PTîAE ATANASOY

INT'INITIVUL MEGLENOROMÂN
Pe bazâ ùnor anchete personâle rccetrte, âutorul ânâlizeazà cele douà forme - lungà çi scurtà - âle inJiEitivului megletrolomân 9i aratà cà illJinitil.ul lung cù valoarc verbâlà cunoaçte in megteroromânà o lntr€bùitr!âre mult mai largà decit s-â crezut plnà acum.

De la, cercetarea qtiintiTicà a meglenoromânei 1a sÎîrqitul secoluJui trecutl qi de 1a descriereasa aprofilndâtà de càtre Th. Câpidan2 nl sînt semnàlâte alte lucrà,ri impoftante din domeniul meglenoromânei. Stutlii apârte care sà trâteze i! erclusiyitate problema idinitivului megleloromân de asemeneanu existà. Despre âceâstà categorie grâmâticâlà se rytieâtît cît s-a putut desprinde din cercetàrile dialectologice ale lui Weigalrt gi, în special, âle 1ui Capidân. lot ceea ce s-a, spus ulterior despre infinitiyul meglenoromân nu este decît o conTirmare a celor constatate çi descrise de Capidan. Totuçi, în ceea ce priveqte inlinitiÏul meglenoromân, putem alùma cà nici Weigand qi nici Capidan n-au reuqit sà rezolve, în întregime, aceâstà problemà. I'ileqte cà solutionâreâ pârTiâlà â problemei infinitivulni în megleroromânà (în sensul cà in-finitiyul meglenoromân cu yâIoâre verbalà ctnoa,qteo intrebuinlâre mult mai largà decit credeau aceqti doi thgviçti qi cum se crede îrlcà astàzi) este, atup; pàrerea noastrà, rèzultatul unei ânchete ùrcomplete. Dealtfel, se intimplà uneori ca qi ceamai bunà ânchetà sà nu reuqeascàsà, descoperetoâtà bogàliâ ùnui idiom. Meritul lingyiqtilor menlionali mâi sus constà in Îàptul câ ei âu demonstm,t cà, în afarà de valoarea sa nominalà, inlilitiyul meglenoromân cunoàqte _si o înfuebuinIâre yerbalà, si, ca âtâre, el eÂtemai fuecvent în meglenoromânà decît în aromânàe- De fapt Capidana,ulterior qi aryi lingy{tis, considerà, cà inliqitinrl cu yâloare yerbâlà lipseqte din dialectul aromâr. în cele ce urmeazà ne propunem, pe baza unor fâ,pte descoperitede noi in urma recentelor cercetà,riefectuâte âsuprâ meglenoromânei,sà dàm o imagine mai completà despre infidtiyrll meglenoromân din punctul de vedere ai î:rtrebuinjàrii sale àtît câ substantiy, cît qi ca formà verbalà. Se înlelege cà, in tuat ea,subiectului de 1a!à, nu vom puteâ etimina,din cercetâre anumite situa!ù analoge din limbile vecine cu megleaoromâna. Aceastà cl âtît mâi mult cu cît problema infidtivului în timbile bàlcâldce,
1 G. Weigand, Wlacho-Meglên, eine etnogmphisch-phitologische Untercu.hùng, Leipz\g,

1892.

2 Meglenonmânii, I-III, Bucuretti, 1925-1935 (abrcviat, mai departe, Megt.). 3 Weigând, op. ,i1., 1.15: 5 ,,Immerhin kann man ihn im Meglen noch hâùTiger fitrden als im M R". a Meglenorcmânii, I, \ 117. 5 Matildâ CâÉgiu-Mariolearln,Fonamorlologiearomând. Slùdiû de ilialectologiesùuctaralà, Buc retU. r968. p. I06.

138

PEI'AR

ATÀN:ASOV

mâi precis disparilia çi înlocuireà sa prin Tormepersonàle,:r, constituit obiectul ÙI&imultor stuc1ii6. àrouânà qi istroroT â11, În comparaliecu infirritivul din dacoromânà,' Dl într-o fa,zàarhaicàa evoluliei sa1e. infinitivr-rl miglerioromân se â11à, câre' in âIarà de Yàloârea f ormà lungàr posedà acelâqi timp o în substaltivalà, sè folosesteîn anumite cazuri qi cu valoare Yerbâlâ,fi o Yerba,là, in c&iese loloseqte exclusidtatecu Yâ1oàre s cirtà, lormà Deqi ùiâ întrebuir:!àrii infidtivu-1ui dâr âre o intretruin!âre foarte redusà. forme scurt ln megleûoroûânàestelomte restrinsà'totuçl preze4â âcestei fie sem:ralatà,cu atit mai mu.lt cÛ cit toate lucràrile de pîlà, merità sà lgnorà existenla inlinitiYtliili scuIrt âcum referitoâre la aceâstàproblemà, jl meglenoromànà,. Acest fàlt ne îndreptàleqtesà credemcà nu numàl d$pre gi aromànaa ctnoscut in trecut inlinitiYrl scu,rtr ci meEle;oromàna, infinitiYdui Este clàr cà intrebnin-t&reâ, cari vorbeçtc qi Leca Mora,riu?.. cunoscutà qi méglenoromânà âromânàn-â reuqit sà iâ âmp1oâreà scurt ù qi â1teidiomuri, probàbil din câuzâtendinlei istroromânà in dacoromânà, în prin forme personale, intr-o perioad"à cale de idocuire a ùr-Tinitiwului lung incepusesà piardà teren. Aceastàtendiltà a fost, .fàrà çi inlinitirrul TavorabilexisieDt' in aceagtà, ûdoialà, intàdtt !i de oLimàiu1 lriYinlà,' în qi macedonear]â à]bànezâtoscà, din bu-lg:ùrâr limbile vecine : néogreâcâ, Yerbalà â dispàrut. care fufij]litivul ca Tormà
I. r\rrNtrrvût LUNG Aqa cum àm mentiona,t mâi sns, inliniti!-tl1 lung din meglenoromâna de âstàii se prezilrtà, srrb un dublu âspect din puactul de Yedereâ1va,lodi l1nui snbstâûtlY' el sale : pe cteo parte, i]l maiodtâteâ càzuri-1or, âre Yaloareâ, lrpt fiùr carè "1 se identiTicà, deçi mr in intregime, crr forma respectivà din daicoiomânà çi âromânà, iar, pe de âltà pâ,rte' îfi pàstreàzà încà valoarea de verb intr-un ànumit nùmàr de ca,zuri' Prin aceasta el se deosebelte de
6 Kr. Sândfeld. Del Schtl:dnd InlîniliDs im Ârl'iânisci?en ûnd BalkansPtdche,ln',Jù7' des resbedchf alesInstituis ftu rumânische Spraehe",L6ipzig, IX (1902),p. 75-131, ,i Lln|uistiqde eI balkanique. Prcblèmes risultûls, Paris, 1930; Th. Capidân, Piefiered inlinitiûalui' lr' "Coîvorbiri literâre", martie, 192.1,p.241-143; G. Rohlis, la per"di/adeII'inl inûo nelle lingae balca' niche e nell'ItaLitl ûelidionale, in,,Omagiu lui Iorgu lordan". Bncureçti, 1958, p.733-744; balkaniEles, in "Zbomik za Filologiiu i linII. Pàvlovii ra, perle de I'inlînittl dans lesletngaes balkdniqu$, p. 3à-45; H. B^tit, La pe e de I'inlinitil do'ns 1d1,9ùes les gvistiku", Novi Sad,1960, InstitÙtâ", II, Sârâjero, 1961, p. 1-11; D Copceâg,,espre Bâ]kânoloskog in,,GodiSnjak intocùiqa iÀfiniri/ùItri prin larme percanlle in g liulile ltmâneçli çl s1)d'ildliene,ln SCL XII (1961), nr. 3, p. 361-3t3; Kn. Togeby, L'inlinitif d/Jnsles langdes bdlkaniqaes,ln ,,Românce comentatà dePlnàln 1967ss g;seçte nr. Philoiogy"XY (1962), 3, p. 221-233 çi âilii BibliograJia ia C. Frlncu, Cu pririre te,,llniunea lingùisticttb.1lcdnftd".lnlocairea inliniliDulut pri conslruclii personate limia romiind ,ectre,il ,,Anuâr de lingvisticà çi istorie literarà" XX (1969), in p. 69-116- Vezi çi MâIiâ lti€scr, tnco.e s17tLt7pertlt de I'infinili! en loumain, in Actes àù premier Can$ès inlernalional desétùdes balltaniqùes eI sLttl-esteLrrcpéemes' Sôtia, 1968, p. 1tS-rtg; ShabsnDemiràj, De Ia petle de I'inliniLil e albdnais,ln,,Studiâ âlbântca" VII (19?0), p. 125-130; M. A. Gabinski, Etialogia piefietii balëanic' 4 ifllinili'rtLlti in lunùa laptelal din limba sefaùâ,1lr Actele cellli de-al Xll-Iea Con7rcs intùnalianal de lin' gt)islicà;i litologie rcmanicd II, Bùcureçti, 1S71,p. 1281-1284; Al. Rosett, Cu plÎuùe Id tenàinla inloaùirii inliniliDùIui cù canjlr'laliùul in limba romând,1n SCL XXIII (19?2), nr. 3, D. 307 - 308. ' lnliniti7ul aromà , în ,, Junimea iite.ârà" XII (1923), p. 397.

DI!'S.ÙXIEVIJ!i

$48G.1/ENOAOIjlrÂbI

139

i-ofiritiwul Iuog din dacoromàtrà aromânà, qi care,io faze âclual:la dezyorûarù satp.nu r.unoaqle gubsiàntiqâlà. decil .o ltrfrebuintare Aceastà Tazàarhaicà in care se a:ilà ir:-finitivul meglenoiomai Cip.i" ï-; àu rrecut din çi formelecorespunzàtoare dacorornâiàs aromaidr se mal pàstreaaà çi incà in dacoromânà formeleinversedein. viitbr !i de condilionalioptativ; lnchinare-ap n,am cu't ôncki,nare-oi gi, ! (ioma aflmLït,r. coa";Zor A. InTinitir.rrl lung eu valoare substantivalâ

În calilare de subilantirr verbal, i.oTi_nit lung din meglenoromân5, i vul be rn calegoria lume-lor de'arlirr" qi coniribuie p?r-anent ta ,include rmDog&rr_reâ ctasersubstaolivale. T.ofiD i.\.ul lung cu valoâre ûomhâlà. it din puncrul cle vedpreal formei saie. ûu se d"os""Ueçte.,, oià:" d; i.X;i: tiv-ulIung cu .râloa,re verbalà. În megienoromânânu sint in egistrate cazuri c â - i n _ d â c o r o m â , n â , . u . n d es p r i xrt t j e ù e p o t o b ç i n e o i s u Ë s t a n r i v a s e _ .uf t r e manalo&rpru rû mlftyul.lung, de lipul : zd,co.rc, ndsc\,rp, t)ônzere, desDd,rtq,re. p^i!!.:-tJl!: râlr1afe, inrinii,iv-lrj ca orice atb substafiiv, aré -..\,^!î?sl"â ]ugg, ûerermtnanlu sar pnn care se încadreazà in categoriâ substantiveloi. O preclzarp este totugi necesarà: in ciud& fâptrrlui cà orice infir:jtiy lulE din

e1 inrra i:fl:^",i"^T1-1p"11" g"I.li substanriy, nu_poare în relafie"gramatrlc&la cu toâte modemete, sp6si21cu
cele de numà,r (yezi p. IfI). in r:: r," dpospbpsie infin:ili.vul de tung C,;n d2çefe6;ià, "u.u pour" l,l-^zîfI ?. ll sra r ra,.srrgula cit $' tà ptuïâirr. $i )e âpropic de inlirit irut din jimba r.

url Toârte,mic substârtiyate avea pot !pl]Lg. f"i1ll_"1" re dâroretre numàrdetuTinitive probabit câracterutui dubturlesu-bstantiy sàu lrriSr;;S:"",0r

sedeosebesc -cciatintare, i:*r._11_lia_?":3j-tr."l: e û u l m a s c u l i lde limbiteromanicÀ u D d p u r l r n r { l r u tp s f e d p g .
Iniinitivll meglenoromân poâte Îi înBotritdeci c1e articolul nehotà,rît _^ und,-iÛ.pozi,T,ie procliticà, iàr in pozitie encliticà de articolul Lotàrit _a : una, m.ti,eart,t:tnreac;_La, nuntd nd d,ead,d,rà mdncari cafcu nu tseatn und, %nd, qlcd,lcgri nu-|, putenxtari, totrstioptit, Trea_ ; J,o,-T!!,.cq.:û.?:rua l!n!e.q, ; prtslt t'ttt s-iid md, coaÂd,,i ItTpa, Id,teetpa_i JurlinA; Spilaiea cu apu ^di, ra!ldi sàtdtoasd.etc. p_oal,e de asem"nea, El fi. .insoiit,le uÉ ali Oeierminant, ru murtù slr,xtL o t!,dùrùnx!,ed,std, i Lq, cd,td, cqsd, si,rbdriunea,ci,! l,ld,ti,,t Nu i
at xrlli.edddd, tn scl xvuln t,*tl, t_Vezi
s Pentru situalia d;n dâcoromàna

In combinafiecu arbicolul.infiniti\rul lung meglenoromân esterntot, oeau[a op genut remu.tl]. tenomenu] este identic i! dâcoromânâgi àro_

p" itt';i,i"riiti,"t t""s ", ,",,*,",""ïlTr:'#1"î'l'ËfîiÏÏ1"'#;'lian"r"""r'q'lnï"â7'

Tb. Ca?jdan, nrcmànii. Didtectul ,7romLin, Bucureçti, 1932, p. b48 si urm.

*. olil"rJf'-lfor

Diâconescu' lnliniliDutluns in secotûI

!Ëliiii,,i,iiiiirl.ii3i,,tx#Ëiilis"ii,;;;",:"1t"".^tl:1".:'r.t"i*"* propriu-zisà. valo.i derivate ci din aceastâ (mai âtei concretizâLe 13
Ausrsto E. da sitvâ "*". ""î:1i;,_lj39l.d],"lîg "poa.- ediçao, Lisanoua,1e70, p",t"s"iii',;s p. 217:,,Um pegueno numero iotinil;vos de subslântiv;dos ter pfi_,rai,,I'
I c. 1043

";t::;' lfr i,l,lhJ,i i"ii *-i:,rî:T,!l18!,qi; lf!;^, ",,, u, " .". substanti?e.:a Eiil,f tûng çi de;upin, rD SùIFC'tV ttôÀÀ1,-p.'!zg.o",,,, prtj1 :i:;:: tomà de inliririû .t"t"*ur.

PEI]A]E ATÀJ{ASOV

cu d,noi,!,cori ieç tu la marQi,nd, treestd, fd'deri d'i,Ii'%t' i aman bra ded'utsi-i, tsAstù (Capidàn, Meql., II, 76iI+). ' Mli rar, infiaitiwul lung meglenoromân poàte sà fie folosit fi fàrà a'ri ù% determinant , ca cie exemplu . Si, udi, c'd'ntari' niiJoarù i Bi ud'i' td"l" cla'iortl (Se aude sunetul toporului în pàdure) i 8i' udi' ld'ttari d'i' cùni etcCr, rezultàt al dezagregi,rii continue a declinà,rii megleloromâne; formà, care infinitiyu-l lung cu valoare substantivalà a pà,stràt o sing"rrIrà 1a nomirativ, 1à àcuzatiy qi, foarte rar, 1a genitiY insolit de àrtipoate sta r.oluJgenit ival d/14. i â ') N o m i D .Iaq : stâre) ; d"l Ni,sirbi,rea dusi d,nlista ciiro'r (Trindàvia i-a aciusin aceâ,stà (Învà!àtura ii merge, este târe la invà{àturà). Ànai,larea d,1,, d,uti !i, : b ') A c u z a r i v uzdi ld,pari,içii nùJoard'(Cîrtd am âuzit lilete am ieçit af*rà); Cd,,n Ieasim wnd,il'ntribûri l,a.d'ascd'lu. c) Geniir : t Vi.ni, araamea d,l ldl area od'ri'nli' (A venit timpul cînd se taie vila d.e l"ie); Vini, ueameû,d'[ dunEea oi,û'lur (A venit timpul cu]esului r ' vlilor). se InThitiwul lung meglenoromâncu valoa'resubst&ntiYàlà, comportà propozilie c:! orice àlt substa,ntiY'hdeplidnd funclli liniâc1n general în tice ale subiect, rume predicatiT, atriblt, complement. In încleplinireà acestor functii, et loâte sà fie insolit ateprepozitriesau 1egàtura dintre el Astfelr i]l luncliâ de ca substântiÏ çi elementul regent poa,tesà lie clirectà,. snbiect, predicat nominàl qi de cele mal multe ori in lunclià de complement direct, iniinitil'ul lung se foloseqte1àrà,lrepozllie, pe cind celelalte functii sint&ctice se realizeazà prin intelmetliul prepoziliei. l'ù' Iù.tearea-i d,i fuùi,nii (Tàcereà este de aur) ;- Ant:i.1area dt, ocl"i nu'[ ta y,aml,k^ 1tiËetrXturà dà ochi oamenilor) ; Àn!'irtarea d'n co,sd' bxltLd, l0eàrtù in casà rù este bunà). b) Nume rredicatiY : ' si, Gki,itut d,i,ntd,nêi,ti, pid'i'ptiri (Yiatâ este chin çi muncà) ; B-zitt toûtit, ëuua, d,i peard,ir'i veo'rni, (À nu lace nimic toatà l&! !i,rct, wreme). zina este pierdere c1e c) Atribut : ' 1n funclia de atdbut, infinitivnl lung cu valoare substantivalà este întotdeaurâ insotit de prepozitiz, d'i i (Àstàzi avem zi liberà de ieçit în As|d,trem z'uud d,i'i|i.ri ii% cd'sd'bèr oraE); Ireru i,l'ù cli.mùritari' çi' i,l' rli d'nsurori (Avem fiicà de màritat, qi liu de insrrrat). d) Complement direct : ÀEa cum âiI1 menliona,'Lmâi sts, infinitivul lûng substântiYât' în func{ie de complemellt direct poàte sà lie s&ù nu insolit de prepozilie; prepozilia de càre este însotit este întotdeàunâ di.
1a Ari.icolul genilivâl sau posesiv âl din m8glenoromânàse deosobeçte lolmele cor€sde punzàtoâre din dacoromânà prin aceea cà nll cunoâçte Iorm€ deosebitepentru mâs€ulin çi feminin, nici pentru singular çi plurâl. El se foloseçtein unica sa formà pentru ambele gonuri çi

â ) S u b i P cI i

-

]:\F'IÀ]TTI1/UL TdGLANO.FTOMÂN

147

j;;,,",,i;' "iî",, ",i#iro!!ii) i;, f: ;:',';:; o::,;1, "J;,;f n il"îi; Càn o i: il; 1am;;;;;;;;;;;;;;;;czut nu sd,6 caia*o*i ài àà m ; io Stîii at mancarl.
P) f-omplement inoirect :

(Cîrrrl sînt eu a,câsà, nu mamàda a" _i"*.""Ir" "o,on

i,idirect, infiniriyut lungsefotosegte intotll^ty-"fl q9comlJg.nelt .f"î1Y^.ll-p]:f11it!:..iTptt:'T "ompuse. ta.d"in, ta,pdnà, c:ù di ta.
yine dil neîalelegere) noâs-brà -bàtaie). l.ûjucari, junvira itin'à m t,ù,tAmari, ; .D,i (De la joacà ar âjuns-la f) Complement cùcumstartiâ1 de timp : d,%pu,cd,tra,, d,ntrul Lo, treatiii. gtristi uali d,tr, Jeasd (îrecilrd, peste rîu, mi_a ,ti. yeunrt ràu) i La tlunarea aîititrti silnd,ncos màr,i âd,rnbàs, cd,tin (Lta, in fdtreà,

j*r;1T:',t,:.ïri':::;ii:'li;,''l:;:ff i:i;ï,1,"f"Jtr i:"iyi:_,il

I À t L t t a , p a a , dr p q m t s t d i l d r i l q d , . n u i t û î i . r I n l r i m u l u t i m p ù _ ar , p u c â f

{i"ïilil+,*i"ii"b"ii,'ïr"*",i"îîl:,ffi 1",ïi,îïrwwui;
târe&ro,liilorn-am stat nici zi âcasà) Chivistrn càiAaupusia_ al ; p,itûrea,,soart,i, si ju,ns,im -o d,tL.Burunù a"ii" pi"ù,àiaîi ffi ptecatde
âcasà dupà apusul soarehi qi am ajuns tâ Satonic'iàalnte de a se

::l:::f-T,lg:..1"-LIganu.a,ud s ! o t u. lo s d , r)d,nd tu ourart .ptiitjoûtt t1d im ..t l D e l a S à d i l e r ,p i n â l a r c r . o l _

mari perreceri sail; D,i,'tasd,(trird in

'{ir\iWfu i;;Jri{hiii:É:'l{:iâffr;;;w:,: riirii-iô'"u,iï.â'!rËio^:Â'','{"[Ti.'"0.!,",';*';:"ii'":'":a"t'tu,''

g) Complement cùcumstàniriâl de mod :

l;îîIfi , t , : u n ù(,- r à m r D f ê iilî":ffi* , m*#fïliiii;îilî#",.:&'J,'{ffia d s d b i t , He'iôïl,J: d r a p . \ i . r e ) ;S i d , s i d n l! ,!rlrir:_

iilii s'i i;., ;,: r;ti:' drii',; fil1" TïJuri,si,'(Dupàît: iiilTf#""jli:i!"u*"r,ori iread,i:;, t:!1,privre cd-i :Ëi?iiii,t*ffilllr3;o"
h) Complement circumstanlial de loc : Ttr aceâstà Îunctie sintâcticà.ùfinitir.,ul lung se {oloseqte toâIte râr.

',":"':!:r:r.::. ors ur orar rlcrgiod)t ljdù, sirblr; r u s i p a a t ig h ; ; / i

numàrul cu lai 11,"!i generàl prepozrlutor câre se combinàel este{oæte rFou(.- Ln ùê conùtruipli p nu pr"pozitiil" t d,lrtrSi [a,. cù,n_..si, m&ôca zd,nrilitetrçu aicreâçiiîià,ioî"u speatd, s[. .iam luoa uu

d;n ; )xi'i;TH'Tiii"#iHïL'# ;ffi#L:?ï):'"'iiâ tiî cdtun

i) Complement circumstantial (ie câuzà: S. inrroduceu prepoziria i: c d Mi doari capu d,i- ni di.rmdra (Mà doare capul de nedormit) I

142

PETI'!'R ar-Ari\Asov

(Am oboslt alergincl Ioo,ld zuua mi ruptu d'i là'|a'ri prik cd'sd'bà ôoàrr.i' imnari (11dor pioioarele de di toatâ ziud prin oralj; Al' d'oi ltt mers). j)Complement ciroumstanriàl de scop ; Se foloseqte cu prepozilià ,ri; irn rud,ù irl, maiel,rî (Nô-am ràscut pentru chinud) ; Àn trubd'ies narî, tri iurnari casd'(Am nevoie de bâni câ sà mà intorc acasà). in calitate de element regert, infinitivrl lung meglenoromân cu yâlo&re substartiYalà, poa,teâYe&determinànli câ : â) Atribut àdiectiTâl : ' aturât mult) ; âu Ieastd, ia multd' tunari' (Acextea. lost tunete câre â11 (C11 açâ de pulinà bu adta neacd'mdnctli iil'l' nu poo't'i'si'-ndireagù mîncàle Du se Poàte reJàce), b) Atribut substari;iral : Cdtùpllteûnr mi du,team io I'a dunari zgd (Cî!d plteam, rnà'duceam çi eri 1a cules de'strug-uri) i Ld'trq'rettd'l oiinli d"i znac cd' oi'wi arin si iL,àtrâtùl cîinelui este semn cà Yine cineYà)' c) Atdbut pronomùral : ' Birbi,iealtti nu-y afl"i iaoa (Ilàrnicia lui nu o gà,seçti-ricâieri); !'i-! b t a t I ç d u ./ r i - i / 3 f s l d ! ea,std, ia 'ts o d ç rl ia p e ) ;d r ' l i r ; : { C et it pp g lT i t à ) : . . a m u n di /t'1i" (Câpid&n. l , fi. l6ll)\' be âici sn poatô trage concluzia cà infin itiYul lung meglenoromânt ndn lunctiile sâù sintâctice, cà determinàat sâu cà elemeni regelt, se ôomlortâ'ca orice all substùntiv. Ceea ce nu-i conlerâ pe deplin âceàstà cahtàte este Taptu1cà;el nu poàte rliciodatà sà fie lolosit 1àpluralt cll excepcare;re la plural forrnà mii'ncdrur' tia in{1initivului subsiantiYât md'tut:ûrL i)rin aceasta el se deosebeçtede infinitil-ul lung din aroulnà çi clacoromân5,,unde infinitivul esteîn intregime fuetus în câtegoriâ substantivelor' Desi substântiïele verbale in meglenoromànà au un caracter pre'oonderent sûbstântiYâl, ele au pàstrat, int,- o mare màsurà, carâcielistinu ôile nrolrii verbului. T,egarealoi dùectà de complemênt15 este, de faptt sintàctice ale verbului, câ de exemplu: à"";i "io din cr,râctelislicile lrroao,i, lri sli dir; t)ot (qroâpà dê briû! var) ; Sd'ntd'tulu di tàl'6r; p t , l i À i n ; ( S 1 1 . 'b i i n r d e t i i a t I e m n e ) ; i , t t i n p a , t i& . 1 1 i n f , ; v ii t t i j a t i . (11trimite sà vindà roçii) ; lrislu an uaminil' si' rupsd'rtl di turi' pl'ri' (A:rul âcésta oameûii au ciqtigât mult cu roçiiie)' ii, pri p'itl"ijo,it, se Nâtufà verbg,ià a acestot substàn1,iTe clesprinde de âsemeneàii din enulturile in care e1esînt folosite in locul formelor verbale persolale' 1n exemplele pe care 1e clàm mai jos substântivnl Terbàl înlocuieqte prolozitt temlorale : Und inlrari,' là' si trùpd'(De îndâtà ce intrà, începu sà lipe) t Ûnd aid,eari. cd'tàsi pttiuuù, aDe indàtà ce m-à lne'al Tàzut, incepu sà rlinsi,): Un.i ct)lcari, zùd,urmi'i(De indatà" ce m-am culcatr âm qi md'ncos(De indaf'â ce-a gustat' àtto."-it ) ; Unà' gustari. àtr' !'i Teq'si. tricu (De irdâtà ce s-â uns [!i-à fàcut i-a venii ri"r) ; Und un4i'ri','d'l''' o frecliel, i-a qi trecut) etc.
15 Pentru silLlâtii similâre diû clâcorcmânaveche 9i dln alte liûbi romanic€ vezr J Byck, Derio.dliê Çi.sinlûcd, 1n SCL I1 (1951), p. 127-.

F
t

F i

!!Fû{mlvv{-

14EJC.TiEû.iO&OxdÂN

143

O întrebldn!:ùre ânalogà a substantivelor verbale lntîlnim in aromânà, a,lbà\r'ezâ çi macedoneanà i ^r . u,tLd, càd,qwe É-frîn e nd,rle ; wnd îrad,z,iri, , ù,td,lnd, Isinlsi, inii16 ; maced.. ed,r,oùl,eguad,,rùje, sai,ka; ulre, d,aj boëe (CepeLkor)!1 t àIb. zd,raaje, od,mje o grad, i, nazad,nema d,a'se Drûl,a,nn (me\ njt le shkumurt, punët e miralq. Jillucn In meglenoromân* iïistA çi alte construclii în care vedem tot o, în-locdre a lormelor verbale personale pdn substantivul verbal. Spre exemplu, infinitivul lung precedat de prepoziliâ c?,loa,te sà a'ibàyàloa,reâ urtui Eerunziu: -Cw (am plecat acasàalergfnd.); ld,gari,(: Iàgàndurlea) ru d,usirnaasd, d, gt\d,nl,i,ri (: plàngtudurlea\ !i,ïo, nu si /ûti (Pllngînd nu {âci Cu nimic) ; Cz sti iri (: Stinindqrlea) 'rni, sc,ulqi d,i,n cïioel (M-2m sculât diï pâ,t gemind). Aceeâqi construclie poate exprima, un trecut apropiat în raport yerbul din regentà, inlocuild propozilii temporale : cu Cu u'iniri casd\ si d,i,scd,ltd, si cul,cd(De îndatà ce â venit âcâsà, ç,i s-â descà,I-tât s-a culcat) ; Cu i,ntrari d,nc(t:tun, cd,tara@e îIt&atù si dt ce â inhat în sât, I-âu çi prins) ; Cu scul,ari,, lwarwmi, cd,!,o,i, (De d,i, îndàtà ce m-am sculât, m-am âpucât de luem) i Cu i,çiri,, d,ed, id,tr d,i (Numai ce am ieqit çi a,m dât de el). 1n macedoneanà gi bulgarà, întilnim. constructii asemànàtoare: maced- ol,,id,e pa,ào,rso trèanje (sau.: trëejki,\; 8o uèenje se postri,grtuoa, n6 uspek (sara:ucejki,); bltlg. s's?|,q,èerue orËèq, se etc. În meglenoromânà,la, lel ca çi in àromânà, infinitifl lung BeTo1ôseçteîn locul supirului din dacoromânà. Prepozijiile cu care se realizeazà aceâstà,constructie slnt lri $i di: N-6àrn ni,1i d,i,da,ri,, ni1,i d,i,tari (N-an nici de dât, nici rie luat); ,Di junQiri d,kjunQ,i, sùldlinu-n rdmd,ni,(De â,junsîmi a,junge,dar nu-mi râmîne) ; Ari, incd, d,oi fiôar d,i d,nsurari (Are încà tloi bàieli de îlsurat) ; Nw ti rdd,i, cd nu-à d,i,ràd,i,r,i(Nn ride, cà nu este de rls) ; Nu-i d,i,airui,ri, \N1t este de clezut) ; Iri, md,ncari, eç bun, tri, L cru nu ti la,ti (Ca sà màninci eçti bun, dar clelucru nu elti brn) ; Iri, i,yiri,eç tucu dz(ir (De ieqit lca sà ie$i] eçtimereu gâta [pregàtit]). h limba macedoneanà, in aceste sitnâlù se loloseqte snbstantiyul verbal care zi, tuat 1ocul ididtirrului dispàrut: Nemltm ni,t'u aa d,anamje, ni,tu za zerLanjetNe se smej, aoÉto e za, smeenje,Ne e z.u, ne aeruaanje,Za izl,egurûnj si sehoglrë golor. e O âltà situàlie in câre se dovedeçte Ëi mâi mult nâturâ yerbâ,là â, in{initivului lung substântiTat în meglenoromânà este folosirea lui cu prepozi\ia, pr'i. Cu aceastà constructie se exprimà de cele mai multe ori o âcliune câre este pe punctul de a se realiza sau trebuie sà se realizezeîn Y i i l o r u l à p r o p i a l r ed e e x . : , Si, l,dJ,imlant,ù,uard, ciç mo im pri, aki,ni,si,rô, Juzàri, (O sà,Torbim a1tà pentfll cà acun sintem pe punctul de a pleca) ; Noi rd,Tùpri dâtà
Câpidân. nromdn;i, p. 549. B. Koneski, lslorija na makedonskio, J'dsik, Skopie, 1965, 5 187. Ibidem. Cf. ln alâcoromânàCind eru pe adormire (Alecsârdri); dacoromânâ preierà însà colrstnrcliâ cû ps + supin (pe s/irçtte) sâu un substâEtiv c^ ducà, moa e; vezt DLR s,v. p€ III 5,

PIXIA,R ÀqAIIASOV

eZ' sc le'ri cdn i,ntràra'9'z (Eram pe punctul de a ne sculâ cînd âu inhât gind'sà, mergem [sà îâcem]). qi ei) ; Nu im pri, d'u,t'i,r'i Ud',tiri)(N-avem c1e în trecut megleloromâna â crnoscut' îre6ûie sà menlionàm cà ca qi dacoromâna, supinul. Nici astàzi el ru este cu totul àbseût din acest diaiect,o, ceea ce se p;ate constatâ tlin exemple cà | No, d"f.clmoa'Tt'i.17ù ,tel1 u a t u l r td u n u s n u s t D i n p r i s p L t s t i n c d . ù l u l l u l n o s l r û û ' u ' i m u l l u u î l ' u S ' i n l o c u i r " d s u p i o u l u id e i a t r " i n f i n i t i v j n û r o g i e n o r o m à nrâ â p r o d u ss u b graiurilor macedonene din regiureâ Meglenului. in-tluenta B. Iniinitiml lung eu valoare verbalà

În eraminarea in-linitirului lung cu valoare verbalà in meglenoromânà yom âveà dil] nou câ punct de plecare monografia lui Capidan'l, câre spune : ,,1n spre deosebired.eclialectul aromân, îl care n-â mài ràmâs -urmà nici o dô întrebuin-tare verbalà a iniinitiYului, in-linitiYul din dialectul meslenit continuà sà se mài întrebrlinteze, in ftnc{ie Yerbalà, deqi nu in lrei -are mi,surà, gi in privinta âceâstà el se apropie mâi mult cle limba pul'eari'' preiextelor vechi dln'clialeciul dâcoromân. Astfel, dupà lexb.o-l' cedat sâu nu de o negaliune, urmeàzà aproâpe întotdeàuna, intinii'iYu1 luns". " cazuri în care în continuare, vom incerca sà exâminàm çi ce1e1a1te inlinitiyul tung qi-a pàstrat valoarea verbalà. Astfel, cred-emcà infititivul lung meglenorîàân-este foiosit cu aceâstà valoare dupà rerhl\l irubù'i'ri' (,,a treb;i"). Acest verb, de origine slâYà, se îttîlneqte qi in dacllromânà qi i"iîroromânâ. E1 oculà ln loc important în sistemui Yerbà1 al celor trei idiômuri,,. În megldnoromânà,.Y-erbu1trubd'i'ri' e valoare personalà qi imnersonalâ. ln càUtate de r-erb cu valoare personalà, el se îoloseçte cu nro-numelerersonâ1 là datiY. Cind insà este lolosit câ Yerb impersotra,l'ei ôste urmat ïe o propozilie suborclonatà cu verbul la coriulctiY sâu indiintrebuin-târe cativ sa,ude un ifuinitiv.-Iatà citeva exemple pentru âceàstà, jutar'i listu' om {?|rebtiù ajutat acest om); trubdiù ,bdià, a iifinitivuiui | trr tot sliir,si,ri, Lucru ptd,iù âstiil(É) (Trebuià terminâtà treaba pinà astàzi) ; cd'n eù à'n bri,rna lrubdiaûi, ôumpd,rari'und' cûsù' aàsd"bà si uemiu si ?ùstd,lru cumpàràm o casàîrr oraç ca s-avem urde ai,ni,md,i,nca?zz 1lntii trebuie sà n'lari sà ne oprim cind venim dil] sat) ; Nu' trubdià' it'%d'i't&ri' om, ni.tricdn liit pentuu cà împrumùli pe àcest om s il li tiarn ù p4,(i)li (Nn trebuia sà,-1 r â d a n l c i o d a t àj n a p o i b a I i i ) i T t u b q l s t ;a i d p a r in o r i - i n a i , b u n d i n nu Li el,' àoil' (lretnie vàzut cine este mài bun dh ei doi) ; Nu trwbdiù'ù'td'mari' fiêont, cà nw fpasi nili' un cà'bat(Nu trebuiâ bàtut copilul pentru cà n-a sod'rli, iâcut nici un ràu) ; Trubàlasti ck'inisi'ri d'i' cqsd,dntru d'ncreaçti,reo' (Trebuie sà, plecàm ite âcâsà înâinte rle â ràsàri soâre1e). -verb dupà care crcdem cà infinitivul lrrDg are valoare verbalà Un alt este tirea'ri < laT,,oiaerere,ln meElenoromânà,acest Yerb' folosii perso-sensul \:uj.a cere din dacoromânà, c1àrâre qi sensul lui rral. ioate sà aibà
'o lmi âmintesc cÉ bunicul meu, decedat in 1962,14 rllsta d€ 86 de âl]i, povsstitrd despr€ timpurile tinêrelei sale, spunoâI cdn rum tin:.Tmi duledû in càmpu di Surunri ld sili''Ir' 27 Meglenotumânii I, P. 169, ç 117. N, peritru dâcoromânà vezi ch. Cousiantinescu, PdrlicùIdrilù!|le semanliceçi sinlaêtice a ale DerbuLui t'ebût, in LR XlX (19?0), nr. 1, p. 15-24.

rNFn\rxlrvûil

1,@G&!No.Eof!IÂo{

145

quret di1. span_iold porrugbezâ.insemnind gi .,a iubi,': fiîora 1s61; 9i di ndneari {copilul vrea de mi-or.arey ti,sladoi riruta tre; an ii iqrd iu si si Êi Jrira (aceqtia doi s-âu iubit trei âd $i totuqi nu s-au càsàtodt). yerbul dmari insâ poate fi Tolosit çi impersonal, çi în acest caz el are valoarea dep?."!i!à t verb.:l.:.i lrubd,iri ; prin urmare, qi dupà acest verb se foloseqte inïinitivul lung cu v*loare verbalà: lireà aid,eari,la areami Lù\, luciu, .t/Lo-,md,,tù&I ,(Trebuia vàzut 1a timp àaest 1.ncru,acum este tirziu); -ly'a tireà, t d,sa,ri,_fi,-êoru sùng'u'rI,q,turi Lungù cûld (Nu hebuia làsa,t copilul iingur là.un âstfel.de dryq lung) ;; leari, sdpari,tzirôzr (Trebuie sâpatâia) ; liari ,ïùiturûri, &rgheq, (Trebuie màtùàté, ctûea) ; l<ari. zàcd,!.rri, und, yard, çi,na,?ta toa,liLucri,li, n:,ind. %rd,in(Trebuie lnceput odat5,$i apoi toate lucruiile I'i-F d,n se vor îndrelta). Situatià din meglenoromârà este Ïoarte âsemànàtoâre cu cea din âromâ!à, unde fufinitilrul (Irrrg) cu yàloâre rerbalà se foloseqte ,,dupà 't)û çi l,ipsqq,Éte, unipersonale, cu intelesnl (tTebuie)": ta scriare umd, ca carlea l)asil,'plui l;ps$ite nutr;rc iline ,,a s.nu s-Jaaù taiu23 i nc h sùbocroatâ stândârd, în àceste cazuri se foloseçte infinitiurl: Treba pomoéi oaom èoteku1 Trebatoje oideti,na areryùe staar, saclaje l% lrasrr.o.fn hmba macedoneànà,în iocui infinitivului se foloseçtesrlbstanti-[-ql vertral (a,stJel,âici sint uzuale construclii cù: ne trebû sed,enje, tîebû ,t'ûbotenje, ,iztsesno trebq,èeltq,nje vrerne),dar nu se poâte folesl întoideauna substântivu,l verbal acolo unde în meglenoromânàse folosefte i:rfinitivul, ci in locul âcestuia àpàr Tormeverbale personale. De pitdà, exemplele diri mrglenoromânà jiîeq, a_id,eûri, aream,i J,ù'1, la Iucrw ; ,teari. sJd,rçi,ri, .j,i 1)ern !,eq, sd,c,îita,td"; l,rubiiitr\ti,d,%d,,itar,i om se traduc in macecloneanà tistu numâi prin propozitii suboralctTàte Trebq,Ée l)remeil,q, ïid,; tti,ûro,bole: Irebq, d,use I mo, se saarÉi, él,osu,e go aapoënale treba d,afltu se d,ad,a,t loa pari, na zavrnna o,uo3 1 è.otek-Gteacaloloseqteîn acest caz de asemenea forme verbale personale : Âèv-ripûier,và vopr,i,(copevcrûcà 6tr eTvar ëp^1ov eûrzo).ov. rpércer, èrr',0upôpr,e,r Aèv và rd. ê"1c0àcôv diÀ),.<,rv. Pozi_tiadeosebità pe càre o are meglenoromâna ln problema fuThitiyului, in cadrul limbilor balcanice cu càre intri in contàct, este incà o clovadà cà in exemplele de mai sus avem de-:l lace cu forme verbale. Convùrgereano-àstrà, este intàrità !i de faptul câ inÏinitiïul lung meglenoromân gi-à pàstrât pinà în ziuà de âstàzi cele douà va,lori, substàntivalà qi verbalà, pe de o parte (ceeàce yom dovedi in continurr,re); pe de âltà iff parte limbi ca macedoneanaçi bulgarà, în care substantiyul verbal a înlocuit cu totul iniinitiwul, recurg 1a constructii cu Jorme persolale a,colounde meglenoromâna Toloseqteinflnitivul. Cu-alte cuvintl, aici nu poate fi -rorbâ de lorme substantivâ1e ale infinitivuhi. Este bine cunoscut cà, in mai multe iimbi, inliÈitiml este unnl dintre elementele constitutiTe âle yiitoruhli periTrastic. Dintre toàte perifrazele cu valoare de viitor pe noi ne intereseâzàîn sleciâl pedfoàzà-Terbal aol,of fuTilitiv, proprie limbilor balcânlce gi meelenoromânei. Se crede cà ràspîndirea a,cestei pedftâze in limbile batcanice se dâtoreste i û I l u ê D t e li i m b i i g r c c p s r i , n d e i o c â i n p r û : n e l e e c o l e l e e r ê j n o s s [ _ r e u s a ùe cors_trucTiaoeto f infinitiv. În dacoromi,nd,, viitorul perilntfl:leqle lmstic formât diÙr Q)ol,o in{inltiT âpâre 1ncàîn primele docnmente scnse : +
13 CÂpidan, Àromdnii, p. 548.

146

?ETIAJR ATA}IAsOV

ltoiu ïenri (EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE ps. +1, 3); ùrern trimi,te (C\rtpnTtttg, reg, Snceara, 159d, r,B. 48, 9)'a, spà;i,a-mà- çi mai, aôrtosde Zd,pad,iii Deri, lni,albi-md-t:oiuzu.Îi âromânà, auxiliarul din aceastà perilra,zà s-a,redus Ia o si:rgutà formà za, generalizîndû-seIa toate persoanele,pe cind inlinitiy[1 a cédat locu1 conjunctiyului : nsa s-ltîntu, tsas-kintamu, aa s-hîntd,26. ceeâce priyeqte meglenoromâna,pttem spune cà viitorul in general Irl se exprimà prin conjuneti\,'111 prezent (cf. Câpidan, Megl., I, g 115). 1n àcest tip de lriitor noi yeclemlnsà o variantà redusà a perifuazelad, (Ireari) | €onjunctiy, din czùre ctispà,rutauxiliarul. Aceasta se poa,te constâta din a folme ca ùs cg'nt sa,\7 si cont, ds cd,ntoïù, si cd.nlonù d, d, (Capidan, Megl,,, I, 'explicât" unde-ds, à$â cum a, qi' Ca,pidan,nu est-edecit o foimii $115), contrâctatà din orl + si (,,sà',). Conjunctivrl a preluat functia de yiitor în meglenoromânà, par:,Iel cu slàbireà yâIorii semântice a auxiliarului, ceea, ce a contribuit çi Ia disparilia lui din perifrazà. Dealtfel enunlului dil1 meglenoromânà li si,lq,,tim'! ii corespunde in da,coromânàce sd,Jacemg, în care conjunctiwuJ exprimà de asemenea o âcliune yùtoàre2?, Alùmâ_tia categoricà, a lui Capiclan cà în meglenoromânà :ru s-a, pàstrat rici o urmà de yiitor construit cù aolo + prezentul corjuirctivului (Megl,.\ $ 115) este râ1âbi1ànuma,i în cazul cî]1d este vorba de perifraza oolo + conjunctiTul prezent, pentru cà in megleroromânà conthuâ çi astàzi sà sefoloseascà Techeâperilrazà verbalà în care s-a pàstrât nu numâi aolo, ci çi iniinitiyul lurg ca al doilea element âl constuuctiei. lrebuie sà, precizàm totE,si cà aceâsià pedfrazà a cunoscut ir megleloromânà, o arumità deplasare semàtrticà, în sensul cà pril ea,se exprimà âstàzi mâi clegrabà o supozilie clecit o âcliute vùtoare. Ceea ce ne intereseazà lDsà pe noi este fâptnl cà in aceastà construclie infinitivul lulg are valoare Terbâlà. Iâtà citeva exemple:. Tà ueari d,oi an d,i,cd%nw nd. I)enxùizutd, lor Îi doi ani de cînd ru ne-am tâzut); Vù aeùri,qnultu Tuarud,i nu poo,tri. ai,ni,ri,(O li âyind mult de lucru de nu poa,te veni) ; ltil tù iri,, cari lantu (O poali s-i,id, fi el, cine altul poate sà lie) ; l[z çtiu d.i i,iLDdiri, lislx, o??, (Nu de unde o fi àcest om) ; Vii irt. iLi poara nea (O 11de vtustâ mea) ildl, çtiu ad,tii,l,'ari leamni, cl,o(111 fi tàincl lemne acolo); leastd, basmd, junQiri o ù, (Aceastà basma o ajunge pertru o rochie) i ld,trtù d,ra.ricl,o lri. u11, Justo,n (El d,n cyd,Fdd,à, o fi arînd acolo vizâyi) , Cunxpdlo,i und, ui,kd,,ad,teayi rri,nèi rni,l,id, ri! (Am cumpàrat o vie, o fi avind rrreo mie de butuci) ;Din Gkild,i pù,nd,-n Urnd, ad,reari ari,nd, ghil,i.,ia d,oud,ailt, ckilumetri. (De 1â Geygeliâ, d,i, pinà 1â (II)Uma or fi yreo douàzeci de kilometri). în meglenoromânà se foloseqte, de asemenea, periftàzâ ,d + inJinitiwul trecut, prin càre, Ia lel ca gi in càzul precedent, se exprimà o supoz|\ie: leo,çti p,ipercki,sd"totti arci, ud, aeari cd,zutùbrunzd (Àrc1eù acegtia, sînt toli àtinçi [ârç1],o Îi cà,zutbrumà) t Tistu Tiêor ûd,i,r,id,us iard, la jucarà (Copilul âcestà s-o Îi dus din tou la joxcâ\ i Cari, sti,iir aiL% i,ri, rcul,ardi ù, junsi primu d,npd,zd,ritl,;, (Cine çtie cind s-o fi scnlàt de à âjuas primul la, pia,tà) ; -4n rùarli cd,sd,bdur duck'iaizl,i, i,ri d,i,çcl'isi, d,umi,ni,ca marile 1)ù (În çi,
,a Al. Rosetti, lsloria limbii tomAne ile Ia orîgini pinà in secolulaI Xyll-lea, Bucure$ti, 1968, p . 5 4 8 . 2i Litutghierul lui Cor€si, Text stâbilit, $tudiu introductiv ti indice de A1. Mârcç, Bùcùreltt, 1969, p. 131/9Y. ,6 M. Cqrâgiu-Mârioleanu, op. cit., p. 109. 27 C&malica limbii ramAne, vol. I, $ 231.

tt\LrN-rrnvllrl

ME,çq,r4.Ioiton\IÂr\

147

oraqe magazinele or fi deschise çi duminica) ; Vd, iri, pi,rd,utû,elu di, uaia r l i l d . b p a , fri S - oi i p i e r d u t m i e l u l , d e z b i à r à o a i â a t i r a ) ; - ! L e , ù e ùdiu r m i " t d , ad r tga,t:ù, nyp!e!_ d,i mo l,'-ti-.ncl'idocl,',il,, so'tù (N-o Ti dormit toâtà noâptea, d,i, d e i s ei o c h i d a c u m o c h i id e s o m n ; . Mâi multe limbi se folosesc de viitor pentru â expdmâ o supozi_tie, de exa qaced. Ko'tku.god,i,ni ima toj 2 - Pa lie da iina kaj tetii.i,eseirr lie i scr. Dosl{t,ôe staya biti, oaa posloaicazs rcna. O gùsi el unùe id, se ascund,8, 1 (_C.â,,-mil O. çi .P.g!res.g1,_ It ?99! O-ma,ili ôntîrzi,trto z.i, d,oud, ea La moçi.e,La Bd,lceçIi, j,!id:., +?2)3o1'tu. Notre-amàn'est ?as renu: il, aura d,utràt:âit,; _(1d.. sp. Tendld, 40 aûost1; ptg. A il,ha de Bakarem . . . que esterdci.ncod,iasd,é nauegagd,o ilha, d,eOrrnuz (A11. de Albuq.. Comm., 26) 1 Apenas haaerd, d,0, nesteme.snlo a,ud,i,tdri,o gy!ry %@ possû testemunho,r neua (6troposi,çd,o) bom, a fyo41!a etpptiettria t\ ieira- I._-335)3, it. Non l'ho trotaio ia casa sarri ; l n&x3. -proba,bîIenIp pq,ûitoslamatli Perifuxzâ ad,+ infinitirr nu s,â menlinut în megleroromânà numâi în pe în _câzurile care le-am examinât mai sus, Ea s-a pàstrat, de asemenea, blesteme, adrld rolul de element finàI în âceastà constrûctie pietuffic;tà p{n câre,_ im€aiiât dupà prolunlarea blestemului, se cere çi neîndeplinirea, lui. C:Ùpidanâ Dotat un blestem care se aude la megle'noromâfi (vezi XIegl.I, p. 3p) : f-ocu s-ti,urdd,,d,a%i,-ti, s,rd,,iri,, variant-à redusà, din care o lipseçte arrrfiarul ud,lweari\ qi tradusà greçiî prin ,,focu1sà te aidà, arde_ l n r - i e - a r . L e e a( , eê s t ed e m a i m a r e i m p o r t a , n t àn s à e s r el a p t u Jc à , , e s i i d yâloârea rerbâlà a infinitiyului este evidentà;ici, Càpidâl -nu vorbeqtè dcàieri de aceastà intrebuinlare a lui. Iatà cele m;i des jolosite blesteàe din megtenoromânà, urde îitilnim inJiniti-!-u1lure cu valàare vertail,: U-ti nïdd,locrl d,i,nu ad,ti, ard,iri (Sâ te àrdà focul dà nu te-ar ardel pira i s-ti, {ndd, cl,i, ûd,ti &rd,iri, (tr'lâcà,râ sà,te ardà de nu te-ar afie) i S-iî,'nea,cd, nu l.uptu_.d,i, ad,î,i nice,ri, nw -(L\p:al sà te inece de nu te-ar irjec;)'i Lu?u s-ld j!L,nSl,'d nw.rd,_ti, jung'l'ari (-l.,upr! sà te lnjung]ie de nl te-ar'iirjmlhia) dd ; Lu?u s-ti, tat)d, d,i,nu où,tà tdl,'ûri (Lnpù1 sà te tâie de rtl- te-ar tâlù) iLui; s-t'i nxûncd,d,i nu rd ti md,nca,ri, (T)rLptTI te mànînce cle nu te-ar iriincâ1 ; sà S-ti d,und, ôurna ili mu ud,tri dunari, [Sà te ia ciuma de nu te-ar lua) ; S-'ti d,und" moartead,i, ù, td d,u,nari nu (Sà,te cwete moârtea clenu te-ar c#à!a) ; Il-ti cwrd, nlaa,rtea, nu od ld cu.a,ri,(Sà te ôurele moartea de au te-ar'cul d,i rà!a) ; SJi cwrd,curela d,i,nu rù ti, curari, {Sâ té curele holera de ru te-â,r cirràla) ; B-li bn,td, dd,la,c% nu aù ti, bûti,ri (Sâ te cldboare dalacul de ru d,i, te-ar dobori) ; B-tùlea d,re,cu n'u aù ti, lari (Sà te iâ dracul de nn re_âI d,i h1na)dt-1, uscù nurneo.d,.inu aù !.i,uscari,(8â, !i se usuce numele [sà_!i disi p-grà].de ru !i s-ar uscâ); Si-;ri uscd,cornu (éuri,nôaau) nu ad,- uscq,ri, ii,,i ti, (Sà Ti.se usuce ràdàcùâ de nu !i s-âr usca) ; Bi,l creagtd, nu idreu d,i, rd-t cri,payi, (Sà-1i cmpe fierea de nu tiar clàpa) ; I i-!'sard, 0ôl,dl1" nu ad,_t di sd/ird (O.chiisà-Ti.saràd e nu, ti-âr sÈ.,rt) Bi-l iq,sd, oct,i,i,ddn ,1)d.tiçiri (Sâ_il t iàsà ochii de nu li.ar ieqi) ; Orbu si imnà, d,i nu aii imnard lort sà màarg'à
:s B. Koneski, Grûmrzikana makedonskiot titerutwenjazîk, detl\ II, Skopj€, 1902,$ 430. M. Ste.oaoo.oi6, jdsr,(a,;odmo izaanie, Oloà"-Citiaie, igzr, Grumatikû srpskohrùatsÀrg g 65o r0 Grcmalica limbii rcmàne, vol. I, g 229 B, g 230. 31v. Vinjâ. Granûrito spanjorskog Zagreb. 196J. p. 290. "3 -AugùsloE. dâ Sil!a D;âs. ap. Jiziko. .i1.. g 259. " J. Jernej. Tolijonskagrunotrka. I, Zâgreb,1958,p. t23.

148

PETIAIR A'IAI\IASOV

de nn ar merge) i Blùstemu sd,-l celd d,i, rïL-I, nu cdrori (Biestemùi sà-l prindà j.unQiri,(Blestemul sà-l de nu 1-âr pfr\de) ; Btrd,slemw jungd, ù,i nn, ad,-l, sd-l ajuagà de nu l-ar ajunge) etc. fu fine, mai este o situalie in càre inTiaitiyul lung meglenoromân qi-â pàstnt yaloarea yerbalà i este rorbà anume de aqa-zisul infinitiv exclamâtiy prin ca,rese exprimà sentimentul de indignare. De exemplu, cînd lemeile spalà rufe foarte muldare, unde se cere ul aderàrat eÏort çi rezultatul este tot nesaiislàcàtor, indignàte e1eexclamà : Nu iasi, muri,r,i t Muriri, nu iùsi. ! N,u ïrea, s'i ittsd,, muri,ri 1.Muriri, nu area s,i jasd, 1.adicâ ,,de-ai muli (sà mod) qi (tot) nu iese murdària de pe ruTe". Là iel, ,te6stù nu muriri I se poâte inlelege cà : ,,pot sà mor qi uqa nu se Fd, si,rldgcl,i,d,i. (va) deschide",,,po!i sà mori qi uqa, se (yâ) deschid.e)', nu ,,poâtesà moarà uçà ru se (1-a)deschide" etc. Tà,rânul lndignat strigâ : Tà"|,êi,ri nu wea I ii pui,meoÂcd, Tdl,êiri,! nu *i pujmeagti,d,in Loc,eind-vitâ sa, slà,bità sâu s'i sa,a, incàpà!înatà, ru yrea, sà,se miçte din loc. La fel, Nu mancd, sa:anu pun i'n g rd,, ari,?ari,! spune, de obicei, mâmà cincl copilul ei nu ]-Iea sà mànince, cu înleIesu] de ,,sà crà,pi çi nu wrea sà mànince". II. rNFrNrrrt'tll sclRî

Àrn mentiorât deja cà intinltivul scult are o întrebuinlare Ioarte realusà, meglenoromânâ. El âpare intr-o singruà situâlie, çi arume in in periiraza ]'e]'balà ?d + in{initiv, pri]l care se poàte expdmâ un blestem, la lel ca prin periiraza ,ud* inlinitivui lulg, pe care am examinât-o mai rls*. Inïinitiyul scurt se folosegte, in âceâstà ccnstruclie pietrilicatà, ca o simplà .lladantà à inlinitiTrllui lungl alegerea{ormei de iûîinitiy (lung sa,uscurt) liiûi1 cu totul iiberà, spontâûà. Din ccnlinutùl semàrtic a1 construciiei cu urà sâu cn à1ta, din cele douà forme ale idinitiyului nu se poàte desprinde in nici un fel ideea cà alegereaeste rezùltâttl uirei manilestàri {onqtierte à gîndirii, ci pul qi simph credem cà eâ depincle de intensitatea qi gràdn1 afectir-itàlii la persoana care proler'à un blestem. Astfel, rn loc ùe l,uptus't,imancii d,i, ù, Li mdTrralirse poàte sp\ate Éi Lwpus-t; nx&ncd, tuu d,i,n , ,1,d, md,ncà,. ti Iàtàùçi celelalte exemple in càre este Ïolosit inlinitiyul scurt în meglenorolJr^Lâ| lu?u s-l.ineacd, nu Dd, nicù,; Lupws-ti jungï à, d,i, t'i jungl' à.; twpu s-Ii,ta,l; d/i n ad,ti, td,l,' ; s'ti tlwnd, d,i nu rd, Ii d, it êuma d,,i ad, nu l,i duno; s-ti curd,nxoq,rtes, ttu,ad,ti curà,I s-ti,.lead,rùc il,ànu ùi ti, lir,i,à.; d,i, si,-ti,uscti numea di n'LL I'i uscà,; si,-!i, rd, uscd,cornu d,,inu Id, ti uscà,; si-1 tre&pd,,iûreûd,inuù,-!,cri,pq,;si,-!,saràocL',il,'d,i,nuaù'"jsd,ri,;orbus,iimn di nu rà imnà 1 bldrteruusà-lcatirdi n% ù,-l cù!à,;si,d,ad,omnu si,lrisneascù, d . i , t , . u d t r i s n j ; s i g h i b , i r d i s p a , d . d ù ù ùg h i b w d i s j . t s; n Iste greu de stabilit cauzelecare au dus la apocopareainfinitivului in megleloromânà pentru cà aici nu existà documente scrise în câre sà se poâtà urmàri evolulia fenomenulli. Se pare dealtfel c5,problemâ este destul de complicâtà deoârecerici pertru limbùe câre dispun de ast{e1 de documente ru se cunosc incâ adeyàratele motiye ale scurtàrii infini3a Singura diferen!à est€ aceeacà p€rifuazÂ. ù,i + iûIinitivul scurt nu âpar6 si ln coDs Lructii .u vâloârede iupozil'e.

]Nù'I\IT]\71J'-

MEICII'EI\TORC{IIÀN

149

.,n sau :I:Ap]"fde q?=i"f- meglenoromânà,, ôsterezuttatutàLunei alre cauze, ramiûe Tâzll impreuÛâ limbi balcanice, gi unele ca ,,^,^ ^l"qtlq:g pâna.se câractc.u.eleialie eoe. erjzeazà, pr.inrr_o 1,râsârurà comunâ,pe llr]!"5.-iio-llul anumeprin lenomenut pierderiiinfinitivului çi inùllgi^-1y]i9 ?l*1", çiperso_-nàtc. prm ïolme Pe cîndîn greacà, macedoneanà, arômânà :l]:_e3 lul poâtespune.cà âcest proces estecu totrt încheiât_ exceplie ï ^"i19?I?,!9pontice3s qi mâi pulin lac d]âlectete

tiruluis. Ceeace este insà comun nu aumai dialectelor romàlre, ci qi àltor I imbi ,in care, foluspçieinfr:n iyu I 5curi eùtefap I ul cà, clec.le mai multo se il o r f , p l s r a à i â t u J , d p v e r b u l a ' o l o :d t o m . u o l c i r l c : s c r . r a ] i i u . p i s a i u ; r bulg. nro naËo rorer rua_(fpauorn orb BJraxaÂ, 50y ""rq" r4ona ol cBoe Âa ro y3e il,par,rorr oÏu Epauoes.iZ116. Dacâaparilia lui este rezultâfu_l p o z r ï r p e n c t l L r ca v e r l l u l u i a u x i J i a r J T ,e p à e n u s ê p o a l ec o n s l , â td i n r e c c a

cele dill ltaliâ merirlionalà ate iiim_ -, bii.greceqtise 1n meglerroromânà,dupà cum am ràzut, se mài pàstreâzà inJinitiyul cu valoare ve.rbalà,. Majoritatea lingviqtilôr, câ SâncUeld, Rollfs, Copceâg qi allii, yàrl cauzele acestui tenomar in hmba greacà, unde încà ît epocâ 1ui Polibiuao :r,par propozitii suborclonate cu iva. Pe cle aftà parte, se constatà cà,,cu cit se merge mai spre nord, âyînd câ purct de plecàre tedtoriul pe care se yorbeçte limbâ greacà, cu atit infi_ nitiyul se pàstreazà mai bine. pordnd de la acest fipt, RohlTs nici nu în tre ?om€n€_ste lucrateE,sa, pe.rdita,. . . de inlinitivut c1i-n meglenoromânà, crezirl probabil cà aici, Ia fel ca qi i:r celelalte Limbi vecln.-e,infiniti.v-j cu yàloâre yerbalà nu se mai foloseqteI dealtfel, el nici lu putea sà aibà o-altâ pàrere cu privire 1a aceastà problemi,, a'oiod in vedLe contactul dfuect între greacà çi macedoneanà, pe de o parte, çi meglenoromânà, pe de àlta. Deqi in-flùenla greâcàîn âcest sensesteun Tapt indubitabil, pierderea . ^. . ir-firitiyului qi inlocuirea lui prin lorme persolalJ în timbile balcanice îsi g à à e g [ c r p u c a , ç i a i i u e v o t u { i ai D r e r n àa f i p c à r e i ad i D l r p a n " s r el i r l b i e 9 (ceeâ ce.se dovede$te $i prin exemplul meglenoromânei). Cum s_ar putea explicà âltie1 laptul cà inTinitivul îr meglenoromânàrezistà incà, in ciud:r puternicei tendirTe inoyâtoare, cincl qtim bine cà âcest ialiom a fofit àtit cie puternic âtins c1einTluentâ limbilor vecine, in special de ceâ slâyà, incit este_pecale de disparilie, iar în limbile incon;uiràtoare infinitivul a olspar.ut i1e mult ?

3s Vezi Al. cr^.gr, Grcmalica ari, Bllcureçti, 1973, S 97. 36 I. Iliov, -lsiezrdne na inlinili/ i ostatàûaI nega bàlg.]rskia ld e.ik, ir1,,Izvsstia na semi_ D â r âp o s l a r i a n \ k àI i t o t o g i a l V r l 9 : j . , . p . t 2 6 . 1 4 7 . 3 7 K n . T o q € b y ,o p . . i / . Diê tnlinitiue in den ponrischen Diarekren ujld die mlsunJrlensese?ren "",."_ 1m Neugtiechiscren, zeneni'_*"; P"til:l: Monâtsb€richte der Kgl. proussischen Akad. Wiss. tSZ:, rStS, p. 191 230. 3s G- Rohlfs, flislo.is.phec\lmmatik der itatienisêhenSp'|..che und îtuer Mundarten, t.\1, B€rÊa, 1949, S ?1?.

*"',::

i""T:î:[î1i"ïiilji8!'r',ï."$lintinitit

de sftc' i\ ÉIudes phitolosle néo-erecque,

150

PIIIA]R

.ATé]].IÂSOV

lII. coxcruzrr Din cele prczentate mài sus putem tmge ulmàtoârele concluzii : - Lrlinltiwul meglenoromân in stâ,diul âctual al eyolù$iei s&le are clouà ïorme : una lungà (md,ncrtrà., tàl'ari) qi un:i, scurtà (md,ncà,, td,l,'à). - In{initiyul lung are dol)à valori : nominalà çi verbalà. Ca fuecven!à se impune cea dintîi. - Inlùitivul lurg cu raioare nomilrâIà reprezintà unul dir procedeele pdncipâle pentru îmbogàtùea clasei norLina aati,onis. Cu aceastà ya,loàre, el se deosebeqtetotuqi de in-finiti\'-u1lung din dacoromânà qi aromânà, pentru cà nu poa,teintra în relalie gmmâticalà cu toâte morleme1e,ctm este ca,zul,de exemplu, cu cele de numàr. Aceasta se datorelte fàptrlui cà el nu s-a eliberat incà de sensul sà,u abstract, pàstrindu-Ei, mâi depârte, sub àcest aspect morfologic, dubla sa ya,loare: substa,ntivâlà qi Terbalà. * Inïinitivrd scurt âre o întrebuinf,are foarte redlsà, sieste lolosit intotdeauna ca verb. El se gàsegteir alistiibulie echiralentà cu inlinitivul luns ca formà verbalà. - În comparalie cu infinitivLrl din dàcoromânà çi aromânà, infinitiyul meglenoromân prezintà un stadiu arhaic, identifieînd-u se, intr-o oa,recâre màsurà, cu cel din dacoromânà din secolul al XYf-lea. Din exemplele dâte se constâtà cà infinitivul lung cu valoare verbalà,,cà qi ce1scut, apare in contexie sintactice mai pulin expuse1âinilùenle1e strâine, reFrezentînd expresii pietrificate. Deqi megleroromâna qi limbile balcâdce se cârâcterizeâzàprin îenomennl pierderii hfilitivului çi infocuùea lui prin forme persoaale (fenomen considerrùt cea mai caractelisticà tràsàturà, à àcestor limbi), ea se deosebeqte oârecum de ele in âceastà pdyintà,, reprezentind ultimul ba,stion in rezisterta in{initi'ç'ului 1â tendinlele inovatoare, prin faptd cà în toate aceste limbi yecire cu meglenoromânâ (greaca, macedoneana, aromâna) irrfinitirrui ct valoare verbalà a dispàrlt.
Noiembrie 1975
Fdcallatetl de lilalogie SÀopje

L'inlinilil méglénoroumain (Résu,mé)
Fondé sul quelcJues enquêtes I)elsonnelles récentes, ]'âùtc!r anâ1yse tes deux formes - longùe et }Iè.re - de t'infinitif dr méglénoroumâin et leur raleur respective, €t conclut que lâ Jorme longue de f infinitif connÂit un usage beâucorp plus lârge qu'oi1 te l'â cru jusqu'à presenr.

ÊCL ar XXf

, nr, 2, p. t37-fiA, Bûctrcsti, 1916.