Rezolvari geografie variante 2008 Subiectul I Var1 A. 1. B — Franta; C — Marea Britanie; 2. 1 — Madrid; 4—Berlin. B. I —A; 2—B; 3—C. C.

I c; 2b; 3 a; 4d; 5a. D. In Europa nordicã clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (subtropicalA); temperatura medie anualã este de 17-18°C In sud, iar in nord are valori intre 0 si — 4°C; cantitatea anualã a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de 200-3 00 mm In nordul Europei. E. Latitudinea mare Ia care este situatã Pen. Scandinavä, care a facut posibilã prezenta ghetariIor; scãderea natalitatii; bilantul natural negativ. Var2 A. 1. C — Italia; D — Spania; 2. 7— Londra; 12 — Atena. B. 1—H; 2—D; 3—J. C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b. D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinaviei s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti decât M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitãti montane au relief glaciar. E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est. Var3 A. 1. B — Portugalia; D — Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord; 2. 3 — Madrid; 10 - Moscoca B. 1.— 15;2.—I;3.—F. C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C. D. trei deosebiri: — Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat mediteranean; — in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regionale: mistralul, bora; — amplitudinea termicã este mai mare In Europa Nordicã decãt in Europa Sudicã; — temperatura medie anualã este mai scãzutã in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Europa Sudicä unde este de 10-15°C. E. 1. In unele state europene imbãtrânirea demografica a determinat un deficit de forã de muncã, de aceea au fost nevoite sã apeleze Ia forta de muncã externã; 2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanicã, influentatã de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu vãnturi puternice unde se dezvoltã tundra. Var4 A.1. A — Polonia; B — Finlanda; 2. 2 — Madrid; 6 — Praga. B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam.

C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c. D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.); b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonianã (2500 m); o asemãnare: atãt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire. E.Italia primeste un numãr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile turistice de calitate. Var5 A. I. C—Italia; E— Belgia; 2. 4— Minsk; 7— Riga. B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi. C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfàsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfàsurare liniarã (nord—sud); o asemnare: atát Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire. E. Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime. Var6 A. 1. D — Marea Britanie; I — Suedia; 2. 3 — Amsterdam; 4— Moscova. B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Balticã. C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europei de Est este o câmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cãmpia Padului are o suprafata plana, iar Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemänare: ambele câmpii au un relief cu altitudini reduse. E. Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) factori fizico-geografici putin favorabili (relief si climã cu caracteristici si influente specifice); b) factori demografici — imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populatiei. Var7 A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad. B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G. C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D. — asemänãri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial; — deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inãltat in timpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula Ibericã s-a inãlat in timpul orogenezei hercinice si alpine;

— altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fatã de cele din peninsula Ibericä unde depasesc 3000 m. E. — climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a suprafeei de uscat; — departarea de oceane si mari; — influentele anticiclonale din Asia. Var8 A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga. B. 1. Belarus; 2. E; 3. A. C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a. D. — asemãnare climaticã intre Europa Centralã si Europa Esticã:— ambele regiuni au o climã temperata; deosebiri climatice:— Europa Centralã se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedã, iar Europa Esticã sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate; — In Europa Centralã bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Esticã vântul geros, crivätul actioneaza pe un areal foarte mare; — din punct de vedere pluvial Europa Centralã beneficiazä de o cantitate mai mare de precipitatii fata de cea Esticä caracterizatá prin ariditate. E. Europa poate fi consideratã leaganul turismului mondial deoarece:— aici s-au Infiintat primele cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi; — dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar; — are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice simedievale. Var9 A. 1. B — Cehia; D — Franta; 2. 1 — Luxemburg; 9— Tallin. B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania). C. 1—c—D(Franta);2—d—liman;3—c—Letonia;4—c—F;5—d—Vistula. D. A — Italia; E — Suedia. Deosebiri:— In Italia se intâlneste climä mediteraneanã, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si blânde; In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar; in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimã, iar in Italia lipseste; In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical. E. Factori:— conditiile naturale (relief. clima);— valorile scãzute ale natalittii. Var 10 A. 1. D — Lituania; H — Bosnia-Hertegovina; 2. 2 — Madrid; 3 — Kiev. B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin. C. l—d—10;2.--c--9;3.—c—G;4.—d--8;5.—b—F. B. E - Suedia H — Bosnia-Heregovina.Deosebiri: — modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina;

2—b—Minsk.). iar in Finlanda — o climã temperat continentalä si subpolara. Slovenia. — In Bulgaria se desfàsoarä Campia Inalta a Dunãrii. — In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide. Var12 A.— regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climã (tipul si regimul precipitatiilor. -regimul de scurgere al fluviilor europene variazã In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor. . D.6—Paris.3—a. E. Asemdnare: — In ambele unitati se Intãlnesc altitudini care depesc 2000 m.). iar in Bosnia-Heregovina relieful este predominant muntos. — in Irlanda bat vânturile de vest. D. 2. iar In Irlanda — muntii nu depasesc 1000 m. l—b—2si5. iar in Finlanda lipsesc. tipul de roci etc. 1.3--c—7. exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. B. 3.— Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti. — transporta produsele finite cãtre pietele de consum.Deosebiri:In Bulgaria. 9— Copenhaga.5—c--Slovacia. influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief. influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief. 5—c—F. 1 — in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climã subtropicalã (mediteraneana). 2-Londra B. inclinarea versantilor. 2. 1. Var13 A. iar in Finlanda este o clima rece.4—d.4--b—Dublin. 2— Balcanice. 1. relieful este dominat de munti cu altitudini de peste 2900 m. C. 3—d—8. iar in Irlanda — cämpiile sunt joase. D — Irlanda E — Bulgaria. asprã.2. sub 100 m. E. iar in Finlanda — In special zapezi. 3 — B. Finic. F — Belgia. D — Cehia. 15—Sofia. — asigura circulatia oamenilor si mãrfurilor in spatiul geografic.muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä. 1Viena. 1. A — Elvetia. Var11 A. G — Portugalia. D — Lituania. 6 — Berlin. 4—d—H. B — Finlanda C — Irlanda. iar cei din Irlanda — in orogeneza caledonica.2—a. — Irlanda are o climã blândã datoritã apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord. 3. B — Portugalia. C. . I —c. tipul de roci etc. B.J. C. 1—b—8. E. 2. — fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei. 6 (Paris). 2. 2—in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termice mai mari. C (Lituania). inclinarea versantilor. 1 . 2—b—E. Cauze (douä din urmätoarele):— asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si centrele de prelucrare. — existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. D.Deosebiri (trei din urmãtoarele):— In Irlanda se aflã climat temperat oceanic.5—d. E (Italia). A (Ucraina). 1.

cu precipitatii abundente pe tot parcursul anului (10002000mm/an). 1. formate ca urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei. Râurile au debite mari tot anul. 2. 3 C. 1. pe când in tara I este climä alpinä (montana). 2 — D. D—Irlanda. 1 — Roma. E. Exemplu de deosebiri:1 — In câmpiile litorale din vestul tänii D este climã temperat-oceanica pe când in câmpiile litorale tara J este climä subtropicala (mediteraneana). 2— Pirinei.2. sub placa tectonicã europeana. 4 — in tara H predomina vânturile polare. B.3---J.4—a. B. Stromboli.5---b. G — Austria. verile find secetoase. pe când in câmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm). I—c. A — Germania. pe cánd In lara D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 700 mm). 2— In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si — 4°C). 1 —5.4—c. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice africane. 3 — In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000 mm). J — Italia. E. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic este redusã. In tara marcatã pe hartã cu litera B:I.2—d. Santorini. D. 4— Sofia. 1. Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaciare. C.ebacalaureat.ro 2 — in campiile litorale din vestul tãrii D sunt amplitudini termice reduse.5—a. C. 1 — A. Vezuviu.2—b.Exemplu de asemänäri:— In cámpiile litorale din ambele tarri bat Vãnturile de Vest. pe când in tara E preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna. 11 — Madrid. 3 — in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm). 2. iar distanta de la izvoare pâna Ia värsare este mica. 9— Lisabona. E. 2 — Varsovia. Var14 A. B. 1 H.3—b. pe cAnd In tara D sunt temperaturi medii anuale mai mari. 5—d. D.3—a.3--a. pe când in tara D predomina vänturile uscate dinspre nordul Africii (siroco). I — In tara H este climä temperat-oceanica si subpolarã pe când In tara D este clima subtropicalà (mediteraneana). 8 — Viena. pe când in câmpiile litorale din tara J sunt amplitudini termice mai mari. . 1—a. Etna.1.2—a. B — Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord).3 — in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul.4—d. Exemplu de deosebiri:1 — In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicalã. Var15 A. www. C.2. 3 — continental. deoarece este clima temperatoceanicà. 2. I —b. D. F—Belgia.2--G. Var16 A.

2--c. 2—in tara E existã vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cãnd In tara D existã vulcani activi (Etna).1—Balcanica. iar cantitatea de precipitatii scade spre est datoritä departarii de ocean.5—d.In tara J predominã vãntunile polare. 2 .4—c. 3 — Sena. pe când In tara I precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub formã de ninsoare. 2 — Baltica.5—a. 2 — Dublin. — relieful prin altitudine si orientare.3—d.4—c. 4—in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic. pe cánd estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care determina secete frecvente. Var17 A. E. datorita apropierii de Ecuator. J — Suedia. 4 . 3 .2. — relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climaticã pentru masele de aer rece polar care vin dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiunile din sudul Europei. pe când In tara E predomina vântunile calde dinspre nordul Africii.In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate (18°C). . 3 . Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datoritã:— scãderii valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii. Var18 A.ro — Vãnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei.3---2.in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe când In tara I predomina foehnul. influenteazã reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor. pe când in tara I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte si rãcoroase. B — Belarus. www. 1. D. B. 3 — In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m).In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm).3—c. C. Exemplu de deosebiri:1— in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara D altitudinile sunt mai reduse.2 — in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formã de ploaie. 3 — Varsovia. 10 — Lisabona. 1— Balcanica. datoritã unghiului diferit sub care cad razele solare. Exemplu de ràspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul Europei sub 500 mm/an) datoritã faptului ca: — vestul Europei se aflã aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare. I — Elvetia.2--J. — circulatia maselor de aer polar au ca efect scãderea temperaturii aerului in nordul continentului iar circulatia tropicala dinspre Africa. D. I —c. C — Grecia. E. Exemplu de deosebiri:1 — in tara J este climã subpolara pe când in tara E este climã subtropicala (mediteraneana). 1—d. 8 — Varsovia. C.ebacalaureat.2—d. pe când in tara E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 800 mm). determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei.2. unde temperatura aerului este mai ridicatã. precipitatii reduse.pe cãnd In tara D predomina relieful inalt. B. 1.

sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an). poduri de mare anvergura).2—a. I —d(I). 3 — ambele tari se aflã sub influenta Vânturilor de Vest. 2 — In ambele tari. piemonturi. 2 — in ambele tari sunt precipitaii reduse. Atena. aeroporturi si companii aeriene recunoscute prin calitatea serviciilor.ierni reci si lungi. B. Var19 A. Exemplu de asemanari:I — In ambele täri existA climã subpolará. eurotunelul. 1. de aceea relieful glaciar are o mare extindere. Exemplu de rãspuns— Relieful glaciar se formeazã in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m.J—Austria.2. 1. D—Bulgaria. C.5—d.4—c(OsIo). câmpii). B. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevãrat model de sistem de transport diversificat. H—Slovacia. D. I —a:2—b. datorita actiunii exercitate de ghetarii montani. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datoritã:— climatului rece subpolar. retea de cAl de comunicatii polarizata de capitalA.5—a. — este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana. 2. 1 — Balticã. pe litoralul atlantic. DunArea.2 — In ambele tari relieful este variat (munti.4—b. 14— Minsk. ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea Nordului. 2 — Lisabona: 3 — Scandinave.3—b. IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri. cu temperaturi scãzute si precipitatii frecvent sub formã de ninsoare.9. fluviale. 13 — Sofia. E. D. Var20 A. 1—c. E. 2 — Apenini. 3.— terenuri agricole reduse datoritã suprafetelor intinse ocupate de ghetarii de calotã. E. H — Estonia. 1 — Tamisa. — Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m.4---d. 4—in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i — 4°C). instalati in perioada de rãcire a climei Pamântului.2. 12 — Bruxelles. 3 —c(Main). 4—in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse. 2. functional si modern deoarece: — are un sistem diversificat de transporturi: rutiere. Exemplu de asemãnAri:I — in ambele tãri existã climã temperatoceanicä si subtropicala.2—b(H). feroviare. reteaua fluvialA si maritimA densA si diversificatA. predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an). C. 1 — Praga. 5—a(Belgia). aeriene. D. maritime. 1. 3 — Moscova. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos): .3—c. Var21 A.Exemplu de asemãnãri:I — In ambele tãri se desfaoarä lantul Muntilor Alpi. 5 — Belgrad. A—Polonia. sistem de autostrãzi moderne. I. B. I — Ucraina. C. 3 — Grecia. 3 — in ambele tãri exista relief glaciar (circuri si vãi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri). 3 — ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare.

1. 2.— climã mediteraneanA. 2. 4-d. Zagreb C. 2. influentata de Marea mediteraneana. Berlin C. accidentat.ro Var23 A. A—Portugalia. Spania.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Scandinavici). care determinä tipuri de climat diferit. 14— Moscova B.ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8°C). De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite.I—Cehia. iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 — 1000 m). I. de câmpie. cauze de ordin sanitar si educational. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental. In Peninsula Scandinavia cãmpia ocupã suprafete restrânse in partea de sud-est. 5-c. in cele douã peninsule existA un climat etajat pe altitudine. B —Irlanda.existentei unor zone aride (Podiul Meseta). dominatã central de Alpii Scandinaviei. populatia fiind interesatã de asigurarea conditiilor cat mai bune de viata. platouri välurite pietroase. este de origine fluvio-glaciara. D. iar Peninsula Iberica are climat mediteranean.diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl in CAmpia Andaluziei). prezinta morene. I.4— Viena . iar in Peninsula Ibericã câmpiile sunt litorale i fluviale. iar in Peninsula lbericã unitati de relief formate In orogeneza hercinicá (Messeta spaniolA) si orogeneza alpinã (Muntii Pirinei si Cordilierele). Var22 A. cu standard de viatA ridicat. climat oceanic di un climat temperat In zona centrala. 2.reliefului variat. 3-c. F— Austria. I — Finlanda. Peninsula Scandinavia are un climat temperat oceanic di climat subpolar. permite pätrunderea influentelor oceanice pe mar suprafete. 8— Belgrad B. temperatura medic anualA este de 14-18 °C.G—Belarus. inconjurate de Cordiliere. Peninsula Scandinavia are un relief glaciar. Var24 A. 3-b.ebacalaureat. l-d. www. Suedia. 2-b. 2. 3.precipitatii reduse (sub 500 mm/an). l-d. lipsa barierelor montane. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos): — climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic).prezentei unei intinse zone litorale care au favorizat dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediteranã si Oceanul Atlantic. 1. 9— Bruxelles.vântul Sirocco —dinspre Marea MediteranA E. De exemplu: fatada vesticã a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlantic. 5-c D. 3. veri calde secetoase (temperatura medie a verii 25-27°C. o asemãnare de exemplu: in cele douã peninsule se resimt influente climatice oceanice. E. 4-b. Polonia.4—Tirana. In Peninsula Scandinavia temperaturile medii anuale sunt mai scázute decât in Peninsula Ibericã. E. Lituania . 11 —Praga . 1. 2-b. relieful jos. care explica deplasarile populatiei spre centrele universitare sau amplasamentele medicale din tãrile dezvoltate.

H—ltalia. 3-d. 5-b D. E. Berna. 4-b. Mediteranä. www. pe când In Europa de Vest amplitudinea termici anualä este redusã si ca urmare.B. prin varietate. 2-a. justificate prin prezenta oceanului. E—Marea Britanie. Germania C. Baltica. 1. practic lipsite de geruri. 5b D.ebacalaureat. 14. 2-c. pe cänd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variazã Intre 1000 mm si 2000 mm. a. Ungaria. din zona alpina. spre S. c. 1. 4-c. rece. dimensiunile si regimul hidrologic al rãurilor. altitudinile maxime din Muntii Urali sunt mai scãzute decãt cele din Muntii Carpati. I. . De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi. 5. Europa de Est se aflä sub influenta circulatiei maselor de aer polar. un deficit de fortA de muncã In viitor. in functie de anumite conditii locale. B. Tallinn.c. Vilnius. In Europa de Est precipitatiile sunt relativ putine si cad cu deosebire vara sub formã de averse. Nordului. inalti si seIndreaptã spre N. iar Muntii Alpi sunt tineri. Cele mai multe räuri izvorásc din partea centralä. l-d. 4-b. Muntii Carpati prezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali. Contrastele climatului temperat — oceanic. o asemãnare de exemplu: In ambele unitãti montane existã relief glaciar. ninsorile sunt in cantitãti mici.ro Var 26 Var27 (Orasul marcat) A. M. I. 2.2—Belgrad. 2. 3. D Ucraina. 13 — Skopie C. B—Bulgaria. iar in Europa de Vest predomina vânturile de vest. iarna viscoleste zapada. I. 3-d. altitudinile maxime din Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse decât cele din Muntii Alpi. Oc. 2. 2. vara este un vant cald si uscat. cu temperaturi excesive. E. 3 — Lisabona B. De exemplu: scãderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale.b. altitudine si orientare influenteazã repartitia. Varsovia. 1. cu munti tineri. De exemplu:— Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica. 3. Portugalia C.A—Spania. 7. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeazã prin amplitudini termice mari. Atlantic si M. 1 — Norvegia. 2-d. Var28 A. l. A Franta. Kiev. C. M. 2 — Slovacia. 3. Portugalia. 5-d D. formati in orogeneza alpinã. iernile sunt blände. vánt de est si nord-est. 1-d. De exemplu:Relieful Europei. iar Muntii Carpati sunt munti tineri formati in orogeneza alpina. accentuarea fenomenului de Imbãtrânire demografica. 3-b. Spania.2. 2. 4. bate Crivàlul. formati in orogeneza caledonicä. 10—Paris B. E. 1. iar verile rãcoroase. 1 — Bruxelles. spre V. l-b. Cantitãtile de precipitatii cresc o data Cu altitudinea. ridicate vara si scãzute iarna. 3. De exemplu: Cantitätile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datoritã prezentei barierelor montane si scAderii influentelor oceanice spre est. temperat — continenta si mediteranean se resimt si in distributia si alimentarea râurilor Europei. Var25 (Orasul marcat nr 1) A. c. Belgia. 2.

climatul temperat cu veri calde si temperaturi ridicate.d. 1. E. Bosnia-Heregovina. 2.5. 9-Belgrad. 10-Sofia. 3 asemänAri: climat temperat — oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state. Roma.climat continental in Belarus si climat oceanic si mediteranean in Portugalia. existenta unui substrat favorabil acestei culturi — solurile dezvoltate pe calcar. 3.a. Belgia. D. precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanicä si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava.b. 5-Madrid. cele douä câmpii sunt alcãtuite din roci sedimentare moi (pietri. C . 3-b. 3.c. ambele sectoare de Câmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunãre) de-a lungul acestora dezvoltându-se relief fluvial (lunci si terase).b. D. nisipuri.d. Germania. 2. 3-Bruxelles.b.ebacalaureat.4. In peninsula Balcanicã. 2 cauze care determinä valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinului: existenta unor resurse (cärbuni. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca România.a.iar cele medii ale lunii iulie sunt <> 25. 3. de câmpie sau podisuri joase. 1. In ambele câmpii apar sectoare piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur. 4. Var29 A. conditii climatice optime.ro Var30 A 1. C. temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte). 5. Bosnia-Heregovina. 2. iar cele ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C in Belarus si temperaturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte) si temperaturi ale . induse de circulatia meselor de aer oceanice. 1. iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C. Ucraina si Republica Moldova este favorizat de: prezenta reliefului jos.Irlanda. 1.2.a. ponderea ridicatã a terenurilor arabile. . 2. www. argile). E . Londra. 2. 2 premise naturale:.D. D. atãt in Câmpia Panonicã cat si in Câmpia Fadului altitudinile sunt sub 200 m. 3.d. Lisabona.0°C. 1. 2. 2.G-Republica Moldova. Lituania. B. Var31 A. H .Letonia. vânturile dominante sunt cele vestice.temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre —15 . E. 7-Varsovia. 2. B.3. Trei asemänãri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente. 4-c.Olanda. 2-a.relieful favorabil prin altitudine si expozitia versantilor. existenta centrelor urbane si industniale dezvoltate. precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. l-d. 5-Lisabona. Sena. 5-a. F . 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinavã si mediteranean si continental in peninsula Balcanica. temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre -15°C si 5°C. rnigratia populatiei cãtre aceastã zonA.Spania. C. C. I. B. soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur. 3 deosebiri climatice:. A-Suedia. E. minereuri). 1. vânturile dominante sunt cele vestice. nordice si nord-estice in Peninsula Scandinavã si cele vestice si dinspre Marea Mediteranã In peninsula Balcanica.

— temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (12-16°C) si mai scãzute In statul B(0-7°C). F-Franta si G-Germania. iar in statul H aceste vãnturi se manifestã numai in sezonul rece. 2. iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C. 2 factorii:.6. praguni. migratiile factori istorici si politici.3. — In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri. 7-Moscova. H. creste. climá.— statul B se afla sub influenta vânturilor de vest permanent. 2. 3-Roma.vãnturile dominante sunt cele vestice.temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10°C (chiar mai coboráte).4. 4a. 1.2. Factorii:— altitudinea de peste 1800 m (limita zãpezilor permanente din perioada glaciara). precipitatiile medii anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an. C. Var33 A. Lisabona. 2a. 4 Bruxelles.precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 10002000 si >2000 mm/an. 3c. 3 Asemãnãri climatice:. Dunãrea. 1. 1b.. iar in statul H climatul mediteranean. E. 5 Bema. Portugalia. nivelul de dezvoltare economicä a statelor si regiunilor Europei.4. situarea acestora In interiorul sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale. .— in Alpi existã ghetari si in prezent.c.c.lunii julie cuprinse intre 15-20°C In Portugalia. vara bätãnd un vânt uscat numit Siroco.5. — in statul H precipitatiile medii anuale sunt mai scãzute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece).a.pozitia geografica favorabila. 1 A-Islanda.— Precipitatiile sunt bogate de cea.— Amplitudinile termice medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald al Atlanticului de Nord). iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate si uniform repartizate. Dunãrea. .d. 2 6-Praga si 7-Viena B. E. 1. 3. 5d. H 3. — Temperaturile medii anuale sunt mai scãzute In statul B si ridicate in statul E. D. 1. morene.vánturile dominante sunt cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus. 2000 mm/an in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul E.a. sol. Alpii avãnd 4807 In Mont Blanc. 3. 14. D. 1. hidrografie). B. E-Finlanda..d.b. 2.3. 1.2. C. E.5. D. Douã argumente pentru afirmatia:. datoritã altitudinii de peste 3000 rn. Var35 A. Deosebiri :— in statul B predomina climatul temperat oceanic. Var34 A. mediteraneene.d. B. C-Republica Moldova. I. Bruxelles 2. Deosebiri:— In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-continentala cu influente atlantice.vãi.a. 2. . C.specializarea unor porturi pe o anumitã activitate de trafic.condiiile fizico-geografice specifice (relief.climat oceanic. I-Polonia. . aceasta reprezentând limita zapezilor permanente in prezent in zona temperatä.a.

3-subtropical (mediteranean) C.a.3. 1. inundatii periodice si Intâmplatoare. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre: ambele unitati de relief prezinta relief glaciar. — alunecãrile de teren. . D.3—A. c.Narodnaia). Intre 10-1 1%o.altitudini de peste 1000 m. 4 — Kiev. d. formati In orogeneza alpina spre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledonianã. jar In Italia vãnturi calde. Mont Blanc). 2-4. Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. 1. 3. Exemplu de asemãnàri corecte: Ambele state prezintã un climat subtropical. In ambele state bat vânturi mediteraneene..spor migratoriu predominat negativ. B —Irlanda. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi decât In Muntii Scandinaviei. B.ebacalaureat. mediteraneene. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpinã. c. . In ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blânde si ploioase. in ambele state cad precipitatii medii intre 500-1000 mm/an. calde. 4 — Kiev. 6 — Amsterdam. in timp ce In Marea Britanie ele sunt mai mari. 2.b.2—B. B—Cehia. . bilantul radiativ scazãnd de Ia sud Ia nord. D.ro Var36 A.3—OsIo. 3. circulatia generala Ia nivelul Europei este predominanta de Ia vest Ia est. a. 1. 3. 2. . b. d. in timp ce Marea Britanie un climat temperat oceanic. . C. Var37 A.factorii antropici. B. I —Austria. 4. E. degradarea terenurilor:— defrisãrile putemice pnin interventia omului. d. 1. E — Irlanda: 2.E.A—Cehia. 7 — Lisabona. Muntii Alpi sunt mai tineri. .spor natural negativ. in Marea Britanie bat Vânturile de Vest. B. a. intre 1000-2000 mm/an. I. relieful determinând etajarea pe verticalä a elementelor climatice.5.3—G. .b. b. 3 — Helsinki.2—I. B.d. E. in Italia cad precipitaii medii Intre 500-1000mm/an. factorii fizico-geografici. decãt Muntii Ural (1895 m Vf.natalitatea scãzutã.. 4. 1-Dunãrea. C. 4. A— Polonia.a. www. d. iar Muntii Ural In Orogeneza Hercinica. 5.1 —Madrid. . 3 — Norvegia. 1.. 5. E—lslanda. 2. 2 — Viena. 2.Asemãnãri:— Cele douä unitãi de relief prezintä relief carstic.factorii dinamici.2. peste I l%o. E.conditii climatice aspre. D. H—Polonia.a.2. D.1 —C.vegetatia o formeaza padurile de foioase si conifere.mortalitatea ridicatä. C. Var38 (Are iesire) A. C — Lituania. Var39 A.. 13 — Moscova. 1. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezintã un climat subtropical. d. 5.b:4.factorii radiativi. 1.d. I — B. c. 2.

C. I — Dunarea. 3 — 3. in timp cc Belarus (F) un climat temperat continental. B. 2. — In Peninsula Yutlanda se manifesta mase de aer oceanice.ro Var41 A. 1. b. In Irlanda se manifestä . 1. Ia poalele Muntilor laila unde determinA un climat subtropical. b. c. -moderarea tempèraturilor In timpul verii datoritã brizelor marine. 2 — 4. 8 — Bruxelles. 2.a. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania. pe cánd in Peninsula ltalicä mase de aertropicale. Deosebiri:Peninsula Scandinavä are un climat subpolar. pe când In Peninsula lbericã mase de aer tropicale. 1. Italia Grecia. 2 — Grecia. 2. E. . a. 2 — Varsovia. Delfi etc. in timp ce Peninsula Italicá un climat mediteranean. dinspre Sahara. In timp ce Peninsula lbencã are climat mediteranean. B. 2— E. 3 — Oslo C. F — Grecia. Var43 A. A — Cehia. iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber. I — Bosnia-Heregovina. 15-Stockholm. 1 — Lisabona. 1.E. 3. 1.4. 1. B. a. 2. 4. Asemãnãri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de influentA a maselor de aer tropicale de tip sirrocco. G— Bosnia-Heregovina. 2.ebacalaureat. 1. b. — influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea. C. 4. Asemãnri:— cele douã peninsule se Inscriu in zona de clima temperata. . 3 — Madrid. www. pe cãnd in Peninsula Balcanicã mase de aer tropical (sirroco). 4. In timp ce Peninsula Balcanicã are climat mediteranean. 5. Volga — tipul est european cu debit oscilant. C. 6—Berna. 13 — Moscova. 3. 12— Madrid. 3 — Grecia. — In Peninsula Ibericã se manifestä mase de aer oceanice. 5c. Deosebiri: — Peninsula Iberica prezintä un climat temperat oceanic. 15 — Stockholm. D. cu valori ale debitelor ridicate iama si reduse vara. d. 2. 2. c. C — Lituania.Dunãrea si Rhonul regim hidrologic complex. d: 5b D. C — Lituania. foarte mic vara si iarna. iar iernile sunt mai calde. 3. I — Tajo. Italia detine jumãtate din bogatia turisticä a lumii. D. — Cauze economice — migrarea cãtre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate.Tibru — regim mediteranean.Conflictele etnice care au generat numeroase räzboaie.Asemãnãri:— cele doua peninsule se Inscriu In zona de ifluentA a maselor de aer oceanic In partea lor de vest. 3 — Bratislava. J —Islanda. d. 1— Dunarea. Var42 A. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic. c. Var40 A. 2 — Berlin. b. E. b. E.d. B.3. D. 2. d.— In Peninsula Scandinava se manifestä mase de aer polare. — vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. a. 5a. A — Slovacia. I. Deosebiri: — Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic.

Var45 A. cad tot timpul anului.c. — Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. Muntii Carpa. iar in Sud centrele urbane sunt slab dezvoltate.2. A —Polonia. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. B. 4. iar In Belarus intre 500-1000 mm/an.c. F-Letonia 2. E. c. Var46 A. pe când In Belarus mase de aer temperatcontinentale si polare.d. C. 3. J —Olanda. 1. I. B.mase de aer oceanice.2—Danemarca. a.5. 1. — Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. Regiunea Rhin-Ruhr. 8 — Riga. — Italia detine jumätate din bogätia turisticã a lumii. D. de ex. J — Macedonia. — functia complexa a marilor centre urbane determinä densitäti mari de populaie in jurul acestora — dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol.2--Zagreb. b. 1 — Arctic. precipitaii medii anuale in Irlanda 1000-2000 mm/an. 2 — Minsk. d.3. d. 1. 6 — Helsinki. Deosebiri: Olanda prezintã climat temperat oceanic iar Spania temperat continental si mediteranean. Muntii Alpi. Asemanäri: — cele douã tari se inscriu in zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara. pe când In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma de zapada In sezonul rece. — In Nord se aflã .d. D. Delfi etc. C.4. 1—F. 1. 1. 5. 9— Zagreb. E. — cele douä . 2. Var44 A. pe când Regatul Unit al Marii Britanii sub influenta maselor de aer oceanic. 3 — Liubliana. E.3. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatul Unit al Marii Britanii temperat oceanic. 3 — Kiev.a. F —Austria. D. — Orogeneza Alpinã a format Muntii Pirinei. mai ales In sezonul de iarna. — In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an. B . — In Olanda 1000-2000 mm/an. 2— Islanda: 3 — Grecia.5d.. 2. — cele doua state prezintã climat mediteranean. Var47 A. 10— Tirana. — Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. E — Polonia. a. 4.3— 12. C. precipitatii 500— 1000mm/an. D — Germania. 2 — Helsinki.b. 2. b. — cauze fizicogeografice. pe când in Spania cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an mai ales iarna. 1 — Tibru. Asemnäri:— cele doua tari se Inscriu In zona de influentã a maselor de aer tropicale de tip sirrocco dinspre Sahara. 5 — Viena.3—9. iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber. I —J. c. D. B.Danemarca.Tniunghiul de Aur” at Italiei: Torino-Milano-Genova. 3 — Iberice. pe cãnd Spania sub influenta maselor de aer tropical. pe fondul conditiilor naturale. cad tot timpul anului.b. I.b.4. 5. B. d. E. 2. 3. b.1.b. 2. C.— Suedia se aflä sub influenta maselor de aer polare.2.

www. C.ebacalaureat. 9. Sena. 1. — In climatul oceanic bat vanturile de vest. temperat oceanic C. c. Asemãnäri: — Ambele lanturi muntoase fac parte din acelai sistem alpin. 2 a. Ib. resurse de sol productiv. — din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima este temperat oceanicã cu temperaturi medii intre 8- . Delfi etc. — cele douA tari se Inscriu In zona de ifluentã a maselor de aer de est si nord-est. Ibericä. 3a. — cele douä state prezinta climat temperatcontinental. datoritä politicilor demografice ale statelor respective. pe când Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar. marmurä. Varsovia. — temperaturi medii anuale 10°C In climatul temperat oceanic si 1517°C in climatul mediteranean.a. b. 4. 15-Reykjavic B. 3. — precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece. 8-Kiev. 3 — 6.ro E. E. 4a. — In anul 1981 aderä Ia UE. 3a.— Muntii Pirinei prezintä ghetari permanenti. 3. 1. — spor natural negativ. iar In cel mediteranean in anotimpul de varã si alizeele. B. d. Var50 A. D. C( Olanda). — Ambele Ianturi muntoase s-au format in orogeneza alpina. 1.state prezinta climat mediteranean. —trecerea Ia economia de piata creeazä dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA. B. Heathtow C. d. 1— Dunarea. minereu de fier. a. 1. 2 — Carpati. 2d.Deosebiri:— Muntii Pirinei sunt mai Inalti decât Muntii Carpati. 2. — precipitatii 500 — 1000 mm/an mai ales in sezonul de iarnã. — standardul de viatä influenteazã in mod variabil màrimea grupelor de vârstã. D-Muntenegru. Finlanda. Var49 A. iar mortalitatea a urcat lal l%o. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania.c. 10-Kiev. — degradarea nivelului de trai. I — Bosnia-Hertegovina. 13 —Skopje. 2. 4c. 2. l. Italia Grecia. Var51 A. 5. 1. G —Belgia. 13—Dublin. Marea Baltica C. c.H—Estonia. E. 2. 2. I—Austria. locul IV in lume Ia flota de transport. lb. dezvoltarea turismului. dupa o economic centralizata. 5. 2d. 5b. Var48 A. I-Belarus. B-Belgia. — italia detine jumãtate din bogãtia turisticã a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber. — precipitaçii 500— 1000 mm/an. D.c. 1. 3. E. — Europa este spatial unui dramatism demografic Intrucât natalitatea a coborât Ia 11-1 2%o. 5b. 1. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena. — scáderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nastere. 2. 15-Amsterdam B.6—Madrid. 14— Tirana. 3. 2. D. D. I. F-Slovacia 2. 3. 4.

Islanda. prin ridicarea nivelului marilor. Var54 A. gariga. 4—d. . 2-Talin. 2. 1. Var55 A. c. 3 —d. — Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m. . B-Marea Brtaniei. iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri. Italia — valori mici ale ratei natalitaii. Lituania. B. d. 1. B. . Var53 A. D. 1. 2c. D. B — Finlanda. 1. b. 1-Helsinki. datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic. I-Suedia. lutlanda. H-Finlanda. 5. Var52 A. 2. Id. C. 3.Deosebirile: .tipuri de roci . 3. 3. 2-Paris. b. B-Germania. D. iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) clima este mediteraneanã cu temperaturi medii intre 15-17°C. In mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt paduri de amestec-foioase. — dn punct de vedere al vegetatiei. E. Lisabona. plante cu frunze ceroase. d. Spania. state dezvoltate.tipuri genetice de relief— glaciar de calota Finlanda si carstic Grecia. valori moderate ale ratei mortalitatii. — din punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Olanda) impactul antropic e puternic — prezenta polderelor. 2.mod de formare — regiune veche Finlanda si nouã Grecia. I—c. Varsovia C. 5c. 2.1.10°C. — formarea golfuribor inguste si adánci care pãtrund mult in uscat. 3. 2. D. 2. b. d. E.Asemanare: Atât in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este prezent relieful glaciar. — Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene. 2—b. Dunãrea. 1. D-Ucraina. 5-Zagreb B. — In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristicã este a pãdurilor de foioase. 2. — inundarea vàilor ca urmare a topirii ghetarilor. A C. c. J-Serbia. 4. E. Bratislava. F — Grecia. 4. vegetatie de tip mediteranean: maquis. — sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuaternar ghetari ale cãror limbi de gheata au modelat vaile. iar Muntii Caucaz In timpul orogenezei alpine. D. 2. 5—b. b. 5. 4— Roma. In timp ce Muntii Scandinaviei au altitudini ce nu depasesc 2500 m. c. In timp ce in mediul geografic notat cu litera E (Grecia). 3-Minsk B.sisturi cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petrografica cu predominarea calcarului Grecia. Spania. 3d. 1. 3. Austria C. Austria. 2. 3. 9— Praga. 14-Madrid 2. Deosebirile: E. 1. 1. 4a. 1.

I —a. lugoslavia). c. 1. 2.— ambele unitãti de relief cuprind strat de loess. Franta. C. 3. C. 3 — Madrid.2—a. I —c. E. 1. b. Minsk. — ambele unitãti de relief s-au format prin sedimentare. — prãbusirea sistemului sovietic. D. 2. — absenta imigrantilor In Rusia fata de Franta. B. D. Var58 A. 3— Muntii Alpi. 10 — Lisabona. — standardul de viata scãzut din Rusia fatA de cel din Franta. 1. -destramarea sistemului comunist. — cresterea standardului de viatã si a progreselor din medicinä. 1. I —3.2. — revoluia industrialä din Anglia. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre. c. D.4. 2 — Dublin. H — Austria. spre deosebire de Muntii Pãdurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m. 2. 10 — Kiev. 2— Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord. E — Lituania. B. Italia. 3 — H. Muntii Apenini prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural. E.5—a. 5. — ambele unitãti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternarä. — In prezent este o axã fluvialã extrem de irnportantã care leaga Constanta de Rotterdam.E. Germania. d. 2. 4 — Lisabona.4—c. 2—3. B. — unificarea celor douã state germane. C. republicile unionale proclamándu-i independenta. — aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia.3—d. Franta. Germania. 1. — Ambele unitãti de relief s-au format pe parcursul orogenezei hercinice. monarhie constitutional 3. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini decât in Muntii Ural. G — Irlanda. — Atãt In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent relieful vulcanic. 2. — Inca din antichitate era o cale militara si comercialä utilizata de càtre greci si romani.2—a. Muntii Apenini sunt mai tineri. b. C.2. Deosebire:— Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez. B. 7 — Oslo.5—b. 3. 2. 4. 14 — Madrid. d. 1. Cehoslovacia. Var56 A. D. c. E. A — Cehia. Lisabona. formati In orogeneza alpina spre deosebire de Muntii Ural care s-au format In orogeneza hercinica. C — Lituania. F — Suedia. Peninsula Scandinavã are un climat temperat oceanic iar Peninsula lbericã climat . 1— F. E — Cehia. Var57 A. I. B — Suedia.4—b. d. c. 3. — destrãmarea unor state datoritä revendicArii independentei (de exemplu. 5. Tarile de Jos. Var59 A. c.3—d. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scäzutà In Peninsula Scandinavä decât In Peninsula Iberica. 4 — Varsovia. I.

I —d. Stockholm.— solurile cu fertilitate redusã. 2. 2. iemile sunt blânde si ploioase. Zagreb. . 3. E.c. I —c. Temperatura medie anualã are valori mai mici in Peninsula Scandinavã spre deosebire de Peninsula lbericä. 3 — Varsovia. I. tãrmul românesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe).depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunãrea Ia gura de vãrsare. — In ambele state este prezent etajul climatic montan.3. 2. — datoritã dezvoltärii industriei unor state. C. 12 — Roma. Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartiei terestre. I.2.4—d.5—c.Asemanare: — Atãt in Peninsula Scandinava cat si in Peninsula lbericã sunt prezente masele de aer oceanice. Var60 A. Var64 .b. — relieful prezinta altitudini mari. E.2—c. 3 — 1. 1. D. 2 — E. — cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi. 2-Copenhaga. prrcipitatii bogate. 10—Tirana.a. Dunarea.4—Moscova. C. D — Belarus.— Verile sunt calde si secetoase. 2. . B. pante cu inclinare accentuatã: — Clima se caracterizeazã prin temperaturi ale aerului relativ mici. D.7—Oslo. I —a. 1— Portugalia. 14—Viena. Muntii Pirinei prezintä relief glaciar iar Muntii Apenini relief vulcanic. . E. E.3—c. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsula Scandinavi spre deosebire de Peninsula lbericã.5—b. 1. datoritã cresteri nivelului de trai din mediul urban. Var63 A. C — Italia. 1. 2.4—d. Var61 A. Atena.— cauze de ordin sanitar si educational. J — Slovacia. B. spre deosebire de Franta care are un climat temperat-oceanic. l.2—b:3—d. 1. C.curentii circulari din Marea Neagrã. — Precipitatiile medii anuale au valori mai mici In Rusia fata de Frana. Tamisa. B. 3. 3.2. C — Suedia. — Rusia are un climat temperat-continental excesiv. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare decât a Muntilor Apenini.3—d. C — Lituania.4. E.mediteranean. H. Var62 A. E. — Atât In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate In Peninsula Scandinavã decât in Peninsula IbericA.— datoritã exodului rural. Marea Balticä: 2. 2—a.5—a. B — Rusia.mareele reduse din Marea Neagra. I — Albania. D.d.5.4--a.— Rusia se aflã sub influenta maselor de aer continentale.c. 15-Minsk B. 5. 1. D. resurse de subsol limitate). spre deosebire de Frana care se aflá sub influenta maselor de aer oceanice. B — Portugalia. C.

c. J-Slovacia. 4. 2. 15-Helsinki. 3. Malta) desfàsoara o activitate turisticä intensä concretizatä printr-un numär mare de turisti si venituri substantiale. c. B. c. b. Franta. in timp ce in nordul Peninsulei Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar. C. 2. 1-Skopje. Deosebirile: peninsula Ibencã este situatA in sudul Europei. uscat. A-Norvegia. care s-au format in timpul orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica. 1. 10-Dublin. Asemãnäri:Atãt Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri. Bazinul Märii Mediterane este considerat cea mai importantã zonã turisticã a Europei deoarece tarile riverane (Italia. Deosebire: Muntii Alpi (4807 m) sunt mai InaIti decât Munii Pirinei. Finlanda). B-Marea Britanie. I. 2.a. . 2— E.a.a. umed. C. 3. D. in peninsula Scandinavã valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici. AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsulei Scandinave se intâlneste un climat temperat oceanic. au altitudini de peste 2500 m. care sau format in timpul orogenezei alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului. Minsk. Populatia Europei Se confruntã cu tendina de Imbãtrânre a populaiei din cauze diverse: — valorile negative ale sporului natural.3.4.b. 1-Sarajevo. www. a. In majoritatea statelor europene datoritä cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe ansamblu (caracteristicA Cu precãdere a tãriIor Europei Nordice: Islanda. Grecia.3. In care iarna dureazã aproape nouä luni. Croatia. 14-Tallin. pante accentuate si un grad de fragmentare accentuat. D-Estonia. B. 3.2. Slovacia. B. Ambele lanuri muntoase prezintã pe suprafete considerabile relief glaciar.ro Var65 A. 2-Skopje. Deosebire:— Valoarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi (Vârful Mont Blanc — 4807 m). E. 1.b. 2. E-Albania. stimuleazä turismul. E. Var66 A. Suedia. 1-Praga. 3 —G. C-Finlanda. Numeroasele obiective arheologice. 11-Minsk. monarhie. 2. 5.Deosebiri:Dacã in Peninsula Ibericã temperatura medie anualã are o valoare de aproximativ 15°C. D. c. elenisticã. 1. fiind cuprinse Intre 0 si 5°C.4. In Peninsula Ibericã predomina climatul mediteranean.a. Croatia. fenicianA. Spania.Conditiile climatice blânde.2.a.Ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. 1. — cresterea duratei de viatä a populatiei. E.5. C.5. Asemánäri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri. fenomen ce se manifesta de câteva decenii In Europa nordicã si vestica si se generalizeaza treptat si in Europa centrala si esticä. D.A.b. specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atrag un numãr mare de turisti favorizänd turismul estival. peninsula scandinavã este situatã in nordul Europei. l. arabã). In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vârful Gerlachovka — 2655m). dovadã a unor vechi civilizatii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane (greceasca.ebacalaureat. influentat de vánturile de vest si Curentul Golfului. romanã. I.b. 2.

J — Estonia. 3. Var67 A. in ambele state.—b. 2. d (Italia). In Europa. este influentatã de prezenta Curentului cald al Golfului. In circuri. In cele douã zone. 5-a. dupã topirea ghetarilor s-au format lacuri glaciare. 14— Luxemburg.—d. E — Germania. B. . 4.— In ambele state actioneaza vânturile formate pe ocean. väi si morene glaciare. au altitudini de peste 4000 m. C. 4. 3. — Prima regiune se aflä Ia o latitudine mai mica. 5-d (Spania). In Suedia temperaturile rnedii anuale sunt mai scãzute cu 10-15°C fatã de Italia. 1. 2— Dublin. formati in orogeneza alpina. o consecintã datoratä conditiiIor climate este numärul mic de asezãri omenesti In NE continentului si o dezvoltare socio-economicA mai slabã In timp ce In prima zonã (Belgia.—b.—C. a-2. J-Republica Moldova 2. In era glaciara. D.2.E. — atât In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic. 1. 2-d. Germania) si valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economicã ce a favorizat ameliorarea standardelor de viata si progresele din domeniul medical. au fost acoperiti de ghetari montani care au format un relief specific de circuri. 3. 2. 1.—6. 3.—a. 4. 5 — Varsovia. B. — alpina. o altã cauzä poate fi evolutia istoricã diferitã. — In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat continental excesiv (arid). . Olanda) se aflA o concentrare mai mare a popuIaiei si o dezvoltare socio-economicä mai bunä. 1. In Suedia bat vãnturi subpolare.2-Berlin. 1. — In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt sub 1000 mm/an ajungãnd chiar sub 500 mm/an in partea de sud.-Tamisa.E—Cehia. — Paris. 2. F-Norvegia. unde sunt influente subpolare. in jur de 55° tat. E. N In timp ce a doua regiune se aflã Ia o latitudine mai mare 65° tat.--Minsk. B. 3. C. care aduc umiditatea. 2-c (Norvegia). 5-a.2. — clima tarmurilor. Latitudinea influeneazã clima astfel:— mai bländã In prima zonã. explozia demograficä din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinatä de: revolutia industrialä ce a cuprins unele state ale Europei de Vest (Marea Britanie. iar In Italia bat Vânturile de Vest (In nord) si vânturi locale din zona mediteraneanã. — Finlanda. Suedia are o climã temperata rece. care au stopat efectul negativ al epidemiilor.-Spania C. d (Serbia).—a. 1. 12—Sarajevo. 1. Var68 A. 2-d.— In ambele state precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an. — in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de toate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state. M-ii Alpi.G—Albania. E. In timp ce In Rusia sunt vânturi reci di uscate formate pe continent (Crivãtul). — Varsovia. care aduc aer umed.Franta. 10-Moscova.3. Var69 A. D. unde actioneazA Curentul Golfului si mai rece in extremitatea nord-estica a continentului. I. In timp ce Italia are o climã mediteraneanä si pe altitudine un climat montan. D. 1. a populatiei.—a.In Franta actioneazã vânturile de vest. N.

I — Irlanda. B. 4 — Sofia.3. 5-a. 2. — cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentatã de relief cu altitudini scãzute. 2. soluri fertile.— peisajul agricol este completat si de cel al asezãrilor umane care este in continua transformare. asernãnare: ambele unitãti montane prezinta relief glaciar E. 1. C. 807 m) sunt mai inalti decât Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn). 3-d.— cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate. 4-b. 9 — Minsk. D. Nordului. Slovacia. s-au transformat In terenuri agricole. — deosebire: Irlanda are pe teritoniul säu un climat temperat oceanic iar Norvegia un climat temperat oceanic si subpolar. 11 — Zagreb. A. 4-d. vegetaie de stepa.7.— utilizarea intensivã a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a terenurilor.A. 5-d. 1-a. F — Luxemhurg. 1-b.D. D. C.E. 2-c. Muntii Alpi (4. B. C. C. unind prin extensie Marea Nordului de Marea Neagra. I. Serbia) facilitând schimburile comerciale Var71 A.— asemãnare: ambele unitati au urme glaciare reprezentate de valuri morenaice E. 3.ro Var70 A. pe teritoriul Irlandei vãnturi cu frecventã ridicatã sunt cele de vest iar pe teritoriul Norvegiei atât vánturile de vest cat si cele polare — asernänare: ca urmare a vecinätätii cu Oceanul Atlantic ambele tãri au tipuri climatice cu influente oceanice E. Ungaria. 1. 3. deosebire: In Cámpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cãnd in Cãmpia Europei de Est inclinarea este nord-sud. 1-a. Extinderea In latitudine a continentului determinã o zonalitate latitudinala a distributiei formatiunilor vegetale. 2-d. — traverseazã tari fàrã iesire Ia mare (Austria. Existenta sistemului montan alpin determinä scäderea valorilor bilantului radiativ in altitudine Var72 A. iar prezenta lanturilor montane pe teritoriul continentului determinã o etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentului Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determinã o . 9 — Berna. iar Muntii Alpi iScandinaviei in orogeneza caledonicã. 4-b. 2-b. 1 — Riga. B. 3 — Bruxelles. Câmpia Europei de Nord s-a format pe fundamentul scufundat al Scutului Baltic pe cánd Câmpia Europei de Est are ca fundament Platforma est-europeana. — este principala axä de transport fluvial Ia nivelul continentului. 1. 3-c. 2. 3. 3-d. 1. 14 — Stockholm. — Extinderea In latitudine a statului determinä modificarea unghiului de incidentá al razelor solare si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud — nord. 1. — deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpinä. 2 — Vilnius. D. www.— clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii. 2. 8 — Praga. 2. I — Letonia. 1. D. climat secetos.ebacalaureat. 2. 5-a.

Var74 A. B.influenta Curentului Golfului. C. In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica producea unor temperaturi scãzute.b.5. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-continental al Europei se explicã prin diferenete de altitudine. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudicã si de 1000-2000 mm/an in Europa de Vest. Marea Baltica. Budapesta. 4-Viena. A — Slovacia. I. a. F — Lituania. iar Alpii Dinarici s-au format in orogeneza alpinA.4. 3. 2. a. 6 — Bruxelles. E. 2. I— Grecia.diferentiere V — E a formatiunilor vegetale pe mãsura cresterii gradului de continentalism Var73 A. precipitatii rnedii anuale de 400-500 mm si prin prezenta molisolurilor). C. 4— Viena.a. Federatia Rush. Franta. 1. E. Vânturile din Europa Sudicä sunt: Bora. vánturile de vest. Asemãnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.2. Deosebiri:— In Muntii Scandinaviei predominã relief glaciar.4. Marea Balticã.3—Minsk. In cadrul climatului temperat-oceanic. Londra. 1. b. 1. D. 2. Deosebiri:In Europa Sudicà clima este mediteraneaná. 3. iar in Alpii Dinarici cel carstic. Var75 A. 5.2.3.8.d. b. C — Portugalia. Regatul Unit-climã temperat-oceanic. D.5. 1.c D. Spania. 1.Deosebiri: Alpli Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonianã. E. prin diferentele de latitudine si prin circulatia dominantã a aerului din diferite sectoare (nordic. C — Germania. in timp ce in Europa de Vest aceasta este oceanicã. 5. c.b.E C. 1. 7—Praga—Ip.— Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica. 1.H. In comparatie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite de caniculã din cauza vãnturilor de vest dinspre ocean. 2.a. b. Lituania.4d.3. B. 2. Varsovia. 2. 2. B — Marea Britanie. sudic). b. 1.3. Italia — nebulozitate redusã: Regatul Unit-ceturi frecvente. 5-Helsinki B. D. 3. 3. Italia — intluenta Mänii Mediterane: Regatul Unit.a. I — Cehia. iar in Europa de Vest. a. I.b. 1.2. 3. Mistralul si brizele marine. Deosebiri:— Italia — climã temperat-continentalä In nord si mediteraneanã in sud. diferentele mici de temperatura dintre varã si iarnã se explica prin Incãlzirea si räcirea mai rapida a uscatului. 1. Suedia. B. d.a. 4. iar Alpii Dinarici in cea alpina. 1. d.Asemãnare: Altitudinile suni apropiate. 3. 2. Berlin. D — Italia. C. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedoclimatice (ternperatura medie anualä de peste 10°C. Var76 A. Alpii .

E.d. C.b. I.a D.d. D. l. in timp ce in Muntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est — sud-vest. 5. 1 — Kiev. altitudinea maxima din Munii Alpi este de 4807 m in Vf.a. Asemãnãri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. 1. 2. Muntii Apenini prezintã pe alocuri vulcani. care transporta ape rnai särate dinspre Marea Mediteranã spre Marea Neagra Var77 A.b. 1.2.c. 3.2. 2. in climatul temperat oceanic .2.are mai multe aeroporturi internationale. s-au format in orogeneza alpina. 14-Praga B.d. 4.in zona strâmtorii Bosfor existä doi curenti: un curent Ia suprafata. Var80 A. Deosebiri: Munti Penini au Inältimi mai joase sub 1000 m. au inãltimi mari.3. D. 1. este situat Ia locul de intersectie al unor mari magistrale feroviare transcontinentale Var78 A. 3.J C. 4. 2.b. 3. din orasul Londra pornesc toate cãile rutiere si feroviare din Marea Bntanie Var79 A. .Scandinaviei au spre vest tarm cu fiorduri. 1 — Vilnius. H.d.—I.b. 1.a.a. 14. 4. C—Macedonia. 3 — Skopje. 4— Bruxelles B. 9 — Sofia. 3. Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana. iar Muntii Penini nu prezinta munti vulcanici E. C. 1. 1.—2 C. iarna debitul scade din cauza Inghetului apei râurilor si cãderii precipitatiilor sub formá de zãpada. Cehoslovacia. B. 1. 10-Zagreb. iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia maselor de aer vestice (umede. iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic E. rãcoroase). J—Suedia. D. 2. Mont Blanc.G.b. H —Polonia. F — Franta.a.a. 5.are un numãr mare de aeroporturi inteniationale. 5 — Viena. amplitudinile termice anuale au valori mai ridicate in climatul temperat continental decát in cel oceanic. 1. -debitul este redus vara din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperaturilor ridicate care intensifica evaporatia (rãurile mici seaca). 1. B. A — Lituania. in Muntii Alpi culmile sunt paralele. care transporta ape mai putin sãrate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curent Ia adãncime. 1. iar in Vf.a.ambele sunt unitãti rezultate In urma orogenezei alpine. de peste 2500 m E. 2. E.5.—oceanic . .4. . fatã de Muntii Apenini. 2.3.c. B —Letonia. 3.in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europene (continentale). . I — Norvegia. . 3. desfasurate sub forma unui arc având convexitatea spre vest.c. 3. 5. Elbrus din Muntii Caucaz valoarea altimetricã maxima este de 5 642 m. 2. care au inaltimi mai mari. peste 2800 m.c.15. iar Munti Apenini s-au format In orogeneza alpina. 4. C— Elveia. 2.

Ia 463 m In Colinele Timan. peste fundamentul vechi. vAi glaciare. 2.c. A —Islanda.b. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile naturale nefavorabile: climat aspru. iar in Muntii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 m In Vf.b. 3.in majoritatea statelor europene rata natalitãtii are valori reduse din cauza factorului economic: in statele dezvoltate. E. apare dorinta de a avea mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic. in ambele unitati existã relief modelat de ghetari: in Muntii Alpi ghetarii montani au creat circuri. 1. de 300 — 500 mm. In Danemarca climatul este temperat oceanic. vai glaciare. D. B. de regula sub 200 m. pe când in Grecia este mediteraneean. In Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai scãzute. 4— Helsinki. 1. iar In climatul continental media anuala este mai scãzutã. In timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine. s-au acumulat sedimente. 1. C-Portugalia 2. B. existã relief secundar dezvoltat pe depozite loessoide. D. Muntii Ural au rezultat in urma orogenezei hercinice. l.ro . 2.4. 1. precambrian. E. C. B. iar in Grecia cele ale aerului cald mediteranean. Mont Blanc.a. in timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine. 2. nivelul de trai superior este Insotit de emanciparea familiilor. 1. Cámpia Europei de Est: este o cãmpie joasã. cu morene. iar in Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific. ghetari. Islanda. relieful este vãlurit. 2.d. In Cãmpia Precarspica.ebacalaureat. este un stat izolat. jar in Muitii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 Tn in Vf. b. Narodnaia. F. 3. E — Suedia.ebacalaureat. 9 Sofia. D. 3. In Danemarca se simt influenete aerului rece subpolar. 2.b. 4. www. 11 — Dublin. Var82 A. valoarea mortalitãtii este in crestere pe baza Imbãtrânirii demografice. I. 5. In ambele unitati existã relief modelat de ghetari: In Muntii Alpi ghearii montani au Creat circuri.5.2. U. deoarece a fost modelatA de calota glaciara pleistocena. Narodnaia. decât in Grecia. 2.in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. 3. Belarus.b. b. . www. C —Portugalia. Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice. 8 — Bruxelles.precipitatiile medii anuale sunt de 1000 — 2000 mm. activitate vulcanicA. Var81 A. 1. In Danemarca precipitatiile medii anuale cad In cantitãti mai mari decât in Grecia.ro E.3. Oslo. Mont Blanc. c.d. C. 6—Paris. b. 4. G — Albania. 3. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. 7 — Varovia. B-Bosnia-Hertegovina. Paris. 3. .2. G. Var83 A. B.d. 1. C. 5a.d. cu altitudini de Ia —28 m. din sud. iar In Muntii Ural calota glaciara pleistocena a creat un relief specific.

5. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice. zadã. 8. 2. Helsinki (7). 1. H. Zagreb D. Riga (12). Dunarea.1. Lituania (F). De exemplu:In timp ce in A — Irlanda deosebim climat temperatoceanic. 2. c. veri foarte calde). colilie. I. 1. Ambele formatiuni muntoase prezinta relief glaciar. 4. Datoritã configuratiei reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile feroviare In peninsula sunt mai greu accesibile. Sena.). umede si rãcoroase pe cind in estul continentulul se aflä influenta directã a maselor de aer nordice si est continentale. vulpea. c. b.4. Bulgaria (J). C.b. Ca urmare se dezvoltã o vegetatie reprezentatã prin ierburi mãrunte. paius etc.E. lupul. C. Var86 A. B. E. d. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in climatul est european media precipitatiilor coboarã datoritã ariditãtii sub 400 mm/an ajungãnd si Ia 200-300 mm/an. Kiev. Praga (15). B. 3. b Irlanda. Italia (C). 2.b 10 D. Norvegia (D). insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arborescente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni geroase. D.Ucraina(D). H. in zona de stepa identificãm predorninanta rozätoarelor. H. 2. Luxcmhurg (J). In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental. 3.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul. I. Var85 A. 5. Ambele unitãti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline. Helsinki (7). Bulgaria (J). Olanda (B): Lisabona (5).d.10. b. b. Ungaria (G). I. b. E. d. in C — Grecia deosebim climat subtropical (mediteranean).11 Praga. Atât Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine. 2. Berlin (14). iar vara de Ia 22°C Ia 15-16°C) Pe când in climatul Greciei temperaturile sunt de 10°C iarna si de 25°C vara. .E. D. Bratislava (8). 2. Franta. hermelina etc. D. In pádurea de conifere solurile sunt din clasa celor podzolice pe când in arealul de stepa apartin clasei cernoziomurilor.d. 3.b. C. B. De exemplu: Datoritã conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an. 4.In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad de Ia sud Ia nord (de Ia 8°C Ia 0°C iarna. Croatia. brad. 2. pelin. In Irlanda se resimte influenta termicã a Curentului Golfului pe când in climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din nordul Africii. De exemplu:Pãdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga panã Ia latifudinea de 50 de grade. Londra (9). xerofile (stepa) si pajiti stepice cu pãlcuri de stejari (silvostepa). mesteacän. 3. cu precipitatii reduse cantitativ. pe când stepa Incepe din estul Romániei si se intinde pina dincolo de Volga avãnd ierburi de tipul: negarã. Var84 A. prin incretire. 5. 2. fiind reprezentatã de paduri de molid. I. Macedonia (C). 3. Bruxelles (6). E. I.c. De exemplu:Ambele unitãi montane au acelai mod de formare.

Tamisa (C). Var90 (Orasul marcat cu nr 15) A. In Spania se resimt Vänturile de Vest. 5. Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse. Lituania. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental. diversitatea tipurilor de sol.2. larice etc. 4-Londra. 1. ltalia (D). Iar In Grecia stejar de pluta. varietatea resurselor naturale. D. 2-Sofia B. C. D.F. c. 1. Var89 A. Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti având 4807 m (Vf. Elvetia. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe când In G sunt soluri specifice climatului subtropical E. A. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei). 6— Kiev.Muntii Scandinavici au altitudinea maxima de 2469 m (Vf. seceta mai frecvente. Helsinki C. 3. c. Berna.E. 1. 3. D-Islanda 2. I. 3. Var88 A. c. 2. 2. d. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestierä (taiga) pe când In Grecia este vegetaie mediteraneanã (frigana). De exemplu: Atát Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunãrea. B-Regatui Unit (Marea Britanie). 1-Atena. b. De exemplu:varietatea zonelor climatice. precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. 1. d. conditiile cadrului natural. a. H-Suedia. De exemplu: diferenele climatice. pin etc.Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare cu temperaturi scãzute fac ca populatia sã fie in general mai redusã in acest spatiu al peninsulei. J. iar prin intermediul canalelor Main-Rhin se realizeazã o legatura navigabila mai scurtä intre Marea Nordului si Marea Neagrà. 11: 4. 5. 10— Lisahona. specializarea fortei de muncä din domeniul agricol. 2. 15-Berlin B. 1. c. b. A C. 5. De exemplu:. 2-Minsk. 5. Portugalia. 10-Sarajevo B. 1.ro Var87 A.ebacalaureat. E. 3. F. ponderea diferitA a culturii plantelor si cresterii animalelor in statele Europei. mãslin. Dunãrea. Republica Moldova (G). Mont Blanc). molid. 1. b. 1. fiind navigabila in aval de Ulm (Germania). 1. BalcanicA. 1. gradul de dezeoltare social-economicä. 3. 4. 2. d. . D. B. pe când Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpina. 1. Bulgaria (A). C-Slovenia. Ambele unitãti montane s-au format prin cutarea scoartei. d. b.2. rece si uscat. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonicä. 2.Intinsele supratete lacustre. 2. d. E. d: 3. 4. dezvoltarea socio-economicã diferitã a satelor europene. H-Portugalia. d. www. A-Islanda. arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad. Minsk (12): 3.4. 2. 2. Italica. care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivätul. 3. d. se constituie pentru cele doua capitale europene ca posibilitate a realizàrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele douã mari orase. b. d. c. 2. Paris C.

4. I. suprafata agricola redusã etc. l.a. cratere.a. permite patrunderea influentelor climatice oceanice pána pe teritoriul Romãniei. Belarus. suprafatã mare ocupata cu paduri si suprafete acvatice (lacuri. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedonia este climat mediteranean. 1.ro E.b.In Peninsula Scandinavia. formati in orogeneza alpini. Munii Apenini. 4d.b. 2. E. in Islanda se resimt vânturile polare. Padului) si cämpii inguste litorale. 2. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strãbãtutä de un sir de munti vechi. 12— Bratislava B. mlastini). Alpii Scandinaviei.14 C. Var91 A. 2. C-Suedia. temperaturi scAzute in Islanda datoritã latitudinilor mari pe când in Macedonia temperaturile medii ating 5°C in lunie de iarnä si 25-27°C In lunile de varä. 1. in partea de SE se desFasoarã o câmpie fluvioglaciara. cu numeroase morene.d. caledonici. Kiev. www. temperaturi mai ridicate in Italia (25°C media verii) iar in Suedia temperaturile sunt mai scãzute (15°C in sudul tarii si 10°C In nord. resurse naturale putin diversificate.b. A-Norvegia. cantitatea de precipitaii crete pe mãsurã ce creste altitudinea. in ariile montane expozitia si Inclinarea versantilor modificã intensitatea radiatiei globale.b.ebacalaureat. 5-Lisabona. 13-Kiev B. F-Muntenegru. 1. Albania. 3. vulcani activi). De exemplu: relieful accidentat. relief accidentat.4. in ambele state se regaseste climatul muntilor inalti. E. D. I a. 3.a. valoarea radiatiei globale scade odatä cu cresterea altitudinii. E-Islanda. 1 — Oslo. impropriu pentru dezvoltarea arealã a asezarilor. media verii). temperaturi mai scazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe . 5d D. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determinã diversitatea elementelor climatice. densitatea redusä a populaiei i aezãrilor care nujustificã real izarea reelei feroviare. 2d.5.4. Var92 A. 3d.3. pe cánd Peninsula Italicã este strãbãtutã de un sir de munti tineri. Tallin C. 6-Lisabona B. iar in Peninsula Italicã sunt câmpii fluviale (C. Ia altitudini ridicate fiind dominant sub formã de zapada. circulatia generala a maselor de aer este influentatã de dispunerea formelor de relief. D.b.b. D-Franta.2. In Alpii Scandinaviei predomina relieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful vulcanic (platouri.Elvetia. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat temperat oceanic si mediteranean (sud).2. 3. Var93 A. astfel deschiderea largã spre Oceanul Atlantic. 1.D. 1.2. cu temperaturi scãzute si ghetari. De exemplu: conditilie climatice aspre.5. 4-Bruxelles. 1. iar in Macedonia climatul este influentat de masele de aer tropicale.D.2. B-Slovacia 2.G C. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cãnd in Suedia este climat temperat oceanic si subpolar dincolo de Cercul Polar.3.

1. Cu ierni lungi si aspre. b. I — Polonia. Muntii Vosgi-Padurea Neagrã prezintã relief structural (horsturi si grabene). 12 —Roma. c. Muntii Vosgi-Pãdurea Neagrá au altitudini mai reduse (1500 m). pe când Muntii Caucaz prezinta cele mai mari altitudini ale continentului european (5642 m). Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pãdurea Neagra s-au format in orogeneza hercinicä.ebacalaureat. Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fragmentare mare si masivitate redus datoritã vechimii lor mai mari. 2—c. www. 3. 5.b. d. D. I —E. 4. Zagreb. in Regatul Unit (influenta Oc. a. pe când Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina. 2. D. in M-ii Penini se intãlneste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m) iar in M-ii Ural climatul caracteristic este cel al muntilor Inalti. 4. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina climat temperat continental. datoritã climatului rece. D. datoritä terenurilor agricole Intinse. S0O-l000 mm. Atlantic) iar in Ucraina sunt precipitatii mai reduse. J-Portugalia. Se acordä 4 puncte pentru douã cauze djn cele mentionate mai jos: De exemplu: Impreunä cu Dunärea formeazã cea mai importantã arterã de transport fluvial din Europa. cu iemi blánde si umede si veri moderate termic. pe când Muntii Caucaz prezintã relief glaciar extins. 3. 1(Spania). 1. 1-Reykjavik. Atena C. 1. 4. in Regatul Unit se resimt Vãnturile de Vest. care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivãtul. 3—Suedia. c. 2-Dublin. C-Grecia. B. 4—c. datorita climatului temperat-oceanic. b.ro E. 1-Varovia. 2. b. 2—1. A — Finlanda. 5. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific climatul temperat continental. in sudul Europei. 3. rece si uscat. C. fiind munti tineri alcätuiti din roci dure. pe cãnd Muntii Caucaz au fragmentare redusã si masivitate mare. rezultati In urma eforturilor de cutare din orogeneza alpinã Var96 A. B-Lituania. E. pe când in statul B densitatea populatiei este mai mare. a: 3. datoritã terenurilor agricole reduse.cãnd In Frana temperaturile medii anuale ating 15°C. seceta mai frecvente. prezenta muntilor tineri. B. 3—c. Olanda C. 5—b. 1. 2.In statul J densitatea populatiei este redusã. 1. E. veri scurte si reci. In Suedia se resimt vãnturile polare (nord). 2. iar in Frana climatul este influenat de vänturile de vest. 2. 2. a. F-Islanda. 6— Moscova. Var94 A. pe când In statul B densitatea populatiei este mai mare. de . asigurã apa potabilã si industrialã In zonele pe care le traverseaza. Var95 A. 14-Kiev B. 1. precipitatii mai bogate. 1—c. a solurilor putin fertile. 2. E. 1. De exemplu: o dinamicã a scoartei mai activi datoritä placilor tectonice africanã si eurasiaticã in lungul Märii Mediterane. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA. a solurilor mai fertile.

localizarea centrelor de prelucrare si in orasele-porturi . Peninsula Scandinavã are un clirnat temperat oceanic iar Peninsula Italicã un clirnat mediteranean. resurse naturale limitate. 3.ro E.c. c. 5 — Stockolm. De exemplu: prezenta vãilor Inguste (chei. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani. I. d.4. Tamisa C. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este climat mediteranean. I-Olanda. iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale. nivalã si din ghetari. B — Spania. Var100 A. 2 — Rusia. 5. E.ebacalaureat. Portugalia C. iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer polare. -conditii climatice nefavorabile. Var97 A. defilee) permit realizarea lucrãrilor hidrotehnice. C.peste 1500 m. debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala.5. 9-Minsk B. 2. temperaturi mai scäzute si umiditate mai accentuatã in Regatul Unit datoritã influentelor oceanice pe când in Italia temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 25-27°C In lunile de varã. 2. De exemplu: climatul mai arid. 2. 2. d: 2. In M-tii Penini se resimt vânturile de vest. c. d. 2. l. E. Moscova. 1— Pirinci. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scãzutá In Peninsula Scandinavä decãt in Peninsula Italica: Radiatia solarã are valori mai reduse In Peninsula Scandinavã decãt in Peninsula Italicã.Iberica. D-Macedonia. Var98 A.a. 3. Var99 A. d.3 C. D. D. existenta calotei glaciare cuaternare. 2-Tallinn. I(Spania). b. 3. I. 1. 1. cu precãdere. 1. c 5. Irlanda. in Insulele Britanice se resirnt vânturile de vest. E. 3. D. in zonele unde existã importante resurse de minereuri. H-Finlanda. 3-Praga. c. 2. iar In Peninsula ltalicä climatul este influentat de masele de aer tropicale. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Peninsula ltalicã este climat mediteranean. cu precipitatii reduse si secete frecvente. 3. soluri nefertile. Iberica. 9-Paris B. c.4.3. www.b.d. temperaturi mai scãzute si umiditate mai accentuatã in Insulele Britanice datorita influentelor oceanice pe când in Peninsula ltalicä temperaturile rnedii ating 15°C In lunile de iamã si 25-27°C in lunile de vara.Chisinãu.b.c. 7-Sarajevo. I. cresterea necesarului de hranã si materii prime pentru populatie si industria alimentarã. B. 2.2. 3. l. numãr redus de asezari. 6 — Lisabona. D-Italia. 2. 13-Varsovia B. 3 — Londra. d. 5. J-Irlanda.c. E-Grecia. I. D. 4. c.1. F — Germania. 1. 4. De exemplu: douã caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat. In Regatul Unit se resimt vânturile de vest. c. 2.

datoritä avantajelor transportului pe apã. De exemplu:temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 2527°C In lunile de vara. Germania (Ruhr). . E.Douá regiuni industriale: Franta (Lorena). circulaia maselor de aer este influentatã de campurile barice care se formeazä deasupra Oceanului Atlantic si Mãrii Mediterane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful