ARGUMENT

Apa constituie Äinima biosferei´, deoarece ea se g se te întotdeauna acolo unde exist via i reprezint substan a cea mai r spândit pe Terra. Ea constituie o Äminune´ a planetei noastre. Apa poate exista f r via , dar via a f r ap este imposibil . Al turi de aer, nu poate lipsi din hrana omului i nu poate fi înlocuit cu nimic. Apa este considerat Äsângele Terrei´ pentru c acolo unde este via . Este cea mai r spândit substan trei sferturi din suprafa a Terrei. Este o resurs multiplu în via a economic . În natur , apa se g se te într-un circuit continuu. Datorit circuitului s u rapid, apa poate fi reînoit . În atmosfer apa ajunge pân la 10 ± 15 Km altitudine, iar în straturile subterane, pân la adâncimi de 50 Km. În organismul uman tân r, apa constituie circa 80% din masa corporal iar la adult, circa 60%. Pentru plante este unul dintre principalii factori de
vegeta ie. Este componenta principal a organismului plantei, circa 70 ± 90%

se g se te întotdeauna compus i reprezint

natural esen ial , cu rol

din greutatea plantei verzi este reprezentat de ap . Apa permite absorb ia substan elor din sol, acestea pot fi adsorbite de plante numai dac sunt dizolvate în ap . Apa serve te la transportarea substan elor minerale la frunze unde are loc fotosinteza, iar substan ele organice sintetizate în frunze sunt transportate la locul de consum sau de depozitare tot sub form de solu ie cu ap . Un rol important îl are apa în reglarea temperaturii plantei, prin procesul de transpira ie. În cadrul ecosistemelor, acvatice i terestre, apa constituie un Ärezervor´
de stocare a elementelor minerale având un rol important în desf urarea

cerin elor biochimice la nivelul fiec rui ecosistem. Cantitatea apei în ecosistemele acvatice determin existen a anumitor organisme, biocenozele aici putând fi s race sau pot cuprinde numeroase popula ii adaptate.
1

Apa, ca i aerul, este un factor de mediu indispensabil vie ii. Ea a avut un rol de prim ordin în apari ia vie ii pe planeta noastr asemenea rol pentru c :  apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor i
animalelor;

i continu s aib un 

ea intr în construc ia tuturor organismelor animale i vegetale, t oate schimburile organismului cu mediu i implicit men inerea vie ii acestuia petrecându-se prin intermediul apei;  înlesne te i regleaz procesele fizico ± chimice din celule, difuziunea substan elor nutritive în celule i esuturi, procesele de digestie , absorb ie, circula ie i hr nirea celulelor;  procesul de fotosintez pe care -l îndepline te plantele verzi, prin care acestea sintetizeaz substan a organic din s ruri minerale, nu poate avea loc în lipsa apei;  apa transport în interiorul organismului, sub form de solu ii sau suspensii, diferite substan e din mediul exterior i tot ea vehiculeaz spre exterior toate resturile de substan e de care organismul nu mai are nevoie;  regleaz c ldura organismelor prin evaporarea la suprafa , etc. Apa în natur exist sub urm toarele forme: ap de suprafa (ghe ari, oceane, m ri, fluvii, râuri, lacuri) i ap subteran (straturi acvifere i izvoare). În mod obi nuit, în natur apa se g se te într-un circuit continuu. Astfel, apa râurilor, lacurilor, m rilor i oceanelor se evapor pân ajunge în zone mai reci, când condenseaz form de ap
meteoric . Odat

i trece în atmosfer în stare i cade la suprafa a solului sub

de vapori, alc tuind apa atmosferic . Aceasta este purtat de curen ii de aer ajuns pe sol, apa poate întâlni un strat formând apa subteran . În cazul în cu cea

permeabil, pe care-l str bate cu u urin

care suprafa a solului este impermeabil , apa meteoric , împreun

subteran , ajuns la suprafa prin scurgere în sol, formeaz apa de suprafa .

2

Ca urmare. Cea mai mare parte a apei este prea s rat pentru a permite consumul uman sau pentru a fi folosit în agricultur . apa nu exist în stare pur . apa potabil devine improprie pentru b ut i chiar pentru înot deoarece con ine ape menajere contaminate cu microbi patogeni. Problema resurselor limitate de ap este serios accentuat datorit polu rii continue a resurselor utilizabile.În natur . la nivel mo ndial. provenite din centrele urbane i din co mplexele de animale. De aici s -a impus nevoia epur rii apelor. 3 . aceasta este c ontaminat . ea con ine: gaze. precum i o serie de substan e toxice. substan e minerale sau organice dizolvate sau în suspensie. din fiecare patru oameni trei nu au ap suficient sau. Din fiecare milion de litri de ap doar ase litri se g sesc într-o form utilizabil ca atare. dac nu. De i exist o enorm cantitate de ap .

I. lapte. dar dezvoltarea vie ii acvatice i utiliz rile pos ibile ale sursei la nivelul calit ii Provenind din evacuarea dejec iilor umane. conserve. buc t rie. Fabricile de zah r. Anihilarea poluan ilor nu poate fi l sat numai pe seama fenomenelor naturale de autoepurare. Cea mai important ramur din industrie care evacueaz ape uzate cu mare con inut de materii organice putrescibile este industria alimentar . aceste ape con in materii organice putrescibile. Ape fecaloid ± menajere nu stânjeneasc costisitoare. bere. abatoare. în stare i un num r proasp t sau în diferite stadii de descompunere biochimic . drojdie de bere. 4 . mai cu seam bacterii. Acesta este rolul ce revine epur rii ca m sur indispensabil de protec ie a calit ii apelor. Astfel. APELE UZATE Mai mult de 75% din apele captate pentru folosin e casnice. îndeosebi cantit i ridicate de clorur de sodiu provenite din urin mare de microorganisme. de natur animal i vegetal . spirt. Ape uzate industriale Apele uzate industriale se pot clasifica în dou categorii:  cu con inut predominant de materii organice. or ene ti i industriale se întorc în circuitul natural ca ape uzate. amidon.  cu con inut predominant de materii anorganice. dup epuizarea tuturor eforturilor de evitare sau mic orare a polu rii. de la baie. volumul de ape uzate r mas trebuie supus unor tratamente prin care s se încadreze în limitele de înc rcare acceptabile pentru emisar. s ruri minerale. încât s ini iale.

mezeluri evacueaz ape foarte înc rcate cu materii organice. Ape uzate or ene ti Provin din amestecul apelor fecaloid ± menajere cu ape uzate industriale i cu apele pluviale. i conduse la sta ia de epurare. sistemele de canalizare sunt mixte iar când apele 5 . valoarea CBO 5 putând atinge câteva grame la litru. Compozi ia acestor ape variaz de la un ora la altul dup natura industriilor. În func ie de felul i num rul industriilor din ora ul respectiv. cantitatea de ap consumat de locuitori. canalizarea este reparat . înc rcarea cu materii organice poate atinge valori foarte ridicate. Când toate aceste tipuri de ape sunt evacuate împreun pluviale în totalitate sau par ial sunt conduse direct în râu.

dar mai ales economi tii au c p tat o team exagerat fa problemele de epurare. uneori.II. sau emisar. 6 . stabilite prin diferite acte normative oficiale (gradul de epurare se exprim în % de reducere a poluan ilor din efluent). întrucâ t. complexitatea fenomenelor de autoepurare nu a fost înc elucidat integral.). Astfel de ape cu calitate superioar apropiat emisarului nu necesit epurare. dac apa este utilizat numai ca agent termic. GRADUL DE EPURARE NECESAR Prin tehnica actual se poate atinge orice nivel de calitate al apei dorit cu condi ia s nu se impun o limit a costului epur rii. Ele sunt considerate ape conven ional curate. Se poate întâlnii chiar situa ia ca efluentul s fie mai curat decât emisarul. sub aparen e inofensive pot ascunde tehnologice sau polu ri grave datorit exploat rii incorecte a instala iilor de erorilor de proiectare a re elelor de canalizare. separarea i tratarea dup specific a fiec rui efluent înl tur aceast fals problem . Apele uzate trebuie e xaminate cu discern mânt. Urbani tii. Diminuare polu rilor prin m suri tehnologice. tehnologii. Caracterul experimental al normelor i modific rilor pe care le sufer la intervale scurte dovedesc incertitudinea criteriilor actuale. Nu orice ap uzat este periculoas . Într -adev r. iar exigen a epur rii se poate limita dup specificul emisarului. Practic gradul de epurare necesar se stabile te pornind de la limite ale indicatorilor de calitate. pentru efluent. Exagerarea const în încercarea de a epura orice amestec haotic de efluen i considera i nemodificabili. Totu i controlul lor trebuie f cut cu maxim circumspec ie. atunci când apa captat a fost tratat pân la ob inerea unei calit i superioare care se men ine pân la evacuare (de exemplu. De aici decurg unele exager ri sau confuzii. considerându -le o povar greu de suportat pentru bugetul comunal sau pentru costurile industriei. Readucerea apelor la calitatea ini ial presupune teoretic îndep rtarea total a poluan ilor. Prevederile normativelor din diferite ri prezint deosebiri importante.

De în elegerea just a acestui imperativ în prezent depind condi iile de via ale întregii lumi în viitorul apropiat. iar alte produse (detergen i. osmoza invers . Instala iile difer . Suspensiile se separ sub ac iunea gravita iei: cele grele se sedimenteaz . filtrarea (prin c rbune activ). Fiecare dintre opera iile enun ate ac ioneaz asupra unei anumite categorii de poluan i. nu se poate spune c exist o treapt de epurare chimic distinct . element determinant în procesele de autoepurare. Distilarea. Exigen ele actuale nu mai consider satisf c toare în toate cazurile nici epurare biologic . 7 . Fenomenul natural de mineralizare a substan el or organice sub ac iunea microorganismelor. iar cele u oare se ridic la suprafa . În cazul când reactivii sunt utiliza i numai pentru ameliorarea eficien ei de separare a suspensiilor fine. electrodializa. dup specificul reac iilor. TREPTE DE EPURARE Cunoa terea detaliat a provenien ei i compozi ia apelor uzate simplific tehnologiile de epurare i reduce costul instala iilor. pesticide. Generalizarea i perfec ionarea continu a metodelor de epurare sunt unele dintre c ile principale prin care se asigur echilibru între om i mediu. insecticide ) sunt evacuate nemodificate. Epurarea va fi mecano ± chimic i se va intitula Äepurarea primar ´ iar treapta biologic va fi denumit Äepurarea secundar ´.III. impropriu inclus în rândul epur rilor chimice. solventarea. În cazul unui efluent cu compozi ie complex epurarea va trebui s conjuge toate mijloacele cunoscute. Aceasta este opera ia de epurare chimic frecvent aplicat în cazul apelor uzate industriale. treapta chimic i treapta biologic . este punctul de plecare pentru epurarea biologic . Pentru separarea substan elor coloidale emulsionate sau pentru neutralizarea nocivit ilor de natur chimic este necesar interven ia unui reactiv. Re inerea poluan ilor nedizolva i constituie opera ia de epurare mecanic . Pericolul special al contamin rii apelor cu germeni patogeni a impus ca opera ia suplimentar dezinfectarea unor efluen i. flotarea sunt indicate atât p entru substan ele organice cât i pentru cele neorganice. O astfel de instala ie are deci trei trepte de epurare: treapta mecanic . chimice sau biologice prin care se distrug sau se separ poluan ii din ape. Efluentul epurat biologic este înc rcat cu compu i azoto i i fos fa i care favorizeaz eutrofizarea apelor. Fiecare treapt de epurare este alc tuit din aparate i instala ii specifice a c ror realizare constructiv difer în func ie de procedeul de baz i de ingeniozitatea proiectantului. înghe area. numai pentru c se foloses c ca reactivi clorul i ozonul. Procedeele de epurare pornesc de la fenomenele fizice.

iar produsul finit este apa epurat .). grupuri sanitare.) i instala ii de deservire (central termic . instala ia de tratare a n molului constituie o anex deosebit de important a sta iei de epurare. ateliere etc. 8 . instala ii pentru prepararea solu iilor de reactivi etc. compresoare de aer. poate fi suficient numai una din treptele de epurare.IV. Schema unei sta ii compacte de epurare. indicând o anumit autonomie tehnologic i administrati v . sta ia de epurare este dotat i cu construc ii auxiliare diverse (birouri. Pe lâng elementele tehnologice propriu ± zise. ordonate într-o anumit succesiune care se reprezint în tehnica curent prin schemele tehnologice de epurare. care constituie ca atare cele mai conving toare argumente în sprijinul afirma iei c tehnica actual dispune de mijloace eficiente pentr u înl turarea polu rii. magazii. aparate i instala ii prin care se efectueaz epurarea apelor uzate. STA II DE EPURARE Ansamblul de construc ii. În func ie de gradul de epurare necesar i de caracteristicile apelor uzate. constituie sta ia de epurare. Termenul s-a adoptat prin analogie cu sta iile de tratare a apelor de alimentare. În continuare vor fi prezentate principalele procedeele precum i dispozitive i unele realiz ri importante din domeniul epur rii apelor. Materia prim este apa uzat . sau trebuie s se prevad mai multe trepte.

Ulterior. al c ror con inut de substan e organice u or biodegradabile a favorizat ob inerea unor eficien e superioare. De aceea aplicarea proceselor anaerobe se limiteaz la cazuri speciale ( tratarea n molului). sulfuri). în anumite condi ii. unificare util din punct de vedere tehnic i economic. dac se va folosi o mas biologic mai redus .V. cianuri.) sau dificil tratabile (petrol. Astfel a devenit posibil epurarea în comun a apelor menajere i industriale. (unele toxice). Via a se desf oar în condi ii aerobe dac se asigur cantit i suficiente de oxigen liber. Sistemul va fi eficient i mai economic. În condi ii anaerobe. celuloz ). pe m sur ce s -a acumulat experien i s-a aprofundat esen a fenomenelor specifice. volumul necesar de microorganisme este de 20 ± 30 ori mai redus decât în condi ii aerobe. lignin . Recent s -a constatat c . 9 . ceea ce implic m suri speciale de izolare.). S-au creat astfel ecosisteme artificiale care se dezvolt pe seama hranei puse la dispozi ie de poluan i. sau în condi ii anaerobe dac oxigenul trebuie ob inut de microorganisme din substan ele existente în ap . a conservelor de legume i fructe etc. Ini ial aplica iile s-au orientat spre epurarea apelor menajere. Esen ialul este c suprafa a de contact dintre masa de microorganisme i efluent s fie maxim . se pot descompune biologic unele substan e toxice (fenoli. detergen i etc. sau chiar s ruri anorganice (azota i. azoti i. EPURAREA BIOLOGIC Autoepurarea care are loc în apele naturale a oferit tehnicienilor sugestia de a aplica controlat i intensiv procese similare de mineralizare a substan elor organice sub ac iunea microorganismelor în scopul epur rii apelor uzate. îns dezavantajele constau în durata mai îndelungat a procesului aerob i în mirosurile resping toare ale produselor intermediare de descompunere. epurarea biologic s -a extins i la efluen i industriali asem n tori apelor menajere ( din industria laptelui.

În evul mediu exemplele sunt numeroase : Floren a (sec.  economie de ap prin evitarea prelu rilor de ap din surse naturale. nivel imposibil de realizat numai prin treapta mecanic . Milano (sec. Germania (sec. romani i chinezi în primele secole ale erei noastre.Gradul efectiv de epurare a s ubstan elor organice. de condi iile locale etc. Solu iile tehnice sunt foarte variate. 5. Arad (1896). Iriga ii cu ape uzate se practicau la Ierusalim acum 3000 de ani. minte sintetice. Ast zi suprafe ele de teren irigate cu ape uzate sunt de ordinul zecilor de mii de hectare i se extind continuu.În secolul al XIX -lea apele uzate din mai multe ora e europene erau folosite pentru iriga ii: Paris (1868). Avantajele procedeului sunt importante:  investi ii cu 50 ± 80% mai reduse decât pentru instala iile de epurare biologic artificial . rezultat prin treapta biologic .  valorificarea direct ca îngr  economie de îngr mânt a poluan i lor apelor uzate. XVI). XVII). XVI). Berlin (1877).1 Epurarea biologic natural 5.1. 10 . Metoda a fost utilizat de greci. indispensabil s -a generalizat ca faz pentru îndep rtarea poluan ilor organici. ajunge la 95 ± 97%. actualmente aplicarea în practic secundar .1 Iriga ii cu ape Capacitatea microorganismelor din sol de a mineraliza poluan ii este utilizat ca procedeu de epurare biologic natural . îns în prealabil este indicat epurarea mecanic . de disponibilit ile tehnice i economice. Cu toate c datorit complexit ii fenomenelor epurarea biologic este greu de st pânit. Anglia (sec. depinzând de gradul de epurare necesar. adecvat în special efluen ilor or ene ti sau celor industriali cu caracteristici asem n toar e acestora. XI).

Porumbul i cânepa dau de asemenea rezultate bune. Cantitatea de ap i de permeabilitatea terenului. ud ri de culturile Timp caren (zile) neirigat Sf.7 23. prin inundare subteran sau prin aspersiune. admisibil se stabile te în func ie de cultur Remarcabil este posibilitatea de a epura i unele ape ce con in substan e toxice cum ar fi fenolii. Foarte indicate ca productivitate i mod de utilizare s-au dovedit trifoiul.4 irigat 44 9.Unii cercet tori comunic sporuri importante de recolt fa neirigate. sfecla de zah r. lucerna. rigole i brazde. Dintre plantele cu ac iune favorabil în acest sens sunt: r chita. p durile de foioase. Cultura Produc ia în tone/ha Cantitatea de ap m3/ha Nr.19 Substan e utile pentru iriga ii continue în diferi i efluen i (mg/l) Natura apelor uzate N P2O5 K2O CaO Menajere brute Menajere epurate biologic Industria berii Industria zah rului Industria amidonului Necesar mediu la 1 m2 cultur 13 11 24 43 265 12 5 3 15 14 93 4 7 7 30 127 486 17 55 220 76 - Iriga iile se efectueaz similar celor cu ape proaspete.3000 3±6 2±5 1±5 22 ± 34 37 ± 38 15 . de zah r Porumb Porumb siloz 19 ± 27 5. prin canale. Gustul cartofului sau al sfeclei poate fi îns 11 .8 45 2400 ± 3800 1800 ± 3200 1400 . pipirigul.

economici i sanitari pentru fiecare caz în parte. se poate r spândi pe suprafe e mari. Dac exist terenuri disponibile. Irigarea legumelor care se consum stare crud nu se recomand din motive sanitare. În plus. care trebuie minte sintetice. În afara perioadelor de udare. Mai intervin i dificult i tehnice.1. De aceea terenurile trebuie prev zute cu perimetrii de protec ie sanitar i perdele vegetale de protec ie a r spândirii mirosului ceea ce complic amenaj ri le. câmpul de iriga ii se poate asocia cu un câmp de infiltra i e. cea mai important fiind neconcordan compozi ie variabil completate cu îngr dintre producerea continu a apelor uzate cu i necesit ile bine precizate ale plan telor. chiar de scurt durat . anulând rezultatul scontat. Terenul trebuie s fie permeabil. 5. nu se urm resc scopuri de produc ie agricol .influen at negativ de poluan ii chimici. apele trebuie evacuate în emisar sau stocate. în Pericolul de r spândire a germenilor patogeni i a parazi ilor (helmin ilor) frâneaz considerabil extinderea iriga iilor cu ape uzate. Capacitatea de pân la recoltare r mân elemente dezinfec ie a solului i timpul de caren nesigure. În concluzie. izolat 12 . Practic aceste dificult i au limitat considerabil extinderea procedeului în ultima perioad . oportunitatea iriga iilor cu ape uzate se poate stabili numai dup o analiz atent a factorilor tehnici.2 Câmpuri de infiltra ie Se pot folosi în asociere cu câmpuri de iriga ii sau chiar independent. limitarea tipurilor de culturi mic oreaz interesul economic. Epurarea se produce tot prin ac iunea microorganismelor din sol. îns fa de surse de ape subterane. impropriu pentru utiliz ri productive. O contaminare accidental . cu urm ri necontrolabile.

2 Epurarea biologic artificial Amenaj rile minime prin care se realizeaz epurarea biologic natural prezint dezavantaje specifice solu iilor extensive: ocup suprafe e mari de teren. care se reproduce în cadru artificial tipul de autoepurare de la suprafa a pietrelor. apele or ene ti ale ora ului Munchen sunt utilizate pentru piscicultur în hele teie cu o suprafa de 233 ha.5. De exemplu. mijloacele fiind rudimentare.1. iar procesele se desf oar în ritm lent.3 Iazuri biologice (de oxidare. spa ii mai restrânse i într-un ritm mult mai accelerat.4 Hele teie (iazuri) piscicole În unele ape uzate mai pu in înc rcate sau prealabil epurate. necesit suprafe e mari i m suri de protec ie sanitar . 5. Rezultatele sunt nesigure i incl ud dificult i de ordin sanitar. Ecosistemul constituit spontan nu poate fi îns controlat.1. s -au diferen iat dou procedee principale:  filtrarea biologic . 5. În acest scop s-au creat instala ii speciale în care epurarea biologic a poluan ilor organici are loc în spa ii speciale. Metoda este lent . ob inându -se dezvolta unele specii de pe ti mai rezisten i fa productivit i piscicole apreciabile. în prezen a nutrien ilor care favorizeaz dezvoltarea abundent a plactonului. Pornind de la condi iile de producere a proceselor de mineralizare din natur . de stabilizare) Sta ionarea apelor uzate în incinte cu adâncimi de 0. Aceste dificult i pot fi dep ite prin ameliorarea artificial a contactului dintre masa microorganismelor i apa uzat i prin intensificarea aportului de oxigen.50 m creeaz condi ii pentru epurarea biologic natural .60 ± 1. se pot de poluare. Uneori iazul biologic apare ca treapt suplimentar (epurare ter iar ) pentru el iminarea compu ilor azotului care rezult din epurarea biologic artificial . de pe fundul râurilor sau din straturile 13 .

tufuri vulcanice. Aerarea se asigur prin tiraj natural. Dup 1 .2. Ca perfec ionare tehnic s-a introdus tirajul for at cu ajutorul 14 . instala ia ca racteristic este biofiltrul.3 luni de exploatare pe suprafa a granulelor se fixeaz o pelicul biologic mucil aginoas care re ine i mineralizeaz substan ele prin organice din apa uzat . stratul filtrant fiind rezemat pe un sistem de blocuri cu interspa ii. jghiaburi basculante.poroase ale solurilor irigate cu ape uzate. piese din mase plastice). Instala ia caracteristic este bazinul de aerare = aerotancul.  procedeul de n mol activ are ca model de autoepurare din masa apelor curg toare.1 Biofiltre Într-o cuv din beton sau zid rie se a eaz umplutur o din materiale inerte cu interspa ii (scorii bazaltice. zgur . microorganismele formând o pelicul fixat pe un suport solid. Microorganismele plutesc liber în fluxul apei. Foarte eficiente sunt sistemele de distribu ie rotativ . Distribuirea apei în biofiltru se realizeaz dispozitive speciale: duze. 5. conducte perforate circulând pe poduri rulante.

viermi nematoizi care se dezvolt pe seama substan elor organice con inute în ap . r pitor ± prad . ciuperci. protozoare. Descompunerea are loc sub ac iunea enzimelor secretate de bacterii. aerat prin sistemul cu bule fine 15 . Biocenozele sunt reduse la rela ii de concuren clorofiliene lipsesc. Plantele Bazin de aerare cu n mol activ.2 N molul activ Prin aerarea intens a apelor uzate care con in suficiente substan e biodegradabile. rotifere. Filtrele cu func ionare continu sunt cunoscute în general sub denumirea de filtre picur toare (percolatoare).ventilatoarelor (acest tip de biofiltru este denumit i ae rofiltru). se formeaz în timp un n mol activ sub form de flocoane cafenii. În structura acestora sunt aglomerate bacterii. r spândite în masa lichid . 5.2.

Eficien optim se ob ine dac n molul are caractere sau ± mezos ± probe cu predominarea bacteriilor i ciliatelor. îns dispozitivele sunt mai delicate. La un moment dat. 5. procesul intr în faza endogen i epurarea se poate considera încheiat . fiind expuse înfund rii cu n mol din bazin dar i cu impurit i aspirate împreun cu aerul. conducte deschise. preten ioase în exploatare i cu uzur rapid . Aerarea cu aer comprimat (pneumatic ) permite controlul riguros al transferului de oxigen în func ie de m rimea bulelor de aer i de adâncimea de insuflare. Aerul comprimat este furnizat de suflan te.2.3 Aerotancuri Apa uzat este adus în contact cu n molul activ în bazine de form dreptunghiular sau circular . 16 . când dezvoltarea microorganismelor dep e te posibilitatea de asigurare a hranei. conducte perforate. Piesele de difuzare sunt confec ionate din ma teriale poroase speciale: sticla expandat . când lipsa aportului de hran din exterior devine acut . zbaturi). prev zute cu dispozitive de aerare pneumatic ( duze. întrucât întreruperea aer rii compromite complet procesul de epurare. Dup perioada de contact cu n molul activ. Cu cât bulele de aer sunt mai mici ( 1 ± 4 mm). turbine. De aici o parte din n molul sedimentat ( 15 ± 20 %) este reintrodus în bazinul de aerare. cu atât transferul este mai intens. pl ci poroase) sau mecanice (val uri. Pentru siguran este util s se prevad unit i de rezerv . Bulele mijlocii ( 5 ± 10 mm) se ob in prin utilizarea unor duze sau evi perforate. începe o faz de Ädeclin´ în care sunt frecvente ciliatele i se for meaz flocoane cu mare capacitate de adsorb ie a poluan ilor. iar excesul trebuie îndep rtat definitiv. micro organismele se autoconsum . apa epurat este introdus într -un decantor secundar. utilaje scumpe. În final. Pentru bule mari este suficient introducerea în ap a unor conducte deschise la cap t.În prima faz de formare a n molului activ predomin bacterii i protozoare flagelate.

amplasate în anumite sec iuni ale bazinului. Paletele sau lamelele se introduc par ial în ap . intensitatea aer rii depinzând de adâncimea de scufundare. destinate unor bazine de mare capacitate. Periile sau val urile sunt dispozitive cu ax orizontal.Dispozitivele de aerare mecanic sunt mai simple: fiecare unitate poate fi ac ionat independent. Agitarea se produce pe o zon circular . Turbinele sunt ro i orizontale. se adapteaz cu u urin la volumele mici de ap i se poate înlocui f r a întrerupe func ionarea instala iei în ansamblu. Mai multe turbine acoper suprafa a bazinului. cu paiete dispuse pe fa a introdus în ap . S -au realizat i piese Ämamut´. 17 .

Cârstea S. Cartea operatorului din sta ii de tratare i epurare a apelor 18 . Exploatarea instalatiilor de epurare a apelor uzate  N. Ed.. ± Apa i poluarea. Panaitescu G. ± Poluarea i protec ia mediului înconjur tor. Ognean. ± Ecologie i protec ia mediului. 1994  Petre Trofin ± Aliment ri cu ap . Lungu V. 1979  V.. 1974 i Enciclopedic . Roman P.. Economic Preuniversitaria. Ed. Ed.Tehnologii de epurare a apelor uzate ±  Internet  A. Secara.Rojanschi i T. Baraba N. Bucure ti 2004  Gruia E.  Vespremeanu E. 2000  R u tiin ific tiin ific C. Negulescu i E. i colaboratorii ± Chimia mediului i a calit ii vie ii. LVS Crepuscul..  M.. 1981 i Pedagogic . Bucure ti..BIBLIOGRAFIE  Ionescu A. i Enciclopedic . Ed. Curs .. ± Mediul înconjur tor ± ocrotirea i conservarea lui. Bucure ti. Bucure ti. Didactic 1983  Meiro u E. Bucure ti.. Ploie ti.Vatachi. Constan a. Ed. tiin ific i Enciclopedic . Buchman i colegii ± Studiul calit ii mediului ± Ed. Marcoci S.

ANEXE 19 .

20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful