Astfel era vizatå atitudinea de risipå. 25-38. dar ¿i pentru asigurarea condi¡iilor ca tineretul så-¿i petreacå timpul liber cât mai plåcut ¿i cât mai variat. cå în general nu putem consuma tot ce se producea. atrågând aten¡ia cå trebuie så se în¡eleagå de toatå lumea cå nu se poate consuma mai mult decât se produce. a tineretului în spiritul dragostei pentru muncå. toate domeniile ei. cu participarea efectivå îndeosebi a tineretului la toate aceste competi¡ii. . în acela¿i timp. så facå ¿i excursii. cântå ¡ara” a primit un 24 Nicolae Ceau¿escu. så fie generalizatå în vederea trecerii la cel de-al doilea concurs care trebuia så înceapå în anul urmåtor (1978). dar aceasta este numai un început. neajunsurile etc. “Så nu uitåm cå tineretul trebuie så fie participantul cel mai activ la întreaga activitate cultural artisticå”. educativ. Cuvântarea rostitå la consfåtuirea de lucru cu activi¿tii ¿i cadrele din domeniul educa¡iei politice. Aceste activitå¡i så cuprindå întregul tineret24. al propagandei ¿i ideologiei.domeniul educa¡iei politice. formårii unei atitudini ferme fa¡å de cei care muncesc cât mai pu¡in . a criticat ¿i lipsurile. în rezultate notabile. Bucure¿ti 1977. cerea så se acorde mai mare aten¡ie activitå¡ii cul- tural artistice care trebuie så cuprindå masele largi populare ¿i så se desfå¿oare în fiecare unitate economico-socialå. 9 septembrie 1977. cå avem råspunderea în fa¡a societå¡ii de a se aloca permanent o parte însemnatå din venitul na¡ional pentru dezvoltarea generalå a societå¡ii. dar vor så primeascå cât mai mult.205 - . spectacolul “Coloana fårå sfâr¿it” prezentat de Ansamblul “Doina Gorjului” a cucerit primul loc. Måsurile adoptate ca ¿i preocupårile tuturor organelor ¿i organiza¡iilor cu competen¡å în activitå¡ile culturale educative s-au concretizat. eviden¡iind rezultatele bune. Oprindu-se la unele lipsuri ce se mai manifestau în domeniul muncii politico-ideologice. Editura Politicå. De aceea atrågea foarte serios aten¡ia asupra necesitå¡ii de a se lua måsuri hotårâte pentru organizarea întregii activitå¡i politico educative. în fiecare localitate. mai departe. a doua edi¡ie din anul 1979. cerea så se acorde o mai mare aten¡ie activitå¡ii de educare a maselor. p. în 1981 în etapa finalå a Festivalului “Cântarea României” spectacolul “Cântå Gorjul. Se impunea så fie folositå aceastå experien¡å. cu sportul. Realizårile ob¡inute în prima edi¡ie a Festivalului na¡ional “Cântarea României” le socotea o experien¡å bunå. Conducerea partidului dorea ca tineretul så aibe condi¡ii så poatå ¿i dansa. De asemenea atrågea aten¡ia cå trebuie împletitå activitatea cul- tural-artisticå de maså.

performan¡å repetatå ¿i în edi¡ia a VI-a ¿i a VII-a25. filmårile fåcându-se în ambian¡a satului gorjean Stroe¿ti. “Doina Gorjului” câ¿tiga tot locul I. bodegi. urmatå de emisiunea T. Se pune o întrebare fireascå: mul¡i din cei care au ajuns la conducerea prefecturii. În cea de a doua edi¡ie 1983-1985. articolul “Ansamblul artistic “Doina Gorjului” dupå 50 de ani”. aceea¿i clasificare fiind ob¡inutå de soli¿tii vocali ¿i instrumenti¿ti. Microenciclopedie. de încåieråri ¿i chiar omoruri.nou premiu I. Ansamblul “Doina Gorjului” a fost invitat la emisiunea T. au cunoscut lucrurile bune de altådatå. În 1983. confruntând ¿i aducând pe scena cåminelor culturale tineri ¿i vârstnici care dovedeau preocupåri. . realizatå la Târgu Jiu. au participat. cåminele culturale. p. mul¡i mai sunt ¿i aståzi în via¡å. în rapoarte ¿i dåri de seamå. activitå¡ile culturale anterioare? Evocând multitudinea de ac¡iuni. locuitorii ora¿elor. primåriilor. “Antena Cântårii României”. verificând. dupå 1989. ba unii au såvâr¿it fapte reprobabile atunci ¿i acum. contrafåcute. au participat. case de culturå. înclina¡ii ¿i talent pentru diverse 25 Almanahul Gorjului. de certuri ¿i båtåi. în etapa republicanå a “Cântårii României”. Sunt doar mijloace de distrac¡ii ame¡itoare. cu ridicarea nivelului satelor ¿i comunelor. de realizårile în toate domeniile de activitate ¿i deci ¿i în domeniul cultural.V. de manifeståri cultural-artistice ce se desfå¿urau pe cuprinsul întregului jude¡. au blamat ¿i condamnat astfel de ac¡iuni iar institu¡iile care le-au organizat ¿i sprijinit: cluburile. pentru ele s-au primit diplome ¿i premii. Sunt locuri unde se cheltuiesc bånu¡i. dar ceea ce este ¿i mai important este faptul cå la ele au asistat. institu¡ii care n-au nimic cu via¡a culturalå. restaurante. 1999. al tineretului. spre binele societå¡ii. dar ¿i al locuitorilor. Ele au fost consemnate în presa vremii. au fost cele care au fåcut så se vorbeascå de Gorj. le-au aplaudat. dåunåtoare sånåtå¡ii.V. Ei se întreabå de ce s-a renun¡at la aceste activitå¡i folositoare oamenilor. Apare astfel straniu cå dupå 1990 s-au exprimat opinii din partea unora care n-au fåcut nimic. Editura “Ager” Târgu Jiu. 158-159. multe fiind transformate în discoteci. oamenii eviden¡ia¡i aici. au fost låsate în påråsire.206 - . care dacå ar lipsi ar fi mai bine. Faptele. trebuie så amintim munca uria¿å depuså de organele locale ¿i de reprezentan¡ii organelor cul- tural-educative jude¡ene care umblau prin sate ¿i ora¿e cåutând. consiliilor locale ¿i jude¡ean. “Album duminical”. de ce nu au mai continuat. spectacolul “Cânt ¿i joc pe plai stråbun” a ob¡inut aprecierile unanime ale juriului. martori ai acestor timpuri. care pot depune mårturie. ai satelor ¿i comunelor. oamenii fiind în¿ela¡i cu tot felul de båuturi falsificate. institu¡iilor jude¡ene ¿i orå¿ene¿ti. În 1982.

Aveau loc concursuri la tot felul de activitå¡i. råmâne impresionat de con¡inutul diferitelor articole ¿i mai ales de multitudinea fotografiilor de la astfel de manifeståri cultural-educative. ¿antiere. organizarea în forma¡iuni ¿i continuarea pregåtirii lor în mod organizat. combinate. Dacå nu ar fi existat aceste concursuri ¿i nu s-ar fi creat condi¡ii de afirmare mul¡i ar fi råmas anonimi ¿i s-ar fi pierdut în vâltoarea luptei pentru existen¡å. ce forma¡ii au fost antrenate în procesul cultural-educativ. Cine revede aståzi “Gazeta Gorjului” ¿i revista “Columna”. Se poate vedea ce preocupåri multiple. era organizat. le-a fost puså la dispozi¡ie tehnica de care aveau nevoie pentru a se pregåti ¿i prezenta la diferitele concursuri etc. la rândul nostru. eviden¡iau oameni ¿i låsau viitorimii ¿tiri despre preocupårile din acele timpuri. talentul lor råmânând nepus în valoare. participan¡i la diferite ac¡iuni sportive ¿i chiar în produc¡ie realizatori a diferite modele. genera¡iilor ce au urmat. Odatå descoperite astfel de elemente urma aducerea acestora. constituirea. au publicat în ziarele locale informa¡ii despre manifestårile culturale din diverse locuri publice. de la bodegi ¿i crâ¿me. Mul¡i cântåre¡i de muzicå popularå ajun¿i azi binecunoscu¡i de multe ori au spus cå au fost descoperi¡i ¿i pu¿i în valoare cu ocazia concursului “Cântarea României” sau a “Daciadei” (pentru sportivi). Din astfel de ziare am luat ¿i noi mårturiile scrise pe care le-am prezentat. sustrågându-l de la vagabondaj.. în vederea participårii la diferitele concursuri. dezvoltând ambi¡ia de a se situa pe locuri din ce în ce mai bune.207 - . de la ac¡iuni antisociale. folosit ¿i pregåtit. participând la astfel de manifeståri. suplimentul la acest ziar. În afarå de contribu¡ia la ridicarea nivelului cultural-¿tiin¡ific ¿i sportiv ne putem da seama de faptul cå tineretul era ocupat cu ac¡iuni folositoare societå¡ii. obiecte etc. De asemenea. . institu¡ii etc. Ziarele locale le popularizau. tineri cårora le plåceau diferite jocuri. trebuie eviden¡iatå munca asiduå a zecilor de ziari¿ti care. Cåminele puneau în mi¿care mase de tineri ¿i eviden¡iau de ce erau în stare så facå colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi. cluburile sportive ¿i muzicale eviden¡iind cât de mare era poten¡ialul tineretului dornic dar ¿i în stare så participe la concurs. fabrici. muzicå u¿oarå etc. ce ac¡iuni variate.ac¡iuni. Cu aceste ocazii au fost descoperi¡i mii de tineri cu talent în diverse domenii: cântåre¡i (de muzicå popularå. La aceste pregåtiri s-au bucurat de îndrumare de specialitate.

.208 - .

.209 - . CAPITOLUL VI Muzica. Låutarii ¿i cântåre¡i de muzicå popularå .

.210 - .

Ele s-au transmis ¿i se transmit din om în om. i-au oferit omului ¿i i-au inspirat imitarea cu ajutorul vocii a unor sunete. cu timpul acestea s-au transformat în cuvinte ¿i propozi¡ii a¿ezate într-o anumitå ordine. Alte elemente ale muzicii sunt: timbrul ¿i intensitatea sonorå. directå. din genera¡ie în genera¡ie. îl constituie folclorul. cu ajutorul sunetelor. poate mai întâi în forme simple. Folclorul face parte integrantå din cultura poporului ¿i are un caracter colectiv ¿i anonim. iar prin ceea ce are viabil ¿i înål¡åtor reflectå modul de via¡å al poporului în diferite etape istorice. Afirmarea muzicii pe teritoriul României Dupå unele defini¡ii muzica este arta care exprimå într-o modalitate specificå. abia în secolul al XVIII-lea – XIX-lea. care reprezintå elementele principale ale muzicii. Specificul imaginii muzicale îl constituie desfå¿urarea sa în timp prin melodie. dansul ¿i pantomima. sentimente. Prin ce are nobil ¿i înaintat folclorul este o expresie complexå a gândirii ¿i a capacitå¡ii creatoare a omului. au început a se face mai târziu. murmurul apelor. literare. de transcris ori de tipårit versurile scurte. În cercetarea istoriei muzicii. în douå direc¡ii: vocalå ¿i instrumentalå. adaptându-se la specificul local. împotriva exploatårii ¿i a asupririi . adicå totalitatea produc¡iilor artistice. mijloacele tehnice. muzicale. mereu creându-se noi variante. ritm. Încå din preistorie muzica s-a dezvoltat. urletul animalelor. ståri ¿i atitudini psihice. Când a apårut ¿i cum s-a transmis folclorul nu ¿tim cu exactitate. În cadrul celor douå forme ale muzicii (vocalå ¿i instrumentalå) existå diferite genuri. Noi suntem de pårere cå natura: cântecul påsårilor. a fost mult mai târziu.211 - . orchestra¡ia etc. Dacå el a apårut în formele cele mai simple când a apårut omul în societate. lupta lui pentru libertate ¿i dreptate. în general. coregrafice. mimice ¿i dramatice create de masele populare ¿i råspândite în rândurile acestora. atunci când båtea vântul etc. armonie. un document viu. împreunå cu poezia. de notat. Studii despre folclor. mi¿cårile frunzelor ¿i crengilor în pomi.

Îi spusei cå tråiesc bine! “Maicå. istoria apåsårilor nedrepte ¿i a luptelor de veacuri. douå fete ai”. de ru¿ine. Iatå cum era formulat textul în cântecul “Cât oi tråi pe påmânt”: Cât oi tråi pe påmânt ª-am så fluir. La un an ¿i douå zile Vine maica pe la mine Må-ntreabå de tråiesc bine. pe calea cântecului. Doru ªerban. pe mine ªi n-ai fåcut niciun bine. Atacå omul într-o lunå…¹ Unele cântece exprimau starea sufleteascå pe care cineva o are în familie ¿i se formuleazå sfaturi care så fie avute în vedere a¿a ca în “Maicå. maicå. Låutari gorjeni din secolul al XX-lea. încrederea într-un viitor mai bun. ¿-am så cânt Inima rea n-am så duc Inima rea nu e bunå. Cântecelor le-au dat glas în primul rând låutarii. 55 . Nicolae Mischie. la petreceri. folclorul fiind ¿i una din cele mai însemnate forme de caracterizare a con¿tiin¡ei na¡ionale a unui popor. au înveselit nun¡i ¿i botezuri. exponen¡ii cei mai vechi ai profesionalismului muzical. dacå tråie¿ti bine. Unde-i carnea de pe tine?”². au påstrat prin mijlocirea baladelor ¿i doinelor haiduce¿ti con¿tiin¡a treazå a maselor dornice de libertate. ² Ibid. Suferin¡ele ¿i nedreptå¡ile ori bucuriile. douå fete ai Din caså så nu le dai. 41. p. p. bucuriile. În el se manifestå în mod sugestiv particularitå¡ile culturii na¡ionale. nåzuin¡ele ¿i idealurile maselor. i-au oferit omului mereu posibilitatea de a le evoca ¿i prin cântec. Cå m-ai dat. Maicå. ei au purtat din genera¡ie în genera¡ie. dar ¿i sentimentele.212 - . Foaie verde de susai. dar ¿i în minunatul port popular.na¡ionale. Editura Ager 2001. 1 Al. au dus faima cântecului ¿i jocului românesc pânå departe peste hotarele ¡årii. În folclor sunt întruchipate în¡elepciunea ¿i fantezia poporului. bucuriile ¿i durerile. Textele cântecelor au exprimat ¿i nemul¡umirile ¿i necazurile popula¡iei. pe såteni ca ¿i pe locuitorii mahalalelor ora¿elor ¿i târgurilor. Eu de fricå.

. p. Fåcui ¿apte ani armatå Ajunsåi sergent de gloatå. Ce mai voinicel eram Când eram tânår vlåjgan. Må fåcui mare båiat! ªi veni în vârstnicie Pusårå du¿mani mânie Må deterå în mili¡ie Råmaså casa pustie. ªi deloc nu oboseam. Sau “Foaie verde de trei mure”5 Foaie verde de trei mure. Ori eu am îmbåtrânit. 75-76 5 Ibid. Se mirå lumea de mine De cum fac de tråiesc bine! Cum dracu så nu tråiesc Cu zi. Cu målai de cåpåtat. 196-197. Comandam o¿tirea toatå. O fåcui. Foaie verde de spanac. o terminai. De muncit muncesc ¿i iarna. Sau “Fire-al naibii tu de deal”4 Fire-al naibii tu de deal. De iubit e bine vara… Foaie verde mårgårit Må gândesc mai de demult. De mic råmåsåi sårac. p. Gåsâi casa grajd de cai…3. 3 Ibid. p. Suiam dealu’ coboram. C-o hainå ¿-un baibårac.Sau în cântecul “De mic råmåsåi sårac”. Cu cine am copilårit ªi acuma-n ce stare sunt. Dar acum de-un timp de vreme Sui dealu’ cu hodinele ªi-l dau jos cu minciunele! Nu ¿tiu dealul s-a lungit. 58 4 Ibid. cu noapte muncesc Pe toate le dobândesc Tot mai bine så tråiesc.213 - .

Båtrâne¡ile m-ajung! n-avem caså. . prin sate ¿i cântau mai ales solo voce ori la diferite instrumente simple. Erau persoane izolate. 426-427. vol II/1964. C-am tråit degeaba-n lume! Mai då-mi Doamne. nu-mi da multe. Interesul pentru valorificarea patrimoniului popular a crescut la noi în cea de a doua jumåtate a secolului al XX-lea când o serie de culegåtori de folclor s-au afirmat prin culegere ¿i publicare de studii ¿i articole despre folclor. Thomas în 1846 pentru a indica ansamblul obiceiurilor oamenilor din popor6. varietatea cântecelor a devenit cu timpul tot mai mare. Numårul acestora a crescut mereu pe måsurå ce ¿coala a reu¿it så dea tot mai mul¡i oameni de specialitate ¿i societatea så asigure condi¡ii materiale corespunzåtoare. Stau în loc ¿i-ncep så plâng. doine. så-i cåsåtoresc Så mårit ¿i så însor Ospå¡ul nepo¡ilor Så våd fericirea lor!… Termenul de folclor a fost creat de învå¡atul englez W. pusåi vii ªi avere la copii Så n-aud copiii mei Cå n-am muncit pentru ei… Så n-aud mâine-poimâine. De altfel folclorul n-a fost cercetat pânå în secolul al XIX-lea. Dacå ace¿tia. La traiu’ ce l-am tråit. solzi de pe¿te. Cå nu cer bani împrumut Cer zile ¿i sånåtate C-atuncea-s bogat de toate. În secolul al XIX-lea s-a extins ¿i ac¡iunea interpre¡ilor populari la diferite instrumente muzicale – låutarii. pe care le-a oferit natura ori societatea: frunze.214 - . cântece haiduce¿ti. cântece de petrecere.J. 6 Dic¡ionarul enciclopedic Român. p. nici påmânt de la nimeni crezåmânt! Fåcui caså. în epoca feudalå cântau mai ales balade. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea ac¡iunea de culegere ¿i publicare de lucråri de folclor s-a fåcut în mod organizat prin Institutul de etnografie ¿i folclor ¿i Institutul de istorie literarå ¿i folclor al Academiei ¿i prin casele de crea¡ie popularå. Mai då-mi zile så-mi tråiesc Copila¿ii så mi-i cresc Så-i cresc. Tinere¡ile se duc.

fluier. stråluceau pe scenele 7 Viorel Cosma. Demetrescu. Athanasiu. cea care a fost una din gloriile cele mai autentice ale poporului român. vioarå etc. una din gloriile ¿colii noastre de canto de la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul celui de-al XX-lea. Elena Teodorini (1857-1926). Editura Muzicalå a Uniunii Compozitorilor din R. în special Elena Teodorini. coralå etc. A murit în såråcie. cu oameni de primå mårime.R. Popovici-Bayreuth. când poten¡ialul economic al acestuia fåcea pa¿i cu contribu¡ii importante în poten¡ialul lumii. Muzica precum ¿i teatrul înscriindu-se în rândul celorlalte domenii încep så se afirme nu numai pe plan intern. Schi¡å monograficå. familia Teodorini ini¡iazå ¿i conduce institu¡ii artistice. pe lângå a¿a-numitul folclor orå¿enesc (roman¡ele). Hariclea Darclée s-a nåscut în 1860.215 - . cimpoi. A debutat la 14 decembrie 1888. care timp de trei sferturi de veac au ilustrat cu talent scena româneascå. Elena Teodorini. Când Elena Teodorini. Dintre cei care au avut o contribu¡ie mai însemnatå a fost familia Teodorini. iar din 1889 începea turneele prin toatå lumea. la Bucure¿ti. Între 1893-1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii. influen¡ele muzicii “de salon”. occidentale. Gabrielescu. de camerå (instrumentalå sau vocalå). prima noastrå cântårea¡å de nivel mondial 7. Cristoforeanu. care la rândul lor. Hariclea Darclée ¿i al¡ii. între¡ine o bogatå activitate artisticå. alåturi de crea¡iile anonime (individuale sau colective) care constituie muzica popularå.3 . Niculescu-Basu ¿i al¡ii.. Aici a våzut lumina zilei cea care va deveni simbolul unei pleiade de arti¿ti înzestra¡i. atunci când tânårul stat na¡ional român î¿i afirma identitatea ¿i rolul în lume. în 1939. dramaticå. când economia lui se încadra în economia continentului afirmându-¿i dreptul la existen¡å ¿i puterea de a fi alåturi ¿i împreunå cu lumea europeanå. ci ¿i cu lucråri recunoscute. s-a dezvoltat o muzicå cultå reprezentatå prin crea¡ii ale unor compozitori de profesie. Tot în acea perioadå se afirmå ¿i al¡i mari cântåre¡i ¿i oameni de teatru: Hariclea Darclée. ¿i în domeniul culturii multe personalitå¡i î¿i afirmau existen¡a ¿i î¿i aduceau contribu¡iile lor la tezaurul universal. 1962. se subîmpart în mai multe categorii. p. În a doua jumåtate a secolului al XIX-lea. În cadrul celor douå forme ale muzicii (vocalå ¿i instrumentalå) existå diferite genuri: muzicå simfonicå (pentru orchestrå). Cu timpul în stilul de interpretare ¿i în repertoriul låutarilo de la ora¿e au påtruns.P. Venitå din Ia¿ii Moldovei în capitala Olteniei – Craiova. amândouå aceste modalitå¡i influen¡ându-se reciproc. Folescu. În istoria vie¡ii artistice a popoarelor.

ini¡iind Concursul na¡ional de canto “Hariclea Darclée”. muzica lor. Festivalul “George Enescu” adunå annual tineri muzicieni. i s-a adus celebrei artiste un omagiu. arti¿ti. când s-au sårbåtorit 135 ani de la na¿terea marei cântåre¡e. Fiind o muzicå mai aparte. iar Hariclea Darclée în 1939. 8 Valeriu Râpeanu. fiind repede uita¡i. Lor le-au urmat multe alte mari personalitå¡i ale muzicii culte române¿ti. Nu se poate trece peste un alt gen de muzicå ¿i anume muzica bisericeascå care a cunoscut un mare avânt mai ales în Moldova încå din secolul al XV-lea. dirijor. din ini¡iativa ¿i prin grija unei mari artiste contemporane. Recunoscåtori marilor merite ale acestora. “El e un mare român – scria regina Maria . în anul 1995.¿i suntem bucuro¿i cå e din vremea noastrå. Au murit såraci ¿i du¿i la locul de veci doar de prieteni ¿i de cuno¿tin¡e. dar n-au avut grijå ¿i de båtrâne¡ea lor. mai ales în a doua jumåtate a secolului al XX-lea. în 1997. Editura PRO. unii dintre marii iubitori de muzicå publicând. Reconstituiri ¿i interpretåri. Contemporanii acestor mari personalitå¡i s-au bucurat de prestigiul ¿i faima lor în lume. Contribu¡ii documentare. din Bizan¡. George Enescu. compozitor. în zilele noastre. o jumåtate de veac a fost un nou ¿i mare geniu al lumii. ea a fåcut parte din slujba bisericeascå. Dacå ace¿tia ¿i al¡ii ca ei au plecat. pianist. Haricleei Darclée. compozitori. Provenitå. ori n-au vrut så aibå grijå de ei ¿i de via¡a lor. violonist. o altå mare personalitate se nå¿tea ¿i se afirma pe påmântul României: George Enescu (1881-1955). soprana Mariana Nicolesco. Enescu. El înså î¿i doarme încå somnul de veci în påmântul Fran¡ei. pe linie bisericeascå din sudul Europei. p. Dacå Elena Teodorini se stingea din via¡å în 1926. pe rând. 93 . organizând primul concurs interna¡ional de canto chiar în teatrul în care solista debutase la numai 21 de ani. au råmas în con¿tiin¡a poporului român. ducând faima muzicii în lume. care omagiind pe luceafårul strålucitor aduc în circuit noi opere muzicale de mare valoare. E un nume care are så-¿i facå loc printre nemuritori”8. unii se bucurå de admira¡ie ¿i respect deosebit. fåcând parte din patrimoniul muzicii române¿ti ¿i universale. a¿a cum au venit. ducând faima în lume ¿i înscriind România cu contribu¡ii universale în domeniul muzicii. De muzica acestora s-au bucurat în primul rând vârfurile înaltei societå¡i.teatrelor ¿i operelor marilor ora¿e ale lumii. dar mai bucuro¿i încå ¿tiind cå numele lui n-are så treacå odatå cu el. lucråri despre ei ¿i despre operele lor. adicå ea folosindu-se în bisericå ori cu ocazia unor procesiuni.216 - . Doar cu ocazia unor aniversåri se mai amintea de rolul ¿i de contribu¡ia lor. glasurile lor. N-au ¿tiut înså.

A¿a cum în niciun domeniu de activitate România n-a fost absentå. muzicå låutåreascå (¡igåneascå). sub influen¡a civiliza¡iei apusene. nici în domeniul muzicii nu a fost mai prejos de alte ¡åri. p. . Datoritå mediului ¿i modului cum tråiau în satele lor. simfonicå etc. 1924. Autorul acestor rânduri milita pentru publicarea loe ca så nu se uite ¿i så nu se piardå. ªi e påcat så se piardå”. ªi câte cântece de dragoste. au ilustrat via¡a muzicalå românescå formând mereu noi genera¡ii de muzicieni. så fie ascultatå cu smerenie ¿i evlavie. * * * Atunci când vârfurile claselor dominante. Târgu Jiu. doine rostite cu glas tårågånat. cei båtrâni le uitå sau le duc cu ei în groapå. chiar dacå unele s-au dezvoltat mai târziu. Extinderea distrc¡iilor cu ocazia nun¡ilor sau a horelor din sat ori din câmp deschis. påstrare ¿i redare a acestora. ¿colile de canto etc. fiind încadra¡i profesori care învå¡au pe elevi nu numai no¡iunile de muzicå 9 Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu pe anul ¿colar 1923-1924. Låutarii tineri nu le mai înva¡å. ªi în Gorj s-a început cu începutul. în rândul poporului o altå categorie de slujitori ai muzicii ¿i anume låutarii. Cu timpul a ajuns så fie cântatå nu numai de preo¡i ¿i cantori (cântåre¡i). ci chiar de corul bisericesc ¿i uneori mixt (bårba¡i ¿i femei). câte balade vechi. mai ales cu ocazia unor serbåri religioase mai importante: Na¿terea Domnului (la Cråciun).avea o arie de extindere mai micå ¿i era menitå så impresioneze. ªi tot el continua: “Sunt låutari båtrâni care cântå de zeci de ani ¿i care påstreazå comori imense de cântece ce încep så fie înlåturate de zgomotul prefacerilor prin care trecem. adicå cu educa¡ia artisticå a elevilor. În scurt timp vor apare ¿i oameni care så studieze ¿i så publice astfel de bogå¡ie. dar vor apare ¿i mijloacele tehnice de înregistrare. Bogå¡ia mare de cântece care au existat per- manent în rândul popula¡iei satelor nu s-a bucurat decât târziu de aten¡ia de a fi adunate ¿i publicate. Învierea (la Pa¿ti) etc. oamenii de aici nu cuno¿teau binefacerile civiliza¡iei ce începuse så cuprindå lumea. Distrac¡ia lor în zilele de sårbåtoare se fåcea în caså cu ceea ce oferea atunci satul ¿i anume. nu se nå¿teau în atmosfera încårcatå a petrecerilor familiare? Cine s-a gândit så le înve¿mânteze cu haina nepieritoare a slovei – scris prin 1924 un reputat dascål9. între¡ineau sufletul ¿i aspira¡iile maselor populare cu ceea ce s-a numit muzica popularå.217 - . cu ocazia a¿a-numitelor “hramuri”. se adåpau ¿i se delectau cu muzica clasicå. Conservatorul. låutari. 31-35. abia în secolul al XX-lea au fost cunoscute. În programul ¿colii normale erau prevåzute ore de muzicå.

nici transcriså. adicå pe instrumentele la care învå¡au elevii. Din anul 1958 a func¡ionat o ¿coalå de muzicå ¿i arte plastice. cât ¿i pe soli¿tii vocali atunci când au fåcut parte din forma¡iuni. la rândul lor. ci ¿i din satele din jude¡. func¡ionând în aceia¿i clådire de pe strada Siretului 10. Din påcate crea¡ia muzicalå a låutarilor de altådatå nu a fost de regulå nici notatå. cei mai mul¡i urmau så ocupe posturi de învå¡åtori în ¿coli. ªcolile de artå popularå. În aceste func¡ii ei trebuiau så ¿tie så cânte cel pu¡in la un instrument. Municipiul Târgu Jiu. de asemenea s-au aflat oameni cu înaltå råspundere pentru sarcina încredin¡atå. ace¿tia fiind încadra¡i în coruri. la tarafuri ¿i la ansambluri. la violoncel – 5 ani. soli¿ti. p. singuri ori în forma¡iuni. printre primii. conduceau corul ¿i dådeau spectacole. nici tipåritå. În fruntea ¿colii. femeile din bandele de låutari împu¡inându-se mereu. ªi la Liceul “Tudor Vladimirescu”. au început så pregåteascå fete ¿i båie¡i care au devenit soli¿ti de muzicå popularå. În aceastå categorie am inclus atât pe cei care au cântat cu diferite instrumente. ei s-au numit cântåre¡i de muzicå popularå. corn. î¿i aduc contribu¡ia lor la petrecerile populare. ªcoala a fost înzestratå cu toate instrumentele de care avea nevoie ¿i încadratå cu cadre de înaltå pregåtire profesionalå. bandele de låutari mai continuå ¿i aståzi prin multe localitå¡i. Fårå a dispårea. så predea no¡iuni de muzicå copiilor. Din ace¿tia s-au ridicat unii care au devenit muzican¡i. pe lângå faptul cå erau profesori care învå¡au pe elevi muzicå. trompetå. Elevii ¿colii erau nu numai din Târgu Jiu. Erau organiza¡i pe compartimente. flaut. Când au cânatat singuri. clarinet. Tinerii care învå¡au la ¿coala normalå. dar acompania¡i de tarafe etc. cântåre¡ii de muzicå popularå În activitatea culturalå un rol important l-a jucat breasla låutarilor. în public sau pe scenå. iar la contrabas – 3 ani. Barbu Låutaru “starostele ¿i 10 Titu Pâni¿oarå.218 - .ci så ¿i cânte pentru ca. când ajungeau învå¡åtori sau profesori så poatå învå¡a pe copii. måcar vioarå. nemaivorbind de înregistrare cåci mijloacele tehnice nu apåruserå. În legendå a intrat. de muzicå. la manifestårile de distrac¡ie prin sate. 245-246. la violå. oameni îndrågosti¡i de profesiunea lor. . Låutarii. dar ¿i la liceu. pe un numår de ani corespunzåtor cu greutatea învå¡atului: la pian ¿i vioarå erau 8 ani. Dupå 1989 ¿coala s-a transformat în Liceul de muzicå ¿i arte plastice “Constantin Bråiloiu”. zugtrombon ¿i oboi – 4 ani.

122. Dintre ace¿tia.cobzarul”. a fost urmat de al¡i låutari mari. De multe ori. Ionicå. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea delectau publicul din Bucure¿ti asemenea låutari ca Bulan. scria în deceniul patru al secolului al XX-lea. a fost Cristache Ciolac pentru a noastrå”. care a ascultat mul¡i låutari. preocupårile. nuntå. ºiganul de fapt are ureche muzicalå foarte finå putând prinde u¿or orice cântec”12. e un dor straniu în fiecare notå ¿i cu cât sunt strunele mai vesele. spre exemplu. Nåstase Ochi Albi. 12 George Potra. fårå banda lui Ciolac ¿i tot pe el îl chema oficialitatea så mângâie urechile monarhilor ¿i persoanelor distinse venite så viziteze Curtea Regalå Românå!. ne-a låsat cuvinte de laudå Radu Roseti. . Nåscut pe la sfâr¿itul veacului al XVIII-lea. Urechea prinde cu u¿urin¡å orice sunet ¿i mâna poartå arcu¿ul cu måiestrie.R. fårå nicio învå¡åturå. Nimic nu este prea greu ca så nu-l poatå reda. prin anii 1938-1939.banchet sau orice petrecere în familiile mari. Este de ajuns så capete o vioarå ¿i devine muzicant. forma¡iunile de låutari între¡ineau cu muzica lor întreg auditoriu. Pentru a avea o idee de propor¡ia låutarilor. Unul dintre învå¡a¡ii care s-au ocupat de via¡a ¡iganilor. 130. pe care-i evocå în lucrarea sa muzicologul profesor Viorel Cosma. despre Cristache Ciolac. 1960. Au mai urmat apoi al¡i renumi¡i între care Marinicå Buzatu. 1939. ¡iganul ståpâne¿te vioara ¿i o face så cânte. Contribu¡iuni la istoricul ¡iganilor din România.P. Nicolae Dincå.Bucure¿ti.. modul de gândire. stridentå ¿i sålbaticå. “Aproape patruzeci de ani n-a fost chiolhan la vie. cå în Bucure¿ti erau. 30000 ¡igani din care o treime erau låutari. pe la conacele boiere¿ti ori la marile festivitå¡i. pe minunatele plaiuri ale Moldovei. p. Ca în orice domeniu ¿i în domeniul muzican¡ilor unii au fost celebritå¡i. “Ceea ce a fost Barbu Låutaru pentru genera¡ia lui. iar în ceea ce prive¿te memoria. Figuri de låutari. Petre Cre¡u. Cristache Ciolac o via¡å întreagå a cântat pentru fericirea tuturor care l-au ascultat ¿i l-au chemat. scria Radu Roseti. 5. scria despre ei: “Muzica lor e dulce ¿i melancolicå. p.219 - . 46-47. Una dintre marile personalitå¡i ale înaltei societå¡i române¿ti. regina Maria. cu atât mai mult e¿ti aplecat så 11 Viorel Cosma. considerat primul mare artist popular al nostru11. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu cunoa¿te notele ¿i nimic din complexitatea teoriei de care se folosesc concuren¡ii såi. recunoscu¡i ca atare atât în ¡arå cât ¿i peste hotare. Muzica a ocupat un loc mare în via¡a ¡iganilor. Solcanu etc. amintim. Dumitrache ¿i Anastasiu (Muscalogu) etc. Editura muzicalå a Uniunii Compozitorilor din R. nicio bucatå nu este atât de lungå încât så nu o poatå ¡ine minte. despre ei: “Încå de mic copil. Nu lipseau nici de la marile alaiuri domne¿ti. cunoscându-le îndeaproape caracterul.

întotdeauna unde e nevoie de muzicå. ªi. adicå satele de pe våile acestora. cu cimpoiul dar. p. Cristian Vasile. p. Pentru a urmåri mai u¿or evoluarea acestora. nedeilor. cu vuva. la nun¡i. au cântat cu ocazia nun¡ilor. Marele noroc al acestora a fost apari¡ia unor mijloace tehnice de înregistrare ¿i de transmisie ¿i vocile sau viorile lor se mai aud din când în când la radio. petrecere sau nuntå. Au cântat ¿i pentru ei. Se cunosc forma¡iuni de låutari în componen¡a cårora erau câte 2-3 persoane încå din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea. la serbårile ¿colare ori câmpene¿ti. chitarå. a botezurilor. Fånicå Luca. Organizarea lor ini¡ialå în forma¡iuni (bande) era mai ales constituitå pe familii. aråta: “cine ¿i-ar putea închipui la sate o horå. Dupå primul råzboi mondial numårul acestor forma¡iuni a crescut considerabil. A urmat apoi o altå genera¡ie între care Teodor Zavaidoc. Cu timpul unele forma¡iuni au devenit mai cunoscute pentru cå erau låutari mai buni. cu naiul ¿i multe alte instrumente. mai mult erau uneori acelea¿i cântece cântate într-un fel la Tismana. dupå primul råzboi. p. cântând råbdåtor. mai departe. 132 15 Al. rareori mergând ¿i în satele vecine. Ba. cu cobza. La început oamenii cântau doar în satele lor. din gurå. mai ales la cobzå. cu fluierul. Dacå autorii lucrårii citate au tratat tematica pe satele din jurul 13 Ibid.220 - . Låutarii gorjeni din secolul al XX-lea. noapte ¿i zi. Petricå Matei. Editura “Ager”. ceasuri întregi. muzicantul ¡igan nu s-a mai mul¡umit ce ceea ce “prinde dupå ureche” ¿i înva¡å teoretic întreaga tehnicå muzicalå ¿i executå orice bucatå. cu vioara. 2001. 128. în soare sau ploaie. fårå låutari ¡igani? În grupe de trei ¿i patru merg din sat în sat. în alt fel la Påråu ¿i un alt fel la Novaci etc. Încadrându-se în mersul timpului. a praznicelor. neobosit. dar ¿i din gurå. cu mandolina. în caså. la acordeon. Deci mul¡i nu mai sunt doar “låutari de sate” ¿i “arti¿ti” în meseria lor. 105 . Nicolae Mischie. Grigora¿ Dinicu. Juga etc.plângi”13. 133 14 Ibid. pentru cå mul¡i ¿tiau så cânte. la îngropåri sau la sårbåtori”14. mai târziu ¿i cu acordeonul. au început så cânte în forma¡ie ¿i femeile. exclusiv dupå note. Recent a apårut o excelentå lucrare despre “Låutarii din Gorj”15. * * * Oamenii satelor mereu au cântat sau au ascultat muzicå. autorii au organizat lucrarea. pe numele lui adevårat. Doru ªerban. Marin Teodorescu. mai ales având în vedere râurile ce traversau jude¡ul de la nord la sud. dar ¿i la înmormântåri etc. Fiecare zonå î¿i avea cântecele ei.

dar nu putem aminti decât câteva: banda lui Costicå Cidoiu zis Buduroi. s-a constituit din locuitorii existen¡ei cårora li s-au adåugat ¿i al¡ii de prin alte pår¡i. nume ¿i melodii care ¿i-au dat strålucirea reciprocå: Ion Nicolåiasa-Iva. De obicei banda era formatå din 2-3 pânå la 5 persoane. o colectivitate de låutari.apelor (râurilor) care traversau zonele respective. Aici “to¡i locuitorii cântau”. 8. de pe Valea Tismanei.221 - . låutarul Haralambie Cidoiu. care a ¿lefuit cu talent diamantele muzicale: “La Tismana într-o grådinå”. locuitorii ei fiind clåca¿i. dupå reforma agrarå din 1864 au devenit liberi putându-se ocupa. Ion D. în zonå. cu vocea. ¿i cu alte meserii. Ei au dat numele forma¡iei. Aici treptat. au afirmat-o în fa¡a publicului. Vasile Mândru. Costicå Cidoiu-Buduroi. Cântece ¿i låtarii lor. dar ¿i a felului în care au reu¿it så se prezinte în fa¡a publicului atunci când nu se constituiserå forma¡iunile (bandele). el însu¿i valoros violonist ¿i interpret vocal. Pantelie Turturicå. zis Ruginå. care mai de care mai vestitå. Aici au fost multe bande de låutari. . Un caz aparte l-a prezentat Påråul de Pripor. banda lui Vasile Mândru (care a studiat în particular muzica) a interpretat la vioarå doine ca nimeni altul. “Cine ciocåne¿te-n luncå”16 era unul din cei mai vesti¡i låutari. cu naiul. Era considerat unul din marii viori¿ti ai Gorjului ¿i un foarte apreciat solist vocal. au fåcut din zona de unde proveneau o zonå cunoscutå ¿i recunoscutå. au cântat ¿i au încântat sufletele oamenilor cu cântecele ¿i cu vocea sau cu instrumentele lor muzicale. cu cfluierul. p. noi vom folosi ¿i o altå modalitate ¿i anume împår¡irea în câteva categorii a celor care. de-a lungul timpului. muzica era via¡a lor. 18 Ibid. Haralambie Cidoiu. prin talentul cu care au fost înzestra¡i. Enoiu. Ace¿tia au fost ¿efii de forma¡ie . hai”. Dinicå Cidoiu. Localitatea care altådatå se afla pe mo¿ia mânåstirii Tismana. cu vioara. p. a fost folosit pentru prima datå ¡ambalul prin interpretul Gheorghe Zlate 18. cu cimpoiul. La începutul secolului al XX-lea Ion Ple¿a. “Hai murgule. Maria Slåtaru ¿i al¡ii sunt nume din satul Påråu. Banda lui Pantelie Turturicå. cu timpul au în¡eles cå e mai bine så se uneascå în echipe (bande) cu ele ducând faima cântecului în sufletele oamenilor. 10. Aici. acordeonul ori cu alte instrumente. unul dintre marii ¿i 16 Ibid. 12. între care låutåria era în prim plan. Era dupå primul råzboi mondial17. Mai întâi cei ce practicând aceastå meserie. p. pe lângå lucrarea påmântului pu¡in pe care-l aveau . cu cobza ori cu chitara. 17 Ibid. La fel låutåri¡ele Jenica Pobirci ¿i Lia Murgu care au cântat pentru prima datå în taraful de la Tismana.

autenticii låutari ai Gorjului secolului al XX-lea19.
ªi în zilele noastre în Påråul de Pripor sunt multe forma¡iuni de
låutari care sunt ascultate cu plåcere.
ªi localitå¡ile de pe Valea Bistri¡ei au avut multe forma¡iuni de
låutari. La Pe¿ti¿ani banda de låutari a lui Simion Falcoe zis Itu, alåtuir
de care au cântat Maria Bobirci, chitaristå ¿i solistå vocalå.
În Arcani cea mai veche achipå de låutari a fost cea formatå de
Petre Piper zis Zgâia, ai cårui copii au adus cântecul mai departe având
fiecare banda lui. Unul din ace¿tia, Gheorghe Piper “ål mare”, a fost
ini¡iatorul unei adevårate ¿coli de viori¿ti în zonå, fiindcå i-aînvå¡at så
cânte la instrumente ¿i pe românii Vasile Popescu Novåceanu ¿i Ion
Bårbulescu din Stolojani20.
So¡ia lui Ion Piper, Ioana Piper, era socotitå solista cea mai mare de
muzicå popularå de pe Valea Sohodolului ¿i una din valoroasele interprete
ale cântecului popular gorjenesc din prima jumåtate a secolului XX. Ea
a fost una din primele femei care au cântat din gurå în anul 1922
alåturi de so¡ul såu. Din cântecele ei a preluat ¿i Maria Låtåre¡u21.
Un numår mare de låutari ¿i în localitå¡ile din zona râului Gilort,
mai ales la Benge¿ti, Novaci ¿i Târgu Cårbune¿ti. La Târgu Cårbune¿ti
vestitå a fost banda lui Constantin Chiri¡oiu zis Dindiri, primul dirijor
al tarafului “Murmurul Gilortului” din Târgu Cårbune¿ti22, dar a cântat
¿i în Ansamblul “Alti¡a” din Târgu Jiu. Tot aici s-a aflat un caz rar ¿i
anume o bandå de låutari care a purtat numele unei femei ¿i anume
banda Genei Bârsan; ea era mai renumitå ¿i lumea a numit forma¡ia cu
numele ei.
Au fost låutari care s-au bucurat de o mare autoritate ¿i prestigiu
în rândul breslei lor, dar ¿i a popula¡iei încât la trecerea în nefiin¡å a
fost o asemenea manifestare cum în Gorj nu a mai fost alta nici la vreo
personalitate marcantå a jude¡ului. Este cunoscut, spre exemplu, numai
cå din påcate a început så se uite, Ionel Mihu de la Pe¿teana. Banda lui
era vestitå nu numai în Gorj. El a fost unul din cei mai populari ¿i mai
îndrågi¡i låutari din Gorj.
Nunta la care cânta el “se transforma într-o adevåratå sårbåtoare
folcloricå”.
La înmormântarea lui, în anul 1973, sute de låutari din jude¡ ¿i din
alte pår¡i au invadat Pe¿teana, venind så-l conducå pe ultimul drum.
Stråzile erau aglomerate de turisme ¿i cåru¡e. Curtea se transformase
într-un covor de flori. Låutarii veni¡i la înmormântare ¿i-au pregåtit
ceremonios viorile, acordeoanele etc. ¿i dirija¡i de Bobirci, unul din vesti¡ii
19
Ibid, p. 20.
20
Ibid, p. 71.
21
Ibid, p. 72.
22
Ibid, p. 164-165.

- 222 -

låutari ai Gorjului, cântau cu o patimå nebunå doinele ¿i horele lui
Mihu.
Drumul pânå la cimitir era presårat cu flori ¿i în ritmul a sute de
instrumente muzicale på¿ea mul¡imea îndureratå. Crea impresia cå
låutarii î¿i duceau un voievod pe ultimul drum. Noaptea, târziu, glasul
viorilor a încetat, låutarii råspândindu-se pe la casele lor în Gorj sau
Mehedin¡i, în Dolj, Dobrogea sau în Banat23.
S-a dus atunci o stea a folclorului oltenesc, murise unul din cei mai
vesti¡i ¿i cunoscu¡i muzican¡i a cårei amintire a råmas mereu în sufletele
oamenilor. De etnie a fost ¡igan, dar a fost unul din pu¡inii oameni
iubit, stimat ¿i adorat. Amintirea lui înså a început så se ¿teargå. Poate
familia ¿i såtenii lui î¿i mai aduc, din când în când, aminte de el ¿i mai
pun o lumânare la mormântul lui.
A fost apoi o altå categorie de låutari care au slujit cu
con¿tiinciozitate cântecul popular, au fost membrii forma¡iilor. Indiferent
de instrumentele pe care le-au folosit ¿i au fåcut ca forma¡ia så se
prezinte ca un tot închegat, ei au dat for¡å bandei.
Au fost, în sfâr¿it, marile voci ale cântecului popular. Am face o
nedreptate dacå am enumera numai aceste voci pentru cå au fost a¿a
de multe încât nu le-am putea aminti pe toate. Unele au trecut în nefiin¡å
demult, despre ele råmânând doar ¿tiri cå au cântat minunat, fårå a fi
fost înregistrate vocea ¿i cântecele lor, pentru cå nu apåruserå mijloacele
tehnice de înregistrare.
Dupå primul råzboi mondial ¿i mai exact dupå anul 1930 la unele
persoane au fost înregistrate ¿i vocile lor se påstreazå în fonoteca de
aur unde marele muzicolog Constantin Bråiloiu le-a a¿ezat ¿i depozitat,
iar urma¿ii lui au continuat opera începutå de el. Aceste documente
constituie fonoteca de aur a Radiodifuziunii sau a Televiziunii.
În aproape întregul secol al XX-lea, dar mai ales în cea de a doua
jumåtate, ne-au încântat sufletul mari arti¿ti ¿i cântåre¡i de muzicå
popularå, ca: Maria Tånase, Maria Låtåre¡u, Ioana Radu, Lucre¡ia
Ciobanu, Angela Moldovan, Sofia Vicoveanca, Mioara Velicu, Laura Lavric,
Elena Pådure, Irina Loghin, Natalia ªerbånescu, Elena Roizen, Aneta
Stan, T ita Bårbulescu, Benone Sinulescu, Ion Dolånescu, Ileana
Constantinescu, Maria Ciobanu, Ileana Såråroiu, Titiana Mihali,
Alexandru Grozu¡å, Nicolae Sabåu, Angela Buciu, Florica Bradu, Florica
Ungur, Florica Zaha, Emil Gavri¿, Dumitru Sopon, Ion Cristoreanu,
Felician Fårca¿, Paul Tornea, Mariana Dråghicescu, regina cântecului
popular bånå¡ean, Lu¡å Iovi¡å, Aurelia Fåtu Rådu¡u, Traian Jurchelea,
Ana Pop Corondan, Ana Pacatiu¿, Veta Biri¿, fra¡ii Petreu¿, Gheorghe
Turda, Sava Negrean Bruda¿cu, Elena Meri¿oreanu, Maria Butaciu,

23
Ibid, p. 136-140.

- 223 -

Maria Peter Predescu, Viorel Costin, Mariana Anghel, Angelica Stoican,
ªtefan Låzårescu, Ion Luican, Ioana Cristea, Maria Apostol, Domnica
Trop, Dumitru Bålå¿oiu, Emilia Bubulac, Polina Manoilå, Iustina
Bålu¡eanu, Nelu Bålå¿oiu, Angela Såftoiu, Maria Loga, Ileana Ciuculete,
Niculina Merceanu, Elize Stan, Gheorghe Ro¿oga, Claudia Toropu, Tu-
dor Gheorghe, Vasilica Dinu, Filofteia Låcåtu¿u, Doina Badea, Maria
Dragomiroiu, Ion Ghi¡ulescu, Floarea Calotå, Dumitru ¿i Mitu¡a Ridescu,
Marin Cornea, Fårâmi¡å Lambru, Romica Puceanu, Gabi Luncå, Mioara
Pitulice ¿i mul¡i al¡ii.
Pe parcurs a apårut o nouå genera¡ie de soli¿ti vocali între care
Nicolae Furdui Iancu, Ion Boc¿a, Drågan Muntean, Nineta Popa,
Elisabeta Turcu, Elisabeta Ticu¡å, Gheorghi¡a Nicolae, Constantin
Enceanu, Petricå Mâ¡u Stoian, Niculina Stoican, Victori¡a Låcåtu¿u,
Victor Ti¡a, Elena ¿i Maricica Popescu, Filu¡a Bogdan, Mariana Ionescu
Cåpitånescu etc.
Marea majoritate a cântåre¡ilor în floarea vârstei de aståzi au apårut
¿i s-au afirmat în perioada cåminelor culturale ¿i a concursurilor de la
“Cântarea României”.
Adåugåm la marii cântåre¡i de muzicå popularå, renumitele viori
ale lui Grigora¿ Dinicu, “regele viorii” din timpul lui, despre a cårui
vioarå se spunea cå trebuie “ascultatå cu sufletul”, Nicu¿or ¿i Victor
Predescu, Ionel Budi¿teanu, Ion Drågoi, Efta Botoca, Tudor Panå, Ion
Matache, Ion Albe¿teanu, Ionel Mihu, clarinetistul Iliu¡å Rudåreanu ¿i
activitatea lor dirijoralå ¿i al¡ii la care se adaugå Marin ¿i Stelian Ghiocel,
Nicu Novac, Anghel Barabancea, Gheorghe Voinescu, Paraschiv Oprea,
taragotul fermecat al lui Dumitru Fårca¿, naiul lui Fånicå Luca ¿i
Gheorghe Zamfir, acordeonul lui Marcel Budalå, fluierul ¿i cavalul lui
Dumitru Zamfira, Marin Chisår, Grigore Cheazim.
Urmeazå ¿i se afirmå o genera¡ie nouå între care amintim pe Liliana
Laiptig, Steliana Sima, Simona Dinescu, Gabriele Tu¡å, Viorica Macovei,
Nina Predescu, Cristian Pomohaci, Alex Pucna, Ionu¡ Fulea, Aurel Tåma¿,
Vasile Ciobanu, Ion Drågan, Lumini¡a ºicleanu, Sanda Argint.
Amintind de cei pe care i-am ascultat de-a lungul timpului, mai
ales în a doua jumåtate a secolului al XX-lea, trebuie så eviden¡iem ¿i
pe redactorii de radio ¿i televiziune ¿i pe dirijorii de forma¡ii care i-au
ajutat pe soli¿ti ¿i mai ales så amintim pe profesoara universitarå Emilia
Comi¿el cea care a descoperit, a încurajat ¿i a sus¡inut multe tinere
talente în drumul lor de afirmare. Aproape to¡i cântåre¡ii de muzicå
popularå remarcå, în diferite ocazii, sprijinul pe care l-au primit de la
marea doamnå a folclorului ¿i folcloristicii române¿ti, Emilia Comi¿el,
mul¡umindu-i pentru ajutorul dat la timp.
Am enumerat numai o micå parte pe care eu i-am ascultat în sålile

- 224 -

de spectacole sau prin diferite såli de spectacole. To¡i ace¿tia, ca ¿i
mul¡i al¡ii, au avut marele noroc ca în timpul vie¡ii lor så aparå ¿i så
existe mijloacele tehnice de înregistrare, påstrare ¿i redare atât a
melodiilor cât ¿i a vocilor ¿i figurilor lor ceea ce face så fie asculta¡i ¿i
dupå ce ei nu vor mai fi.
Fiecare în felul lui a venit cu cântecele specifice zonei de unde era,
interpretatå în felul lui având stil propriu, se prezintå în minunatul
costum popular specific zonei folclorice ¿i se stråduie¿te så mul¡umeascå
publicul cu cântecele cele mai reprezentative.
Vocea, stilul, dar mai ales textul cântecelor erau ¿i sunt elementele
esen¡iale ale interpre¡ilor, elementele care îi separå dar îi ¿i ridicå în
fa¡a publicului. La mul¡i dintre ace¿tia am våzut publicul ridicându-se
în picioare ¿i aplaudând minute în ¿ir, semn de respect, dar ¿i admira¡ie
deosebitå.
Casele de culturå, cluburile, sålile cåminelor culturale sau chiar
scenele improvizate în aer liber deveneau neîncåpåtoare atunci când
era anun¡atå prezen¡a lor.
Unii din marii cântåre¡i mai încântå ¿i aståzi lumea fie direct, fie
prin intermediul rediolului sau televiziunii: Polina Manoilå, Emilia
Bubulac, Maria Ciobanu, Claudia Toropu, Maria Cornescu, Ileana
Greculescu, Dumitru Zamfira, Angelica Stoican, Nelu Bålå¿oiu, Nineta
Popa, Mariana Ionescu, Gheorghe Ro¿oga ¿i al¡ii.
Urmeazå o nouå genera¡ie de cântåre¡i de muzicå popularå, care
fac parte din “Doina Gorjului”, unii chiar dacå nu sunt din Gorj, dar
s-au integrat ¿i duc mai departe faima cântecului oltenesc cu acest
ansamblu: Niculina Stoican, Maria Loga, Victori¡a Låcåtu¿u, Natalia
Gorjeanu, Ileana Låceanu, Ion Ghi¡ulescu etc.
Acestora le urmeazå o altå genera¡ie care bate la poarta afirmårii,
unii deja fåcând parte din diverse ansambluri. Un rol important în
descoperirea acestora ¿i în a-i ajuta så se ridice ¿i så se afirme, l-a
jucat ¿i-l joacå radioul ¿i televiziunea care prin formele organizate:
festivaluri, concursuri, “Floarea din grådinå”, “Tezaur folcloric”,
“Mo¿tenitorii” ¿i mai nou, “Muguri de folclor” etc. aduc în scenå mai
ales tineret. Este deja cunoscutå ini¡iativa cu “Mo¿tenitorii” care prezintå
tineri ce doresc så se afirme, dar ¿i copii în “Muguri de tezaur”.
Pe lângå unele cåmine culturale sau case de culturå s-au organizat
de cåtre unii arti¿ti, mai ales cadre didactice, forma¡iuni de cântåre¡i
soli¿ti vocali sau instrumenti¿ti din rândul cårora se vor ridica cântåre¡ii
de mâine. Existând oameni care au astfel de preocupåri mai trebuie ¿i
sus¡inerea materialå din partea organelor locale. Trebuie så se aibe în
vedere cå nu se pot face ac¡iuni culturale fårå bani, numai cu muncå
voluntarå ¿i sentimente patriotice.

- 225 -

În zilele noastre, au apårut, pe plan central, posturi de televiziune
care prezintå permanent cântåre¡i ¿i cântece populare, dar aduc în
scenå ¿i cântåre¡i tineri ¿i chiar rapsozi.
ªi posturile de televiziune România 1 ¿i 2, dar ¿i Antena 1,
organizeazå concursuri ca „Vreau så fiu mare vedetå” etc. la care
participå copii ¿i tineret.
Important este faptul cå ace¿tia fac mai întâi pregåtire cu speciali¿ti,
apoi se face o selec¡ie, venind la concurs numai cei mai buni. Este o
plåcere så vezi ¿i så ascul¡i copiii între 3-4, 15-16 ani, ba chiar ¿i
ansambluri de copii. Acestora li s-au creat condi¡ii pentru pregåtire, în
primul rând, de cåtre pårin¡i, de unele persoane cu bani, de organiza¡ii,
da cåtre societate, pentru a-i descoperi, pregåti ¿i pune în valoare tinere
talente.
Toate acestea dau garan¡ia cå folclorul este pe mâini bune, cå el
prosperå ¿i va stråluci în viitor.
Dar factorii responsabili, organele locale, n-au a¿teptat, nu s-au
mul¡umit doar cu ce apårea ¿i se afirma de prin colectivitå¡ile såte¿ti,
ori de muncå. S-a nåscut o nouå etapå ¿i anume aceea a pregåtirii unor
asemenea elemente tinere prin ¿coalå. Dacå înainte de cel de-al doilea
råzboi mondial, în programul ¿colar era înscriså ca obiect de studiu
muzica, dacå acolo unde era ini¡iativå unii învå¡åtori ¿i profesori
organizau coruri, echipe artistice care sus¡ineau programe ori dådeau
spectacole când se organizau serbåri ¿colare, dupå cel de-al doilea råzboi
mondial, în Târgu Jiu s-a organizat o ¿coalå de muzicå ¿i arte plastice.
La data de 1 septembrie 1957 ¿i-a deschis por¡ile aceastå ¿coalå
având 47 de elevi ¿i 10 profesori. Elevii proveneau de la ¿colile din
Târgu Jiu ¿i din alte localitå¡i ale jude¡ului. Ca dotare tehnicå avea 4
viori, un pian, instrumente de suflat etc.
Ulterior a luat fiin¡å ¿i o sec¡ie de pian la Sadu.
În ciuda multor greutå¡i, mai ales cu dotarea, numårul elevilor a
crescut mereu, ajungând ca dupå 10 ani, în 1969-1970 cursurile ¿colii
så fie urmate de 365 elevi de vârstå ¿colarå ¿i 30 de pre¿colari.
Începând cu anul ¿colar 1990-1991 institu¡ia a func¡ionat ca ¿coalå
cu program integral de muzicå ¿i arte plastice, având în acel an un
efectiv de 521 elevi. Din anul 1992-1993 ¿coala a dobândit statutul de
liceu cu clasele I-XII ¿i cu un efectiv de 530 de elevi. În anul 1993, cu
prilejul împlinirii a 35 de ani de existen¡å, ¿coala a dobândit statutul de
Liceu de Muzicå ¿i Arte Plastice “Constantin Bråiloiu”24.
De-a lungul anilor Liceul de muzicå ¿i arte plastice a ob¡inut rezultate
meritorii atât în plan local cât ¿i la concursurile na¡ionale ¿i chiar
24
Un studiu interesant despre istoricul acestei institu¡ii de învå¡åmânt în Gorj a
întocmit ¿i publicat d-na prof. Doina Chesnoiu, directoarea liceului în ªcoala Târgujianå.
Biografie ¿i Destin. Editura “Gorjeanul” 2005, p. 213-222.

- 226 -

interna¡ionale. Eforturile cadrelor didactice de-a lungul anilor s-au
materializat în sutele de elevi ce au ie¿it de pe båncile ¿colii încadrând
diferite sectoare sau mergând mai departe la institute de învå¡åmânt
superior. În anul 2004 Liceul de Muzicå ¿i Arte Plastice “Constantin
Bråiloiu” a fost prima ¿coalå din jude¡ul Gorj care a gâ¿tigat titlul de
“ªcoalå Europeanå”.
În Târgu Jiu a func¡ionat nu numai liceul de muzicå ¿i arte plastice
ci ¿i o ªcoalå Popularå de Artå. Dupå câte aflåm din studiul d-lui profesor
Nicolae Vânåtoru25, fost mul¡i ani directorul acestei ¿coli, ªcoala Popularå
de Artå î¿i are rådåcinile în filiala Gorj a ªcolii Populare de Artå din
Craiova, filialå înfiin¡atå în anul 1957. Dupå reorganizarea
teritorial-administrativå din 1968, când s-a reînfiin¡at jude¡ul Gorj, va
apårea ca unitate distinctå ¿i ªcoala Popularå de Artå înfiin¡atå prin
decizia nr. 344 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular jude¡ean
Gorj, cu începere de la 01 octombrie 1972. A func¡ionat ¿i func¡ioneazå
în baza unui regulement de organizare perfec¡ionat de câteva ori.
Înainte de 1990, în ¿coalå func¡ionau “cursuri permanente” între
orele 8-20, iar duminica între orele 8-13, unde era cazul ¿i “cursuri
periodice”, organizate în vacan¡ele de iarnå, primåvarå ¿i varå (pentru
instructorii de forma¡iuni), activitå¡i teoretiice ¿i practice în domeniul
artei dramatice, al dirijatului coral (realizate de profesori, preo¡i sau
absolven¡i de licee de specialitate), al brigåzilor artistice, colectivelor de
satirå ¿i umor, coregrafie, dar ¿i responsabili de cercuri ¿i cenacluri
artistice (literare, de artå plasticå ¿i cinefoto) 26.
Dupå 1989 n-au mai fost organizate astfel de cursuri.
De la începuturi, activitate instructiv-educativå la ªcoala Popularå
de Artå a avut ¿i urmåtoarele forme de bazå:
- Cursuri de specialitate teoreticå ¿i practicå;
- Studiu ¿i practicå individualå a cursan¡ilor;
- Pregåtirea ¿i sus¡inerea de spectacole ¿i expozi¡ii – produc¡ie înainte
trimestriale, iar acum semestriale;
- Prezentarea de spectacole ¿i expozi¡ii de înaltå ¡inutå artisticå la
nivel local (inclusiv sec¡iile externe), jude¡ean, na¡ional, (¿i chiar
interna¡ional) pe tot percursul anului;
- Sus¡inerea de cursuri, organizarea de expozi¡ii ¿i spectacole
demonstrative în contextul activitå¡ilor metodice ale colectivelor de
catedrå, a schimburilor de experien¡å, de asemenea la nivel de ¿coalå,
jude¡ean, interjude¡ean ori na¡ional pentru cadrele de specialitate.
Înainte de 1990, schimburile de experien¡å între instructorii de
forma¡ii pe genuri artistice ¿i chiar între forma¡ii se fåcea periodic prin
25
Prof. Nicolae Vânåtoru, ªcoala Popularå de Artå. Comitetul popular de artå Gorj, în
ªcoala Târgujianå, Edit. “Gorjeanul” Târgu-Jiu, 2005, p. 225-243.
26
Ibid, p. 225.

- 227 -

¿coalå ¿i Centrul de crea¡ie, în Târgu Jiu sau într-o localitate din jude¡.
Începând cu cel de-al doilea an de func¡ionare a ¿colii, numårul
elevilor a crescut treptat, de la 533 la 706 (1976-1977), 863 (1978-1979)
¿i aproape 1400 înscri¿i în anul ¿colar 1982-1983.
În aceea¿i etapå au absolvit ¿coala peste 2500 elevi. Majoritatea au
devenit interpre¡i la diverse forma¡ii artistice, interpre¡i individuali, cu
preponderen¡å pe lângå unitå¡ile de culturå. O parte din ei au devenit
instructori de forma¡iuni27.
De asemenea s-a continuat ¿colarizarea ¿i perfec¡ionarea prin
cursuri permanente pentru regie teatru, dirijorat coral ¿i coregrafie în
cadrul Liceului Pedagogic, actualmente Colegiul Na¡ional “Spiru Haret”,
învå¡åtorii absolven¡i devenind adevåra¡i animatori ai actului de culturå
artisticå în ¿coli, în unitå¡i de culturå, iar cei mai reprezentativi, chiar
cadre de specialitate, în sec¡iile externe ale acestei ¿coli.
O mare parte din absolven¡ii din domneiul muzicii au ob¡inut
atestate de arti¿ti liber profesioni¿ti gradul I ¿i II, prin examene sus¡inute
la Bucure¿ti. De asemenea, unii au devenit elevi la liceele de artå. Cei
din domeniul artelor plastice au activat ¿i activeazå la domiciliu, fie
pentru ei, sau pentru cooperativele “Arta casnicå” Tismana ¿i “Arta” din
Novaci. unii absolven¡i au urmat liceede artå ¿i apoi academiile de
muzicå, teatru ¿i arte plastice.
ªcoala de artå avea sediul unde învå¡au elevii în Târgu Jiu ¿i sec¡ii
externe în diverse localitå¡i din jude¡. Sec¡ii externe erau în circa 19
localitå¡i 28.
În anul ¿colar 1988-1989 configura¡ia pe discipline artistice era: la
Târgu Jiu: 471 elevi; la muzicå vocalå ¿i instrumentalå erau 264 (din
care 58 la canto, muzicå popularå ¿i u¿oarå ¿i 206 la instrumente
muzicale: vioarå, chitarå, pian, nai, fluier, clarinet, taragot, saxofon din
care 88 numai acordeon).
La teatru: regie ¿i actorie - 41, picturå, graficå – 35, artå cinefoto –
21, artå popularå (unicat la Târgu Jiu) – 16, dans popular, interpre¡i –
62 ¿i instructori – 14, estetica artei literare ¿i teatrale, pentru creatori
¿i actori – 18. La sec¡ii externe – 786 elevi.
ªcoala Popularå de Artå a cunoscut de-a lungul existen¡ei sale ¿i
multe greutå¡i ceea ce s-a concretizat mai ales în scåderea numårului
de elevi ¿i în reducerea numårului cadrelor de specialitate. În perioada
când era director Aurora Tra¿cå, numårul de elevi, în compara¡ie cu
ultimul an ¿colar 2000-2001 a scåzut brusc de la 2131 la 97629.
Numårul cel mai mare de elevi a fost în 1996-1997 – 2338, în
1997-1998 – 2667, apoi, pânå în 2000-2001 a fost peste 2000, dar
27
Ibid, p. 228.
28
Ibid, p. 235-236.
29
Ibid, p. 240-241.

- 228 -

începând cu anul 2001-2002 a scåzut la 978, în 2002-2003 la 928, în
2003-2004 la 886, în anul 2004-2005 a crescut la 149730. La sediul din
Târgu Jiu de la 316 elevi s-a ajuns în anul ¿colar 2004-2005 la 363, iar
în jude¡ de la 474 la 1104 elevi; la muzicå, de la 490 la 568, teatru de la
6 la 51, dansuri populare de la 142 la 264, artå popularå de la 194 la
277, dans modern, balet de la 13 la 50, picturå graficå de la 34 la 5931
etc.
Clasele externe au func¡ionat fie în spa¡ii apar¡inând cåminelor
culturale (Bålce¿ti, Anini¿-Crasna, Baia de Fier, Bumbe¿ti Pi¡ic,
Polovragi, Hurezani, Turcine¿ti, Rovinari, Motru, Bumbe¿ti Jiu), ¿coli
(Pe¿ti¿ani, Bålåne¿ti, Tismana, Vladimir, Arcani, Albeni, Dånciule¿ti,
Stejari, Turburea, Târgu Cårbune¿ti32 etc.).
Venirea în fruntea ¿colii a experimentatului ¿i bunului profesionist
Viorel Gârbaciu, prin competen¡a sa, dar ¿i prin autoritatea pe plan
local speråm a ridica ¿i mai mult prestigiul ¿i autoritatea acestei institu¡ii
de învå¡åmânt, så dea muzicii ¿i artei noi valori din rândul tineretului
gorjean.
Vechea ¿i bogata vatrå folcloricå ¿i de artå popularå a dat totdeauna
arti¿ti de seamå care au fåcut ¿i fac cinste muzicii ¿i artei. De aici a
plecat în lume oameni de seamå care au strålucit de-a lungul timpului
¿i speråm cå, cu ajutorul organelor locale ¿i al cadrelor didactice ale
celor douå ¿coli de muzicå ¿i artå, vor mai îmbogå¡ii valorile culturale
ale Gorjului ¿i ale ¡årii.
În Gorj, ca ¿i în alte jude¡e, au func¡ionat în prima jumåtate a
secolului al XX-lea câteva ¿coli de arte ¿i meserii care pregåteau tineri
pentru diferite meserii. Era perioada când diferitele ramuri ale economiei
na¡ionale cereau mereu for¡å de muncå calificatå. Aceste ¿coli, dupå
1948, au început så disparå ¿i cu ele ¿i meseriile de prin sate. Nu ¿tim
dacå în gândirea ini¡iatorilor acestor ¿coli a fost så perpetueze, så con-
tinue exercitarea meseriilor de prin sate, dar ¿tim cå ceea ce fåcea
ªcoala Popularå de Artå servea ¿i acestui scop.
Pregåtirea tinerilor pentru diferitele domenii ale muzicii era înså
un element nou. Atunci când a luat amploare activitatea culturalå,
când diferitele institu¡ii de culturå aveau nevoie de oameni care så
conducå, så desfå¿oare activitå¡i culturale, cele douå ¿coli au devenit
adevårate pepiniere de cadre în domeniul activitå¡ilor culturale.

Cunoa¿terea ¿i organizarea forma¡iunilor muzicale.
Ce for¡å, ce efectiv aveau la începutul secolului al XX-lea låutarii în
jude¡ul Gorj? Dupå unele date se cunoa¿te cå “Starea statisticå întocmitå
30
Ibid, p. 244.
31
Ibid, p. 241.
32
Ibid, p. 243.

- 229 -

de taraf. 33 Ibid. când a trebuit så se organizeze ¿i låutarii în sindicat. cu mentalitå¡i diverse. toate zonele raionului Târgu Jiu. de pregåtire ¿i experien¡å diferitå. . Gugin de la ªtefåne¿ti. Råmâneau înså în cuprinsul localitå¡ilor de ba¿tinå. Au cântat Ruginå din Tismana. dintr-o zonå în alta. Gâlcå de la Novaci. De acum în via¡a folclorului din Gorj începea o nouå etapå. Bolovan de la Bibe¿ti. O altå întrunire mare a avut loc în anul 1949. Gogu de la Bålteni. Holtea de la Lihule¿ti. Bobirci de la Târgu Jiu33 ¿i al¡ii. Cu timpul înså. erau limitate. A fost prima reuniune a låutarilor din Gorj. p. Odatå constituit sindicatul låutarilor. credem cå numårul lor era mult mai mare. Câr¡oi de la Påråul de Pripor (Påråul de sub deal). 36. Televizorul. A¿a cå distrac¡ia din 1924 de la hanul lui Iancu Schileru a constituit primul impuls organizat dat muzicii populare din Gorj. De la interpre¡ii individuali sau cu forma¡iuni se trecea la o formå organizatoricå institu¡ionalizatå. care reprezentau. ansamblu etc. Cu aceastå ocazie au fost selec¡iona¡i 80 de instrumenti¿ti ¿i soli¿ti vocali de muzicå popularå. 175. între alte probleme s-a discutat ¿i hotårât înfiin¡area unei orchestre. a adus 20 de bande de låutari din Gorj pentru a-i asculta ¿i a se distra. Zlåtaru de la Runcu. Iancu Schileru. prin sate. La cinematograful “Cåldåru¿e” din Târgu Jiu. În anul 1924 a avut loc o primå întâlnire în comuna Valea lui Câine unde un exploatator de pådure. Era prima datå când trebuia for- mat un colectiv din oameni provenind din diferite localitå¡i. dar nu avea oricine posibilitatea så-l asculte. într-o vreme când posibilitå¡ile de cunoa¿tere ¿i de råspândire a folclorului muzical. numårul lor a crescut ¿i activitatea s-a diversificat intrând mai mult în aten¡ia opiniei publice ¿i contribuind mai mult la via¡a spiritualå a localitå¡ilor. s-au organizat douå concursuri de selec¡ie. de mul¡i din ace¿tia ne¿tiindu-se. vor mai trece 30-40 de ani (dupå 1960) pânå va putea påtrunde în case. în luna martie. unde candida¡ii trebuiau så-¿i dovedeascå måiestria de interpretare individualå. 34 Teritoriul raionului Târgu Jiu cuprindea un numår mai mic de comune decât fostul ¿i viitorul jude¡ Gorj.în anul 1901 privind meseriile ¿i numårul meseria¿ilor din Gorj” aratå în jude¡ 148 låutari din care 26 activau în Târgu Jiu. pu¡ine forma¡iuni ajungând ¿i prin comune vecine ori mai îndepårtate. Coadå ¿i Bålå¿oiu-Surdu de la Târgu Cårbune¿ti. dar ¿i cu o forma¡ie muzicalå. Radioul abia apåruse. prin repertoriu. Dar a¿a cum se întocmeau statisticile atunci.230 - . Aproape 800 de låutari din Gorj34 s-au adunat la Târgu Jiu unde cel ce urma så fie pre¿edinte – Nicu Novac – a avut mult de muncå cu ei.

Dan Tudor: Justina Bålu¡eanu. de la Båle¿ti. costume. din Târgu Jiu pentru cå “acolo î¿i avea seva ¿i izvorul atât taraful cât ¿i soli¿tii”. de la Pe¿teana. p. 48 din 22 februarie 1960: Art. 37 În cartea “Justina Bålu¡eana. A fost nevoit Nicu Novac så cerceteze mai mult timp materialul muzical. Se înfiin¡eazå Orchestra popularå cu denumirea de “Taraful Gorjului” începând cu data de 1 ianuarie 1960. Bucure¿ti. În timp ¿i “Taraful Gorjului” a întâmpinat greutå¡i. . p. Orchestra de muzicå popularå “Taraful Gorjului” a luat fiin¡å la 22 februarie 1960 prin decizia nr. sub formå 35 Ibid. În douå såptåmâni. “Sârba de la Valea Tismanei”. Misiunea dirijorului Nicu Novac era foarte dificilå pentru cå fiecare instrumentist cânta aceia¿i melodie sub influen¡a zonei în care tråia sau a¿a cum o învå¡ase el. så-l selecteze ¿i så-l transcrie pe note. Astfel au luat na¿tere piesele: “Hora ¿i sârba de la Tismana”. 36 Ibidem. pe lângå Sec¡ia de învå¡åmânt ¿i culturå37 a Comitetului provizoriu al jude¡ului Gorj. la începutul anului 1960 Sfatul popular al raionului Târgu Jiu a solicitat Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia înfiin¡area Orchestrei populare “Taraful Gorjului” pe principiul “gospodåriei chibzuite”. în afarå de plata membrilor ei. Ori o asemenea institu¡ie avea nevoie. “Hora ¿i sârba de la Câlce¿ti”. La 16 februarie 1960 s-a comunicat cå Ministrul Instruc¡iunii ¿i Culturii a avizat favorabil înfiin¡area Orchestrei populare “Taraful Gorjului”. a suferit schimbåri. 71. Despina Tudor ¿i Dan Tudor sus¡in cå orchestra de muzicå popularå “Taraful Gorjului” era afiliatå Ansamblului de cântece ¿i dansuri “Nicolae Bålcescu” din Craiova. 105. 48 a Sfatului Popular al raionului Târgu Jiu. iar Sfatul popular al raionului Târgu Jiu a hotårât. 1. dupå o muncå grea. reduceri de personal etc. Era un prim pas pe drumul culturii fårå bani (investi¡ii) sau cu bani cât mai pu¡ini. receptat cu entuziasm de cåtre public36. De aceea. Cântece din Gorj”. 2001. s-a putut pregåti un program bine conturat ¿i frumos interpretat. Taraful a dat spectacole nu numai în Târgu Jiu ci ¿i în întreprinderi. Cårbune¿ti. dar ea nu a plecat niciodatå. materiale de între¡inere etc. adicå fårå a mai fi subven¡ionatå. efectiv. mul¡i bani. care însemnau bani. Despina Tudor. Cântece din Gorj. Logre¿ti ¿i altele. acolo unde erau sute de muncitori. Vergiliu.231 - . pe lângå Sfatul popular al raionului Târgu Jiu pe principiul gospodåriei chibzuite. la 20 iunie 1960 Sfatul popular al raionului Târgu Jiu. Aceastå ac¡iune trebuia så aibå ca rezultat formarea orchestrei de muzicå popularå “Taraful Gorjului” 35. cu eviden¡å contabilå ¡inutå de Sec¡ia învå¡åmânt ¿i culturå a raionului. Sec¡ia învå¡åmânt ¿i culturå ¿i “Taraful Gorjului” au solicitat Sfatului popular al regiunii Oltenia så dea de la Ansamblul “Nicolae Bålcescu” – Craiova. prin noi adrese. prin decizia nr. de instrumente.

. Aflåm dintr-o adreså a Sfatului popular al raionului Târgu Jiu cåtre Sfatul popular regional din 23 decembrie 1960 cå Orchestra popularå “Taraful Gorjului” a prezentat în raion. O nouå etapå în evolu¡ia “Doinei Gorjului” a fost înfiin¡area 38 Al Doru ªerban. 2. iar de la 1 martie 1960 la 23 decembrie 1960 un numår de 140 de concerte. având dirijor tot pe Nicu Novac. p. Felicia Ungureanu ¿i Gigi Bouleanu. având în vedere activitatea bogatå se propunea ca “Taraful Gorjului” så devinå institu¡ie bugetarå39. 40 Ibid. Legåturile ei cu låutarii gorjeni erau dinainte de råzboi. Între soli¿tii instrumenti¿ti erau Nelu Bobirci. Pentru acestea în zilele de 15-16 mai 1968. pe scenele de la sala “23 August” ¿i Casa de culturå Târgu Jiu. 108. Maria Cornescu. 112-113. p. 107. Nicolae Mischie. un autobuz ¿i 28 de costume bårbåte¿ti “”arafului Gorjului”” programat la 1. Dirijor a devenit Anghel (Gelu) Barabancea. era de pe meleagurile Gorjului. acordeon. Editura AGER 2001. fieråstråu ¿i altele40. 39 Ibid. Nicolae Låtåre¡u – braci. regiune ¿i în ¡arå 315 concerte. s-au întrecut 170 de soli¿ti amatori care au prezentat în concurs peste 350 cântece populare ¿i peste 100 melodii populare cântate la vioarå. Justina Bålu¡eanu. iar ca soli¿ti vocali pe Ileana Gheorghe-Leonte. 3 iunie 1960 pentru imprimåri la radio. fluier. cu dansatori ¿i cu efectiv de 70 persoane.232 - . Pentru forma¡ia de dansuri s-au fåcut selec¡ii prin concurs ¿i au fost admi¿i la “Doina Gorjului” dansatori de la ansamblul “Jiule¡ul” al Întreprinderii Metalurgice Sadu. caval. Cu posibilitå¡i reduse Orchestra popularå “Taraful Gorjului” a avut o bogatå activitate în perioada care a urmat. Dar în schema de organizare mai erau posturi libere. Tuchi Låtåre¡u – bas. Maria Tånase venea adesea så-i asculte ¿i så preia de la ei cântecele gorjene¿ti. În martie 1968 când “Taraful Gorjului” a devenit Orchestra profesionistå “Doina Gorjului” era formatå din 19 persoana. Constantin Låtåre¡u – vioarå. p. În deceniul III-IV låutarii gorjeni erau la modå mai ales în restaurantele ¿i cârciumile din zona Gårii de Nord. Ion Coandå Tånase. ¡ambal. Låutari gorjeni din secolul al XX-lea. dupå obâr¿ia tatålui. Orchestra popularå “Doina Gorjului” În iulie 1968 a intervenit o nouå modificare în situa¡ia “Tarafului Gorjului” ¿i anume transformarea “Tarafului Gorjului” în Orchestra popularå “Doina Gorjului”.de împrumut. iar la 4 iunie la televiziune38. În aceastå perioadå la “taraful Gorjului” a cântat ¿i marea artistå Maria Tånase care.

Lavinia Cråciunescu. p. p. cu spectacolul “Cânt ¿i joc de pe la noi”. Ansamblul a fost subordonat câteva luni Comitetului pentru culturå ¿i artå al jude¡ului Gorj. Alexandru Mateescu. la toate marile festivaluri-concurs de folclor. Stelian Ghiocel. Elena Marin. Alexandru Mateea¿ care a activat ¿i ca dirijor. 525 a Consiliului popular jude¡ean Gorj începând cu data de 15 decembrie 1969. Nelu Ciocan (nai). Petre Geagu Cåtåroiu. Nicu Låtåre¡u (vioarå) 43. Gheorghe Ro¿oga precum ¿i pe gorjenii Maria Apostol. sus¡inut în ziua de 22 iunie 1979 în sala Ansamblului “Rapsodia Românå”. iar din 1970 a fost preluat de Consiliul jude¡ean al Sindicatelor având la conducere. ansamblul artistic “Doina Gorjului” a ob¡inut locul al III-lea pe ¡arå. a prezentat spectacole în jude¡ ¿i în ¡arå. 120-121. Ansamblul artistic “Doina Gorjului” a participat cu succes fiind mereu premiat. În perioada 1990-1994 director la “Doina Gorjului” a fost Victor Ti¡a. Primele înregistråri ale “Doinei Gorjului” au fost fåcute în anul 1969 când sub bagheta lui Gelu Barabancea au cântat Filofteia Låcåtu¿u. Ionel Ghinea. Ion Dolånescu. ªtefania Etegan. Alexandru Roman ¿i Nelu Bålå¿oiu. pe perioada mai lungå sau mai scurtå pe urmåtorii directori: Anghel (Gelu) Barabancea în timp ce era ¿i dirijor. La edi¡ia a II-a a Festivalului na¡ional “Cântarea României”. Astfel a apårut noua institu¡ie cu denumirea de Ansamblul artis- tic “Doina Gorjului”. 115. 43 Ibid. Getu Sârbu. Anghel (Gelu) Barabancea.233 - . Constantin Busuioc. Maria Berca. Primul disc a fost înregistrat în 1971 la “Electrecord” cu solistele vocale: Filofteia Låcåtu¿u ¿i Ileana Leonte. iar din 1995 Liviu Dafinescu42. având colaboratori de frunte ai muzicii populare române¿ti: Maria Låtåre¡u.ansamblului de cântece ¿i dansuri ca urmare a deciziei nr. . Marin Ghiocel. Ileana Leonte. 42 Ibid. Maria Popescu. Maria Ciobanu. Marcel Parnica. pe rând. cu Sandu Trohånel (vioarå). Începând din 1983 o perioadå de timp conducerea ansamblului a avut-o câte un membru al Biroului executiv al Consiliului jude¡ean al Sindicatelor. Ilie Feraru. Dirijorii ansamblului au fost. Sica Rusu Durlai. p. C. Odatå cu aceasta se aproba ¿i statul de func¡iuni cu un numår de 66 posturi ¿i un fond de salarii tarifar lunare de 85000 lei 41 . Gavril Ciobanu care a fost ¿i coregraf. 120. Chiri¡oiu-Dindiri ¿i al¡ii. Elena Gabor. Având în vedere personalitatea marii cântåre¡e de muzicå popularå 41 Ibid. Ionel Puia ¿i din nou Marin Ghiocel.

Gheorghe Ro¿oga44. “Izvoarele frumuse¡ii”.Maria Låtåre¡u. . “Gorjule. vioristul Victor ºambu ¿i naistul ªtefan (Fane) Popescu. ca institu¡ie muzicalå subordonatå Inspectoratului pentru culturå ¿i artå45. 45 Ibid. “plai de cântec ¿i de dor”. 122. Polina Manoilå. ªi aceastå institu¡ie culturalå a avut o bogatå activitate atât în 44 Ibid. stea între stele”. Dumitru Bålå¿oiu. Maria Apostol. Taraful “Rapsozii Gorjului” Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului” n-a fost singura institu¡ie artisticå în Gorj. “Doina Gorjului” a acompaniat peste 40 de concuren¡i din 23 de jude¡e. în perioada 18-20 octombrie 1979 s-a organizat la Târgu Jiu prima edi¡ie a festivalului concurs “Maria Låtåre¡u”. Dupå mai multe interven¡ii la forurile superioare. în cadrul ªcolii populare de artå Târgu Jiu. Angelica Stoican. 123-125. iar în recitalurile extraordinare. “Varietå¡i folclorice”. În anul 1990 Ansamblul “Doina Gorjului” a trecut printr-o situa¡ie grea fiind la un pas de desfiin¡are. Între ini¡iatori s-a aflat Liviu Dafinescu. la începutul anului 1991 a fost salvatå. Ion Drågoi. Timp de peste 10 ani Ansamblul artistic “Doina Gorjului” a sus¡inut mai multe spectacole tematice: “Cântå Gorjul. Dupå anul 1993 Ansamblul “Balada Jiului” s-a numit Ansamblul “Rapsozii Gojului” al ªcolii populare de artå. având în componen¡å instrumenti¿ti. “Cântec ¿i joc pe plai stråbun”. Ansamblul “Balada Jiului” În anul 1987. 6 soli¿ti vocali ¿i 32 dansatori (16 perechi). Între timp ansamblu a devenit Ansamblul profesionist “Doina Gorjului”. “La vatra horelor stråbune”. “Veni¡i la noi în astå searå”. Dintre acestea amintim Taraful “Rapsozii Gorjului” care a luat fiin¡å în anul 1979. cântå ¡ara”. fårå mascå”. p. p. interpre¡i la diferite instrumente tradi¡ionale låutåre¿ti ¿i soliste vocale de muzicå popularå gorjeneascå. “Cu mascå. în cadrul tarafului tradi¡ional. “Din grådina ¡årii mele”.234 - . “La poale de codru verde”. “Ritm ¿i tinere¡e”. pe îndrågi¡ii soli¿ti Lucre¡ia Ciobanu. prin sporirea numårului instrumenti¿tilor ¿i selectarea repertoriului s-a constituit Ansamblul “Balada Jiului” al ªcolii populare de artå Târgu Jiu care a avut în componen¡å 16 instrumenti¿ti. “Sanie cu zurgålåi”. Au mai fost ¿i altele care înså erau pe lângå sau apar¡ineau de unele institu¡ii sau întreprinderi. devenind institu¡ie bugetarå.

Miticå Pârvan ¿i al¡ii. Tulcea. Ansamblul de cântece ¿i dansuri populare “Alti¡a” A luat fiin¡å în anul 1975. Elena Gabor. între anii 1984-1989. participând la turnee ¿i concursuri folclorice. Suceava. 131. Între cele mai cunoscute a fost ¿i Ansamblul “Jiule¡ul” al ªantierului na¡ional al tineretului Rovinari. Nicu Pobirci ¿i Stelian Ghiocel. Constantin Handolescu. 46 Ibid. la Paris au fost realizate douå discuri compacte ale “Rapsozilor Gorjului”. În Gorj. Ansamblul a fost distins cu marele premiu “Discul de aur”. Oa¿. multe alte întreprinderi ori institu¡ii au avut ansambluri folclorice. Ardeal. iar forma¡ia de dansuri avea 16 perechi. Nåsåud. ocupând locuri frunta¿e. A avut un efectiv de 48 persoane din care 24 dansatori. 47 Ibid. în cadrul Coopera¡iei me¿te¿ugåre¿ti din jude¡ 46. 5 soli¿ti vocali. În anii 1993 ¿i 1996. A participat la mai multe festivaluri na¡ionale de folclor de la Herculane. La început Ansamblul “Alti¡a” avea în repertoriul såu câtece ¿i dansuri populare numai din Oltenia. Cuprindea 16 instrumenti¿ti. ale cåror voci au råsunat pe diferite scene ale lumii. ªi acesta a participat ¿i s-a eviden¡iat la concursuri ¿i festivaluri. Ansamblul “Rapsozii Gorjului”. alåturi de Ansamblul profesionist “Doina Gorjului”. 6 soli¿ti vocali ¿i 18 instrumenti¿ti. condus de ªtefan Popescu. Moldova. înfiin¡at în anul 1982 de cåtre profesorul Liviu Dafinescu. 130. Ansamblul “Dorule¡u” În cadrul Întreprinderii de ma¿ini unelte Târgu Jiu a func¡ionat Ansamblul “Dorule¡u”. Luca Adrian. Bistri¡a-Nåsåud. Dirijorul orchestrei a fost vioristul Virgil Falcoe47. Maricica Popescu. La conducerea muzicalå a ansamblului au fost un timp dirijorii Victor ºambu. Dobrogea. a devenit. La Festivalul de folclor din Italia. Ca soli¿ti vocali a avut pe Claudia Torop. . Emilia Drågotoiu. p. Elena Popescu. p. ob¡inând ¿i aici premii. dar ¿i în stråinåtate.jude¡ cât ¿i în ¡arå. Numele “Alti¡a” provine de la minunatele cusåturi de pe iile ¿i cåmå¿ile oltene¿ti. ulterior înså a inclus ¿i din Muntenia. A participat ¿i la festivaluri interna¡ionale de folclor. iar la nevoie a avut ¿i alte soliste prin colaborare.235 - . Cluj-Napoca etc. mesager al cântecului ¿i jocului popular gorjenesc pe meridianele lumii. Ia¿i.

139-140. Localitatea în care. cu drumul spre ºicleni ¿i Valea cu Apå. Alexandrina (Sanda) Mihu. dar ¿i localnici49. Ceea ce era caracteristic la membrii Tarafului “Doina Jiului” era faptul cå nu erau retribui¡i. o parte din forma¡iile de låutari de la Pe¿teana-Jiu s-au organizat într-un taraf care s-a numit “Doina Jiului”. Erau în prin- cipal låutari din Pe¿teana. Låutarii din Pe¿teana au fost neîntrecu¡i instrumenti¿ti. Una din zonele în care s-au aflat mul¡i låutari ¿i deci multe forma¡ii (bande) a fost Pe¿teana. Taraful “Doina Jiului” În anul 1956. Ion Feraru. de unde ¿i porecla de Stângaciu). 49 Ibid. Aflându-se într-un centru muncitoresc unde muzica era mult cåutatå. Mihai Pogonici (Nicu). Soliste vocale au fost Nu¡a Mihu. Cântecele lui erau cunoscute în toatå Oltenia fiindcå el a cântat în Oltenia toatå48. Se cânta mai ales la hora satului care se fåcea în centrul localitå¡ii. Dupå 10 ani taraful având ca director ¿i impresar pe Alexandru Mihu apar¡inea de Casa de culturå orå¿eneascå. Auricå Ursaru. În anul 1962. la ºicleni. la început. a fost familia Mihu. Elena (Mida) Mihu. Iulica Feraru ¿i Maria Barancå. . Ca o curiozitate. ºicleni ¿i în alte localitå¡i din jude¡. Radu Mihu. p. Constantin Prunå. dirijat de Ionel Mihu ¿i a avut ca membrii pe Ion Barancå. contrabasi¿tii: Porumbel Mihu ¿i Ilie Pavel. Alexandru Mihu zis Miticå. Aurel Cazacu. p. Ion Pogonici. dar ¿i cu muzican¡i profesioni¿ti. Începând cu secolul al XX-lea. Acordeoni¿tii tarafului: Traian Mihu. cel mai însemnat fiind Ionel Mihu. hora ¡iganilor ¿i hora românilor. Aurica Prunå. Alexandru Barancå. Constantin Barancå. Înainte de 1900 la Pe¿teana a cântat låutarul Stângaciu (cânta la Vioarå cu mâna stângå. Constantin Mihu (Costicå al Ioanei). mi¿carea muzicalå din Pe¿teana a luat amploare. s-au cântat balade. a¿ezatå la intersec¡ia drumului na¡ional Craiova – Târgu Jiu. Una din familiile renumite care a dat multe bande de låutari vestite. Bâlteni. aici se fåceau trei hore: hora rudarilor. Ei se întâlneau din plåcerea de a cânta organizat. Ovidiu Prunå. 48 Ibid. Nicu Pogonici. forma¡iunea artisticå din ºicleni avea un efectiv relativ mare. Ion Mihu. Au mai fåcut parte din Taraful “Doina jiului” ¿i al¡i muzican¡i din satele vecine. Marian Bascoveanu.236 - . Au sus¡inut spectacole la Târgu Jiu. chitari¿tii: Ilarie Cu¿lea. la 16 septembrie. 132-140. Goricå Mihu. s-a înfiin¡at un taraf local. Elena Barancå.

A existat un ansamblu ¿i la Cooperativa “Arta Casnicå”. Societatea de muzicå “Novåceanca”. s-au alåturat dansatori ¿i grupuri de soli¿ti vocali. condus între 1970-1985 de N. acordeonist Stelu Bugigan. . 52 Ibid. Aici. În comuna Drågote¿ti unde cåminul cultural a avut un conducåtor minunat – dascålul N. Fran¡a (1990). 154. s-a înfiin¡at un taraf la care au cântat: P. având ca obiectiv “cultivarea ¿i promovarea cântecului na¡ional ¿i popular”. p. fiind mereu premiat. dar ¿i frumuse¡ea costumelor s-a impus ca unul din cele mai valoroase din ¡arå ¿i apreciat în Europa. måiestria interpre¡ilor. a fiin¡at un ansamblu de cântece ¿i dansuri. din cadrele didactice ale comunei. 53 Ibid. Vlad. p. În 1976 s-a constituit o orchestrå ¿i o forma¡ie de dansuri cu repertoriu de cântece ¿i dansuri populare din toate zonele folclorice ale ¡årii. Påsårescu. întreprins turnee în jude¡ ¿i în ¡arå ¿i a prezentat spectacole la diferite festivaluri de folclor53. Aici au existat în secolul XX multe forma¡ii (bande) de låutari. Macedonia (1979). 50 Ibid. p. 14-15. Vlad. Aici låutari din taraful lui Cristian Geagu ¿i Cåloe Cazacu s-au angajat în 1957 la cooperativå unde au cântat pânå în anul 1990. La acest taraf au cântat mul¡i låutari de vazå din localitå¡ile de pe Valea Gilortului51. Germania (1981).237 - . Italia (1995 ¿i 1997). Gheorghe (Gogel) Voinescu. 164-165. 173. Italia (1983). Ansamblul de la “Arta Casnicå” Tismana a participat la concursuri na¡ionale ale Coopera¡iei me¿te¿ugåre¿ti. A fost în turnee în mai multe localitå¡i din jude¡ ¿i chiar la Zalåu în jude¡ul Sålaj52. La Târgu Cårbune¿ti a fost un puternic centru muzical. 51 Ibid. Olanda (1991. în timp. Olanda (1985). la 12 iunie 1937. p. ªi la Bibe¿ti a activat în 1969-1975 un taraf format din låutarii localitå¡ii. vioristul Mihai Påsårescu. Societatea de muzicå “Novåceanca” Un centru important al låutarilor a fost ¿i Novaci. Taraful a participat la concursuri la nivelul jude¡ului Gorj fiind de mai multe ori premiat. În 1950 s-a înjghebat la Novaci o forma¡ie de fluiera¿i la care. Ansamblul folcloric “Nedeia” din Novaci. Ansamblul folcloric “Nedeia” din Novaci 50 a devenit mesager al folclorului muzical pastoral ¿i al dansurilor tradi¡ionale române¿ti în multe ¡åri din Europa în care a participat la turnee ori la concursuri: Polonia (1977). prin repertoriul. 1993 ¿i 1996). Aici a luat na¿tere Taraful “Murmurul Gilortului” în anul 1954 al cårui prim dirijor a fost vestitul Costicå Chiri¡oiu-Dindiri. Turcia (1989). pe lângå existen¡a låutarilor de aici în “bande” în localitate a fost înfiin¡atå.

contrabas. . Ne este cunoscut ¿i un taraf format din tineret. p. I se mai spunea ¿i Taraful din Godine¿ti. Taraful a fost îndrumat ¿i de Nelu Bobirci. p. Intensa preocupare a învå¡åtorului. În anul 1960 låutarii din Påråul-Pripor au înfiin¡at taraful lor condus de Haralambie Cidoiu. basist Domnica Graure. p. dirijor al “Tarafului Gorjului”. iar în perioada 1970-1978 de Dinicå Cidoiu. copiii (elevi) au fost organiza¡i într-un taraf. fiind distins cu ordinul “Eviden¡iat”. 213. dar ¿i mo¿tenirea talentului probabil au fåcut ca tânåra forma¡ie. forma¡ia muzicalå avea 16-20 de membrii interpre¡i la instrumente tradi¡ionale: vioarå acordeon. chitarå. al cårei primar a fost mai mul¡i ani. Vlad. iar uneori fluier ¿i nai56. 56 Ibid.238 - . Zonå cunoscutå cu mul¡i låutari. sub conducerea învå¡åtorului C. Târgu Jiu. Taraful de copii de la Ceauru a sus¡inut peste o sutå de spectacole participând la toate ac¡iunile Ansamblului folcloric al Cåminului cul- tural Båle¿ti ¿i manifestårile artistice ini¡iate de organiza¡iile de copii ¿i tineret din Gorj. 55 Ibid. Forma¡ia interpre¡ilor de la Pârâu a colindat în turnee organizate în ora¿ele din Oltenia: Craiova. fiind mult apreciatå. Gabi Rap. soliste vocale. 25. Negrea. iar Tu¡a Cruceru. Râmnicu Vâlcea ¿i altele. în anul 1976. Cu interpre¡i ai Tarafului de la Pârâu a fost constituit Taraful “Doina Cerni” de la Baia de Aramå55. Soliste vocale au fost: Maria Slåtaru. Negrea. 90. de cåtre învå¡åtorul Constantin Negrea. Taraful a activat pânå în 1978. Drobeta Turnu Severin. recruta¡i la taraf încå din clasa I. A participat la multe concursuri artistice fiind råsplåtit cu premii. care cântau ¿i la acordeon. Fevronia Mândru. iar în anul 1987 så ob¡inå locul I pe ¡arå la Festivalul “Cântarea României”. 54 Ibid. având ca elevi numai ¿colari din satul Ceauru. Taraful låutarilor din Pârâu-Câlce¿ti. Lina Terbici ¿i Elvira Bålå¿oiu. Astfel în importantul centru låutåresc Ceauru. Magdalena Cidoiu. la Festivalul cântecului. În anul urmåtor – 1977. Ansamblul a avut ¿i o forma¡ie de dansuri specifice zonei în care jucau vârstnicii54. jocului ¿i portului gorjenesc de la Tismana så fie premiatå . învå¡åtorul C.¡ambalagiu N. Elena Drulå. a luat fiin¡å la Ceauru. instructorul tarafului. o sec¡ie externå a ªcolii populare de artå Târgu Jiu care a activat timp de 14 ani. animator al vie¡ii culturale din comuna Båle¿ti.

239 - . Acestea au fåcut necesarå apari¡ia. pianistå ¿i profesoarå la Conservatorul din Bucure¿ti. Mircea. forma¡ie ce a dat câteva genera¡ii de låutari care au cântat în Târgu Jiu. Editura “Rhabon”. dar ¿i pia¡a de mårfuri. delectând popula¡ia ora¿ului. Aici se gåseau zecile de negustori cu pråvålii în care vindeau diferite mårfuri. din Târgu Jiu. dulgheri. ansambluri etc. în cadrul Cooperativei “Jiul”. Aici era concentratå via¡a economicå. în afarå de pråvålii. violonistå ¿i cântårea¡å la Opera Românå. În Târgu Jiu a existat ¿i o muzicå militarå care a participat la diverse manifeståri culturale. copil al lui Gheorghe Suchici Ciuchinå. croitori. inclusiv la “Doina Gorjului”. Aici î¿i aveau rostul ¿i locul multe bande de låutari. boiangii. 296. Fifi. dar ¿i din comunele vecine care cântau în ora¿. Târgu Jiu. În Târgu Jiu se organizau bâlciuri de ziua Înål¡årii Domnului (Ispas). dar ¿i o forma¡iune artisticå a elevilor Gimnaziului (mai târziu liceului) “Tudor Vladimirescu”. a fost familia Suchici. unde se gåseau atelierele ¿i pråvåliile micilor me¿te¿ugari: abagii. cu carele cu mårfuri ¿i a cârciumelor ca locuri de cinstire a aldåma¿ului tranzac¡iilor fåcute. cu numero¿i membrii instrui¡i în arta muzicalå. învå¡åmânt ¿i culturå care ¿i-au desfå¿urat ¿i î¿i desfå¿oarå activitatea cultural educativå ¿i sportivå 57. provenitå din Bârse¿ti. la 15 august (Sfânta Marie). Vesti¡i au fost ¿i o serie de låutari de peste podul Jiului. era forma¡ia Bobirci. la începutul secolului al XX-lea. Una din cele mai vestite forma¡ii de låutari din secolul al XX-lea. unde mul¡i ani a cântat muzica militarå. Pentru ca publicul så beneficieze mai mult de prezn¡a ¿i activitatea acestora în via¡a ora¿ului. Joia era târgul såptåmânal. Unii din membrii acestei familii au slujit muzica ¿i în alte localitå¡i: Doina. Unii din membrii acestor familii au cântat ¿i în diverse tarafuri. capitala jude¡ului Gorj. a înfiin¡at o orchestrå de mandoline. Târgu Jiu a fost ¿i este principalul centru cultural al jude¡ului Gorj unde se aflå diversele institu¡ii de ¿tiin¡å. 2004. cojocari. În fapt. s-a construit un pavilion pentru muzicå în Grådina Publicå. Evenimente ¿i personalitå¡i gorjene. Târgu Jiu. p. important centru muzical Târgu Jiu. bårbieri (frizeri) ¿i al¡ii. la 14 octombrie (Vinerea mare). 57 Alexandru Doru ªerban. cismari. care a cântat la mandolinå. O altå familie de muzican¡i binecunoscutå. Calendar. . Unul din membrii acestei familii. Aici vor apårea în secolul al XX-lea a serie de ateliere ¿i chiar fabrici. a fost ¿i este ¿i un important centru muzical. a hanurilor ca locuri de popas. tåbåcari.

dar ¿i a celor cunoscute de noi. dar ¿i la necaz. la aniversåri etc. iarbå ¿i fluier la mijloacele tehnice electronice de aståzi s-a parcurs un drum lung. cå fiecare cântåre¡ ¿i-a avut cântecele sale. au învå¡at så cânte vocal sau la instrumente. dar ¿i suferin¡a omului. Pe la jumåtatea secolului genera¡iei Mariei Tånase. unii chiar vioara. se impune formularea unor concluzii. la petreceri cu diverse ocazii. ªi la veselie. au ¿tiut aprecia cântecul ¿i jocul. uitarea necazurilor. cimpoiul. este altceva decât genera¡ia de azi.240 - . bucuria. Ioana Radu. prin cântec. Lucre¡ia Ciobanu etc. Veta Biri¿. Dupå trecerea în revistå a modului cum au evoluat în jude¡ul Gorj muzica popularå. feråstråul. cântåre¡i cu ajutorul vocii ori a diverselor instrumente muzicale timp de aproape un secol. la hore. Mioara Velicu. Gena Bârsan. acordeonul. eviden¡iind noi talente. au confec¡ionat instrumentele cu care så transmitå cântecul: fluierul. Zavaidoc. la hora satului. ªi trebuie så spunem cå såtenii au ¿tiut cânta. Deci au cântat. Se poate urmåri aceastå concluzie mai ales în secolul al XX-lea. omul a cântat sus¡inând prin cântec alinarea suferin¡elor. le-au onorat cu prezen¡a adåpându-se de la bogå¡ia ¿i frumuse¡ea lor. Cristian Vasile. Maria Butaciu. de-a lungul existen¡ei lor. la serbåri etc. Se poate spune cå fiecare genera¡ie ¿i-a avut cântåre¡ii ei. solzul de pe¿te. Vasilica Dinu. au preluat de la înainta¿i ¿i au transmis la urma¿i bogå¡ia tezaurului folcloric. la botezuri. îndråznim så afirmåm cå aceastå categorie de oameni. Irina Loghin. De la frunzå. ¿i-au construit vuva. au cumpårat atunci când au apårut basul. s-au folosit de bani¡a pe care întorcând-o cu gura în jos båteau ritmic pe fundul ei. au ¿tiut så cânte ¿i så se bucure cu cântecul ¿i cu jocul. Este domeniul în care se exprimå cu vocea sau cu instrumentele muzicale. Condi¡iile timpului impuneau stilul ¿i modul de a cânta. naiul. dar greu. sim¡åmintele. Câteva considera¡ii Låutarii ne-au înveselit la petrecirile din zilele de sårbåtoare. Unii au inventat. Mariei Låtåre¡u. oala. au încântat sufletele noastre ¿i. sticla. a unor aprecieri în acest domeniu. dar ¿i la nun¡i. iarba. dar au folosit ¿i mijloace pe care le oferea natura: frunza. de soli¿ti instrumenti¿ti ¿i vocali. noi genera¡ii de muzican¡i. precum ¿i instrumentele cu care cântau. Pe baza unei largi bibliografii. folclorul în sufletul ¿i în inimile locuitorilor acestui ¡inut renumit prin muzican¡ii såi. Între ele se intercaleazå cei din genera¡ia Mariei Apostol. la hramuri sau la nedei. . mai ales în satele din zona Amaradiei ¿i a Gilortului. dar ¿i îmbårbåtarea pentru via¡å. individual sau colectiv. ceea ce este esen¡ial. mandolina. cobza.

Mul¡i dintre cei ce au cântat au råmas vesti¡i în amintirea celor ce i-au ascultat. Unii n-au avut prea multå ¿coalå. erau izvorâte din naturå. cu cåru¡a ¿i uneori pe jos. dormeau într-o camerå sau într-o tindå. cu salarii. Am intrat în vorbå cu el ¿i mi-a spus cå ¿i el a¿tepta så se deschidå restaurantele. Muzica lor. dupå cum au sim¡it ei cå este mai bine. memorie pentru a ¡ine minte. care de¿i nu era din cele mai bune. Ei asta au ¿tiut så facå: så cânte ¿i au cântat din plåcere pentru mai mul¡i sau mai pu¡ini bani. Uneori improvizau. a unei popula¡ii sårace. dar n-am citit în nicio lucrare cå vreunul din ace¿tia s-a îmbogå¡it. din via¡a satelor. cu carul. de la bunici ori de la såteni. Aici era un låutar. În prima jumåtate a secolului al XX-lea mul¡i cântåre¡i n-au avut studii muzicale. uneori chiar aplaudau. manele etc. cânta ¿i cei ce a¿teptau îl ascultau cu plåcere. folc. dar a¿a este mersul istoriei. Marea lor bucurie era atunci când cei cårora le cântau erau mul¡umi¡i de presta¡ia lor. N-au cântat dupå note ¿i partituri scrise. la båtrâne¡e. prin cârciumi ¿i chiar pe la col¡ de stradå ca så primeascå un ban cu care så supravie¡uiascå. a¿a cum li se oferea ¿i cum puteau. Dar din când în când. dar au cântat ¿i cu instrumentele muzicale ¿i cu vocea cåci asta au învå¡at ¿i au ¿tiut så facå. treptat. câte un redactor. dar imagina¡ia ¿i talentul înåscut fåcea så scoatå texte minunate ¿i melodii dumnezeie¿ti. din mediul social. Nu de pu¡ine ori auzim la radio anun¡ându-se “Cântece de altådatå” sau “Din fonoteca de aur” ¿i cât sunt de frumoase. se dore¿te altceva ¿i chiar alt gen de muzicå: rok. încadra¡i pe posturi sau pe func¡ii. aveau “ureche muzicalå”. au ajuns så cânte singuri. au cântat dupå cum au auzit de la pårin¡i. au avut înså sim¡. Toatå via¡a au cântat ¿i mul¡i din ei. nu cântau doar ca så treacå timpul. putere de a în¡elege ¿i a repeta sau. Nu erau în scheme de organizare. prin bodegi. cu acceleratul de noapte. cum se zicea. dar bogatå la suflet. Pentru aceasta se duceau la zeci de kilometri. tal- ent înåscut. fårå a le ignora. cå acolo mai cântå ¿i mai câ¿tigå câte ceva. când veneam de la Bucure¿ti la Târgu Jiu. intervine noul. cu vioara lui. Nu vrea nimeni så fie a¿a. Pânå nu demult. ci erau adevåra¡i muzican¡i. dar sunt de altådatå ¿i nu de azi.241 - . pop. Mul¡i dintre membrii forma¡iilor nu erau doar “ni¿te låutari”. mai scoate de la fonoteca de aur ¿i cântece de altådatå. ascultå cu mai multå plåcere pe ale cântåre¡ilor ei. a¿teptam în gara din Târgu Jiu pânå începeau så circule autobuzele. Genera¡ia de azi. arti¿ti în meseria lor. cå a fåcut vreo avere de pe urma . treptat cântecele “vechi” auzindu-se tot mai rar pânå se uitå. dar cântau. ba unii au fost analfabe¡i. ca ¿i textul. cântau înså atunci când ¿i acolo unde erau chema¡i så cânte. Unii nici nu cuno¿teau notele.

via¡a concetå¡enilor. Vestitul scriitor-poet gorjean Emanoil Påråianu ne-a låsat pagini memorabile ¿i despre aceastå categorie. în mediul în care au crescut ¿i au învå¡at så cânte. Dacå suferi. este aråtat cum fåcând plåcere celor ce doreau så . vor schimba în poezie Via¡a tristå ¿i urâtå. la Gala¡i. zugravi.242 - . ducându-i la locul de veci prietenii ¿i cunoscu¡ii. dar ¿i pentru alte meserii. Vom cita doar fragmente din una din aceste poezii. O altå considera¡ie este aceea cå marea majoritate au murit tineri. Cântå. lemnari. na paharul uitåtor de trai amar! ªi. au învå¡at carte ¿i diferite meserii. cå Ionel Mihu de la Pe¿teana ¿i-a dat fata cea mare la ¿coalå så se facå medic ¿i så trateze astfel oamenii. zidari. cå. Unii dintre ei au murit såraci. Este cunoscut. au considerat. spre exemplu. foarte pu¡ini au trecut de 60 de ani. publicul lor cu care se împåcau bine ¿i se respectau reciproc. mai ales cei de prin sate. suferind rigorile vremii împreunå cu semenii lor. ¿i condi¡iile în care ¿i-au dus via¡a. mai departe. primind în schimb ni¿te bani drept råsplatå. s-au autodefinit “eroi martiri”. tot ce-ai ¿ti de veselie. cerând så li se acorde onoruri ¿i facilitå¡i. E¿ti sårac?… Prime¿te-mi punga ce ¡i-o fac acuma dar. poate. la Timi¿oara ¿i în alte localitå¡i revenind dupå un an sau doi. “diziden¡i”. så munceascå cinstit pentru a-¿i câ¿tiga existen¡a. Mul¡i practicau ¿i o meserie: fierari. La aceasta au contribuit. Cu privirea lor aprinså. tâmplari. cu cântecele lor se pot manifesta numai acaså. nu ca cei voiajori adåposti¡i pe meleaguri stråine care. N-au cer¿it o bucatå de pâine ci au muncit a¿a cum au fåcut mul¡i din oamenii necåji¡i. låutare cântå. câmpul negrelor idei. Încå un element pe care îl subliniem este acela cå oricât le-a fost via¡a de grea. cobza ori vocea. Au plecat unii la Bucure¿ti. acaså. atunci când nu mai erau solicita¡i så cânte nu au ezitat så facå ¿i altceva. dupå ce urgia a mai trecut. s-au întors cu valutå ca så facå afaceri. cu acordeonul ori cu mandolina. nu cu acordeonul. oricât de umili¡i au fost uneori. så-i pregåteascå ¿i pentru muzicå. Aceastå tendin¡å a continuat mereu ¿i mul¡i din copiii låutarilor. Unii înså s-au gândit ¿i la viitorul copiilor lor pentru care au fåcut eforturi så-i înve¡e carte. potcovari ¿i chiar muncitori cu sapa. intitulatå “Låutaru”. la Craiova. Aveau cântecele lor. probabil. ai cântåre¡ilor. Masa-i mare. cismari. ei care mereu au delectat cu muzica lor. Au cântat ca så câ¿tige bani pentru a tråi. ei n-au plecat peste grani¡ele ¡årii ci au råmas în ¡arå. vinul dulce ¿i frumoasele femei. Mul¡i dintre ace¿tia.muzicii. cu vocea ori cu vioara.

Cântå låutarul. cântå De råsunå întreaga luncå ªi cu glasul lui de strune Parcå tuturor le-ar spune ……………………. Cântå-ne de fericirea ce-o guståm în drumul lor! Cântå låutarul dulce. zilele ne fug în zbor. cu haina ruptå.asculte muzicå. Så plåteascå bine popa care i-o cânta pe drum. E båtrân. Mâna-i tremurå pe coarde. dar nu avea bani. låutarul cer¿etor. cântå sârbe Toate fetele s-asculte ……………………. Când din piept sufletul zboarå. Hei!… uite cobza nu lipse¿te Cântå ¿i ea voinice¿te . de sub bra¡ scoate vioara.243 - . cântå pentru ziua ‘nmormântårii. u¿urat de orice dor. douå lacrimi de foc. Justina Bålu¡eanu avea un cântec minunat: Må dusei så ascult în luncå. Hei!… ¿i ¡ambalu’ cântå. În sufletul låutarului mesenii nu putaeu så vadå cå acesta venise så cânte pentru cå acaså copilul lui era mort ¿i trebuia înmormântat.. în care aminte¿te instrumentele cu care låutarii cântau.. Sim¡eau înså cå altfel de cântece doreau ei ¿i de aceea îi ziceau: Låutare. ca så-i ¡inå ferici¡i Cântå låutarul. Lumânåri så-i ia destule: mâine-i ziua înmormântårii Suferin¡a lui de tatå! Pentru bani cântå acum! Râd mesenii. nimeni jalea nu-i ghicesc! În repertoriul ei. cântå ¿i în ochii lui se joc În cåutarea Fericirii. Înså glasul ei dulce. privind fa¡a ei cu drag. bucuros se înveselesc. Hei! Iar un fluiera¿ de soc Cântå ¿i el cu mult foc Cântå doine. mereu cântå. bat din palme. cântece de veselie… Cântå. låutarul a¿ezat în prag. nu vrem lacrimi.. Cântå låutarul. ca suspinul ce se stinge. reproducem o parte din acest cântec: Hei!… Må dusei så ascult în luncå Låutarii cum mai cântå Cum cântå viorile Ca privighetorile ……………………. când arcu¿ul le atinge. cântå.

la moartea ei. titlul de “Artist emerit” în anul 1964 ¿i premiul “Electrecord” în 1970. p. a fost laureatå a Premiului de Stat (1955) ¿i i s-a acordat titlul de “Artist emerit” (1957). Cântå. pe cântåre¡i.244 - . cea care în 1963. 46. cântå nu se laså De nimica nu-i mai paså ……………………. Dan Tudor. la Craiova s-a organizat anual Festivalul na¡ional “Maria Tånase”.. care a fåcut parte ¿i din Ansamblul “Doina Gorjului”. pe dirijori. iar ansamblul de muzicå popularå îi poartå numele. joacå fetele Fluturå catrin¡ele. În zilele noastre frecvent auzim transmise la radio mai ales la Antena satului cântecul Polinei Gheorghe. Bucure¿ti. Låutarii nu ¿i-au dorit gloria ci în primul rând så mul¡umeascå publicul. Din respect pentru ceea ce a reprezentat ¿i a fåcut Maria Tånase cântecului popular. Hei!… a¿a låutarii cântå La hora mare din luncå Joacå. a fost råsplåtitå cu Ordinul Muncii clasa a II-a în anul 1954. 58 ªi al¡ii au închinat poezii ¿i cântece acestei categorii de oameni. A¿a e bine. Of! Tare supårat e basul Cå i-a cam rågu¿it glasul Dar îi zice a¿a cum poate Când mai tare. Edit. Trebuie spus cå societatea (în¡eleg prin aceasta guvernan¡ii) n-a ¿tiut sau n-a vrut så-i pre¡uiascå pe låutari. dar ¿i ei sunt cânta¡i ori cita¡i în poezie. Fete ¿i flåcåi în joc Învârtesc sârba pe loc. când în ¿oapte ……………………. Cântå låutarii în sat. 2001. Justina Bålu¡eanu Cântece din Gorj. unde se urmåre¿te så se punå în valoare noi cântece ¿i noi voci.. Låutarii au cântat ¿i cântå så delecteze pe al¡ii. Maria Låtåre¡u. . care la 17 ani era deja “o floare a talentului înåscut”. dupå ei så råmânå cântecele lor. Tot având în vedere marea ei contribu¡ie la ducerea în lume a 58 Despina Tudor. Maria Tånase “pasårea måiastrå” cum a considerat-o marele istoric Nicolae Iorga. presa vremii scria: “s-a stins un glas din simfonia unei epoci”. A existat totu¿i o vreme când unii dintre marii cântåre¡i au fost distin¿i cu anumite premii ¿i titluri. “privighetoarea Gorjului”. “Vouå vå las cântecele mele” zicea Maria Låtåre¡u într-unul din ultimele sale cântece.

Cine n-are talent så nu se apuce de meseria asta”. De la persoanele care au cântat individual. au participat de la început la punerea bazei “Doinei Gorjului”.245 - . p. La 24 ianuarie 1959 s-a inaugurat Clubul Petroli¿tilor “Unirea” din ºicleni. când se transmit. Bucure¿ti. Festivalul na¡ional de muzicå popularå “Maria Låtåre¡u”. talent cu caru. Cu aceastå ocazie manifestarea a fost onoratå ¿i de cele douå mari artiste Maria Tånase ¿i Maria Låtåre¡u care au cântat. Pentru marii arti¿ti e o chestiune de onoare de a fi prezen¡i acolo unde sunt chema¡i. de oameni din toate categoriile. Editura Muzicalå. Ioana Radu. vom în¡elege de ce a fost ¿i este a¿a de mult apreciatå. la ini¡iativa directorului ªcolii populare de artå. s-a ajuns. a spus: “muzica trebuie så o sim¡i în suflet ¿i så o sim¡i din inimå ¿i mai ales roman¡a… Muzica înseamnå muncå ¿i plåcere. Ioana Radu. 224-225. începând cu anul 1979. la clubul muncitorilor. niciodatå n-au refuzat a cânta unde au fost chemate. s-a instituit Ansamblul folcloric “Maria Låtåre¡u” 59. de oamenii simplii. oricare din cântecele ei. cea care pentru contribu¡ia transmiterii cântecului în sufletul poporului. Ascultând. Cât au fost de renumite ¿i de apreciate. Sunt semnificative rugåmin¡ile unei såtence din Dolj transmise Ioanei Radu printr-o persoanå: “Vå rog. cå amândouå au cântat muzicå olteneascå. Cea care ¿i-a început activitatea prin câteva mari restaurante ale Bucure¿tiului de unde cu Maria Tånase ¿i Maria Låtåre¡u se vor ridica la scene ¿i apoi în ansambluri. Dar mai înainte de toate. În afarå de înalta pre¡uire din partea organelor de stat. Trebuie ¡inut minte ¿i avut în vedere cå cele douå mari Marii. numite ¿i “bande de låutari”. de aici pornind în turnee prin ¡arå unde era a¿teptatå ¿i ascultatå de såli arhipline. duce¡i-i pâine din glia pe care o muncim ¿i pe care a cântat-o cu atâta drag Ioana noastrå. Întrebatå odatå despre calitå¡ile unui interpret de muzicå popularå ¿i roman¡å. . dar mai ales “Strânge omul ca furnica” sau “U¿urel trecui prin lume”. Amintim doar un singur exemplu. p. Roman¡a unei vie¡i. iar mai recent. 60 Harry Negrin. 241. gorjenii au organizat la Târgu Jiu. respect pentru public ¿i dåruire. sau “Lung e drumul Gorjului”. oameni care iubeau muzica popularå ¿i roman¡ele. în a 59 ªcoala Târgujianå. curaj în fa¡a publicului. acolo unde e publicul. Biografie ¿i destin. a primit cele mai înalte distinc¡ii ale statului român: Artistå emeritå ¿i Artistå a poporului. la forma¡iile de 2-5 persoane sau mai multe. mereu încântând publicul cu vocile lor minunate. stimatå ¿i apreciatå mult de oameni. 2005. regina roman¡ei române¿ti.cântecului popular oltenesc. dar ¿i gorjeneascå. popula¡iei ce participa la evenimentul cultural respectiv. Editura “Gorjeanul” Târgu Jiu. ¿i såruta¡i-i mâinile care au îmbrå¡i¿at microfonul ¿i vocea care ne-a låsat melodiile populare ¿i roman¡ele ei”60. 1987. Ioana Radu era iubitå.

Bråiloiu ¿i discipolii såi de la Arhiva de folclor a Societå¡ii Compozotorilor Români. . izvorå¿te din brazda satului. Dintre aceste mijloace. de a vedea hainele (costumele) cu care erau îmbråca¡i.246 - . în primul rând radioul. în componen¡a cårora intrau zeci de persoane cu diverse instrumente. cu soli¿ti vocali. În perioada dintre 3 august 1930 – 2 octombrie 1943. C. Ceva mai târziu au apårut mijloacele de înregistrare ¿i transmitere: gramofonul. Tot acum. 1889 melodii în 77 localitå¡i61. a vocii etc. muzicologul Constantin Bråiloiu a înregistrat pentru prima oarå cântece gorjene¿ti. ace¿tia apårând cu cântecele lor. ansamblu etc. De la micile forma¡ii (bande). dar nu le putem asculta vocea. Atât timp cât vor exista sentimente omene¿ti ¿i nu numai interese materiale va exista va genera ¿i se va regenera ¿i folclorul. * * * Folclorul este strâns legat. constituite pe baza unei scheme de organizare. cu un salariu corespunzåtor. În deceniile III-IV au început så aparå mijloace tehnice care au înregistrat. acompania¡i de orchestrå. Despre cântåre¡ii de dinainte de primul råzboi mondial ¿tim din preså ori din amintiri care ce ¿i cum cânta. s-a ajuns la ansambluri de zeci de persoane. în localitatea Runcu. cu cortinå care se poate închide dupå fiecare numår. patefonul ¿i apoi radioul ¿i aparatele de recep¡ie a transmisiunilor (radioul). cunoa¿tem ¿i textul (poezia) multor cântece. pe fonograf. dar ¿i cu dansatori. A adus despår¡irea de taraf a soli¿tilor vocali ori instrumenti¿ti. alcåtuite pe cont propriu. ¿i de transmitere a lor (televiziunea). cum erau aprecia¡i de public ori de speciali¿ti. În 1930. Dupå råzboi s-a trecut de la local (de restaurant) la scenå deschiså. august 3. au înregistrat în deplasårile lor prin Gorj. din via¡a locuitorilor satului ¿i atâta timp cât va exista påmântul ¿i satul cu locuitorii lui va exista ¿i folclorul. în a doua jumåtate a secolului al XX-lea au ie¿it din forma¡ie (bandå) soli¿tii vocali care au început så cânte separat. instrumentele ¿i personalul care acompania ¿i chiar florile pe care le primeau.doua jumåtate a secolului al XX-lea la taraf. Acum s-a creat posibilitatea de a asculta vocea sau instrumentele cântåre¡ilor. chiar spectacole întregi. obliga¡i fiind så se ducå unde erau trimi¿i så cânte. påstrat ¿i au putut retransmite cântece. Cu ajutorul acestor mijloace 61 “Gazeta Gorjului” din 20 martie 1970. fiecare fiind încadrat pe un post anumit. cu fonoteca (arhiva) de folclor. Secolul al XX-lea a adus schimbåri extraordinare ¿i în acest domeniu. glasul. dar putând cânta ¿i individual. mijloacele de înregistrare a imaginilor.

se pare cå se mai dore¿te ¿i altceva. a fizionomiei cântåre¡ilor. se poate asculta orice fel de muzicå dore¿ti. Ioana Radu. vor så capteze publicul. prezen¡a este admirabilå. atunci când pe scenå apar tarafuri. cu mi¿cåri din cele mai dezagreabile urmårind doar efectele scenice. Doina Badea. cu fel de fel de costuma¡ii. spectacolele unde cântåre¡ii. diplome ¿i uneori chiar cu bani. tarafuri. de concerte. magnetofonul. Înainta¿ii no¿tri. specificå oricårei zone. Apårând muzica u¿oarå. îmbrå¡i¿at mai ales de tineret. cu fel de fel de interpre¡i care intrând în scenå. uniformizarea diferitelor cântece. aniversårile ¿i oricare petrecere erau a¿teptate cu multå neråbdare ¿i se bucurau de prezen¡a întregului sat. Am ascultat cu plåcere ¿i se mai ascultå încå. mereu transmi¡ându-se cu ajutorul mijloacelor auditive. ori casetofonul.tehnice se poate vedea ¿i urmåri evolu¡ia vocii. cu diferitele ei genuri. ce-i zice “manele”. lanseazå noi cântece care sunt apreciate cu locurile pe care le ocupå în concurs. este roman¡a. intervenind uitarea marilor cântåre¡i. Mijloacele tehnice: fonograful. råsplåtind cu aplauzele lor truda arti¿tilor. Apari¡ia mijloacelor tehnice a avut ¿i urmåri neplåcute. îmbråca¡i (¿i mai mult dezbråca¡i). Gicå Petrescu. în prezen¡a unor jurii for- mate din speciali¿ti. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea s-au înmul¡it concursurile. råsplåtite cu premii. de la o perioadå la alta pânå la sfâr¿itul vie¡ii. S-au uitat multe cântece care altådatå dådeau specificul local. se pare ceva obi¿nuit. ansambluri în caså. iar råsplata cu aplauzele îndelungi ale publicului aratå cå muzica popularå are încå un viitor minunat. S-a diminuat mult specificul ru- ral. a asculta interpretul preferat. un gen de muzicå. mai ales de tineret. festivalurile. dar ne putem duce noi la sålile de spectacole. Aståzi. Mirabela Dauer etc. ansambluri. oricând se dore¿te. Totu¿i. genul care ¿i . erau mai preten¡io¿i. radioul ¿i televizorul au creat posibilitatea de a asculta în caså. så vedem ceea ce ne place ¿i ne intereseazå. mai nou. casetofonul. Mai nou. î¿i face loc. ori televizorul. de înaltå valoare. muzicå. nu mai treze¿te atâta curiozitatea ca altådatå când hora satului. Angela Similea.247 - . Aurelian Andreescu. Ei ¿i vedeau ¿i ascultau. nunta. Obi¿nuindu-se cu muzica popularå. cântecele Dorinei Dråghici. Au dus la împu¡inarea forma¡iunilor locale. Nu se pot aduce forma¡iuni. coruri ¿i instrumenti¿ti ca ¿i soli¿ti vocali. ierarhic. poate cå ¿i aceasta este una din cauzele care fac ca folclorul så fie de unii mai pu¡in apreciat. când deschizând aparatul radio. Un gen de muzicå ce a apårut dupå Primul råzboi mondial. patefonul. din acest punct de vedere. cântat cu mult succes de o seamå de soli¿ti vocali între care în primul rând regina roman¡ei române¿ti.

Se organizau de cåtre unele cadre didactice. organizarea de cercuri ¿i echipe artistice ¿i sportive. organelor ¿i organiza¡iilor ce se ocupau de activitatea cultural educativå. “Cântarea României”. Dupå 1990. unde mul¡i din soli¿tii de renume. cåutând så redea cåminelor culturale. de sindicat etc. festivaluri. care fiind încuraja¡i ¿i sus¡inu¡i au avut posibilitatea så se perfec¡ioneze ¿i så devinå cunoscu¡i pe plan jude¡ean ¿i chiar na¡ional. pe lângå ¿coli. Prin grija organiza¡iilor de tineret. nemaiocupându-se de organizarea timpului liber al tineretului de îndrumarea ¿i pregåtirea organizatoricå a acestuia. * * * În cea de-a doua jumåtate a secolului al XX-lea. Multe talente tinere au ie¿it atunci în eviden¡å på¿ind pe drumul afirmårii ¿i al consacrårii. Legea din 2003 låsând doar un cåmin cultural pe comunå. ¡ine vie flacåra folclorului ¿i ajutå pe cei ce î¿i consacrå via¡a ¿i activitatea acestui måre¡ factor de culturå. Ele sunt mårturii concrete demascându-i pe denigratorii de azi. instrumenti¿ti. Au creat în schimb ¿i au transcformat multe din cluburile. în întreprinderi în cadrul cluburilor. celelalte de prin . de aståzi. locuri de “distrac¡ie”. Oricât ar fi de blamatå forma organizatoricå de atunci. “Antena satelor” ¿i altele. cântecele sale le ascultåm mereu dupå înregistråri sau preluate de interpre¡i mai tineri. nu de pu¡ine ori de scandal. datoritå condi¡iilor materiale create de societate ¿i preocupårilor institu¡iilor. cu îndrumare etc. Festivalul “Crizantema de aur” la Târgovi¿te. cluburilor ¿i caselor de culturå rolul ¿i misiunea pentru care au fost create. forma¡iuni artistice care cuprindeau elevi ce au înclina¡ii artistice ¿i doresc så se afirme. ¿i-au avut rolul ¿i importan¡a lor. dar ¿i de destråbålare. în ora¿e la casele de culturå. au atacat vehement “Cântarea României” ¿i ac¡iunile ei. Interven¡ia Radiodifuziunii ¿i Televiziunii Române prin organizarea unor concursuri. au început så se constituie forma¡iuni artistice în cadrul ¿colilor ¿i a cåminelor culturale în diferite localitå¡i. destabilizatorii ¿i incapabilii de a face ceva în acest domeniu. “Tezaurul folcloric”. pe diferite domenii. Acestea se preocupau de gåsirea ¿i promovarea tinerelor talente: soli¿ti vocali. cåminele ¿i casele de culturå în discoteci. concursurile organizate în cadrul acesteia. annual. se organizau concursuri cu forma¡iile între aceste echipe. La atâ¡ia ani de la trecerea în ve¿nicie a Ioanei Radu. consacrându-i-se. emisiuni. cu bani. dar ¿i centrale.aståzi este ascultat cu plåcere. Aceste ac¡iuni înså trebuie sprijinite de organele locale. sunt tinerii ce s-au afirmat atunci.248 - . de unii critici de aståzi care n-au ¿tiut ¿i n-au putut face nimic concret.

dulce Românie” sau pe Nicolae Furdui Iancu cu “Hai så-ntindem hora mare” ori “Nu uita cå e¿ti român” sau minunatele cântece ale Savei Negrean-Bruda¿cu “Cå a¿a-i românul” sau “Doamne. echipele.249 - . Ioana Radu ¿i mai ales „A¿ vrea iar anii tinere¡ii” sau „N-am så tråiesc cât påmântul” ¿i nici pe ale privighetorii Gorjului. cu mult sau mai pu¡in talent. Desigur. så vadå ceea ce agreseazå. le promoveazå în public. aprecieri primite precum ¿i milioane de discuri vândute. în primul rând. rolul de a face educa¡ie. sau cântecele Lucre¡iei Ciobanu ¿i ale Mariei Ciobanu ¿i ale multor altora. Stau mårturie a måiestriei ¿i prestigiului lui. sentimentul solidaritå¡ii ¿i al prieteniei. Ele au. care având bani. De câte ori n-am låcrimat ascultând “U¿urel trecui prin lume” sau “De mic copil am fost om cinstit” al lui Constantin Enceanu. pe Veta Biri¿ cântând “Ce-¡i doresc eu ¡ie. al bunelor rela¡ii între oameni etc. dragostea fa¡å de patrie ¿i påmântul stråmo¿esc. ªi. nu mai pot fi factori activi de culturå. Când aud vioara lui George Enescu cu rapsodiile ¿i alte cântece. tarafurile etc. brigåzile artistice. înså toate în limita bunelor maniere ¿i a unor reguli de comportare de to¡i acceptate. Dar nu numai cântåre¡ii de muzicå popularå au påtruns în sufletul nostru. cel care cu taragotul lui fermecåtor ridicå lumea din salå în picioare. când apare ¿i începe så cânte – Dumitru Fårca¿. nenumårate distinc¡ii. sau “M-am nåscut lângå Carpa¡i “ ori “Cålåtorule din drum”. må ridic în picioare ¿i-mi scot pålåriade pe cap pentru cå ele provin de .cântecele ¿i roman¡ele artistei poporului. de a între¡ine o atmosferå plåcutå în diverse ocazii. så asculte ce pofte¿te. håulitele Mariei Låtåre¡u ¿i ale Justinei Bålu¡eanu. dupå Fånicå Luca. Trebuie amintit ¿i numele unui mare artist care. de a între¡ine ¿i dezvolta sim¡ul patriotic. ocrote¿te-i pe români”. Emo¡iile ce ne cuprind ascultând. ele nu sunt numai distrac- tive. cântate de Ion Dolånescu. cuprinzându-ne triste¡ea pânå la lacrimi. ne umplu de bucurie sufletul ¿i inima. cu vocea dulce. fiecare are dreptul så se distreze cum dore¿te. ori rela¡ii. Maria Låtåre¡u. cu fel de fel de interpre¡i. Niciodatå nu vom putea uita vocea. a dus faima naiului în lume . sau ne reamintesc greutå¡ile ¿i necazurile prin care a trecut poporul nostru. fårå posibilitå¡i materiale. spre exemplu.Gheorghe Zamfir. Au apårut ¿i se înmul¡esc felurite genuri de muzicå. Despre rolul ¿i rostul ac¡iunilor culturale desfå¿urate de forma¡iile. catifelatå. în sfâr¿it. Cine nu a ascultat ¿i nu ascultå ori de câte ori se transmit cântece din crea¡ia admirabilei Angelica Stoican: „Crengu¡å verde de brad” ori „Cine jocå perini¡a” ¿i multe altele. îndeosebi „U¿urel trecui prin lume” ¿i „Vå las cântecele mele”. rostite în vocabularul specific mehedin¡ean.sate devenind doar filiale.

påstrându-li-se peste ani crea¡iile lor muzicale. ori så aducå din via¡a satelor noi valori. Gabriela Tu¡å. cel pu¡in tot atât cât cei ce au admis så fie înregistra¡i. vorbele cântecelor populare. nu trebuie så uitåm de unele persoane care au contribuit la påstrarea ¿i valorificarea tezaurului de culegeri folclorice realizat de savantul Constantin Bråiloiu ¿i cel ce i-a urmat Tiberiu Alexandru ¿i al¡ii. . ªi cu acestea au început så aparå prin unele locuri mai¿trii de artå popularå. Påcat înså cå aceste costume. baladele. O doinå deosebitå cântatå cu mult suflet ¿i talent de trei mari cântåre¡e. În ultimul timp s-a încercat ¿i se încearcå så se revinå la tradi¡ii ¿i la obiceiuri. sunt ascultate cu multå plåcere de toate categoriile de ascultåtori. Doinele. cântecele acestea sunt izvorâte din suflet. sunt pline de învå¡åminte. N-au gândire. Dealtfel. înså¿i textul. Am avut norocul în via¡å så ascult Doina Oltului cântatå de trei persoane deosebite: Maria Tånase. mårgelele etc. Omagiind ¿i eviden¡iind pe cei ce au cântat ¿i cântå.250 - . n-au imagina¡ie så compunå cântece noi. så se punå în valoare cântece uitate ¿i mai ales baladele ¿i doinele. Ei au merite dacå nu mai mari. måtasea. femei pricepute care fac diferite costume populare. domnilor. se folose¿te tot mai mult costumul popu- lar. specific zonei. roman¡ele etc.la un geniu ¿i sunt expresia vie¡ii tradi¡iilor acestui påmânt ¿i ale mediului în care Dumnezeu a a¿ezat poporul român. sunt amintiri de la bunici. Aceasta numesc ei “modernizarea” folclorului. schimbând cuvinte. punând pe alte ritmuri. mai tânåra speran¡å. nu mai sunt ¡esute în råzboi sau cusute cu mâna ¿i cu acul. la cei mai mul¡i. Fie ca viitorul så aducå mai multå preocupare ¿i în confec¡ionarea ¿i purtarea de costume populare. cântecul a¿a cum ni l-au transmis înainta¿ii. arniciul. Acestora le este mai u¿or så “prelucreze”. ªi încå un lucru bun. ªi totu¿i în zilele noastre se gåsesc “novatori” care propun ¿i chiar încearcå så “modernizeze” folclorul. Låsa¡i. nu doar pe scenå. combinând fel de fel de instrumente. cumpåratå fiind doar pânza. fluturii. Lucre¡ia Ciobanu ¿i. så schimonoseascå ceea ce ne-au låsat înainta¿ii.

251 - . CAPITOLUL VII Educa¡ia fizicå. pregåtirea militarå ¿i sportul1 .

.252 - .

a cunoscut o mai mare pre¡uire. de multe ori fårå supravegherea ¿i grija pårin¡ilor. în lucrårile lor. fapt reflectat în legisla¡ia ¿colarå ¿i în documentele referitoare la planul ¿i con¡inutul procesului instructiv-educativ. supu¿i gre¿elilor. de ambele sexe.253 - . vol. Între alte binefaceri ale legii era ¿i cea privind 1 ªi acest capitol a fost inclus în ªcoala Gorjeanå. bani pentru rechizitele ¿colare. 280-313. a conducåtorilor lor. Bucure¿ti. a fost mereu. indisciplinei. de învå¡åtori. 2 Istoricul învå¡åmântului din România. posibilitå¡i de trai. p. pe lângå procesul de învå¡åmânt ¿i pregåtire fizicå a tineretului ¿colar. Cea mai mare parte era înså în mediul rural pentru cå majoritatea popula¡iei locuia ¿i muncea prin sate. volumul II. Tineretul. . råmâneau în afara ¿colii. Mul¡i tineri. în diferite lucråri. II. Întrucât se gåse¿te între alte probleme cu care nu are legåturå directå ¿i s-au fåcut unele modificåri în cuprinsul lui. motivate ¿tiin¡ific ¿i pedagogic cu privire la necesitatea introducerii educa¡iei fizice în planurile de învå¡åmânt ale ¿colilor de båie¡i ¿i fete. îl publicåm ¿i în acest volum. se demonstra. parte componentå a procesului instructiv-educativ. teze ra¡ionale. 1993. p. furturilor etc. încål¡åminte. Obiectivele educa¡iei fizice erau prezentate ca fiind multiple: så contribuie la dezvoltarea organismului. pradå alcoolului. contribu¡ia educa¡iei fizice la educa¡ia intelectualå. din lipsa condi¡iilor materiale. el aflându-se atât în mediul rural cât ¿i cel urban. În perioada de dupå formarea Statului Na¡ional Român (1859) educa¡ia fizicå. Educa¡ia fizicå În aten¡ia ¿colilor. Oamenii de culturå ¿i de specialitate în acest domeniu au formulat. 301-303. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea s-a aprobat o nouå lege a instruc¡iunii publice. constituia o parte însemnatå din popula¡ia ¡årii. de grade ¿i profiluri diverse. mai ales îmbråcåminte. de localuri pentru ¿coalå. la men¡inerea sånåtå¡ii ¿i la dezvolatrea armonioaså a corpului. igienico-sanitarå ¿i moral patrioticå a tinerilor2.

ignoratå multå vreme. f. Mai târziu a predat gimnastica la liceele confesionare maghiare din Cluj. Prin 1874 aceastå disciplinå påtrunde în toate ¿colile ca urmare a introducerii obligatorii în ¿coalå a instruc¡iei militare. contestatå ca utilå instruc¡iei ¿i educa¡iei tineretului ¿colar. Teoretician al educa¡iei fizice în ¿coalå. La sosirea în Bucure¿ti a fost profesor de gimnasticå la Liceul “Matei Basarab”. 4 Istoricul învå¡åmântului din România. ªcoala Militarå.C. al for¡ei mu¿chilor ¿i al dexteritå¡ii de mi¿care care produce omului spor ¿i u¿urin¡å la muncå. a creårii de societå¡i. Ace¿tia trebuiau så ¿tie totul legat de via¡a satului ¿i a såtenilor. 1971. a folosit activitatea desfå¿uratå în cadrul “Societå¡ii române de arme.254 - . Sava”. Într-o primå etapå.. incluså printre disciplinele de învå¡åmânt ¿i neglijatå. sårituri în lungime ¿i în înal¡ime de pe loc ¿i din depårtare. inclusiv educa¡ia fizicå ¿i muzica. În anul 1862 a venit în Bucure¿ti un mare specialist ¿i animator al gimnasticii. iatå pe scurt istoricul ei. Colegiul “Sf. dosar nr. între disciplinele ce trebuiau învå¡ate era ¿i educa¡ia fizicå ¿i instruc¡ia militarå. Educa¡ia fizicå în ¿coalå a avut o istorie zbuciumatå. apoi obligatoriu. în dotarea sålilor de gimnasticå cu aparate ¿i utilaje necesare. . În programa de învå¡åmânt a ¿colilor normale. ale educa¡iei fizice ¿i sportului. A fost un excelent organizator al concursurilor ¿colare de gimnasticå. p. acele institu¡ii de învå¡åmânt care trebuiau så pregåteascå ¿i så dea ¿colilor genera¡iile de luminåtori ai satelor. un bun organizator al serbårilor cultural-sportive. A scris cartea de gimnasticå cu figuri ¿i text explicativ ¿i un tablou de aparate (1869). gimnasticå ¿i darea la semn” pregåtind prima promo¡ie de profesori de gimnasticå în 1877. 5 Gheorghe Moceanu (1831-1909). Prin activitatea acestuia gimnastica s-a impus. Some¿. 120/1872. pledeazå pentru necesitatea unor sporturi ca patinajul. mai întâi facultativ. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå.N. Bucure¿ti. Gheorghe Moceanu5. El a fost preocupat de crearea cadrelor calificate pentru învå¡åmântul educa¡iei fizice în ¿colile din ¡arå. Iatå ce se spunea în programa ªcolii Normale din Târgu Jiu. pentru atingerea acestui obiectiv.I. în procurarea echipamentului sportiv. 98-99. fIu de ¡åran din satul Orman. 8. Neexistând profesori de specialitate. educa¡ia fizicå a fost 3 A. întreruptå ¿i reluatå în considera¡ie4. înotul ¿i gimnastica în procesul de dezvoltare ¿i formare a unor tineri viguro¿i. formeazå regulile gimnasticii ¿i necesitå¡ele corpului omului”3. studii teoretice la Blaj. contribuie la educa¡ia lui fizicå – gimnastica elementarå în ¿coala pregåtitoare – pasa.ªcolile Normale . aceea a învå¡åmântului gimnasticii în ¿coalå ¿i armatå. Preconiza introducerea gimnasticii ¿i în ¿colile de fete. Så se înve¡e importan¡a gimnasticii din punct de vedere al sånåtå¡ii. Gheorghe Moceanu a deschis în domeniul educa¡iei fizice o etapå nouå. în acela¿i timp ¿i un bun practician. un animator în construc¡ia bazelor sportive. pedagog cu gândire originalå în domeniul educa¡iei fizice ¿i sportului. A publicat studii ¿i cår¡i despre probleme pedagogice. atunci când se cerea aprobarea pentru înfiin¡are: “Educa¡ia fizicå – învå¡åmântul de fortificare (voinicie). a pregåtirii de profesori. mai ales în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea când se punea problema organizårii unei ¿coli pe temeiuri ¿tiin¡ifice ¿i pedagogice. fond Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice. mi¿cårile bra¡elor ¿i mi¿cårile corpului întreg. douå lec¡ii pe såptåmânå.

7 Cornel Cârstoiu. ¿i mijloacele în activitatea lor pentru educa¡ie. 1990. Dupå câ¡iva ani. când s-a pus problema construirii localului de ¿coalå. Din påcate aceastå institu¡ie ¿colarå ¿i-a încetat activitatea în anul 1886. 1890-1990. unor elevi care s-au eviden¡iat. înaintea programului. a introdus. Descoperå-¡i tu mai întâi gre¿elile. tot învå¡åtorii. gimnastica de diminea¡å. p. 64. Ion T. Când descoperi oarecare defecte la copii. Fiind o institu¡ie de învå¡åmânt. o colectivitate de tineri trebuia så se caracterizeze ¿i prin ordine ¿i disciplinå. 333-334. Deci aici viitorii învå¡åtori învå¡au cum ¿i ce se fåcea la educa¡ia fizicå. pe lângå alte måsuri.255 - . în calitate de director. Din ideile ce trebuiau så fie avute în vedere fåceau parte ¿i urmåtoarele: “Få din via¡a ta un model pentru copii nu numai atunci când te våd ¿i te aud ci ¿i atunci când nu mai e¿ti cu ei. 1890-1990. o for¡å organizatå. Fiind un numår mare de tineri. dar ¿i comportamentul omului. Un secol de luminå. au început så dea roade. cerceteazå-¡i mai întâi fiin¡a. p. nr. gimnasticå. faptele ¿i via¡a ta. 8 “Amicul poporului”. în primul rând. Calotescu. De aceea. în lipsa unui pro- gram pentru aceastå disciplinå. 84-85. Tot în 1902 s-au pus bazele “Societå¡ii de gimnasticå” în cadrul gimnaziului7. a apårut în Târgu Jiu Gimnaziul real (“Tudor Vladimirescu” din 1898) al cårui efectiv de elevi cre¿tea ån fiecare an. Aici. preconiza chiar un cod de conduitå dupå care învå¡åtorul så se conducå8. din Cårbune¿ti. 369-370. Profesor Cornel Alexandrescu. la concursurile jocului na¡ional OINA. reduceau totul la exerci¡iile militare cu pu¿ca de lemn6. så îmbogå¡eascå cuno¿tin¡ele. Târgu Jiu. Organizatorii activitå¡ilor culturale de la sfâr¿itul secolului al XX-lea au folosit toate formele. prestând o muncå mai mult staticå. elevii aveau nevoie de mi¿care. la Bucure¿ti. p. conducerea gimnaziului a cerut Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice så aprobe realizarea unei cur¡i “mai spa¡ioase pentru jocurile gimnastice”. în 1895. 3/1898. påcatele tale.încredin¡atå unor fo¿ti subofi¡eri sau pompieri care. iar în 1896 a introdus jocurile cu mingea. p. În jude¡ul Gorj aflåm despre introducerea educa¡iei fizice în primul rând în tematica de învå¡åmânt a ªcolii Normale ce ¿i-a început activitatea prin anii 1872-1873. Monografia Liceului “Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu. te îndreaptå ¿i 6 Ibid. în 1890. anul I. Preocupårile pentru educa¡ia fizicå. Aceasta începea chiar cu învå¡åtorul. . Ei trebuiau så ajute permanent nu numai så perfec¡ioneze . Iuliu Moisil. la 28 iunie 1902 s-a distribuit medalia pentru participarea. Cei care se ocupau ¿i de educa¡ie erau.

Ion Haiducescu. mai întâi sub forma gimnasticii. educa¡ia socialå. 12 Legea asupra instruc¡iunii a Principatelor Unite. trebuie så cunoascå aceastå ¿tiin¡å ci ¿i pårin¡ii. pentru ca la articolul 173 så se precizeze cå aparatele gimnastice se vor stabili în internate pentru exerci¡iul corpului. pentru ¿coala din Bucure¿ti se stabilea cå “între studiile obligatorii pentru to¡i ¿colarii era ¿i gimnastica. 39. în timp de o orå în fiecare zi. p. O informa¡ie mai concretå despre gimnasticå se gåse¿te într-o dare de seamå prezentatå de I. la capitolul obiectele de studiu ¿i gimnastica12 (articolul 116). p. anul III. un procedeu de a lucra tot timpul cu omul. Bådilescu. Tom I. 10 din 15 aprilie 1902.A. Cei ce aveau astfel de concep¡ii ¿i militau pentru aplicarea lor vorbeau despre formele. pentru anul 1871-1872 cåtre pre¿edintele societå¡ii. Dacå se urmåre¿te procesul de învå¡åmânt în cursul timpului se poate constata cå de atunci de când a început så se dea aten¡ie deosebitå ¿colii. dupå prânz” 11. educa¡ia intelectualå. zicea el. 21. ei trebuie så fie cei dintâi educatori. Cåtre acestea trebuie så concure mai multe laturi ale educa¡iei: educa¡ie fizicå. “A educa va så zicå a cre¿te. El concepea educa¡ia un complex de måsuri. învå¡åtorul. din 1864. p. pentru cå pårin¡ii sunt ¿i trebuie så fie ¿i educatori. “Pentru a men¡ine cu elevii acestei ¿coli tåria fizicå ¿i pentru a se învârto¿i ¿i 9 Ibid. despre felurile de educa¡ie. educatorul. dascålul.256 - . educa¡ia artisticå. directorul ªcolii Normale a Societå¡ii pentru Învå¡åtura Poporului Român. . În familie se pune de fapt temelia educa¡iei10 . 10 Ibidem. a conduce. “De aceea. din anul 1776. 11 V. în timpul recrea¡iilor. trebuie så fie cult ¿i cu talent”. 409-415. Cel mai reprezentativ a fost în acea perioadå. Urechia. Legea asupra instruc¡iunii a Principatelor Unite Române. ºelul educa¡iei – în concep¡ia lui I. 1865. nr. El socotea aceasta o artå. pe care o socotea cea mai grea ¿i poate cea mai însemnatå. educa¡ia în familie ¿i educa¡ia na¡ional. paralel sau concomitent cu învå¡åmântul a apårut în programul ¿colii de educa¡ia. care ¿i-a sus¡inut ideile ¿i prin reviste ¿i prin conferin¡e. educa¡ia muzicalå etc. 309.apoi îndreaptå ¿i pe al¡ii (copiii)”. în care aråta cå ar fi bine så se introducå în programa ¿colii ¿i exerci¡iile gimnastice ¿i instruc¡ia militarå. educa¡ia moralå. înscria ¿i ea. Haiducescu – trebuie så fie învå¡åtura ¿i perfec¡ionarea omului. În programul lui Alexandru Ipsilanti. a dirija pa¿ii omului în timpul dezvoltårii sale trupe¿ti ¿i suflete¿ti”9. învå¡åtorul din Pojogeni. Bucure¿ti. p. educa¡ia profesionalå. educa¡ia fizicå. Istoria ¿coalelor de la 1800 la 1864. Dar nu numai dascålul. o ¿tiin¡å a educa¡iei care are ca scop så perfec¡ioneze pe om.

a¿a cå lipsa lui face ca ¡inta învå¡åmântului så nu fie pe deplin atinså” 15. p. Târgu Jiu. Gimnaziul “Tudor Vladimirescu”. cu toate aparatele ¿i instrumentele necesare la aceste exerci¡ii.S. se în¡elege. dând în acela¿i timp deprinderi de disciplinå a mi¿cårilor. în 1903: “Învå¡åmântul desenului. 210-211. a deprinde pe elevii lor. XXXV. care nu se pomeneau la Târgu Jiu. mai cu seamå pe cei înainta¡i în etate. Ministrul Spiru Haret våzuse. 1903. în curtea ¿colii. nici în jude¡ul Gorj… Am învå¡at pe elevi a juca. Iuliu Moisil: “În 1895 am introdus gimnastica de diminea¡å. asupra activitå¡ii Ministrului Instruc¡iunii Publice ¿i al Cultelor. Regelui. p. Iatå ce scria. care se pot face ¿i chiar ¿i de copiii de la 7 ani. “el însu¿i intrând pentru câteva momente în joc” 16 ceea ce i-a sugerat ca prin decizia din 13 aprilie ¿i decembrie 1898 så introducå jocul de oinå 13 Petre Gârboviceanu. la inaugurarea localului Gimnaziului din Târgu Jiu. Mult ar contribui la aceasta ¿i deprinderile la arme prin care elevii. 5. sub conducerea mea. p. În primåvara anului 1896. Bucure¿ti. Spiru Haret. 14 Iuliu Moisil. 16 Spiru Haret. cit. fårå aparate. mai ales prin ståruin¡a câtorva mai¿trii care au introdus ¿i aici metode ¿i exerci¡ii noi. O spunea ministrul învå¡åmântului. Societatea pentru Învå¡åtura Poporului Român din Bucure¿ti.257 - . în timpul ¿ederii lor în acest institut så se ini¡ieze în arta de a mânui arma precum ¿i în celelalte mi¿cåri ce fac parte integratå din exerci¡iile militare. î¿i amintea fostul director. Raport adresat M. izola¡i sau în grupe ¿i care sunt a¿a de proprii pentru a dezvolta vigoarea ¿i sånåtatea corpului. adicå mi¿cåri gimnastice ¿i de inspira¡iune de aer curat. orice studiu are un scop bine determinat. muzicii ¿i al gimnaziunii a fost pânå acum destul de sacrificat în ¿colile noastre” ¿i aprecia aceastå sacrificare “o gre¿ealå”. “În învå¡åmânt. am introdus jocurile cu mingea. Aprecia mai ales faptul cå se dådea multå aten¡ie mi¿cårilor corpului. însumi luând parte la ele” 14. 1906. prevåzându-se. cu ¿coalele ei. Despre gimnasticå. ca învå¡åtori. jocul copiilor “fuga-oina” ¿i altele. Cåci numai în modul acesta vor putea ¿i ei. Dealtfel ¿i atunci erau în ¿coalå unele materii cårora li se dådea mai multå aten¡ie decât altora. 15 Spiru Haret. în principala institu¡ie de învå¡åmânt din Târgu Jiu. op. . Amintiri ¿i date din trecutul Gimnaziului-liceu “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. timp de vreo 15 minute (între 7 ½ ¿i 8 diminea¡a). 6.fortifica corpul ar fi foarte de dorit så se introducå exerci¡iile gimnastice. eviden¡ia cå în anii din urmå a cåpåtat mare avânt. zicea Haret. în aceste exerci¡ii ¿i astfel a-i deda încå de timpuriu cu asemenea ocupa¡ii” 13. Bucure¿ti. înainte de începerea cursurilor.. p. Referindu-se la învå¡åmântul gimnasticii. 1935.

nici armonicå. cu precizårile utile în privin¡a materiei ¿i a materialelor ajutåtoare. au o programå ¿colarå. . curajul ¿i ini¡iativa individualå. Din 1899. în ziua de 10 mai. concursurile de gimnasticå ¿i marile serbåri de sfâr¿it de an. se înfiin¡eazå cursuri de perfec¡ionare pentru profesorii de gimnasticå. institutorii ¿i profesorii. n. jocurile sportive.258 - . se elaboreazå regulamentul concursului ¿i serbårilor de gimnasticå. ca urmare a reformei lui Haret. sårituri. a mijloacelor. în rândul cårora exerci¡iile libere. dansuri na¡ionale ¿i jocul de oinå19. Se introduc în ¿coalå. se îmbunåtå¡esc programele ¿colare.ca exerci¡iu obi¿nuit în ¿coli17. fårå care educa¡iunea tineretului nu poate så fie completå. fåcând parte din programul ¿colar. a unei serbåri generale de gimnasticå la care så participe toate ¿colile18. La 23 ianuarie 1903 ministrul a mai hotårât ¡inerea. 1971. seminarele ¿i ¿colile normale.). se introduc jocurile în aer liber în ¿colile de copii mici. se introduce ¿i în ¿colile primare gimnastica. trebuincioaså 17 Iatå cum argumenta în decizia citatå introducerea acestui joc: “Având în vedere trebuin¡a ce este a se da în ¿coli o mai mare dezvoltare exerci¡iilor fizice. p. între toate liceele. a înfiin¡at concursul an- nual de oinå care se ¡inea la 10 mai în fiecare ora¿ unde erau mai multe ¿coli. Întrecerile aveau loc la probe de alergåri. Gimnaziile. mai mult. educa¡ia fizicå este a¿ezatå pentru prima oarå pe principii ¿tiin¡ifice ¿i metodice. 211-212 ¿i 158 anexa 64. Mai marii timpului o socoteau o activitate necesarå. Bucure¿ti. mai cu seamå cele ale ¿colilor normale care pregåteau ¿i pe maestrul de gimnasticå din învå¡åmântul primar. ridicåri ¿i aruncåri de greutå¡i. printre alte mijloace. aruncåri de greutå¡i. Numai cå aceasta nu mai era o activitate extra¿colarå ci o activitate prevåzutå în program. agilitatea. Datoritå lui Haret ¿i Moceanu. Având în vedere cå pentru a atinge acest scop. sårituri. pe lângå cå s-a aprobat legea instruc¡iei militare în ¿coli (din 1906. începe så se practice turismul ¿colar. de care trebuia så se ocupe învå¡åtorii. denumire care se va concretiza ceva mai târziu. 19 Istoria învå¡åmântului din România. i se destineazå o orå de claså såptåmânal ¿i are programå atât pentru båie¡i cât ¿i pentru fete.n. oina ¿i excursiile se gåseau la loc de cinste. De la an la an situa¡ia gimnasticii în ¿coalå se îmbunåtå¡e¿te. Sunt toate acestea elemente care eviden¡iazå ce aten¡ie mare dådea educa¡iei fizice. decidem: se instituie concursuri anuale de joc de oinå pentru ¿colarii ¿colilor primare ¿i secundare. în fiecare an. Astfel. A intervenit îmbunåtå¡irea bazei materiale ¿i organizarea activitå¡ii extra¿colare. unul din cele mai eficace este a se cultiva jocurile care dezvoltå for¡a. 18 Ibid. Ba. alergåri. 254-255. Gimnastica devine obligatorie. inclusiv educa¡ia fizicå. la Bucure¿ti. p. ¿colilor primare-normale ¿i seminariilor. toate obiectele de învå¡åmânt. cu caracter obligatoriu.

în meserii. nu numai ¿colarii ci a tineretului în general ¿i mai ales rezultatele. În guvernele formate de Ilie Verde¡. cât de mare aten¡ie i s-a dat ¿i de câtå grijå s-a bucurat. Învå¡åmântul. în 1982. modelårii tråsåturilor lui ¿i de aceea îi dådeau atâta aten¡ie. din noiembrie-decembrie 1937. La 4 noiembrie 1944 iarå¿i s-au despår¡it în Ministerul Educa¡iei Na¡ionale ¿i Ministerul Cultelor ¿i Artelor. “A educa va så zicå a cre¿te. Våzându-se rolul însemnat pe care îl aveau în cre¿terea ¿i formarea tineretului. a învå¡åtorilor ¿i preo¡ilor. Am extins pu¡in evolu¡ia termenului de educa¡ie pentru a în¡elege cât de complexå a fost. Problemele de educa¡ie nu erau numai preocuparea ¿colii ¿i a bisericii. Introducerea instruc¡iei militare în ¿coalå. Dåscålescu. a apårut iarå¿i Ministerul Educa¡iei ¿i Învå¡åmântului. ministerul s-a numit Ministerul Educa¡iei Na¡ionale. Începând cu guvernul lui Petre Roman din 26 decembrie 1989 a 20 În timpul guvernårii lui Tåtåråscu. 1985. s-au creat diverse organe ¿i institu¡ii ce se ocupau de ramurile sportive.formårii tineretului. a conduce. asocia¡ii ¿i societå¡i cu atribu¡ii centrale ¿i locale. a dirija pa¿ii omului în timpul dezvoltårii sale trupe¿ti ¿i suflete¿ti”. Erau o preocupare pe întreaga ¡arå. pânå în septembrie 1940 când guvernul lui Ion Antonescu a format iarå¿i un singur minister din cele douå ministere . Au intrat chiar în preocupårile guvernului ¿i în titulatura ministrului. educa¡ia ¿i cultura trebuiau så fie discipline de bazå în programul de activitate al ¿colilor. Din 6 martie 1945 pânå în decembrie 1947 va exista Ministerul Educa¡iei Na¡ionale pânå în aprilie 1948. ca så se poatå în¡elege mai bine am vorbit de laturile.Ministerul Cultelor ¿i Artelor ¿i Ministerul Educa¡iei Na¡ionale – sub numele de Ministerul Cultelor ¿i Artelor. . În¡elegem astfel mai bine cuvintele învå¡åtorului Ioan Haiducescu din Pojogeni.259 - . în câteva rânduri existând Ministrul Educa¡iei Na¡ionale20 etc. în activitå¡i. în 1979 ¿i 1985 ¿i al lui C. activitå¡i permanente ale elevilor ¿i cadrelor didactice. de formele de educa¡ie ce se gåsesc în preocupåri. separat Ministerul Educa¡iei ¿i Învå¡åmântului pentru ca în guvernele formate de Manea Månescu så disparå din titulaturå educa¡ia. De¿i educa¡ia este una. Haiducescu ¿i amicii lui n-au vorbit atunci de încå o formå a educa¡iei ¿i anume educa¡ia militarå. s-au dat fonduri care så contribuie la dezvoltarea lor. s-au adoptat reglementåri. a diverselor institu¡ii ¿i organe. Aceste numiri nu s-au mai folosit de¿i nu erau improprii. Abia în 1974 vor apårea. De la aceastå datå iarå¿i se vor despår¡i formând trei ministere.

ceea ce este foarte necesar ca în timpul iernii så înve¡e mânuitul armelor în camerå. În contextul acestei pregåtiri.) ca ¿i el så comunice aceastå dispozi¡ie învå¡åtorilor spre a le da ¿i ei concursul necesar21. cå pe timpul iernii elevii mai mici de 15 ani pot fi dispensa¡i de a merge la instruc¡ie. Mai ruga så se ia måsuri ca “elevii din internate så aibe uniforme costum de doroban¡” 23.n.N. comandantul Batalionului al II-lea de Mili¡ie. când timpul este favorabil. 23 Ibid. iar “cei mai mari de aceastå vârstå så meargå a învå¡a instruc¡ia militarå în detaliu ca så poatå deveni ei singuri instructori”. 214/1872. 22 Ibid. Instruc¡ia se fåcea în toate zilele de sårbåtoare ¿i duminica24. pe care statul så se poatå baza atunci când ¡ara este în pericol. Pe måsura dezvoltårii societå¡ii române¿ti ¿i odatå cu aceasta înmul¡irea popula¡iei. Încå din prima jumåtate a secolului al XX-lea s-au intensificat preocupårile pentru crearea armatei române. . pregåtirii de subofi¡eri ¿i ofi¡eri. cå în zilele de duminicå ¿i sårbåtori. de asemenea. a ordonat comandan¡ilor de companii din acest district. prin care aducea la cuno¿tin¡å cå. Dar nu se purta altå uniformå decât cea indicatå mai sus. probabil cå a apårut ¿i ideea pregåtirii ¿i a tineretului. så scoatå la exerci¡ii militare pe elevii ¿colilor comunale rurale invitând (pe revizorul ¿colar. f. 29. Ne este cunoscut un raport al Revizoratului ¿colar al districtului Gorj. i-a comunicat cå în virtutea ordinelor ce le are de la Divizie. f. ceea ce s-a ¿i întâmplat. 122/1874. dar ¿i instruirii ¿i înzestrårii cu armament ¿i celelate necesitå¡i.260 - . f. 13. Dupå câte rezulta din adreså directorii liceelor trebuiau så hråneascå pe elevi la instruc¡ie22. 24 Ibid.I. 21. În deceniul VII-VIII al secolului al XIX-lea încep så se facå sim¡ite aceste preocupåri. fond Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice. se sim¡ea nevoia interven¡iei statului ¿i prin alte mijloace. Dupå ce au fost stabilite ¿i rezolvate o serie de måsuri pregåtitoare 21 A.dispårut iarå¿i din titulaturå educa¡ia. Printr-o adreså a Ministerului de Råzboi cåtre Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice. din 30 mai 1872. dosar nr. În adresa Ministerului de Råzboi se fåcea precizarea: costul tuturor efectelor pentru un elev de 10-14 ani este de 52 lei ¿i 61 bani. 25 Facerea ¿i purtarea uniformei din partea elevilor era facultativå. începând cu tineretul ¿colar. 12-21. n. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat o mare aten¡ie organizårii ¿i pregåtirii armatei. 9.C. câtre Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice. Comunica. dosar nr. Cel de la 18 ani înainte este de 68 lei ¿i 50 bani25. f. se fåcea cunoscut cå unele institu¡ii ¿colare nu trimit pe elevi la instruc¡ie.

prin adresa din 23 octombrie informa câ atât domnia sa cât ¿i ceilal¡i profesori ai ¿colii normale sunt lua¡i la exerci¡iile militare în toate duminicile ¿i sårbåtorile de peste an. ca ¿i cele militare.au trebuit adoptate o serie de documente oficiale. Primåria ora¿ului Târgu Jiu înainta Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice o adreså. 3. vom insera aici câteva prevederi din decretul regal cu care s-a aprobat regulamentul. A fost adoptat în ¿edin¡a Consiliului de Mini¿tri din 24 iulie 1874. 82. se executau de douå ori pe såptåmânå. fie secundare ¿i facultativ pentru cei de la ¿colile private. Elevii de la 13-15 ani vor urma ¿coala (instruc¡ia) soldatului ¿i ¿coala de companie fårå arme. Rezultatul examenului va fi consemnat pentru fiecare elev în certificatul såu de studii27. 28 Regulamentul care privea institu¡ia militarå se aflå în acela¿i dosar la filele 64. prin care aråta cererea profesorilor de la ªcoala Normalå de a fi scuti¡i de instruc¡ia militarå întrucât în sårbåtori ¿i duminica î¿i rezolvå problemele personale. Introducerea instruc¡iei militare nu s-a fåcut fårå greutå¡i ¿i nemul¡umiri. se va face în prezen¡a comandantului fiecårei ¿coli. dosar nr. dosar nr. 122/1824. 14. un examen public. Fiecare ¿coalå va avea un instructor militar. înainte de împår¡irea premiilor28. La finele fiecårui an ¿colar ¿i înainte de Sfântul Petru. Instruc¡ia militarå este obligatorie pentru to¡i elevii din ¿colile publice. în 4 noiembrie 1875. Art. Art. 99. f. 2. cu arme. de la 15 ani în sus acelea¿i exerci¡ii. 3. 110/1876. Petru. serviciul de garnizoanå ¿i serviciul intern. Instructorii militari vor fi însårcina¡i ¿i cu exerci¡ii de gimnasticå 26. 8. . în localul sau în curtea ¿colii. Ruga så se cearå comandantului Batalionului de doroban¡i din Târgu Jiu så-i despresureze de sarcinile militare. Spre exemplu. Art. Grigore Cåzånescu. Pentru a în¡elege mai bine rostul acestei ac¡iuni. 78. 26 Exerci¡iile de gimnasticå. Prevederile lui sunt cam acelea¿i din decret. fie primare. ¿coala soldatului ¿i ¿colile de companie. Art. f. 27 Ibid.261 - . Art. profesor de matematicå ¿i director al ªcolii Normale din Târgu Jiu. dar ¿i de ¿coalå29. Decretul pentru aprobarea regulamentului a fost semnat de rege la 18 octombrie 1874. Elevii din ultimele douå clase ale ¿colilor secundare sunt datori a învå¡a ¿i teorie ¿i în practicå cu arme. 6. Art. 1. 29 Ibid. ori acestea le ocupå zilele de repaos. Partea militarå a tuturor ¿colilor concentrate într-un loc anume determinat se va face în diminea¡a zilei de Sf. con¡inutul ei. Aceastå instruc¡ie se va face numai practicå. între care Regulamentul asupra instruc¡iei militare.

În expunerea de motive la proiectul de lege se aråta. ca elev. faptele de vitejie pe câmpul de luptå au fost ¿i un rezultat al pregåtirilor efectuate în ¿coalå. 31 Legisla¡ia în vigoare stabilea stagiul militar la 3 ani având înså instruc¡ia militarå completå. secundare ¿i profesionale prevedea. la articolul 1.n. temeinic pregåtitå printr-o metodicå educa¡ie militarå datå în scopul apårårii na¡ionale ¿i în al doilea rând. De aceea. cu respectul autoritå¡ii ¿i supunerea pe care ea le da ¿i altele. în ciuda unor voci potrivnice instruc¡iei militare (a militarizårii ¿colilor) cå totu¿i a fost o treabå necesarå cu urmåri pozitive puternice în perspectivå. de båie¡i. la începutul secolului al XX-lea s-a adoptat o lege30 care stabilea introducerea instruc¡iei militare în ¿coli. vor trimite copiii la ¿coalå. La elaborarea proiectului de lege au utilizat experien¡a fåcutå de cåpitanul Chiri¡escu din Regimentul 4 Ilfov nr.. în loc de 3. 269 din 7 martie 1906. ªtiind såtenii cå prezen¡a la ¿coalå ¿i facerea instruc¡iei va avea ca urmare reducerea armatei cu un an. p. (1905 n. Scopul pentru care se creeazå este instruirea teoreticå ¿i practicå a tuturor elevilor din ¿colile publice ¿i particulare române. în ¿coalå. între altele. probabil. Probabil cå puterea de rezisten¡å a militarilor ¿i popula¡iei. un serviciu special sub denumirea de Corpul instructorilor militari ¿colari. Måsura de a introduce instruc¡ia militarå în ¿coli nu era o problemå inventatå ad hoc. la încorporare. cu exactitatea. Deci se va îmbunå¡ii frecven¡a la ¿coli. fåcea stagiul doar 2 ani.) Legea ce se adopta pentru introducerea instruc¡iei militare obligatorii în ¿colile primare. cå se instituie pe lângå Ministerul Învå¡åmântului ¿i Artelor cu începere de la 1 aprilie 1906. Regelui cu ocazia revistei militare de ziua de 10 mai trecut”. Ceea ce s-a petrecut în deceniul opt al secolului al XIX-lea n-a fost un fapt singular. . cu împlinirea muncii cuvenite. reducerea serviciului militar la doi ani31. Dar instruc¡ia militarå în ¿coalå putea aduce foloase ¿i din punct de vedere social precum: deprinderea cu ordinea. Probabil cå guvernan¡ii ¿i-au dat seama.S. reducere deopotrivå folositoare statului ¿i cetå¡eanului. cel care a înfiin¡at ¿i a instruit “Batalionul micilor doroban¡i” care a defilat înaintea M. 30 Monitorul Oficial nr.262 - . Prin introducerea instruc¡iei militare obligatorii în ¿coalå – erau de pårere guvernan¡ii – se va ob¡ine de la început douå mari ¿i pre¡ioase foloase: Acela de a avea na¡iunea. 21. armata. Este interesant de våzut cå måsura de a fi pregåti¡i din punct de vedere militar elevii tuturor categoriilor de ¿coli se lua ¿i se punea în practicå în perioada când guvernan¡ii. se gândeau la cucerirea independen¡ei de stat ¿i cå doar peste trei ani poporul român va fi chemat la arme ¿i la lupta pentru cucerirea independen¡ei.

corespunzåtor celor 4 corpuri de armatå ¿i Divizia militarå din Dobrogea. Corpul instructorilor militari avea dublå subordonare. se subîmpår¡ea în douå. Ei erau datori så facå exerci¡iile teoretice. revizorul (civil n. Se sublinia. Pentru ¡ara noastrå… exerci¡iile de instruc¡ie militarå se impun ca cel mai bun ¿i folositor mijloc de educa¡ie fizicå”. de asemenea. p.263 - . corectând relele influen¡e ereditare precum ¿i ac¡iunea deprimantå pe care munca intelectualå exageratå o are asupra corpului. Fiecare regiune se subîmpår¡ea în revizorate ¿colare militare. În acela¿i timp în ¿coalå se capåtå pregåtirea tinerilor pentru societate. . 33 din 13 (26) mai 1906. Articolul 6 prevedea cå întregul teritoriu al regatului român se împår¡ea în 5 regiuni ¿colare militare. corespunzåtor jude¡elor respective. din cauza numårului mare de ¿coli. Articolul 7 din Regulament32 stabilea personalul pe func¡iuni al Corpului instructorilor militari. La articolul 11 al legii se preciza cå fiecare ¿coalå primarå urbanå sau ruralå de båie¡i precum ¿i fiecare ¿coalå profesionalå de båie¡i. În efectivul ¿i func¡iile stabilite de lege era ¿i un revizor ¿colar civil cu titlu de revizor ¿colar general al Corpului Instructorilor militari ¿colari 33. Deci de la ace¿ti solda¡i instructori depindeau bunele rezultate ale predårii întregii instruc¡ii militare pentru elevi. ale cårui atribu¡ii erau de a ajuta permanent pe inspectorul militar general în toate detaliile serviciului. dar ¿i Corpul instructorilor militari ¿colari. cå pregåtirea militarå serve¿te apårårii ¡årii. “Educa¡ia militarå. disciplina ¿i justi¡ia era subordonat Ministerului de Råzboi.“Prin organizarea sistematicå a exerci¡iilor gimnastice ¿i instruc¡iei militare se desåvâr¿e¿te în mod fericit educa¡ia fizicå în ¿coli. iar în ce prive¿te comandamentul. 33 În legea de organizare a Corpului instructorilor militari ¿colari. practice ¿i trageri la ¡intå în zilele de lucru ce li se vor hotårî prin programele de studii 32 Monitorul Oficial nr.n. Pentru îndeplinirea misiunii sale depindea de Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor. adicå crearea acelor deprinderi ¿i dezvoltarea acelor aptitudini corporale ¿i suflete¿ti care desåvâr¿esc din fiecare cetå¡ean un o¿tean adevårat.) este prevåzut ca fåcând parte din personalul acestui serviciu. afarå de câteva care. Ace¿ti solda¡i instructori erau de fapt cei ce asigurau îndeplinirea programului de instruire în ¿coli. aflatå într-o comunå ruralå va avea un instructor militar care se va recruta dintre solda¡ii combatan¡i ai trupei cu schimbul din regimentele de infanterie. Concomitent înså se va pregåti prin instruc¡ia militarå pentru apårarea patriei. 1196-1212. Prin lege se crea un nou organ special – Inspectoratul Militar gen- eral ¿colar.

dupå ie¿irea din biserica unde ei erau obliga¡i a lua parte cu to¡i elevii. precum ¿i Regulamentul de aplicare a legii pentru instruc¡ia militarå obligatorie36. 36 Ibid. 33 din 13 (26) mai 1906. în inspec¡iile ce urmau så facå ¿colilor så se intereseze ¿i de mersul instruc¡iei militare. p.n. Astfel. În jude¡ul Gorj fiecare ¿coalå avea câte un instructor militar.). afarå numai de aceia care vor fi afecta¡i de o infirmitate ¿i deforma¡ie corporalå. inspec¡ie în toatå ¡ara unde se va crede de cuviin¡å cå este nevoie prezen¡a sau interven¡ia sa. 3682-2683. 67 din 14 iunie 1906. Articolul 64 din Regulament descria uniformele ce urmau så le poarte elevii claselor diferitelor ¿coli. Odatå întocmite ¿i aprobate legile cu caracter militar din februarie34 ¿i iunie 35 1906. De asemenea. p. colaborarea solda¡ilor instructori cu cadrele didactice. cu aprobarea inspectorului militar general. starea de spirit în rândul 34 Monitorul Oficial nr. Dar constatårile ¿i încheierile ce se vor face se vor comunica direct Inspectoratului militar general ¿colar. El era autorizat a face.speciale precum ¿i duminicile ¿i sårbåtorile. nr. rezultatele ob¡inute de elevi. Învå¡åtorii ¿colii pe lângå care se gåseau instructorii militari erau ¿i ei implica¡i. iar pentru orice gre¿ealå a elevului el este dator a o aduce la cuno¿tin¡å învå¡åtorului sau profesorului ¿colii care este în måsurå a aplica pedepse. iar la darea notelor. De asemenea. cu organizarea în întreaga ¡arå a elevilor din ¿coli ¿i încadrarea cu instructori militari a început controlul prin ¿coli så se vadå cum se aplicå legea ¿i regulamentul. Sub niciun motiv instructorul militar urban sau rural nu va avea dreptul a pedepsi vreun elev. iar articolul 86 se referea la revizorii ¿colari de jude¡e care. p. 85). între care: Niciun elev nu va putea fi dispensat de exerci¡iile ¿i instruc¡ia militarå. la serviciul religios. . 35 Ibid. 1199-1212. cåutând (instructorul) a sta în bune rela¡ii cu dânsul (cu învå¡åtorul n. era asistat de învå¡åtorul care ¿tia cum trebuie date aceste note. la revizoratul ¿colar se afla un ofi¡er care avea misiunea de a controla cum se aplicå legea instruc¡iei militare în ¿colile rurale. Regulamentul preciza cå în predarea instruc¡iei ¿i cuno¿tin¡elor militare ¿i mai cu seamå pentru cele teoretice. În Regulament se mai fåceau unele precizåri. ce greutå¡i se întâmpinå ¿i ce måsuri se iau. dar ¿i din ora¿ul Târgu Jiu. în Regulament se stabilea cå toate autoritå¡ile ¿colare sunt datoare a da concursul ¿i sprijinul lor organelor însårcinate cu predarea ¿i controlul instruc¡iei militare în ¿coalå (art.264 - . instructorul militar trebuia så meargå în acord cu învå¡åtorul ¿colii. nr. 269 din 7 martie 1906.

39 A. 32 38 Ibid.elevilor.n. Au inspectat elevii la ¿coala soldatul. Restul de ¿coli au posturi vacante pânå la pregåtirea instructorilor la Corpul instructorilor. 802/1906. În aceste comune se afla ¿i câte un ¿ef de garnizoanå. maiorul Mårculescu. O cerere a sergentului major mili¡ian din Regimentul 18 Gorj.I. 22. Acesta era în acela¿i timp ¿i instructor la o ¿coalå.). se aflau un numår de 152 ¿coli rurale din care numai la 120 urma instruc¡ia ¿colarå militarå. prin care solicita aprobarea pentru a se prezenta la examen37. având numårul total de 3597 elevi. din Såcelu38 etc. Pe raza jude¡ului se mai afla câte un subofi¡er la fiecare plaså. cu instructori breveta¡i. revizorul ¿colar militar al jude¡ului Gorj. f.265 - .C. Bardac. . fond Inspectoratul instruc¡iei militare ¿colare. la 16 comune cu ¿coli fårå instructori s-a aprobat cu ordinul Diviziei nr. În procesul verbal încheiat cu aceastå ocazie se aratå cå “¿colarii erau prezen¡i pe clase. în 20 noiembrie 1906. a fåcut o inspec¡ie la ¿coala ruralå din comuna Corne¿ti. rezultå cå în eviden¡ele acestui revizorat ¿colar. 37 A. n. înså ei trec de 40039. depinde de sate ¿i de condi¡iile de care dispunea comuna. Nicoleanu R. se aflå în dosarul citat.C. dosar nr. Pe un alt tabel.N. Teoria am chestionat-o despre salut ¿i ierarhia militarå. Ace¿tia proveneau din rândul subofi¡erilor activi . 9527 scutirea de serviciu. ¿eful Marii regiuni I militarå ¿colarå. dar ¿i influen¡a instruc¡iei asupra ¿colii. împreunå cu revizorul ¿colar Enå¿escu ¿i cåpitanul Martinescu. Ace¿tia fåceau cerere pentru a trece de la Ministerul de Råzboi la Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor ¿i dupå aprobare trebuiau så facå o concentrare pentru instruc¡ie. 89/1907. Astfel. În unele dosare sunt tabele cu astfel de cadre. Într-un astfel de tabel. f. fond Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor. din 16 august 1906. din 15 august 1916. Nicolae P. f. Ace¿tia. nu în cele de origine. Dintr-un raport al Revizoratului ¿colar cåtre Inspectoratul general ¿colar militar. Despre modul cum se desfå¿ura instruc¡ia militarå în ¿coli stau mårturie procesele verbale încheiate în controalele fåcute. era ¿i subofi¡erul plutonier Adrian Nicolae din Gorj. capitolul I ¿i II din titlul I (din programul ¿colar.I. din 22 decembrie 1906. În unele comune mai mari erau câte 2 ¿i chiar mai multe ¿coli. erau Nicolae Tånase din Brådiceni. 294-295. dar ¿i din cei trecu¡i în rezervå. din comuna Valea cu Apå. 50. dosar nr. Elevii au råspuns bine ¿i practic ¿i teoretic.N. de cele mai multe ori erau repartiza¡i în alte localitå¡i. Nu avea cuno¿tin¡å de numårul elevilor acestor ¿coli. Cei ce erau aproba¡i erau trecu¡i în rezervå dupå care se angajau la Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor.

fond Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor. dosar nr. Directorul ¿colii face tot posibilul ca instruc¡ia militarå så se desfå¿oare în condi¡iuni bune. 16/1906. clasele a III-a. Se råspundea la întrebåri. Nu sunt aparate de gimnasticå. dupå instruc¡iunile ce le are instructorul. Constantin Enå¿escu. Dupå câte se vede procesele verbale se fåceau dupå un chestionar.C. 44. 41 Ibid. f. Atât domnul revizor cât ¿i instructorul î¿i dau toatå silin¡a pentru aceastå nouå institu¡ie” 40 În ziua de 20 octombrie1906 a fost inspectatå ¿coala din Stolojani de cåtre cåpitanul Martinescu. ªcolarii vin regulat la instruc¡ie. revizorul ¿colar. instructorul se duce cu elevii la bisericå. Nu sunt aparate de gimnasticå41. Pe timpul råu instruc¡ia se face în claså. Cei ce lipsesc se amendeazå. instructorul cu elevii merg la bisericå. Cei ce lipsesc se amendeazå ¿i se opresc de la maså. Curå¡enia elevilor: cura¡i. Duminica. La teorie au fost examina¡i: ierarhia ¿i salutul militar. Au fost inspecta¡i elevii claselor a III-a. Sånåtatea elevilor: bunå. 16/1906. Instructorul vine regulat la ¿coalå. Predarea instruc¡iei se face întocmai dupå deslu¿irile pentru instructorii urbani ¿i rurali. Au fost examina¡i elevii. unde a constatat: instruc¡ia practicå ¿i teoreticå este satisfåcåtoare. 46. a IV-a ¿i a V-a. au råspuns bine. ªcolarii vin regulat la orele de instruc¡ie militarå. la ¿coala de la Bâlta.N.I. M-a informat cå instructorul ¿colar militar este exact ¿i con¿tiincios la serviciu ¿i cå se poartå bine cu elevii ¿i cuviincios ¿i cu corpul didactic. . Duminica ¿i în zilele de sårbåtoare. Instruc¡iunea: se urmeazå predarea întocmai dupå deslu¿irile pentru instructorii urbani ¿i rurali. a întocmit un raport de inspec¡ie. dosar nr. Au råspuns bine. individual. li se face moralå prin observa¡ii. a IV-a ¿i a V-a. Elevii erau cura¡i. În pu¡inul timp s-a predat instruc¡ia militarå. Înfå¡i¿area elevilor ca sånåtate – bunå. la capitolul I ¿i II de la titlul I – ¿coala soldatului. 40 A. f. dar se vor înfiin¡a. în ziua de 5 martie 1907. cåpitanul Martinescu. Pe timp råu instruc¡ia se face în clase.råspunsul bini¿or.266 - . Revizorul militar al jude¡ului Gorj. Instructorul vine regulat la ¿coalå în zilele fixate pentru predarea instruc¡iei. revizorul militar al jude¡ului Gorj ¿i dl.

contribuie la men¡inerea disciplinei ¿i ordinei în rândul ¿colarilor42. Raportul era semnat: director Al. în fiecare mar¡i ¿i vineri.c. 84/1907. dl.c. Iatå ce raporta conducerea gimnaziului: “Instruc¡iunea militarå la aceastå ¿coalå s-a fåcut cu începere de la 12 octombrie 1906. Tot cåpitanul Martinescu a fåcut. f. printr-un proces verbal fåcea acelea¿i constatåri44. dosar nr. Exerci¡iile militare sunt destul de utile ¿i nu provoacå elevilor nici råcealå. În general elevii au råspuns satisfåcåtor la întrebårile ce le-am fåcut. locotenent Dumitrescu. din Regimentul 18 Gorj. (1907 n. afarå de o întrerupere de la 9 martie pânå la 12 aprilie a. În afarå de controale Inspectoratul militar general ¿colar mai cuno¿tea situa¡ia din ¿coli. f. 87. S-au ¡inut pânå în prezent 41 de lec¡ii în mod regulat. 12.267 - . în 23 ianuarie 1907.) în timpul råscoalelor când instructorul. .” Directorul gimnaziului semnala cu plåcere cå în tot timpul nu a avut de cercetat nici un caz neplåcut ¿i atât instructorul cât ¿i cei doi sergen¡i s-au purtat cu blâde¡e ¿i au ¿tiut så se impunå elevilor.I. la 22 mai 1907. ceea ce a fåcut så se între¡inå disciplina ¿i ordinea în rândul elevilor43.n. fond Inspectoratul general al Instruc¡iei militare ¿colare. Revizorul militar ¿colar al acestui jude¡. cåpitan I. deci dupå aproape un an de la intrarea legii în vigoare. ¿i din rapoartele primite de la conducerea ¿colilor.N. a fost trimis în jude¡ cu regimentul. 42 A. unde a constatat. dimpotrivå.. dl. Dl.C. a vizitat în douå rânduri ¿coala ¿i în ziua de 3 februarie a. 43 Ibid. cu vorbå bunå. nici alte inconveniente ¿colarilor ¿i nemul¡umiri pårin¡ilor ci. Dl. director al liceului a fåcut så se ob¡inå cele mai bune rezultate cu privire la predarea exerci¡iilor militare elevilor. Andronescu. Un astfel de raport este cel trimis de direc¡iunea Gimnaziului “Tu- dor Vladimirescu” din Târgu Jiu. la clasa a IV-a cå instruc¡ia s-a urmat conform programului stabilit de Inspectorat. Cuno¿tin¡ele teoretice s-au predat conform instruc¡iunilor date. nici obosealå. ªeful Marii regiuni militare. locotenent Dumitrescu ¿i sergentul Dråghiceanu ¿i-au dat toatå osteneala pentru îndeplinirea cu exactitate ¿i con¿tiinciozitate a îndatoririlor lor. a asistat în mai multe rânduri la predarea lec¡iilor ¿i în procesul verbal încheiat cu noi constata progresul mul¡umitor în instruirea elevilor ¿i în men¡inerea ordinei ¿i disciplinei. f. în cele douå ore dupå-amiaza. dl. 71. 2427/1907. 44 Ibid. maior Måldårescu. 13. Martinescu. dosar nr. un control ¿i la Gimnaziul real din Târgu Jiu.

p. se adresa Ministerului Învå¡åmântului informând cå mare parte din institu¡iile de învå¡åmânt particulare nu au angajat instructorii prevåzu¡i de lege46. 256. câte douå pu¿ti de o¡el pentru tras la ¡intå. într-un articol “Sfin¡irea steagului micilor doroban¡i”. Ministrul a împår¡it tuturor micilor osta¿i câte o medalie jubiliarå”. M.n. Înså. Ea s-a bucurat de aten¡ia publicului ¿i a gåsit ecou în presa vremii. În fa¡a altarului se afla o gardå de onoare formatå din 5 doroban¡i cu drapelul unitå¡ii. Fiecare ¿coalå va avea aparate de gimnasticå. La orele 8½ s-a oficiat slujba religioaså în fa¡a domnului ministru al instruc¡iunii publice. Am citat doar câteva documente45 din care se poate vedea cå în ¿colile din Gorj legea instruc¡iei militare s-a aplicat. mai ales toamna ¿i iarna. 46 Ibid. la 18 octombrie 1907. “Amicul tinerimii”. pu¿ti de lemn pentru deprinderea mânuirii armei.S. la 9 mai (1906): “S-a sfin¡it cu mare serbare steagul micilor doroban¡i din jude¡ul Ilfov. A¿a era numitå în opinia publicå. cå revizoratul ¿colar ca ¿i corpul didactic au sprijinit pe instructorii militari. n. dl. 9-10 septembrie-octombrie 1906. f. Vlådescu.) împreunå cu principele Carol ¿i principesele Elisabeta ¿i Marioara (Mignon) care au privit defilarea regimentului de copii. Inspectoratul militar general al ¿colilor publice ¿i particulare. Måsura aceasta – introducerea instruc¡iei militare în ¿coli – de¿i în lege ¿i regulament nu se aråta. Petre Sfetescu ¿i a domnului general Hiot ¿i a ofi¡erilor afla¡i în tabårå. cåma¿e albå. scria. Instruc¡ia începe în clasa a II-a primarå ¿i ¡ine pånâ în clasa a VII-a de liceu. Erau 1200 de copii îmbråca¡i cu i¡ari.R. Revista “Amicul tinerimii” mai informa publicul cititor cå la serbare a luat parte A. cåciulå de doroban¡ ¿i opinci în picioare. în¿ira¡i în jurul unui altar a¿ezat în mijlocul câmpului. 45 Întregul dosar 105/1907 cuprinde documente din Gorj. nr. dl. 160. Dintr-un articol publicat într-un numår din 9-10 septembrie 190647. avea de scop militarizarea ¿colilor.268 - . Pe drapel scria: Jude¡ul Ilfov Regimentul ªcoalelor rurale. subofi¡eri activi. În ¿colile såte¿ti ¿i dupå ce ies din clasa a V-a elevii sunt datori a urma instruc¡ia militarå în toate duminicile ¿i în zilele de sårbåtoare. Alte¡a sa Regalå principesa Maria (viitoarea reginå a României. . 2428/1907. mai aflåm câteva elemente interesante ¿i anume cå “Instruc¡ia o fac 3165 de instructori. cå între revizoratul ¿colar ¿i revizorul militar ¿colar al jude¡ului a existat permanent o bunå colaborare. dosar nr. dar ¿i în unele documente. anul IV. a domnului prefect de Ilfov. 47 “Amicul tinerimii”. cå instructorii însårcina¡i cu instruc¡ia ¿i-au fåcut datoria.

“Ordinea ¿i disciplina rezultatå din instruirea acestora pe cale militarå a avut o bunå influen¡å moralå ¿i fizicå. revistå de pedagogie. Vå rog ca pe cât posibil så ne cita¡i ¿i fapte concrete în sprijinul afirma¡iilor Dv. în articolul Educa¡ia militåreascå în ¿coalå. Sunt cu deplinå încredere cåci cu timpul ace¿tia vor ¿ti så satisfacå 48 Ibidem 49 “Cultura românå”. dacå în ¿coli ¿i în societate se schimbå ceva. La 10 mai anul curent (1906) au luat parte la defilare 1700 de osta¿i ¿colari. Într-un ordin circular al Ministerului Instruc¡iunii. 52". probabil pentru a ajunge la fiecare ¿coalå. 1019/1908. spre a în¡elege ¿i menirea lor în stat ¿i pe a ¡årii lor între popoare spre a lucra con¿tient la prosperarea lor ¿i a patriei” 50. ¿tiin¡å ¿i litere. aprecia cå “o mare problemå socialå ¿i culturalå pe care trebuia så ¿i-o punå orice om de stat preocupat de dezvoltarea ¿i de misiunea istoricå a neamului ¿i a ¡årii sale este så facem din fiecare român o putere trupeascå ¿i sufleteascå. Numårul acestora va cre¿te în curând la 700000 ori chiar la un milion de “curcåna¿i” (mici doroban¡i)” 48. 52 Din aceastå circularå ministerul a trimis inspectoratului jude¡ean 165 exemplare. ¿tiin¡å ¿i literaturå. 50 Ibid.269 - . 5 din 15 martie 1906. 51 Ibid. În aceste låmuriri ne ve¡i aråta influen¡a pe care aceastå måsurå a avut-o cu privire la educa¡ia tinerimii. .ma¿ini de fabricat gloan¡e ¿i o pu¿cå “Manlicher” pentru câte 30 de elevi. Revista era de pårere cå “un punct de însemnåtate capitalå din programul politic al României moderne este de a ridica straturile populare la nivelul cultural de care are nevoie. p. dosar nr. din 7 noiembrie 190851. 197. adresat inspectoratelor ¿colare ¿i directorilor de ¿coli. ci ¿i efectul instruc¡iei militare asupra elevilor. p. 199. Din multele råspunsuri primite din teritoriu. li se spunea: “Vå invit så da¡i Ministerului låmuriri asupra rezultatelor pe care le-a dat måsura militarizårii învå¡åmântului instituitå prin legea din 1906. rezulta cå introducerea militarizårii a avut urmåri însemnate. Revistå de pedagogie. la buna ordine în ¿coalå ¿i în afara ¿colii precum ¿i din oricare alt punct de vedere. Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor era interesat ¿i urmårea nu numai cum se împlinea legea instruc¡iei militare în ¿coli. nr. perfect con¿tientå ¿i de ¡inta noastrå comunå ¿i de energia sa proprie” 49. Elevii purtau uniforme ¿i salutau militåre¿te. anul III. “Cultura românå”. f.

pe stradå. dupå 16 ani. Pe stradå ¿i în familie. 179. 1. din acest raport. Ace¿tia fåceau instruc¡ie separat în localitå¡ile unde erau ¿coli normale (sau alte ¿coli secundare ce aveau 53 Ibidem.onor cererile Dv. råspundea: “Influen¡a ce a avut-o aceastå måsurå cu privire la educa¡ia tinerimii a fost binefåcåtoare atât din punct de vedere a disciplinei în ¿coalå. dosar nr. când elevii acum fac spontan mi¿cåri ordonate nemaifåcând jocuri zgomotoase ¿i dezordonate de multe ori våtåmåtoare pentru sånåtatea ¿i îmbråcåmintea lor”. Astfel de situa¡ii au mai fost ¿i la alte ¿coli ¿i aceasta pentru cå s-au manifestat neajunsuri ¿i în recrutarea ¿i încadrarea cu instructori militari 56 . råspunzând la toate întrebårile cu mult drag ¿i bunå pricepere.) nu s-a mai prezentat niciun instructor militar. Ca rezultat pe care l-a dat militarizarea învå¡åmântului instituitå prin legea din 1906 este slab deoarece nu i s-a dat nicio aten¡ie. 2 din Târgu Jiu. Astfel. iste¡i. care prin exerci¡iile militare la comandå a devenit mai însemnatå ¿i asupra recrea¡iei între orele de claså. deoarece elevii în timpul exerci¡iilor ¿i recrea¡iilor privindu-i oricine vede în toate mi¿cårile lor ceva plåcut. bun ¿i folositor. f. I. purtarea lor este bunå” 54. 56 Ibid. directorul ¿colii primare de båie¡i nr. 55 Ibidem. cå într-o localitate erau mai multe categorii de tineri: cei ce urmau cursurile ¿colii primare ¿i unii care nu erau la ¿coalå. de la ªcoala de ceramicå din Târgu Jiu se råspundea cå de la 1907 pânå la acea datå s-a fåcut prea pu¡inå instruc¡ie militarå. în toate punctele de vedere” – råspundea conducerea ¿colii de canto ¿i muzicå vocalå din Bacåu53. ar avea nevoie de aceastå instruc¡ie” 55. 77. 51. vioi. întårindu-le for¡ele fizice ¿i scåpându-i de multe rele våtåmåtoare sånåtå¡ii lor. cât ¿i asupra atitudinii elevilor. Erau înså ¿i råspunsuri mai pu¡in plåcute. Rezulta astfel. 2715/1907 . Alexandru ªtefulescu. în timpul prelegerilor s-a observat cå au o deosebitå ¿i frumoaså plåcere de lucru la toate obiectele ¿i mai ales la istoria neamului nostru. dupå câte am våzut ¿i auzit.270 - . ceea ce s-a fåcut a fost pu¡inå teorie. director Dem. Din Târgu Jiu. f. de¿i ace¿ti elevi care au reducere la termenul de un an de armatå. iar de la ianuarie ¿i pânå în prezent (noiembrie 1908. În ¿coalå. f.n. fåcându-i oameni de ordine. n. în familie. ªi conducerea ¿colii primare de båie¡i nr. Bozianu. råspundea: “Din observa¡iile fåcute cu multå bågare de seamå asupra elevilor în timpul exerci¡iilor militare am constatat cå influen¡a ce a avut aceastå måsurå asupra educa¡iunii tinerimii a fost cât se poate de îmbucuråtoare. 54 Ibidem.

Nu putem tråi nici fårå una. mi-am fåcut datoria fa¡å de instruc¡ia militarå ¿i pot afirma cå elevii no¿tri vor ¿tii så-¿i serveascå ¡ara ¿i pe aceastå cale când împrejurårile vor cere” 57. 57 Petre Gârboviceanu.271 - . p. ace¿tia. cu instructorii militari ¿i nu separat. Mai amintim cum s-a desfå¿urat instruc¡ia militarå în ªcoala Normalå a Societå¡ii pentru Învå¡åtura Poporului Român din Bucure¿ti în anul ¿colar 1912-1913. Aceastå problemå era înscriså în legea recrutårii. Introducerea instruc¡iei militare în ¿coalå. nici fårå alta. Iubim ¿i ¿coala poporului ¿i armata. cåpitan Octavian Socolescu ¿i de dl. Dupå ce se aråtau rezultatele concursului ¿i cine au fost premian¡ii. trebuiau så facå instruc¡ie cu cei ce nu urmau cursurile unei ¿coli. între elevii tuturor ¿coalelor normale din ¡arå”. maior Condeescu. Dl. se fåcea ¿i urmåtoarea afirma¡ie: “Legea de organizare militåreascå a ¿coalelor normale a fost modificatå lunile trecute. În ce må prive¿te. cu premii. Mihail Popescu. anul 1912-1913. Nu ¿tiu ce va mai råmâne din ceea ce a fost pânå acum. Într-o comunå erau ¿i tineri care între vârsta ¿colarå ¿i cea a încorporårii fåceau ¿i ei instruc¡ie pregåtitoare. cu tinerii din comunå. Aprobarea datå la interven¡ia conducerii ªcolii Normale din Gala¡i. Am credin¡a cå se va chibzui serios a se împåca ¿i interesele apårårii na¡ionale ¿i ale luminårii poporului. X. Nu ne-am propus så urmårim modul cum a evoluat instruc¡ia militarå în ¿coli. iar de la 1 aprilie a fost predatå de dl. Dare de seamå despre mersul societå¡ii.elevi ¿i mai mari de 15 ani). ci doar så semnalåm ca preocupare a conducerii ¿colilor ¿i a elevilor. administratorul Casei ªcoalelor a luat minunata dispozi¡iune så instituie un concurs de tragere în ¡intå. La finele anului ¿colar elevii celor dintâi cinci clase normale au fost examina¡i de dl. delegatul Ministerului de Råzboi ¿i tot domnia sa va examina ¿i pe absolven¡ii clasei a VI-a. . sublocotenent Stefu. cåpitan Anatol Budeanu ¿i de dl. conform prevederii legii recrutårii. pregåtirea ¿i obi¿nuirea copiilor cu greutå¡ile ce le impunea procesul de instruire ca ¿i rigorile disciplinei militare ce se impuneau ¿colarilor era doar o parte a pregåtirii tineretului pentru greaua misiune ce se întrevedea în viitorul apropiat – unirea tuturor românilor în cadrul statului na¡ional unitar. Pe måsurå ce se apropia momentul hotårâtor se înte¡eau ¿i måsurile de pregåtire a tineretului ¿i chiar a oamenilor mai în vârstå – învå¡åtorii. stabilea cå elevii care aveau vârsta de 16-19 ani så facå ¿i ei instruc¡ia în ¿coalå. generalizatå pe åntreaga ¡arå. În darea de seamå despre mersul societå¡ii se aratå: “Instruc¡ia militarå a fost predatå anul acesta în ªcoala Normalå Pânå la 1 aprilie de dl. locotenent ªtefånescu.

din care aproape 3000 erau învå¡åtori60. så se înfiin¡eze ¿coala specialå de pregåtire pentru gradul de sublocotenent în rezervå ¿i pentru învå¡åtorii care n-au absolvit ¿colile care au func¡ionat în 1914 ¿i 1915. p. Gârboviceanu. prin cuvântåri ocazionale. 329-330. Måsura aceasta s-a bucurat de mare audien¡å. guvernan¡ii au luat unele måsuri ¿i mai concrete de pregåtire. profesorul scria cå “pregåtirea sufleteascå a poporului nostru au fåcut-o. de câte douå luni. În Gorj. Prin ¿coli.272 - . În unele jude¡e. În total. 59 Ibidem. în vara anilor 1914. 60 Ibid. raporta¡i la numårul lor. 2002. p. Ministerul Instruc¡iunii Publice în¿tiin¡a Ministerul de Råzboi cå prime¿te numeroase cereri din partea învå¡åtorilor care roagå så se intervinå la guvern så fie ¿i ei primi¡i la ¿coala pregåtitoare de ofi¡eri de rezervå spre a fi mai folositori ¡årii. Învå¡åtorul când va cere datoria. directorul ªcolii Normale din Bucure¿ti ¿i publicate în Revista Generalå a învå¡åmântului din mai 1915. Numårul ofi¡erilor de rezervå. învå¡åtori. “va duce la luptå 58 N. intitulat “Învå¡åtorii ¿i armata”. în cea mai mare parte învå¡åtorii. În acest fel circa 2000 de învå¡åtori. Învå¡åtorii – luminåtori ai satelor. adicå marea majoritate a celor din contingentele încorporabile au devenit sublocotenen¡i de rezervå. 1848-1918. Ace¿tia trebuiau så urmeze aceste cursuri în urma cårora deveneau ofi¡eri de rezervå. Întrucât era nevoie de un mare numår de ofi¡eri pentru råzboiul de reîntregire statalå ce se întrezårea. 331. s-a ridicat la aproximativ 3000 ceea ce reprezenta atunci cam 60 la sutå din numårul învå¡åtorilor existen¡i59. Bucure¿ti. Sintetizând rolul învå¡åtorilor. pe ¡arå. pentru ultima datå. de pildå. iar al tuturor dascålilor såte¿ti mobiliza¡i – ofi¡eri ¿i cadre inferioare – ¿i participan¡i la råzboi. . ei au luminat mintea poporului ¿i i-au trezit con¿tiin¡a na¡ionalå. 334. Ministerul de Råzboi råspundea ¿i prin ziare cå a aprobat ca ¿i în anul acesta. între care ¿i Gorjul. din cei 140 de învå¡åtori concentra¡i la începutul anului 1916. Soldatul con¿tient de misiunea lui e opera învå¡åtorului”. un numår de 126 erau proaspe¡i sublocotenen¡i de rezervå ¿i numai 14 erau grade inferioare 58. Drept urmare. la care participau în primul rând învå¡åtorii råma¿i din trecut în grade inferioare. Între acestea s-au organizat ¿coli militare pregåtitoare. procentul învå¡åtorilor deveni¡i ofi¡eri în 1915 a fost de peste 50 la sutå. dupå tabelele care s-au påstrat. la 15 iulie 1916. prin conferin¡e. proveni¡i din aceste ¿coli pregåtitoare a fost. Pagini memorabile a scris profesorul P. p. rezulta cå au participat la råzboi circa 3500 cadre didactice. 1915 ¿i 1916. Aproape jumåtate din ace¿tia au primit gradele de sublocotenen¡i de rezervå în septembrie 1915. Adåniloaie. de circa 2500.

Dar n-a activat decât vreo 20 de ani. O paginå memorabilå au scris în istoria patriei cerceta¿ii gorjeni în ziua de 14 octombrie 1916 la båtålia de la podul Jiului. 1831 din 25 aprilie 1914. în fa¡a comandantului regimentului. “Învå¡åtorul ¿i såtenii pe câmpul de luptå formeazå cea mai puternicå solidaritate na¡ionalå”. Erau obliga¡i så salute gradele superioare din armatå. sub denumirea de Legiunea “Domnul Tu- dor”. elevii din clasele a V-a ¿i a VI-a ale ¿colilor normale. så facå instruc¡ie militarå. Ministerul Învå¡åmântului ¿i Cultelor era obligat så procure pentru fiecare elev îmbråcåmintea prescriså în art. Edi¡ia a ii-a. op. Hamangiu.exerci¡ii militare ¿i aplica¡iuni în ¿coalå ¿i pe teren în afarå.pe consåtenii lui. 700. Regimul militar se întindea asupra întregii vie¡i a elevilor din clasele V ¿i VI. întocmai ca la ¿coala militarå. 1991.273 - .1915 ¿i 1916 unde s-au pregåtit o parte importantå din învå¡åtori. Pentru orientarea ¿i comportarea tinerilor din asocia¡ie a fost publicatå legea cerceta¿ului62. În afarå de înfiin¡area ¿colilor de douå luni. în anii 1914. pe fo¿tii ¿colari”. 2000. guvernan¡ii au luat încå o måsurå menitå så contribuie la aceastå operå ¿i anume. cit. În a doua jumåtate a lunii decembrie trebuiau så depunå juråmântul. 1913-1919. Dupå terminarea ¿colii primeau gradul de sublocotenent în rezervå. Momente gorjene inedite despre Cohorta “Domnul Tudor”. VIII. Dorina Nichifor.cuno¿tin¡e teoretice. un adevårat cod de norme de comportare ¿i de via¡å. În aceastå asocia¡ie se primeau tineri de la vârsta de 11 ani pânå la începerea serviciului militar. 22. la unul din regimentele de infanterie din garnizoanå. Aceastå måsurå a fost instituitå prin Înalt decretul nr. La 20 decembrie 1914 a fost aprobat Regulamentul¹ care reglementa aplicarea învå¡åmântului militar. pentru cå în 1937 cercetå¿ia s-a contopit 61 C. Învå¡åmântul militar consta din: . 62 Gh. Elevii claselor a V-a ¿i a VI-a aveau uniformå pentru infanterie. . a directorului ¿colii normale ¿i a comandantului companiei (art. în ¿coalå ¿i în curs de 24 de ore. Cerceta¿ii Cohortei “Domnul Tudor” eroi ai luptelor pentru libertate ¿i unitate. . 152-155. 24)61. uneltele ¿i marele echipament dupå modelul celor introduse în armatå (art. în Almanahul Gorjului. în Litua. Studii ¿i cercetåri. împreunå cu armamentul. ªi cercetå¿ia ¿i-a avut rolul ei în educarea tinerei genera¡ii. Nichifor. vol VIII. Târgu Jiu. În decembrie 1914 o seamå de personalitå¡i gorjene au pus bazele Cohortei cerceta¿ilor gorjeni. 7). p. p. De la început se stipula cå to¡i elevii promova¡i în clasa a V-a vor fi supu¿i regimului militar ¿i îndatoririlor stabilite în regulament.

p. stråjerie ¿i premilitarå am dezvoltat mai mult în capitolul IV. Târgu Jiu. a fost desfiin¡atå ¿i stråjeria. A introdus reforme sociale. De aceea. Aici. conducerea ¿colii a cerut Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice så aprobe realizarea unei cur¡i mai spa¡ioase pentru jocurile gimnastice. ªi-a creat noi institu¡ii pe måsura noului stat corespunzåtoare vie¡ii moderne. 486. fiind încadratå în planul de ridicare culturalå a poporului. S-a sim¡it nevoia de a crea o ¿coalå a efortului. . în timpul dictaturii antonesciene. 64. 63 Despre cercetå¿ie. culturale importante pentru unificarea spiritualå ¿i pentru formarea coeziunii de ac¡iune a întregului neam. în curs de apari¡ie. Se vorbe¿te mai mult de educa¡ie fizicå modernå ¿i sport. Educa¡ia fizicå ¿i sportul Disciplinele sportive î¿i au începuturile organizate în activitatea ªcolii Normale din Târgu Jiu (1872-1886) ¿i dupå aceea în Gimnaziul (mai târziu. a disciplinei ¿i a solidaritå¡ii care nu se puteau realiza mai bine decât printr-o educa¡ie fizicå sistematicå.274 - . o colectivitate de tineri trebuia så se caracterizeze ¿i prin ordine ¿i disciplinå. una ¿i singura pe toatå ¡ara. când s-a pus problema construirii clådirii gimnaziului. a introdus. 66 Cornel Cârstoiu. I. “Din aceastå contopire a ie¿it o institu¡ie na¡ionalå. au apårut ¿i în ce prive¿te educa¡ia fizicå65. 64 Enciclopedia României. care så vegheze la destinul tineretului român în spirit ¿i cu metodå româneascå” 64. gimnastica de diminea¡å. în 1895. înaintea programului. iar în 1896 a introdus jocurile cu mingea 66. Institu¡ii. A råmas în func¡ie doar premilitåria care ¿i ea a fost desfiin¡atå dupå råzboi. pe lângå alte måsuri. o for¡å organizatå. A¿a au apårut noi reglementåri ¿i institu¡ii în domeniul activitå¡ii culturale. Poporul român î¿i våzuse idealul nåzuin¡elor de veacuri împlinit prin unirea provinciilor locuite de români într-un stat na¡ional. Fiind un numår mare de tineri. a rezisten¡ei. asocia¡ii ¿i societå¡i culturale. * * * Dupå Primul råzboi mondial terminologia s-a îmbogå¡it. 1990. în func¡ie de director. petrecând mai mult timp a¿teptând. Iuliu Moisil.cu stråjeria63. p. a se vedea în continuare capitolul Educa¡ia fizicå ¿i sportul. elevii aveau nevoie ¿i de mi¿care. Un secol de luminå (1890-1990). vol. p. Noul stat a fåcut toate sfor¡årile pentru a ¡ine pasul cu progresul celorlalte popoare. 65 Despre modul cum a evoluat educa¡ia fizicå dupå Primul råzboi mondial. administrative. economice. În toamna anului 1940. 1938. liceul ) “Tudor Vladimirescu”. Fiind o institu¡ie de învå¡åmânt.

caietul V-VI. dintr-un total de 8765 comune s-a rezervat 67 “Cåminul Cultural”. educa¡ia fizicå modernå care a început så fie practicatå a fost încadratå “în planul de ridicare culturalå a poporului”.O. Pe lângå acest institut a func¡ionat o sec¡ie militarå devenitå Institutul Militar de Educa¡ie Fizicå (I. la concursurile jocului na¡ional de OINÅ.E. în cadrul cåruia se puteau pregåti teze de doctorat în educa¡ie fizicå. 580-582.F.N. în cadrul gimnaziului ¿i apoi al liceului “Tudor Vladimirescu”. Institutul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå avea ca preocupare så elaboreze planul pentru educa¡ie fizicå a poporului. decembrie 1946. în care se pregåteau ofi¡eri instructori pentru educa¡ie fizicå în armatå. unor elevi care s-au eviden¡iat. Ac¡iunea de educa¡ie fizicå a cuprins întreaga ¡arå.275 - .E. s-a desfå¿urat permanent o activitate sportivå. institutele ¿i organele respective. iar dupå sus¡inerea tezei institutul conferea titlul de doctor în educa¡ie fizicå67.). deci ¿i mediul urban ¿i rural. care urma så pregåteascå profesori ¿i profesoare de educa¡ie fizicå pentru învå¡åmânt.-ul pentru a satisface nevoile de terenuri de sport în toate localitå¡ile din ¡arå a fåcut interven¡ii ca prin legea pentru reforma agrarå så se rezerve ¿i så se dea astfel de terenuri în toate comunele rurale. La 28 iunie 1902 s-a distribuit medalia pentru participare. Prin legea Casei culturii poporului s-a înfiin¡at un organ de stat.F.F. O. Preocupårile pentru educa¡ia fizicå. cu atribu¡ii bine definite – Oficiul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå .E. så coordoneze educa¡ia fizicå în ¿coalå. p. aceste institu¡ii au mai suferit unele modificåri. au început så dea roade. armatå ¿i în grupårile sportive apårute din ini¡iativå particularå. În întreaga perioadå dintre cele douå råzboaie mondiale. În timp. la Bucure¿ti. .E. Astfel Institutul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå a evoluat schimbându-¿i denumirea în Institutul Superior de Educa¡ie Fizicå.M. cu duratå a cursurilor de un an. institu¡ie de învå¡åmânt superior cu duratå de 4 ani. Astfel.N.). în anul 1929. ¿i în Academia Na¡ionalå de Educa¡ie Fizicå (A.N. Tot în 1902 s-au pus bazele “Societå¡ii de gimnasticå” în cadrul gimnaziului. o nouå lege de organizare prevedea crearea unui institut de cercetåri.F. În acest scop au fost înfiin¡ate institu¡ii ¿i organe de specialitate.F. anul XII. începând cu anul 1934. Prin anul 1945.). Cum era ¿i normal. gimnasticå etc. Pentru pregåtirea cadrelor din sistemul educa¡iei fizice a luat fiin¡å Institutul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå (I.N. Dupå råzboi. în baza unui plan de dezvoltare au întreprins multe måsuri concrete pentru crearea condi¡iilor de dezvoltare a educa¡iei fizice. ca ¿i în celelalte ¿coli.E.

majoritatea lor fiind exploatate ca terenuri agricole. 582-583. de la început a cåutat så experimenteze ¿i så implementeze educa¡ia fizicå la sate. ANEF a publicat o revistå ¿tiin¡ificå: “Analele educa¡iei fizice” care cuprindea activitatea ¿tiin¡ificå a personalului di- dactic ANEF68. Programul de educa¡ie fizicå ruralå al ONEF-ului a fost încadrat în planul de ac¡iune culturalå a popula¡iei de la sate. p. Pentru difuzarea educa¡iei fizice în mediul rural ANEF a luat ¿i alte måsuri între care realizarea Sec¡iei normale de educa¡ie fizicå. pe lângå ANEF. creând condi¡ii corespunzåtoare atât pentru mediul rural cât ¿i cel urban. iar prin 1946 se afla în patrimoniuul Ministerului Educa¡iei Na¡ionale ¿i numai un mic numår dintre ele au fost amenajate pentru sport. la care au fost chema¡i învå¡åtori de la ¿colile primare din ¡arå. 69 Ibid. 588-589. Am prezentat mai pe larg modul cum a evoluat educa¡ia fizicå în ¡ara noastrå. dupå desfiin¡area ONEF-ului. “Buletinul educa¡iei fizice”. pe baza celor analizate formula ¿i unele måsuri care se impuneau în domeniul educa¡iei fizice69. Din cauza råzboiului. Autorul studiului citat. cu durata cursurilor de un an.276 - . În 1946 revista “Cåminul Cultural” scria cå în domeniul sportului din ini¡iativå particularå î¿i disputå întâietatea lumea federa¡iilor de sport ¿i organiza¡ia “Sportul Popular” care dirijeazå ¿i sportul din întreprinderi prin organiza¡iile sindicale. Un rol important în aceastå ac¡iune l-au avut echipele studen¡e¿ti ¿i cåminele culturale. pentru a se vedea cå guvernan¡ii de atunci au dat o mare aten¡ie educa¡iei fizice.teren la 4406. seria a II-a a fost nevoitå så-¿i întrerupå activitatea din cauza mobilizårilor ¿i a bombardamentelor. . Paralel cu organiza¡iile de stat a existat ¿i sportul din ini¡iativå particularå. au trecut în administra¡ia Stråjii ºårii ¿i apoi au fost preluate de cåtre Subsecretariatul de stat al educa¡iei extra¿colare. în 1936. În aceastå ac¡iune s-a gåsit înså ¿i Funda¡ia culturalå regalå. În acest cadru ¿i în aceste condi¡ii s-a desfå¿urat educa¡ia fizicå ¿i în jude¡ul Gorj. Aceastå institu¡ie ¿i-a început activitatea în 1942-1943 sco¡ând doar o singurå serie de absolven¡i. În timp situa¡ia acestor terenuri a ie¿it din preocuparea ¿colilor ¿i aståzi nu se mai ¿tie de ele. cu o suprafa¡å totalå de 11419 hectare. p. ONEF-ul. într-o perioadå de aproape 30 de ani. care a luat o dezvoltare însemnatå. 68 Ibid. Aceste terenuri. Începând cu anul 1937. Mai amintim cå propaganda educa¡iei fizice a fost sus¡inutå de o revistå de specialitate ce apårea lunar.

îmbråcåminte. Monografia Liceului “Tudor Vladimirescu”. De asemenea. cåmine de ucenici. în ¿ezåtorile literare exista ¿i un punct de gimnasticå artisticå70. Cu activitatea sportivå nu s-au ocupat numai organiza¡iile sportive ¿colare. såraci. echipa liceului. Târgu Jiu. sub conducerea profesorului Ion Rizu. furturilor etc. pradå alcoolului. mai ales în ora¿e. indisciplinei. 117. * * * Dupå Primul råzboi mondial a luat fiin¡å în Gorj societatea sportivå “Tiberiu Popescu” (fost profesor al gimnaziului ¿i cåzut eroic pe front) puså sub conducerea maestrului de gimnasticå Ion Rizu. Din rândul lor au intrat în organiza¡iile legionare. Se gåsea atât în forme organizate: grådini¡e de copii. 369-370. Cea mai mare parte în mediul rural. a participat la concursul organizat pe ¡arå. ob¡inând medalia de bronz71. din lipså de condi¡ii materiale – de localuri de ¿coalå. 72 Prof. Dar. p. a participat la concursul de oinå ¡inut la 17 mai 1925 la Gala¡i. imediat dupå råzboi. sub conducerea lui Ion Rizu. În anul ¿colar 1924-1925 echipa de oinå a liceului. încål¡åminte. Editura “Punct” 1997. a¿a dupå cum se ¿tie. alcåtuitå din 14 elevi.. Deseori. la Gala¡i ¿i a ob¡inut locul trei (medalia de bronz) 72. Cea de a doua era “Sportul gorjean” sub conducerea maestrului Petrescu.277 - . secundare. p. prin stråjerie. 70 Cornel Cârstoiu. ideologice. de multe ori fårå supravegherea ¿i grija pårin¡ilor erau supu¿i gre¿elilor. p. În afarå de activitatea sportivå în cadrul liceului se participa ¿i la cursuri în afara ¿colii. De sport s-au ocupat ¿i alte organe. neputând så-¿i cumpere cår¡i. ¿coli primare. 71 Ibid. råmâneau acaså neavând nicio ocupa¡ie. mai ales în ora¿e. mai ales dupå 1934. Cornel Alexandrescu. frå¡iile de cruce. . ¿i în domeniul sportului a fost mereu un centru puternic sportiv. Aceasta nu era singura societate sportivå. mul¡i tineri. meserii. de comer¡. Tineretul ce se gåsea prin ¿coli. tineretul fiind o pradå u¿oarå pentru aceasta. el aflându-se atât în mediul rural cât ¿i urban. Liceul “Tudor Vladimirescu”…. au apårut diverse curente politice. A¿a cum Liceul “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu a devenit un important obiectiv cultural. în afarå de timpul de pregåtire pentru învå¡åmânt. 119-120. Tineretul (de sex bårbåtesc ¿i femeiesc) constituia o parte însemnatå din popula¡ia ¡årii. Elevii liceului fåceau parte din douå societå¡i sportive. 1890-1990. mai era ocupat ¿i cu activitå¡i extra¿colare. În anul 1924-1925.

gårzile cuziste. Cel de-al doilea råzboi mondial ¿i mai ales bombardamentele din august 1944 au produs mari pagube prin distrugerile provocate74. un stadion mare ¿i modern. În Asocia¡ia “Amicii ONEF” s-au înscris benevol to¡i cei care doreau ¿i aveau posibilitatea så ajute difuzarea educa¡iei fizice. problema tineretului nu mai putea fi låsatå doar pe seama “luminatorilor satului”. cursuri de informa¡ii pentru diferite ramuri sportive ca înot. Propaganda educa¡iei fizice a fost sus¡inutå de o revistå de specialitate ce apårea lunar ¿i anume “Buletinul educa¡iei fizice”. pentru guvernan¡i. Timp de 6 ani s-a lucrat la el realizându-se unele lucråri. dar ¿i organiza¡iile de tineret ale altor partide. Programul de educa¡ie fizicå ruralå al ONEF a fost încadrat în planul de ac¡iune culturalå întreprins de Funda¡ia regalå. cu capacitate de 60000 locuri. Un rol important în angajarea maselor populare l-a avut propa- ganda educa¡iei fizice fåcutå prin: demonstra¡ii. cu diferite anexe. au trimis în stråinåtate personal care så studieze probleme de tehnicå ¿i organizarea educa¡iei fizice în unele ¡åri din Europa. dar ¿i ¿coala.tineretul legionar. oameni de ¿tiin¡å care ¿i-au propus så cerceteze efectele educa¡iei 73 Ibid. Întocmind ¿i aplicând programe de educa¡ie. un numår mare de tineri cu diferite stadii de pregåtire. trebuiau gåsite ¿i formate institu¡ii. filme ¿i expozi¡ii. erau în rândul tineretului. dar schimbårile politice din deceniile 3-4-5 ¿i greutå¡ile financiare au întârziat realizarea planului ini¡ial. p. dar mai mult ne¿colariza¡i. În acela¿i timp ac¡iunea ONEF-ului a mai fost sus¡inutå de douå societå¡i ¿i anume: Asocia¡ia “Amicii ONEF” ¿i Societatea medicalå de educa¡ie fizicå. Societatea medicalå de educa¡ie fizicå grupa în jurul såu mai mul¡i medici. De aceea. Trebuia så intervinå statul. În anul 1924 s-a elaborat un plan de ansamblu pentru instala¡ii moderne. 582. ANEF a publicat o revistå ¿tiin¡ificå: “Analele educa¡iei fizice”. . Începând cu anul 1937. organele superioare. p. Oficiul na¡ional de educa¡ie fizicå de la început s-a ocupat cu introducerea educa¡iei fizice la sate. gimnasticå ¿i jocuri.278 - . În afarå de institu¡iile ¿colare s-au creat ¿i alte institu¡ii ¿i organiza¡ii care så se ocupe cu educa¡ia ¿i culturalizarea lor. publica¡ii. ski. 584. dar ¿i în America73. Dupå fåurirea statului na¡ional unitar român. organe. organiza¡ii care så cuprindå ¿i så se ocupe de tineret. 74 Ibid. tabere de varå.

în cadrul Asocia¡iei “Sportul gorjean” ¿i-a început activitatea patinajul. În anul 1928 ziarul “Gorjeanul” de la sfâr¿itul lunii iulie78. popice. Târgu Jiu. În anul 1927 Asocia¡ia sportivå “Sportul gorjean”. Echipa de fotbal a Asocia¡iei “Sportul Gorjean”. hipism. boxul. nu s-au ocupat numai organiza¡iile sportive sau institu¡iile de specialitate. scrimå. ca în 28 aprilie asocia¡ia så dea un ceai cu demonstra¡ii de scrimå ¿i box în saloanele Cercului militar77. 100. . Evenimente ¿i personalitå¡i gorjene. p. 246. locul 4 din 16 echipe – Cupa ziarul “Universul” ¿i locul 4 din 14 echipe – Cupa “Iorga Arsenie”. apoi înmånuncherea în Uniunea federa¡iilor de sport din România. schi ¿i fotbal. lângå beråria Coståchescu din Grådina Publicå. iar în anul 1937 a fost organizatoarea Balcaniadei. scrima ¿i dansul76. ¡inutå la Bucure¿ti. Editura “Rhabon”. ciclism. Pentru realizarea acesteia doamna Schileru a apelat la maiorul Petre Petrescu pe care l-a 75 Ibid. Mai trebuie amintitå organizarea pe federa¡ii pentru fiecare ramurå de sport. În anul 1924. a devenit. anul V. fåcea cunoscut publicului cå în Târgu Jiu a fost inauguratå o plajå. prin membrii ce i-a avut ¿i ambi¡ia cu care a jucat. 76 Alexandru Doru ªerban. 27-28 din 22-30 iulie 1928. 2. Dupå câte se vede organizatorii educa¡iei fizice au pornit de la început cu o concep¡ie clarå despre rolul educa¡iei fizice. De activitatea sportivå ori de crearea condi¡iilor pentru desfå¿urarea ac¡iunilor sportive. locul 6 din 17 echipe – Cupa ziarului “Diminea¡a”. Dar luptele politice ¿i schimbårile dese de guverne precum ¿i crizele de ordin economic. între anii 1922-1927. Prin aceastå organiza¡ie ¡ara noastrå a fost reprezentatå ¿i la competi¡ii mondiale. Calendar. ci ¿i alte organe ¿i chiar persoane particulare.fizice la omul normal ¿i patologic ¿i så difuzeze ideea de educa¡ie fizicå în cercuri cât mai largi75. În cadrul acesteia func¡ionau sec¡ii de atletism. p. doamna Mimi Aristicå Schileru a luat ini¡iativa construirii unei plaje pe malul stâng al Jiului. au întârziat înfåptuirea deplinå a planului ini¡ial. ªi echipa de bob a ora¿ului Târgu Jiu a participat la mai multe competi¡ii ob¡inând. În anii 1922-1924 în ora¿ul Târgu Jiu au fost înfiin¡ate mai multe societå¡i sportive între care cea mai importantå a fost Asocia¡ia sportivå “Sportul gorjean”. preconizând ¿i înfåptuind måsuri judicioase. 78 “Gorjeanul”.279 - . ¿i-a amenajat terenul pentru volei ¿i baschet. Tot atunci se stabilea ca terenul de fotbal så fie ¿i el din nou amenajat ¿i închis. Despre ce era vorba? Cu mai bine de doi ani în urmå. 586-587. 77 Ibid. în anul 1934. la câteva sute de metrii spre nord de Grådina Publicå a ora¿ului. campioana Olteniei. luna septembrie. p. 2004. p. nr.

rugat så desåvâr¿eascå aceastå ini¡iativå sub auspiciile Societå¡ii
“Sportul Gorjean” al cårei pre¿edinte era maiorul P. Petrescu.
Autoritatea de care se bucura familia Schileru în via¡a ¡årii a avut
ca urmare interven¡ia ¿i ajutorul unor personalitå¡i marcante ale ¡årii
pentru terminarea plajei. Astfel generalul Mircescu, fost ministru de
råzboi (30 martie 1926 – 4 iunie 1927), a ajutat cu suma de 100000 lei,
iar ministrul Incule¡ a oferit tot o asemenea sumå. De asemenea, primåria
ora¿ului a donat terenul ¿i 25000lei ¿i alte institu¡ii, de la care înså
sprijinul nu a fost cel a¿teptat. Cu toate acestea plaja s-a realizat, la
aceasta contribuind ¿i unitå¡ile militare din ora¿.
Ziarul informa cå plaja dispunea de un bazin destul de mare cu o
continuå primenire a apei, un pavilion cu 20 de cabine, douå du¿uri, un
bufet, instala¡ie de radio etc. apoi tot felul de aparate de gimnasticå –
paralele, trapeze, inele, paliere etc. precum ¿i aparatele necesare unei
pregåtiri atletice u¿oare, într-un cuvânt, plaja avea tot ce-i trebuia.
Inaugurarea s-a fåcut în ziua de 20 iulie 1928. În cuvântul ¡inut s-a
aråtat cå plaja s-a fåcut cu scopul de a contribui la întårirea trupeascå
¿i a sånåtå¡ii suflete¿ti ¿i cå plaja este a tuturor, fårå deosebire de
situa¡ia materialå sau clasa socialå, iar pre¡urile sunt mai mult decât
modeste ¿i îngåduie ¿i celor mai restrânse pungi så se foloseascå de ea.
Cu aceastå ocazie s-a schi¡at ¿i un plan de activitate pentru viitor
în vederea construirii unui stadion sportiv alåturi de plajå ¿i în acest
scop se cerea sprijinul domnului primar precum ¿i al generalului
Måldårescu, pre¿edintele de onoare al Societå¡ii “Sportul Gorjean”.
În încheierea festivitå¡ii s-a desfå¿urat un program de exerci¡ii sport-
ive, iar dupå-amiazå a avut loc un meci de fotbal între echipele “Sborul”
din Turnu Severin ¿i “Sportul Gorjean”.
În anul 1937 au fost ob¡inute aprobarea ¿i fondurile necesare
amenajårii terenului de fotbal pe actualul amplasament al pie¡ii centrale
agroalimentare, iar în 1941, în Grådina Publicå a ora¿ului, s-a dat în
folosin¡å un teren de patinaj pe locul unde aståzi se aflå clådirea Sec¡iei
de artå a Muzeului Jude¡ean79. ªi pentru nata¡ie s-a amenajat un bazin
de 20/10 metri , dar nefiind protejat a fost distrus de apele învolburate
ale Jiului.
De activitatea sportivå s-au ocupat ¿i unele din cåminele culturale.
Astfel, una din preocupårile Cåminului Cultural orå¿enesc “Domnul
Tudor” (apoi “Alexandru ªtefulescu”) din Târgu Jiu, înfiin¡at în decembrie
1937, a fost ¿i crearea de condi¡ii pentru ca tineretul så desfå¿oare ¿i
activitå¡i sportive.
Dupå desfiin¡area « Sportului gorjean » a luat fiin¡å, în 1939,
septembrie 5, Asocia¡ia sportivå «Pandurii» în baza dispozi¡iilor

79
Titu Pâni¿oarå, Monografia Municipiului Târgu Jiu, 2001, p. 321.

- 280 -

Ministerului Muncii ¿i Ocrotirilor Sociale. Asocia¡ia avea drept scop,
dupå cum se aratå în statutul Asocia¡iei sportive “Pandurii”, så cuprindå
pe to¡i copiii în serviciu la comercian¡i ¿i meseria¿i pentru ca în orele
libere så înve¡e sporturi, pe de o parte men¡inându-¿i vigoarea ¿i pe de
alta sustrågându-i de la haimanalâc, be¡ie ¿i alte rele.
În timpul råzboiului activitatea sportivå a stagnat ¿i mai ales n-a
fost consemnatå decât foarte rar. Dintr-o adreså a sfatului cåminului
cultural orå¿enesc, din 1946, cåtre Ministerul Economiei Na¡ionale,
cunoa¿tem cå din ini¡iativa primarului ora¿ului Târgu Jiu a luat fiin¡å
un comitet sportiv în cadrul acestui cåmin cultural. Din comitet fåceau
parte personalitå¡i marcante ale ora¿ului, între care: Vasile Andrei,
primarul ora¿ului; N. Hansa, pre¿edintele tribunalului; ing. Mote¡, ing.
Pupåzan, colonel dr. A. Popescu ¿i ¿efii tuturor institu¡iilor din ora¿.
Acest comitet a luat ini¡iativa construirii unui stadion polisportiv ¿i
a unui bazin de înot, pe un teren de 4 hectare80 pus la dispozi¡ie de
primåria ora¿ului81.
Tot în acest timp, august 1946, Cåminul cultural orå¿enesc
“Alexandru ªtefulescu” a adresat gorjenilor ¿i gorjencelor de pretutindeni,
un apel prin care le cerea så contribuie cu bani, materiale ¿i muncå la
construirea «Stadionului polisportiv», lucrårile fiind începute în iunie
1946. Stadionul polisportiv urma så aibe terenuri de fotbal, volei, tenis,
bazin de înot, lac pentru canotaj ¿i patinoar82.
În 1955 a fost amenajat lacul Debarcader din Târgu Jiu ca zonå de
agrement83. În ideea afirmårii fotbalului ¿i în Gorj s-a înfiin¡at Asocia¡ia
sportivå teritorialå «Pandurii» al cårui antrenor a fost maestrul sportului
Tudor Paraschiva84.
Dupå construirea terenului de fotbal în ora¿ul Târgu Jiu s-au
construit såli de gimnasticå la ¿colile generale nr. 3, nr. 4, nr. 12, precum
¿i la liceele nr. 2 (materiale de construc¡ii), ne. 3 (forestier), nr. 5 (ma¿ini
unelte) ¿i Liceul Energetic “Ecaterina Teodoroiu”. Au fost amenajate
terenuri pentru diverse discipline în incintele multor ¿coli generale ¿i
licee.
Activitå¡i sportive s-au desfå¿urat ¿i în jude¡ nu numai în Târgu
Jiu. Încå din 1924 în Brådiceni s-au pus bazele Asocia¡iei sportive
«Tåria» 85.
În anul 1937 s-a înfiin¡at Asocia¡ia sportivå «Sborul» din Bâlti¿oara

80
Dupå alte informa¡ii, de 7 hectare.
81
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile Regale, Cåmine, dosar nr. 1582/
1938, f. 74.
82
Alexandru Doru ªerban, op. cit., p. 214
83
Ibid, p. 108.
84
Ibid, p. 139.
85
Ibid, p. 239.

- 281 -

care a avut o echipå de fotbal formatå din tinerii satului. Împreunå cu
Cåminul cultural din sat Asocia¡ia «Sborul» a avut ¿i activitate socialå,
ajutând pe tinerii din sat så urmeze ¿coli de meserii86.
Încå din anii 1946-1947 a luat fiin¡å Asocia¡ia sportivå «Gorjul»; în
1949 au apårut ¿i alte asocia¡ii: «Flacåra», «Metalurgistul», «Sadu»,
«Confec¡ia» Târgu Jiu ¿i «Biruin¡a» – C.A.M., apoi A.S. «Petrolul» – ºicleni
(1956), A.S. «Minerul» – Rovinari (1956), A.S.”Minerul” – Motru (1960).
În 1976 a luat fiin¡å echipa de fotbal «Pandurii» prin fuzionarea sec¡iilor
de fotbal «Cimentul» cu «Victoria» Târgu Jiu.
Datoritå condi¡iilor create ¿i preocupårii organelor jude¡ene ¿i
orå¿ene¿ti, dar ¿i a marilor întreprinderi, tineretul a practicat o serie
de discipline sportive ca: fotbal, volei, atletism, ¿ah, tenis de maså,
ciclism, handbal ¿i a participat la campionatele asocia¡iilor sportive
“Cupa tineretului”, “Crosul tineretului”, cupele pe ramuri de produc¡ie,
“Cupa fetelor gorjene”, “Cupa pandurilor gorjeni”, “Cupa de toamnå a
tinerilor gorjeni”, “Festivalul hårniciei, sportului ¿i muncii la sate”,
“Festivalul sportului în întreprinderi ¿i institu¡ii”, dotat cu “Columna
de aur”.
Campionatele asocia¡iilor sportive se organizau în peste 250 de
unitå¡i, în minimum trei ramuri de sport, iar în campionatele jude¡ene,
municipale ¿i orå¿ene¿ti erau antrenate 140 de echipe de handbal, 12
de volei, 10 de oinå, 300 de fotbal ¿i minifotbal.
La nivelul jude¡ului Gorj fiin¡au în anii ’80: 26 asocia¡ii sportive în
întreprinderi; 3 asocia¡ii sportive în institu¡ii; 183 asocia¡ii sportive în
¿coli; 70 asocia¡ii sportive la sate; 1 asocia¡ie sportivå la cooperativa
me¿te¿ugåreascå ¿i 2 asocia¡ii sportive militare. Mai existau 2 cluburi
sportive ¿colare la Târgu Jiu ¿i Motru, 12 sec¡ii cu activitate la nivel
republican, 172 de sec¡ii cu activitate la nivel jude¡ean, cu un total de
peste 400 sportivi legitima¡i.
Începând cu anul 1977 s-a organizat competi¡ia sportivå na¡ionalå
“Daciada” menitå så mobilizeze ¿i så atragå în mi¿carea sportivå cât
mai mu¡i tineri, så încurajeze ¿i så eviden¡ieze tinerele talente în di-
verse ramuri sportive.
În cadrul acestei competi¡ii au evoluat sute ¿i mii de sportivi, de
forma¡iuni sportive. Concursurile în cadrul “Daciadei” au dat la ivealå
multe talente în domeniul sportiv.
În mediul såtesc aveau loc: “Cupa mecanizatorului”, “Cupa
zootehnistului”, “Cupa C.A.P.”, “Cupa legumicultorului”, precum ¿i
duminicile cultural sportive ¿i serbårile câmpene¿ti în care se îmbinau
activitå¡ile culturale cu cele sportive, eviden¡iindu-se mai ales cele
organizate la Novaci (“Ziua oierilor”) ¿i la Polovragi, Festivalul cântecului

86
Al Doru ªerban, op. cit., p. 36.

- 282 -

popular de la Tismana (15 august), sårbåtoarea teiului, la Câlnic,
sårbåtorile anuale de pe Câmpia Soarelui – Pade¿ ¿i “Ziua minerului” la
Motru, Rovinari, Schela; “Ziua constructorului” la Sadu ¿i Târgu Jiu;
“Ziua petrolistului” la ºicleni, Bustuchin ¿i Turburea.
Sportul de mase cunoscând o ascensiune rapidå, îndrågit ¿i aplicat
de cât mai mu¡i tineri (¿i nu numai), s-a impus construirea unui numår
mare de baze sportive ¿i dotarea cu materiale sportive de specialitate.
În anul 1963 a luat fiin¡å ªcoala sportivå de elevi cu sec¡iile: atletism,
volei, handbal ¿i fotbal, care dupå 1989 s-a transformat în Liceul de
educa¡ie fizicå ¿i sport Târgu Jiu.
Într-un recent studiu publicat în “ªcoala târgujianå” 87 despre Liceul
cu program sportiv Târgu Jiu, se subliniazå cå apari¡ia unei asemenea
institu¡ii de învå¡åmânt a fost rezultatul muncii mai multor genera¡ii
de profesori de sport ¿i antrenori care au fåcut din dezvoltarea mi¿cårii
sportive ¿colare o profesiune de credin¡å.
Din acest studiu aflåm cå la 1 septembrie 1971 a luat fiin¡å ¿coala
sportivå, unitate de învå¡åmânt care î¿i propunea descoperirea,
pregåtirea ¿i promovarea elevilor cu calitå¡i sportive deosebite. În anul
1980 ¿coala sportivå ¿i-a schimbat denumirea în Clubul sportiv ¿colar,
func¡ionând sub aceastå denumire pânå la 1 septembrie 1995 când
apare cu proaspåtul înfiin¡at liceu cu program sportiv .
Din studiul citat rezultå cå liceul func¡ioneazå cu patru nivele de
învå¡åmânt ¿i anume: pre¿colar, primar, gimnazial ¿i liceal, având 74
cadre didactice, 7 angaja¡i personal didactic auxiliar ¿i 10 angaja¡i per-
sonal nedidactic.
Este semnificativ ¿i numårul de elevi ai acestei institu¡ii de
învå¡åmânt ca ¿i rezultatele ob¡inute. Astfel în anul 2004-2005 au fost
înscri¿i un numår de 846 elevi, 47 copii pre¿colari ¿i 84 elevi pe club
¿colar – sec¡ia liceului88.
ªi acest liceu s-a bucurat de aten¡ia permanentå a organelor lo-
cale. În primul rând, pe lângå asigurarea cu cadre de specialitate, a
existat preocupare pentru asigurarea bazei materiale. Liceul dispune
de 24 de såli de claså, laboratoare de chimie, fizicå, biologie, informaticå,
cabinete de limba românå, limbi moderne, matematicå, istorie, pregåtire
sportivå teoreticå, integrare europeanå, 2 baze sportive ¿i douå såli de
sport.
Cu un numår important de cadre de specialitate, cu o bazå materialå
suficient de dotetå ¿i cu interesul ¿i buna pregåtire a elevilor, nici
rezultatele n-au întârziat så aparå. Câteva din cele mai importante:
- peste 100 de medalii de aur, de argint ¿i de bronz la campionate
87
Prof. Loredana Stoian, Prof. Camelia Stånculescu, prof. Marilena Mateescu, Liceul
cu program sportiv Târgu Jiu, în ªcoala târgujianå, Biografie ¿i destin, Editura “Gorjeanul”
88
Ibid, p. 248.

- 283 -

na¡ionale ¿i interna¡ionale de atletism, lupte, baschet, tenis de câmp ¿i
¿ah,
- titluri de campion na¡ional ¿colar ¿i de juniori la fotbal ¿i handbal;
- peste 20 de elevi care au fost componen¡i ai loturilor na¡ionale de
juniori;
- peste 60 de elevi sportivi promova¡i în echipe de seniori la
disciplinele: atletism, baschet, fotbal, lupte, volei89.
În lucrarea citatå, autorii au enumerat multe rezultate ce dovedesc
strådania elevilor ¿i a profesorilor90, dar ¿i multe neajunsuri.
Ceea ce fåcea ¿coala sportivå, liceul sportiv, era un lucru bun,
necesar, dar era pu¡in. De aceea, pentru dezvoltarea mi¿cårii sportive
au mai fost luate ¿i alte måsuri. S-a întors educa¡ia fizicå în universitå¡i
¿i în institutele de învå¡åmânt superior. De asemenea, clasele din
învå¡åmântul general, licee pedagogice, profesionale ¿i tehnice aveau
câte douå ore pe såptåmânå de educa¡ie fizicå la care se adåugau 1-2
ore pentru sport.
În aceste organiza¡ii sportive erau inclu¿i nu numai tinerii ce lucrau
în fabricile respective ori în ¿coli ci ¿i tineri din localitate.
Dupå anul 1973 a început så se vorbeascå tot mai mult de “mi¿carea
sportivå de mase” la ea fiind atraså întreaga popula¡ie.
ªi prin comune erau în multe locuri echipe de fotbal ¿i pentru alte
sporturi.
Toate acestea fåceau ca mereu så se organizeze întreceri între echipe.
Asocia¡iile sportive organizau competi¡ii în peste 250 de unitå¡i, în cel
pu¡in trei ramuri de sport, iar în campionatele jude¡ene, municipale ¿i
orå¿ene¿ti erau antrenate 140 de echipe de handbal, 12 de volei, 10 de
oinå, 300 de fotbal ¿i minifotbal. Toate acestea impuneau existen¡a unui
mare numår de instructori, antrenori, tehnicieni care så organizeze, så
instruiascå ¿i så antreneze oamenii ¿i echipele. S-au creat instala¡ii,
s-au construit stadioane, såli pentru exerci¡ii, câmpuri rurale de sport,
de tir etc.
Activitatea sportivå, ca ¿i cea cultural-educativå se desfå¿ura cu
aceia¿i intensitate ¿i prin comune. Institu¡iile care se ocupau de aceste
manifeståri erau cåminele culturale ¿i unitå¡ile ¿colare.
ªcoala, în primul rând, dar ¿i întreprinderile industriale, institu¡iile
etc. au fost locurile unde au crescut astfel de sportivi, i-au sus¡inut ¿i
încurajat. Ei au ridicat prestigiul mi¿cårii sportive din Gorj înscriind
jude¡ul pe un loc de frunte pe ¡arå ¿i gorjenii trebuie så aibe mereu
stimå ¿i respect fa¡å de ei, så-i încurajeze ¿i så-i sus¡inå mereu pe
sportivi.

89
Ibid, p. 250.
90
Ibid, p. 255-270.

- 284 -

Mare aten¡ie s-a acordat mai ales municipiului Târgu Jiu, unde
dealtfel, era un numår mare de tineri, de oameni dornici så facå sport.
S-a construit un teren de fotbal; ulterior au fost construite såli de
gimnasticå la ¿colile generale nr. 3, nr. 4 ¿i nr. 12, precum ¿i la liceele
nr. 2 (materiale de construc¡ii), nr. 3 (forestier), nr. 5 (ma¿ini unelte) ¿i
Liceul energetic “Ecaterina Teodoroiu”.
A fost modernizatå ¿i extinså capacitatea stadionului municipal la
peste 12000 locuri, iar tribuna centralå a fost acoperitå. A fost construitå
¿i datå în folosin¡å o modernå salå polivalentå, cu 1000 locuri ¿i tot în
incinta stadionului s-a realizat un frumos hotel pentru sportivi – Hotel
“Sport”.
În anul 1963 a luat fiin¡å ªcoala sportivå de elevi cu sec¡iile:atletism,
volei, handbal ¿i fotbal, care dupå 1989 s-a transformat în Liceu de
educa¡ie fizicå ¿i sport Târgu Jiu.
La finele anului 1989 activitatea sportivå din Târgu Jiu dispunea
de:
- un modern complex sportiv alcåtuit din stadion cu 12000locuri, o
salå polivalentå cu 1000 de locuri, un hotel “Sport”, trei bazine de înot,
terenuri de tenis, handbal, volei, fotbal, baschet ¿i altele care asigurau
practicarea sportului preferat ¿i petrecerea timpului liber în mod plåcut,
de cåtre peste 15000 cetå¡eni;
- 140 de baze sportive, 10 såli de gimnasticå.
În 1987, la nivel republican, erau legitima¡i 700 sportivi, iar la
nivel local3700.
15 sportivi din Târgu Jiu fåceau parte din loturile na¡ionale, din
care 9 au ob¡inut titluri de campioni91.
*
* *
Rostul ¿i rolul societå¡ilor cultural-educative ¿i sportive, atât ale
profesorilor cât ¿i ale elevilor era de a sprijini procesul de învå¡åmânt,
de a contribui la educarea elevilor, de a atrage la sprijinirea ¿colii pe
pårin¡i ¿i în general pe ¿colari.
Activitatea culturalå nu este ceva care så cuprindå doar activitate
distractivå, desfå¿uratå numai de plåcere, ci o activitate de interes
na¡ional cu profunde consecin¡e în via¡a omului ¿i a statului.
Multiplele forme ¿i activitå¡i cultural-educative ¿i sportive scot în
eviden¡å ¿i pun în valoare tinere talente, le pregåtesc pentru domeniul
în care activeazå, ierarhizându-i prin concursuri unde primesc titluri,
diplome ¿i chiar bani. Unii devin chiar salaria¡i.
Viitorul celor mai mul¡i din ace¿tia se formeazå de fapt în ¿colile

91
Despre activitatea sportivå în Gorj a se vedea valoroasa documentare publicatå de
Titu Pâni¿oarå în Monografia municipiului Târgu Jiu, 2005, p. 321-328.

- 285 -

sportive, dar ¿i în teren, la exerci¡iile practice.
ªi, un lucru esen¡ial, adunå tineretul, îl organizeazå ¿i îl pregåte¿te
¿i perfec¡ioneazå într-o activitate aleaså de el din plåcere. Practicând
diferite activitå¡i acestea formeazå caractere, înarmeazå cu cuno¿tin¡e
felurite, îi direc¡ioneazå cåtre lucruri trebuincioase. Prin practicarea
activitå¡ilor alese contribuie la crearea de valori, la educarea popula¡iei.
Regretabil este faptul cå odatå cu trecerea timpului s-a ajuns ca
fotbalul så se transforme în afacere, ca unele echipe så aibe doar numele
românesc, membrii echipei, în parte, så fie stråini. Se vând jucåtori (¿i
chiar meciuri). Mai poate fi numit acesta fotbal românesc, în echipele
de fotbal så fie promova¡i tineri din echipele de tineret care se formaezå
în ¿coala ¿i pe terenul românesc. Ceea ce se petrece acum pe unele
stadioane cu suporterii nu se poate numi educa¡ie sportivå.
Organele ¿i institu¡iile care råspund de acest domeniu trebuie så
se implice mai mult, så intervinå pentru remedierea neajunsurilor, så
se termine cu a face din sport nego¡ pentru îmbogå¡irea unor îmbuiba¡i,
din sport så se facå ceea ce predecesorii no¿tri au gândit, ceea ce via¡a
(nu interesele mafio¡ilor) impune: oameni sånåto¿i, ageri în mi¿cåri,
dârji, rezisten¡i la eforturi, mândrie a neamului nostru, nu marfå de
vânzare.

- 286 -

CAPITOLUL VIII

Cåminele culturale în jude¡ul Gorj

“Lupta pentru culturå este lupta
pentru existen¡a materialå.”

- 287 -

.288 - .

dupå 1921. Dosar nr. nici preocupårile. La reluarea activitå¡ilor cåminelor culturale. dupå ce au luat fiin¡å. s-a constatat cå acestea nu dispåruserå atunci când guvernan¡ii le-au cerut så nu mai func¡ioneze. Cåmine. f. În unele localitå¡i au apårut mai întâi societå¡ile culturale ¿i ulterior s-au transformat în cåmine culturale. În alte localitå¡i au apårut cåmine culturale dar în acea perioadå activitatea lor a fost mai modestå. Fiind la început. Cåminele culturale în România au apårut. n-au mai activat. 1580/1938. În afarå de cåminele care trebuiau så ia fiin¡å în localitå¡ile comunale era necesar ¿i cåmine în ora¿e. 8-9. 2 La data înfiin¡årii cåminului cultural jude¡ean ( 17 februarie 1939) în Gorj erau 35 cåmine dintre care numai 20 au påstrat contact cu cåminul jude¡ean. revistå de culturå a poporului. anul I. În a doua jumåtate a anului 1934 a apårut organul de preså al acestora: „ Cåminul Cultural”. din care 2 cåmine ur- bane. p. 4. 279 localitå¡i erau fårå cåmine culturale. dupå anul 1934. La Funda¡ie 1 “Cåminul Cultural”. nu era suficient de clar nici modul de organizare. în noiembrie 19341. a¿a cum am aråtat în altå parte. 3 Arhivele Na¡onale Istorice Centrale. fond Funda¡iile culturale regale. restul fiind sate. noiembrie 1934. . Munca de reactivare a vechilor cåmine a mers concomitent cu înfiin¡area de cåmine noi. Dupå unele informa¡ii din anul 1938 rezultå cå în jude¡ul Gorj erau 196 cåmine culturale. 1 suburban ¿i 1 de cartier 2. Încercårile noastre de a stabili numårul cåminelor culturale pe raza jude¡ului Gorj între cele douå råzboaie mondiale nu au fost posibile pentru cå datele ce s-au påstrat sunt contradictorii sau unele cåmine. Între acestea erau 9 comune3.289 - . Ceea ce putem spune cu exactitate sunt cåminele culturale ce au purtat coresponden¡å cu Funda¡ia culturalå „Principele Carol” între anii 1934-1948. O perioadå de timp (1929-1933) unele chiar au stagnat.

nume cel mai legat de acest jude¡. Niculescu. reprezentan¡ii cåminelor culturale din jude¡ s-au întâlnit în adunarea generalå în amfiteatru Liceului”Tudor Vladimirescu”. avocat S. din Novaci. Uscåtescu. Popeangå. Gh.290 - . profesor Mircea Pavelescu. din Aninoasa. Directorul cåminului cultural jude¡ean a fost avocatul Miron Constantinescu. vicepre¿edinte. 6 Ibid. inspector P. adunarea le-a primit în întregime ¿i au hotårât înfiin¡area cåminului cultural jude¡ean cåruia i-au dat numele de „Tudor Vladimirescu”. vicepre¿edinte. Popescu.s-au constituit pentru fiecare cåmin câte un dosar în care era introduså coresponden¡a ce venea de la cåmine sau copiile dupå documentele ce le erau trimise. În ziua de 17 februarie 1938. Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol” a înregistrat acest cåmin ¿i afilierea lui6. numit în iulie 1938. f. învå¡åtor V. casier. preot V. învå¡åtor D. pre¿edinte. De aici se pot constata câteva date esen¡iale: denumirea cåminului cultural. cu scopul de a înfiin¡a un cåmin cultural. învå¡åtor Ion Isac. anii între care a trimis coresponden¡å la Funda¡ie4 etc. din Târgu Jiu. doctor Al. 1580-1695.Gâ¡å. fiind al unui erou na¡ional5. Procedând la constituirea sfatului cåminului cultural au fost ale¿i: cåpitan V. 4 Ibid. f. Dupå ce s-au citit ¿i explicat statutele pentru func¡ionarea cåminului cultural. bibliotecar. Tabelul anexå de la sfâr¿it cuprinde cåminele culturale care au documentare la Arhivele statului. secretar. din Lele¿ti. preot I. Isårescu. Astfel sunt 116 dosare reprezentând 116 cåmine culturale. Cåminul cultural jude¡ean În Târgu Jiu au luat fiin¡å un cåmin cultural jude¡ean ¿i altele ale ora¿ului capitalå de jude¡. din Târgu Jiu. învå¡åtor I. 5 Ibid. Câlniceru. din Cre¡e¿ti. dosarele nr. inginer Ioan Vintilå. preot prof. Manta. ziarist Jean Bårbulescu. din Dobri¡a. 19. 20 . din Târgu Jiu. Runcanu. scriitor. Cernåianu. comuna în care a func¡ionat.

3-10. 662. nr 1 martie 1939 p. grådini de zarzavat.291 - . al anului 1939. Din întreg jude¡ul au råspuns 145 de cåmine. Articolul pe care „Cåminul Cultural” din iulie 19398 l-a publicat în legåturå cu activitatea Cåminului cultural jude¡ean Gorj eviden¡ia ¿i unele rezultate bune ob¡inute din aplicarea programului de primåvarå: lucråri de îngrijire ¿i între¡inere a înstitu¡iilor publice ca biserica. dar ¿i a activitå¡ii organelor comunale. Primul program a fost pentru sezonul de primåvarå. mai existând doar 50 de neafiliate. În ziua de 9 martie s-a inaugurat la Târgu Jiu. . Acest program a fost expus ¿i admis de sfatul cåminului ¿i de to¡i ¿efii de institu¡ii jude¡ene convoca¡i cu acest scop în localul prefecturii. Dupå ce s-au discutat principiile ¿i rostul Serviciului Social. institu¡ie ce a luat fiin¡å in toamna anului 1938 ¿i intrat în func¡ie în ianuarie 1939. s-a inaugurat acest început de activitate. s-a dispus ca to¡i så-¿i îndemne subalternii ca så dea tot sprijinul pentru înfiin¡area cåminelor culturale såte¿ti. ¿coala. planta¡ii de pomi pe zone ¿i terenuri mi¿cåtoare. 8 Ibid. din documentele ce au fost trimise la Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol”. în curând numårul cåminelor culturale în comune a început så creascå ajungând în iulie 1939 ca în fiecare comunå så fie un cåmin cultural. cåminul cultural. din care 103 erau afiliate la Funda¡ie. sub pre¿edin¡ia prefectului. Anul I. au luat cuno¿tiin¡å de program ¿i fiecare cåmin a adoptat ceea ce era specific pentru nevoile satului ¿i au stabilit ordinea ¿i modul cum se putea înfåptui mai bine programul. p. primåria. premilitarii ¿i elevi ¿i. Din påcate arhiva creatå de cåminul cultural jude¡ean ca ¿i celelalte cåmine nu s-a påstrat (sau nu am gåsit-o noi) iar informa¡ii despre activitatea acestuia avem prea pu¡ine. începutul activitå¡ii cåminelor potrivit Legii Serviciului Social7. În concep¡ia conducerii cåminul cultural jude¡ean. pre¿edintele cåminului cultural a convocat pe to¡i ¿efii institu¡iilor jude¡ene. våruirea caselor ¿i 7 Buletinul Serviciului Social. ªtim ca dupå ce cåminul a fost confirmat de funda¡ie . la teatrul Milescu. curå¡irea pomilor din grådini ¿i livezi. programul de primåvarå trebuia så ducå la schimbarea fe¡ei satelor ¿i îmbunåtå¡irea în mod sim¡itor a existen¡ei såtenilor. În ziua de 12 martie în fiecare comunå din jude¡ s-au strâns to¡i såtenii. În ziua de 11 martie a fost convocat sfatul fiecårui cåmin cultural ¿i to¡i func¡ionarii din comune. dispensarul etc. Urmare a preocupårilor cåminului cultural jude¡ean. precum ¿i a cur¡ilor ce le împrejmuiesc. Programul a fost aprobat ¿i de Funda¡ie cât ¿i de Regionalå din ºinutul Olt din care fåea parte ¿i jude¡l Gorj. Cåminul jude¡ean a procedat la întocmirea unui program de activitate pe sezoane. dupå slujbå.

Cåminul cultural jude¡ean a dat o circularå cåtre cåminele culturale såte¿ti prin care cerea så se dea tot sprijinul necesar familiilor celor concentra¡i pentru a-¿i putea face muncile agricole la timp. dosar nr. . Tot cu stråjerii ¿i premilitarii. anul V. Una din greutå¡ile întâmpinate era lipsa terenului pe care så construiascå localul. a stabilit un vast program de lucråri de interes ob¿tesc ¿i de îndrumare a muncilor agricole ¿i gospodåre¿ti ce trebuie realizate în primåvara aceasta. mai 1939. Câlnic. Benge¿ti. strada Tudor Vladimirescu. repara¡ia de garduri ¿i pode¡e etc. De asemenea întâmpinau greutå¡i în realizarea 9 Ibid. O altå ini¡iativå realizatå era ¿i aceea a „sådirii de cåtre bårba¡i ¿i tineri. 10 Ibid. p. Turcine¿ti. Despre aceste înfåptuiri „Cåminul Cultural”10 scria: „ Directorul Cåminului cultural al jude¡ului Gorj cu to¡i ¿efii autoritå¡ilor jude¡ene. 11 Arhivele Na¡ionale istorice Centrale. Alte 8 cåmine culturale Cernådia. Andree¿ti ¿i Pinoasa. cu brazi. cåminul cultural a început plantarea unei dumbråvi. ¡igåri etc. pentru a se înfåptui un „Monument viu al eroilor gorjeni”9. anul V. Târgu Logre¿ti. dar din ora¿. p. Acest minunat program poate fi luat drept pildå de unire între oameni. Cåmine. mai 1939. De asemenea s-au înfiin¡at cursuri ¿i ¿coli ¡åråne¿ti în comunele Aninoasa ¿i Novaci ¿i cursurile de gospodårie ¿i menaj la Vådeni. de ascu¡itå pricepere a realitå¡ilor ¿i în¡elegere a legii Serviciului Social”. 450. sus¡inând ini¡iativa prefectului. f. 450. La acea datå abia 2 cåmine culturale aveau localuri proprii: la Aninoasa ¿i la Suseni. colonel ªerban Leoveanu. fond Funda¡iile culturale regale. Începutul frumos l-a fåcut cåminul cultural jude¡ean cu domnii comandan¡i ai stråjerilor ¿i premilitarilor. Cåminul cultural jude¡ean Gorj. pe un teren de câteva hectare care lega cimitirul eroilor cu ora¿ul Târgu-Jiu. în ziua „Sådirii pomilor”. Cåminele au råspuns cu entuziasm acestui apel. Cu ocazia sårbåtorilor de Pa¿ti prefectul jude¡ului. repararea ¿i pietruirea drumurilor. nr5. a luat ini¡iativa de a apela la popula¡ie ca så strângå daruri pentru concentra¡ii de la frontierå: cozonaci. grupa¡i în jurul cåminelor culturale a câte unei dumbråvi de stejar sau brad în fiecare sat – „monument viu al eroilor gorjeni”. 36-37.curå¡irea cur¡ilor. ouå. Curti¿oara. Erau eviden¡iate cursurile de gospodårie ¿i menaj care î¿i terminaserå lucrårile în 28 mai ca „începutul unei ¿coli ¡åråne¿ti permanente de gospodårie ¿i menaj” a cårei lipså se sim¡ea în tot jude¡ul.292 - . nr 5. 1580/1938. a fåcut apel cåtre toate cåminele culturale din jude¡ så dea concursul rezolvårii ini¡iativei prefectului. începuserå så adune banii ¿i materialele pentru construirea de localuri proprii11.

¿i trimise pe zonå -s-a lucrat de cåtre femei flanele. -Un program pentru „såptåmâna curå¡eniei”. vii etc. cozonac etc. -Så constituie pepiniere de pomi. În fa¡a ¿efilor organelor locale. p. . plantåri de pomi.293 - . Din suma de 38000 lei nu s-au putut strânge decât 2897 lei din care s-au cheltuit 2608 lei12. În toamna anului 1939 în cadrul cåminului cultural jude¡ean au existat puternice fråmântåri. dar så insiståm a-supra cititului cår¡ilor. obiecte de artå ¿i hrisoave. -Vom cumpåra cår¡i ce le vom gåsi bune pentru såteni. 39. primåria etc. -Un alt obiectiv ce ¿i-l propuneau era alcåtuirea unui plan de sistematizare a satelor. ciorapi pentru a fi trimise osta¿ilor -s-au creat biblioteci ¿i s-au colectat lucruri pentru muzee -s-au fåcut douå ¿coli ¡åråne¿ti: Aninoasa.bugetului. p. Så stabileascå centrul satului locul unde så fie institu¡iile satului. 39. terenuri fugitive etc. -Så se cerceteze posibilitatea creårii unor ele¿teie de pe¿te. -Så strângem obiecte de artå ¿i så facem muzeul cåminului. -plantåri de pomi pe ¿osea. pentru tineri la Arcani pentru -femei ¿i fete ¿i o ¿coalå superioarå pentru tineri såteni la Novaci. 14 Dupå câte se vede aceasta era o måsurå ce depåsea atribu¡iile ¿i posibilitå¡ile cåminelor. poduri ¿i pode¡e etc. -s-a sprijinit activitatea ¿colarå -s-a dat ajutor familiilor celor concentra¡i -s-a dat curs ini¡iativei prefectului de a strânge ouå. 13 Ibid. cum så se întindå pe viitor satul14. -Alcåtuirea monografiei jude¡ului ¿i ale comunelor. ¿coala. -Strângerea unei colecte de bani. în primul rand era al prefecturii. Acum vom trece la aplicarea unui program de lucru bine stabilit ¿i vom lucra metodic pentru ca så se ridice deopotrivå satele Gorjului”13. neîn¡elegeri ¿i reclama¡ii mai ales împotriva direcorului Miron Constantinescu ¿i coinspectorului Iscrulescu. De aceea 12 Ibid. unde så se facå împåduriri.n ). directorul cåminului declara: „În toate satele din Gorj s-au înfiin¡at cåminele culturale (Era de fapt un neadevår. Era de fapt un atribut al administra¡iei de stat. probabil în toate comunele. månu¿i. -Un raport al Cåminului jude¡ean Gorj din 14 decembrie 1939 aråta rezultatele în muncå ale cåminelor culturale ¿i anume: lucruri de bunå intre¡inere a institu¡iilor de stat: biserica. În acela¿i timp directorul de cåmin jude¡ean aråta ce probleme urma så rezolve în perioada urmåtoare: -Trebuie så procedåm imediat la crearea bibliotecilor. n.. -reparat ¿osele.

de¿i în plin råzboi. ce a¡i înfåptuit ¿i ce vede¡i cå mai e 15 Ibid. 19 “Cåminul Cultural ¿i ¿coala ¡åråneasca “. preo¡ilor. având în vedere descompletarea sfatului prin plecarea la concentrare. de la cåminul cultural Turcine¿ti16. f. Astfel. agen¡ilor ¿i såtenilor cu îndemnuri cerând så depunå eforturi pentru sprijinirea såtenilor. de la cåminul cultural Novaci.Uscåtescu. Dr. notarilor. anul VII. Dintre acestea activau 110. ¿efilor posturilor de jandarmi. cum ¿i toate îndrumårile date de Funda¡ie prin circularele ce le-a¡i primit. J. Niculescu. P. p. V. 471-474. noiembrie decembrie 1941. la altele mai slabe. Neân¡elegerile aveau un substrat politic ¿i urmåreau înlåturarea celor doi ¿i înlocuirea lor cu persoane care puteau face jocurile politice.Runcanu. 11-12. Nr. învå¡åtorilor. acesta s-a completat cu al¡i membri. La unele cåmine rezultatele erau mai bune. din acest volum. în continuare ca director al cåminului 15. Tot în aceastå perioadå a trimis o scrisoare cåminelor din jude¡. S. cu sfatul. îndeplinind urmåtoarele: Executa¡i con¿tiicios måsurile luate de guvern ¿i autoritå¡i impuse de vremurile de azi. Dintr-un raport din 15 mai 1941 al cåminului cultural cåtre prefectul jude¡ului Gorj rezultå cå în Gorj erau la acea datå 174 cåmine culturale. Analiza¡i cât mai des. de la cåminul cultural Câlnic.S. Probabil cå nu s-a luat nici o måsurå cåci în documente Miron Constantinescu figureazå. În toamna anului 1941. de la cåminul cultural Târgu Jiu.294 - . Al. f. preot I. În anul 1940. preot V. trimitea o scrisoare ¿i un memoriu cåtre Ministerul Agriculturii ¿i Domeniilor în care informa despre înfiin¡area unei ¿coli ¡åråne¿ti pentru plugari ¿i alta pentru gospodårie 18 . astfel: S. Popeangå. solicitând sprijinul ministerului19 . Câlniceanu. 17 Ibid. de la cåminul cultural Lele¿ti. 18 Amånun¡it despre con¡inutul memorialului în paragraful ªcolile ¡aråne¿ti. måri¡i numårul membrilor în cåmin ca to¡i såtenii så fie membri. Bårbulescu. 54 de cåmine nu activau 17.de la 15 iunie pânå în octombrie nu se mai ¡inuse nicio ¿edin¡å a sfatului. 172 cåmine såte¿ti ¿i 2 orå¿ene¿ti.S. S. 58-63. de la cåminul cultural Cre¡e¿ti. primarilor. Completa¡i provizoriu golurile produse de mobilizare în sfaturile cåminelor. cåminul cultural jude¡ean continua så desfå¿oare activitate. f. Dånåu. 73. 16 Ibid.S diacon C. p. . så îndrume cåminele culturale såte¿ti.93. de la cåminul cultural Suseni-Dobri¡a.

Prin predici. Pe måsurå ce s-a perfec¡ionat aceastå formå ¿i mai ales acolo unde erau condi¡ii. realizarea programului de activitate a cåminelor ce ave¡i date de la început. cursurile ¡ineau ¿i o lunå douå. în anul 1941. Cursurile ¡åråne¿ti organizate de fiecare cåmin cultural în localitatea respectivå.de fåcut stabilind mijloacele de execu¡ie. ¡inându-se mai ales sâmbåta ¿i duminica ¿i îndeosebi iarna.295 - . dec. În jude¡ul Gorj cunoa¿em preocuparea cåminului cultural jude¡an de a organiza. 21 “Caminul Cultural” anul 17. repara¡i podurile. completa¡i planta¡iile. Continua¡i. organizate înså pentru o perioadå determinatå de timp – una sau douå luni. 171-172. În 1937 în România erau doar 2 astfel de ¿coli: una la Poiana Câmpina ¿i alta la Fierbin¡i în jude¡ul Ilfov. ªcola superioarå ¡åråneascå avea toate caracteristicile unei ¿coli: avea un program. În realitate se deosebeau trei categorii: 1. material ¿i la muncile agricole familiile mobiliza¡ilor. douå ¿coli ¡åråne¿ti: una pentru formarea de buni plugari ¿i alta de bune gospodine. Erau tot cursuri zilnice. În 1939 erau 7 ¿coli superioare ¡åråne¿ti în toatå ¡ara ¿i una pentru fete. pietruiti ¿i repara¡i ¿oselele. îngriji¡i ¿i repara¡i bisericile. Nu mai erau doar conferen¡iari care så facå lec¡ii sau conferin¡e literare . ªcolile ¡åråne¿ti erau al doilea tip de institu¡ii pentru educarea ¡åranilor. ¿colile ¿i toate institu¡iile publice. prin muncile agricole. pe duratå scurtå. ¿olile erau în atribu¡iile cåiminelor jude¡ene. lângå Tg-Jiu. În acest scop conducerea cåminului jude¡ean a trimis o adreså ¿i un memoriu cåtre „ Domnului Minstru”21 prin care aråta de ce s-au gândit la aceste ¿coli ¿i la locul unde urma så le înfiin¡eze ¿i anume în comuna Vådeni. Era organizat cu localnici. p. în sfâr¿it purta¡i grijå satelor.11-12 din nov. În timp ce cursurile ¡åråne¿ti erau în preocuparea cåminelor såte¿ti. cursuri ¡åråne¿ti ¿i demonstra¡ii practice îndruma¡i pe såteni så prepare zarzavaturi ¿i fructe alimentare etc. nr.3. ªcolarizarea era deocamdatå de 2 ani. de 2-3 såptåmâni. În general aici se trimiteau tineri care aveau o ¿coalå primarå de 7 ani între 17-18 ¿i 24-25 de ani Pe cât posibil ace¿tia aveau acaså o gospodarie proprie. Tematica lor era mai mult despre activitå¡i practice. 1941. Una din preocupårile cåminelor culturale era organizarea ¿i func¡ionarea cursurilor. Se organizau de cåtre cåminul jude¡ean la aceasta participând såteni din diferite comune ale jude¡ului. a ¿colilor ¿i ¿colilor superioare ¡åråne¿ti20. Anul ¿colar începea în noiembrie ¿i se încheia la sfâ¿itul lui martie. un corp didactic format din profesori care fåceau lec¡ii interesante. În fiecare duminicå ¿i sårbåtori chema¡i de diminea¡å pe såteni la sfânta bisericå ¿i cu to¡ii înål¡a¡i rugåciuni pentru eroii neamului. Avea un “corp de coferen¡iari” de obicei intelectuali din comunå. 20 ªcolile ¡åråne¿ti era un termen general. Sprijini¡i moral. Trebuie så reînviem munca stråmo¿eascå de folos ob¿tesc. În general de acestea se ocupa Funda¡ia culturalå regalå ¿i serviciile regionale. Face¡i colecte de bani ¿i material. ¿i cu munca de folos ob¿tesc. . Câteodatå se aduceau conferen¡iari din centrele universitare sau ora¿ele mai mari. ca så primim pe cei întor¿i victorio¿i din råzboi cu bel¿ug în caså iar la nevoie så le trimitem ¿i pe front.

la Ciuperceni n-au mai avut internat. fåinå etc.296 - . vitele ¿i terenul. dorin¡ele erau bune dar. Cu acestea s-ar fi putut organiza cursuri ¡åråne¿ti în fiecare sat în a¿a fel ca såtenii så fie pregå¡i¡ii. spirit de economie ¿i de solidaritate. 11-12 din noiembrie. Modul de gândire. din care s-au pregåtit conserve. Din cele relatate în memoriu re¡inem cå au mai avut astfel de ¿coli ¡åråne¿ti. femeile au adus ¿i alimente necesare pentru practicå: zarzavat. În felul acesta se aducea contribu¡ie însemnatå la ridicarea satelor ¿i a såtenilor. condi¡iile n-au fost prielnice . competen¡å. diverse preparate ¿i paste fåinoase etc. asigurându-se vite de raså ¿i bine între¡inute. cu durata de 21 de zile la Ciuperceni. a vaselor de bucåtårie ¿i veselei ¿i la între¡inerea ¿colii ¿i a personalului de serviciu. oamenii plecau tot mai mul¡i la concentrare ¿i apoi dezlån¡uirea råzboiului a fåcut nerealizabile planurile cåminului cul- 22 “Cåminul Cultural”. Se aprecia cå într-un an cele douå ¿coli de la Vådeni vor putea da pentru fiecare sat ¿i cåmin cultural cei 4-6 absolven¡i ¿i absolvente care urmau så fie maie¿tri la cursurile ¡åråne¿ti. Deci în acest mod învå¡au så gospodåreascå dar så ¿i gåteascå. case îmbel¿ugate. o ¿coalå pentru plugari. în procurarea paturilor. 2. De astådatå înså cereau sprijinul ministrului: 1. cu durata de 20 de zile.Så-i ajute cu localul unde era Ocolul agricol Vådeni ¿i unde a func¡ionat fosta ¿coalå de menaj cu toate dependin¡ele. uneltele ¿i ma¿inile agricole ¿i de låptårie. fåcându-se agriculturå ra¡ionalå. cu bune rezultate. p 471-472. din påcate. Så acorde o subven¡ie care era necesarå pentru repararea ¿i între¡inerea localului. la Aercani. în comuna Aninoasa. De asemenea. Pe baza experien¡ei de la Aninoasa cåminul cultural jude¡ean a înfiin¡at în Arcani o ¿coalå ¡åråneascå pentru gospodine. Låsa la aprecierea ministrului mårirea subven¡iei. Cåminul cultural jude¡ean a continuat cu o altå ¿coalå ¡åråneascå pentru gospodine. Inginerul agronom ¿i agronomii så dea celor douå ¿coli tot sprijinul în mânuirea uneltelor ¿i ma¿inilor ¿i în îndrumarea practicå a elevilor. nr. Masa era pregåtitå de cursante. În concep¡ia conducerii cåminului cultural jude¡ean era ¿i pregåtirea de „cadre” pentru organizarea cursurilor ¡åråne¿ti. gospodårii ordonate. cu produse aduse de acaså. Novaci ¿i Ciuperceni. în 1939. 3. menaj bun. În baza experien¡ei de la ¿colile tåråne¿ti: la Aninoasa.decembrie 1941. În câ¡iva ani întreaga fa¡å a satului s-ar fi putut schimba. „ Va fi o adevåratå înflorire a satelor ¿i un adevårat progres al ¡årii”22.considerau cå prin noua ¿coalå de la Vådeni så ob¡inå rezultate mai bune. Dacå la cele anterioare elevele locuiau într-un internat unde luau ¿i masa. . fiind în plin progres. marmeladå. estetice ¿i igenice. fructe.

delegat al organiza¡iei U. 284. Dar Funda¡ia trebuia så ajute comunele cu publica¡iile ei ¿i aceasta putea så facå numai ajutatå fiind de organe cum era cåminul cultural Gorj. Gâ¡å. p. Pârcålabu. vine de la cel mai sårac jude¡ din bogata noastrå ¡arå” ¿i aceasta atunci când hârtia era foarte scumpå. Un astfel de sprijin era adus la cuno¿tin¡a publicului de revista „Cåminul Cultural” din luna februarie 194623 ¿i anume strângerea de bani pentru apari¡ia revistei. tipårirea costa foarte mult iar costul unui abonament era a¿a de mic. delegat al consiliului sindical jude¡ean. 475 25 În ianuarie 1948 mai exista cåminul cultural jude¡ean. Gh. Sfin¡ia sa preot Gh. Dobre. au început a se fac unele modificåri ¿i în privin¡a cåminelor culturale25. delegat al sindicatului agricol. Având în vedere marea importan¡å în via¡a satului a coopera¡iei såte¿ti. Uneori conducerea cåminului cultural jude¡ean sprijinea ¿i ac¡iuni ale Funda¡iei. Florica Modoran. atrågea aten¡ie cå trebuie restabilite principiile ¿i prestigiul a¿a de compromis de mul¡i speculan¡i ¿i excroci. 24 “Cåminul Cultural ¿i ªcoala ¡åråneascå”. februarie 1946. prin îndrumåtorii såi. Acesta semna decizia din 23 martie 1948 prin care se instituia o comisie pentru cåminul cultural jude¡ean Gorj. Gh.D. ªi mai departe „Cåminul Cultural” ¡inea så atragå aten¡ia: „Exemplul acesta de înaltå solidaritae. compuså din: Elena Petru. delegat al sindicatului agricol. 11-12/1941.R.297 - . iar director era tot Miron Constantinescu. Gh. prefect. „O ini¡iativå care trebuia remarcatå: cåminul cultural jude¡ean Gorj a luat måsuri. Dan Hå¡ulescu Ion Modoran.F. . delegat al organiza¡iei ARLUS. Directorul gen- eral al acestei asocia¡ii era Iorgu Stoian. 23 “Caminul Cultural”. „În atingere idealului na¡ional cåminele culturale så dea toatå aten¡ia ¿i munca ¿i så reînvie ¿i så întåreascå înfrå¡irea românå prin coopera¡ie” 24.tural jude¡ean. În anul 1948. ca fiecare cåmin såtesc så organizeze o serbare ale cårei beneficii så fie trimise revistelor Funda¡iei: „Albina” ¿i „Cåminul Cultural”. Nicolae Hânsa. Negulescu. anul VII. delegat al sindicatului învå¡åtorilor. deci înainte de a lua fiin¡å noile organe jude¡ene ale puterii ¿i administra¡iei de stat. Ionicå Constantin. delegat al profesorilor secundari. Astfel la nivel central nu mai era Funda¡ia culturalå regalå (fusese abolitå monarhia) ci Asocia¡ia pentru cultura poporului. p. delegat al organiza¡iei FNTDR. care cinste¿te pe ini¡iatori. nr.

profesor Gr. 27 Ibid. casier. S-au mai stabilit urmåtoarele func¡ii: Ion Modoran. În anul 1939 sfatul cåminului era compus din: pre¿edinte.Hasna¿. Într-un raport din 19 aprilie 1939 se aratå cå a luat fiin¡å în decembrie 1937 cu un numår de 24 membri care în curând au ajuns la 85. secretar. La cele mai multe li s-a schimbat numele iar în organul de conducere-sfatul cåminului cultural. Ca activitå¡i eviden¡ia 6 serbåri publice care s-au bucurat de mare audien¡å din partea publicului. Director al cåminului cultural jude¡ean era Gh. F. Vasile Gurgulescu.D.N. Elena Påtru. etc. În localitå¡ile unde nu erau aceste organiza¡ii politice sau de maså. profesor Theodor Gâlcescu.3. preot profesor Pompiliu Ta¿cåu.. cåminele culturale urmau så se înfiin¡eze ¿i în ora¿e (comunele urbane). Pentru anul 1940. inspector general sanitar. Acum au discutat ¿î programul de muncå pe un an. Un astfel de cåmin a luat fiin¡å ¿i în Târgu Jiu. dosar 1582/1938. Pantelimon Niculescu-Monu. Ei au hotårât ca numele cåminului så fie „Domnul Tu- dor” dor”. director. casier. A stabilit legåuri cu cåmine culturale såte¿ti îndrumându-se ¿i încurajându-se în manifetårile lor culturale27. U. profesor Gh.F. se alegeau al¡i såteni pânå se completa numårul stabilit. Cåminele culturale din Târgu Jiu Conform reglementårilor în vigoare.R. când locuitorii ora¿ului s-au întrunit în adunarea generalå. în localul Liceului „Tudor Vladimirescu” convoca¡i de un comitet de ini¡iativå. vicepre¿edinte. la data de 16 decembrie193726. bibliotecar. Manta.M. Negulescu. .298 - .au fost inclu¿i ca membri reprezentan¡i ai P. dr. Modoran. sindicat. f. Sediul cåminului era în localul Liceului „Tudor Vladimirescu”. profesor Maria Dumitrescu-Bumbe¿ti.R. ca principale activitå¡i înscriau în plan: -organizarea unui ciclu de conferin¡e în ora¿ ¿i periferie pentru 26 Ibid.R. personalitate.T.D. Potrivit noilor schimbåri s-a revåzut ¿i situa¡ia cåminelor culturale de prin sate. secretar. f. subinspector ¿colar. ARLUS. 7. pre¿edintele cåminului jude¡ean. N.. profesor Mihai Pavelescu. au organizat 7 conferin¡e publice. Vasile Gurgulescu.

S-a discutat ¿i aprobat sfatul cåminului pe anul 1940. 27. Hasna¿ -pre¿edinte Constantin Mihule¡ -vicepre¿edinte Emanoil Mihåiescu. Mitescu. profesor Th.s protoereu Rucanu. În locul d-lui I.Hasna¿. Mihåleanu. cåminul î¿i propunea a urmåri 28 Ibid. 30 Ibid. membru. a fost stabilitå delega¡ia permanentå. N. Au propus ca director al cåminului pe profesorul Stelian Sterescu. Ani¡escu. cunoscut luptåtor pe tårâm cultural30. -colaborarea cåminului cultural cu institu¡iile locale în toate ac¡iunile de interes ob¿tesc. noul primar al ora¿ului. director al Liceului comercial –vicepre¿edinte George Ioana –casierå Gh. pre¿edintele cåminului. -ajutorarea refugia¡ilor din Basarabia ¿î Bucovina veni¡i din Târgu Jiu.låmurirea situa¡iei din ¡arå. profesor Em. compuså din: dr. Slåvescu. N. Sfatul cåminului a mai ales ca vicepre¿edinte pe avocatul M. se fåcea cunoscut cå în sfatul cåminului au intervenit urmatoarele schimbåri: Ca pre¿edinte –dl. Gâlcescu28. Pârvulescu. din 29 membri. În 3 septembrie 1940. Modoran –secretar. fost director.299 - . 21. În planul de activitå¡i pe anul 1942. cåtre Funda¡ie. de la Liceul „Tudor Vladimirescu” e cooptat în locul d-lui M. f. 29 Ibid. f. în locul fostului primar. Biroul sfatului cåminului cultural era compus din: Dr. dl. membru În iunie 1941 adunarea generalå anualå a aprobat schimbarea numelui Cåminului cultural „Domnul Tudor” în Cåminul cultural cen- tral orå¿enesc „Alexandru ªtefulescu”29pentru a se evita confuzia cu Cåminul cutural jude¡ean „Tudor Vladimirescu”. profesor Stelian Sterescu. . Într-un raport al Cåminului cultural „Alexandru ªtefulescu” din 6 martie 1941. 39. s. -organizarea unei biblioteci populare pentru dezvoltarea gustului la citit. -asisten¡a socialå ¿i medicalå pentru cei såraci. Ani¡escu. Gâlcescu. T. în locul profesorului T. N. Manolescu e cooptat noul director al ªcolii normale. în ¿edin¡å. 51. directorul cåminului. Gâlcescu.Th. f.

într-o camerå la un loc cu cåminul cultural jude¡ean. 32 Ibid. 73. continuarea procurårii de cår¡i pentru biblioteca cåminului. din anul 1944. ¿i anume cå: în timpul råzboiului au påråsit localitatea sau au decedat 40 de membri ai cåminului cultural. 64 exemplare reviste: „Albina”. procurarea de filme de propagandå. vicepre¿edintele Asocia¡iei Corpului Didactic. fiind la adåpost la protoeria ora¿ului. În 17 ianuarie 1941 s-a organizat o ¿ezåtoare literarå ¿i artisticå având un beneficiu de 6390 lei din care s-au cumpårat cår¡i pentru bibliotecå. în locul preotului Gr. Doliescu.colonelul Titus Gârbea. aproape toate cumpårate în 1941. noul protopop orå¿enesc.cu ståruin¡å: -ajutorarea såracilor. aflåm câteva date interesante. Biblioteca poseda 71 volume. „Cåminul Cultural”. pentru acordarea de premii elevilor ¿colilor primare din localitate. directorul cåminului cultural jude¡ean. Se va continua organizarea de serbåri ¿i ¿ezåtori cu concursul ¿colilor secundare ¿i primare din ora¿.Miron Constantinescu. În ¿edin¡a sfatului cåminului. de 3354 lei. -asisten¡å la spitalele de råni¡i. .Preot Gh. s-a donat suma de 3000 lei comitetului ¿colar 31 Ibid. . în locul colonelului ªerban Leoveanu. noul pre¿edinte al Asocia¡iei profesorilor secundari din Târgu Jiu. . din 11 martie 1942. Niculescu Monu care nu locuie¿te în localitate. F. primindu-se ¿i dona¡ii31. Prejbean. Din beneficiul realizat. 73. Cråinicescu. Nici la aceastå datå nu aveau local propriu. .profesor I. Corul cåminului cultural era în curs de organizare. sprijinitea campaniei sanitare. În 21 ianuarie 1944 a fost ales vicepre¿edinte al sfatului cåminului. La 24-25 martie a fost comemorat poetul Octavian Goga într-o serbare ¿colarå. în calitate de comandant al garnizoanei.Vedea. Dintr-o fi¿å a Cåminului cultural orå¿enesc central. La aceastå datå avea 121 membri. ca reprezentant al Societå¡ilor de culturå Târgu Jiu32.V. -colete ¿i dona¡ii la luptåtori. precum ¿i 1000 de lei. preot protoereu Gh. Într-un proces verbal din 30 noiembrie 1934 se aråta cå a fost completat sfatul cåminului cultural cu membrii de drept ¿i anume: . . F. Constantinescu. Doliescu. pe front. cåminul a decis o sumå de 1000 lei så fie subscriså la împrumutul reîntregirii 1000 de lei. la elevii såraci. la ªcoala Normalå ¿i un festival la teatru comunal. „Vatra”. în locul d-lui P.300 - .

Membrii fiind în mare parte func¡ionari publici. Cåminul a subscris 1000 lei la împrumutul reîntregirii.301 - . Cåminul a contribuit la construc¡ia ¿colii primare amintitå cu suma de 500 de lei. f. Pânå în prezent comitetul a realizat urmåtoarele: -ob¡inerea terenului. La 28 mai 1941 s-a comemorat scriitorul I. Vasile Andrei. 72. colonel dr. sub auspiciile cåminului ¿i cu contribu¡ia Liceului „Tudor Vladimirescu”. încasat de corul respectiv. Din beneficiul realizat. Cåminul a subscris suma de 9500 lei pentru ridicarea unui monu- ment dedicat lui Mihai Viteazul în ora¿ul Craiova. dl. -planul de construc¡ie ¿i devizul. de 5662 lei. Terenul se aflå lângå Grådina publicå. Caragiale. salariul pe o lunå33. pre¿edintele al Tribunalului Gorj. La 11 iunie 1941 s-a dat concurs împreunå cu protoeria ora¿ului pentru organizarea unui festival de cåtre corul preo¡ior refugia¡i la care s-a realizat importantul beneficiu de 23500 lei. Filialei cultul eroilor i s-a donat 1662 lei. . iar suma de 3000lei a råmas cåminului. Când se vor termina lucrårile ce au ¿i început în ziua de 6 mai a. suma de 2000 lei. dl. Popescu ¿i ¿efii tuturor institu¡iilor din ora¿.c.L.inginer Pupåzan. sumå realizatå prin colectå de membrii cåminului. dl. s-a donat comitetului de construc¡ie al ¿colii primare din cartierul Sf. au subscris personal. înainta un raport în 1 iunie 1946 cåtre Ministerul Economiei Na¡ionale prin care se aducea la cuno¿tin¡å: „Din ini¡iativa domnului primar al ora¿ului Târgu Jiu a luat fiin¡å un comitet sportiv în cadrul de activitate al cåminului cultural. Comitetul a hotårât având în vedere posibilitå¡ile så se lucreze în 33 Ibid. suntem încredin¡a¡i cå acest stadion ¿i bazin de înot atât de necesar locuitorilor va fi unul din cele mai frumoase din ¡arå prin înzestrare ¿i prin natura înconjuråtoare. Cåminul cultural central orå¿enesc „Alexandru ªtefulescu” din Târgu Jiu. Acest comitet a luat inti¡iativa construirii unui stadion polisportiv ¿i a unui bazin de înot pe un teren în suprafa¡å de 4 hectare pus la dispozi¡ie de primåria ora¿ului. Nicolae. prin institu¡ia respectivå. -adunarea sumei de 301000 lei. Hânsa. A. fiind mårginit la nord de digul Jiului iar la sud de marginea ora¿ului unde este palatul primåriei ¿i al cåminului de ucenici. Liceului „Tudor Vladimirescu” i s-au repartizat 2000 lei pentru fondul de excursii.pentru construc¡ia unei ¿coli primare în cartierul Sfântul Nicolae din Târgu Jiu. primarul ora¿ului Târgu Jiu. Din acest comitet fac parte personalitå¡i culturale ale ora¿ului: dl.

Maior Cernåianu. Respectiv. avocat. inginer agronom. primarul ora¿ului. vå rugåm. Pre¿edintele adunårii. muncitori ¿i comercian¡i. D. Pentru executarea acestui bazin avem nevoie de 10 vagoane de ciment. de cåtre un comitet de ini¡iativå în frunte cu avocatul Miron Constantinescu. Jean Bårbulescu. Sglobiu. inginer silvic.302 - . Constantinescu. Sfatul cåminului. doctor Ilie. era: Membri de drept: profesor Panaitiu. pre¿edintele sindicatelor profesorilor secundari. 34 Ibid.Hânsa. ¿ful poli¡iei ora¿ului. N. aflåm cå s-au convocat. reprezentantul Asocia¡iei ARLUS. Profesor Olga Pârvulescu.vara anului 1946. Gr. Domni¿oara învåtåtoare D. colonel Buduråscu. sindicatul învå¡åtorilor. pre¿edintele Tribunalului.Cåtu¡. profesor. primarul ora¿ului. Cåprean. comandantul garnizoarei. Preot profesor Ta¿cåu. Profesor Gr. pânå la 1 august bazinul de înot. medicul ora¿ului. medic. Furtunå. Ilarie Popescu. domnule ministru så binevoi¡i a aproba aceastå cantitate de ciment contractat34. Mo¡et. medicul veterinar. cabinele necesare acestui bazin ¿i plaja înconjuråtoare. Colonel Gh. directorul cåminului cultural jude¡ean. învåtåtor. 74. locuitorii ora¿ului Târgu Jiu pentru reorganizarea Cåminului cultural orå¿enesc “Alexandru ªtefulescu”. inginer. pre¿edintele ziari¿tilor locali. Dintr-un process verbal al ¿dein¡ei din 3 martie 1946 al cåminului cultural orå¿enesc Târgu Jiu. luând cuvântul a aråtat necesitatea de a se uni to¡i intelectualii ¿i solidari så lucreze pentru luminarea poporului ¿i înfrå¡irea locuitorilor intelectuali. Membri ale¿i: Preot Gâ¡å. f. S-au fåcut propuneri pentru sfatul cåminului cultural. preot Patica. Hotin. profesorul Panaitiu. la 12 aprilie 1946. Mateiu. protoereu. Chirculescu. C. . doctor Bâcli¿an.

profesor coordonator Straja ºårii. meseria¿. mecanic. a existat în Târgu Jiu ¿i un cåmin cultural de cartier. f. Chi¡u Rada. preot. Pre¿edinte a fost ales preotul Pompiliu Ta¿cåu. Cråc Constantin. În sfatul cåminului cultural au fost ale¿i: Ta¿cåu Pompiliu. 1581/1939. profesor. Dumitrescu Ion. Iatå ce se aråta în autorizarea de func¡ionare: se înfiin¡eazå ¿i se autorizeazå func¡ionarea unui cåmin cultural orå¿enesc la ªcoala normalå în Târgu Jiu începând cu data de 11 decembrie 1938". Cåminul cultural orå¿enesc”Sfânta T Trr eime” În afarå de Cåminul cultural orå¿enesc central „Alexandru ªtefulescu”. Marian Alecu. Badea N. Iacobescu. În darea de seamå pe anul 1940 se aråta cå peste 120 persoane au 35 Ibid. Bentea. Am hotårât ca acest cåmin så fie numit „Sfânta Treime”. func¡ionar. . Dåianu C. Ioanidi Roman. profesor.36 Doppelereiter Julius. profesor. În procesul verbal de constituire a cåminului se aråta: „Subsemna¡ii locuitori ai parohiei Sfânta Treime din ora¿ul Târgu Jiu ne-am întâlnit împreunå cu membrii corpului didactic ai ªcolii normale aflatå în cuprinsul parohiei noastre si. profesor.. vicepre¿edin¡i: Titu Ciocånescu. profesor. ofi¡er pensionar. Augustin Cernåianu. 9-10. diacon.303 - . comerciant. învå¡åtor. comerciant. Comånescu Ion.V. dupå ce ni s-a citit ¿i explicat statutul pentru formarea cåminelor culturale ale Funda¡iei culturale regale. Dåråu. meseria¿. f. 5. medic. pensionar. am hotårât înfiin¡area unui cåmin cu sediul în localul ªcolii normale de båie¡i din Târgu Jiu. Gh. inginer agronom. maestru fanfarå. învå¡åtor. Popescu Ion. 36 Ibidem 37 Ibid. Maior Constantinescu. Gâlcescu Theodor. Muntean Ion. profesor. Scutere Iulian. dosar nr. Isac35. Director al cåminului s-a propus så fie profesorul Vasile D. Au fost 66 membrii fondatori37. Lesnic Simion. Christovici Vasile.

sub conducerea preotului ¿i a celor 4 învå¡åtori. f.304 - . Având prea pu¡ine informa¡ii. împår¡ite în douå sec¡ii: una func¡ioneazå la Bisericå ¿i alta la ¿coalå. Unele din acestea au apårut chiar înaintea sau dupå primul råzboi mondial. organizarea lor. hotåra afilierea cåminului la Funda¡ia culturalå „Principele Carol” într-un raport al cåminului cul- tural din aceia¿i datå cåtre Funda¡ie. f. Cåmine culturale såte¿ti În afarå de Cåminul cultural jude¡ean ¿i de cele douå cåmine culturale în ora¿ul Târgu Jiu – unul orå¿enesc central ¿i altul parohial. Elevii ¿colii au fost organiza¡i în Societatea de lecturå „Limba. sec¡ia Culturå popularå. În încheiere se preciza: „fa¡å de pu¡inul realizat pânå în prezent. când sfatul Cåminului cultural „ Tudor Vladimirescu” din aceastå comunå luând cuno¿tin¡å de legea. 2. Aceastå subsec¡ie ¡inea ¿edin¡e în mod regulat. Activitatea cåminului s-a desfå¿urat pe cât ne-au îngåduit puterile. ne vom ocupa de cele care s-au înfiin¡at dupå anul 1934. Cåmine. fond Funda¡iile Culturale regale. Acesta este înså un caz deosebit pentru cå de¿i primul document care îl aminte¿te este un proces verbal din 1 august 1924. pentru a se putea în¡elege mai bine rolul ¿i scopul acestora. aproape în fiecare localitate câte unul. . Noi vom exemplifica doar câteva. dosar nr. 14. ¡inea totodatå så aducå la cuno¿tin¡å cå „acest cåmin a fost înfiin¡at în anul 1920. au mai exista cåmine culturale såte¿ti în jude¡. predici la bisericå. 40 Ibid. regulamentul ¿i statutul Funda¡iei. 1640/1924. prin serbåri populare. 38 Ibid. ståruin¡å pentru clådirea unui local nou de ¿coalå.plåtit cotiza¡ie. f. sfaturi moralizatoare. Cåminul se gåse¿te aståzi cu o bibliotecå de peste 1200 volume. distribuirea de bro¿uri cu con¡inut moral ¿i religios. marele numår de membri ¿i posibilitå¡ile noastre ne dau dreptul så afirmåm speran¡a într-o activitate cât mai bogatå pentru viitor”38. preocupåri. Cåminul cultural „Principele Carol” din Lele¿ti Un astfel de cåmin cultural a fost cel din comuna Lele¿ti39. cântecul ¿i jocul” alcåtuind o subunitate cu organiza¡ie proprie în cadrul cåminului. pe baza Statultului Casei ªcoalelor. strângerea de fonduri pentru ridicarea unui monument al eroilor din sat”40. 39 Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale. sistemul de func¡ionare în raport cu institu¡iile locale etc. în fiecare såptåmânå. ªi acestea au fost multe.

Constantin Fåga¿. O perioadå de timp nu se mai ¿tie nimic de acest cåmin. învå¡åtor. Ca director al cåminului cultural au pus pe P. Marianu. Deci acest cåmin fåcea parte din cele care au luat fiintå imediat dupå råzboi. Giungi44. 41 Conform prervederilor legii Serviciului Social toate cåminele culturale trebuiau så adere la Funda¡ie ¿i så fie recunoscute. Dumitru Ro¿ca.P. Fåga¿. student N.16 v. Popeangå. cu 850 cår¡i. figurau 10 persoane. Fåga¿. f. învå¡åtor C.Giungi 42. Popeangå. 44 Ibid. 8. I.M. . La aceastå datå cåminul cultural avea 76 de membri43. învå¡åtor.P. cu 900 cår¡i. pânå în 8 ianuarie 1939 când lociutorii din Lele¿ti au discutat afilierea la Funda¡ie 41 a cåminului lor cultural. Mihu¡oiu. A. 43 Ibid. Mai recomanda Funda¡iei pe: N. Într-un raport al Cåminului cultural din Lele¿ti. cåtre Funda¡ie. învåtåtor. Popeangå. Constantin Gr. învå¡åtor P. Aveau 8 biblioteci în sat ¿i anume: biblioteca ¿colarå. 10. f. directorul ¿colii. comunica componen¡a sfatului cåminului ¿i anume: preot Grigore Bardan. f. biblioteca învå¡åtorului P. 42 Ibid. Sediul era tot în localul ªcolii primare. biblioteca învåtåtorului preot Bårdan. Popeangå.I. Ion I. dar potrivit noilor reglementåri trebuia så fie recunoscut ¿i afiliat la Funda¡ia regalå „Principele Carol”. biblioteca cåminului cultural. biblioteca învå¡årorului C. Giungi. din 18 octombrie 1924.V. cu 8000 cår¡i. P. N.Rusea. În lista cu fiii satului care s-au ridicat în diverse munci ¿i nu mai erau în sat. De aceastå datå am ales ¿i Sfatul Cåminului cultural compus din: Preot Gr. Popeangå.I. Bardan.P. biblioteca învå¡åtorului N.N Udroiu.305 - . dupå ce mul¡umea pentru aprobarea afilierii. biblioteca bisericii.

avea 465 volume ¿i era mult cercetatå. având acela¿i comitet (Sfat) cultural dar supunându-se îndrumårilor ¿i directivelor date de Funda¡ie. iar director era învå¡åtorul P. . Sfânta Episcopie a cerut så se adauge ¿i numele de „Rena¿terea”. n.) nu ar fi dus la rezultate prea mul¡umitoare. Bardan. În toamna anului 1922 au început la ¿coala din comunå o serie de „¿ezåtori culturale”. Cåminul avea în noiembrie 1923 o avere 4420 lei depu¿i la banca 45 Ibid. Popescu ca secretar. la 23 noiembrie 1924. interven¡iile. Este interesantå apari¡ia ¿i evolu¡ia lui. învå¡åtor N. Cåminul cultural „Rena¿terea” din Cernådie O situa¡ie interesantå este în legaturå cu Cåminul cultural din Cernådie jude¡ul Gorj. În 11 martie 1923 a luat fiin¡å Casa de sfat ¿i citire „Cernåzeana” care avea pe dl. s-a fåcut o serbare ¿i 4 ¿ezåtori cu såtenii care le-au primit cu bucurie.N. La 1 iulie 1923. ele fuzioneazå. 38. De asemenea farmacia era de un real folos atât pentru elevi cât ¿i pentru såteni. dar Funda¡ia n-a aprobat decât numele de Cåmin cultural „Rena¿terea”.306 - . în urma propunerii Funda¡iei culturale „Principele Carol”. Într-o dare de seamå prezentatå în adunarea membrilor cåminului se aråtau ¿î câteva din înfåptuirile cåminului cultural. sub numele de Cåminul ¿i comitetul cultural „Principele Carol”.Popeangå. Imediat dupå primul råzboi mondial au început så aparå astfel cåmine. a¿a cum a fost cel din comuna Cernådie.n. Aceasta nu a apårut dintr-o datå. Alexe Fostop ca pre¿edinte ¿i pe dl. De asemenea. S-au citit în acest scurt interval de timp peste 700 cår¡i de cåtre 200 de cititori. dupå tratativele. s-a nåscut ¿i Comitetul de culturå parohial condus de pårintele Sevastian Pârvulescu. Biblioteca cåminului. ¿i aprobårile Funda¡iei ¿i ale Sfintei Episcopii. Casa de sfat se transformå în Cåminul cultural „Principele Carol”. Cåmninul cultural a sprijinit toate actele prezentate de conducerea comunei45. Cum ambele institu¡ii ce func¡ionau în comunå – cåminul cultural ¿i comitetul cultural parohial aveau acela¿i scop ¿i cum ac¡iunea lor singuraticå (separatå. Satul avea 320 de familii. f. S-a strâns un fond de 85000 lei pentru împrejmuirea ¿colii ¿i 12000 pentru bånci. Un proces verbal din 4 aprilie 1943 ne aratå cå pre¿edintele cåminului era Gh. contopitå cu a ¿colii. Aceste ¿ezåtori au condus la nevoia înfiin¡årii unei societå¡i care så coordoneze mai bine poten¡ialul intelectual ¿i coral al såtenilor.

În anul 1925 a început munca efectiv. 47 Ibid. s-a hotårât. Conducerea cåminului era nemul¡umitå cå nu avea lot de påmânt experimental pentru lucrårile agricole47. M. f. ªezåtorile s-au ¡inut în fiecare lunå. La 7 ianuarie 1927 cåminul a dat o mare serbare iar fondurile adunate. zi cu zi. în anul 1926. f. era plinå. De ziua eroilor. S-a for- mat un colectiv care så lucreze activ sub auspiciile cåminului. Cåminul cultural „Rena¿terea” din Cernådie este printre pu¡inele cåmine care în anii urmåtori raporta la Fundaie despre ac¡iunile întreprinse.popularå „Cernåzeana” ¿i restul de 137 lei cår¡i de vânzare46. 13-19. unul dintre vorbitori a propus så porneascå munca pentru strângerea de fonduri necesare ridicårii unui monument al eroilor cernåzeni cåzu¡i pentru apårarea patriei. De exemplu. Sala de citit (care era o salå de claså). În anul 1933 biblioteca avea 970 volume în valoare de 13000 lei. 46 Ibid. trei abona¡i la „Duminica poporului” (?). Aståzi înså suntem asalta¡i ca så le dåm cår¡i”. ªi cu cititul ståteau bine. må refuza. Ca plan de lucru adunarea cåminului a decis så primeascå atât pe al cåminului cultural cât ¿i al consiliului parohial care. . la 21 mai. iarna ¿i în zilele de sårbåtoare. 1. Popescu. så se predea pentru monument. C. ªezåtorile s-au bucurat de prezen¡a a peste 100 de såteni la fiecare. Spilea. Erau multe mårturii documentare dar nu aveau oameni care så o lucreze. Acestea au dat posibilitatea så se formeze la Funda¡ie un dosar cu documentele primite de la cåminul din Cernådie ¿i pe perioada urmåtoare. D. Ca membri ai comitetului de conducere au fost ale¿i: pre¿edinte Sebastian Pârvulescu. Erau eviden¡iate ¿i abonamentele fåcute de såteni ¿i anume: 19 abonamente la ziarul „Gorjeanul”. amândouå se întregesc. De aceea au hotårât så apeleze la conducerea Funda¡iei. pânå în anul 1935. 5 abona¡i la „Albina” ¿i 68 la „Prietenul såteanului”. în anul 1933 au fost cerute 389 cår¡i de 230 cititori. Gh. Una din problemele grele era întocmirea monografiei satului. Cu aceastå ocazie s-a decis ca patron al cåminului så fie Sfin¡ii împåra¡i Constantin ¿i Elena. În anul 1927 s-a introdus în program al patrulea punct: „Sfaturi practice”. Pre¿edintele informa cum a evoluat modul de a privi såtenii biblioteca: „dacå în 1922 rugam pe cineva så ia o carte ¿i så o citeascå.307 - .

Popescu49. Cåminul împreunå cu primåria construiserå deja un local în care cåminul avea 3 camere ¿i o salå mare48. . 195-198. a avut permanent activitate în rândul såtenilor. fie la ¿coalå. Miråscu. f. locuitorii comunei au fost convoca¡i pentru înfiin¡area cåminului Cultural. o lecturå. nr. “Cåminul Cultural”. anul 1. care a avut aprobarea Funda¡iei culturale comunicatå cu ordinul 446/1927.în fiecare an a-au organizat câte 2-3 serbåri în comun cu tineretul 48 Ibid.în fiecare an a ¡inut câte 12 ¿ezåtori culturale. p. de searå. Decembrie 1934. în anul 1934. . Cåminul cultural prin oamenii såi din comunå.308 - . S-au mai ¡inut 11 ¿ezåtori såptåmânale. de¿i nu a avut prea mul¡i intelectuali. De remarcat cå ¿i în timpul råzboiului cåminul a avut activitate culturalå în comunå.„Baia de Fier” Un cåmin cultural a existat ¿i în comuna Baia de Fier. S-au distribuit. 49 Ibid. 52. fie la bisericå. Se numea „Rena¿terea”. Cåminul avea ¿i un muzeu cu diferite minerale pe care le-au donat oamenii din sat. secretar pe Elisabeta D. Despre data înfiin¡årii aflåm dintr-un document de mai târziu ¿i anume un raport al Cåminului cultural din Baia de Fier datat 14 iulie 1938 cåtre directorul general al Funda¡iei regale „Principele Carol” în care fåcea cunoscut cå în anul 1926 a luat fiintå cåminul cultural sub denumirea de „Rena¿terea”. instruc¡ia ¿i educa¡ia såtenilor în anul 1934 s-au ¡inut 12 ¿ezåtori lunare. Cåminul cultural . medicamente la 382 bolnavi în valoare de 1433 lei. Tot în 1933 se raporta cå s-au strâns pânå atunci 100197 lei pentru monumentul eroilor. f. sfaturi ¿i îndrumåri. Au ales ca pre¿edinte pe Iulian Mudåvan. 62. ve¿ti din ¡aå ¿i stråinåtate. bibliotecar pe Nicolae A. . Serviciul de caritate a colectat ¿i distribuit ajutoare la såraci ¿i sinistra¡i în sumå de 4579 lei. Pentru nevoile såtenilor s-a înfiin¡at farmacia popularå cu un fond bånesc de 2376 lei. vicepre¿edinte pe Constantin C. Popescu. Au hotårât ca numele Cåminului så fie „Cernådia”. Pentru propagandå. Între 1945-1948 nu mai este o dare de seamå. O periadå de timp în fruntea cåminului s-a aflat preotul Sebastian Pârvulescu ca pre¿edinte. cu urmåtorul program: o conferin¡å adecvatå nevoilor locale. Cu aceastå ocazie prezenta ¿i unele activitå¡i ale cåminului între care: . Abia la 8 august 1948.

I. Au strâns pentru armatå. f. peri. Aveau pepinierå de nuci.309 - . un atelier de lucrat inul. 50 Ibid. meri. Cåminul avea un sfat de împåcare condus de pre¿edintele cåminului. S-au predat la cåminul jude¡ean. În comunå era un numår de 2000 suflete din care membri ai cåminului cultural erau 201. 52 Ibid. 10 prosoape. au organizat cursuri pentru alfabetizare încå din ianuarie 1946. f. . La 12 martie Funda¡ia råspundea. Flor54. Vicepre¿edinte. 8 pulovere. 89. Din Fi¿a statisticå privind organizarea ¿i activitatea Cåminului cul- tural „Rena¿terea” din Baia de Fier rezultå cå a fost înfiin¡at în 1924 ¿i afiliat în 1939. preotul Mircea Popescu52. cânepa. 53 Ibid. Dumitru C. cu concursul prefecturii.aveau o farmacie proprie care împarte medicamente le bolnavi. 23 påturi de lânå. . de pe la locuitorii din sat: 21 perechi månu¿i.. 51 Ibid. Au strâns 6000 lei pentru construirea unui salon de jocuri na¡ionale pentru tineretul satului. Toate din lânå. f. La 25 februarie 1946 un raport al cåminului din Baia de Fier cåtre Funda¡ia regalå „Mihai I” aducea la cuno¿tiin¡å cå preotul ¿i învå¡åtorii primare din comuna Baia de Fier. f.. 2. Må. comunicându-le cå au numai cuvinte de laudå ¿i mul¡umire pentru conducåtorii ¿i colaboratorii care se stråduiesc så combatå analfabetismul53. Gh. 54 Ibid. La cursuri sunt înscri¿i 53 de persoane ¿i aproape to¡i urmeazå regulat. Aveau ¿i o cantinå ¿colarå unde erau zilnic hråni¡i 30 de elevi. 89. 14 cåmå¿i. to¡i membrii ai cåminului cultural. Ultimul document care aminte¿te de Cåminul cultural „Rena¿terea” din Baia de Fier este din 8 august 1948 când comunica Funda¡iei componen¡a sfatului cåminului: Per¿edinte. Funda¡ia le fåcea cunoscut cå nu poate så le aprobe afilierea cu data de 1927 întrucât „D-strå nu a¡i dat semne de via¡å pentru noi pânå în prezent”. Nu avea local propriu. . Dintr-o autoriza¡ie a Funda¡iei din 3 mai 1939 se în¡elege cå s-a aprobat ca datå a înfiin¡årii ¿i autorizare a cåminului 21 martie 193850. etc. Zguroiu Secretar. 19. I.intelectual din comunå ¿i comunele vecine. 112 perechi ciorapi. Intelectuali erau 951. f. 6 perne. 89.Gh. 1 ¿al.biblioteca popularå numåra 557 volume având 250-300 cititori anual.

Biblioteca popularå a ajuns în anul 1934 la 339 volume. Cåminul cultural „Bibescu V odå” Vodå” O curiozitate o reprezintå formarea Cåminului cultural „Bibescu Vodå”.I. 1. constituit în anul 1931. Conducerea ruga Funda¡ia culturalå så-i ajute så cumpere un aparat de radio sau unul de „cinematograf”57. f. . 2. 57 Ibid. 56 Ibid. f. o echipå de dansuri na¡ionale. dupå cum rezultå dintr-un raport din 9 decembrie 1934. 2 islazuri comunale. Pentru formarea acestuia s-au întâlnit preo¡i. Muscule¿ti. Bibe¿ti. f. Petre¿ti. Cu elevii claselor superioare au format corul cåminului cultural pe una. Au ¡inut în 1936. ªipot. în iunie 194356. 1600/1931. Aninoasa. Turburea. f. f. 59 Ibid. În ciuda marilor lipsuri ¿i greutå¡i în care tråiau locuitorii comunei. 22-24.310 - . La 22 ianuarie 1935 Funda¡ia culturalå „Principele Carol” confirma cåminul cultural ¿i afilierea lui. la 17 iulie 1932. Din raportul de activitae pe 1937 rezultå cå au realizat 3 fântâni. fond Funda¡ia culturalå. fiind ani de crizå economicå. Valea lui Câine. Andree¿ti. cu care au dat reprezenta¡ii atât în satul lor cât ¿i în cele vecine. Cu aceastå ocazie aproba ¿i sfatul Cåminului ales în 1935. douå ¿i trei voci. Båile Herculane. dosar nr. Gro¿erea. 60 Ibid. Un alt cåmin cultural era cel din satul Bråne¿ti. Se numea Bro¿teni-Gorj. Banii ob¡inu¡i i-au întrebuin¡at pentru mårirea numårului cår¡ilor bibliotecii cât ¿i pentru o excursie organizatå de cåminul cultural la Ada Kaleh. o echipå de jocuri na¡ionale gorjene¿ti. Sediul cåminului era în localul ¿colii primare. În actul de constituire erau înscrise 28 de nume55. recunoscându-i data înfiin¡årii din 10 decembrie 1931. Pe¿edintele activ al cåminului era Constantin Neicu Calotescu. 58 Ibid. Såule¿ti. Cåmine. Într-un tabel cu fiii satului pleca¡i în alte localitå¡i erau 20 de persoane între care ¿i generalul doctor Nicolae Constantinescu58 iar în lista cu intelectualii din sat erau 2259. cåminul a reu¿it så aibå unele realizåri. 1586/1935. învå¡åtori ¿i såteni din mai multe comune din jude¡ul Gorj ¿i anume: Bårbåte¿ti.C. f. dosar nr. o cooperativå ¿colarå. f.N. 10. 9. 9. A avut în acest an 49 de cititori. 21 de ¿ezåtori60. Vladimir ¿i Frasin61. În procesul verbal al ¿edintei de constituire ce a avut în comuna Bibe¿ti în ziua de 17 iulie 1932 se aratå cå s-a ales un birou care så 55 Ibid. 61 A. 3. Or¿ova.

f.Diaconescu. dl. pentru comuna Frasin. secretar: dl. Rådineanu. dornici cu to¡ii a colabora la înfåptuirea acestui bine pentru såtenii în mijlocul cårora s-au nåscut ¿i tråiau. învå¡åtor. completat cu adåugiri în 1931 ¿i reaprobat cu ordinul 35352/1931. pentru comuna Andree¿ti. din ªipot. Preot Titu Popescu. ªtefånescu. Dintr-un tabel cu membrii cåminului cultural. Jianu. învå¡åtor din Turburea. Rågålie din Såule¿ti. învå¡åtor din Aninoasa. Acum au ales un comitat (sfat) de conducere: Pre¿edintele. din Vladimir ¿i preot D.Dragomir. Gh. Berca. învå¡åtor. Pr. pentru comuna Gro¿erea. învå¡ator pentru comuna ªipot . Casier: I. I. Manolecu. Dupå expuneri ¿i discu¡iile din adunare. 62 Ibidem. ªef serviciu medico-farmaceutic: doamna E. Cioplea. V. învå¡åtor. pentru comuna Bårbåte¿ti. fiind convin¿i de necesitatea unui cåmin cultural care så activeze pentru ridicarea culturalå. pentru comuna Vladimir. moralå ¿i economicå a satelor. C. având sediul în comuna Bibe¿ti. I. Bibliotecar general: Grigore Vâlceanu. C. pentru comuna Turburea. Dumitrescu. Manolescu. Activitatea lui se va desfå¿ura în cadrul statutului care este alcåtuit dupå cel aprobat de Casa ªcoalelor cu nr. pentru comuna Valea lui Câine. Negrea. ºundrea. compus din dl. Delega¡ii comunali comunali: P. învå¡åtor. Såråcåceanu. învå¡åtor în Turburea.prezideze adunarea. pentru comuna Aninoasa. Preot Gh. C. învå¡åtor. Vâlceanu. Ilie Iscrulescu. învå¡åtor din Bibe¿ti. Numele cåminului au hotårât så fie: Cåminul cultural „Bibescu Vodå”. D. din 1 mai 1935. Diaconescu. I. pentru comuna Muscule¿ti. Procesul verbal este semnat de 31 de persoane62. învå¡åtor din Turburea. au hotårât afilierea acestuia la Funda¡ia regalå „Principele Carol” 63 . învå¡åtor. pentru comuna Petre¿ti. Caramaliu. învå¡åtor. 4 . În 12 mai 1935 membrii comitetului de conducere al Cåminului cultural „ Bibescu Vodå”. învå¡åtor. Rågålie. învå¡åtor. 63 Ibid.311 - . I. 388880/1929. Tauru. întruni¡i în ¿edin¡å în sala cåminului cultural de la Aninoasa. de comun acord au constituit un cåmin cultural a cårui activitate så se întindå în toate satele men¡ionate mai sus. pentru comuna Såule¿ti. învå¡åtor în Bibe¿ti ¿i dl. Vicepre¿edin¡i: preot Gr. învå¡åtor. V. învå¡åtor.

I. în 1913 a func¡ionat societetea culturalå cu numele „Dragoste de Neam”70. f. 70 A. 71 Dr. dosar nr. Au fost ¿i situa¡ii când în unele comune au luat fiin¡å mai întâi societå¡i care ulterior s-au transformat în cåmine culturale. Gr. Într-un document din 29 aprilie 1946 conducerea Cåminului cul- tural din Aninoasa. numårul lor cre¿tea de la lunå la lunå. Secretar. în “Crinul satelor” serie nouå. Dupå informa¡iile lui Gh. împreunå cu 64 Ibid. Gh. Astfel în comuna Båle¿ti Båle¿ti. Gh. Un alt tabel cu intelectualii de pe raza comunelor acestui cåmin. la 7 aprilie 1914 studentul în teologie Gh. Pre¿edinte al cåminului era Gh. f. . apare ¿i un cåmin cultural la Bårbåte¿ti numit „Elisabeta ¿i Ion Oprescu”67.24 ¿i altul cu intelectualii din Aninoasa avea 15 65. Protoereul Grigore Prejbeanu. Râuncea. Un cåmin cultural cu numele de „Bibescu Vodå” va continua så axiste în localitatea Bibe¿ti.312 - . Dupå 1933-1934. Jianu. Urmare acestei activitåti dar ¿i a modului cum a råmas intelectualitatea satelor. Gârdu. Un tabel cu fiii satului Aninoasa care s-au ridicat pe trepte sociale ¿i locuiau în altå parte.N. 9-10. 16. dosar nr. 1591/1939 68 Ibid. f. 1586/1935. În anul 1948 numele cåminului cultural s-a schimbat devenind Gh. 19-20. 65 Ibid.înscria 8164. raporta cå s-au ¡inul cursurile ¡åråne¿ti începând cu data de 1 martie pânå la 7 aprilie ¿i cå au participat 51 de såteni68. dosar nr. nr. din satul Båle¿ti. septembrie 2001. 101. Cåmine. 67 Ibid. Revista „Cåminul Cultural” publica mereu articole care îndemanau la organizarea de cåmine culturale. De asemenea. 34-35. în multe localitå¡i au început så aparå noi cåmine. Vicepre¿edinte. 1589/1939. p. Documente cu Cåminul cultural „ Ridicarea Neamului” mai sunt doar din anul 1943. Probabil cå aceastå formå de organizare n-a rezistat prea mult pentru cå într-un raport din 8 mai antetul Cåminului cultural este „Ridicarea Neamului” Aninoasa . Gârdu71. 69 Ibid. fond Funda¡iile regale. 66 Ibid.Gorj66. f.C. 13. 41. f. Prejbean. 1. Gh. Gheorghiu-Dej”. A. f. înscria 71. Bodin69. atunci când Funda¡ia regalå „Principele Carol” a trecut la reactivarea cåminelor culturale.

un punct farmaceutic etc. De fapt acesta a fost urmarea unor serii de serbåri populare ¿i ¿ezåtori organizate de ace¿tia încå din anul 1910. au desfå¿urat o bogatå activitate de teatru. martie 1939. au pus bazele unui cerc cultural cu numele „Dragoste de Neam”.V. ajuta¡i de preotul ¿i învå¡åtorul satului. S-a stabilit ca localul ¿colii primare så fie ¿i localul cåminului. În aceste condi¡ii ¿i în comuna Budieni s-a înfiin¡at. iar director era învå¡åtorul Prejbeanu. Vasile Cåråbi¿. C. studen¡i. Frâncu. Pentru localul cåminului au oferit câte un teren ¿i primåria ¿i ¿coala.V. N. în continuare vorbindu-se de cåmin.n) membrii cåminului cultural au desfå¿urat o intenså activitate culturalå. Societatea „Doina”. fond Funda¡ia culturalå regalå. Actul constitutiv era semnat de 36 persoane: învåtåtori. 1604/1936. V. Dintre ace¿tia fåceau parte Ion N. Anul V. de asemenea. În aceea¿i zi s-a ¡inut adunarea generalå în localul ¿colii primare unde s-a discutat ¿i votat Statutul societå¡ii „Doina” ¿i în baza acestuia s-a ales comitetul de conducere al societå¡ii. n. jude¡ul Gorj. De asemenea. Popescu ¿i al¡ii. În 1938 s-a afiliat la Funda¡ia regalå „Principele Carol”. un grup de tineri au înfiin¡at Societatea culturalå „Murmurul Jale¿ului”. 73 “Cåminul cultural”. cum se stipula în Actul Constitutiv72. Popescu.un grup de tineri. la 5 ianuarie 1936.3. Bibloiteca avea 465 volume. 265. såteni. Rådoi. Articolul publicat în „Cåminul Cultural” din martie 1939 fåcea cunoscut publicului cå în timplul vacan¡ei ( de Cråciun. dosar nr. elevi. Cercul „Dragoste de Neam” a dus o activitate intenså pentru educa¡ia såtenilor.313 - . Ungureanu. o bibliotecå. În scurt timp s-a amenajat într-o claså a ¿colii o scenå pentru a se prezenta piese de tetru. educa¡ie moralå ¿i fizicå. Societatea „Doina” s-a transformat în cåmin cultural. s-a transformat în cåmin cultural fåcând parte din Asocia¡ia „Jiul”. Tot acum a fost înfiin¡atå ¿i o bibliotecå ¿i. directorul ¿colii primare. În anul 1939. avea 54 membri. Mai târziu înforma¡iile sunt despre Cåminul cultural „Murmurul Jale¿ului” din comuna Câmpofeni73. Pre¿edintele era preotul I. Grigore Davi¡oiu. au dat cåminului denumirea tot de „Dragoste de Neam”. Mai târziu. cu ocazia reînscrierii la Funda¡ie. . avea ¿i o farmacie. Tot despre o societate avem cuno¿tiin¡å încå din 1926 ¿i anume la Câmpofeni. Rådoi. nr. ajutorarea în caz de nevoie ¿i oglindirea tineretului în prezent ¿i viitor. Cåmine. S-au 72 Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale. pentru cultura poporului.D. Pre¿edintele a fost desemnat Ion. D. 11. p. f.

sub comanda d-lui Gr. så prezinte în fa¡a publicului. p. 373-374. la slujbele religioase. Tinerii premilitari. la curå¡atul pomilor de uscåturi. s-a înfiin¡at o grådinå de zarzavat. Un lucru im- portant remarcat de revistå era prezen¡a la bisericå. aprilie 1939. De asemenea. 3 martie 1939. recitåri. 265. piese de teatru. nr. cu o vechime deci de 1850-2000 de ani înainte de Cristos.¡inut conferin¡e. În seara zilei de 6 ianuarie a fost a doua serbare: cântece. 75 “Cåminul Cultural”. a unui numår tot mai mare de såteni. Låscåteu au trecut din îndemnul cåminului ¿i sub directivele acestuia. un cor. dialoguri ¿i piesa „Fiul risipitor”. cântece na¡ionale ¿i religioase cântate de corul cåminului. între care ¿i un topor de piatrå din epoca neoliticului. În acest sens. fie în primåvarå. iar revistele culturale ale Funda¡iei erau mult cåutate ¿i citite. unde så se arate såtenilor o culturå ra¡ionalå a acestor pre¡ioase legume ¿i unde så facå practicå elevii cursului ¿colar primar. organizat ¿i dirijat de preotul Ion Gheorghi¡oiu. Prin exemplul membrilor sfatului cåminului cultural s-a trecut la aratul ogoarelor. în suprafa¡å de 1/ 4 ha teren cedat de V. s-au prezentat la cåminul cultural frumoasele colinde ¿i datini române¿ti ¿i cre¿tine¿ti ce începuserå så disparå de pe aceste meleaguri. pre¿edintele cåminului. piese de teatru. .314 - . ziua de Cråciun. de unde så se împartå pomii necesari gospodåriilor din sat. jocuri na¡ionale. anul V. în seara zilei de 5 februarie s-a organizat din nou o serbare. la reparatul pode¡elor ¿i curå¡atul ¿an¡urilor. så recite poezii. predici. 4. membrii corului ¿i tinerii premilitari jucând duioasa pieså „Durere de mamå”. p.p. nr. mereu membrii sfatului ¿i tinerii intelectuali adunând obiecte cu care så îmbogå¡eascå 74 “Cåminul Cultural”. membru în sfatul cåminului cultural. În seara zilei de 25 decembrie 1938 s-a ¡inut o serbare cu recitåri. cu succes.D. S-a înfiin¡at o pepinierå de pomi fructiferi în suprafa¡å de 200m. anul V. în seara de 25 decembrie 1938. Pentru cå såtenii apreciau activitå¡ile cåminului cultural participând în numår din ce în ce mai mare. o echipå compuså din oameni capabili så ¡inå conferin¡e. „Cråciunul la noi” ¿i „Florile dalbe”. fie în toamnå. Din informa¡ia publicatå re¡inem cå acest cåmin cultural avea un muzeu. În aceastå perioadå de iarnå ¿i biblioteca era mai mult frecventatå. jucatå admirabil de elevii ¿colilor secundare74 . s-a îmbogå¡it muzeul cåminului cu noi obiecte. model. Nici muzeul cåminului cultural nu era neglijat. Ropan. serbåri. În numårul urmåtor din „ Cåminul Cultural”75 se relua informa¡ia privind activitatea de „luminare a min¡ii ¿i împodobirea sufletului cu virtu¡i rodnice”. la trasarea unei noi ¿osele ce lega ¿oseaua de cotul „Bålanilor” cu biserica.

p. de omenie. S-au ¡inut ¿ezåtori cu såtenii unde s-a vorbit ¿i despre felul cum trebuie påstratå curå¡enia în case. 947. dar ¿i în sate80. devota¡i membri ai cåminului. dosar nr. octombrie. nr. În zilele de Pa¿te s-a dat o frumoaså serbare cu cântece religioase ¿i patriotice. se puteau face lucruri interesante ¿i folositoare. Chiar la sfâr¿itul anului 1938. N. la care au luat parte bibliotecarii din jude¡ de la acele cåmine care au putut plåti drumul ¿i între¡inerea. pomii. în scopul îmbunåtå¡irii sånåtå¡ii publice. întreprins o campanie sanitarå în ziua de 2 aprilie (1939). pe care såtenii le apreciau ¿i participau la realizarea lor. fond Funda¡iile culturale regale. nr. 79 Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale. scria „Cåminul Cultural”. având în frunte oameni destoinici. f. Între aceste ¿i biblioteca cåminului care avea deja 109 cititori ¿i 186 cår¡i citite. 76 Ibid. a fost în satul Costeni– Izvarna din jude¡ul Gorj. ¿ean¡urile etc. care aveau 7 copii. Cåmine. pode¡ele. În luna august 1939. s-au ocupat ¿i de o problemå cre¿tineascå ¿i anume „a botezat o copilå a såtenilor Ioana ¿i Vasile Coiculescu.decembrie 1939. în scurt timp a reu¿it så facå multe lucruri bune. recitåri ¿i piesa religioaså „Minunea” de preot Petre Chiricå77. 10. în afarå de activitatea întreprinså în cadrul celor patru sec¡ii ale cåminului. 80 Ibid. p. Din dosarul constituit la Funda¡ia regalå „Principele Carol”. Aici s-a ¡inut ¿coala cu bibliotecarii. botezul fåcându-se în prezen¡a tuturor membrilor cåminului ¿i a unui numeros public din sat.315 - . conduså de ¿eful echipei regale nr. Dupå câte se vede acolo era preocupare din partea conducerii cåminului cultural pentru folosirea timpului de iarnå. Tot la Cåminul cultural din Câmpofeni. De¿i nou. 1621/1938. unul din cele mai complete dosare79. 12. . fiind îndemna¡i to¡i locuitorii satului så-¿i våruiascå locuin¡ele. 77 Ibid. membrii cåminului „Murmurul Jale¿ului” au. înfåptuitå cu competen¡å de colectivul cåminului cultural. an în care luase fiin¡å. 374. Suma ce s-a strâns la botez s-a depus pe numele feti¡ei la Banca popularå din sat78. 78 Ibid. ce au fost scoase din uz76. oameni såraci. 11. Noua cre¿tinå a primit numele de Tudora. Tot aici preconizau så înfiin¡eze o sec¡ie a muzeului agricol unde så se adune ¿i så påstreze din toate uneltele de muncå ale înainta¿ilor. acest cåmin „Voievodul Mihai”. în timpul când echipa regalå studen¡eascå se aflå în sat. p. 10. bine organizatå. por¡ile. 462-463.3. 5. se raporta despre înfåptuiri însemante. Cautis.tezaurul muzeistic. Unul din cåminele culturale ce au luat fiin¡å în anul 1938. så cure¡e fântânile. mai 1939. rezultå o activitate permanentå.

316 - . f. -continuarea campaniei pentru cultivarea palntelor textile. -strângerea de plante medicinale. Se pare cå acestå ini¡iativå n-a putut fi aplicatå pentru cå în anii urmåtori tot în jur de 15-20 copii erau hråni¡i zilnic cu sfertul de pâine ¿i ceai. -facerea de saltele (oamenii så nu mai doarmå pe scândurå). f. . cât este ger83.50 lei pentru a putea lua 1/8 pâine ¿i 200 grame ceai în fiecare diminea¡å copiii. construirea closetelor. cel pu¡in în zilele de iarnå. A fost posibilå organizarea cantinei pentru cå unii oameni din sat au donat bani. co¿uri la case. Suma cheltuitå pentru copil era de 2 lei. între 5 ¿i 100 lei. 84 În anul 1939 erau în eviden¡å 40 de persoane depistate cu sifilis. f. 31-32. -îndemnuri la curå¡enia corporalå. O realizare meritorie a sfatului cåminului cultural a fost organizarea cantinei unde primeau zilnic un ceai ¿i un sfert de pâine 15 copii mai såraci. Vom exemplifica cu cel de pe anul 1940. În direc¡ia muncå: -înfiin¡area de tovårå¿ii. sobe cu foc pe dinåuntru. În direc¡ia sånåtå¡ii: împrospåtarea stocului de medicamente: -continuarea campaniei antisifilis84. 82 Ibid. 26-27. deci înainte de a începe råzboiul. de prin sate adunându-se obiecte ce se referå atât la trecut cât ¿i la prezent. facerae unui cuptor bosniac85. La scurt timp dupå înfiin¡area cåminului s-a trecut ¿i la pregåtirea muzeului. -procurarea de unelte pentru cåminul cultural. propunea så dea såtenii 1. -plantarea a încå 5000 puie¡i salcâm pe pante ¿i pe marginea ¿oselelor. 83 Ibid. În raportul prezentat se cerea ca „to¡i oamenii de bine” så strângå obiecte ¿i så le predea la cåmin 81. -repararea bisericii din Costeni ce se deteriora. Preocuparea sfatului cåminului cultural pentru bunul mers ala cåminului se poate vedea ¿i din programul de lucru ce ¿i-l propunea pe fiecare an. -pietruirea ¿oselelor ¿i mai cu seamå pe cea nouå ce leagå satul 81 Ibid. care aråtau starea de fapt a satelor. La sfâr¿itul lunii noiembrie 1938 erau înscri¿i ca membri ai cåminului 48 de såteni din Izvarna ¿i 44 din Costeni82. 18-19. Dupå ce se aråta ce greu o duceau oamenii din sate ¿i cå numårul copiilor såraci este mare. 85 Cuptorul bosniac era pentru uscatu fructelor.

Din plugurile pe care regele Carol al II-lea le-a dåruit unor sate. Am vizitat satul: e curat ¿i cu început de rânduialå în cur¡i ¿i în case”. -ajutorarea familiilor concentra¡ilor. -conferin¡e. -facerea unei gropi pentru arderea animalelor moarte de boli molipsitoare. -culegerea de date monografice. 97. -sådirea de flori la troi¡e ¿i monumente. care vizitase cåminul cultural din Izvarna rezultå cå: „De la prima impresie consta¡i cå a lucrat o minte ¿i un om cu dragoste de neam ¿i ¡arå. -strângerea obiectelor pentru muzeu. -numerotarea caselor de la Isvarna. Cam acelea¿i obiective erau înscrise ¿î în planul pe 1941. unul a fost dat Cåminul cultural din Izvarna.Costeni cu satul Celei.317 - . -legarea revistelor ¿i cår¡ilor primite la cåmin. -reînoirea obiceiurilor de Cråciun. La data aceea Cåminul avea 231 membri88. 87 Ibid. În direc¡ia sufletului: -îngrijirea cimitirelor ¿i troi¡elor. 168. De asemenea. Dintr-un proces verbal din 15 iunie 1939 al inspectorului de cul- tural Ilie Iscrulescu. f. -facerea de cåråmidå pentru construirea localului cåminului cul- tural (200 de bucå¡i de fiecare locuitor). 89 Ibid. 66.152. 88 Ibid. f. f. anual se analizeazå modul cum s-au îndeplinit obiectivele propuse. Pa¿te ¿i Sf. -strângerea ¿i trimiterea pe zonå a obiectelor necesare osta¿ilor. ca unul 86 Ibid. -preocuparea de a avea fiecare membru al cåminului o grådinå de flori pe lângå caså. -îngrijirea grådinii de zarzavat. la rândul såu. -ajutorarea celor în nevoie fårå a încuraja lenea ¿i cer¿etoria86. f. -facerea pepinierei pentru pomi altoi¡i. care. Gheorghe. În direc¡ia min¡ii: -¡inerea ¿ezåtorilor – pe såptåmânå. l-a dåruit cetå¡eanului Nicolae Buzå din Costeni89. -organizarea serbårilor cu ocazia zilelor na¡ionale. „Plugurile regale”. 97. . 194287 etc. scoaterea pietrei ¿i arderea varului.

Gruescu etc. cu câteva realizåri care. dl. vor fi un exemplu pentru ¡arå”. între alte sate. cåminul urma så înfiin¡eze în ele¿teul existent. la rubrica „Activitatea cåminelor”. 6. p. Grindeanu. mijloacele folosite. Într-un raport din 16 martie 1942. . V. în¡elegerea misiunii Serviciului Social dar ¿i a prefectului de gorj. anul. cu sprijinul tuturor locuitorilor satului desfå¿ura o frumoaså activitate: 45000 puie¡i de salcâm plantå¡i pe coastele degradate ale satului. I. Era eviden¡iat. Bivol. sat care „pânå acum câtåva vreme avusese faima unui sat nu numai sårac dar ¿i uitat de Dumnezeu. Munca de ridicare a satului Costeni. se raporta cåminului jude¡ean despre cursul de schi organizat de Cåminul cultural „Muncelul” din Suseni-Fråte¿ti. î¿i cultiva zarzavaturile necesare între¡inerii. revista „Cåminului Cultural” mereu publica articole popularizând metode bune. 91 Ibid. nr. dispensar. a depus o låudabilå activitate. Directorul cåminului cultural. a înfiin¡at Asocia¡ia bunilor gospodari. ¿eful Ocolului silvic Tismana. care a pus la dispozi¡ie 1500 m. librårie ( de fapt un depozit de carte. Tatomir. 844.p. n. 567. Ocupându-se de eviden¡ierea rezultatelor bune ob¡inute de unele cåmine culturale. såtenii de acolo tråiau într-o necontenitå dezbinare ¿i manifestau un accentuat simptom pentru via¡a de¿ån¡atå”. p. a reu¿it så descåtuseze satul Costeni de buruieni ¿i så-l ridice azi la cer. 9. de asemenea. În acest sat a fost o echipå regalå ajutând cåminul cultural ¿i pe oamenii din sat. La munca ¿i în¡elegerea såtenilor s-a adåugat ¿i contribu¡ia inginerului Rusu.n). ajutat de Dåghicescu. „Într-o asemenea situa¡ie. de puritate ¿i adevår – scria revista.dintre oamenii såraci dar harnic ¿i cu contribu¡ii la activitatea cåminului. Materialele pentru acest curs au fost date de Batalionul 90 Ibid. o crescåtorie de påstråv91. Leoveanu ¿i inginerul Balaciu. dar mai vârtos. C. a cåpåtat toate sensurile ei de noble¡e. septembrie 1939. În urma studiilor fåcute. la 1 iunie începea fabricarea cåråmizilor pentru construirea localului propriu (al cåminului cultural care) ¿i cåratul pietrei. farmacie. nr. Cåminul avea o bibliotecå. Icleanu. Realizårile la care se referea materialul erau: înfiin¡area cåminului cultural care.318 - . În numårul din iunie 1939 90. scriind despre „Realizåri pilduitoare”. era eviden¡iat ¿i satul Costeni din jude¡ul Gorj. såtenii din Costeni au fåcut atâtea realizåri prin munca ¿i energia lor încât aceste realizåri impresioneazå pe toatå lumea. Strân¿i sub flamura cåminului cultural. începutå de echipierii regali ¿i continuatå de cåtre såteni. în curând. de teren pe care echipa regalå care urma så soseascå în vara anului 1939. echipa regalå. anul V. învå¡åtor. dupå o luptå extraordinarå. iunie 1939.

sub titlul Un mare eveniment cul- tural tural. pur ¿i 92 Arhivela Na¡ionale Istorice Centrale. Funda¡iile culturale regale. Unele din satele respective. Cåminul Cultural „Nichifor Crainic” din comuna Bråtuia. profesorul Nichifor Crainic. Gu¡å pentru a participa la inaugurarea intrårii în func¡ie a cåminului cultural din Bråtuia. Profesorul Nichifor Crainic a låudat ¿i el rezultatele bune ale fostului såu elev.9 vânåtori de munte (12 perechi de schiuri complet echipate. Satul Suseni se aflå la poalele mun¡ilor Mågura. având în împrejurimi tot felul de pante potrivite pentru schiat. 1580/1938. 108-114. în ziua de 23 iunie 1939. Pe raza jude¡ului Gorj. Crevedia ¿i din partea Cåminului cultural jude¡ean de pre¿edintele acestuia. aveau ¿i cadrul economic bun. împreunå cu såtenii construiserå un local pentru cåminul cultural ¿i o fântânå pentru a da apå satelor vecine. Uneori ¿i în ziarul local „Gorjeanul” au apårut informa¡ii despre înfiin¡area câte unui cåmin cultural ¿i mai ales despre cine a luat parte la inaugurare. Gu¡å. Cåmine. preot C. dosar nr. au mers la Bråtuia unde preotul C. Cursul de schi a început la 14 februarie. într-o camerå proprie. lângå apa ªu¿i¡a. profesor Miron Constantinescu. au existat ¿i cåmine culturale care. La data de 29 noiembrie. era amintitå sosirea în Gorj a profesorului Nechifor Crainic care a fost invitat de preotul C.Fråte¿ti. mul¡umind såtenilor cå au dat numele lui cåminului ¿i fântânii ¿i dându-le sfaturi pentru bunul mers al comunei. Cu aceastå ocazie au luat cuvântul mai mul¡i vorbitori eviden¡iind eforturile preotului din comunå spre binele comunitå¡ii. Cel ce s-a ocupat cu acest curs a foste pre¿edintele Cåminului cul- tural Suseni. pårintele Vasile Runcanu. Cu aceastå ocazie atât cåminul cultural cât ¿i fântâna au primit numele de Nichifor Crainic. ca dealtfel ¿i în alte jude¡e. Au învå¡at så meargå pe schiuri 12 tineri în vârstå de 17-20 de ani din satele Suseni-Fråte¿ti. profesorul N. ci ¿i în ceilal¡i ani. înso¡it de profesorul Vizireanu din partea Funda¡iei culturale „Principele Carol”. f. Rezultatele experien¡ei cursului de schi au prilejuit facerea de propuneri ca så se organizeze alte serii. . de¿i aveau for¡a care så desfå¿oare activitå¡i. fiind mul¡i doritori dar ¿i nevoie de schiuri92. Astfel. Gu¡å.319 - . din lipsa de preocupare a conducerii acestora nu desfå¿urau activitå¡i în rândul såtenilor ¿i aceasta nu numai în timpul råzboiului. 12 perchi bocanci). Materialele aduse au fost depozitate la cåminul cultural comunal. de poetul Vasile Militaru.

în sat coborând când au de mers la târg sau la Pa¿ti când vin la bisericå. fac afaceri. Reprezentantul forumului superior era de pårere cå la Sohodol munca culturalå trebuie så fie adaptatå la situa¡ia localå ¿i cå un om cu inima de aur ar putea. constatårile inspectorului nu erau mai bune. Pe¿teana93. oameni care tråiesc în munte în tot timpul anului. A¿a sunt de proaste drumurile. De ce så påstråm numele mor¡ilor urâ¡i între cele ale muritorilor harnici”94. Cåmine. ¿i anume: Tismana. 143-158. petrec. venea din când 93 A. 156-157. fond Funda¡ii culturale. scria cel ce a controlat cåminul cultural. doctori. E multå suferin¡å pe våile ¿i dealurile pe care sunt presårate casele sohodolenilor ¿i trebuiesc multe. Nu se poate vorbi de Cåminul cultural din Raco¡i pentru simplul motiv cå a¿a ceva nu existå. ingineri. gråsimi etc. Tope¿ti. militari etc. la sate greu putem îndrepta¡i pe cineva så fie sceptic.N. Raco¡i era apreciat ca „pepinierå de intelectuali” cåci de aici s-au ridicat peste 150 învå¡åtori. f. Raco¡i. „Aici sunt intelectuali. Sohodol. så îmbunåtå¡eascå mult starea românilor de aici. Pocruia. potrivit celor afirmate mai sus. Din påcate nici unul din ei nu s-a mai gândit ¿i nici nu a mai lucrat pentru satul lui. nu cunosc ce este munca pentru popor”. Dupå ce fåcea o scurtå prezentare a condi¡iilor în care tråiau „sohodolenii” în satul „de la marginea de nord a jude¡ului”. iar se ceratå. dar. f. „În domeniul muncii culturale. mereu”. se împacå. Runcu. din august 1944. dosar nr. Pentru ei se ceartå.simplu lipsea preocuparea pentru activitatea cåminului. la Pocruia.C. Informa¡iile despre acestea sunt dintr-un raport de control în 10 localitåti. ¿i medicamente”. Raco¡i Raco¡i. Am ales pentru exemplificare douå situa¡ii. Nr. .n) nu pun nicio bazå pe conducåtorii lor. „Ei (såtenii.320 - . preo¡i. Socotesc cå trebuie ¿i så-¿i ¿teargå numele din eviden¡e. „Ei cunosc lupta pe orice cale spre închiaburirea lor. Altele aveau înså condi¡ii grele de via¡å ¿i nici for¡å nu aveau. Raco¡enii sunt mai înståri¡i ca ceila¡i vecini ai lor. Se stråduiesc ¿i ei så strângå avere ¿i strâng. slavå Domnului. Celei. Un învå¡åtor care locuia departe. iar se împacå ¿i a¿a mereu.I. Cât despre såteni. „Trebuie mai ales alimente. Por¡ile neângrijite”. pâine. zahår. Podurile de peste ape sunt ca vai de ele. Cu toatå averea lor în sat po¡i så-¡i strici carul. Godine¿ti. La data când era vizitat satul nu era nimic din punctu de vedere al cåminului. „uitat de ståpânire ¿i poate ¿i de Dumnezeu”. Cel de-al doilea sat era Sohodol. cu toate greutå¡ile. n. 1580/1938. se bat. Costeni-Isvarna. 94 Ibid.

În situa¡ia satului Sohodol erau multe sate la poalele mun¡ilor Car- pa¡i. 450 – 451. Dupå ce se reaminteau punctele principale ale programului. nr. så-¿i ducå via¡a cum ¿i-au dus-o ¿i pårin¡ii ¿i mo¿ii ¿i stråmo¿ii lor. Atunci numai cu vorbe se clådea. Ei erau buni så-¿i achite impozitele ¿i dårile ¿i så råspundå ordinelor de concentrare pentru a merge la råzboi. eviden¡ia ce este în stare så facå „un popor readus la matca disciplinei ¿i a muncii creatoare”. Erau sate ¿i ca Raco¡i. „Cåminul Cultural” atrågea aten¡ia cå acest program „minunat poate fi luat drept pildå de unire între oameni. nefiind drum de ma¿inå. anul V. Între participan¡ii la realizarea programului. Dupå aceastå concluzie.în când la ¿coalå. de ascu¡itå percepere a realitå¡ilor ¿i în¡elegere a legii Serviciului Social”. întrebarea vine fårå så fie puså: ce le trebuie lor cåmin cultural?”. låsându-i în voia Domnului. p. Oameni nåpåstui¡i ca aici erau în multe sate dar la acestea orga- nele administrative de stat nu se gândeau.321 - . Ca o concluzie pe care o formula în urma celor våzute era aceasta: „Satul î¿i duce via¡a cu acelea¿i necazuri ¿i cu acelea¿i bucurii. dupå plac. „dupå pårerea sfin¡iei sale orice muncå de înål¡are e zadarnicå”. Iar organele de stat nici atât. Preotul era. ca ¿i acum douå. în care pe baza rezultatelor ob¡inute în primåvarå. Inspectoratul pregåtirii premilitare pe jude¡ lucra în strânså legåturå cu cåminul cultural jude¡ean. mai 1939. a¿a îmi spunea pårintele Popescu. Al¡i „luminåtori” nu erau ¿i nici nu dorea nimeni så vinå. 5. * * * Una din ac¡iunile întreprinse de Serviciul Social cu ajutorul cåminelor culturale ¿i al premilitarilor era munca de folos ob¿tesc ob¿tesc. „Le trebuie gaz. în concep¡ia inspectorului. . cu starea materialå ¿i cu posibilitå¡i materiale suficiente pentru a se ocupa ¿i de soarta såtenilor. ¿tiind cå niciun inspector nu stråbate pânå acolo. Dar nu-i interesa. un blazat. sare. grâu ¿i tutun. se fåcea observa¡ia cå ¿i în regimurile de partide politice se întocmeau programe bogate dar nimeni nu se ostenea så le aplice. Se referea la programul întocmit de directorul cåminului jude¡ean împreunå cu ¿efii autoritå¡ilor jude¡ene în cadrul muncii de folos ob¿tesc. în afarå de såteni ¿i 95 „Cåminul Cultural”. trei sau mai multe veacuri în urmå”. În luna mai 1939 „Cåminul Cultural” publica un articol intitulat „Inaugurarea lucrårilor cåminelor culturale ¿i munca de folos ob¿tesc din jude¡ul Gorj”95. ¿i anume la lucrårile de interes ob¿tesc ¿i de îndrumare a muncilor agricole ¿i gospodåre¿ti ce trebuiau realizate în primåvarå.ºåranul trebuia så se descurce.

p. 98 Ibid. de la dl. fie în bani. judecåtor. 2. 920. Dupå realizarea celor ce aveau de înfåptuit ¿i plecau din sat. învå¡åtorului etc. pentru ridicarea localului cåminului cul- tural”. 97 „Cåminul Cultural”. 16 vo-lume (valoare 122 lei). Popescu Popa. anul V. de la Grigore Ciocâlteu. pentru aparatul de radio pe care-l pun gratuit la dispozi¡ie cåminului. 1000 lei98. de la domni¿oara Cornelia Popescu Popa. lucrårile înscrise în program erau continuate de cåtre såteni. premilitarii mergeau la institu¡iile publice unde erau repartiza¡i. 39 bro¿uri diferite (valoare 707 lei). de la preot Grigore Popescu Cårbune¿ti. joia ¿i duminica. nr. . Cåminul cultural din Cårbune¿ti – Gorj a primit în cursul anului 1938 urmåtoarele dona¡ii: de la domni¿oarele Anica ¿i Mi¿u Cåmårå¿escu – pentru troi¡å – 1000 lei.¿colari. se fåcea o slujbå religioaså. Emil Popescu Popa. au lucrat vreme de 20 de zile în cele douå sate – construind din nou ¿an¡ul pe lungime de 1300 m. cå „Tabåra de muncå de folos ob¿tesc a pregåtirii premilitare din Gorj. membri ai Cåminului cul- tural „Marele Voievod Mihai” din Costeni – Izvarna. p. disciplinatå. de la Societatea Cultul Eroilor. comandant stråjer ¿i dl. 160. montat (valoare 150 lei). 159. pensionar. În „Cåminul Cultural” din octombrie – decembrie 1939 se publica despre ac¡iunea unui deta¿ament de premilitari. de la dl. dupå care. Bucure¿ti – pentru troi¡å – 2000 lei. Una din sursele de venit ale cåminelor culturale erau ¿i dona¡iile pe care le fåceau unii cetå¡eni sau institu¡ii. Ploie¿ti. sub conducerea preotului. un steag tricolor de måtase. 3000 lei. în centrul satului (alåturi de ¿coalå ¿i bisericå). pensionar. de la Banca clerului gorjan din Târgu Jiu. fiu al satului. Din „Cåminul Cultural” pe luna februarie 193997 aflåm cå „Primåria comunei T ismana – Gorj a dåruit 250 m. 1000 lei. pe ambele laturi ale ¿oselei principale – ¿i au mai scos încå 1300 m. 10-12. Dupå sosire. Lugoj – pentru cåmin. c. februarie 1939. nr. Ilie Zarafu. Cårbune¿ti. octombrie – decembrie 1939. I. erau ¿i premilitarii.p.322 - . apoi 112 volume (valoare 3959 lei). func¡ionar petrolist. Pentru aceste ac¡iuni se sublinia spiritul de disciplinå al premilitarilor ¿i conducerea cåminului aducea mul¡umiri Comandamentului muncii de folos ob¿tesc din Gorj96. ceea ce fåcea ca såtenii så-i a¿tepte cu bucurie. pe echipe. fie în bunuri materiale. jude¡ul Gorj. p.Sibiu. Una din activitå¡ile în materie de asisten¡å socialå de care se 96 Ibid. instala¡ia de antenå ¿i påmântare (valoare 200 lei). Ace¿tia reprezentau o for¡å puternicå. la rubrica „Munca de folos ob¿tesc”. dimpreunå cu såtenii. påmânt din douå ele¿teie împotmolite”. învå¡åtor în Ghijoasa de Jos .

Un prim început . anul V. Conducerea cåminelor culturale aveau latitudinea så procedeze cum credeau ele cå e mai bine. împår¡ite de pre¿edintele cåminului cultural sau de directorul ¿colii. 100 Autorul acestei lucråri a beneficiat ¿i el de astfel de binefaceri. Grâul strâns s-ar putea preda la brutårie în contul cåruia ar putea primi pâine pentru cantinå99. era aceea de a se trece la înfiin¡area cantinelor pentru ¿colarii care nu aveau condi¡ii materiale. acaså. 99 „Cåminul Cultural”. Cåminul cultural. Spre exemplu. De aceea s-a ocupat så îndrume cåminele culturale cum så procedeze cerându-le så cerceteze ¿i så stabileascå pe sate numårul copiilor såraci. cu un sfert de pâine ¿i câte o bucå¡icå de marmeladå sau magiun. nu ¿tiau ce este zahårul. Apoi conducerea cåminului cultural så ia o hotårâre pe care så o comunice såtenilor. cu pâine. prin cantina ¿colarå hrånea zilnic 20 de ¿colari la amiazå cu cate 1/8 pâine ¿i zahår. Ele au fost în aten¡ia cåminelor culturale ¿i dupå primul råzboi mondial ¿i de atunci încontinuu. Dupå aceasta se porne¿te la strângerea de fonduri necesare de pe la oamenii din sat.ocupa Serviciul Social. Erau cålåuzi¡i de ideea cå copiii mici de ¿coalå nu pot face distinc¡ia stårii lor în privin¡a hranei ¿i pe de altå parte spre a fi imbold de ajutor pentru pårin¡ii lor.ar putea fi organizarea de serbåri la cåminul cultural local iar fondurile strânse så fie întrebuin¡ate pentru cantinele ¿colare proiectate.zicea Serviciul Social . Acestea puteau fi în bani dar ¿i în alimente. Nu era o ac¡iune nouå. Era pu¡in o datå pe såptåmânå så primeascå copilul o bucatå de pâine ¿i câteva bucå¡i de zahår. astfel cå fiecare elev î¿i avea såptåmânal partea sa100. Astfel de institu¡ii au func¡ionat încå din timpul lui Spiru Haret. la ¿coalå mergeam douå ore pe jos. De acaså panå. dar pentru modul de gândire al unui copil acesta era un lucru extraordinar. care eventual ar putea fi transformate în bani. p. Cantina mai putea fi sprijinitå ¿i prin daruri în naturå-alimente. ceai. Serviciul Social nu putea så lase în afara preocupårilor sale aceste cantine. nr. primeam o canå cu ceai. cu rândul.323 - . tuturor copiilor fårå a face deosebire de starea socialå. . Erau înså extraordinare. jude¡ul Gorj. Dealtfel. Eram elev la Gimnaziul industrial de la Pojogeni. In mod practic s-au împår¡it ¿colarii în ¿ase echipe de câte 20. a cantinei. Cåminul cultural „Muncelul” din Fråte¿ti-Suseni. mai 1939. în sala de mese. S-ar putea face apel la gospodåriile mai înstårite din localitate de a lua asupra lor aprovizionarea. 5. 399-402. atunci când unii copii. Toatå via¡a am tråit cu impresia cå a¿a ceai bun ca acela n-a mai existat. lapte sau alte alimente. bineîn¡eles prin unitatea sa de execu¡ie. La ¿coalå. în multe localitå¡i au luat fiin¡å astfel de cantine.

Ciubu101.324 - . dupå posibilitå¡i. Începutul 1-a fåcut la 15 decembrie (1938) când a luat fiin¡å cantina. cu rezultate remarcabile. alegând noi organe de conducere.R. prin ofrande în alimente gåtite sub supravegherea pre¿edintelui cåminului ¿i a doamnei maestre de la ¿coala såteascå. a institu¡iilor etc. unii murind prin colonii. februarie 1939. lagåre ¿i penitenciare. Si cantina Cåminului cultural „Muncelul” preconiza. chiar ¿i mâncare caldå. Prin decretul nr. ca atunci „când va fi cu putin¡å cåminul va face cunoscut cå va osteni pentru ca dårnicia pe care såtenii o aratå cu prilejul pomenilor ¿i praznicelor. la data când se publica acest articol. nr. în cele mai multe localitå¡i au înfiin¡at cåminele ¿i le-au condus ani de zile. Schimbårile din structura teritorial-administrativå au adus schimbåri ¿i în alte domenii.P.2. Opera¡iunea a fost cunoscutå atunci sub denumirea de “epurare”. mul¡i au fost înlåtura¡i fiindcå erau “elemente burgheze”. så o îndrepte spre cantina elevilor.. care. Aceastå formå de a ajuta pe copii prin cantine a continuat în multe locuri ¿i în timpul råzboiului. au fost înlåtura¡i numai fiindcå erau preo¡i ¿i aveau altå ideologie. Aceastå måsurå a slåbit mult învå¡åmântul ¿i cultura etc. proiectele legilor privitoare la organizarea ¿i func¡ionarea institu¡iilor de artå. fiind aresta¡i ¿i închi¿i ani mul¡i ¿i grei. dându-li-se nume ale mai marilor zilei. anul V. între care: a) Elaboreazå ¿i supune organelor competente ale R. de cåtre familiile Ilie Onescu ¿i C. p. În anul 1948 în situa¡ia cåminelor culturale au intervenit unele schimbåri. ale unor „eroi ai clasei muncitoare” etc. 101 „Cåminul Cultural”. de “elemente du¿månoase”. de curå¡ire a aparatului de stat. 64 din februarie 1949102 se stabilea structura ¿i atribu¡iile Ministerului Artelor ¿i Informa¡iilor din R.P. Au fost înlåtura¡i atunci nu numai oamenii din învå¡åmânt ¿i culturå ci din toate domeniile de activitate. Preo¡ii.42 din 19 februarie 1949. În primul rând s-au reorganizat. pânå så fie formate alte cadre trebuind så mai treacå multå vreme.160-161 102 “Monitorul Oficial”. . Ceea ce a fost ¿i mai grav a fost ca au råmas pe drumuri multe familii. Cu ocazia reorganizårii cåminelor din anii 1947-1948 multora din acestea li s-au schimbat denumirea. nr. inclusiv în situa¡ia institu¡iilor cultural-educative. s-au aplicat ¿i aici “principiile ideologice”.România. Articolul 2 din decret aråta atribu¡iile Ministerului Artelor ¿i Informa¡iilor. Au existat unele cantine care serveau mai mult. cå o parte a acestora au fost acuza¡i cå între¡in o stare de spirit ¿i ac¡iuni du¿månoase regimului. Fårå a se ¡ine seama de contribu¡ia fiecårui membru al sfatului.

revistelor. ziarelor. al plå¿ilor.8506 din 19 aprilie 1949 se aducea la cuno¿tin¡å comitetelor provizorii cå pentru pregåtirea cadrelor necesare conducerii bibliotecilor se înfiin¡eazå un curs de bibliotecari cu o duratå de douå luni ¿i jumåtate pe lângå Biblioteca Academiei R. raioane ¿i respec-tiv consilii populare. Îndrumeazå produc¡ia cinematograficå etc. organe unice de conducere ¿i administrare pe teritoriul unitå¡ilor ad- ministrative respective.Direc¡ia teatrelor ¿i muzicii.R.I. Organele acestea se constituiau în urma alegerilor. . 9/1949. radio precum ¿i alte institu¡ii a cåror activitate se realizeazå în atribu¡iile ministerului. culturalå etc. presei ¿i tipåriturilor. . locale. Editura Hermes 2000. Pânå la alegerile pentru consiliile populare.325 - . Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor prelua în atribu¡iile sale sarcini pe care mai înainte le avuseserå Funda¡iile culturale ¿i cåminele culturale. Prin ele ¿i cu ajutorul lor se îndeplineau în teritoriu activitå¡ile culturale.37.P.etc. Nicolae Mischie.etc. Una din primele måsuri luate de minister a fost pregåtirea bibliotecarilor. În fruntea acesteia se afla consilierul cultural dupå care se numea ¿i Consilieratul cultural. Scopul 103 A. b) Asigurå råspândirea în masele largi populare a cår¡ii. 258-260. al jude¡elor au luat fiin¡å alte institu¡ii administrativ-teritoriale .Direc¡ia A¿ezåmintelor culturale103 etc. . Prin circulara nr. p. In com-peten¡a consiliilor populare era tot ce se referea la activitatea economicå. Tot în anul 1949 în locul primåriilor ¿i respectiv al consiliilor comunale. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor. 104 Vasile Arimia. În structura ministerului erau ¿i: . Institu¡iile jude¡ene ale administra¡iei de stat. inclusiv planul economic ¿i bugetul local. c) Îndrumeazå ¿i sprijinå activitatea cåminelor culturale såte¿ti ¿i ateneelor populare.Direc¡ia literarå ¿i artisticå. dosar nr. .N. 36 .Direc¡ia. socialå. De acum ministerul se ocupa de întreaga politicå culturalå. Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj.preså. f. inclusiv de asigurarea materialå. de pe teritoriul unitå¡ii admi-nistrative. atribu¡iile acestora ¿i ale comitetelor lor ex- ecutive trebuia så fie exercitate de comitetele provizorii104. Îndrumeazå activitatea radiodifuziunii ¿i organizeazå re¡eaua de radioficare ¿i radioamplificare. Comitetul provizoriu al jude¡ului Gorj avea în structura sa ¿i o sec¡ie care se numea sec¡ia artå ¿i culturå.regiuni.C. Pantelimon Manta. Desigur ¿i organele locale erau impli- cate. îndrumeazå ¿i stimuleazå organizarea bibliotecilor.

C.46 106 Ibid. 70 de cåmine nu aveau biblioteci ¿i nici posibilitate de a cumpåra cår¡i ¿i ziare.I. f.I. cooperative. Aparate de cinematograf nu avea decât ora¿ul Târgu Jiu. Aparate de radio în func¡iune erau doar în 4 cåmine. 4 localuri erau în construc¡ie. ateneelor populare. Jude¡ul Gorj avea cel mai mic numår de cåmine. 43 . Ministerul dorea så ¿tie câte biblioteci erau în toate institu¡iile de pe raza jude¡ului: cåmine culturale. 737/1949. mai erau 6 aparate care trebuiau reparate. cåminelor culturale etc. 11. institu¡iilor.N. cu 600 lei106 . „Contemporanul” ¿i „Frontul plugarilor”. f. În comunele din jude¡ se mai aflau 50 de echipe de cor. adicå jumåtate. Potrivit acestei situa¡ii. Abona¡i la „Îndrumåtorul cultural” erau 177. f. Numai 9 cåmine aveau localuri pro-prii. în 1949 erau în întreaga ¡arå 10000 de astfel de institu¡ii culturale. Tot acum s-a trecut ¿i la întocmirea unei eviden¡e a cåminelor ¿i ateneelor populare ¿i la nivelul întregii ¡åri dar ¿i pe jude¡e. dosar nr. . Cåminul de la Novaci ¿i de la Baia de Fier aveau posibilitate de a le cumpåra în rate. Cele mai multe biblioteci erau la ¿coli ¿i la cåminele culturale. de când func¡ionau etc. doar 188. iar 912 “Albina”. 108 Ibid. „Veac Nou”. 48. dosar nr. Între ace¿tia era ¿i Ionicå Constantin. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor. consilier la jude¡ul Gorj.. 9/1949. 107 A. dosar nr.N. “Scânteia”. f.C. Se pare cå ministerul avea posibilitå¡i materiale mai bune pentru cå în 1949 putea så premieze pe unii consilieri jude¡eni care ob¡inuserå rezultate mai bune. 105 A. Comitetul jude¡ean trebuia så trimitå câte 2 propuneri panå la data de 1 mai 1949105. în raport cu numårul localitå¡ilor ¿i anume în 455 localitå¡i avea 234 unitå¡i culturale în care erau 162 biblioteci107 . din acestea func¡ionau doar 138. restul erau în localurile ¿colilor108.326 - . Mai aveau abonamente la „Cålåuza bibliotecarului”. În anul 1948 numårul acestora era ¿i mai mic. 40. Din cele 188 cåmine 98. ¿coli.9/1949.acestui curs era de a pregåti bibliotecarii necesari organiza¡iilor de maså. Pentru a analiza activitatea culturalå dar ¿i pentru a o orienta s-a ¡inut o ¿edin¡å cu directorii de cåmine culturale pe plaså. aveau biblioteci. 46/1948. 45 echipe de teatru ¿i 21 de echipe de jocuri na¡ionale. câte cår¡i aveau. 28. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor. Cursurile erau organizate pe cheltuiala Academiei ¿i a Ministerului Artelor ¿i Informa¡iilor. În cursul anului 1949 s-a efectuat o inventariere a tuturor bibliotecilor ce se aflau în jude¡ pe la diferite institu¡ii. sindicate etc.

Marea majoritate a cåminelor aveau abonamente la „Îndrumåtorul cultural”. mårindu-se numårul cu 102 dintre care 9 formate din vârstnici ¿i tineret. Dintr-un raport de activitate pe anul 1949 al comitetului provizoriu jude¡ean. vizionate de 117177 spectatori. Un element nou ce a apårut acum era o sta¡ie de amplificare.I. de echipe de teatru. care înså nu fuseserå distribuite. 109 A. În anul 1949 numårul bibliotecilor a crescut cu 114 având în total un numår de 218 biblioteci iar numårul volumelor bibliotecilor a crescut cu 9929 având în total 33929 volume. Dintre acestea 14 aveau local propriu. S-au mai înfiin¡at 10 case de lecturå la sate. 47 din tineri ¿i 159 din tineret ¿i elevi din ¿colile elementare ¿i medii. 212 echipe de cor.N.R. f.D.C. În 1948 mai exista cåminul cultural jude¡ean al cårui director era tot avocatul Miron Constantinescu. Runcu. Câmpofeni etc. plus în luna decembrie încå 12. avea program zilnic de la 7-8. 41 formate numai din tineret ¿i U.F. 28 aveau camere separate la comitetele provizorii ¿i 141 utilizau localul ¿colilor. iar 158 din tineret ¿i elevi ai ¿colilor elementare ¿i medii. 212 echipe de dansatori dintre care un numår de 6 erau formate numai din vârstnici.327 - . Din 246 cåmine culturale 218 aveau biblioteci. existând în întreg jude¡ul 246 cåmine. a cårei linie s-a prelungit pe o distan¡å de 1700 metri ¿i cu 10 difuzoare. La acea datå erau în jude¡ 212 echipe de teatru. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor. In 1949 au rulat un numår de 177 filme cu 765 reprezenta¡ii. rezultå cå avea un numår însemnat de cåmine culturale. 63 aveau local închiriat. Bobu au ¿i început construc¡ia localului prin posibilitå¡i locale. 0 precizare: erau înzestrate numai acele comune care erau electrificate . Din datele pe care consilieratul jude¡ean le raporta Ministerului Artelor ¿i Informa¡iilor. de biblioteci înzestrate cu cår¡i. ªipot. aflåm unele date ¿i informa¡ii interesante. mårindu-se numårul în 1949 cu 97 dintre care 9 formate din vârstnici ¿i ti-neri. dosar nr. 20 de cåmine au pregåtit cåråmida pentru construc¡ia loca-lului cåminului. Astfel în 1949 au fost înfiin¡ate un numår de 58 de cåmine. 55 din tineri ¿i femei ¿i 168 din tineret ¿i elevi ai ¿colilor elementare ¿i medii. 29 . 11:30-13:30 ¿i 18:00-21:00. sec¡ia artå ¿i culturå 109 . Prin comune se gåseau ¿i aparate de radio. Un numår de 9 cåmine culturale au fost înzestrate cu aparate de rulat filme. un total de 216. iar cåminele culturale Bålåne¿ti. Numai în 1949 au primit 24 aparate. la cåminele culturale existând deja 43 aparate. 51/1949. între acestea fiind: Pinoasa. coruri.

Despre activitatea culturalå în cadrul jude¡ului. Au dispårut Funda¡iile regale culturale ¿i chiar cåminul cultural jude¡ean ¿i au apårut sec¡iile de culturå ¿i artå în cadrul comitetelor provizorii ¿i apoi a sfaturilor populare. astfel: pe 11 septembrie 1949111 a avut loc un concurs între cåminele culturale pe centre: Aninoasa.328 - . Se încheia astfel o perioadå ¿i începea alta nouå. Sterpoaia. Valea De¿ului. la centrul Baia de Fier. 79 111 Ibid. La Andree¿ti au participat comunele Andree¿ti. Cu un asemenea poten¡ial cultural-educativ era ¿i normal ca ¿i activitatea culturalå sa fie bunå. sec¡ia artå ¿i culturå aråta într-un raport de activitate pe anul 1949 cå ¿i în Gorj cåminele culturale au devenit un factor activ în munca de culturalizare a maselor ¿i de popularizare a reformelor ce se înfåptuiesc. Bibe¿ti. f. La Petre¿ti: Petre¿ti. . S-au eviden¡iat aproape toate cåminele la câte ceva. Au apårut. era eviden¡iat pentru activitatea intenså duså printre ¡åranii muncitori. pe plan central. Bårbåte¿ti. 96-97. Andree¿ti ¿i Petre¿ti. La concursul de coruri.34. Såule¿ti. 34. Informa¡ii despre activitatea din Gorj se publicau ¿i în ziarul re- gional „Înainte” din Craiova. Gro¿erea ¿i Valea lui Câine. dosar nr. comitete ¿i consilii. cåminul cultural a organizat cel mai bun cor de cåmin din regiune al cårui bogat repertoriu este executat pe patru voci.echipe de dans ¿i chiar aparate de radio. Am eviden¡iat doar câteva elemente care au intervenit în activitatea culturalå a satului. f. În fiecare joi ¿i duminicå cåminul organizeazå audi¡ii la radio pentru såteni. cu institu¡iile ¿i cu oamenii ei. asigurau cadre corespunzåtoare. echipa de teatru a prezentat de la 1 ianuarie pânå acum 10 ¿ezåtori culturale la care au participat peste 500 de persoane la un spectacol. Nu vom prezenta con¡inutul acestora ci doar unele date. 50/1949. dosar nr. Gorj. f. 117-121 112 Ibid. La Aninoasa au participat: Aninoasa. cu reglementårile. f. cu un numår de 216 cititori permanen¡i112 . Comitetul provizoriu al jude¡ului Gorj. dansuri populare ¿i piese de teatru ce a avut loc între comune. iar biblioteca comunalå numårå peste 400 volume. Vladi- mir. Muscule¿ti. Cåminele culturale au continuat så 110 Ibid. De asemenea. care elaborau politica ¿colarå ¿i asigurau baza materialå pentru organizarea ac¡iunilor. serviciul cultural jude¡ean raporta din douå în douå luni110. Sub conducerea lui Rogojinski. cåminul din Alimpe¿ti a ob¡inut locul I. 428/1949. În ziua de 4 aprilie 1949 Cåminul cultural din Alimpe¿ti.

Monitorul Oficial nr.329 - . råmânând doar clådirile ¿i pe unde mai este câte un cadru didactic. Dupå legea din 2003113 acestea vor fi numite filiale. fondurile etc. urmând så facå obiectul unei alte lucråri. cu posibilitå¡i ¿i atribu¡ii limitate. . La nivelul marilor comune (de centru) a råmas câte un cåmin cultural având toate atribu¡iile.473 din 02 iulie 2003. împu¡inându-se numårul comunelor.existe ¿i så ducå o permanentå activitate culturalå. Prima loviturå au primit-o în 1968 când a intervenit noua împår¡ire administrativ-teritorialå. De aceea nici noi nu ne-am ocupat de ele. personalul. 113 Legea privind organizarea ¿i func¡ionarea a¿ezåmintelor culturale. celelalte devenind cåmine såte¿ti. cu experien¡å ¿i cu suflet. se mai ocupå ¿i de aceste cåmine filiale.

1948 1585 Cåminul cultural “BarbuPâråianu” Com. Bâlta 1939 – 1948 1593 Cåminul cultural “Straja” Com. Copåcioasa 1939 – 1948 1613 Cåminul cultural “N. Crainic” Com. Bumbe¿ti 1939 – 1948 1607 Cåminul cultural “Voievod Mihai” Com. Bråne¿ti 1931 – 1946 1601 Cåminul cultural “Carol II” Com.1939 .1946 1586 Cåminul cultural “Bibescu Vodå” Com. Brådiceni 1939 – 1948 1602 Cåminul cultural “Binele ob¿tesc” Com.1940 orå¿enesc 1582 Cåminul cultural “DomnulTudor” Târgu Jiu 1938 . Anexa TAB E L Cåminele culturale din jude¡ul Gorj înregistrate la Funda¡iile Regale în anul 1938 Nr. Celei 1939 1616 Cåminul cultural “Ioan Botezåtorul” Com. Bråde¿ti 1938 1600 Cåminul cultural “I. Bråtuia 1939 – 1948 1604 Cåminul cultural “Doina” Com.1947 1588 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Båle¿ti 1939 – 1943 1590 Cåminul cultural „Bibescu Vodå” Com. Albeni 1938 .330 - . Cårbune¿ti 1609 Cåminul cultural “Dumbråvi¡a” Com. Budieni 1936 – 1941 1605 Cåminul cultural “Luminasatului” Com. Magheru” Com. Alimpe¿ti 1939 .1946 1583 Cåminul cultural “GeneralGh. Cerat 1936 – 1948 1617 Cåminul cultural “Princepele Carol” (Rena¿terea) Com. Bålåne¿ti 1596 Cåminul cultural “GheorgheTåtårescu” Com. Borzeni 1939 – 1940 1599 Cåminul cultural “Ion Grecescu” Com. Aninoasa 1935 .1948 1587 Cåminul cultural “MareleVoievod Mihai” Com. Benge¿ti 1939 – 1948 1598 Cåminul cultural “IonelCåtånescu” Com. Bårbåte¿ti 1939 – 1948 1592 Cåminul cultural “PoianaMårului” Com. Andree¿ti 1939 .1948 Vladimirescu” 1581 Cåminul cultural “SfântaTreime” . Cårpini¿ 1936 – 1948 1610 Cåminul cultural “Voievod Mihai” Com. Boråscu 1936 – 1946 1597 Cåminul cultural “A. Câlce¿ti 1939 – 1948 1612 Cåminul cultural Com. Baia de Fier 1938 – 1948 1589 Cåminul cultural “Dragostea de neam” Com. Ceauru 1939 – 1948 1611 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Bålcescu” Com. Bålce¿ti 1939 – 1948 1595 Cåminul cultural “Luceafårul” Com. Arcani 1939 . Câmpofeni 1935 – 1948 1615 Cåminul cultural “Regele Carol II” Com. Colbe¿ti 1939 – 1948 1614 Cåminul cultural “Murmurul Jale¿ului” Com. Grigorescu” Com. Bro¿teni 1939 – 1942 1603 Cåminul cultural “N. Cernådia 1924 – 1940 1618 Cåminul cultural “General Dragalina” Com.Constantinescu” Com.1948 1584 Cåminul cultural “Valea Olte¡ului” Com. Cåminul cultural Anii pentru Localitatea care are dosar denumirea documente 1580 Cåminul cultural jude¡ean ”Tudor Târgu Jiu 1938 . Târgu Jiu 1939 . Capul Dealului 1939 – 1942 1608 Cåminul cultural “Popescu Ion” Com. Celetea 1938 . Bolbo¿i 1939 – 1948 1606 Cåminul cultural “General Dragalina “ Com. Bâlta 1937 – 1938 1594 Cåminul cultural “Ilie ªtirbei” Com. Bibe¿ti 1939 – 1948 1591 Cåminul cultural “Elis Opri¿an” Com.

Schileru” Com. Ohaba 1939 – 1948 1650 Cåminul cultural “Lumina” Com. Corbe¿ti 1939 – 1946 1636 Cåminul cultural “Lumina Satului” Com. Costeni . Câlnic 1935 – 1942 1621 Cåminul cultural “Marele Voievod Mihai” Com. Strâmba Jiu 1936 – 1946 1669 Cåminul cultural “Furnica” Com. Pe¿ti¿ani 1935 – 1946 1658 Cåminul cultural “Raiul” Com. Frasinu 1939 – 1940 1630 Cåminul cultural Com. Maghere¿ti 1939 1643 Cåminul cultural “Carol I “ Com. ªasa 1939 – 1945 . Iorga” Com. Bålteanu” Com. Costescu” Com. Ioan Cuza” Com. Frumu¿ei 1939 – 1948 1629 Cåminul cultural “Dr. Isvoarele 1939 – 1947 1638 Cåminul cultural “Regele Carol II” Com. Negomir 1939 – 1948 1649 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. Crasna 1939 – 1948 1624 Cåminul cultural „Lumina Poporului” Com.331 - . Eminescu” Com. Gârbov 1939 – 1948 1633 Cåminul cultural “Spiru Haret” Com. Pocruia 1939 – 1948 1654 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Fårcå¿e¿ti 1939 – 1948 1631 Cåminul cultural “Înfrå¡irea” Com. Cre¡e¿ti 1939 – 1948 1625 Cåminul cultural “Badea Câr¡an” Com.Izvarna 1938 – 1947 1622 Cåminul cultural “Regina Maria” Com. Jo¿i 1939 – 1947 1639 Cåminul cultural Com. Polovragi 1939 – 1946 1651 Cåminul cultural “Amaradia” Com. Logre¿ti 1642 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. C. Pociovali¿tea 1929 – 1946 1655 Cåminul cultural “Pinul” Com. Jupâne¿ti 1939 – 1948 1640 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Muscule¿ti 1939 – 1946 1646 Cåminul cultural “Parângul” Com. Brezulescu” Com. Frânce¿ti 1939 – 1948 1627 Cåminul cultural “Muncelul” Com. Rå¿ina 1939 – 1947 1662 Cåminul cultural “Izvorul” Com. Stroe¿ti 1938 – 1948 1668 Cåminul cultural “M. Gro¿erea 1939 – 1946 1632 Cåminul cultural “P. Dobri¡a 1935 – 1948 1626 Cåminul cultural “Înfrå¡irea” Com.P. Stolojani 1934 – 1948 1667 Cåminul cultural “I. Ro¿ia de Sus 1934 – 1947 1663 Cåminul cultural “Domnul Tudor” Com.Vulcan 1938 – 1947 1659 Cåminul cultural “Ecaterina Teodoroiu” Com. Plop¿oru 1939 – 1946 1653 Cåminul cultural “Al. Mateescu” Com. M 1938 – 1946 1644 Cåminul cultural “Blahni¡a” Com. Fråte¿ti 1934 – 1936 1628 Cåminul cultural “Lumina” Com. Ciuperceni 1925 – 1948 1620 Cåminul cultural “N. Cârbe¿ti 1939 – 1948 1623 Cåminul cultural “Izvorul Crasnei” Com. Petre¿ti 1939 – 1948 1657 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Pope¿ti 1937 – 1939 1652 Cåminul cultural “Regele Ferdinand” Com. Runcu 1935 – 1948 1666 Cåminul cultural “Jale¿ul” Com. Rovinari 1939 – 1947 1665 Cåminul cultural “Lumina” Com. Godine¿ti 1935 – 1945 1634 Cåminul cultural “D. Lele¿ti 1924 – 1943 1641 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Novaci 1939 – 1946 1648 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com.1619 Cåminul cultural “D. Pe¿teana . Pa¡ica” Com. Voite¿ti” Com. Mogo¿ani 1934 – 1945 1645 Cåminul cultural “Mircea Vodå” Com. Ione¿ti 1938 – 1946 1637 Cåminul cultural “General Tåtåråscu” Com. Pinoasa 1939 1656 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Glodeni 1934 – 1946 1635 Cåminul cultural “Marele Voievod Mihai” Com. Pojaru 1939 – 1947 1660 Cåminul cultural Com. Mu¿ete¿ti 1939 – 1946 1647 Cåminul cultural “D. Råtezu 1939 1664 Cåminul cultural “D. Raco¡i 1939 – 1948 1661 Cåminul cultural “Lumina” Com.

1670 Cåminul cultural “M. Eminescu” Com. Strâmba - Vulcan 1939 – 1944
1671 Cåminul cultural “Muncelul” Com. Suseni 1924 – 1948
1672 Cåminul cultural “Fra¡ii Tomescu” Com. Sterpoaia 1939 – 1946
1673 Cåminul cultural “Izvorul Tåmåduirii” Com. Ståne¿ti 1939
1674 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. ªomåne¿ti 1935 – 1940
1675 Cåminul cultural Com. Såule¿ti 1938 – 1948
1676 Cåminul cultural “Matei Basarab” Com. Sohodol 1939 – 1946
1677 Cåminul cultural “Eroii Gorjului” Com. Sârbe¿ti 1931 – 1948
1678 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. ªasa 1939 – 1948
1679 Cåminul cultural Com. Såcelu 1939 – 1948
1680 Cåminul cultural Com. Timi¿eni 1939
1681 Cåminul cultural “G. Co¿buc” Com. Tismana 1935 – 1948
1682 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Tele¿ti 1934 – 1946
1683 Cåminul cultural “Regina Maria” Com. ºicleni 1939
1684 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Turba¡i 1939 – 1945
1685 Cåminul cultural “Doamna Stanca” Com. Turcine¿ti 1945 – 1946
1686 Cåminul cultural “Straja” Com. Turcine¿ti 1934 – 1946
1687 Cåminul cultural “Unirea” Com. Turburea 1939 – 1945
1688 Cåminul cultural “Lumina Poporului” Com. Turce¿ti - Rugi 1939 – 1948
1689 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. Valea Mare 1939 – 1946
1690 Cåminul cultural “Progresul” Com. Vålari 1939 – 1948
1691 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Vladimir 1939 – 1948
1692 Cåminul cultural “N. Tåtåråscu” Com. Vlåduleni 1939 – 1948
1693 Cåminul cultural “Eroii Gorjului” Com. Viera¿u 1935 – 1941
1694 Cåminul cultural “Grigore Iermonahul” Com. Valea lui Câine 1939 – 1948
1695 Cåminul cultural “Straja” Com. Vålari 1938 - 1948

Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile Culturale Re-
gale, Cåmine, dosarele 1580 – 1695.

- 332 -

CAPITOLUL IX.

Institu¡ii specializate în påstrarea ¿i
folosirea patrimoniului cultural na¡ional,
factor de importan¡å majorå în
activitatea cultural-educativå

- 333 -

- 334 -

În re¡eaua institu¡iilor ce func¡ioneazå pe teritoriul României sunt
unele care au rol ¿i func¡iuni multiple, totul depinzând de domeniul în
care func¡ioneazå. Rolul ¿i atribu¡iile sunt stabilite prin lege ¿i ele trebuie
så-l îndeplineascå în bune condi¡ii.
În acest capitol noi ne vom ocupa de trei din ele, care au ¿i rol
adrninistrativ-teritorial ¿i cultural-educativ. Sunt institu¡ii care au apå-
rut în istorie în momente diferite, în forme felurite dezvoltându-se ¿i
perfec¡ionându-¿i activitatea pe måsura dezvoltårii societå¡ii omene¿ti.
Acestea sunt:

1.Arhivele
Societatea omeneascå a cunoscut în dezvoltarea ei continuå perioade
multiple, fiecare având tråsåturile ei, reglementårile ei, scrise sau nes-
crise, dupå care se conducea bunul mers, precum ¿i institu¡iile necesa-
re func¡ionårii statului.
Dezvoltarea lentå, totu¿i dezvoltare permanentå a dus la cre¿terea
bunurilor materiale pe care oamenii le construiau în interesul bunului
mers ¿i al satisfacerii nevoilor materiale ¿i spirituale. În acela¿i timp a
apårut necesitatea reglementårii rela¡iilor, raporturilor dintre oameni,
dintre institu¡ii, dintre puterea de stat ¿i locuitorii ¡årilor respective.
Înmul¡indu-se popula¡ia, institu¡iile, bunurile materiale create, care
aveau o duratå în timp mai mare decât via¡a unei genera¡ii, au fåcut så
aparå înscrisurile, adicå consemnarea în acte a activitå¡ilor omene¿ti,
a rela¡iilor dintre oameni ¿i mai ales a bazei existen¡ei omului - påmântul.
Påmântul a fost ¿i este singurul bun al omenirii care de-a lungul
existen¡ei a råmas aceea¿i suprafa¡å. El nici nu s-a extins, nici nu s-a
mic¿orat, ci doar s-a împår¡it ¿i reîmpår¡it între state, între ob¿ti ¿i
între oameni. Pentru a se cunoa¿te aceste despår¡iri, pentru a se ¿ti
care ale cui sunt, pe unde sunt ¿i în ce suprafa¡å, domnia (puterea în

- 335 -

stat) a avut atributul de a elibera acte de proprietate, confirmând
în¡elegerile, vânzårile, cumpåråri, schimburi de proprietate etc. Cu
aceste acte puteau justifica dreptul de proprietate ¿i orice în¡elegere
consfin¡itå prin acte între cetå¡eni.
Pe måsura înmul¡irii popula¡iei ¿i diversificårii activitå¡ilor s-au
înmul¡it ¿i institu¡iile, institu¡ii ce aveau atribu¡iuni privind
reglementarea rela¡iilor, a raporturilor dintre oameni, bunul mers al
societå¡ii.
De obicei actele emanate din cancelaria domneascå se dådeau
proprietarului, el trebuind så justifice orice posesie ori så intervinå în
conflicte.
Cu timpul, cancelaria domneascå a introdus întocmirea de condici
domne¿ti în care se transcriau documentele ie¿ite din cancelaria
domneascå. Aici gåsindu-se în copie actele, cancelaria domneascå putea
så verifice exactitatea celor reclamate, autenticitatea etc.
La rândul lor, cetå¡enii întâmpinând mari dificultå¡i în timpul
råzboiului, nåvålirilor popula¡iilor migratoare, inunda¡iilor, incendiilor,
furtunilor, au început så-¿i ia måsuri de prevede-re, adicå a depune
spre påstrare aceste documente la loc mai sigur. Pentru început aceste
locuri au fost pe la mânåstiri, pe la unele biserici etc.
Deci måsura de prevedere în a asigura påstrarea documente-lor a
dus la necesitatea unor depozite de arhive.
Se ¿tie, spre exemplu, cå la secularizarea averilor månåstire¿ti (dupå
1864) la månåstirea Tismana a fost de fapt un adevårat depozit de
documente istorice provenind de la to¡i domnii Tårii Române¿ti, acte
care au servit la scrierea istoriei.
Cu timpul, dezvoltându-se domeniile economiei na¡ionale, apårând
domenii noi ¿i deci ¿i activitå¡i ¿i atribu¡ii multe, au apårut cancelarii
¿i la departamentele statului, devenite mai târziu ministere ¿i institu¡ii
centrale.
Au apårut înså institu¡ii ¿i la nivelul districtelor (jude¡elor), ora¿elor
¿i chiar satelor, iar dupå 1864 a comunelor.
Toate acestea erau creatoare de acte dar ¿i påstråtoare de documente.
Efectul acestor realitå¡i a fost necesitatea unei institu¡ii care så se
ocupe de reglementarea creårii documentelor, organizårii, eviden¡ei ¿i
påstrarea acestora. Aceastå institu¡ie a fost Arhivele Statului, creatå
în ºara Româneasca în 1831 ¿i în Moldova în 1832 ca institu¡ie
specializatå în påstrarea documentelor.
Pentru a-¿i îndeplini rolul ¿i a råspunde scopului pentru care au
fost create Arhivele au elaborat ¿i perfec¡ionat o bogatå legisla¡ie care
reglementa activitå¡ile creatorului de arhive, pentru constituirea,
eviden¡a, selectarea, påstrarea ¿i conservarea documentelor.

- 336 -

Cu timpul, înmul¡indu-se domeniile economiei na¡ionale, sociale,
militare etc. s-au înmul¡it ¿i institu¡iile creatoare de documente, ¿i deci
a cantitå¡ii de acte create, fåcând imposibilå conducerea ¿i coordonarea
a arhivelor pe plan na¡ional. De aceea, dupå primul råzboi mondial, în
afarå de arhivele de la Bucure¿ti ¿i Ia¿i, au mai fost create încå 7
unitå¡i de arhive în unele regiuni - Direc¡iile regionale
În acela¿i timp, în anul 1923 a apårut un organ de preså al Arhivelor
Statului care se numea „Revista Arhivelor” ¿i prin 1940 un altul numit
„Hrisovul”.
În anii 1930-1931 s-a creat ¿i o unitate de învå¡åmânt arhivistic,
având rolul de a pregåti arhivari pentru toate unitå¡ile de arhive - Direc¡ia
generalå ¿i direc¡iile arhivelor regionale.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial, potrivit noilor orientåri po-
litico-administrativ-teritoriale, au intervenit schimbåri ¿i în re¡eaua
Arhivelor Statului. Hotårârea Consiliului de Mini¿tri nr. 472/1951 ¿i
alte reglementari, au creat noi unitå¡i de arhive ¿i anume serviciile
regionale, filialele raionale ¿i respectiv jude¡ene.
În Gorj s-a creat, la început o sec¡ie a arhivelor statului, sub
denumirea de Sec¡ia regionalå Gorj a Arhivelor Statului, care ¿i-a început
activitatea la 1 august 1951 având ca razå de cuprindere teritoriul fostelor
jude¡e Gorj ¿i Mehedin¡i. În 1952 regiunea Gorj s-a desfiin¡at
contopindu-se cu fosta regiune Craiova, devenind organ regional, Serviciul
regional Craiova al Arhivelor Statului. Arhivele gorjene au devenit filialå
a Serviciului regional al Arhivelor Statului Craiova, mai târziu Arhivele
Statului, Oltenia1.
Pentru filiala Gorj, ca ¿i pentru filialele din ¡arå, problema esen¡ialå
era gåsirea unui local unde så înceapå så adune arhivele råspândite pe
la diverse institu¡ii (acolo unde s-au mai påstrat). Localul a fost dat de
organele locale, cel din Strada Tudor Vladimirescu unde a func¡ionat
pânå acum câ¡iva ani când ¿i-a construit un local nou modern, cu spa¡iu
mai mare ¿i înzestrat cu toate cele necesare.
Prima preluare de documente ¿i aducerea lor în depozite a avut loc
la 19 septembrie 1951. În cei aproape 60 de ani de existen¡å s-au adunat
mari cantitå¡i de arhive care, prin grija ¿i preocuparea lucråtorilor
arhivelor au fost puse în ordine ¿i date în folosin¡å.
O a doua mare preocupare a arhivarilor a fost controlul ¿i îndrumarea
institu¡iilor, organelor ¿i organiza¡iilor, într-un cuvânt a creatorilor de
arhive, instruirea pentru a ¿ti cum så organizeze, så påstreze, så
inventarieze ¿i så foloseascå documentele create ¿i cum så le pregåteascå
în vederea predårii la arhivele statului.

1
Dan Negulescu.Florina Popescu, Arhivele Statului jude¡ul Gorj. Îndrumåtor Arhivistic,
Târgu Jiu,1994.

- 337 -

Institu¡ia arhivelor, ca ¿i alte institu¡ii, nu are numai atribu¡ii admi-
nistrative, nu este doar un „depozit de arhive”. Are ¿i atribu¡ii care så
slujeascå educa¡ia ¿i cultura, care så vinå în ajutorul oamenilor, adicå
de folosire a documentelor ce le are în påstrare. În acest scop pune la
dispozi¡ia cercetåtorilor documentele în vederea cercetårii ¿i scrierii
istoriei. Întocmirea ¿i predarea arhivelor la depozit.
Arhiva¡ii, de¿i pu¡ini la numår, desfå¿oarå o bogatå ¿i variatå
activitate cultural-educativå, atât individual cât ¿i în colaborare cu alte
institu¡ii de culturå, de învå¡åmânt ¿i în primul rând cu Muzeul jude¡ean,
cu Biblioteca jude¡eanå “Christian Tell”, Inspectoratul de învå¡åmânt
etc.
Datoritå activitå¡ilor pe care le desfå¿oarå noi am numit-o institu¡ie
cu caracter special.

2.Muzeele
O altå institu¡ie de culturå, cu profil administrativ dar ¿i cul-
tural-educativ, este muzeul
muzeul. Ca ¿i celelalte institu¡ii cu caracter
administrativ ¿i cultural, muzeul ¿i-a fåcut drum cu greu în gândirea ¿i
practica culturalå din România. „Pentru cauza sa au militat genera¡ii
de învå¡a¡i ai neamului, sesizându-i for¡a argumentelor care numai prin
muzeu pot fi puse în eviden¡å, dar în acela¿i timp ¿i nevoia de a conserva
aceste argumente, pentru a putea fi transmise mai departe. Con¿tien¡i
de toate acestea, predecesorii au creat, cu eforturi de neînchipuit, colec¡ii
¿i nuclee muzeale, pe care atunci când în¡elegerea societå¡ii a fost mai
bunå, le-au transformat în adevårate muzee”2.
Cei de ieri ¿i de acum ¿i-au închinat via¡a ¿i activitatea acestei
preocupåri, în afarå de faptul ca au salvat de la pieire, de la distrugere
sau înstråinare materialele cele mai de pre¡ ce consemneazå „memoria”
acestui påmânt, au dat posibilitatea celor ce s-au ocupat ¿i se ocupå cu
scrierea istoriei, cu popularizarea istoriei, så scrie lucråri, studii,
comunicåri, så facå ¿i så ¡inå conferin¡e, cu alte cuvinte sa punå în
valoare “arhivele subterane”, mårturiile documentare låsate de stråmo¿i
¿i så arate modul de via¡å al acestora, de ce au fost în stare så facå ¿i så
ne lase mårturie.
Obiectele care intrå în preocuparea muzeelor fac parte din
patrimoniul cultural, ceea ce le då valoare na¡ionalå ¿i impune
respectarea unor reguli de påstrare ¿i folosire.
Institu¡ia în obliga¡iile cåreia intrå påstrarea, conservarea, eviden¡a
¿i folosirea acestor obiecte de patrimoniu cultural este muzeul
muzeul.
În acest studiu noi nu ne ocupåm de modul cum a luat fiin¡å, cum a
evoluat în timp aceastå institu¡ie, rolul ¿i atribu¡iile, legisla¡ia etc. De

2
Ioan Opri¿, Istoria muzeelor din România, Editura Museion, Bucure¿ti/ 1994, p. 7.

- 338 -

acestea s-au ocupat, cu multå competen¡å al¡i cercetåtori3 . Dorim doar
så eviden¡iem câteva aspecte ale rolului acestei institu¡ii în procesul
cultural-educativ.
De la început subliniem cå muzeele din România, prin profilul lor,
sunt cuprinse într-o re¡ea de mare diversitate ¿i specializare (muzee
generale, arheologice, de istorie, etnografice ¿i de artå popularå, de arte
plastice ¿i decorative, de ¿tiin¡å ¿i tehnicå, memoriale, ale literaturii,
de istorie ¿i artå bisericeascå).
Sunt ¿i alte criterii pentru determinarea denumirii ¿i a profilului
muzeelor, de exemplu: muzeul lemnului, muzeul aurului, muzeul
petrolului, muzeul mineritului, muzeul viticulturii ¿i pomiculturii, muzeul
tiparului ¿i cår¡ii vechi române¿ti, muzeul de istoria farmaciei, muzeul
ceasului, muzeul cåilor ferate ¿i altele.
În cadrul unui jude¡ sunt mai pu¡ine feluri de muzee. În jude¡ul
Gorj se aflå: muzeul jude¡ean, cu profil divers; muzeul etnografic
Curti¿oara; muzeul de artå; muzee såte¿ti; apoi case memoriale ¿i muzeu
natural cum este Pe¿tera Polovragi.
Muzeul jude¡ean „Alexandru ªtefulescu” are istoria lui, a trecut
de-a lungul anilor prin multe peripe¡ii pierzând multe obiecte din fondul
documentar, dar în cele din urmå, dupå ani de zile,
ajungând så aibe localul såu. Despre acest muzeu ne-au låsat
însemnåri multe personalitå¡i 4, inclusiv luliu Moisil care a fost unul
din ini¡iatorii înfiin¡årii muzeului, în gazdå pentru mul¡i ani, în clådirea
Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.
Este unul din primele muzee jude¡ene din ¡arå. A fost constituit,
potrivit actului de na¿tere, la data de 16 iulie 1894 cu contribu¡ia lui
Alexandru ªtefulescu, luliu Moisil, Vitold Rolla
Piekarski, Aurel Diaconovici, Nicu D. Milo¿escu, Emanoil Påråianu,
Ion Urbeanu, Ion Popescu-Voite¿ti, Ion Haiducescu.
Mai recent, în lucrårile lor, câ¡iva cercetåtori binecunoscu¡i gorjeni5,
au adus informa¡ii de valoare ¿tiin¡ificå despre aceastå institu¡ie de
mare importan¡å pentru istoria Gorjului ¿i nu numai.
În lucrarea lor, Zenovie Cârlugea ¿i Zoie Elena Deju, reamintesc
din actul de constituire a muzeului cum au gândit ini¡iatorii muzeului
însemnåtatea ¿i rolul pe care urma så-l aibe Muzeul Gorjului, acela de
a conserva ¿i pune în valoare tot ceea ce are mai de pre¡ din punct de
vedere istoric, na¡ional, cultural ¿i etnografic acest jude¡ considerat

3
Ibid, p. 15.
4
Între ultimii care au scris despre istoricul muzeului este ¿i Al. Doru ªerban
în”Gorjul cultural“1990-2005, Edit. Ager 2005, p.61-74.
5
Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, Aretia Tåtårescu, Marea doamnå a Gorjului
interbelic, Edit. Måiastra, Târgu Jiu, 2007, p. 91; Gheorghe Nichifor, Alexandru ªtefulescu.
Un destin în slujba istoriei, Edit. Scrisul Românesc, Craiova, 2007.

- 339 -

op. doar la câ¡iva ani de la deschiderea muzeului: „Aici amintirile istorice sunt vii. Si autorii citeazå în continuare din cele ce au scris în “Cartea de onoare” unii din ace¿tia7. istoricul Gh. de mo¿tenirea ce ne-au låsat ¿i de munca ce trebuie så depunem. cit. 7 Zenovie Cârlugea. spre a ne aråta element civilizator. unde toate par cå te îndeamnå la gânduri frumoase ¿i la fapte bune”. 92-94 8 Alexandru ªtefulescu. Alexandru ªtefulescu a creat unica arhivå documentarå a jude¡ului (excluzând fondul documentar ce se påstra la mînåstirea Tismana). atâta respect pentru trecutul nostru ca în ora¿ul acesta lini¿tit. dupå cum s-au aråtat ei.Nichifor demonstreazå cu „muzei¿tii” (cei ce au pus bazele muzeului). Reluând ideea gåsirii ¿i punerii în valoare a tot ceea ce are mai de pre¡ acest jude¡. În scurt timp de la înfiin¡are „Muzeul Gorjului” ajunsese recunoscut ¿i apreciat pentru colec¡iile sale rare de obiecte.„cuib prin excelen¡å al românismului” ¿i atrågea aten¡ia cå „Numai råsfoind cu råbdare filele trecutului nostru istoric. Acesta a stat la dispozi¡ia marelui istoric când a scris operele sale ¿i chiar a publicat din ele valorosul Documente slavo .aceea de a folosi documentele publicându-le. aveau for¡a ¿i capacitatea de a realiza acest obiectiv. Ca ¿i alte localuri ¿i sediul muzeului a fost rechizi¡ionat ¿i au intrat aici oameni pe care 6 Gheorghe Nichifor. Au venit înså anii råzboiului ¿i ai ocupa¡iei stråine.cit. fiind vizitat de prestigio¿i istorici din epocå ¿i de oameni de culturå români ¿i stråini. mai ales între ei gåsindu-se „primul arheolog care a cercetat atent trecutul antic al Gorjului” aducând din arhivele subterane multe mårturii ale min¡ii ¿i muncii celor ce au tråit pe aceste meleaguri. Nicåieri n-am gåsit atâta iubire de ¡arå. 1406-1655.române relativ la Gorj (1406-1665)8. p.340 - . ne vom putea da seama de mårirea stråmo¿eascå. ele puteau oferi vizitatorului imagini destul de semnificative. op. Documente slavo-române la Gorj. Se mai poate eviden¡ia ¿i din alt punct de vedere însemnåtatea muzeului gorjean ¿i anume aceea cå atunci când încå nu exista un loc unde så se påstreze arhive (acesta va apårea abia dupå 1951). Reproducem ¿i noi doar o apreciere fåcutå de Alexandru Vlahu¡å. . ori pe unde au pus piciorul”. strânse cu priceputå grijå ¿i påstrate cu sfin¡enie. p. Prin aceastå activitate se punea în eviden¡å o altå preocupare. Târgu Jiu.166-183. Zoia Elena Deju. 1908. Multe din aceste mårturii au completat mereu fondul documentar al muzeului6 . Cu toate cå aceste obiecte erau adåpostite doar în douå camere de la prefecturå ¿i apoi la gimnaziu.

în 1925. în frunte cu doamna Aretia Tåtårescu. s-au descoperit ¿i din celelalte perioade istorice . au putut så treacå la cercetarea punctelor unde se bånuia sau se de¡ineau informa¡ii cå ar putea fi urme materiale ale vie¡uirii. Astfel Liga Femeilor Române din Gorj. Lucråtorii muzeului s-au ocupat atât de såpåturile de pe ¿antiere cât ¿i de inventarierea pieselor muzeistice încât toatå averea muzeului 9 Ion Mocioi Muzeul Gorjului. din domnia lui Radu cel Frumos. când a fost mutat într-o caså na¡ionalizata unde a stat pânå prin 1974 când a fost mutat în clådirea fostului palat administrativ. fie prin cumpårare. fie prin cåutarea. la deschiderea de ¿antiere. a ini¡iat o campanie de strângere de fonduri necesare construirii unei clådiri care så adåposteascå nepre¡uitele colec¡ii muzeale. la organizarea de såpåturi ¿i chiar la achizi¡ionarea de obiecte de muzeu gåsite la diferi¡i locuitori. oameni care så treacå la ac¡iune concretå . cå în 1936 muzeul de¡inea 50 de pache-te cu 188 documente datate din secolul al XV. Obiecte. în „Litua” Studii ¿i cercetåri. mai ales dupå 1950 când ¿i pentru muzee. Un inventar întocmit în anul 1948 la care s-au adåugat documente primite ulterior. refåcutå ¿i adaptatå func¡ionårii unui muzeu unde se aflå ¿i acum. În anul urmåtor. spre exemplu. cå la moartea lui Alexandru ªtefulescu. Fondul muzeistic De-a lungul timpului. La nivelul anului 2004 inventarul arheologic însuma aproape 3400 piese. muzeul avea peste 2000 de documente datate între 1500 ¿i 1870. Nu ¿tim dacå s-a publicat inventarul acestora.341 - . . prin sate ori prin såpåturi arheologice. dupå råzboi. 1978. panå la 1843 ¿i colec¡ii felurite din alte categorii de piese. Måsurile luate de a achizi¡iona documente. piese de muzeu. 5-11. fie prin dona¡ii. aratå cå s-a ajuns la peste 13000 de piese muzeale ¿i de a