ELECTRONICA DE PUTERE II 1. M.P. Diaconescu, I. Graur, CONVERTOARE STATICE. Bazele teoretice, elemente de proiectare, aplica ii, Ed. ÄGh. Asachi´ ± Ia i, 1996. 2. M.P.

Diaconescu, I. Graur, MUTATOARE. Baze teoretice, elemente de proiectare, Rotaprint ± Ia i, 1978 (1980). 3. A. Kelemen, Maria Imecs, ELECTRONICA DE PUTERE, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1985. 4. Florin Ionescu .a., ELECTRONICA DE PUTERE. Convertoare statice, Ed. Tehnic , Bucure ti, 1988. 5. Albu Mihai, ELECTRONICA DE PUTERE, Ed. Venus ± Ia i, 2007. 6. Marcel Adam, Adrian Baraboi, ELECTRONICA DE PUTERE. Invertoare statice, Ed. Venus, Ia i, 2004 7. Noti e de curs

1

ELECTRONICA DE PUTERE - cuprinde comuta ia, comanda, reglarea i convertirea energiei electrice, utilizând ventile semico nductoare cu dispozitivele lor de m sur i control. Deci: EP este partea de comand , care comut i converte te energia electric , asigur leg tura între produc torul de energie electric i consumator. Partea de putere, convertorul, conecteaz între ele 2 sau mai multe sisteme electrice potrivind parametrii lor electrici în vederea conect rii lor între ei.

Producerea energiei electrice CONVERTOR CONSUMATOR 4 func ii de baz ale conversiei energiei electrice 1. - Convertorul de c.c. cu intrarea în c.a. (redresorul R) 2. Convertorul de c.a. cu intrarea în c. c. (invertor) 3. Convertorul de c.c. cu intrarea în c.c. (V.T.C. sau chopper) 4. Convertorul de c.c. cu intrarea în c.a (conv. de "f") - Clasificarea f cut în func ie de sistemele electrice între care este conectat convertorul.
Cu intrare în c.a. CONV. de c.c.

EP

Conducere i reglare

Prelucr. datelor

Din Fig. rezult : forma energiei înainte de convertire; -

I

~

REDRESOR V. de c.c. V.T.C.

=

Cu intrare în c.c.

prezentarea denumirea conversie.

simbolic modului

a de

Cu intrare în c.a. CONV. de c.a.

modului de convertire;
II

~

INVERTOR

=

conversie i tipul posibil de

Cu intrare în c.c.

2

Sintetic C.S. se pot clasifica: G G

= c.c.
U d1

~ c.a.
U1
U1

_

U d1

_ ~
  ¡

~
U2 f2

~ _

U d1

U1

_

_

_ ~
Ud2

U1

_ ~
¢ ¢£ £

~ _

~

~
¤

~

~

U d 2 ! U d1 U d 2 e U d1 C. de c.c.

U 2 U1 f 2 f1

U 2 e U1 f 2 f1

U 2 e U1 f 2 ! f1

C. de c.a.

C. de c.a.

REGIMUL DE REDRESOR I DE INVERTOR LA CONVERTOARELE COMANDATE o E = 30 Din rela ia de mai sus   UdiE p max pt. E = 0 i, UdiE = 0 pt. E = 90o. Pt. E > 90o   UdiE < 0 E = 90o E = 0oz150o (180o). U 0 ® Pt. E " 90 o ¯ diE   I °d " 0 puterea schimb de semn p INVERTOR E = 120o - unghi de comand de invertor F = 180o - E la E = 180o   F = 0. Ks - unghi de stingere Emax = 180o - Ks În jurul lui E = 90o p UdiE ~ Ucd U E ! kU c   A ! dE p max. pt. E = 90o Uc

3

pct.cu punct median (M2) .înc rcare nesimetric .în punte (B2) CONVERTORUL M2 IDEAL ip up .pt. .conv. puteri de cca.greut i în filtrarea curentului pe partea de c.c.) (! CONVERTORUL CU DOU PULSURI . necomandabile un caz particular de la cel comandabil us1 is1 V1 us2 is2 V2 Ud L M id u E 2U s x  T 2 0 is1 is2 T 2 T 3T 2 2T id x x 4 . . de comuta ie natural coincide cu momentul trecerii prin zero a tensiunii (E) se m soar de la acest punct. 10 kW .dE 1 d 30o 60o 90o 120o 150o 180o -1 (U d (U d ! (E (U c (E = kUc i k = ct.

1 U dE ! 2 ´ T T T E 2 2 U s cos xdx !  E 2 2 2 U s 3 cos E sau Ud $ 0. f r a modifica puterea de calcul a transformatorului. nr. 200 V.ac. Ud = 110V p Uinv = 700 [V] p max.9Us cosE T I s1 ! I s 2 ! 1 T U d I d ! Pd $ 1.57 Pd 2 2 2 2 T 1 T Sp ! 2U p I p ! 2 U d I d ! Pd $ 1. inv ! 2 v 2 2 s ! 2 v 2 2 T CONVERTORUL MONOFAZAT IDEAL ÎN PUNTE (B2) .tensiunea pe ventilul blocat este: d  T d 2 2 p pt.34 Pd .11 de unde: S ! Pd ! 1.57  1. ! 2 2 Deci S > ca Pd cu 34%.11Pd 2 2 2 2 S p  Ss 1. . de pulsuri (M = B) 2 2 dE ! T s cos E ! 0. Ss ! 2 U s I s ! 2 T Id 1 2 2 dar Ip = Id   ´ I d dx ! 2T T 2  2 T .9 s cos E is = ip 5 .apare o premagnetizare a coloanei cu I d/2   primarul în inel sau secundarul în zig-zag p evit premagnetizarea.

Is2 =I0=0 D1zD3 Zs1 +  +  D4zD6 Zs2 Din M31 i M32   B6 ( La conductorul de nul se poate renun a) 6 . p 220Vc.c.11 d 200Vc. M31 S T M31 p Zs1 p Is1 M32 p Zs2 p Is2 M32 I0 = 0 Zs1 = Zs2 Is1 = Is2   Is1 .Is ! I p ! 3T 1 2 2 I dx ! I d 2 T ´T d  2 s Is ! p Ip ! p! s! ! T 2 2 d $ 1.a. ip V1 id V2 L Ud M us/2 up us/2 V3 V4 CONVERTORUL (B6) CU ASE PULSURI ÎN PUNTE R Tr.

tensiunea de ie ire pentru B6 | cu 2 v M3 înseriate.R S T (1) (2) 3) Up1 Tr.tensiunea sistemelor legate în dubl stea în opozi ie a celor 2 stele   sarcina R. .nu  component continu ¨ 2T ¸ © n¹ ª 3 º x  T 3 Ud (B6) U1d (M31) x U2d (M32) isR(ipR) isS(ipS) isT(ipT) iLR=ipR-ipT x x x x 7 . ip1 us1 V1 V2 V3 L V1 V2 Ud R u V3 0 V5 V6 V4  T 3 us2 ip2 us3 ip3 V4 V5 V6 id Up3 .fiecare ventil conduce câte 3 T (din 2 v din 2 tiristori 3 înseria i pe fazele al turate) .L 2T .

la B6 sunt 6 DCG sincronizate la alternan ele pozitive respectiv negative ale sistemului trifazat de alimentare .pt. pen tru B6 .curen ii primari pe faz se deduc pe baza rela iei de solena ii: w w p i p  w s i s ! 0 (cu i p ! i s s ) wp  3 2 s 1 3 3 6 ! sin x T ! 2 ´ 2 s cos xdx ! d 2T s T T  T 3 3 3 2.iar în sarcin : I 0 ! 2© ´I 3 d © 2T T d ¹ ©  ¹ ª º 3 2 I . B2 .T1 . de DCG egal cu nr. de pulsuri al conv. se complic întrucât fiecare tiristor dintr -o latur a pun ii func ioneaz pe rând cu alte dou tiristoare din cealalt ramur a pun ii .T5 i T6.la M2. .foarte bun utilizare a transf. B6 comandabil   T 3 T 3 2U s 1 U dE ! 2 ´ 2 U s cos xdx ! sin x T 2T T 3  3 E T E 3 T  E 3 2 3 6 3 ! U s 3 cos E ! U s cos E T T T  E 3 CONECTAREA DCG LA CONVERTOR . T2 p T6 i T4.puterile aparente ale primarului i secundarului transformatorului sunt egale T 2 T p ! s ! 3 s Is ! 3 d 3 Id ! 3 d 3 6 . M3. un convertor este necesar un nr. t3 cu T4 i T5 8 .ipT ~ sinusoid .ip = is   I p ! I s ! 3 d .comanda tirist.34 sau d $2.treburile sunt mai simple . în general pt.a a cum s-a ar tat..35 sL 3 T ¨ ¸ © ¹ 3 1 2 dx ¹ ! 2 I .iLR = ipR .34 s p d} sL $ 1.

DCG3 DCG4 DCG5 DCG6 Ucd . ce comut se înt re te conduc ia cu un impuls suplimentar 9 .R ST R Us T1 S T2 T T3 T1 T2 T3 x T1 T2 T3 Lf T4 T5 T6 0 T5 T6 T4 T5 T6 T4 R ST DCG1 DCG2 T1 T2 T3 T4 T5 T6 Tr. sincr.tiristorul care func ioneaz împreun cu 2 th.

.Un p CV1 . .c. ca inv.   reglarea între tensiunea "0" i "Un" pe partea de c. func .CONVERTOARE CU PUN I SEMICOMANDATE R ST ..ramuri de desc rcare ( E = 180o) p nu poate trece în regim de inv. limitat la 150 o pt. CV1 cu unghi de cd. nu se com. .complet cd..schem cu valoare redus a puterii reactive p pun i semicomandate.L suficient de mare la " E" mari T1 T2 T3 Zs ud D1 D2 D3 x isR E=0 x isR E=60o x isR E=120o x U CV 1 15 0 u U CV2 CV1 (T) Zs CV2 (D) 0. CV1   U CV 150 o u U CV2 1 10 .

diE   3 2 s« T¸ » ¨ 1  sin © E  ¹  3 cos E ¼ ! T ¬ 2 3º ª ­ ½ ! ! 3 2 s« T T » 1  sin E cos  sin cos E  3 cos E ¼ ! ¬ 2T ­ 3 3 ½ 3 2 s« ¨ T T » 1  © sin E cos  sin cos E ¸ ¼ ¹ 2T ¬ ª 3 3 º½ ­ 3 2 s« T ¨ T ¸» ' sau diE  diE ! 2T ¬1  sin © E 3  E ¹¼ . E < 30o . E u 6 ª º½ ­ T ." Tr.pt. E ! . Expresia tensiunii redresate va fi: D Zs U 'diE ! 2T T´ 3  3 E T E 1 3 2 U s cos xdx ! T1 T2 T3 ud x id is1 is2 is3 ' diE  diE ! ! 3 2U s « T ¸» ¨ ¬1  sin © E  2 ¹¼. are sens pt. CV cu M3 f r diod de desc rcare   diE ! 2T T E 1 3 T 3  3 E x x x x ´ 2 s cos xdx ! ! 3 6 cos E. E > 30o . U'diE = UdiE 6 11 .dioda nu se deschide R S T pt. 2T s Deci 'diE . 2T ­ ª º½ 0 Pt.CONVERTOARE CU RAMURI DE DESC RCARE pt.începe s preia curentul .forma tensiunii este similar cu cea corespunz toare "c.î.

pt. deci 3º 2T 3 6 s I d ª di I d . 3º 3 ª di I d 30o 20o 0o U diE U di K0 12 . T 2 T 2 ª º  E 3 T 2 x x x x Din M3 f r "D" i cu "D"   diE ! 1 «1  sin ¨ E  T ¸ » i © ¹ 3 º¼ 3¬ ª ­ ½ di 3 s Id T¸ ¨ Q'E ! 3 s I'Q ! cos© E  ¹ de unde: 3º 2T ª Q 'E 3 sId T¸ 2T ¨ ! cos© E  ¹. valoare a puterii reactive trebuie majorat cu puterea reactiv datorat comut rii. cazul real ac. QE U di I d Q 'E T¸ 1 ¨ ! cos© E  ¹. E " T p U'diE > UdiE p CV nu mai trece în regim de inversor i ca urmare 6 valoarea medie a tensiunii redresate la acela i unghi E de comand (fa de M3 f r D).. ud x 0 id is1 is2 is3 Deci pentru CV cu comand de desc rcare: IQ ! T¸ 1 Id 1 Id ¨ ´ sin xdx ! T cos© E  3 ¹.deci diagrama de putere reactiv a lui M3 cu diod de desc rcare   .pt.

este mic   icirc R S T R S T x Tr1 x x x M L1 M L2 L1 x x x x x Tr1 T11 T12 T13 T21 T22 T23 T21 T22 T23 L2 T11 T12 T13 .schema cruce schem antiparalel sau mai corect paralel în opozi ie scheme cruce p în montaje cu M cele paralel în opozi ie p B valorile instantanee ale tensiunilor pe cele 2 CONV p difer   curentul de circula ie 13 .reglarea vitezei n ! n  a r2 k eJn k e k mJn . c Ztotal a circ.cel mai simplu 2 v M3 cu q o R S T (  ) () Tr1 T1 T2 T3 T11 T12 T13 Tr2 L1 T4 T5 T6 T21 T22 T23 -(+) +() L2 .reversarea polarit ii CONVERTOARE CU SCHEMA ÎN CRUCE SAU PARALEL ÎN OPOZI IE .CONVERTOARE PENTRU COMENZI REVERSIBILE . simultan a celor dou convertoare p R p I .dac URed { UInv   curent circula ie pt.se poate extinde la cda.

E1  E 2 ! 180 o p E1 ! E 2 ! 90 o p dE1. 2 ! 0 p E1 ! 90 o  N p p E 2 ! 90 o  N p I med = medInv E1  E 2 90 o  N  90 o  N ! 180 o E1=60o .

.

E i Uc.pt. de faz pe dou faze vecine. .secundar trafo . pe 2 faze sccesive i   u c !  3 2U s sin [t i u c ! 2 c dt ¥ E1=90o x CS2 ic x Rc uc = f(E) p ic prin : . se poate lua aceea i origine de faz i anume momentul eg.sarcina pentru i c este inductiv (aproape "pur" L)   (N între Uc i ic = 90o 14 . RED CS I 0 x INV INV CS II 0 RED E2=90o E1=120o u CS1 0 . tens.tirisroare deschise ic are aspectul unui curent pulsatoriu .Uc apare prins sumarea tens.L2 .

rotative sau liniare) Dup natura filtrului din circuitul intermediar de c. I p conduce numai "i c" 30 60 90 120o150o . . evitând func ionarea acestuia în reg.modific parametri c.c.conv."ic" . . directe (CSF.convert.constituie o sarcin permanent a conv. sincrone. se deosebesc do u categorii de CSF. de 2 clase: .c.3 2U s cos t  k "k" p din condi ia ca în momentul intr rii în conduc ie a 2 L tiristoarelor ( t = E) curentul i c s fie "0" 3 2U s   ic ! (cos [t  cos E ) 2[L .p. . statice cu c.cu circuit intermediar de curent continuu. (asincrone sau de induc ie.conv. i anume: .din ce în ce mai utilizate pt.î.ecua ia cu ajutorul c reia se determin Ic legea de varia ie a curentului mediu de circ.ic cu E ~ 90o p s nu dep easc (10 z20)% din curentul nominal al conv. de c.a.conv.o parte sunt cu comuta ie natural Sist. . dv.a.) . înter. f(E) se ob ine prin integrarea i c   E . el trebuie limitat E1+E2 = 180o sau ceva mai mare. câteva grade pot mic ora ic. R p ic + is 0 o o o . . ac ion rile moderne cu vitez reglabil cu motoare de c.conv.cu circuit intermediar de tensiune continu . CONVERTOARE STATICE DE FRECVEN . convertoare inseriate de frecven . convertoar e cu circuit intermediar de c.c. ¦ ¦ ¦   ic ! 15 . st. c. preia i un ~ i c p i d.

tensiune continu variabil Referitor la dispozitivele semiconductoare utilizate pentru realizarea invertoarelor din componen a CSF se pot men iona urm toarele: . este mai mare.suprasincron . f=var. CS2 I cu comut de la re ea CONVERTOARE STATICE DIRECTE (CICLOCONVERTOARE) . U=ct.tensiune continu constant .cascade subsincrone f1=50Hz CS1 f2=Sf1 R D sau T 3~ .tiristoare de putere (MOS sau bipolare) .curent de ie ire "imprimat" . diferite . curentul este "0" i este necesar un mijloc de antrenare din exterior. . de pulsuri este mai mare 16 .C.Invertor de tensiune-tensiune de ie ire "imprimat " .se folosesc M 1/2 < f1.U=ct.la trecerea prin n0. Invertoarele sunt componente de baz ale convertoarelor statice de frecven . ~ R  L C I Ud  I  ~ M ~ U=var. rapide tq = 15-50Qs (puteri medii. cu cât nr. cu cât raport frecv. cu o sin.tiristoare GTO. CS2 p R n > n0 . f=ct.Invertor de curent . mari) . aprox.2 surse de frecv. .CS1 p I.tiristoare SCR tq = 150-300Qs. CONVERTOARE STATICE CU CIRCUIT INTERMEDIAR DE C. ~ U  L Id=ct ~ M ~ U=var. f=ct. f=var.

factorul mediu de decalare al curentului fa de tensiune devine r elativ mic.din punct de vedere al re elei de alimentare ac.în ambele cazuri sunt de preferat convertoare statice cu 6 pulsuri. tipuri de conv. .   i a ! I d cos E Puterea pentru un unghi E se ob ine prin înlocuirea în expresia puterii a lui I d cu ia. .III Pauz Cadran I II Pauz f1 = 50Hz III 50Hz 0z20Hz 0z20Hz .ale c rui valori instantanee sunt propor ionale cu tensiunea continu . este echivalent cu un convertor care func ioneaz la comand variabil . de "f". . curentul nu mai este constant I d p i a . Oricum Id.în regim de conv. este valoarea de vârf a lui "i a" i se ob ine pt. PE ! U d I d cos E cu Id = ct. 17 .

propus de K BLER S T CV1 .nu se realizeaz comanda tensiunii de ie ire a conv.a. COMUTA IA FOR AT CU TENSIUNE ALTERNATIV SUPRAPUS R .se adaug RI p circ.func . din: (rela iile anterioare)   2 2 i cos N ! 0. deoarece " E" variaz liniar cu timpul.m. care se prescrie o valoare sinusoidal la "f" dorit .puterea reactiv necesar 11z16 T16 comuta iei este asigurat de MS cu înf urare de DCG excita ie.for eaz comuta ia la viteze T26 mici.8435 .c.comanda se face cu trenuri de impulsuri i nu cu impulsuri izolate . prin suprapunerea unei U c.. PE ! T´ 0 T 12 2 di I d « 1 1 » 2 di I d cos xdx ! ¬ 2 x  4 sin 2 x ¼ 2 ! T ­ ½0 T di I d 2 2 în acela i mod pt.e.este cu comuta ie extern T11 CV1 L CV2 Tr M T21 .   T 2 di I d « 1 I » sin x ¼ 2 ! di d .Puterea medie se poate calcula la 1/4T. (ud)ci = (E) < kJu=Cu t. tgN ! a ! p N ! arctg PE T T T 12 . 18 .comuta ie natural DCG Uc CV2 . un conv. . pt. intermediar de c. indus S CV2 . 21z26 Tr. ca invertor . obi nuit. COMUTA IA FOR AT FOLOSIND REGIMUL DE INVERTOR . E ! di I d sin E i inând cont de modificarea curentului de ie ire a conv. . cu reac ie i de la sincronizatorul "S". E = x. E ! T ´ di I d sin x cos xdx ! T ¬2 T ­ ½0 0 2 Deci factorul de decalare mediu.trecând de la schema anterioar se poate întocmi o schem la care dispare Tr.puterea lui Tr nu dep e te 10% din puterea MS. ci se recurge la un reglaj direct al curentului de ie ire.

este cu comuta ie de la re ea i comand de la MS . urmate de o pauz de 300 o el. d la ie ire o tensiune corespunz toare comenzii maxime de invertor (E=150o) pt. CV1. 19 .TP1zTP6 .în prezen a tensiunii în circ.traductoare de pozi ie p SINCRONIZATORUL "S"   trenuri de impulsuri cu l imea de 60 o. func . GT TP1 TP2 TP3 TP4 TP1 TP2 SAU 5 SAU 1 SAU 6 SAU 2 SAU 4 SAU 3 C5 D5 C1 D1 C6 D6 C2 D2 C4 D4 C3 D3 R5 R1 R6 R2 FI SI 5 SI 1 SI 6 SI 2 SI 4 SI 3 A5 A1 A6 A2 RI T25 T21 T26 T22 R4 R3 A4 A3 T24 T23 . cu comuta ie de la MS.conv.ac.c. intermediar de c.presupus cu o singur pereche de poli RI . CV2 .. începe cu comanda celor 2 tiristori înseria i compatibil cu func ionarea T11 CV1 L CV2 X Y R S T T21 T16 DCG 11z16 RI DCG 21z26 M Z T26 S MS .

20 .C.blocat sau în conduc ie complet pierderile sunt minime . V.  limiteaz "f" max.V. MIC ORAREA LOR . DISPOZITIV DE COMAND PT.T.anularea efectului de blocare p axial .   timpi mor i pt. COMANDATE PRIN FRECVEN + Uc D1 R12 D3 R6 R2 R3 R8 R9 C3 R1 Tr C2 R10 T1 T3 D2 T2 T T nu apar pierderi Intrarea în conduc ie C1 R2 R5 R7 4 5 C4 R11 .C.] 60 120 180 240 300 360 60 120 180 o TP1zTP6 p 60o p 6 domenii cu 120o el. a conv.T.propagarea p radial a zonei de rezistivitate minim .TP1 TP2 TP3 TP4 TP5 TP6 [o el.L saturabile înseriate cu Th. conv. GT p (1z5) kHz PIERDERI LA COMUTAREA VENTILELOR I M SURI PT. cu un singur Th.

cu acumulator de energie inductiv.comuta ia este for at de îns i convertorul cu o structur mai special a.C. tensiune alternativ necesar comuta iei produs de sarcin (converto are cu comuta ie de sarcin ). IMP .sunt scheme mai complexe .T5T6 .C.C.G. cu acumulator de energie capacitiv. c.T2 este în montaj de osc.T.2 succesiuni de impulsuri p Tp i Ts (Ts de "p" fix ) .T. T5 blocat. COMUTA IA FOR AT . Dup natura tensiunii de intrare i cea de ie ire sunt convertoare: . .curent continuu ."f" imp.CBB. V..curent continuu .curent continuu (Choppere sau V. furnizate depinde de C 1 i curentul s u de înc rcare . 21 .reglajul frecven ei la o valoare optim . PT. din exteriorul convertorului . de relaxare .R19 . u or asimetrizat p în starea T 6 saturat.).curent alternativ (invertoarele). Uc Rc R2 T2 T1 C1 C3 C4 R10 R11 T5 C5 T6 T7 C6 C7 T8 C8 + R19 T3 R2 C2 T4 T9 T10 Tr1 Tp Ts T11 Tr2 T12 + pTs înainte de Tp .T3T4 p monostabile (C2R4) D. b. COMANDATE PRIN LA .convertoarele cu comuta ie for at nu dispun de " " necesar procesului de comuta ie.

COMUTA IA FOR AT Explicativ la func ionarea ansamblului convertor static ± motor electric, constructiv de tipul motor asincron (MECS ± MECE). Din analiza func ion rii ansamblului MECS rezult pozi ionarea spa ial a fazorului spa ial a tensiunii induse în stator - din 0o el. în 60o el. se deplaseaz fazorul spa ial i va determina i deplasarea rotorului; - pozi ionarea sincronizatorului (SS) influen eaz func ionarea ansamblului, identic cu calarea colerului de perii de la motorul de c.c.;

22

Redresor

+

Invertor MS

R S T

Uex _

I DCG TP

+
1 3 5 V

U U W ]i 60o t1 60o

t3

t2

_ +

4

6 2 W

U 1 3 5 V V W ]i

_ +

4

6 2 W

U 1 3 5 V ]i U V W

_

4

6 2

- a a cum la motorul de c.c. o calare gre it a colerului de perii fa de axa neutr , la fel i la MECE pozi ionarea incorect a sincronizatorului (traductorului de pozi ie) pot înr ut i comuta ia: ocuri de curent, imposibilitatea func ion rii.

23

2T P

Comutare sfâr it 
T 2 T E 

T

T Comutare 2 

început
Sens RMS 2 3 (Qa S Accelerare R A¶ B¶ A B

1 Pt. I¶ Pt. I

OC1 1

Frânare OC2 2

OC3 3 Accelerare 1 2 3 Accelerare

VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINU (v.t.c.) SAU CHOPPERELE Sunt convertoare continuu-continuu, utilizate pt. alimentarea sarcinii cu c.c., sub tensiune reglabil .

+
i constant

V.T.C.

=

+ 

Is 

=

s reglabil

Sarcin

24

chopper pentru un cadran. Is ) . Clasificarea dup raportul între tensiunea de ie ire i tensiunea de intrare: .T. Is sau  s .  s I  Is II  Is III IV  s 25 . definite prin comand ). I s ) în care func ioneaz : .V.chopper pentru dou cadrane ( s s .pentru puteri între zeci i milioane de att . cu comuta ie comandat (intrarea în conduc ie ca i blocar ea chopperelor se realizeaz la momente bine precizate.chopper coborâtor (STEP DOWN converter) sau chopper serie (BUCK converter) Ue e Ui) . (  s . Circuit de comand T Semnal pentru blocare Circuit auxiliar de stingere .cu comuta ie for at (cu tiristoare SCR) deoarece trebuie utilizat pentru blocarea lor un circuit auxiliar special de stingere.chopper ridic tor (STEP UP converter) sau chopper paralel (BOOST converter) (Ueu Ui) .uzual frecven a de comuta ie cuprins pân c tre 1 kHz.s Is ) . .C.chopper coborâtor-ridic tor (STEP DOWN/UP converter) sau chopper serie-paralel (BUCK-BOOST converter) ( U e " U i ) Clasificarea dup cadranul planului ( s . . mai rar pân la 10 kHz.chopper pentru cadrane ( s s .s I) . .

surs de tensiune (cu impedan a intern nul ) Ui.este construit din dou întrerup toare T1 i T2 care func ioneaz complementar . T .us Ui T1 T2 T1 T1 T2 închis tc T închis închis tc închis închis Us t iT1 Is t iT2 Is t is is (Is Is t Se observ c tensiunea de intrare este t iat (choppat ) de cele dou întrerup toare T 1 i T2.perioada) . Întrerup torul principal T 1 este în serie cu sarcina.CHOPPER COBORÂTOR (SERIE) (BUCK) + Ui  T1 iT1 T2 iT2 + M N is us Sarcin  . 26 .durata de conduc ie a lui T 1. Valoarea medie a tensiunii de ie ire U s este: Us ! tc 1 c ´ U i dt ! U i T ! T 0 t Ui t în care D RC ! c (tc .durata relativ de T conduc ie.Ui .

CHOPPERUL CU TIRISTOR coborâtor . trebuie s plas m între chopper i sarcin un filtru "trece -jos" constituit dintr-o inductan serie L f.perioada de comand a chopperului).de reducere a ondula iei tensiunii livrate chopperului. Filtrul de intrare LC are dou rol uri: . Rela ia anterioar arat c dac conduc ia este continu (L s foarte mare). Pentru a ob ine o tensiune de ie ire de ondula ie neg lijabil .de reducere a ondula iei curentului absorbit de chopper. ca parte constituant a unui filtru de intrare LC.serie) i STINGERE COMANDAT (chopper ii + (+) () C () (+) i T1 iT1 iC iD2 D2 is s iD1 D1 T2 L iT2  . de valoare medie neglijabil . În acela i timp.Ös i 1 0. ansamblul chopper -filtru echivaleaz cu un generator de tensiune continu .5 1 t*C DRC este numit i factor de umplere. R 27 .d.întrerup toarele T 1 i T2 sunt înlocuite de c tre tiristorul T 1 i Rs dioda de desc rcare (de regim us liber) D2 .tiristorul T1 suport comuta ii Ls for ate L Constanta de timp Xs ! s " T (T . este util s se lege la intrare o capacitate C.5 0.1) face s varieze U s de la o la Ui.v. L i ii C Chopper Lf Cf Sarcin = = = Din p. al sarcinii. urmat de o capacitate în paralel C f. DRC (0. pentru ca sursa de tensiune U i s se comporte ca un generator de tensiune. . independent de curentul de sarcin . exist o dependen liniar între tensiunea de intrare Ui i cea de ie ire Us.

Formele de und la func ionarea chopperului cu tiristoare i stingere comandat sunt prezentate în figura urm toare. uC Ui t 0 -Ui iC 0 uT1 Ui 0 Is 0 uT2 0 I2 0 iD1 0 iD2 Is 0 is 0 us Ui 0 ii 0 Is t 2Ui t Is iC t t Ui -uC t iT1 t I2 t t t0 t1 t2 t3 t4 t5 = t0 t t 28 .

În cazurile practice. dar i prin + i calea L2D3.cu cât inductan a este mai mare cu atât durata de stingere scade deoarece condensatorul r mâne înc rcat cu o valoare inferioar valorii U i. dac se s comand T1 i T3. care. func ionarea schemei.  CHOPPER CU UN SINGUR TIRISTOR (sau cu circuit oscilant de stingere) uT ii iT . schema se modific . în + momentul amors rii lui T 2. se adaug la T3  schema anterioar un ansamblu serie D3L2. C se  Rs descarc prin sarcin . D3 2 Dac se presupune condensatorul C înc rcat cu T1 1 polaritatea din figura al turat . Putem sc pa de acest incovenient prin cre terea valorii lui C. pragul minim al tensiunii reglabile se m re te. Dac inductan a L1 a liniei trebuie luat în considerare. Tiristoarele T1 i T3 primesc T1 1 + comenzi simultane. este suficient T3 pt. dar perioada de oscila ie 2T/W1 cre te. trebuie s inem cont i de inductan a liniei de alimentare dintre sursa de alimentare i chopper. Pentru a-i reda s independen a. Tensiunea sa atinge T2 D2 repede valoarea -Uc.sarcin presupus rezistiv R s + is U T u i i T ! ii  i C ! i  i C Rs us +  Rs i 1 i ! i sin [ i [ ! [  § § 29 . Dioda D1 este înlocuit cu tiristorul T 3. . Durata reînc rc rii condensatorului pân Rs la valoarea tensiunii care asigur i blocarea lui T1 depinde de T2 D2 curentul de sarcin . la fel timpul minim de comuta ie "t c min".

30 .În t1. Aceasta este principalul incovenient al acestui tip de chopper. t c ! LC arcsin ©  © Rs ¹ ¹ © º ª Durata de conduc ie a tiristorului depinde atât de caracteristicile circuitu lui de stingere (L. cât i de sarcina R s. iC trece prin zero i tensiunea condensatorului devine u C = -Ui. CHOPPERUL RIDIC TOR (PARALEL. BOOST converter) Schema de principiu a chopperului ridic tor (paralel) este dat în figur . C). uC 0 iC 0 IT Ii=Is 0 uT Ui 0 us Ui 0 is Is=Ui/Rs 0 t t t t0 t1 t2 t3 t4 t5 t'0 t t t Durata conduc iei ¨ L¸ ¹ © C ¹.

Astfel: i T 2 ! i i ! i s ! Ii u T 2 ! 0. Formele de und sunt prezentate în figur .tc" întrerup torul T'1 este deschis. tc   iT1 = Ii. iar uT1 $ 0. u i ! u s . ui T'1 închis Ui tc T iT1 Ii t 0 T T'2 închis T'1 închis T'2 închis t Us 0 tc Us 0 uT1 t iT2 Ii t 0 0 uT2 t  Us Func ionare: T'1 . T'2 p deschis. T'1 este legat în paralel cu sarcina. i T2 = 0. u T1 ! u s .închis p pt. T'2 închis.ii=Ii + = Ui  T'2 uT2 uT1 T'1 iT2 M + us  N iT1 S A R C I N În cazul chopperului ridic tor sursa de tensiune continu de alimentare U i are caracter de generator de curent (impedan a intern infinit ) i furnizeaz schemei curentul: i i ! Ii . uT2 = -Us. i T1 ! 0. 31 . T'2 lucreaz complementar. Întrerup toarele T' 1. În intervalul "T .

Conform cu forma de und a lui u i se poate scrie: i! T  tc T ¨ tc ¸ 1 s ! ©1  T ¹ s ! .

T'1 .este o diod . tranzistor) T'2 .de c tre dioda D Caracterul de generator de curent pt.1)).  ª º C s eci s ! 1 1 C i  s! i ceea ce explic numele de ridic tor dat acestui tip de chopper.este un dispozitiv semiconductor de putere comandabil (tiristor. sarcina R s. de c tre condensatorul C.T'1" sunt spontane. C (0. formele de und ale curen ilor au alurile ¨ cu tc C ! T . El mai este numit i paralel deoarece întrerup torul principal T' 1 este legat în paralel cu sarcina.întrerup tor comandat la conduc ie i la blocare. T'1 . durata relativ de conduc ie (factor de umplere. CHOPPERUL RIDIC TOR (paralel) CU TRANZISTOR Schema electric este dat în figur . T'2 . (U s Dac se consider prezentate în figur . (Us << Us . I t C! s c . sursa de tensiune U i este dat de inductan a L i caracterul de receptor de tensiune pt. schema 32 .poate fi necomandat (deoarece comuta iile "T' 2 .de c tre tranzistorul T1. T'2 . + ii A uL Ui A1 iT T1  D iD C is iC Rs us Întrerup toarele din anterioar au fost înlocuite cu: T'1 .

Pentru intervalul tc: Ut (I u L ! U i ! L 1   (I1 ! i c L Ic i pentru intervalul T-tc u L ! Us  U i ! L ( U  U i )(T  t c ) (I 2 . (I1 = (I2.   (I 2 ! s L T  tc Iar cu rela iile anterioare   U i t c . regimul permanent egalitatea cre terii i descre terii curentului în inductan a L. Valoarea tensiunii U s se determin scriind pt.iT 0 tc iD 0 ii 0 is Is (I1 t T (I2 t (I=(I1(I2 t 0 t Conduc ia este continu .

U s  U i .

T  t c !   U i t c ! .

U s  U i .

T  t c . L L Ui U i D RC ! .

U s  U i .

T Tensiunea la ie ire este ondulat dup cum se arat în figur . t Reglajul tensiunii la ie ire se realizeaz prin varia ia lui D RC ! c . 33 .1  D RC   U s  1  D RC .se g se te rela ia general stabilit pentru chopperele ridic toare.

us (Us Us tc T tc Se poate calcula cu aproxima ie ondula ia tensiunii în regim de conduc ie continu . Ondula ia tensiunii de ie ire scade cu cre terea frecven ei de comuta ie i cu constanta de timp X. 34 . Comanda întrerup torului rpincipal se poate face prin una din urm toarele metode: a. în ipoteza c prin condensator tre ce componenta alternativ a curentului. Atunci: s ! RsI (u s ! (Q ! R TI ! R T s R astfel: (u s s R T s ! R ! s R R T! R fR ! fX R cu X = R . modularea impulsurilor în durat (MLI. deci cu cre terea capacit ii condensatorului . iar prin rezisten a Rs trece componenta continu . PWM). perioada T r mâne constant . iar pentru modificarea lui U s se modific durata de conduc ie t c. COMANDA CHOPPERELOR Valoarea tensiunii Us la ie irea din chopper depinde de durata de închidere ( i de deschidere) a întrerup torului principal notat cu T 1 sau T'1.

Func ionarea la T constant (frecven a f = 1/T constant ) este avantajoas dac chopperul nu are constanta tampon C deoarece este exclus ca frecven a de comuta ie "f" s se apropie de frecven a proprie de rezonan f 0 a circuitului LC. În acest caz. PFM) . 35 . b. a c rei limit inferioar este impus de ondula ia maxim admisibil pt.durata de conduc ie t c a întrerup torului principal este constant i pentru a varia U s se modific perioada T (deci timpul de închidere).us Ui Us1 0 us Ui Us1 0 tc2 T tc2 T tc2 T t tc1 T tc1 T tc1 T t De ex. mic orarea tensiunii de ie ire U s se realizeaz prin valoarea frecven ei "f" de comuta ie.tc s se men in constant . în cazul unui chopper coborâtor tc1 > tc2   Us1 > Us2. O alt variant a metodei de modula ie a impulsurilor în frecven const în modificarea atât a duratei de conduc ie t c cât i a perioadei T astfel încât durata de deschidere t 01 = T. curentul de sarcin . us Ui Us1 0 tc T1 Ui Us2 0 tc T2 tc T2 tc T2 tc T2 t tc T1 tc T1 t Se observ c T 2 > T1   Us2 > Us1. modula ia în frecven a impulsurilor de comand (MFI.

+ iT1 T1 + us L is R E T2  ii iT1 CE is D1 L R us D2 iT2 Ui T1 Ui D1  iT2 T2 D2 E (b) (a) CE În figur sunt prezentate schemele electrice pt. variatoare reversibile de tensiune: (a) . dou cadrane Chopperele pentru dou cadrane sunt: . CHOPPERE PENTRU DOU CADRANE Chopperele studiate pân acum furnizeaz sarcinii +U s i +Is. este necesar un chopper reversibil pt.reversibile în tensiune: ele dau la ie ire sUs i Is. Astfel .utilizeaz tranzistoare (b) folose te tiristoare echipate cu circuite de stingere CE.us Ui Us1 0 us Ui Us2 0 tc2 T2 td tc2 T2 td tc2 T2 td tc2 T2 t tc1 T1 tc1 T1 tc1 T1 t În acest caz T 2 < T1. . func ionând în primul cadran al planului (U s. deci func ioneaz în cadranul I i II. deci f2 > f1. 36 .Is). pentru a mic ora tensiunea la ie ire trebuie s se m reasc frecven a de comuta ie. determin Us2 < Us1. Pentru frânarea unui motor electric care func ioneaz în primul cadran.reversibile în curent: ele furnizeaz la ie ire +U s i sIs. deci func ioneaz în cadranul I i IV.

Sensul curentului i s r mâne neschimbat. (Formele de und sunt prezentate în figur ). În intervalele de blocaj. D2 Is>0 t a. us Ui 0 -Ui is Imax Imin 0 T T1. D2 tc E>0 td Us>0 t T T1. T2 E<0 t T D1. T2 D1. Func ionarea în primul cadran us Ui 0 -Ui is Imax Imin T1 . D2 Is<0 t cu b. În intervalele de conduc ie ale lui T 1 i T2 este aplicat la bornele sarcinii tensiunea U i. D 1 i D2 sunt în stare de conduc ie i sarcina prime te la borne tensiunea -Ui. 0 T2 tc td Us<0 T D1. Func ionarea în al patrulea cadran Valoarea medie a tensiunii la bornele sarcinii este: tc td T  tc  1 i s! T i T i! i T i ! .Întrerup toarele T 1 i T2 sunt simultan în conduc ie sau blocate. D2 T1 . T2 D1.

dac DRC > 0.durata relativ de comuta ie (factor de umplere).2 t ! c .5   Us > 0 (func ionare în primul cadran) 37 . T ela ia anterioar arat c : .

dac DRC < 0. t  (0. D2 Us Pt. Pentru curen i de sarcin negativi " -Is" func ioneaz chopperul paralel T 2.dac DRC = 0   Us = 0  U i pt.5   Us < 0 (func ionare în al patrulea cadran) . t c ) .D1. T ) În figur este prezentat schema de principiu a chopperului pt. chopperul serie func ioneaz i. R Ui C T2 D1). curen ii de sarcin pozitivi E Is > 0.. În acest caz vom avea: U s Ii ! ! 1  D RC U i Is de unde: I i ! . reversibil în curent. Întrerup toarele T1 i T2 sunt Is D1 comandabile la închidere i deschidere. t  ( t c . dou cadrane. +Is + L Montajul este format dintr-un chopper T1 serie (T1 i D2) i un chopper paralel (T 2.  conform rela iei: U s ! D RC U i . u s ( t )¯  U i pt.

5 DRC1=0.1  D RC I s 0. DRC2 DRC2=0 DRC2=0.5 DRC2=0.25 DRC2=0.25 DRC1=0 DRC1 cre tere +Is Pentru o comand adecvat D RC1 + DRC2 = 1 se poate evita func ionarea în regim de conduc ie discontinu . În acest caz caracteristicile de ie ire au alura prezentat anterior.75 DRC1=0.25 DRC2=1 -Is DRC1=0 DRC1=0. cre tere ©  38 .

ea va func iona ca motor cu posibilitatea de frânare (regim de generator) în cele dou sensuri de rota ie.5 +Is T1.D4 DRC1<0. Mai des utilizat este chopperul în punte pentru patru cadrane. Valoarea medie a tensiunii de ie ire: 39 .c.tc) pentru Is > 0. + Ii uT1 T1 D1 Ui uT4  T4 iD1 L R A Us iD4 Is D4 +Us +Is D2 E B T2 iD2 iD3 T3 uT2 D3 uT3 Întrerup toarele T 1.5 Us Dac t(tc. T2.perioada de comuta ie).T4 sau D1.D4 DRC1>0. Dac t(0.T4.D3 DRC1>0.T4 sau D1. +Us +Us Ui DRC1=1 DRC1=0. Func ionarea se realizeaz prin închiderea lui T 1.T4 pe durata T-tc (T .Is). T3 pentru durata tc. Is > 0.D4 i pt.D3.75 Is T2.D3 DRC1<0. curentul trece prin D 2. Func ionarea schemei pt.. Is < 0 prin T1. T4 sunt comandabile (tranzistoare sau tiristoare).T3 sau D2. ceea ce permite func ionarea sarcinii în cele patru cadrane ale planului (U s. a asigura mersul în patru cadrane depinde de principiul de comand .5 DRC1=0. i a lui T2.T) pt.25 DRC1=0 T2.CHOPPERE PENTRU PATRU CADRANE Chopperul pentru patru cadrane furnizeaz la ie ire tensiuni sUs i curen i sIs. întrerup toare care vor avea aceea i stare (închis sau deschis). Dac sarcina este o ma in de c. T3.5 Ui Us DRC1=0.5 +Is Is T1. Comanda continu se adreseaz celor dou întrerup toare plasate pe diagonalele pun ii. curentul se închide prin T1 i T3 i pentru Is < 0 prin D1.T3 sau D2.

1).D4 formeaz un chopper pt. 40 . tensiunea de ie ire Us  (-Ui. Componentele T 1.5 pentru care motor ul se blocheaz i curentul cre te foarte puternic (aceasta dac nu exist o inductan de limitare legat serie). ondula ia curentului i s fiind din acest motiv m rit . Când T1 i T3 sunt blocate. D4 se deschid. de chopperul format de T 2.T3. Amplitudinea tensiunii de ie ire variaz între +Ui. T U i Is Pentru DRC(0. Func ionarea în cadranul I i IV este asigurat prin deschiderea. Func ionarea în cadranele II i III este asigurat în ac eea i manier . Fa de comanda continu   comanda secven ial .lucreaz nesaturat V1 i V2 comandate cu aceea i frecven îns defazate cu 180 o unul fa de cel lalt.D2. de asemenea.necesar reducerea armonicilor de curent în surs i uneori i a armonicilor de tensiune pe sarcin .+Ii) (caracteristicile de ie ire sunt date în fig.rol de divizor inductiv de tensiune . Trebuie s se evite D RC = 0. deoarece se comand în acela i timp dou dispozitive semiconductoare.impulsuri triunghiulare de curent în surs i impulsuri dreptunghiulare de tensiune .D1.D3.Ui. de mai sus). VARIATOARE DE TENSIUNE CONTINU CU CON INUT REDUS DE ARMONICI ."L" . Variante (A) Cuplarea în paralel a VTC care în debitare pe aceea i impedan de sarcin ."L" . în intervalul t c. Comanda continu poate fi f cut .T4.U s ! D RC U i  (1  D RC )(  U i ) ! U i (2 D RC  1) t U I în care D RC ! c i deci s ! i ! 2D RC  1. Comanda continu are ca principal inconvenient num rul dublu de comuta ii. a a cum se arat în figura anterioar . pe perioad .+Ui) i curentul Is  (-Ii. diodele D 2. dou cadrane (ca cel anterior). a întrerup toarelor T 1 i T3.

U1 Ud U2 Ud U3=Us t t t t Ud Is I1 I2 I3 t (B) A II-a posibilitate de mic orare a amplitudinii pulsa iei curentului preluat de surs . t t Id I1 V1 C V2 I2 Zs2 Zs1 Ud .numai filtru LC .rezonan a filtrului LC s nu se afle în apropierea vreunei armonici a curentului absorbit .75 rezult diagramele din figur . de pulsuri ale unui CS cu comuta ie natural p "p" .nr.mai multe VTC la acela i filtru 41 . const în folosirea unui filtru pe intrare.num rul de comut ri neconcomitente în timpul une i perioade de func ionare.Id Ud I1 V1 I2 V2 D1 D2 L is Us Zs Pentru un DRC = 0. "p" .

.c. 42 .Pentru comanda optim (decalaj de 180 o el. .c.) i o DRC = 0.a.c.Convertorul static: . .a.care permit trecerea curentului într-un singur sens. i1 t i2 t i1+i2 id id t t INVERTOARE CU COMUTA IE COMANDAT Reconsiderarea unor no iuni precizate anterior în vederea preg tirii în elegerii urm toarelor probleme legate de convertoarele cu comuta ie comandat .Invertorul c. Deci: convertoarele sunt instala ii care transform energia electric prin intermediul unor dispozitive semiconductoare . rezult formele de und din figur . .c.i nu numai . .c.Redresorul c. .a. .c.c.c.c. .c.75.a.

prin bornele de c. Mcc = u ® { ct ¯ °!0 CONV.comuta ie proprie. U = ct. Uc CONV. Puterea reactiv de comuta ie de comand În cazul comuta iei externe c convertorul prime te putere reactiv din exterior. CONCLUZIE: În tehnica convertoarelor statice curentul continuu poate fi privit ca un curent alternativ de frecven nul . . par iale CONV. frecven a zero fiind doar un punct al axei infinite de frecven e posibile. Comuta ia ventilelor convertorului: .c. U = ct.comuta ie extern (de la re ea).cu comuta ie de la sarcin (puterea reactiv necesar comuta iei este oferit de circuitul de sarcin ). ¯ MAS ° { ct. u ® { ct. 3~ = =0 3~ = ct. Uc CONV. 3~ Uc CONV.convertoare cu comuta ie de la re ea (comandat de tensiunea re elei). . (b) convertoare cu comand proprie. ¯ MAS ° { ct. U = ct. Mcc = Uc CONV. 43 . u ® { ct ¯ °!0 u ® { ct. R I 1 = =0 I R 1 U = ct.convertoare cu comand extern . La convertoarele cu comuta ie for at apar în plus acumulatoarele de energie (sau sursele de tensiune auxiliar ) cu ajutorul c rora se ob ine comuta ia for at .3~ f = ct. iar în cazul comuta iei proprii convertorul este capabil s o livreze el însu i. p prin cuplarea conv. p prin cuplarea conv.a. Comuta ia extern . par iale prin bornele de c. Ca i în cazul comuta iei se va vorbi despre: (a) .

Uc u { ct ¯ f M °!0 = La convertoarele cu comuta ie proprie (invertoare) se cere ca o tensiune continu de amplitudine constant s se transforme într -o tensiune alternativ de amplitudine constant i frecven variabil . Pentru a contrazice aceast p rere se prezint în continuare i un al treilea exemplu. se vorbe te despre un convertor cu comand proprie. =f=0 U = ct. Din cele dou exemple de mai sus. 3~ f = ct. comand de la re ea). U = ct. s-ar putea trage concluzia c un convertor cu comuta ie proprie trebuie s fie neap rat cu comuta ie proprie. iar unul cu comuta ie extern neap rat cu comuta ie extern .La convertoarele cu comuta ie extern (de la re ea): p sincronizarea cu tensiunea re elei p Ucom p defazarea impulsurilor de comand în raport cu tensiunea re elei   COMAND EXTERN (mai exact spus. Uc = f u { ct ¯ f MAS ° { ct 3~ "f" de ie ire a convertorului este propor ional cu tensiunea de comand .   44 . i se poate realiza în convertorul însu i. Deoarece frecven a poate fi variat inde pendent de înc rcarea convertorului sau de re ea.

.=f=0 U = ct.a. Ele transform o surs de tensiune (sau curent) continuu într -o surs de tensiune (sau curent) alternativ . b. d.în ma in câmpul statoric s r mân mereu aproximativ perpendicular pe câmpul rotoric MS. deoarece ele au nevoie de circuite auxiliare speciale pentru blocajul acestora (aceste circuite con in condensatoare i/sau inductan e pentru acumularea energiei necesare bloc rii). 45 . CLASIFICARE a. Invertoarele cu tiristoare sunt numite "cu comand for at "..c. CONV. c. dup forma de und la ie ire. dup modul de comand . Uc u ® { ct ¯ MAS ° { ct 3~ . "S".dup num rul de faze. de amplitudine sau/ i frecven variabil . dup natura circuitului de alimentare i dup m rimea electric comutat la ie ire (natura m rimii electrice pentru surs i sarcin trebuie s fie de naturi diferite). INVERTOR PARALEL Func ionarea cu sarcin rezistiv . . INVERTOARE DE TENSIUNE DREPTUNGHIULAR LA IE IRE Invertoarele cu tensiune dreptunghiular la ie ire sunt utilizate în convertoarele cu circuit intermediar de tensiune/curent continuu (în combina ie cu redresoare comandate) sau pentru alimentarea sarcinilor care suport armonici de rang ridicat.c.   Mcc S INVERTOARE CU COMUTA IE COMANDAT Invertoarele sunt convertoare statice de putere c. Pentru sarcinile care cer o alimentare de calitate. CONV. ob inerea tensiunii sinusoidale se realizeaz printr-un filtru "trece-jos".

us = uBA = uc (dac n1 = n2) Inductan a L f de filtrare ne permite s consider m constant curentul furnizat de surs . "" . Lf. is Tr R us Ic n2 uc = uBA = 2Ue prin efect de autotransformator. T 1 i T2. T1.numele s u provine de la condensatorul în paralel cu tiristorul care se blocheaz (condensator care furnizeaz puterea reactiv necesar comuta iei). 0' T2. 0. 0. trasee pe durata comuta iei . 0. "" . T1. "" 46 . "" plus "+".este un invertor monofazat de tensiune. .circuitul de comuta ie este format din C. Lf.."+". T2. Lf. "" ."+". 0. C. Lf ."+". * Etapele func ion rii."+". Lf. + Ue  B A n1/2 n1/2 ic C T1 uc T2 Lf uT2 uT1 . T1.

ie Ie 0 +2Uc 0 uc t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t t 2Uc ic 0 iT1=Ie+ic Ie 0 iT1=Ieic Ie 0 +2Uc uT1=uc 0 tbR t t t t tbL 2Uc +2Uc uT2=uc 0 tbR tbL tbR tbL t 2Uc 47 .

În ipoteza în care în circuit nu exist elemente disipative. . uc = uB = 2Ue. . Situa ia circuitului la momentul t 7 este aceea i ca cea de la momentul t 1 i fenomenul se repet periodic . condensatorul r mâne înc rcat i uc = 2Ue. datorit energiei absorbite de la surs i care nu se poate utiliza în circuitul de tensiune alternativ . La fel la func ionarea cu sarcin rezistiv-inductiv . în timpul perioadei de comuta ie. tensiunea la bornele condensatorului cre te repede la valori periculoase. .la o rezisten de sarcin foarte mare reînc rcarea condensatorului se poate face numai prin inductan a principal a transformatorului. Sursa nu poate primi aceast energie din cauza componentelor semiconductoare unidirec ionale. energia acumulat în câmpul magnetic al inductan ei nu se disip decât par ial în rezisten .tensiunea pe C va cre te la fiecare comutare i se va limita numai datorit amortiz rii date de circuitul de c.la "t1" p uAB = 2Uc i uc = uAB = 2Ue uT2 = uc =  2Ue iT1 = Ie + ic la "t2" p u0A = Ue. deoarece uT1 = uc = 2Ue i curentul de desc rcare al condensatorului determin cre terea curentului ini ial în T2 (facilitând amorsarea acestuia): iT2 = Ie  ic. i de reînc rcare.în gol. Ca dezavantaje men ion m: .func ionare care ar duce la cre terea inadmisibil a tensiunii pe condensator. La momentul "t4" se comand amorsarea lui T2. tensiunea la bornele condensatorului cre te la infinit. Se poate considera c intervalul t 4 . t4).c. 48 . T1 se blocheaz . Restul de energie este cedat.t1 reprezint jum tatea perioadei de func ionare a invertorului. condensatorului. În intervalul (t 3. uBA = 2Ue.imposibilitatea func ion rii în gol.

invertoarele cu dou pulsuri. de i din anumit p. sunt avantajoase. ele nu se folosesc prea des în practic întrucât necesit dou surse de alimentare.+ ud A ud  4C  + IS1 IS2 D1 B D2 T1 D L1 C L2 E T2 Acestea se elimin prin introducerea în schem a unor diode de desc rcare.d. Prezen a diodelor de desc rcare permite circula ia puterii în ambele sensuri Cv2/2 C' = 4C. Ls Scheme ca cele din figur .v. Dac sarcina este pasiv (rezistiv inductiv ) nu mai sunt necesare. Din acest punct de vedere este mult mai avantajos invertorul din figur . 49 .diode de separare în cazul sarcinii active. uc ud t 0 -ud uT 1 (t t 0 iT2 t 0 iD2 t 0 ic t 0 is t 0 t1 t2 t3 t4 t5 IS1 IS 2 Ds1 i Ds2 . Invertorul din figur poate fi definit drept schem de baz pt.

A adar.alimentarea de la o singur surs . D2  sunt bidirec ionale în curent i în tensiune.invertoarele cu surs de tensiune cu punct median sunt "dubloare de curent" Condensatoarele formate din câte un tiristor (T1.de asemenea diodele serie nu permit desc rcarea nedorit a condensatorului T1 L1 C1 T3 L3 D'3 D3 R3 ud D'1 D'2 C2 L2 T2 Zs D'4 R 4 L4 T4 D4 . INVERTORUL MONOFAZAT ÎN SEMIPUNTE . T2) i o diod D1. comutatoarele sunt mai solicitate în curent decât în tensiune.INVERTOR CU DOU PULSURI ÎN PUNTE + T1 ud L1 L2 T2 D1 4C Tr D2 Us Zs + D1 R1 R2 D2  D3 T3 L3 L4 D4  T4 . în compara ia cu invertorul paralel alimentat la o aceea i surs i cu aceea i sarcin .devine necesar introducerea a dou condensatoare de stingere ca în figura urm toare. +Ue/2 K1 ie uc1 0 uc2 C iC1 i1 us uT1 uT2 T1 iT1 T2 iT2 K2 iD1 uD1 D1 unidirec ionale iD2 D2 uD2 Ue Ue/2 i iC2 s Zs C i2 50 .

cât i capacitiv comutatoarele trebuie s fie comandabile atât la deschidere. 51 .Formele de und prezen tate i cu luarea în considerare a schemei prezentate. func ionarea atât cu sarcin inductiv . .simplu ar consta în reglarea corespunz toare a tensiunii sursei de curent continuu. us +Ue/2 t 0 Ue/2 is (Is Ue/2 is (Is T/2 T/2 us +Ue/2 T/2 T/2 t 0 N/[ N/[ t 0 ie (Is/2 0 uK1 ue 0 iK1 (Is 0 în conduc ie D1 T1 T2 D2 în conduc ie t 0 ie (Is/2 t t t 0 uK1 ue 0 iK1 (Is 0 T1 D1 T2 D2 t t t INVERTOARE CU TENSIUNE DE IE IRE COMANDABIL În toate cazurile de invertoare prezentate (func ionare. regimuri tranzitorii. v2 2 modificarea lui U trebuie f cut cu grij .c. se observ c pt. constructive) tensiunea alternativ de ie ire va avea amplitudinea constant i într -o rela ie direct cu tensiunea sursei de c. În multe cazuri este necesar i modifi carea amplitudinii tensiunii alternative de ie ire. cât i la închidere.

inductan a circuitului de stingere .sarcin pur rezistiv ( R s ) pentru sarcini inductive având în vedere procesul de desc rcare a inductan elor.c. D R C ! Us T=2T E1 tC T Ts . D s t F1 i L s  sunt tiristorul. E2 F2 t 0 E2 F2 b) (B) Scheme cu modificarea tensiunii în circuitul de c.pe o cale oarecare s se asigure înc rcarea la o tensiune maxim a condensatorului de stingere p energia înmagazinat în condensator 'C' în punte de tiristoare T 1 z T4. durata de conduc ie nu poate fi crescut peste T/2. + ud  1 L1 L2 T1 T2 L3 L4 C T3 T4 + ud  2 .(A) Scheme cu modificarea l imii impulsului Rs Us + Tr C2  + C1  + T1 Ud D1 Ts Ds Ls L T2 D2  Us ! D R C U s . 52 . 0 Us a) dioda.

K1. t t 53 . invertorul cu trei pulsuri poate fi realizat în schem cu punct median .Us3 0 is1 0 is2 0 is3 0 t t t t t t t Pentru sarcini trifazate rezistiv simetrice diagramele de tensiuni i curen i sunt prezentate în figura urm toare. K2.ca la M3. unde se neglijeaz timpii de regim tranzitoriu.pentru sisteme trifazate de tensiuni cu amplitudine i frecven reglabil . s1 s2 Us Us 1 2 Rs Rs Rs 1 2 s3 3 ip1 0 ip2 0 ip3 0 Up1.D1. .la func ionarea invertorului cu sarcin inductiv diagramele se modific întrucât vor apare în plus curen ii de desc rcare a inductan ei sarcinii.Us1 0 Up2. D3  diode de desc rcare.INVERTOARE CU MAI MULT DE DOU PULSURI Invertoare cu trei pulsuri + K1 D1 K2 D2 p1 p2 K3 D3 Ud p3  Up1 Up Up 2 3 Is1 Us 3 . D2.Us2 0 Up3 . K3 pot fi asimilate cu trei VTC .

. Deosebirea const în aceea c în locul tiristoarelor. a închide la nivelul transformatorului armonica 3 (trei) i pe cele multiplu de trei. Legarea în paralel a dou invertoare cu trei pulsuri în punct median se realizeaz cu ajutorul bobinei de absorb ie. Invertorul cu ase pulsuri cu punct median are o schem similar cu a lui M6.secundarul transformatorului se leag în triunghi pt.invertoarele cu ase pulsuri pot fi realizate în mai multe scheme: . la invertor se prev d choppere (intrarea i ie irea din conduc ie este capabil la o comand din exterior) + K1 D1 K2 D2 K3 D3 K4 D4 K5 D5 K6 D6 Ud  Tr K1 z K6  ase VTC D1 z D6  diode de desc rcare. + Ud  K1 D1 K2 D2 K3 D3 K4 D4 K5 D5 K6 D6 54 .se folosesc în scopul realiz rii unei forme de und mai apropiat de cea sinusoidal .INVERTOARE CU ASE I MAI MULTE PULSURI .cu bobin de absorb ie.invertoare cu punct median.în punte (cea mai folosit ). . obligatorii la func ionarea cu sarcin inductiv .

K5.K3 cu unul din grupul K4. fieca re sens curentul este condus pt. Prin legarea în serie a dou invertoare cu trei pulsuri (unul cu anod comun cel lalt cu catod comun) rezult schema în punte. K2. K5. . K4. K6). Ele vor rezulta prin combinarea schemelor de baz pân descrise acum..pt. câte 120 o pe perioad (la fiecare 60 o se modific perechea de comutatoare). Pe fiecare faz i pt.tensiunea maxim între dou faze este Ud .K6 (excluse perechile K1.tensiunile de linie (tot câte dou ) are tensiunea egal cu jum tate i de semn schimbat Prin m rirea num rului de pulsuri ale invertoarelor are loc o sc dere a con inutului de armonici superioare în tensiunea alternativ de ie ire. + K1 Ud K4  D1 K2 D2 K3 D3 D4 I1 K5 D5 I2 U2 K6 D6 I3 U1 U3 .bobina de absorb ie joac i aici rolul unui divizor de tensiune inductiv. o sarcin rezistiv simetric . 55 t t t . conducerea curentului de sarcin func ioneaz întotdeau na un comutator din grupul K1. i1 0 K3 K4 K1 K1 K5 K6 t K2 K3 K4 K4 K2 K2 K6 K4 t K3 K5 K3 K3 K4 K5 t i2 0 i3 0 id 0 U1 Ud 0 U2 0 U3 0 K3 K4 K3 K1 K5 K5 K3 K5 K1 K6 K2 K6 t În figur sunt reprezentate diagramele curen ilor i a tensiunilor în invertor pt. K3. K2.

INVERTOARE TRIFAZATE CU TIRISTOARE (A) Invertoare de tensiune trifazate cu stingere independent .circuitul de blocare poate fi separat (pe fiecare faz ) sau un ic (unul pt.invertoare cu stingere autonom . blocarea tiristoarelor Dup modul de stingere al tiristoarelor invertorului sunt: . +  INV 6P INV 6P Tr1 Tr2 Us1 Us3 Us3 comand decalat cu T/12 a celor 2 invertoare cu câte ase pulsuri .în fiecare situa ie condensatorul poate fi unic sau divizat . defazajul de 30 o electrice asigurându-se prin legarea convenabil a conexiunii transformatoarelor Tr1 i Tr2. pe fiecare faz i condensator unic.circuite auxiliare special concepute pt.invertoarele trifazate cu blocare independent pot fi comandate dup program .invertoare cu stingere independent (cu tiristoare auxiliare) .În figur se eviden iaz modul de ob inere a unui inver tor cu dou sprezece pulsuri. + ie T1a L T4a C T1 D1 T3a L C T3 D3 T5a L C T5 D5 Ue T4 D4 R T6a T6 D6 S T2a T2 D2 T 56  . ansamblul întreg al invertorului) .se poate folosi i comanda simultan .în figur este prezentat un invertor de tensiune cu circuit de blocare separat. din dou invertoare cu câte ase pulsuri. INVERTOARE CU TIRISTOARE .reglajul tensiunilor de ie ire se face prin reglajul tensiunii de intrare U e cu un chopper sau prin comand (U c > Ue) .

L. R. t b ! (1.  faz Este prezentat i un invertor de tensiune c u circuit de blocare separat pe fiecare i condensator divizat. borna "+" i este puternic amortizat .2. + ie C1 L C4 T1a T1 D1 Ue C3 L C6 R T3a T3 D3 C5 L C2 S T5a T5 D5 T4a T4 D4 T6a T6 D6 T2a T2 D2 T  iGT 1 0 iGT4 0 iGT 1a t t 0 iGT4a 0 t .secven de comand [L Q! " 10 R I s max t b U t L ! 0.445 I s max U c0 U U c 0 ! e .397 c 0 b .+ ie Ue D1a R D4a T1a L T4a C T1 D1 T4 D4 R Desc rcarea condensatorului se face pe circuitul: borna " "..5) t q 2 t 57 .1.. C ! 0. D1a. D4. C. (este utilizat pt. valori mari ale lui U e).

Tiristoarele Tc1..3) L' i t b ! (1.783 e /2  " ! 0..2. elementele pasive ale circuitului de blocare vor fi calculate cu formulele: I s max t b ..5) t q 58 .0..Ta6 au rolul de a conecta circuitul de blocare pe tiristoarele principale.Tc6 au rolul de a permite supraînc rcarea condensatorului C într-un sens sau altul..În figur se prezint i un invertor de tensiune cu circuit de blocare unic pentru toate fazele i condensator unic + ie Tc1 C01 C L'R'  + C02 Tc2 Ta2  Ta1 T1 Ta4 Ta3 Ta6 Ta5 T4 D4 T6 D6 T2 D2 D1 T3 D3 T5 D5 Ue L"R" R S T C01 = C02 mult mai mare ca C Tiristoarele auxiliare T a1......1.793 tb e 2 I s max L" ! (0..1. C ! 1.. Pentru o func ionare optim ...

Invertor de tensiune cu circuit unic de blocare (pt. blocarea urm toare prin amorsarea lui T c2.pe fiecare faz sau. C1 ! C 2 ! (B) Invertoare de tensiune trifazate cu stingere autonom Invertoarele cu stingere (blocare) automat se împart în dou grupe (dup locul condensatorului de stingere): . toate fazele) i condensator divizat.R' L". . + ie Ta1 Tc1 C1 Ue C L'.R " Ta4 Ta3 Ta6 Ta5 T4 D4 Ta2  T1 D1 T3 D3 T5 D5 C2 Tc2 T6 D 6 T2 D 2 R S T C0 C (mereu C "" 0 ) 2 2 Tc1 p fenomen oscilant (dup o semiperioad ) p U 3U u c1 !  e i u c 2 !  e 2 2 Blocarea în 2 etape: blocarea propriuzis (comandat prin amorsarea lui T a1 i înc rcarea condensatoarelor C 1 = C2 la o polaritate invers ) p preg te te pt.între faze. Pt. condensator de blocare pe fiecare faz + ie T1 Ck1 Lk1 D1 Lk4 T4  T3 Ck3 Lk3 D3 Lk6 Ck6 D6 S T5 Ck5 Lk5 D5 Lk2 Ck2 D2 T 59 Ue Ck4 D4 R T6 T2 .

Inductan ele de blocare L K1.Condensatoarele de blocare C K1. LK4.Randament mai bun. LK1.CK6. curentul de desc rcare are sensul contrar curentului i T1 p produce blocarea lui T 1. . dar totu i sc zut.. D1.din 2p paliere.Energia neutilizat în timpul comuta iei va fi disipat în sarcin ...o und mai apropiat de sinusoid (sintetizat ) . fiecare de T l ime (mai u or de filtrat) 2 60 ..Condensatorul se reîncarc în circuitul osci lant: borna "".unda de ie ire dreptunghiular p num r mare de armonici ..DC6. INVERTOARE DE TENSIUNE CU SEMNAL SINTETIZAT LA IE IRE . CK1. borna "+".. CK2.Fiecare bra al pun ii are o diod de separare D C1.con in trei bra e . . . DC2.Pt. devine: + ie T1 D1 Ck1 T3 D3 Ck3 Ck5 Dc1 Lk1 Lk4 Ue Dc4 Ck4 Dc6 Ck6 Dc2 Ck2 D4  T5 D5 Dc3 Lk3 Lk6 Dc5 Lk5 Lk2 T4 D6 S T6 D2 T T2 R .LK6 sunt cuplate magnetic dou câte dou .poate fi pe principiul 180 o sau MID. .Dioda DC1 se blocheaz la trecerea prin zero a curentului de desc rcare i condensatorul r mâne înc rcat. T3.. blocarea lui T 1 p trebuie s se comande T3. . Cu condensator de blocare între faze sch ema invertorului. . Condensatorul C K1 se va desc rca prin T 1 i T3. .inconvenient: inductan a de comuta ie este parcurs de curentul de sarcin . LK2.

73 F1=T T 2T t b) 0 1.73 1 0 1 2.73 2. Ue +  i care I1 = ~ I2 = ~ I3 = ~ u23 u21 us u22 u21/y1 1 0 1 u22/y1 1.o form de und sintetizat este cea prezentat de "u s" din figur conduce la un con inut mai redus de armonici.73 3.73 T 2T [X e) 61 .73 u23/y1 F2=2T/3 T 2T [X c) 1 0 1 F3=T/3 T 2T [X d) us/y1 3.BAZA MATEMATIC .

73 3.73 1 0 o 30o 60 us1 T 90o 120o 150o 180o 210o 240o 270o 300o 330o 2T 360o [X 1 2.73 b) uGT1 uGT uGT 2 2T 2T 2T 2T 2T 2T 2T 2T [X [X [X [X [X [X [X c) d) e) f) g) h) i) 3 uGT'3 uGT4 uGT'4 uGT 5 uGT' 5 [X j) Rezolvat în serie nu con ine decât armonici impare. 2p = 12.73 2. de rang 2Np s1. Amplitudinile armonicilor: 62 . Ue T1 D1 ic uc D2 T2 C ie + n23 u23 T5 T'5 T4 T'4 T3 T'3 us A 0 n21 u21 n n1 22 u22 us1 a) B us/y1 12/T 3.

amplitudinea celorlalte paliere A 2 Nps1 ! y1 ! 1T 2 Us p 2 T» « sin ¬. i yk .2p 1 y1 ! U 2. 2 Np s 1 s T(2 Np s 1) Not m cu: y1 .amplitudinea primului palier.

amplitudinea armonicilor în func ie de amplitudinea palierelor: 4 4T p / 2 4T » « ! sin § y k sin ¬.2k  1 ¼ 2p ½ . y 2 ! y1 ­ T sin 2p .

La invertoarele comutate pe principiul modula iei impulsurilor în durat (MID. PWM) se ob in forme de und calitativ mai bune: . În concluzie pentru unde u s..mai u or de filtrat. . ¸ © ¹ 11 13 23 25 ª º ceea ce înseamn c printr -un filtraj simplu se va ob ine o tensiune sinusoidal .nu mai trebuie filtrate sau. dar preferabil forma sinusoidal . Semnalele de comand sunt generate prin compara ia între o und triunghiular (up(t)) numit und purt toare.m.2k  1 2p ¼ n nT 2 p k 1 ­ ½ pt.d. asem n toare ca form cu cea pe care dorim s o ob inem la ie irea invertorului (ur. ca cele din figurile anterioare.comparator 63 . de frecven "f p" i amplitudine "Up" i o und de referin . Forma undei de referin oarecare. dezvoltarea în serie Fourier va fi: sin 11[t sin 13[t sin 23[t sin 25[t u s ! U s 2 ¨ sin [t      . . y1 sin( T / 2 p) T sin 12 . p = 6   T sin y 2 sin( 3T / 2p ) 4 !1 3 ! ! y1 sin( T / 2p) T sin 12 5T y 3 sin(5T / 2 p) sin 12 ! ! !2 3. fr i amplitudine Ur).a..

uc < 0. ur + e/2 ie K1 i 1 0 e/2 up Tp u 2Tp r t 0 iD1 uD1 D1 iD2 D2 uD2  e/2  e/2 t1 (t t2 e i 2  e/2 uc2 1 « !¬ .uc > 0. cu und de referin sinusoidal . Aceast tensiune: . Schema invertorului monofazat i formele de und (pe principiul modula iei sinusoidale) este prezentat în figur .Tensiunea de ie ire a comparatorului. O bun calitate a undei de ie ire a invertorului este ob inut aplicând modula ia multipl . este tensiunea de comand a dispozitivelor semiconductoare ale invertorului. prelucrat . dac u r < up "fp" d frecven a de comuta ie a dispozitivelor semiconductoare. dac u r > up .

s p L imea impulsurilor poate i calculat cu ajutorul unei transcedentale de orma: T« A » t imp ! ¬1  .Tp  (t  2 (t » T ¼ p ­ 2 ½ 1 Tp ! .

l imea impulsului T .sin [1t 1  sin [1t 2 ¼ 2­ 2 ½ timp .perioada semnalului modulat triunghiula r A .raportul dintre amplitudinea semnalului modulator i cel modulat    + e/2 e/2 uc1 us Zs uT1 isA uT2 T1 iT1 T2 iT2 K2 us=uA 0 + e/2 t i2 T T1 componente în 1 T2 sau D sau conduc ie D1 2 D1 K1 K2 K1 T T2 1 sau D2 D1 K2 K1  64 .

pulsa ia semnalului modulator ce coincide deci cu pulsa ia tensiunilor de ie ire t1 din invertor i t2 . .sunt momentele de timp aferente intersec iilor semnalului modulat cu cel modulator. 3 1 2 4 t t1 t2 t3 t4 t1 t2 t3 t4 2 4 t 3 1 t imp ! T« A » ¬1  2 .simetric .[1 .asimetric . 1 2 T 1 2 3 t t1 3 4 t2 timp Principiul modula iei cu e antionare uniform .

tensiunea de ie ire dictat de A Calculul T t imp ! . 2­ ½ PRINCIPIUL MID CU E ANTIONARE UNIFORM SIMETRIC PE BAZ DE MICROPROCESOR Frecven a de ie ire f 1 (stabilit prin perioada T.sin [1t 1  sin [1t 3 ¼ . i raportul p dintre frecven a purt toarei triunghiulare i frecven a modulatoarei f 1) .

1  A sin [1t1 2 65 .

La frecven e apropiate m odific rii raportului p.Intrare frecven Port de intrare CAD Memorie EPROM i RAM 8755 8155 Porturi de ie ire Spre optocuploare tpB timpB Faza A tpA timpA tpA Faza B Clock CPU Microprocesor 8085 tpB Faza C Controler de priorit i al întreruperilor 8259 Clock Ceas programabil 8253 tpC timpC tpC Varia ia frecven ei purt toarei triunghiulare func ie de f 1 este cea din figura al turat . se prevede un histerezis pentru a se evita apari ia unor oscila ii de frecven . fp[Hz] 1000 192 96 48 24 12 500 f1[Hz] 25 50 75 66 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful