Anca Sandu Tomaşevschi

Programe de arhitectură

Clădiri de birouri

Studiu - Note de curs 2006

Cuprins

Arhitectura clădirilor de birouri, 4

Amplasamentul şi relaţia cu situl, 6 Tipul de clădiri de birouri, 10 Proiectarea clădirilor de birouri, 17 Amenajarea interioară a clădirii de birouri, 25 Amenajarea spaţiului pentru birouri, 31 Biroul peisager, 34 Istoricul programului office building, 39 Cazul României, 46
Bibliografie, sursa ilustraţiilor

Biroul deschis, tip de spaţiu introdus în America începutului de secol.

Biroul peisager, spaţiu de birouri introdus ca tipologie arhitecturală în urma unei schimbări de mentalitate, în Europa anilor ''70.

Programe de arhitectură

ARHITECTURA CLĂDIRILOR DE BIROURI
Viaţa majorităţii oamenilor se împarte în două aspecte: timpul liber, pe care omul şi-l petrece la propria alegere, asupra căruia deţine controlul şi timpul la serviciu, în care cei mai mulţi oameni sunt dependenţi de un sistem şi de alţi oameni. În ultimii patruzeci de ani, a existat o intensă preocupare pe linia psihologiei contemporane a muncii, de a diminua disconfortul pe care această dependenţă asociată cu obligativitatea supunerii la o ordine controlată de alţii o creează individului. Rezultatul cercetărilor a arătat că o soluţie o constituie o oarecare fuziune dintre cele două aspecte ale vieţii omului şi eliminarea stării apriorice de opresiune şi constrângere, legate de munca în colectiv. Preocuparea a venit nu doar din spiritul umanist al vremurilor, dar şi din motive pragmatice. Dacă în mod tradiţional, ceea ce-i aduce pe oameni la serviciu sunt salariul şi, eventual, nevoia de socializare, astăzi se doreşte o motivare superioară a angajaţilor, implicând dimensiunea psihologică. Ea va conduce la o sporire a calităţii muncii lor "Văcuţele fericite dau mai mult lapte!" Prin urmare, această schimbare radicală de mentalitate nu este doar în folosul angajatului, ci şi al angajatorului. Problema nu se pune, evident, pentru cei puţini, intelectuali creativi şi pasionaţi, care au satisfacţii personale din munca lor care le aduce recunoaştere şi prestigiu, ci a celor mulţi, care execută munci de rutină (de obicei în faţa unui monitor). Ei nu trebuie să se simtă ca nişte umile şi nerespectate unităţi productive, obiecte anonime într-un lanţ al producţiei. Printre altele, managementul contemporan implică în acest scop umanizarea locului de muncă, inclusiv prin mijloace arhitecturale. Ea vizează atât interiorul clădirii de birouri şi locul individual de muncă, cât şi integrarea vieţii funcţionăreşti într-un mediu exterior de calitate. Acesta poate fi mediul natural sau mediul urban, caz în care se urmăreşte integrarea clădirii de birouri în viaţa socială a oraşului. Ştim că, în general, clădirea de birouri a fost din totdeauna mai puţin simpatizată de public şi de arhitecţi, fiind percepută ca un bastion birocratic, arid şi plicticos. În consecinţă, şi teritoriul dedicat birourilor constituia o frustrare pentru comunitate, o izolare şi o confiscare a unei suprafeţe de oraş. Astăzi, noua mentalitate - importată cu greu şi la noi - îşi prezintă deja consecinţele pozitive: tocmai clădirile de birouri alcătuiesc plutonul fruntaş al arhitecturii oraşului (şi nu clădirile de cultură, cum ar fi normal). Astfel, folosul nu este numai al angajatului şi angajatorului ci, nu în ultimul rând, al oraşului.

De atunci s-au făcut însă paşi înainte în ceea ce priveşte relaţia birourilor cu lumea exterioară. În acest sens. Adică nu o simplă setare a unor prescripţii de proiectare executată de către nişte tehnicieni. de natură să creeze o atmosferă de lucru alternativă. A fost un triumf al gândirii liberale. but an environment. pe linia integrării acestui program în viaţa urbană şi în estetica arhitecturii. care a materializat aceste idei la clădirea Central Beeher. Aveţi grijă. autocraţia şi autosuficienţa intelectuală din rândul autorităţilor locale.un spaţiu tridimensional continuu. De altfel. Primul gest eroic a fost făcut în anii '70 de Hermann Hetzberger. Singura limită a concepţiei de la Central Beheer a fost aceea că tot efortul sa concentrat la interior. pe când volumetria exterioară se prezenta. azi. printr-un atent control al unor oficialităţi inteligente. Rolul dominant al investitorul imobiliar se mai menţine în ţările lumii a treia şi foste socialiste. Marele merit a revenit în special managementul iluminat al firmelor multinaţionale. a scăzut. pe fondul sărăciei şi dezinformării generale. care să vizeze doar activitatea de producţie. prin crearea biroului peisager . Paradoxal însă. dragi studenţi. dispuse să-şi angajeze arhitecţi mari pentru a-şi construi sedii proprii inovative şi avangardiste sub deviza: Not a setting. ca o fortăreaţă. în planul arhitecturii. la fel ca şi la majoritatea clădirilor şi turnurilor de birouri din ultimele două secole. în faţa unor comisii româneşti ignorante. În lume.Cercetări cu privire la soluţii alternative de organizare a spaţiilor de birouri au început. rolul determinant al investitorului. opace şi obsedate de interesul lor personal. numite clădiri speculative. în care din aceste două lumi alegeţi să intraţi! . acolo el constituie adesea tocmai mintea luminată. la începutul anilor '60. prin activitatea grupului Quickborner din Germania. cunosc personal cazuri în care investitorul străin a fost cel care a susţinut cauza interesului nostru public. progresul calitativ nu s-a înregistrat la clădirile de birouri pentru închiriat. a căror investitori sunt interesaţi în special de beneficiul economic al speculei imobiliare şi mai puţin în promovarea ideilor. în contrast cu corupţia. Ei au revoluţionat gândirea arhitecturală a acestui program afirmând că un climat particularizat al fiecărui birou individual sau loc de lucru al unei echipe mici contribuie la succesul firmei. de către proiectanţi imginativi şi cultivaţi. viitori ingineri şi factori de decizie sau influenţă. ci crearea unui climat care să-i vizeze pe oamenii care-şi petrec acolo o parte mare din viaţă. cu interesele lui particulare. Interesul investiţional este armonizat cu interesul public.

aşa cum arată istoria Europei. zona de birouri din Frankfurt – o agresivă moştenire a modernismului târziu. boutique-uri. comerţ şi chiar sport şi artă. de asemenea. Locurile în care timp de două secole se aflau doar dosare şi funcţionari palizi cu mânecuţe. cartierul Defence la Paris. Şi patronul este astfel scutit de a mai construi pentru angajaţi baruri. piscine şi altele.Amplasamentul şi relaţia cu situl Una din preocupările esenţiale ale gândirii contemporane o constituie impactul unei construcţii asupra sitului în care este amplasat. se simţeau prizonieri. Toate sunt situate pe străzi şi pieţe interioare. al personalului firmei şi implicit al patronilor. Din fericire însă. galerii de artă. în care există viaţă socială. apoi centrul comercial din Bremen. birocraţie. de mixare a funcţiunilor. dotări culturale etc. Picadilly sau Burlington Arcades din Londra. Există nenumărate exemple de centre de afaceri combinate cu pieţe urbane acoperite. şi-au câştigat acum reputaţia de locuri în care se întâmplă ceva. Roche&Dinkeloo centre de afaceri în Canada. Ufizzi din Florenţa. integrate oraşului şi cuprinzând structuri şi funcţiuni mixte. amplasamentul clădirilor de birouri. în sensul în care ne-am referit. Sunt complexe la scară mare. Angajaţii. de a ucide oraşul. Cu atât mai mult interesează. În centrul oraşului Clădirile cu funcţiune exclusivă de birouri au prezentat întotdeauna pericolul de a steriliza. clădirea de birouri aflată în centru trebuie să fie deschisă cel puţin la parter contactelor cu oraşul. convenţionalism. MacCormac şi Jamieson Prichard Spitalfields. astfel încât să se poată deschide vieţii sociale. spre beneficiul oraşului. Ele dau viaţă plicticoaselor spaţii închiriate de firme şi nu le permit să confişte acele zone de la oraş. în cadrul cărora birouri introvertite se împletesc spaţii publice urbane. Pe de o parte nu trebuie să fure pietonului suprafeţe din oraş. . acoperite cu luminatoare la înălţimi mari şi mici. comerţ. acest program de arhitectură conţine potenţialul de a se completa cu alte funcţii administrative. Procuraţiile din Venezia.. Richard Rogers Lloyd's. rigiditate. Într-adevăr. din care scăpau uşuraţi la ora 5 după masa. ci să păstreze continuitatea pietonală prin pasaje comerciale. Mai ales parterul e redat circulaţiei libere a pietonilor şi nu e ocupat de mari spaţii goale de recepţie. prin ermetismul lor. în cadrul programului numit dezvoltare urbană mixtă. cafe-uri şi alte lucruri care fac plăcere cetăţeanului. izolaţi într-un mediu închis şi artificial. Arup Associates au construit la Londra Broadgate. Torp şi Aasen sunt exemple care continuă în condiţii contemporane tradiţia lansată de Place de la Bourse din Bruges. prin stereotipie. De acest potenţial profită noua tendinţă. ocupate doar de body guarzi. prin caracterul lor introvertit şi prin conotaţiile pe care sugerau: ariditate. apoi cu servicii publice.Akkerbrigge în Oslo de Telje. pe de altă parte activităţile comerciale să fie accesibile angajaţilor birourilor de deasupra sau vecine. azi recuperată şi legată într-un agreabil areal de comerţ şi afaceri . mai târziu tineri aroganţi cu leptopuri.

a. 1. Planul mezaninului prezintă şi schema de 3. relaţii cu publicul. birouri distribuţie a circulaţiei orizontale de la noduri pe două nivele 7. 8. seifuri. Mobilare iniţială de tip open space. bancă. Zonele rasterizate ale parterului reprezintă circulaţii ale oraşului. circulaţie obturează traseele pietonale ale oraşului. 5. plan platformă cu posibilitate de supraetajare. 6. către locurile de lucru. (Bürolandschaft). acces turn birouri. spaţii de birouri pentru închiriat. Clădire de birouri izolată. Interaxul mare dintre stâlpi. de 7. ca şi nodul vertical de circulaţie care era independent de restul clădirii. pietonală orăşenească.◄mezanin► ▼parter▼ Două exemple din anii '70. 4. secţiune. când apărea noua mentalitate. b. spaţii comerciale. b c . ulterior repetat modificată în variante peisagere. c. permitea şi el schimbarea amenajării interioare. a d Proiectul pentru Co-operative Insurance Society Manchester a permis ulterioare modificări. La Aldgate Bulding se remarcă parterul 2. dar conţinând funcţiuni care ocupă minimum de suprafaţă şi nu orăşeneşti multiple şi conjugate.8 m. a fost gândit să permită supraînălţarea. Soclul care avea iniţial două nivele. 1. 2. păstrându-şi traseul printre spaţiile construite ale clădirii. turn cu nod de circulaţie independent. d.

Urban mixed development: Commerzbank Frankfurt. . mai bine. De exemplu. În acest sens. refuncţionalizările unor clădiri vechi. Clădirea de birouri din centrul oraşului are dezavantajul că are mai greu posibilitatea unor extinderi ulterioare. cu valoare ambientală. De altfel. se poate obţine o clădire veche din vecinătate cu care se pot crea conexiuni. arhitecţi Roche & Dinkeloo. Canada. sunt agreate atât de public cât şi de arhitecţi. Europa contemporană este plină de exemple extrem de spectaculoase. arhitect Foster Associates şi Centru de afaceri în Ontario. se poate supraetaja parţial o platformă cu puţine nivele sau. deşi cazuri există.

pentru ca ele să devină birouri şi. fiind de douăzeci de ani un atractiv.Excentric faţă de centru sau la marginea oraşului Complexe asemănătoare celor descrise până aici sunt cu succes situate în zone delabrate – suburbii. desigur.la clădirile de tip box office. de exemplu. În cazul unui business park office. Cartierul de afaceri la Defense. fostul port industrial al oraşului Oslo. a fost integrat oraşului prin revitalizarea lui. a fost conceput să lege clădirile de birouri într-un ansamblu social de mare atracţie. Ele sunt frecvente astăzi. cu varietatea sa de infrastructură publică – zone de convivialitate. Toate acestea depind în primul rând de inteligenţa şi buna credinţă a municipalităţilor. de exemplu. . capabile să colaboreze cu investitorii în interesul cetăţeanului. orice program. ci de a crea acolo un mic şi elegant fragment de oraş. El e preferat mai ales de acele tipuri de activităţi terţiare care sunt legate de unităţi de producţie şi de cercetare. institute etc. arhitect Richard Meier &Partners. de exemplu. foste zone industriale – acum recuperate. magazine. situat la marginea de nord-vest a Parisului. alta este situaţia birourilor care aleg o relaţie mai strânsă cu mediul natural din afara oraşului. ca parc natural. amenajată până atunci. periferii. când asistăm la o "terţiarizare" a spaţiilor de producţie. Pe malul Senei. A doua soluţie este avantajoasă azi. arhitecţii ştiu ce au de făcut. studiourile de televiziune Canal+. elegant loc de promenadă şi turistic. puţină artă şi un landscape exterior controlat. Asta înseamnă că atunci când e cazul. nici de administraţie publică. e de dorit ca acesta să nu fie o structură care pluteşte izolată într-un ocean de parcări la marginea oraşului. Fiecare opţiune are avantaje. mult mai uşor se poate păstra o rezervă de teren într-o locaţie de la marginea oraşului. Pe pagina alăturată: Birouri în afara oraşului Schlierbach. Akkerbrigge. În afara oraşului Dacă amplasarea birourilor în perimetrul urban permite accesul imediat la dotările oraşului. în condiţiile unui efort susţinut de îmbunătăţire a calităţii periferiilor. în schimb şi-l pot permite sedii de firme. când datorită informaticii frontierele între activităţile de birou şi cele de producţie se estompează vizibil. este suficientă schimbarea dalelor termoplastice în mochetă. invers . dotări sportive şi de fitness. cuprinzând multiple refuncţionalizări în spaţii de birouri. de exemplu nici acela de conducere politică. evident. dar îşi cere şi sacrificiile. Paris. Germania. În rest. De asemenea. Acest tip de amplasament nu şi-l poate permite.

în general ele se fac vinovate de promovarea unei arhitecturi neutrale şi quasi uniforme. Clădiri construite pentru închiriat – birouri "în alb" (speculative buildings) constituie cazul cel mai frecvent în America. activitate etc. în oraş. în afara oraşului. Pe criteriul amplasamentului Cum am văzut.a. fie are nevoie de reamenajare. statisticile actuale spun că o firmă este nevoită. din cauza dinamicii pe piaţa afacerilor. care pe lângă activităţile proprii financiare. deschise şi publicului etc. într-o zonă excentrică 3. clădirea de birouri pură. firma fie se mută. clădirea de birouri mixtă. Dintre ele. dacă se mai poate vorbi astăzi despre tipologii. cameră de comerţ. ca urmare a modificărilor de management. Astfel. 2. 2. clădirile de birouri pot fi 1. Pe de altă parte însă.c. restaurant.. ceea ce nu este tocmai un dezavantaj. 3. 1. În concluzie. clădirea de birouri cu sau fără unităţi proprii de producţie sau cercetare. tehnologiei. 3. clădirea de birouri pură. Clădirea va fi atunci cu atât mai greu de adaptat la schimbările viitoare (ale mijloacelor de lucru. atunci când au fost gândite mult prea în acord cu necesităţile de moment ale firmei. bancă etc.b. Pe criteriul funcţional 3. construit în acord cu nevoile proprii şi mai ales cu imaginea pe care vor s-o promoveze. În realitate. conţine funcţiuni adiacente precum magazine. dotări sportive.a. din motive general arhitecturale şi de progres al gândirii. construit pe speze proprii..a. şi în această privinţă soluţiile pure se diluează. . pentru proprie folosinţă (custom-designed office building) este cazul cel mai frecvent în Europa. în centrul aglomerat al oraşului 2.a. sediile proprii sunt pozitive.a. ale pieţei de afaceri etc). juridice etc. multe sedii proprii de firme oferă la rândul lor spaţii de subînchiriat. care ne ajută să clasificăm şi gama de probleme pe care le naşte fiecare dintre situaţiile mai des întâlnite. CEC. Pe criteriul statutului clădirii 2. Sediu propriu al firmei. introvertită. Cele mai multe firme aspiră să aibă sediu propriu. amintim câteva criterii importante. galerii de artă. mijloacelor de operare. izolată. 3. Ea este simplu sediu social ori sediu administrativ al unei firme. izolată. să-şi schimbe sediul în medie la şapte ani. 3. a cărei activitate specifică presupune şi contact cu publicul – de exemplu bursă. Pe de altă parte.b.Tipuri de clădiri de birouri Tipologia. administrative. Ele sunt totuşi uneori dezavantajoase.d. cuprinde oricum o infinitate de alcătuiri. care nu are activitate cu publicul. reci şi impersonale. Ele corespund realităţii că aproximativ la 5-7 ani.

pentru a respecta tipologia volumetrică a clădiri vechi. i-a fost adosată pe terenul din spate o clădire nouă.a. conducere politică: parlament.b. Pe criteriul utilizării la maximum a tehnicii 6. consulat. Pe criteriul programului de arhitectură deservit 4.3.b. 5. în prezentul text. sedii de firme. ea nu se ridică agresiv. palat rezidenţial. 4. Cu birouri închise sau deschise etc. bănci.a. Fiind parţial îngropată. . Clădirea inteligentă este soluţia tehnică cea mai performantă.a. (Mies spunea: Function follows form!) 6. 7. 5. tribunal. 4. spaţii comerciale. institute. Cu sâmburele vertical interior sau exterior 7. bursa etc. primărie. clădirea de birouri mixtă. în clădire istorică adaptată sau ambele la un loc. faţă de toate tipurile existente până acum. în clădire nouă gândită ca spaţiu reversibil. b.b. administraţie publică: guvern. împreună cu managementul şi organizarea spaţială aferente. în clădire nouă. Unei vechi clădiri cu front la stradă. Pe criteriul relaţiei cu trecutul şi viitorul 5. a b Clădire de guvern local în Ţara Galilor. ambasadă. secţiune prin clădirea veche şi cea nouă din spate. Despre ultimele două va fi vorba mai târziu. Pe criteriul relaţiei dintre clădire şi organizarea interioară 7. care fuzionează funcţional cu hoteluri adiacente.c. 6. în cadrul programului numit urban mixed development.b. minister. 4. plan etaj 5 clădire nouă. poliţie. activităţi economice: centre de afaceri.a. Ea va fi ulterior comentată. Clădirea clasică de birouri. chiar teatru (New London Centre – Theatre).e. vamă. Volumetria nouă e alcătuită din trei corpuri şi două atriae. a.

2. Diputacion provincial. . Germania 1994. într-un mediu natural de calitate cu care stabileşte un dialog subtil. Pe criteriul morfologic 8. cu sau fără atrium etc. pavilionar sau cu aripile întinse în natură. Correa reia de la casa istorică tema colţului circular. arh. stabilind astfel un dialog savant cu contextul printr-o reinterpretare istorică. Federico Correa. în cartiere de locuit elegante sau la periferie. legată de natură atât prin peisaj. Extinderea pe verticală a unei mici clădiri de birouri. Clădirea imobil este clădirea care se supune . foarte legată de peisaj. oferindu-i un ecran pe care să se proiecteze. arh. cât şi prin sistemul eficient de utilizare a încălzirii solare. Tipul compact.8. aflată în afara centrului aglomerat. Log ID. 8. Clădirea de tip vilă. O clădire nouă de şapte etaje se aşează în spatele unei case istorice.integrat sau nu – ţesutului urban existent şi se caracterizează prin respectul faţă de contextul istoric. Volumetria ei poate fi de tip compact. Barcelona 1987.1.

Trama pătrată este de 7. Don Mills. situate în adâncimea platoului. cuplat cu holul şi cafetaria elegante. exprimă din nou viziunea sa umanistă şi democratică. . Park Center.3. Un nod tehnic tradiţional distribuie platourile în suprafaţă de 853-1380 mp. 1994. cu jocuri de terase şi grădini interioare reduc impresia de densitate. Patru blocuri masive. în care clădirea e cea care înnobilează situl şi creează reperul calitativ. nu ţin cont de iluminatul natural. Birourile închise. indiferentă la context. Birouri "în alb". arh.Tipul vila cu atrium. Sediu administrativ şi social al unei firme olandeze.60 m. Construcţia autonomă. Canada. Ontario. 1985-90. E amplasată în zone delabrate. 8. arhitect acelaşi Hermann Hetzberger. de obicei deoarece acest context nu este valoros. Harry Pellow. Un dublu atrium de onoare vitrat.

Clădirea de tip fagure – o formulă hibrid. fragmenta. bara se poate prelungi. între ele. într-un spaţiu amenajat liber. organicistă prin celulele aglutinate. Ministerul Afacerilor Sociale. Olanda. Clădirea de tip bară. îşi poate schimba direcţia etc. înaltă sau nu. Franţa. Există şi un aport de lumină zenitală. este inspirată de Central Beheer. de înălţimi diferite. dacă e nevoie de extinderi. care poate combina variantele anterioare. Fiecare entitate poate primi 32 de persoane pe 420 mp.5. Birouri dispuse clasic de-a lungul unei străzi interioare. 1989. 8. Sistemul modular e alcătuit din 16 unităţi octogonale juxtapuse şi legate de galerii acoperite. Spitz şi Martini. birouri administrative pe 56000 mp. cu infinite posibilităţi de compartimentare. Hermann Hertzberger. 1990. secţiune şi schema circulaţiilor şi curţilor interioare. birouri.4. Două criterii au determinat alegerea acestui tip: dorinţa de a organiza unităţile de lucru într-un anumit fel şi dorinţa de a exprima eficacitatea serviciului public prin dinamica formală. Plan. parc de staţionare la Kingersheim. organizate serial. Adâncimea barei este cea optimă tipului de birouri dorit. În funcţie de amplasament şi în acord cu organizările alternative. primire. depozitare.8. articulate printr-un volum de primire. Dispoziţia de ansamblu. Arh. Modulelor aşezate în reţea li se pot adăuga noi trame. . în la Haye. Două clădiri faţă în faţă. într-o aglutinare de unităţi constructive. Firma EDF-GDF.

▪ Sears Towers Chicago. până la turnurile inteligente ale lui Sir Norman Foster. ▪ John Hancook Building Chicago. Turnurile de birouri sunt binecunoscute. ▪ Central Plazza Hong Kong. c. ▪ John Mao Building Shanghai.6. ▪ Empire State Building New York. ► World Trade Center pe 28 iulie 2001. Turnuri foarte înalte ale lumii: ▪ Tour Eiffel. c d . Bank für Gemeindewirtschaft. Berna – plan. ▪ World Trade Center New York. ▪ Chrysler Building New York. ▪ Bank of China Hong Kong. la răsăritul soarelui. b. ▪ Millenium Tower Tokio. formula lor fiind oarecum tip. nimic nou şi cu adevărat revoluţionar nu a mai fost inventat. Frankfurt – plan. Bank of China. Hong Kong. d. Clădire cantonală. a b a.8. De la turnurile lui Mies van der Rohe. 1840m.

.

culorile caracteristice. În problema concepţiei arhitecturale. 3. Proiectul de amenajare poate fi comandat aceluiaşi arhitect care a făcut clădirea sau unei firme specializate de design interior pentru birouri. din punct de vedere funcţional problematica se rezumă a întrebarea: Cât de mult spaţiu şi ce fel de spaţiu e necesar? La ea trebuie să răspundă proiectarea. spaţii. precum şi cu perspectivele de reamenajare. 2. în strâns acord cu tipul de management.). caracterul literelor etc. care e reglementată în scris şi pe care firma o pune arhitectului la dispoziţie. gama de materiale folosite. calitatea amplasamentului şi calitatea arhitecturii. în acord cu volumetria şi tipul de amenajare interioară. tema e bine să cuprindă şi estimarea intenţiilor de viitor ale developerului şi. La aceasta au contribuit şi cele trei tipuri de reglementări care limitează libertăţile: a) legislaţia urbanistică (înălţime. Ţinând cont indeterminarea obiectivă a acestei arhitecturi. ei se vor înscrie în cultura firmei respective. în acord cu situl şi reglementările locale. Mai trebuie adăugată atenţionarea asupra instalaţiilor. programul de birouri a fost cel care a inspirat tentaţia gândirii standardizate. Contează atunci concepţia care a stat la baza proiectării – căci "good design is good business". cultură sau sport cultivate. b) b) normative privind clădiri publice în general. c) normative pentru clădiri de birouri. Stabilirea volumetriei clădirii. suprafaţă utilă etc. care trebuie prevăzute în proiect. Dată fiind . Este obiect de speculaţii imobiliare şi e supus tuturor dezechilibrelor care apar în relaţia cerereofertă. Eforturile deceniilor trecute de a raţionaliza proiectarea acestui program de arhitectură erau orientate pe trei direcţii: 1. Amenajarea interioară. suprafaţă construită la sol. după o conlucrare atentă cu investitorul. Oricum. integrate şi locale. Stabilirea structurii de rezistenţă. în relaţie cu sâmburele vertical şi cu amenajarea interioară Clădirea de birouri se supune şi ea logicii economiei de piaţă. Vechiul sediu e pus în vânzare sau închiriat – iar … "urâţenia se vinde prost". dacă se poate. Volumetria clădirii. Caietul cuprinde elemente care alcătuiesc imaginea de marcă: sigla. care se încheie cu un brief – o temă de proiectare. în acest caz. tipul de artă (vezi Tuborg). dincolo de mirajul sclipitor al pereţilor cortină şi falsul lux al mochetelor adânci. şi ale chiriaşilor. în detaliu. Contează. Aceste trei direcţii de studiu sunt încă valabile.Proiectarea clădirilor de birouri Multă vreme. Fenomenul mutării firmei dintr-un sediu în altul este frecvent şi pozitiv – el dinamizează piaţa şi ataşează personalul de firmă.

▪ Transformările în organizarea spaţială interioară au loc ritmic. în funcţie de temă şi program. impuse prin PUD. Este o condiţie care a migrat deja din teritoriul construcţiei de birouri. conform statisticilor. ▪ regimul de lumină naturală determinat de umbrirea clădirilor învecinate etc.dinamica din lumea afacerilor. structuri portuare etc.poziţia stâlpilor . până când sediul nu mai corespunde dezvoltării firmei şi atunci se schimbă sediul.anvelopanta .poziţia sâmburelui vertical ■ Factorii externi care determină forma clădirii. ▪ Designul interior se schimbă şi el. Conceperea amenajării este atunci obiect de decizie comună între arhitect şi utilizatori. depozite. în cazul multor clădiri publice. care în mod normal este de circa 50 de ani. ■ Datele generale de care trebuie ţinut cont în cadrul acestor estimări se referă la: ▪ Durata normată de viaţă a clădirii. ▪ înălţimea impusă a clădirii. pe termen lung.structura de rezistenţă . În ultimii ani. se investeşte în reparaţii capitale. . Aceasta obligă la conceperea clădirii ca o decizie comună între arhitect şi developer. sunt: ▪ forma terenului. centrele culturale şi tot felul de programe noi. silozuri. ■ Criterii de proiectare interioară a clădirii: ▪ Dimensiunea spaţiului e variabilă. mixte şi alternative. favorite au fost sediile refuncţionalizate ale unor fabrici. ▪ Componentele care ţin de durata de viaţă a clădirii sunt: . în condiţiile în care. pe termen scurt. cum ar fi centrele de sănătate.forma anvelopantei . cam la 5-7 ani. cam la 25 de ani.nodul de servicii ▪ Optimul în utilizarea spaţiului general este determinat de: . ▪ gradul admis de ocupare a terenului (CUT şi POT). ▪ accesele pompierilor în caz de incendiu. partenerii trebuie să fie flexibili.

spaţii suplimentare ca oficii. Există cel puţin patru tipuri de trame suprapuse: . parţial interioară. În cazul nodului interior. c.adâncime foarte mare – peste 20 m de la geam până la circulaţia din jurul nodului.numărul etajelor. parţial exterioară etc. ea depinde de poziţia în plan a nodului. sâmbure exterior ▪ Adâncimea spaţiului e dată de distanţa de la anvelopantă la circulaţia (de cca. ▪ Trama.▪ Poziţia nodului poate fi exterioară sau interioară. La rândul ei. a b c a. scări şi grupuri sanitare.adâncime mică: 4-5 m a. în funcţie de distanţa până la coajă avem: . . . case de troliu.adâncime mare: 11–19 m . în care caz poate avea poziţie centrală. eventual coffee stations etc. adâncime mică a a b ▪ Proiectarea nodului. adâncime medie b.. .adâncime medie: 6-10 m . . Conţinutul nodului depinde de: .suprafaţa etajului şi numărul funcţionarilor. sâmbure interior central. care determină numărul de lifturi. 2 m lăţime) din jurul nodului vertical.trama structurală (stâlpi). excentrică. care determină numărul de lifturi. . b. sâmbure interior lateral.spaţii de curăţenie diverse. repartizată pe mai multe noduri.

. Trama potrivită pentru a permite şi amenajarea cu camere..00m. În cazul planurilor şi amenajărilor libere. . evident.stâlpii în afara peretelui cortină – soluţie elegantă. amplasarea corpurilor de iluminat din plafon într-un mod controlat. nu toate şprosurile trebuie să fie structurale. care de multe ori urmăresc perimetrul. dar mai convenabile sunt dimensiunile de peste 3. d.stâlpii integraţi în grosimea peretelui exterior – trebuie să ţină cont de cable şi conducte. până la 4-5 m.1 m interax. dar atunci distanţa de la stâlpi la anvelopă nu trebuie să fie spaţiu pierdut. astfel încât să permită. trama potrivită ar trebui să fie de cel puţin 5. b. ci să permită mobilarea. Pentru birourile deschise. Trama constructivă este de obicei o subdiviziune a tramei structurale. în funcţie de oferta pieţii) trama de instalaţii (prize) trama de amenajare interioară (birouri) În imagine: a. complicate.la faţadă. o tramă e cu atât mai convenabilă. plafon etc. trama constructivă. trama de instalaţii. . trama de amenajare interioară ▪ Trama structurală. c. deşi distanţa de 5m interax riscă să ofere imaginea unei păduri de stâlpi. cu cât e mai mare. dar scumpă. . a dalelor pardoselii etc. de exemplu.- trama constructivă (module ale finisajelor – planşeu.75 m de consolă permite amplasarea unui birou. trebuie să ţină cont de un minimum de 2.în interiorul casei. un minimum 2. locul stâlpilor îl pot lua şprosurile structurale. ▪ Trei poziţii ale stâlpilor în relaţie cu anvelopanta: . ▪ Trama constructivă vizează subîmpărţirea plafonului fals. De reţinut este oricum faptul că interaxul stâlpilor determină alveolările interioare. . ci doar cele din linia stâlpilor interiori. În mod normal. trama structurală variază de la 5 la 9 m.75 m pentru un birou. trama structurală.

locurile aride de muncă fiind împletite cu spaţiile deschise convivialităţii. să zicem 5 persoane – 40-150 mp. flexibilitate. casa scării principale este prevăzută cu un spaţiu tampon etc. ▪ s-a produs o redefinire a locului de muncă.în cazul unei singure ieşiri de incendiu. Astfel. .Spaţii medii – pentru de grup de. cablaje. distanţa maximă de la locul de lucru la ieşire să fie de max. hotarelor şi activităţilor. ci criteriilor de lux şi imagine. succes şi transparenţă. Există şi o continuă căutare de alte soluţii liberale. . mai dificil de definit în reţete. comunicare. ■ Notă importantă: Toate recomandările de mai sus sunt în general depăşite. care presupune interpenetrarea spaţiilor. . . imaginative. democratice.5 m.▪ Dimensiuni ale spaţiilor construite: . pentru că sunt corecte şi la vremea când au fost elaborate se bazau pe studii serioase. un sediu de birouri trebuie setat pentru două variabile majore: 1. flexibile. Dacă în deceniile trecute conotaţiile formei clădirii de birouri erau cutezanţă.să existe ferestre mobile. cum ar fi supleţe. şi mai ales cea din domeniul terţiar. dinamica amenajării interioare şi 2. .automatizări. inovaţii tehnice.la clădiri mai înalte 18 m. Le menţionez aici doar cu caracter informativ. Contrar acelei gândiri normative. lor li s-au adăugat azi şi alte sensuri. variantele actuale sunt în general mixte. pentru a împiedica propagarea focului de la un etaj la altul. în limbaj ingineresc. ▪ Alături de opţiunea iniţială cu privire la adâncimea spaţiului orizontal de la anvelopantă la sâmbure.Spaţiile mari nu se supun reglementărilor. imagine demarcă. ţinând cont de poziţionarea şi dimensiunile tuturor traseelor de instalaţii. trebuie decisă şi înălţimea liberă între planşee.6 m. ▪ informatica tinde să elimine cantitatea imensă de hârtie ce se manipula şi trebuia stocată.scara să poată fi izolată. ▪ În caz de incendiu se recomandă: . ▪ În concluzie. Consider că este bine să fie cunoscute. . dar numai ca repere.Spaţii mici – într-o cameră sunt necesari minimum 8 mp/ loc de lucru. ţinând cont că o dimensiune minimă pe cele două direcţii ale unui loc de birou este de 2. informatice etc. 30. de exemplu. Dinamica vieţii însă. pe criterii calitative. a schimbat centrul de greutate de pe criteriile cantitative raţionale. dinamica logisticii . s-au produs mari schimbări care determină gândirea arhitecturală: ▪ a apărut imobilul inteligent.

cam de 2/3 din totalul funcţionarilor cu muncă diversificată. cum ar fi biblioteca. ci. prezenţa artei şi vegetaţiei în întreaga clădire.. la 14. Astfel nu se risipeşte bugetul de spaţiu cu birouri care o mare parte din timp stau neocupate şi se profită de sistemele rapide de conectare la legături de comunicare cu exteriorul. gândit în relaţie cu un patio. în care noul chiriaş. se consideră azi că valoarea arhitecturii pentru birouri nu constituie pentru patroni doar un activ important. ▪ a fost introdus. prin anii '77. dispune imediat de conectare la comunicaţii performante. cu societăţile de telecomunicaţii şi informatică de cealaltă parte. sistemul hostelling. ▪ se prevăd spaţii de lucru concentrat (quiet rooms). după ce a fost încheiată de . Recepţionera care gestionează ocuparea birourilor îi rezervă astfel un birou disponibil pentru timpul anunţat. sauna. Este deci o construcţie care. fast food-uri. ▪ În concluzie. Angajatul anunţă dimineaţa recepţia. acesta presupune un număr de birouri neindividualizate. galerii de artă şi.▪ introducerea informaticii şi a spaţiilor de convivialitate au avut ca efect creşterea spaţiului alocat unui loc de muncă de la acei 8 mp de demult. imprimante etc. el federalizează şi identifică sistemul de spaţii comune. ci şi un stimulator al productivităţii muncii. ▪ nu lipsesc sălile de conferinţe diversificate (meeting rooms). lor li se pot adăuga sala de fitness. Pe scurt. sala de expoziţii. indiferent de tipul activităţii. construcţia inteligentă se defineşte ca imobil precablat. un atrium sau o stradă interioară. ▪ holul central nu mai e un simplu spaţiu de primire şi distribuţie. în mod controlat. trecând prin tea stations. ▪ se observă insistenţa pe spaţiile cu vocaţie culturală. dacă şi între ce ore va avea nevoie de un loc la un birou. printre care şi o aulă echipată multimedia. piscina. apoi boutiques-uri şi altele. aproape la vreo zece ani diferenţă. până la restaurante. participă la meetinguri în diverse alte locuri etc. oricum. în multe locuri. Naşterea lor s-a datorat unor joncţiuni fericite între factorii macro-economici şi tehnologici şi s-a mai datorat asocierii între investitori-proiectanţi-antreprenori pe de o parte. servere. ▪ se prevăd spaţii pentru copiatoare. În Europa au apărut mai târziu. ca spaţii de convivialitate. apoi în anii '90'95 la 20 şi pot ajunge azi până la 28 mp / angajat. plotere. ▪ suprafaţa în mp/angajat se calculează distribuit între spaţiul de lucru şi cele sociale şi de convivialitate. care efectuează deplasări pentru audit. cafenele. Imobilul inteligent Intelligent buildings – le-au denumit americanii atunci când le-au inventat. de la automate. ▪ au fost redefinite "anexele sociale": tradiţionala cantină a fost înlocuită cu diverse alte dotări.

▪ de la locul de muncă se poate comanda accesul unui vizitator sau o sală de conferinţă cu mijloacele audio şi video dorite. controlul accesului. ci poate fi imediat ocupată de o firmă care a hotărât să-şi schimbe sediul. evident. prin caracteristicile sale. ▪ accesul în timp real la baze de date. încât să poate fi. Condiţia este ca arhitectul să o fi conceput suficient de flexibilă. În continuare. pentru a permite trecerea reţelei de cable. ▪ postul precablat e de trei până la cinci ori mai ieftin decât postcablajul. printr-o reţea generală de cablaj instalată în planşeu sau în plafon. contorizarea şi facturarea se efectuează. parcarea maşinilor. ci doar la comandă.către constructor. funcţionarul are pe masă o comandă prin care poate regla instantaneu storurile (care altminteri funcţionează automat prin senzori calorici). restaurantul. ▪ telefonie simultan digitalizată şi clasică. ▪ orice problemă tehnică (de exemplu schimbarea unui bec ars)... teleconferinţe şi videotelefonie. nu aşteaptă luni de zile goală. Ea este. plăţile. iar factura urmează şi ea un circuit scurt. odată semnalată devine comandă. încălzire etc. astfel. lumină de zi filtrată. identificări. informatice şi telefonice legate la sistemele lor performante. ▪ trebuie ţinut cont de dimensiunea de 0. climatizare. 12% din suprafaţă este ocupat de spaţiul pentru cablaje. capabilă să acomodeze moduri variate de exploatare.00 metri. electricitate protejată. caracteristici ale clădirii inteligente sunt: ▪ gestiune tehnică centralizată. ▪ imobilul e împărţit în unităţi conectate permanent. prin calculatorul central. ▪ Biroul inteligent dispune de prize electrice. astfel. sisteme antiefracţie. ▪ clădirea inteligentă are disponibilitatea de a integra repede noutăţile tehnologice. ▪ înălţimea liberă între planşee nu poate să coboare sub 3. alarme la risc. ▪ în afara sistemelor generale de iluminat artificial. Instalarea firmei mutate poate dura 45 de minute. lumina artificială. . şi din punct de vedere spaţial.. orarele etc.6 m latură a ghenei de instalaţii. ▪ reţea digitală voce-text-imagine. ▪ cablajul şi fibrele optice permit transmisia rapidă a unei cantităţi mari de informaţie şi orice tip de document. climatizarea locală etc. aceste facilităţi sunt cu atât mai utile atunci când mai multe firme sunt chiriaşe în acelaşi imobil şi beneficiază de utilităţi comune. ▪ se pot accesa pe monitorul de pe birou emisiuni de televizor. sălile nu trebuie climatizate permanent. care asigură: securitate. se execută. Pe scurt. ▪ gestiune administrativă centralizată. capabilă să permită şi sistemul de hostelling. care controlează parametrii de mediu – încălzire. clădirea inteligentă optimizează funcţionarea firmei. evident.

la 100 de mp sunt necesare 14-17 puncte de acces. pentru distribuţia cablelor – suficientă la 800 mp sau 50-100 de birouri. distanţa de la cablu la birou poate fi până la 50 de metri. ghenele şi traseele lor vor fi diferite de cele ale conductelor şi ţevilor cu apă. la 100 de mp – 12-25 de puncte de acces. conceptele cheie ale clădirilor inteligente sunt: FLEXIBILITATE RENTABILITATE MENTENANŢĂ PRODUCTIVITATE SECURITATE CONVIVIALITATE Lloyd's of London Arhitect: Richard Rogers & Partners Construcţie 1986 . 1 branşare informatică. cu minimum 4 prize de alimentare.▪ la fiecare etaj trebuie să existe o cameră de 5-10 mp. 1 priză de telefon. ▪ în final. ▪ în cazul birourilor peisagere. ▪ locul de muncă în birouri deschise se apreciază în medie la 16-18 mp. ▪ în cazul organizării cu birouri închise. ▪ protecţia cablelor la apă necesită atenţie deosebită.

cercetătorii psihologiei dedicate muncii de birou discern cinci condiţii esenţiale de care managementul trebuie să ţină cont în relaţiile sale cu angajaţii şi. adică repartiţia grupată a spaţiilor comune fixe şi degajarea acelor spaţii care vor putea beneficia oricând de recompartimentări uşoare. decât acasă. favorizarea sociabilităţii şi cooperării. Aspectul concret al amenajării interioare presupune o condiţie prealabilă. deci. strategia managerială. 5. Din păcate. prin caietul ei de sarcini. el are din start de întâmpinat prestabilirile dictate de cultura firmei. chestiunile mai subtile ce ţin de confortul estetic şi psihologic al angajatului. Peste tot trebuie să te simţi bine. rămâne ca în interiorul volumului. Şi atunci "spaţiul de muncă nu trebuie gândit altfel decât cel al locuinţei". de care trebuie să ţină cont şi proiectanţii (Les cinque points du domaine tertiaire. Evident. Reamintesc că pentru a realiza un climat de lucru favorabil. cum ar spune le Corbusier). tehnica şi designul interior să colaboreze spre a deservi conceptul. cuprinse sub controlul ergonomic. şi anume divizibilitatea maximă a clădirii. . instalaţiile vor fi şi ele grupate pe acelaşi criteriu. Sub aspectul psiho-managerial. imaginea de marcă. Problemele majore ale amenajării interioare în clădirea de birouri au şi ele. cablărilor etc. finisajelor. comunicarea etc. Pentru a susţine aceste bune intenţii. Într-adevăr. aceeaşi dublă natură: ▪ pe de o parte chestiunile explicite ale compartimentărilor. 4. dar nu în ultimul rând pe utilizatori. termo-climatic. motivarea şi mobilizarea reală a personalului. mobilierului. un funcţionar obişnuit îşi petrece mai mult timp activ la birou. Ei trebuie să asigure: 1. grija pentru managementul spaţiului şi confortul psihologic al angajatului sunt cel mai mare câştig al cercetărilor şi experienţelor din ultimii 20-30 de ani. Între cele două condiţionări – a arhitecturii generale şi a strategiei de management . o organizare unificată pe baza unor valori general acceptate. siguranţă şi protecţie la stress – în compensaţie pentru munca abstractă.el trebuie totuşi să facă în aşa fel. arhitectul de interior porneşte de la gândirea locului de muncă şi ajunge să se întâlnească cu determinările arhitecturii. acustic şi de iluminat. deci. Această condiţie odată corect rezolvată prin proiectul de arhitectură. designerul de interior şi managementul firmei trebuie să colaboreze intim. incluzând mijloace neconvenţionale. încât să slujească în egală măsură conceptul arhitectural. managementul.Amenajarea interioară a clădirilor de birouri Modificările de mentalitate au antrenat o serie de modificări în arhitectură. exprimarea imaginii de marcă. 2. dar şi în amenajarea interioară a spaţiului de birouri. locuinţă şi loc de recreere. ▪ de cealaltă parte. De altfel. Conform noii mentalităţi "nu există diferenţă între birou. 3..

camerele de curăţenie. depozitare etc. ■ Recepţia. . 1992. Royal Incurance Building. apoi grupurile sanitare. aşteptare etc.circulaţii. eventual camere de garderobă. arhive. ■ Nodul principal conţine lifturile şi scările. pentru etajul curent. spaţii tehnice. Există trei tipuri: ▪ recepţia mare de la parterul clădirii. spaţiile pentru birouri şi cele de conferinţe sunt cele deservite de restul spaţiilor din clădire . a firmei anume aflată la acel etaj. Hol central cu recepţie la parter. ▪ recepţia de etaj.Spaţiile comune în cădirea de birouri Marele arhitect Louis Kahn împărţea funcţiunile clădirii în două categorii: spaţii deservite şi spaţii care servesc. Cambridgeshire. În cazul de faţă. UK. arhitecţi Arup Associates. ▪ recepţia de marfă.

cu aceeaşi organizare – auditoriu şi vorbitor. ▪ loc de odihnă – o suprafaţă mai mare cu canapele. la dispoziţia tuturor angajaţilor. ▪ locuri de întâlniri şi discuţii adiacente locului de lucru: .o masă perpendiculară pe birou. pentru conversaţii. ▪ Săli mai mari. cu mese lungi perimetrale şi spaţiu liber în mijloc. cu cinci locuri la ea etc. ▪ Săli mai mici. ▪ locuri de aşteptare pentru vizitatori. consilii de administraţie etc. cu masă mare şi scaune împrejur. tot cu fotolii. utilizate pentru prezentări şi proiecţii. de obicei. 8 locuri. este eventual utilizată prin închiriere şi de către hotelul vecin. în cazul organizării tradiţionale. măsuţe. . canapele etc. mobilate. întâlniri etc.. sau de alte grupuri în situaţia unor simpozioane.Recepţia ■ Spaţiile pentru birouri vor fi analizate mai departe. Pot fi mobilate cu masă şi scaune sau pot fi canapele şi măsuţe. o masă de cca. de reuniuni formale. fotolii etc.. . ea va avea structura ei separată. ▪ Sala mare de conferinţe. ■ Săli de adunare pentru întâlniri ritualizate Astfel de zone sunt: 1) fie independente. ■ Spaţii pentru întâlniri informale Astfel de zone sunt cuprinse în interiorul spaţiului deschis pentru birouri sau. pentru şedinţe. Ca şi nodul de circulaţie şi anexele sanitare. în camere sau în spaţii comune. echipată cu mijloace audio video. ▪ locuri de întâlniri şi discuţii aferente unui grup de birouri: de exemplu.două scaune în faţa biroului. ▪ Săli de şedinţe. 2) fie deservesc în mod special zona staffului. pentru manifestări mari.

Jos: Meeting room de dimensiuni mici ■ Quiet rooms – camere complet antifonate. 1993. apă.Sus: Sală de conferinţe la Parlamentul din Bonn. pentru o persoană nevoită să se concentreze la o lucrare cu termen scurt. . ■ Camere de curăţenie. ■ Coffee areas – oficii pentru sucuri. ceai. cafea.

. Secretară. ▪ restaurant. ▪ încăperi de depozitare materiale consumabile. ▪ autoservire. . când. care sunt de foarte multe feluri: ▪ mobilier integrat în spaţiul de birouri. ▪ cafetaria. ▪ fast food. dispecerate etc. A. ▪ încăperi de mentenanţă – server. centrale tehnice.în sistem de catering sau cu bucătării proprii. Grupuri de lucru.Posibilitate de amenajare. e la îndemână şi. Birou manager cu mic loc de discuţii. ▪ automate etc. ajuns în oraş. ■ Dotări pentru cafea. e. d. după terminarea programului. prin poziţie şi amplasament contribuie la dinamica spaţiului. c. gustări şi masă: . dosare arhivate etc.interioare (în principal pentru angajaţi) sau publice. ■ Spaţii pentru mic comerţ – mai ales în locaţiile din afara oraşului. Asistent sau şef de departament. care separă. ■ Spaţii de depozitare. ▪ bar. cu greu se mai găseşte timp şi răbdare pentru a umbla să cumperi pâine sau un caiet pentru copil. b. Funcţionari superiori în relaţie cu publicul.

anii '60. anii '60. c a b a. birou în alveolă à la suèdoise. după anotimp. ■ Zone de destindere fizică: ▪ sală fitness ▪ saună ▪ masă ping pong ▪ piscină etc. înăuntru sau afară. b. Locuri agreabile de petrecut pauza de masă. biroul luxos al directorului american. anii '70. Birouri închise şi birouri deschise. . Turn american GIS. la locul de muncă. birou peisager. anii '60.■ Zone culturale: ▪ bibliotecă ▪ stand presă etc. c.

cum e şi firesc. de până la 12 m şi coridor la mijloc. . c. O cameră este în totalitate dependentă de servicii de alimentare proprii. Spaţiile sunt de mărime medie. Se spune. E o formă de organizare încă favorită în Germania. Birourile individuale rămân în continuare propice pentru activităţi de conducere şi management. Acestei organizări i se potrivesc clădirile cu adâncimi mici. înşiruite pe un coridor care în final conduce la direcţiune. birou peisager ■ Organizarea celulară închisă e alcătuită din încăperi single şi încăperi de 2-4 persoane. în detrimentul comunicării informale şi a lucrului dinamic. că pragul psihologic se opreşte la numărul de 12 persoane. fiindcă izolarea le multiplică deplasările şi convorbirile telefonice. Camerele pot fi mai mici sau mai mari. De altfel. Această schemă poate constitui însuşi iconul unei cariere. spaţiu deschis de birouri. managementul şi atitudinea angajatului se determină reciproc. conform mentalităţii derivate din acest tip de management. de tip ierarhic. de fapt. maximă concentrare. şi se potrivesc la clădiri cu adâncimi de 15-20 m. Designerii trebuie să găsească soluţii pentru cele câteva tipuri de organizare a spaţiilor de birouri: a . primire şi recepţie. ■ Organizarea celulară închisă de grup e alcătuită din încăperi închise.Amenajarea spaţiului de birouri Designul de interior face eforturi să ţină pasul cu dezvoltarea biroticii şi a micro informaticii. Această formă de organizare se mai găseşte frecvent mai mult în Franţa. pentru că scapă de supravegherea permanentă a şefului. care pretind condiţii de confidenţialitate. Dar până şi persoanele din conducere mai renunţă la aceste locaţii. b. organizare celulară. Organizarea spaţială se potriveşte managementului tradiţional european. este şi soluţia mai iubită de funcţionari. Structura arhitecturală este la fel de rigidă ca şi cea organizaţională. ţinând cont că arhitectura. pentru grupuri de 5-15 persoane care lucrează împreună. dar de obicei nu primesc mai mult de cinci persoane.

În America.■ Organizarea celulară deschisă este soluţia specifică spaţiului scandinav. De altfel. despărţite între ele de mobilier înalt. cu interiorul clădirii Larkin. unui birou îi este rezervată o suprafaţă cam de 15-25 mp/om. realitatea este că toate aceste modalităţi de organizare acreditate de o lungă experienţă sunt valabile. Ea presupune unnumăr de alveole deschise. de obicei pentru o persoană. tipului de activitate şi formei de management. De obicei mobilierul e aşezat după o geometrie rigidă. cu condiţia să fie adaptate mentalităţilor şi psihologiei generale a comunităţii. globalizarea face ca birourile din toată lumea să adopte toate tipurile de birouri şi chiar combinaţii între ele. de depozitare sau panouri amovibile. În Europa. acestă organizare nu a fost prea îndrăgită. a lui Wright. răspândită. acolo unde open space office a făcut carieră. fără subdiviziuni. trama la aceste clădiri este rectilinie. În final. ■ Spaţiul deschis de birouri este tipul american consacrat de organizare a muncii de birou. Este adecvat unei munci relativ repetitive şi unei diviziuni destul de stricte a muncii. Ea va fi discutată mai pe larg câteva pagini mai departe. altminteri zgomotul de fond devine stânjenitor. . raportate doar la cultura firmei. În concluzie. potrivită pentru spaţii mari şi adânci. ca o hală de fabrică. vorbeşte despre condiţii de muncă psihologice de necrezut. înfăţişând spaţiul central de la parter cu dactilografele la dispoziţia şefilor din dreapta şi stânga. O celebră fotografie din 1906. avantajoasă. de asemenea pentru circulaţia hârtiilor şi pentru un eficient control. ■ Biroul peisager. dar şi din motive psihologice şi de tradiţie. Necesită un tratament acustic elaborat. Frank Lloyd Wright este şi inventatorul unui scăunel cu trei picioare destinat dactilografelor. poate şi pentru că nu îşi putea permite mai mult de 10-12 mp/om. de circulaţie şi comunicare. Aveolele sunt deschise pe o latură către spaţiul comun. în care intenţiile lui ergonomice urmăreau ca omul de pe scaun să se dezechilibreze de îndată ce abandonează poziţia corectă recomandată la dactilografiere. formula probabil cea mai elegantă. Ea e resimţită în general ca rece şi inconfortabilă. În general.

arhitect Frank Lloyd Wright.Birourile Larkin. Cu cele mai bune intenţii. Jos se desfăşura munca de răspundere a bărbaţilor. Planul unui etaj curent. construcţie 1904. .L. Wright imaginase un scăunel cu trei picioare pentru ele. (F. era vremea raţionalizărilor extreme şi a unei severe diviziuni a muncii.) Sus. avea loc munca repetitivă a femeilor. cu dactilografele asediate la mijloc. cu birourile deschise la parter. la galerii. care s-ar fi răsturnat uşor de îndată ce femeile ar fi abandonat poziţia corectă. imagine a uneia din galeriile superioare şi imagine a spaţiului central.

Psihologia organizaţională găseşte metode de eliminare a conflictelor între colegi. Argumentele concrete de proiectare şi stilul managerial de modă veche.moral – când principalul stimul devine satisfacţia muncii în sine şi rezultatul ei. de ergonomia mobilierului şi în nici un caz de confortul psihic. . . Ele susţin un tip de management interactiv. teoriile organizaţionale de management participativ. decât relaţiile ierarhice. încă în manuale americane de amenajare a birourilor de la începutul secolului. a apărut în America reacţia împotriva tratării omului ca simplă verigă în mecanismul productiv. i se recomanda proiectantului studierea mai întâi a fluxului muncii.alienat – este modul de viaţă al funcţionarului indiferent la fenomenologia lucrului. pe principiul că performanţa e legată şi de ambientul fizic. bureau peisagère. stimulat doar de plata salariului (şpaga nu este menţionată în studiile occidentale). atât de preţioase pentru europeni.Biroul peisager Întâlnit sub numele de Bürolandschaft. într-un spirit democratic şi destins. arhitecţii au fost în general preocupaţi de raţionalizarea proiectării. recunoaşterea meritelor etc. lipsa tensiunilor. . de modularea elementelor. cu atât mai puţin la locul de muncă. în cadrul căruia angajatul implicat se identifică cu interesul firmei. Managementul participativ e opusul celui ierarhic.instrumental – când aceleiaşi motivări i se adaugă nevoia contactului social. Teoriile organizaţionale sunt o rezultantă a conlucrării dintre psihologi şi specialişti în teoria managementului şi resurselor umane.nevoia de siguranţă existenţială – un venit decent.nevoi psihologice – ambient agreabil. bazat pe autoritate impusă prin control. psihologia organizaţională a definit şi o ierarhie generală a necesităţilor unui angajat: . de satisfacere a aspiraţiilor profesionale. resimţite sub raportul satisfacţiei personale şi al randamentului: . . De altfel. landscape office. în anii '30 şi '40. performanţele tehnice ale pereţilor cortină. . Apoi. optimizarea execuţiei. De fapt. Specialiştii au descris trei grade de motivare a muncii. În cea mai mare parte a secolului 20. dar şi de relaţiile interumane..ultima este nevoia de autoîmplinire. ceea ce ne face să credem că relaţiile de flux tehnologic al muncii ocupau un loc mai important în concepţia pragmatică a americanilor. la succesul cărora participi şi meritele i se recunosc. au schimbat atât concepţia de management.nevoia de socializare – aceea de a nu fi izolat şi de a fi acceptat de ceilalţi. . dictau proiectarea. prin promovarea la angajat a sentimentului că aparţine unor interese comune. mai puţin ierarhic. cât şi implicit pe aceea a organizării spaţiului de muncă a angajaţilor. După anii '60 însă. adică cele care promovau ideea motivării angajatului altfel decât prin salariu şi control autoritar.

Exemplificarea epocală a fost sediul Centraal Beheer. informare prin mass media diversificată etc. printre care: . ▪ practicarea etajelor decalate. . manifestată printre altele şi printr-un număr suficient de patroni. Totuşi. Spaţiul peisager este un concept de design legat de o idee organizaţională democratică şi umanistă. ▪ creşterea economică. aducând în plus noutăţi de mare importanţă: ▪ reiterarea şi valorificarea vechiului concept de Raumplan. arhitecţii şi i-au asociat pe analiştii de sistem şi au pornit un proces de creaţie şi experiment în arhitectura birourilor. Un contraargument se referea la teama de egalitarism. landscape office). Central Beheer a fost o inovaţie arhitecturală interesantă. dispuse decalat pe verticală. de exemplu. cultură şi comerţ. plante şi obiecte de artă. prin dotări de recreere. şcoli bune.facilitarea controlului managerial. oferindu-li-se angajaţilor la serviciu condiţii din ce în ce mai plăcute. evident. Chiar şi la noi. sport. printre care destui s-au dovedit dispuşi să investească în experimente pe seama sediilor proprii (mai ales în Europa. care avea să revoluţioneze atât arhitectura. inclusiv al celor de grad mic. a materialelor moderne de termoizolare. critici. pe orizontală şi verticală. simbolurile canonice ale statutului au căzut din ce în ce mai mult în ridicol şi desuetudine.dinamizarea imaginii. inaugurat de Quickborner Team în Germania. Umanişti de felul lor. cât şi designul de interior al clădirilor de birouri. care are multe avantaje. articulat prin structură şi supante. mobilate şi agrementate cu finisaje superioare. în informatică şi telefonie. echipate sofisticat. în diversele tipuri de plafoane suspendate cu posibilitatea de integrare a corpurilor de iluminat. care ilustrează reacţia faţă de condiţiile neindividualizate de lucru şi favorizarea funcţionarilor ierarhici superiori. manifestat. Un alt reproş se referă la faptul că. . construit în Olanda în 1974 de arhitectul Hermann Hertzberger. bureau peisagère. adică un spaţiu tridimensional continuu. nerectilinii. care permiteau acum o adâncime mult mai mare de la faţadă. cale de întoarcere nu mai există. a ferestrelor de tip termopan şi altor finisaje superioare. în contrast cu tratarea neindividualizată a masei de angajaţi. prin creşterea nivelului de trai. Cu toate aceste mici rezistenţe. unde exista tradiţia sediilor proprii).facilitarea orientării. Aşa a apărut la începutul anilor '60 conceptul de birou peisager (Bürolandschaft. călătorii. în acord cu noile teorii organizaţionale. Hertzberger a îmbinat meritele celor două mari tipuri de organizare de până atunci – cea celulară şi cea americană a spaţiului deschis. ▪ emanciparea tuturor funcţionarilor. ▪ startul comunicaţiilor performante şi perspectivele sale promiţătoare. care ar destructura organizarea tradiţională şi ar conduce la haos. în mod paradoxal. managementul îşi extinde de fapt controlul şi asupra vieţii private a omului. care se caracterizează prin spaţii libere. Au avut norocul de a beneficia şi de câteva avantaje: ▪ progresul tehnic.Tendinţele de schimbare a managementului din autocratic în democratic au determinat. apoi a pereţilor uşori de compartimentare. .

interacţiune şi apartenenţă şi oferă imagini interesante. ▪ adâncimea spaţiului de birouri este astfel fragmentată. unele cer comunicare multă. s-au aflat mult mai multe despre sistemele de climatizare. ▪ diviziunea spaţiului se face astfel doar prin diferenţe de nivel (supante) şi mobilier. ▪ ambientul fizic total controlat este asemănător sau acelaşi cu al clădirilor inteligente. ▪ unităţile. tot felul de săli de şedinţe. conferinţe etc. există posibilităţi individuale de reglare a ambientului local. ▪ tramă structurală mai liberă. pentru a favoriza mobilarea alternativă. ▪ planşeele sandwich au conductele fie sub placă (cu plafon fals). în plus. în general. chiar în condiţiile în care sâmburele vertical este proprietatea firmei care posedă clădirea. de la sursă sunetele mergând direct la ţintă. . spre deosebire de planşeele continui suprapuse (slab block development). uneori în placa celulară. ▪ păstrează avantajul intimităţii oferit de organizarea celulară. unele se combină cu activitatea de producţie. mocheta şi plantele estompează zgomotele şi astfel bruiajul de fond devine neglijabil. sistemele integrate conduc la rigidităţi. dincolo de sistemele automatizate de iluminat şi climatizare. altele cer concentrare creativă individuală. Firmele de audit financiar. altele pe grupuri mai mari. în designul de interior. creîndu-se o identitate proprie fiecărui loc de muncă. Dar pentru că singure. ▪ permite circulaţiile locale între două sau mai multe etaje parţiale – ceea ce constituie un avantaj la subînchirieri. această organizare a stimulat inovaţiile în mobilierul de birouri şi. trebuie menţionat că datorită experimentelor prilejuite de biroul peisager. în condiţiile în care unităţile de lucru beneficiază toate de lumină naturală apropiată. ▪ amenajarea de tip landscape favorizează o acustică bună fără mari intervenţii.înlesnirea posibilităţii de a subdiviza spaţiile şi astfel şi astfel de a subînchiria etaje parţiale altor firme sau ca spaţii publice.. fie deasupra planşeului (sub pardoseală). cu cât mai puţini stâlpi posibil. din cauză că suprafaţa de pereţi reverberantă e foarte mică. poate practica hotelingul. amenajarea interioară poate fi uşor modificată fără intervenţii la structură. la diferite nivele. creează senzaţia de scară. Organizarea de tip landscape se potriveşte multor tipuri de firme şi activităţi: celor care se bazează pe grupuri mici de lucru. Birourile peisagere au şi ele în completare şi quite rooms. de exemplu. încât permite o adâncime generală mare. altora care se bazează pe lucrul individual. datorită designului integrat al mobilierului. despre protecţia la zgomot etc. altele cu auditul financiar etc. – spaţii de diferite dimensiuni şi calităţi. ▪ păstrează avantajul interactivităţii şi comunicării spaţiale caracteristic spaţiului deschis. de altfel. alteori în alveolele plăcii cutate. altele cu cercetarea. structurii şi instalaţiilor – integrated environmental design. prezentări.

. Astfel s-a stins şi vechea polemică a anilor '60 pe tema spaţiului de birouri deschis versus cel tradiţional. reproşându-i-se întinderea nelimitată a spaţiului. în care a apărut la Centraal Beheer.) Central Beheer. pe când cea peisageră în adâncime etc. astfel încât la decizia asupra modului de amenajare esenţiale sunt cunoştinţele despre activitatea firmei. umanizat totuşi de o amenajare peisageră. este potrivit spaţiul liber de birouri. de exemplu.Critica a analizat şi această variantă de a rezolva spaţiile de birouri. Primul considerent în acest sens este adâncimea clădirii. schema de ansamblu a planului. închis.pe acelaşi etaj sau pe etaje diferite. cel mai bine se potriveşte amenajarea de tip landscape sau alveolar. unde încă este importantă supravegherea. Evident. cel mai bine se potriveşte amenajarea de tip group space scenery. Important este ca amenajarea de principiu să fie avută în vedere încă din timpul proiectării clădirii. toate aceste tipuri pot exista şi în combinaţii .la o activitate funcţionărească mecanică. (Amenajarea celulară evoluează în bandă. insist asupra ideii că cea mai bună amenajare este cea care i se potriveşte clientului. a. se pare că: . iniţială. . cea mai bună continuă să fie amenajarea celulară. structura organizatorică şi tipul de management. c. probabil. De exemplu. . care surprinde sâmburele central şi circulaţiile.pentru o activitate de agenţie publicitară. un detaliu de mobilare. sunt numai sugestii. În timp. o perspectivă descendentă. Neadaptarea la situaţie conduce la disfuncţii în muncă şi irosire de spaţiu şi bani. . În concluzie. şi în cazul unei redacţii. au fost adăugate câteva spaţii închise şi atât.unei activităţi de top management însă.pentru o activitate de proiectare. Succesul birourilor peisagere a fost însă răsunător şi dăinuie până în ziua de azi. b. De altfel. Potrivită este. care e favorabilă anumitor tipuri de amenajări mai mult decât altora. în forma ei pură.

Appeldoorn. 1974. Olanda.Biroul peisager – un moment epocal. arhitect Hermann Hetzberger. de cotitură în arhitectura birourilor. . Epocalul Central Beheer.

la Londra. hol central. Amplasamentul şi dimensiunea mare se asociază şi creează semnificaţia de importanţă a clădirii. Erau însă tranzacţii deschise – o activitate de comunicare (uneori negociere!). colonadă. din 1648. ■ Prima clădire administrativă menţionată în istorie este Broletto. ■ După circa un secol. lăsând la parter o strânsă relaţie cu viaţa publică a oraşului. birourile închise. având un caracter profesional. ■ Secolul 15 a teoretizat cădirea administrativă prin arhitectul Francesco di Giorgio. ■ Originea termenului bursă se află în Place de la Bourse în Bruges. a definit dezvoltarea ulterioară a ceea ce avea să devină "clădirea de birouri". nu şi cu publicul. apărută la începutul secolului 15 (în renaşterea timpurie deci). biroul funcţionăresc s-a născut in vitro. care avea piaţa la parter şi birourile (îngrădirile) la etaj. se aflau numai la etajele superioare. în relaţie directă cu publicul. cu birouri de reprezentanţă în toată Europa: bisericile şi catedralele. Această activitate izolată. Deci. etaje multe. mai ales în oraşele porturi (hanseatice). cu o singură intrare şi scări la capetele aripilor – un model foarte potrivit. când familia Medici a creat în palatul din Milano unele încăperi pentru contabilii care ţineau socoteala comerţului lor – Galeria din Milano. Primăria din Amsterdam. Modelul s-a numit Casa degli officiali. adică între clădirea administrativă cu spaţii publice şi clădirea de birouri ermetică şi introvertită. în 1776. Porticul clădirii. prin activitatea de comerţ şi tranzacţii publice. programul a cuprins nordul Europei. . spunând că cea mai potrivită formă ar fi cea cu 3-4 aripi în jurul unui atrium. scară centrală. Astfel. este un exemplu frumos: două curţi. Era administraţia Florenţei. faţadă impunătoare. în fond.Istoricul programului office building Momente importante ■ Originea birourilor se află în Italia evului mediu. Este tipul de clădire de birouri construită pentru un destinatar cunoscut (purpose designed building). arhitect Giorgio Vasari. numit "factories" era locul unde "les facteurs" (agenţii de bursă) se întorceau mereu să culeagă ultimele informaţii. ■ 1560 este anul în care se construiesc Cortile degli Uffizi la Florenţa. ■ Instituţia bisericii catolice a fost şi ea. care îi lega pe funcţionarii publici ai bisericii de clienţii săi . în Como (brolium înseamnă a îngrădi). azi cunoscut drept office building. de altfel. abstractă. în imobilul de birouri original. 1641. ■ Urmează Somerset House. Atunci s-a produs şi diferenţa între open market building şi closed offices. A fost prima dată când o activitate financiară s-a desfăşurat separat de locul unde se desfăşura acţiunea de comerţ. şi în epoca modernă.enoriaşii. cea mai mare clădire de administraţie publică din Anglia. o corporaţie multinaţională care oferea servicii publice. pe când comerţul şi administraţia publică s-au născut din viaţa socială. cu funcţionari statici şi activitate extracomunitară. în care funcţionarii comunică doar între ei.

Ufizzi din Florenţa. o serie de sedii mici. finanţe şi comerţ. dincolo de statuia lui David a lui Michelangelo.c a. cealaltă aripă de birouri. Piaţa bursei din Bruges. Imaginea de sus prezintă un spaţiu interior de legătură cu loggia către Arno. Comercianţii bogaţi locuiau deasupra magazinului şi depozitului. se citeşte aripa care prelungeşte palatul Signoriei şi. arhitect Giorgio Vasari. iar mai târziu birourile. se amestecau. la etajele superioare. pentru avocaţi sau contabili ai marilor magazine au dat viaţă oraşului prin amestecul de activităţi de afaceri. a. c. peste drum. de . când locuinţa cu comerţul şi atelierele. b ■ În afara acestor clădiri importante cu beneficiar cunoscut. Caféurile din portice la clădirile Procuraţiilor din Piaţa di San Marco. Această tradiţie din vremea medievală. unde se aflau şi birourile. şi-a găsit cea mai frumoasă expresie în Veneţia. b. Jos.

dezvoltate din palazzo civico şi c) soluţia cea mai nouă şi radicală – birourile de închiriat – încărcate de o conotaţie negativă. arhitect William Chambers. sugestiv descrise de Dickens. în 1830. capabil să asigure iluminatul. Dincolo de faţadă. . După această perioadă eroică. posibil de alveolat după necesităţi.exemplu. cum ar fi cele ale lui Peter Behrens – care propunea modelul cu hol central şi zone circulare deschise. elegant şi preţios. cu camere înşirate pe coridor. America a preluat conducerea şi a produs cele mai performante exemple. cum ar fi turnul Pirelli la Milano. amenajate ca atare odată cu construcţia întregii clădiri. Londra. din cauză că de multe ori sunt excesiv de utilitare şi disociate de valoare arhitecturală. care e laitmotivul zilelor noastre. derivate din piaţa comercială. Sediul social Mannesmann deschide tema flexibilităţii. nu şi-au schimbat de atunci niciodată destinaţia. Soane's Bank of England (1823). Clădirile administrative dezvoltau un limbaj clasicist. ■ Primele clădiri de birouri în sensul modern au apărut la Londra. b) sediul unei societăţi corporatiste. structura era alcătuită dintr-un schelet metalic. în general zenital (pentru că nu exista încă faţada cortină!). Iată istoria lor pe scurt: Somerset House. La Paris avem Rive Droite. târgul de produse. ■ În Anglia secolului 19 dăinuiau imobilele de apartamente transformate în mici clădiri de birouri. ■ De fapt. cu colonada lui John Nash din 1827. În schimb. cele două secole de după Revoluţia Industrială au dezvoltat trei tipuri noi de clădiri: a) spaţiul pentru schimburi specializate. ■ La începutul secolului 20 au loc în Europa câteva cercetări remarcabile. Nu exista preocupare pentru amplasament. de pildă. era caracterizat drept "the most estounding public building ever erected in England". în secolul 16. asemănător marilor magazine. pornind chiar de la Bazilica romană. totuşi au apărut câteva construcţii memorabile. în foste proprietăţi regale transformate. a bătut ceasul producţiei de serie şi în metropolele europene numărul clădirilor de birouri a explodat. dar au devenit din ce mai lipsite de intenţii estetice şi valoare ambientală. Noile office building-uri au preluat modelul italian al porticelor cu colonade la parter – vezi de pildă Carlton House. 1776. anonime şi universale.

era înconjurat de galerii cu birouri. până la Cafe Lloyd's în Londra. Exemple avem de la Stoa din Atena.clădirea CEC de pe Calea Victoriei.a. Soane's Bank of England. 1861 etc. 1861. trecând prin Soane's Bank of England. Clădirile de schimb comercial şi servicii Spre deosebire de sediile corporatiste. (1788-1823) Corn Exchange. . unde un spaţiu public mare.Banca Poştelor. care a fost încorporată în actualul sediu Lloyd's. Leeds. Leeds. 1904. activitatea de schimb comercial este una foarte socială. .Coal Exchange. London.Corn Exchange. Viena. 1846 . Epoca lor de glorie a fost secolul 19. arh. când beneficiau în general de un plan central. Alte exemple sunt: . Otto Wagner . liber pe mai multe nivele.

1952) sau Seagram Building. Wright a construit Johnson-Wax factory. F. ▪ La jumătatea secolului apar clădiri emblemă cum ar fi Lever House (SOM architects. amosfera apare ca înfricoşătoare sub aspectul confortului psihologic. La Larkin. Olanda. Clădirile de birouri pentru închiriat Şi acest program a fost inaugurat tot în secolul 19. te trimit cu gândul la influenţa lui Louis Kahn. celălalt moment de referinţă al secolului 20 l-a constituit Centraal Beheer. pe formula open-space office. 1904. Apoi. Peter şi Alison Smithson ş. Structura metalică şi pe cadre de beton armat s-a potrivit perfect cu momentul economic al Americii sfârşitului de secol 19. El spusese odată: n-aţi observat că într-o cameră mică nu vorbeşti niciodată la fel cum o faci în sălile mari? c.b. În America se numeau "unit building". un labirint de circulaţii orientează omul printr-o structură de tip fagure.Lloyd's de Richard Rogers. Buffalo. când în urma incendiului a început reconstrucţia. solicitând arhitecţilor o anume arhitectură reprezentativă pentru marca firmei. F. iar bărbaţii la parterul deschis. după anii 70. din care ies balcoane. aşa cum se vede în celebra fotografie. Wright a marcat un moment de referinţă în arhitectura birourilor: prototipul birourilor deschise. în marile oraşe corporaţiile (mari companii comerciale şi de asigurări) angajează pe cei mai renumiţi arhitecţi modernişti şi asigură acestor investiţii amplasamentele cele mai favorabile. ▪ În 1936-39. Era vremea angajării multor funcţionari cu instruire modestă. clădirea the Economist. Este un model perfecţionat. birourile amenajate individualizat. la Londra şi Faber&Dumas la Ipswich de sir Norman Foster. ▪ 1974. cele mai de marcă simboluri sunt creaţiile high tech . femeile ocupau spaţiile de la galerie. de arh.a. Appeldoorn. cu galeriile superioare din jurul unui patio central – inspirate din arhitectura marilor magazine sau poate. Sediile corporatiste ▪ În America. ▪ Cu Larkin Building. o clădire extrem de inovativă. repetitive. mici verigi neindividualizate în lanţul producţiei. În contrast cu birourile americane deschise. ▪ Semnificativ a fost momentul în care şi în Europa companiile s-au implicat. de închiriat pentru afaceri mari şi mici. La Central Beheer. . L. arhitect Hermann Hertzberger – o revoluţie în conceperea office buildingului: biroul peisager. Coloanele evazate către partea superioară. lipsite de simţul locului. care poate să fi prefigurat amenajarea de tip landscape. dar în America. Pentru noi. din cauza unităţilor modulate repetitive. azi. cu care Mies van der Rohe promovează paralelipipedul din sticlă şi sloganul less is more. a bazilicilor cu tribunae. L. unic şi extrem de expresiv. explodează într-un capitel ciupercă. semnalul a fost dat de Chicago. Astfel. Se referă la un imobil cu multe camere ori alte spaţii mari şi mici.

1846. arh. 1890. 1894. Londra.În privinţa organizării interioare. b. Casa de Economii a Poştelor. Exemple: .Guarantee Building. arh. Daniel Burnham. 1864. Oriel Chambers. Louis Sullivan.Reliance Building. ele ilustrează perfect concepţia de origine funcţionalistă. . Viena. conform căreia locul de muncă şi locul de recreere sunt spaţii distincte şi autonome. Buffalo. c. Coal Exchange. Liverpool. faţadă din sticlă şi oţel – ca azi. b c . . numai că nu e faţadă cortină.Empire State Building etc. Otto Wagner. a a. 1904. Chicago.

1890. b. arhitect F.b a d c a. Johnson &Wax Company. Seagram Building. New York. Chicago. Buffalo. Bursa din Amsterdam..L. c. 1954. d. e..Wright. Wisconsin. e . Reliance Building. 1936. 1896-1903. arhitect Louis Sullivan.Guarantee Building. arhitect Hendrik Petrus Berlage. arhitect Mies van der Rohe. arhitect Daniel Burnham. 1864.

care cuprinde în interior două grădini interioare. fondul problemei scapă şi megastructurile impersonale. construite "for rent" – altminteri privite cu rezervă în occident. devenită institut de cercetări. căruia i s-a alăturat un corp nou de universitate.b.b c a. incapacitatea şi lipsa obişnuinţei de a gândi în termenii calităţii. ignoranţa. Clădire cu funcţiune mixtă. combinate la parter cu comerţ şi alimentaţie publică. alcătuiesc o insulă. în Anglia: tribunal şi hotel. reci. c. pe două nivele diferite. iau ochii. în acord cu nivelul societăţii româneşti. dar o analiză critică ar trebui să cumpănească mai bine proliferarea lor nediferenţiată înainte de a deveni abuzivă. Fostă fabrică de bere la Moos. Dată fiind posibilitatea acum de a importa finisaje de calitate şi de a beneficia de o execuţie îngrijită. să nu ştie să aspire şi la altceva decât faţada cortină şi falsul lux al mochetelor.a. Economia de piaţă incipientă şi lipsa de informare face ca mulţi manageri. Situaţia este similară cu cea a lanţului de fast food Mac Donald's. Cele două funcţiuni majore. La noi. determină o situaţie diferită faţă de problematica internaţională. . Norvegia. Cazul României Sărăcia. mai ales cel european. Ele sunt apreciate prin contrast cu situaţia jalnică a birourilor de modă veche încă existente şi înregistrăm astfel un mare entuziasm faţă de spaţiile de birouri "în alb". uzurpatoare de spaţiu public la nivelul oraşului. ele constituie într-adevăr un salt calitativ.

judecată izolat de context. de calitatea acestuia şi de responsabilitatea asumată prin modificarea sitului. foarte bună. În compensarea unor neajunsuri. Rentabilitatea lor este probabil foarte mare. negative. Banca Comercială Lipscani–Calea Victoriei. pentru cei mia mulţi români înşelătoare. suferindă de provincialism şi dornică de a fi în rândul lumii. Parterul lor masiv şi păzit confiscă suprafeţe importante la nivelul străzii. Calitatea lor arhitecturală. acum în curs de umanizare. Desigur. . calitatea amenajărilor interioare este însă. fără voie. Al doilea ţine de arhitectura clădirii care trebuie să corespundă activităţii firmei şi prezumptivelor ei schimbări. Noua clădire nu trebuie să-i epateze pe ignoranţi. complet ruptă de oraş. în general. dar trebuie acordată o mare atenţie calităţii lor urbane. Exemple. Exemple pozitive – pasajul Da Vinci. Necazul va începe odată cu înmulţirea lor. în general acceptabilă. după părerea mea. din raţiuni speculative. ceea ce este bine. Faţadele cortină upgradează deocamdată scenografia delabrată a Bucureştilor. adică prin impactul noii clădiri asupra environmentului. este diversă.La ce ar trebui să aspire de fapt managerul? În primul rând la două criterii fundamentale: primul ţine de amplasamentul. birocratică. BRD Vasile Conta. devitalizată. Opera Center. Cam asta ar fi. compensează ceva din complexele şi frustrările comunităţii noastre. sugerând conotaţii de metropolă în care pulsează dinamica vieţii terţiare. deocamdată pe scurt. monotonă şi monocromă. Este în mod special cazul "birourilor în alb" şi mai puţin cazul sediilor proprii de firmă. ci clădirea să-i sporească valoarea amplasamentului. sunt clădirile de birouri din Piaţa Aviatorilor. Această atitudine este. ce ştiu eu şi ţin să comunic în legătură cu arhitectura birourilor. mai ales în noua fază a "acumulărilor cantitative" în care ne aflăm. ineditul ei. timp de două secole dezumanizantă. pentru ca în scurt timp să se constate că amplasamentul a fost de fapt ucis de prezenţa clădirii. în dauna ambientului social şi arhitectural. Este un obiect de arhitectură care sugerează o viaţă aridă. este nevoie să se construiască în continuare clădiri de birouri. Este ştiut faptul că oficiul de birouri autosuficient nimiceşte până la urmă environmentul din punct de vedere urban şi arhitectural. La limită – Europe House. Până aici e bine. respingătoare. în loc să fie prietenoasă faţă de comunitate. furate pietonilor. Stereotipia şi răceala faţadelor cortină în serie va deveni stressantă. Alt fapt ignorat deocamdată este activitatea lor interioară. Imaginea lor puternică şi agresivă. Bună este de multe ori calitatea materialelor şi a execuţiei.

. Paul Gottereau. Dan Marin şi Zeno Bogdănescu. 2004. arh. d. 1896-1900. Bursa. Albert Ballu. c. 1910. b. Ştefan Burcuş. e. arh. f. Westforth Architecture. arh. Palatul de justiţie. Clădirea Autonomă a Monopolurilor. Clădire de birouri în Piaţa Revoluţiei. arh. Clădirea CEC. 2006. Dorobanţi Business Center. 1938. 1890-95. toate în Bucureşti. arh. arh.a b c d f e a. Duiliu Marcu.

2/1974 . reprinted 1977 by the Architectural Press ltd. First printed in 1976. Electa Moniteur. Paris. Planning Office Space. 1991.. reprinted 1977 by the Architectural Press ltd.Nikolaus Pevsner. Publications du Moniteur. Publications du Moniteur.. . Planning Office Space. 1153. Paris. Immeubles de bureaux. 1174. Princetown University Press.Hermann Hertzberger. 1143. Francis Duffy. 1174 Sursa ilustraţiilor AR nr. 1976 . UK. Colin Cava.AR nr.Bibliografie . AR nr.Francis Duffy. AR nr. History of Building Types. John Worthington. UK . John Worthington.AD nr. 1985. .Immeubles de bureaux. Paris. Colin Cava. 1991 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful