Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 1 I.

Determinarea propriet ilor mecanice ale firelor

I.1. Considera ii generale legate de carateristicile fizice i mecanice ale firelor Firele reprezint un factor de influen determinant atât în procesul de tricotare, cât i

din punct de vedere al comport rii tricotului pe durata proces rii sale ulterioare i a utiliz rii. Structura i caracteristicile fizico-mecanice ale firelor sunt elemente de baz în proiectarea tricoturilor conform unor cerin e impuse de destina ie. Materialele i produsele textile, inclusiv tricoturile i produsele din tricot, pot fi grupate în func ie de destina ie i anume: Materiale/produse pentru îmbr c minte în acest domeniu intr a a numitele textile clasice, care includ produse de îmbr c minte exterioar , lenjerie, c ciuli, bonete, m nu i, ciorapi, etc. Principalele func ii ale acestei categorii de produse sunt de protec ie (în principal termic ), de confort i de ordin estetic. Materiale/produse decorative includ perdele, dantele, covoare, p turi, prosoape, etc. Cea mai important func ie ale acestor produse este func ia estetic . Materiale/produse tehnice în aceast categorie extrem de larg , cunoscut sub denumirea generic de textile tehnice, fac parte o diversitate mare de materiale/produse, cel mai adesea grupate în 12 domenii de utilizare agricultur , construc ii, materiale pentru produse de îmbr c minte speciale, produse decorative, geotextile (construc ii civile i hidrotehnic ), produse folosite în industrie (inclusiv materiale compozite cu ranforsare textil , de i de

multe ori acest tip de materiale sunt tratate separat în literatura de specialitate), medicin , industria de transport (terestru, aerian i maritim), produse pentru ambalare, protec ie, sporturi i activit i de recreere i produse folosite în activit i ecologice. Textilele tehnice sunt textile cu o func ionalitate sporit , fiind caracterizate de propriet i determinante cu intervale stricte de varia ie, cu valori extreme. Aceste propriet i difer de la un domeniu de utilizare la altul, cele mai des întâlnite fiind cele mecanice, caracteristicile biologice i caracteristicile legate de protec ie. Pentru a putea proiecta produse care s îndeplineasc func iile specifice, trebuie definite materia prim (structur i propriet i), materialul textil (structur i

propriet i), precum i structura i propriet ile produsului final. Firele joac deci un rol important în etapa de proiectare, op iunile legate de materia prim influen ând comportarea produsului final. În func ie de destina ie, materia prim folosit pentru realizarea tricoturilor (din b t tur sau din urzeal ) poate fi grupat precum urmeaz : Fire utilizate pentru produse de îmbr c minte sau articole decorative sunt fire textile clasice. În cazul firelor folosite pentru producerea tricoturilor, o clasificare necesit mai multe criterii [5] Natura materiei prime Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 2 fire naturale vegetale (bumbac, liberiene), animale (m tase, lân , alte p ruri) i minerale (azbest, sticl ) fire chimice fire sintetice (poliester, poliamid , poliolefinice, polipropilenice, etc) i fire artificiale (viscoz , acetat, etc) Structura amestecului fire omogene i eterogene (în amestec) Tehnologia de ob inere fire cardate, piept nate, fire din topitur , din solu ie,

ob inut prin extragere Procedeul de filare fire simple, fire r sucite, fire de efect, fire etirate, fire torsionate, fire texturate, fire rotosetate, fire cu miez Fire de înalt performan sunt de natur organic , cele mai importante fiind

fibrele aramidice i polietilenice i de natur anorganic . În aceast categorie sunt incluse fibrele de carbon, sticl , boron, ceramice, etc. La aceste fibre se adaug microfibrele i fibrele din ultima genera ie, a a numitele fibre specializate. Un domeniu aflat abia la început, dar care demonstreaz un poten ial deosebit este cel al nanofibrelor. De exemplu, firele de sticl , carbon i para-aramide (Kevlar) sunt fire cu propriet i mecanice deosebite, în timp ce meta-aramidele (de tip Nomex) au caracteristicii speciale legate de rezisten a la flac r temperaturi înalte. I.1.1. Determinarea fine ii firelor Fine ea firelor se define te ca fiind gradul de sub irime al unui fir, indiferent de natura sa i procesul de filare folosit. Fine ea firelor sau densitatea linear poate fi definit în sistem direct sau indirect, în ambele cazuri exprimând raportul dintre unitatea mas i unitatea de lungime. În sistemul direct, fine ea se exprim cel mai adesea ca titlu, unitatea de m sur fiin tex. Titlul Ttex reprezint masa exprimat în grame a unui fir cu lungimea de 1 km. Cel mai folosit mod de exprimare a fine ii în sistemul indirect este num rul metric, definit ca lungimea în metri a unui fir cu masa de 1 gram. L(km) M(g) Ttex (1.1) M(g) l(m) Nm (1.2) i rezisten a la

g). calculul indicilor de numerotare. din acest motiv preferându-se experimarea fine ii în sistem direct sau indirect. prin: determinarea lungimii epruvetelor: Ls (mm. Raport tiin ific PN II ID_589.Fine ea firelor poate fi apreciat i prin diametrul sec iunii transversale d i aria ale sec iunii transversale a acesteia A. . torsiometre. Condi ii de determinare a lungimii de fir Por iuni Lungimea de sec ionare Aparate necesare Condi ii metrologice scurte 0.1. Caracteristicile dimensionale i de suprafa unui fir sunt dificil de determinat.5 . a. conform indica iilor din tabelul 1. m.1. Determinarea indicilor de fine e prin metoda gravimetric Indicii de numerotare se determin gravimetric conform SR EN ISO 2060.1m dinamometre. LS (mm. m). Determinarea lungimii firelor Epruvetele se sec ioneaz la o lungime arbitrar /standardizat . foarfece Sec ionarea atent a epruvetei . determinarea masei: M (mg. Km). faza 3/2009 3 Tabelul 1.

100.200m vârtelni a pentru fire Derularea firelor cu pretensionare uniform . b. medii i lungi 10....1m balan a de torsiune por iuni scurte Domeniul de m sur : 0 500mg (precizie 0.50.5 mg). g) sec ionate la o lungime arbitrar sau standardizat .50.5 mg).5. 0.100. 0 2000mg (precizie 2. LS (mm. por iuni medii i lungi 10. Condi ii de determinare a masei firului Condi ia de lucru Lungimea de sec ionare Aparatur necesar 0.. Km) se face prin cânt rire cu balan e (tabelul 1.5 cN /tex Vârtelni a pentru fire (figura1) se utilizeaz la m surarea lungimii firului inf urat sub form de jurubi pentru determinarea densit ii de lungime a produselor liniare. Tabelul 1.pentru a evita "pierderea de torsiune la cap tul liber al firului. Determinarea masei epruvetelor sec ionate Determinarea masei epruvetelor.200m balan a de fine e . m.2.2). M (mg.

5 .1.condi ii metrologice epruvete condi ionate. Verificarea nivelului de calitate al firelor prin incadrarea valorilor coeficientului de varia ie al indicilor de numerotare.3. Amestec Pes+bbc cardat 5 % 1.2 1. S.4 1. in Standardele Statistice USTER.3 1. (Tabelul 1. clim standardizat c.1 1. CV100 m %. Vârtelnita pentru fire Raport tiin ific PN II ID_589. S 2 .3 . CV%).2 10 % 1. Figura 1.4 1. Prelucrarea datelor experimentale Prelucrarea statistic a rezultatelor experimentale presupune calculul valorilor tipice de sondaj ale caracteristicii studiate / indicii de numerotare ( X . faza 3/2009 4 Tabelul 1.extras din USTER STATISTICS 2001).2 1. Nivele de calitate a firelor Nivel de calitate Amestec bumbac piept nat Amestec bumbac cardat Amestec Pes+bbc piept.

4. se apreciaz prin indici i caracteristici specifice.3 90 % 3. Indici de torsiune a firelor Indice.5 4 3.7 1.1 2.1 2.4. stânga. prezenta i în tabelul 1.2 2. S Continuitate real /continu . Torsiunea firelor. Figura 1.1 4.1 5 4. al c rei principiu se ilustreaz în figura 1.4 . 17]. caracteristic Rela ie analitic Semnifica ie U. Z.3 4. Sens .1.6 1.3 2.2.M. Balan a de finete I.6 3. discontinu /fals Intensitate Pasul spirelor lnT / spire/m Tlh / m/r s dTtg Unghi de torsiune Scurtare 100 .4.7 1.8 50 % 2.3. Determinarea torsiunii firelor Torsionarea constituie un procedeu de consolidare mecanic a în iruirilor de fibre.dreapta. Balanta de torsiune Figura 1. Principiul de torsionare Tabelul 1.7 3.25 % 1.2. prin care se dispun dup linii elicoidale cu pas constant în jurul axei în irurii [5.4 75 % 2.8 Figura 1.3 95 % 4.

faza 3/2009 5 Torsiunea firelor se exprim prin: Torsiunea necesar /valoare nominal : .1 12 l ll s 1 l . lungimea firului. 2 l .Raport tiin ific PN II ID_589. lungimea în iruirii % Coeficient de scurtare 100 100 2 1 s l l Cs .

Condi ii impuse la determinarea torsiunii prin metode directe sunt centralizate in tabelul 1. Vd este viteza de debitare a în iruirii de fibre (m/min)./min).T mn Nm unde: Nm T m coeficient de torsiune metric / grad de torsionare. Torsiunea efectiv . tip bumbac 10.250 6x10 (1. Condi ii de determinare a torsiunii firelor Tipul firelor L (mm) N Fire simple de bumbac.4) unde: f n este tura ia fuselor (rot.3) . realizat pe ma in : Nm VdCs n Tm f m (1. Metode i aparate pentru determinarea torsiunii firelor Determinarea torsiunii firelor se efectueaz conform SR EN ISO 2061 prin metode directe sau prin metode/standardizate. Torsiunea efectiv se verific prin determin ri experimentale.5. Tabelul 1.5.

tip liberiene 100.500 Fire simple de liberiene.tip lân piept nat 25.6.20 Determinarea torsiunii impune m surarea corect a lungimii de fir: pretensionarea epruvetei cu Pp = 0.tip lân cardat 6x10 Fire simple de lân piept nat . Tabelul 1. evitarea laminajelor false în în iruirea detorsionat . Metodele i principiile de determinare a torsiunii firelor i rela iile de calcul aferente sunt prezentate în Tabelul 1.5 cN/tex. amestec cu fibre chimice 250 6x5 Fire r sucite/cablate din fibre / fire chimice 500 6x20 Fire din es turi / tricoturi .M l n T r s/m 100 .250 6x10 Fire simple multifilamentare 500 40 Fire r sucite/cablate din fibre naturale.6. Metode de determinare a trosiunii firelor Metode standardizate Principiul metodei Rela ia de calcul U.Fire simple de lân cardat .

1 12 l ll s % 1.Metoda paraleliz rii elementelor componente/ fibre. prin intermediul contorului care indic num rul de rota ii al clemei mobile. T * =-T 100 100 s Cs . se ob ine valoarea torsiunii de anulare. fire anularea torsiunii ini iale (T) prin aplicarea torsiunii (-T) egal i de sens contrar cu aceasta. filamente.

4-reperul zero. 7-clema mobil . 3-scal gradat .* 250 2.Metoda mm TT 2 r s/m detorsion riitorsion rii detectarea varia iei lungimii firului prin detorsionare.5-ac indicator.3. faza 3/2009 6 Metodele directe de determinare a torsiunii se bazeaz pe eliminarea complet a torsiunii cu ajutorul torsiometrului (figura 1. 2-limitator. Torsiometru schem de principiu 1-greutatea de pretensionare.5. Figura 1. 9-electromotor. Determinarea caracteristicilor mecanice ale firelor Propriet ile tensionale ale firelor ilustreaz durabilitatea i prelucrabilitatea acestora: la fire de compozi ie i structur determinat . respectiv torsionare în sens opus: TT * * 500 TT mm r s/m Raport tiin ific PN II ID_589. indicii propriet ilor tensionale verific realizarea tehnologic .5). în conformitate cu o anumit destina ie. 10-scar gradat 1. 6-clema culisant . la semifabricate / benzi i semitorturi indicii propriet ilor tensionale apreciaz . 8-contor de rota ie.

Diagrama de parametrii de climat i de parametrii de deforma ie reflect corela ia dintre cele dou m rimi. a modelului structural i a parametrilor tehnologici de prelucrare i reprezint o caracteristic rezultativ care reflect transferul propriet ilor tensionale în sensul fibr -fir. Pr Trac iunea maxim suportat de epruvet . Tabelul 1.1 Rezisten a la trac iune. care se definesc prin intermediul caracteristicilor dinamometrice/ for for de întindere i deforma ie.2 Rezisten a specific . parametrii de structur ai firelor. prin valoarea coeficien ilor de transfer. Denumire / simbol Rela ie analitic Unit i SI 1. Limitele de varia ie ale indicatorilor propriet ilor tensionale ale firelor (tabelul 1. a. s s r s A .7. Indicatori de apreciere a caracteristicilor tensionale Nr. cN 1. dependen a fa încercare. Indicatori pentru aprecierea propriet ilor tensionale Propriet ile tensionale ale firelor se exprim prin indicatori. Componen ii i tehnologia de realizare a unui fir determin nivelul i neuniformitatea propriet ilor tensionale. Propriet ile tensionale ale firelor sunt determinate la nivelul compozi iei fibroase.for a de laminare necesar .7) se diferen iaz în func ie de: compozi ia fibroas . parametrii procesului de prelucrare i de finisarea aplicat firelor/ mecanic sau chimic . înainte de rupere N. Indicatori pentru aprecierea rezisten ei 1.

faza 3/2009 7 rupere.lo mm Raport tiin ific PN II ID_589.4 Lungimea de rupere.3 Tenacitatea.P A-aria sec iunii transversale (mm 2 ( cN / mm 2 1. Lr 1000 Pr Nm. ar lr -lungimea epruvetei la rupere (mm) lo-lungimea ini ial a epruvetei (mm) 2. Tt Pr cN / tex 1. Lr Km 2.1 Alungirea absolut la ar=lr .2 . Indicatori pentru aprecierea deforma iei 2.

Indicatori dedu i din diagrama efort-deforma ie: 4. C) 4. E. fL .1 Coeficient de transfer. K f F k adimensional 4. curgere prin punctele caracteristice ale diagramei efort-deforma ie (P.1 Limitele de propor ionalitate.2 Factorul lucrului mecanic de deformare la rupere. Indicatori de apreciere a trtansferului propriet ilor tensionale în sensul fibr -fir 3. elasticitate. 100 o r l a % 3.Alungirea relativ la rupere.

r L a L f Pr. adimensional 4. L adaPL r a . Ls M L Ls M .masa epruvetei cN.4 Lucrul mecanic specific de deformare la rupere. Descrierea echipamentului de testare Determin rile s-au realizat pe ma ina de încercat la trac iune MESDAN Tenso-Lab . 0 cN*cm 4.cm/cm*tex b.3 Lucrul mecanic de deformare la rupere.

10. 4. al c rei aspect general este ilustrat în figura 1. incluse pe un traseu determinat (figura 7). PC-sistemul de Raport tiin ific PN II ID_589. 2-buton de blocare . Protocolul de încercare cuprinde: date ini ial . P-imprimanta .6. MP-microprocesor c. C2-clema pasiv . Ma ina de încercat la trac iune Mesdan aspect general A-formatul de alimentare.valorile individuale ale caracteristicilor for deforma ie rezultatele prelucr rii statistice ale datelor experimentale: valori extreme. VM-videomonitor . condi iile determin rii date experimentale . pentru caracteristicile studiate/ indicatorii propriet ilor tensionale/ este asigurat prin softul specializat.1. E-epruveta. 1-întrerup tor alimentare/conectare . I. reglajele aparatului. medie. presupune: m surarea tensiunii în fir înainte i dup cupla de frecare. Prelucrarea datelor experimentale Prelucrarea statistic a rezultatelor experimentale constând din calculul valorilor tipice de sondaj. C1-clema activ /motoare . coeficient de varia ie. Figura 1. calculul d cu rela ia Euler : d e T T 2 . dispersie. Determinarea coeficientului de frecare Determinarea coeficientului de frecare dinamic ( d) ce caracterizeaz cuplele de frecare simple sau mixte. faza 3/2009 8 calcul .6.:codificarea probei.

b) mixte Coeficientul de frecare fir-fir a fost determinat experimental folosind un aparat FMeter-Rotschild (Metrimpex. . al c rui aspect este ilustrat în figura 1.6) unde : d . Principiul de m surare al coeficientului de frecare dinamic.1 (1.7. care caracterizeaz cupla de frecare (vezi figura 7).unghiul de înf urare între elementele care alc tuiesc cupla (radiani). în cuple de frecare a) simple.8.T 2 . a) b) Figura 1. T 1 .5) De unde rezult 2 1 ln 1 T T d (1.coeficient de frecare dinamic.tensiunea în fir în ramurile ce succed sau preced cupla de frecare. Raport tiin ific .

2. unghi de înf urare Rezult din parametri de compozi ie i structur 3. Determinarea experimental a caracteristicilor fizice i se calculeaz pentru fiecare treapt de vitez . dimensiune. faza 3/2009 9 Figura 1. 1. ce reproduc condi iile tehnologice i metrologice de func ionare ale cuplei /simulare (tabelul 1. tensiunea de intrare în cupl /reglat prin intermediul dispozitivelor de frânare. Instala ia de m sur F-Meter.PN II ID_589. Temperatura *Se men ioneaz ca factori de influen Valorile medii 1 T i 2 T la care se efectueaz testul. structur Compozi ie Fine e Torsiune 2.Parametri mediului ambiant Umiditatea realtiv a aerului . vj i tensiune. Tabelul 1. din acest motiv. umiditatea i adausurile tehnologice .Rotschild Definirea programului de testatre Determinarea coeficien ilor de frecare dinamici în cuplele simple i mixte are ca scop optimizarea regimului tensiunilor i. Natura cuplei material. Geometria cuplei form .8. Condi iile tehnologice i metrologice de func ionare ale cuplei Condi ii tehnologice de Mixt Simpl func ionare ale cuplei corp de frecare fir 1. se desf oar conform unui program de experien e.8. Regimul de prelucrare viteza firelor. 4.8).

firul de sticl a fost eliminat din experiment. 100% (PNA i PES) i în amestec (PNA i lân . real Cv [%] T s/m] Cv [r . Pentru aplica iile tehnice s-au considerat dou tipuri de fire fire polifilamentare PES de înalt tenacitate i fire de sticl . Din p cate. ific tiin Raport PN II ID_589.mecanice ale firelor Pentru caracterizarea firelor specifice tricot rii din b t tur s-a considerat o gam larg i divers de fire cu aplica ii pentru produse de îmbr c minte i aplica ii tehnice. se prezint valori din literatura de specialitate [6]. PNA i bumbac).9. firele de sticl care au putut fi achizi ionate în cadrul proiectului s-au dovedit necorespunz toare calitativ din punct de vedere mecanic (rezisten a la trac iune a rezultat semnificativ diminuat în raport cu valorile specifice). faza 3/2009 14 caracteristicile fizice ale firelor Tabel 1. Valorile experimentale pentru Torsiune e fir Fine Val.9. În baza de date s-au inclus fire simple i r sucite. Ca referin e ale comport rii mecanice ale firelor de sticl . Din acest motiv. Caracteristicile de structur ale firelor incluse în baza de date sunt prezentate în tabelul 1. filate din fibr scurt . Tipul firului nominal Val. în sistem clasic i polifilamentare (PES).

56 246.6 zs 5.6 1629.5 1469.05 137.7 0.65 292.49 575 3.77 45.21 2.0.671 6 Fir PNA+bumbac sucit r Nm 36/2 36.4 680 2.2 0..7 4.33 1.55 311.414 204 9 Fir sticl 2 Fir PNA+lân 3 Fir PNA 100% r r 4 Fir PNA+lân .5 51.3 4.53 2.5 2.16 .2 0.429 5 Fir PNA+bumbac simplu Nm 15/1 15.693 simplu Nm 15/1 17.6 .550 sucit Nm 28/2 28.9 0.[%] tex m Diametru [mm] 1 Fir PNA 100% simplu Nm 15/1 15.629 7 Fir PES multifilament texturat 200/26 dtex 202.5 1437..2 4334..45 2.1 2374.26 5453 0.57 2...3 46.0.400 sucit Nm 28/2 28.3 2..13 247 zs 4.2.23 ..420 8 Fir PES multifilament 1110 dtex 1084.73 0.308 tex 203.9 172..55 75.6 zs 6..6 0.

65 0.64 0.61 0.62 0.58 0.65 5 Fir PNA+bumbac simplu 0.58 0.61 0.66 simplu 0.62 0.59 0.63 0.64 0.65 0.59 0.60 0.60 0.62 0.58 0.60 0.60 0.64 sucit 0.10.61 0.59 0.64 0.e coeficientului de frecare fir-fir Tabel 1.57 0.64 sucit 0.64 0.64 6 Fir PNA+bumbac sucit r 2 Fir PNA+lân 3 Fir PNA 100% r r 4 Fir PNA+lân Coeficient de frecare .61 0.63 0.58 0. Valorile experimentale al fir-fir =2 1V mm/min =2 1V mm/min =2 1V mm/min =2 1V mm/min =2 1V mm/min =2 1V mm/min =2 1V mm/min 1 Fir PNA 100% simplu 0.62 0.61 0.63 0.

31 0.53 0.00 7 Fir PES multifilament texturat 6 Fir PNA+bumbac r .93 PNA+bumbac 5 Fir sucit 8.52 0.72 18.66 9.71 10.51 0.55 0.66 7 Fir PES multifilament texturat 0. faza 3/2009 15 Tabel 1.42 22.49 0.75 9.94 11.41 14.00 7.17 sucit 7.29 0.58 8 Fir PES multifilament 0.31 simplu 4.0. Valori experimentale pentru solicitarea la întindere în bucl Rezisten fir drept Rezisten 9 Fir sticlific tiin Raport [%] F [N] Tenacitate [cN /tex] [%] F [N] Tenacitate [cN /tex] 1 Fir PNA 100% simplu 6.50 0.56 0.60 0.54 20.39 12.08 21.48 0.81 21.63 0.76 8.55 0.61 0.52 0.35 PN II ID_589.29 14.32 0.21 17.77 sucit 7.56 2 Fir PNA+lân 3 Fir PNA 100% r r 4 Fir PNA+lân simplu 3.62 6.64 6.60 0.89 9.78 6.11.62 0.54 9.51 0.29 5.98 19.2 10.70 17.3 0.22 11.93 26.53 0.87 16.34 0.61 0.49 8.3 0.83 20.91 6.49 0.

21 0.99 20.45 15.41 6.34 sticl 9 Fir Tabel 1.38 2.20% PNA+80%Lân .50 24.02 2 EC 11 204 Z28 T6 204 tex 103.03 42.49 12.13.36 76.67 2. crt. Caracteristicile de structur ale firelor Nr.59 1 EC 13 136 Z30 P130 136 tex 75.8.76 112. Valori experimentale de [6] ndere pentru fire de sticl pentru solicitarea la înti referin a de rupere [N] For sticl Fir Tenacitatea la rupere [cN/tex] Modulul lui Young [N/tex] [%] Alungirea relativ 2.08 66.98 101.30% PNA+70%BBC 3 15/1 .34 3 EC 11 408 Z28 T6 408 tex 229.87 Raport tiin ific PN II ID_589.65 56.2 27.85 8. faza 3/2009 16 Tabelul 1. Fine ea firului Nm Densitatea de lungime Tdtex Compozi ia fibroas 1 28/2 zs .29 0.09 39.30% PNA+70%BBC 4 28/2 zs .100% PNA 2 36/2 zs .12.33 15.64 11.03 8 Fir PES multifilament 72.46 84.69 31.37 55.23 26.

. .determinarea propriet ilor tensionale ale firelor (rezisten a la trac iune Pr (cN). tenacitatea RH (cN/tex) i a coeficientului de varia ie al acesteia). Rezultate experimentale i discu ii 1. 13 i 14.1100/100 100% PES 10 .1.1.2.determinarea coeficientului de frecare dinamic d pe instala ia F-Meter Rotschild. Valorile medii rezultate în urma test rilor conform metodelor descrise anterior sunt centralizate în tabelele 11.14.5 . alungirea. Fine ea firelor 1. CVT prin metoda paralelizarii/metoda detorsionare-torsionare. 12.14) Tabelul 1. CV100 (Tabelul 1.20% PNA+80%Lân 8 15/1 .1.2040 fibre de sticla Firele au fost investigate dup cum urmeaz : .200/26 100% PES 7 18/1 .200/26 100% PES 6 . 1.determinarea fine ii i a coeficientului de varia ie CV100m prin metoda gravimetric .2. T (tors/m) i a coeficientului de varia ie al acesteia. Controlul gravimetric efectuat asupra e antioanelor reprezentative prelevate din tipurile de fire men ionate a fost orientat asupra determin rii urm torilor parametri: Valoarea medie a densit ii de lungime. .determinarea torsiunii. pe segmente de lungime de 100m fir i neuniformitatea acesteia. Încadrarea neuniformit ii firelor Compozi ia fibroas Fine ea firului Nm Densitatea de .100% PNA 9 .

15 5% sticla .2040 0.2.56 50% 30% PNA+70%BBC 36/2 zs .55 50% 30% PNA+70%BBC 15/1 . filamentele sunt mai bine consolidate in structura firului deci firul este mai uniform/compact. por iunile sub iate i îngro ate ale firului sunt foarte rare.calitate inferioar .2.60 Din analizele efectuate se constat c : firele cu densitatea de lungime Tdtex 1100/100 (100% PES de înalt tenacitate) se încadreaz pe treapta de nivel mondial USTER de 5 % calitate superioar .65 75% 20% PNA+80%Lân 28/2 zs . .49 75% 100% PNA 15/1 .2.200/26 4.40 50% Raport tiin ific PN II ID_589.1100/100 1.lungime Tdtex CVef CV100 nivel mondial Uster 100% PNA 28/2 zs . ceea ce poate cauza c derea tricotului de pe ma in .4.13 50% 100% PES .2.2.2 95% 20% PNA+80%Lân 18/1 . firele cu densitatea de lungime Tdtex 200/26 (100% PES) se încadreaz pe treapta de nivel mondial USTER de 95 % .3 95% 100% PES . faza 3/2009 17 100% PES HT .200/26 4.

calitate medie/economic . Tabelul 1. sau în cel mai r u caz. firele prezint por iuni îngro ate/sub iate care cauzeaz apari ia unor efecte de dungi pe toat l imea tricotului. Observa ie: în ce prive te neuniformitatea.2.1.15.15). 1. Limite de varia ie ale toriunii firelor Compozi ia fibroas Fine ea firului Nm Densitatea de lungime Tdtex Torsiunea . Se admit ca fire de calitate firele încadrate pe nivelul de 25%. Nm 36/2 zs (30% PNA+70%BBC). firele cu fine ea Nm 28/2 zs (100% PAN).2.firele cu fine ea Nm 15/1 (30%PNA+70%BBC) i Nm 18/1 (20% PNA+80%Lân ) se încadreaz pe treapta de nivel mondial USTER de 75 % calitate slab . satisface cel mai bine rela ia cost-calitate i de asemenea se prelucreaz în bune condi ii pe ma ina de tricotat. firele destinate tricotajelor trebuie s satisfac exigen ele beneficiarului (prescrip iile admit un num r redus de imperfec iuni /1000m fir. Torsiunea firelor Valoarea medie a torsiunii firelor a fost deteminat prin metode standardizate în func ie de tipul firului (Tabelul 1. deoarece prezen a acestora diminueaz drastic produc ia i productivitatea ma inilor de tricotat). 28/2 zs (20% PNA+80%Lân ) i Nm 15/1 (100% PNA) se încadreaz pe treapta de nivel mondial USTER de 50 % . în intervalul 25 50%.

680 60 172 2.T (ras/m) m CV250mm 100% PNA 28/2 zs .100% PES .247 100% PES ...30 30% PNA+70%BBC 36/2 zs . deoarece valorile acesteia sunt neglijabile (firele au o u oar torsiune.20% PNA+80%Lân 18/1 575 137 47 3. aproximativ 25 30 trosiuni/metru).1100/100 .200/26 .77 61 52 6.2040 .50 22 75 2.05 100% PNA 15/1 .sticla .312 30% PNA+70%BBC 15/1 . faza 3/2009 18 100% PES HT . Firele supuse analizelor sunt realizate prin procedeul neconven ional OE cu Rotor (procedeu de consolidare prin torsiune fals . care genereaz fire voluminoase.Trebuie subliniat c pentru firele tehnice nu s-a considerat torsiunea.292 20% PNA+80%Lân 28/2 zs . cât i prin frecven a crescut a imperfec iunilor firelor. suple ..90 Raport tiin ific PN II ID_589.55 32 47 4.200/26 .. Valorile u or crescute spre limita superioar a toleran ei admise în cazul firelor pentru tricotaje se explic prin valorile crescute ale neregularit ii.243 42 46 5.

în cazul firelor cu torsiune mic fibrele componente alunec unele fa de altele sub ac iunea solicit rilor mecanice: firele sunt deformabile. Valoarea coeficientului de torsiune m este dependent de lungimea.1. în cazul firelor analizate m are valori cuprinse între 46 .2.172. pilozitate i coeficientul de frecare. de num rul de fibre din sec iunea în iruirii torsionate. de fine ea i destina ia firului. fine ea. flexibile. constituie un obiectiv tehnologic al procesului de filare i realizarea sa efectiv este urm rit în cadrul unui proces de control prin m surare obiectiv . 1.3. m se urm re te cu aten ie i sensul torsiunii. Torsiunea influen eaz propriet ile fizice i fizico-mecanice ale firelor conferindu-le compactitate structural .i elastice. starea de suprafa a fibrelor. Propriet i tensionale ale firelor Verificarea calit ii firelor din punct de vedere mecanic s-a realizat prin încadrarea valorilor parametrilor statistici ai indicatorilor propriet ilor tensionale în nivelele de calitate USTER (Tabelul 1.. firele sunt mai compacte. prin cre terea frecven ei ruperilor i a defectelor generate de legarile incorecte. pufoase i mai pu in rezistente. ca i fine ea. mai rigide i mai rezistente. . în cazul firelor cu torsiune mare. moi. a c rui alternare necontrolat poate provoca grave neajunsuri atât în prelucrarea firelor în opera iile de dublare sau r sucire cât i în procesele de esere sau tricotare/ când poate determina apari ia unor efecte nedorite ale structurii i aspectului tricoturilor sau es turilor.16). libertatea de alunecare reciproc a fibrelor este mai redus . Odat cu valoarea torsiunii sau a gradului de torsionare exprimat prin valoarea coeficientului de torsiune. Varia iile de torsiune se reflect în aspectul firelor prin diametru. Torsiunea.. Coeficientul de torsiune corespunz tor firelor pentru tricotare are valori cuprinse între 60 110. cu utilizare specific în domeniul tricotajelor).

Încadrarea comport rii mecanice a firelor testate Compozi ia fibroas Fine ea firului Nm Densitatea de lungime Tdtex For a de rupere Pr (cN) CVPref (%) CVPr nivel mondial Uster Alungirea la rupere r (%) CV (%) CV .16.Tabelul 1.

800 3. fine ea fibrelor.49 100% PNA 15/1 .09 5% 11. faza 3/2009 19 30% PNA+70%BBC 15/1 .200/26 857 2.71 4.17 5% 100% PES HT .42 5.14 7.23 5% 30% PNA+70%BBC 36/2 zs .48 5% 22.42 5% 26.Investiga ia asupra propriet ilor tensionale relev influen a neregularit ii asupra valorii medii a rezisten ei la trac iune i a tenacit ii firelor testate. fibrele care au o orientare mare a macromoleculelor au o rezisten . Materia prim i modulul de elasticitate influen eaz prin structura molecular .29 4.494 5. rezisten a.61 95% 21.375.nivel mondial Uster 100% PNA 28/2 zs .41 8.40 8. Firele au fost solicitate individual i în bucl în vederea stabilirii valorilor admisibile pentru tensiunea în fir în timpul tricot rii.12 50% sticla . torsiunea aplicata firului.9 7. Diagramele efort-alungire permit caracterizarea comport rii firelor la solicitarea de trac iune.681 5.33 5% 7.200/26 823 2..64 5% 27.11 95% 100% PES . Materia prim influen eaz prin capacitatea ei de deformare i structura firului prin modul de participare al rezisten ei i alungirii fibrelor la rezisten a i alungirea firului. astfel mare la rupere.20 1.23 5% 21.15 .2040 4221 8.699 11.3 7.. aliura lor fiind influen at de o serie de factori: compozi ia fibroas .54 50% 20% PNA+80%Lân 28/2 zs .64 95% 100% PES .29 7. lungimea.57 95% 20% PNA+80%Lân 18/1 .742. Frecven a crescut a imperfec iunilor firului influen eaz caracterul reparti iei rezisten ei la trac iune.63 50% 8.27 5% Raport tiin ific PN II ID_589.1100/100 7264 5.82 5% 11.

cât i din lan ul de masurare al deforma iei. Raport tiin ific PN II ID_589. ceea ce conduce la tensiuni neuniforme în interiorul firului cu implica ii în aspectul produsului. Din grafice rezult c în afara diferen elor semnificative privind for a de rupere (firul PES HT se rupe la o for de circa 10 ori mai mare decât firul PNA 100 Nm 28/2) se mai poate eviden ia aspectul diferit al celor dou curbe. fibrele se alungesc diferen iat. Firul PES HT prezint o limit de propor ionalitate net superioar firului PNA. domeniul de curgere al firelor PES HT este mai larg. deoarece la aceea i for . Structura amestecului influen eaz prin curbele efort-alungire diferite. faza 3/2009 20 . Firele OE cu rotor. Acest comportament are o influen direct asupra caracteristicilor fizice i mecanice ale tricoturilor. de i se ob in la torsiuni mai mari decât cele clasice. Valorile indicatorilor propriet ilor tensionale ale firelor sunt determinate cu exactitate. care au efect asupra firelor. deoarece for ele de frecare i iner ie sunt eliminate atât din lan ul de m surare al for ei. în semnale electrice. firele se încadreaz în limitele admise în ce prive te propriet ile tensionale ale firelor. justificat de caracteristicile filamentelor PES i de structura firului polifilamentar. Totodat .10 ilustreaz curbe efort-alungire specifice celor dou fire selectate pentru experimentul privind caracterizarea comport rii mecanice (st rii de tensiune) a tricoturilor din b t tutr cu leg turi de baz .9 i 1. iar fibrele cu orientare macromolecular mic se deformeaz mai usor i au modulul de elasticitate mic.alungire mic i modulul de elasticitate mare. m surarea se realizeaz prin conversia m rimilor fizice for deforma ie. Determin rile efectuate asupra firelor analizate conduc la concluzia c . Figurile 1. rezisten a la rupere a acestora este cu circa 20 30 % mai mic (determinat de a ezarea fibrelor în structura firului). ale fibrelor.

00 7.00 5.00 8.00 4. alungirea relativ la rupere este mult mai mic (11% în raport cu 22% pentru firul PNA).00 10.00 0.00 Alungirea relativa.00 80.00 6.00 5. P(N) Figura 1.00 20.00 30.9.00 3.00 10.00 70.00 40.00 . sugerând diferen e de comportare pe durata procesului de tricotare i la solicitarea de trac iune a tricoturilor.00 2.00 15.În cazul firelor PES.00 1. Diagrama efort-deformatie PNA Nm 28/2 0.00 60.00 25.00 50.00 20. (%) Forta de rupere. Curb efort-alungire specific firului PNA 100% Nm 28/2 Diagrama efort-deformatie PES HT 0.

00 16.00 Alungirea relativa. Aceste diferen e sunt semnificative.00 4. diferen a este de aproximativ 43%. se poate observa c toate firele prezint o rezisten PN II ID_589.00 20.00 6.11 i 1.00 12. P (N) Figura 1. respectiv PES HT.00 10.00 6. e(%) Forta de rupere.00 12. uneori ajungând la 100%. cu excep ia firului PNA+lân r sucit Nm 28/2.10. (%) .00 5.00 0.00 10.00 2. În cazul firului PNA 100% r sucit Nm 28/2. în bucl superioar celei pentru solicitarea Raport tiin ific Figurile 1.00 25. la care valorile for ei de rupere sunt similare.00 15.00 0.90.00 8.00 4.00 Alungirea relativa.00 10.12 exemplific curbe efort-alungire specifice firelor PNA 100%. Curb efort-alungire specific firului PES de înalt tenacitate În ceea prive te rezisten a la solicitarea de trac iune în bucl .00 14.00 14.00 8.00 2. Nm 28/2. faza 3/2009 21 individual (în fir drept). în timp ce pentru firul tehnic diferen a este mai redus aproximativ 28%. Diagrama efort-deformatie PNA bucla 0.

00 80. faza 3/2009 22 1.00 6.12. Coeficientul de frecare dinamic valori medii Compozi ia fibroas Fine ea firului Nm .17. masura i în regim dinamic prin tensiunile dezvoltate în timpul prelucr rii înainte i dup cupla de frecare (Tabelul 1. Curb efort-alungire specific PNA r sucit la solicitarea în bucl Diagrama efort-deformatie PES HT bucla 0.00 40.1.Forta de rupere. Coeficientul de frecare dinamic Caracteristicile de suprafa ale firelor se diferen iaz la analiza comport rii tribologice prin valorile coeficien ilor de frecare.00 20. Tabelul 1.2.00 2.00 4.17).00 Alungirea relativa.11.00 60. Curb efort-alungire specific firului PES de înalt tenacitate la solicitarea în bucl Raport tiin ific PN II ID_589.4. P(N) Figura 1.00 0.00 8.00 100. e (%) Forta de rupere.00 120.00 10. P (N) Figura 1.

61 100% PES .0.0. de sistemul de filare.1100/100 0.62 30% PNA+70%BBC 15/1 . for ele de frecare influen eaz stabilitatea .51 sticla .0.0.53 100% PES .32 Varia ia coeficientului de frecare dinamic este determinat de natura i propriet ile fibrelor. Testarea comport rii firelor la solicitarea de frecare este relevant pentru modelul structural al firelor i poate servi la delimitarea condi iilor de prelucrare/viteze.60 30% PNA+70%BBC 36/2 zs .53 20% PNA+80%Lân 18/1 .62 20% PNA+80%Lân 28/2 zs . un num r mai mare de fibre în sec iunea transversal a firului este echivalent cu un num r mai mare de fibre protuberante.63 100% PES .2040 0. de procesul tehnologic de ob inere a firelor. tensiuni sau de utilizare a acestora. Coeficientul de frecare dinamic este cu atât mai mare cu cât fine ea fibrelor este mai mare (pentru aceea i fine e de fir.200/26 0.0. apare i efectul de diminuare prin reducerea migr rii fibrelor cu fine e mai mare.64 100% PNA 15/1 .0.200/26 0. precum i sc derea rigidit ii la încovoiere i torsionare. precum i de procesul tehnologic de preg tire/finisare a firelor pentru tricotare.Densitatea de lungime Tdtex Coeficientul de frecare dinamic d 100% PNA 28/2 zs .

a a cum era de a teptat.32.5 fire de sticl . Cel mai sc zut coeficient de frecare. indicând cea mai u oar alunecare în zonele de contact din ochiul de tricot i în consecin cea mai u oar redistribuire a firelor în ochi la solicitarea de trac iune este înregistrat.dimensional i tu eul produselor realizate din fire. dependente de voluminozitatea firelor testate i de viteza de varia ie a suprafe ei de contact între componentele cuplei în func ie de tensiunea ini ial . . caracterizate de un coeficient de frecare mai mare (peste 0. Elemente generale privind materialele textile tehnice Defini ia oferit de dic ionarul editat de Textile Institute caracterizeaz materialele textile tehnice ca materiale i produse textile realizate având în vedere propriet ile i performan a lor. Restul firelor au un coeficient de frecare fir-fir mai mare. Raport tiin ific PN II ID_589. caracterizate de un coeficient de frecare în jurul lui 0. Se poate deci anticipa o comportare specific a tricoturilor realizate din aceste fire în ceea ce prive te mecanismul de deformare la solicitarea de trac iune uniaxial (problema migr rii firelor în cadrul ochiului. la firul de sticl . faza 3/2009 23 fire filate din fibr scurt 100% sau în amestec. cu un coeficient de frecare semnificativ mai redus = 0. urmat de firul de PES de înalt tenacitate. reflectându-se în valoarea coeficientului de frecare. Geometria cuplei de frecare fir-fir este influen at de structura geometric a firului. în detrimentul caracteristicilor estetice i decorative .6) fire PES polifilamentare. la for e reduse). faza 3/2009 24 Materiale textile tehnice 1. Firele se pot împ r i în trei grupe distincte: Raport tiin ific PN II ID_589.

Actualele produse textile tehnice se îndep rteaz tot mai mult de materialele tradi ionale. hârtie. care contribuie direct la propriet ile i performan a acestui produs. dar abia în ultimele decenii se înregistreaz o dezvoltare semnificativ a utiliz rii textilelor. Unelte textile. de exemplu corzi de ranforsare a cauciucurilor. Astfel de produse reflect conceptul de inginerie flexibil . pentru care primeaz cerin ele impuse de destina ie i criteriile economice. de exemplu materiale pentru acoperi urile stadioanelor. membrane i pelicule. textilele industriale pot fi împ r ite în trei grupe principale: Materiale textile utilizate ca p r i componente ale unui produs finit. ci o sum crescent de sectoare diverse. fiind folosite în combina ie materiale de alte tipuri. Textilele tehnice (TT) nu reprezint o industrie unic sau un unic segment de pia . Conform acestei defini ii. de exemplu filtre pentru industria alimentar . etc. Integrarea textilelor tehnice în conceptul de inginerie flexibil Raport tiin ific PN II ID_589. Figura 1.Adanur utilizeaz no iunea de textile industriale. Produse textile. Figura 1. justificat i sprijinit de expansiunea industrial . Utilizarea materialelor textile în domenii diferite de îmbr c minte i produse decorative nu este deloc nou . cum ar fi ceramic . sticl . prezint aplicabilitatea acestui concept în cazul textilelor tehnice. pe care le consider ca structuri proiectate în mod special pentru procese sau activit i din alte industrii decât industria textil . fiind în sine produsul final. mase plastice. faza 3/2009 25 Diferen ele existente între textilele tradi ionale pot fi considerate din urm toarele puncte de vedere: . folosite pentru diferite procese de produc ie. cu direc ii i ritmuri de cre tere diferite.

Domenii de utilizare a textilelor tehnice Publicitate Agricultur Construc ii de automobile Industria aeronautic Construc ii civile Computere Industria electrotehnic Protec ia mediului piscicultura Industria alimentar Industria mobilei Articole decorative Horticultur Arhitectur peisagistic Cabluri Industria prelucr rii pieilor Industria mecanic Medicin .Destina ia. Materialele textile tehnice trebuie s aibe propriet i capabile s asigure performan a produsului în condi ii de solicitare deosebite. Lista domeniilor cu aplica ii ale textilelor tehnice este cuprinz toare i este prezentat în Tabelul 1. Practic aproape toate industriile actuale folosesc materiale sau produse textile. Consecin ele unei proaste func ion ri pot fi tragice. Tabelul 1. Cerin ele impuse de destina ie. Textilele tehnice sunt utilizate în general în alte industrii sau domenii decât cele care erau specifice industriei textile. specifice acestor domenii.

cu rezisten deosebit i care pot asigura la rândul lor rezisten a produsului finit. Din nou. Utilajele folosite pentru materiale obi nuite nu fac fa la fibrele i firele de modul înalt. înaintea utiliz rii acestuia. în principal datorit for elor mari rezultate pe durata procesului.Industria minelor Exploata ii petrolifere Industria celulozii i hârtiei Industria farmaceutic Industria de mase plastice Procese de reciclare Industria cauciucului Industria aerospa ial Industria textil Transporturi Industria lemnului Ambalaje Materia prim . producerea materialelor textilele tehnice impunerea adaptarea utilajelor existente sau crearea de noi utilaje. Derivând din nivelul ridicat al cerin elor impuse de destina ie. deoarece trebuie s garanteze func ionarea optim a unui anumit produs. Testarea. metodele de testare . De i proceselor folosite la producerea materialelor textile tehnice sunt acelea i ca i în cazul textilelor tradi ionale. De multe ori simularea condi iilor de exploatare este imposibil . materia prim utilizat reclam condi ii speciale i specifice de prelucrare. textilele tehnice sunt realizate din fibre i fire de modul înalt. Din acest motiv. Testarea materialelor tehnice reprezint o alt problem . ceea ce face ca testarea în laboratoare s fie esen ial în proiectarea unui produs. Testele trebuie s fie extrem de precise i fiabile. ca i din cauza posibilelor diferen e de dimensiuni. Procesul de produc ie.

Costurile de produc ie. horticultur . Raport tiin ific PN II ID_589. costul ridicat al materiei prime i cerin ele impuse propriet ilor fac ca textilele tehnice s aib un cost de produc ie înalt. durata lor de via . Clasificarea materialelor textile tehnice Complexitatea i diversitatea materialelor textile tehnice creeaz greut i în clasificarea acestora. drumuri. realizat bienal în Germania ia în considera ie 12 grupe de textile tehnice. 1. Toate restric iile din procesul de produc ie. GEOTECH geotextile i produse pentru inginerie civil . avioane. cu rezultate bune în predic ia performan ei acestora.1. Techtextil cea mai important expozi ie a textilelor tehnice. le impune o durat de via mult mai mare. piscicultur . etc. . Simularea pe calculator a comport rii produselor tehnice a devenit o practic din ce în ce mai des utilizat . conform principalelor destina ii: AGROTECH produse pentru agricultur . aceste textile nu sunt supuse tendin elor este un factor important. Acest cost trebuie îns ponderat cu beneficiile aduse de produsele textile.folosite pentru textilele conven ionale nu sunt în majoritatea lor aplicabile. faza 3/2009 26 Durata de via . testarea textilelor tehnice implicând noi standarde în ce prive te condi iile i metodele de testare. De i durata de via posibil ca materialele tehnice s dureze. Utilizarea textilelor în cl diri. CLOTHTECH componente performante pentru produse de înc l minte i îmbr c minte. nu întotdeauna este de mod . Evident. func ie de aplica ia avut în vedere. precum i cu reducerea semnificativ a costurilor legate de între inere i repara ii. BUILDTECH produse pentru construc ii. cum este cazul materialelor utilizate în chirurgie pentru consolidarea opera iei.

2. capabile s preia i s reziste acestor solicit ri. aerian. PROTECH produse pentru protec ie personal sau a bunurilor materiale. de metale i de alte materiale cu densitate mare. dar utilizarea lor cre te semnificativ i calitatea produselor. fibrele de înalt performan durata de via Fa au pre uri extrem de ridicate. pentru acoperirea podelelor i produse decorative. de c tre firma american DuPont. INDUTECH produse pentru filtrare. PACKTECH produse pentru ambalare. electronice. Fibrele de carbon au ap rut la sfâr itul anilor 70. Din acest motiv ranfors rile textile folosesc ca materie prim o grup aparte de fibre. În urm toarea decad au fost dezvoltate fibrele polietilenice. mas redus i un raport excelent urm toarele avantaje: rezisten mas /rezisten . rezisten la ac iunea agen ilor chimici. rezisten PN II ID_589. cur ire. compozite i orice alte destina ii industriale. SPORTTECH produse pentru activit i recreative i sportive.HOMETECH produse pentru tapi erie. faza 3/2009 27 termic . Raport tiin ific Fibrele de înalt performan au fost introduse în anii 60. OEKOTECH produse pentru protec ia mediului înconjur tor. MEDTECH produse pentru igien i pentru activit i medicale. MOBILTECH produse pentru transport terestru. . folosind tehnica de filare în gel. Materii prime folosite la producerea ranfors rilor textile pentru materiale compozite Natura materialelor compozite. începutul anilor 80. Comparate cu fibrele conven ionale. fibrele performante prezint i modul înalt. numite fibre de înalt performan . solicit rile la care sunt supuse impun utilizarea unor materiale de ranforsare rezistente. când s-au dezvoltat primele aplica ii cu succes comercial. maritim.

Un domeniu aflat abia la început. Principalele propriet i ale fibrelor de înalt performan [108. de i în mod normal comportarea mecanic reprezint principalul criteriu de selec ie. precum i al evolu iei cu temperatura. ilustrate grafic în fibrele aramidice i polietilenice i de natur anorganic . PTFE i fibre inorganice Stabilitate termic mecanic fibre de carbon i fibre ceramice Rezisten la ac iunea agen ilor chimici fibre PTFE i performan Alte propriet i fibre de sticl (cabluri optice) Comportarea mecanic se consider din punct de vedere al rezisten ei. al modulului i al fenomenului de fluaj. Figura 2.16] Propriet i Exemple de fibre Rezisten i rigiditate i alte propriet i. cel e mai importante fiind se împart în patru categorii. prezentate în p-aramide. sticl . În aceast categorie sunt incluse fibrele de carbon. dar care demonstreaz un poten ial deosebit este cel . carbon. Conform acestor criterii. Fiecare aplica ie reclam o combina ie particular de propriet i. polietilen . fibrele de înalt performan figura 2. a a numitele fibre specializate. sticl .Aplicabilitatea fibrelor de înalt performan r mâne deocamdat restrâns la domeniile tehnice. Tabel 2. La acesta se adaug tabelul 2. fibre copolimerice organice i inorganice Stabilitate termic m-aramide. La aceste fibre se adaug microfibrele i fibrele din ultima genera ie. ceramice. etc. Principalele grupe de fibre de înalt performan Fibrele de înalt performan sunt de natur organic . în principal industriale. boron.

în timp ce alte propriet i. în prezent se produc urm toarele tipuri de sticl cu aplicabilitate în ob inerea de fibre Sticl tip A Sticl tip AR acest tip de sticl este rar întâlnit ca fibr . cum ar fi cele mecanice i rezisten a la ac iunea agen ilor chimici se determin direct pe fibr . pentru a elimina tensiunile interne. i de .al nanofibrelor. având o structur caracterizat prin lipsa orient rii i a cristalinit ii. sunt fibre utilizate pentru ranforsarea cimentului. se caracterizeaz prin rezisten Sticl tip C Sticl tip E electric . Reprezint 90% din volumul produc iei totale de fibr de sticl . Raport tiin ific PN II ID_589. propriet ile electrice i termice se m soar în bloc de sticl . Func ie de compozi ia chimic . Fibre de sticlã Fibra de sticl este o fibr de natur inorganic . cu o celul tetraedric format din 4 atomi de oxigen lega i de un atom de siliciu.1. Unele propriet i. sticla este alc tuit dintr-o re ea tridimensional . supus procesului de recoacere. din ce în ce mai folosite pentru materiale compozite avansate. faza 3/2009 28 2. Sticl tip S fibre de sticl cu rezisten înalt . Propriet ile fibrelor de sticl depind în mare m sur de compozi ia chimic parametrii termici ai procesului de ob inere. Au rezisten ridicat la ac iunea alcalilor. Valorile orientative pentru principalele tipuri de fibr de sticl sunt prezentate în tabelul 3. Prezen a a diferi i ioni metalici confer re elei un caracter neregulat i amorf. cel mai des folosit tip pentru fibre. Indiferent de compozi ie. fibre de sticl rezistente la ac iunea agen ilor chimici. pentru îmbun t irea rezisten ei la impact i minimizarea tensiunilor interne. precum densitatea . con ine alcali.

56 Rezisten apei la ac iunea 24 h 0.8 Densitate (în bloc) [g/cm 3 [ 2.Tabel 3.1 [MPa] 2620 4445 - .9 Alungire [%] 4.3 88.7 4.5 1.5 2.88 5. Valorile orientative pentru principalele propriet i ale fibrelor de sticl Sticl tip E Sticl tip S Sticl tip C la 23 0 C 3445 4585 3310 la 371 0 C Rezisten la 538 0 C 1725 2415 Modulul lui Young [MPa] la 538 0 C 81.62 2.7 0.

4 Rezisten a dielectric [kV/cm] 103 130 Coeficient expansiune termic [10 -6 /K] 5.9 0.1 2.6 6.1 7.[% pierdere mas ] 186 h 0.1 2.4 1.7 5. faza 3/2009 29 Permitivitate relativ 1 MHz 6.9 Rezisten la ac iunea 24 h 42 3.9 60 Hz 6.5 Rezisten la ac iunea 24 h 39 4.3 la 23 .8 4.3 6.2 10% H2SO4 [% pierdere mas ] 168 h 42 5.7 2.1 31 Raport tiin ific PN II ID_589.1 2.9 Rezisten la ac iunea 24 h 2.0 24 1% Na2CO3 [% pierdere mas ] 168 h 2.1 10% HCl [% pierdere mas ] 164 h 43 5.7 4.6 5.

fiind distruse chiar i de acizi minerali în . rezistente la umezeal .90 Fibrele de sticl sunt neinflamabile i rezistente la ac iunea c ldurii.787 C ldur specific [kJ/kg*K] la 200 0 C 1.0 C 0. 2.0.2. Principalele domenii de aplica ie ale fibrelor de sticl includ: industria aerian aerospa ial . Fibre de carbon i la agen i chimici.03 .. Caracteristicile mecanice ale fibrelor de sticl faciliteaz manipularea acestora la transport i fixarea cablurilor optice. la ac iunea agen ilor chimici i la microorganisme. Din punct de vedere mecanic. fibrele de sticl prezint oboseal static . utilizabile în comunica ii audio i vizuale. Fibrele tip E au cea mai slab rezisten solu ie diluat . reclamând condi ii speciale de produc ie i control al acesteia. Fibrele optice reprezint o alt direc ie major de dezvoltare a fibrelor de sticl . Materialele compozite rigide i flexibile.r mân pân în prezent cel mai important domeniu de utilizare a fibrelor de sticl . industria electronic . bunuri de larg consum. etc. exprimat prin sc derea rezisten ei la cre terea timpului pân la distrugere.810 0. industria constructoare de ma ini. Totodat . Rezisten a fibrelor de sticl este afectat de distrugerea acestora la nivel superficial. Fibrele de sticl folosite au o calitate deosebit . construc ii i inginerie civil (geotextile).737 0. fibrele de sticl tip E sunt acceptate ca fibre performante. echipamente industriale.

cu un modul de 500 GPa. În tabelul 4 se prezint o astfel de clasificare. faza 3/2009 30 Tabel 4. În plus. în prezent apar noi procese. Diversitatea de fibre precursoare. Fibrele din care sunt ob inute fibrele de carbon sunt numite fibre precursoare. în timp ce. precursor PNA. cât i fibrele de grafit au ca element de baz straturile de grafen. pentru fibrele de carbon leg tura între straturi este slab i ordonarea este numai plan . Raport tiin ific PN II ID_589. (Toray). Modul înalt modulul variaz în intervalul 300 500 GPa.16] Criteriu Clasificare Modul extrem de înalt modulul dep e te 500 GPa. Atât fibrele de carbon. cu un modul de 820 GPa. În cazul fibrele de grafit. planurile sunt ordonate tridimensional. Este cazul fibrelor Thornel P-120 (Union Carbide). Caracteristicile mecanice nu sunt afectate de temperatur . rezisten i temperatura la care se desf oar procesul. care rentabilizeaz raportul performan / costuri de produc ie. ob inut prin piroliza controlat a unor fibre specifice . pornind de la modul. cu precursor mesofazic. Clasificarea fibrelor de carbon [115. . cu un raport rezisten /modul de (5 7)x10 -3 Ca exemplu este fibra M50 . dintre toate Fibrele de carbon au cele mai ridicate valori pentru modul i rezisten fibrele de înalt performan folosite la ranforsarea materialelor compozite. cum este cazul cu celelalte tipuri de fibre. de procese de produc ie i diferen ele între temperaturile la care se realizeaz piroliza îngreuneaz considerabil clasificarea fibrelor de carbon.Fibra de carbon este definit ca o fibr con inând cel pu in 90% de carbon.

exemplu este fibra M30 (Toray).14 GPa Tipul 1 tratamentele termice finale dep esc 2000 0 C. Fibrele de carbon T1000 (Toray) au o rezisten GPa.06 înalt .0x10 GPa. Tipul 2 temperatura tratamentelor finale este de aproximativ 1500 .0x10 redus .rezisten a acestor fibre este superioar la 3 / stiffness este de 1. precum i o rezisten izotropice. specifice fibrelor de carbon de modul înalt.Modul mediu fibrele sunt caracterizate de un modul pân la 300 GPa i un raport rezisten /modul superior la 1x10 -2 Cel mai potrivit .0 i 3.5 i 2. Cu rezisten extrem de înalt rezisten a acestor fibre dep e te / stiffness variaz între 2. iar raportul rezisten -2 . În general au structuri 5 GPa. cu un modul de 294 GPa.fibrele din aceast categorie au modulul inferior la 100 GPa. Rezisten întindere Cu rezisten la la rupere de 7. iar raportul rezisten -2 Fibrele . Modul Modul sc zut . de carbon AS6 (Hercules) au o rezisten la rupere de 4.

4 Alungire la rupere [%] 1.5 Coeficientul de expansiune termic la 21 . Principalele propriet i ale fibrelor de carbon cu precursor PAN Propriet i Fibre de modul sc zut Fibre de modul înalt Direc ie longitudinal Modul la întindere [GPa] 230 390 Rezisten la întindere [GPa] 3.5 70 Rezistivitate electric [ *m] 18 9. Tabel 5. fiecare fibr prezint o combina ie specific de propriet i. ceea ce se poate constitui într-un avantaj când se are în vedere diversitatea de aplica ii tehnice. Tabelul 5 i tabelul 6 prezint valorile orientative pentru principalele propriet i ale fibrelor de carbon cu precursor PAN.0 C. Din acest motiv.3 2. specific fibrelor de carbon de modul i rezisten sc zute. respectiv deriva i mesofazici ai petrolului.4 0. înalt . Totodat îns .6 Conductivitate termic [W/m*K] 8. specific fibrelor de carbon de rezisten Temperatura tratamentului final Tipul 3 temperatura tratamentelor finale nu dep e te 1000 0 C. Propriet ile fibrelor de carbon depind de tipul precursorului i de gradul de orientare a structurii pe cele dou direc ii. diferen ele între propriet i fac extrem de dificil o echivalen între diferitele tipuri de fibre de carbon.

5 Direc ie transversal * Modul la întindere [GPa] 40 21 Coeficientul de expansiune 10 7 Raport tiin ific PN II ID_589.9 Diametru filamente [ m] 7-8 7 Con inut carbon [%] 92-97 100 Tabel 6.0 C [10 -6 /K] -0.76 1. Principalele propriet i ale fibrelor de carbon cu precursori compu i mesofazici ai petrolului Propriet i Fibre de modul sc zut Fibre de .7 -0. faza 3/2009 31 termic la 50 0 C [10 -6 /K] Bloc Densitate [g/cm 3 ] 1.

2 Alungire la rupere [%] 0.6 Direc ie transversal Modul la întindere [GPa] .8 - .4 1.modul înalt Fibre de modul foarte înalt Direc ie longitudinal Modul la întindere [GPa] 160 380 725 Rezisten la întindere [GPa] 1.7.100 520 Rezistivitate electric [ *m] 13 7.7 2.5 2.3 Conductivitate termic [W/m*K] .9 -1.-0.4 0.21 Coeficientul de expansiune termic la 50 0 C [10 -6 /K] .5 Coeficientul de expansiune termic la 21 0 C [10 -6 /K] .9 0.

Astfel de fibre sunt dificil de impregnat cu r in .Bloc Densitate [g/cm 3 ] 1. modulul i rezisten a r mân neschimbate. fluajul devine semnificativ. dar i pozitive.0 2. Pân la 1000 0 C. La 1900 0 C se înregistreaz o sc dere de aproximativ 30%.9 2. Pe m sur ce gradul de orientare cre te. Peste 2200 0 C.15 Diametru filamente [ m] 11 10 10 Con inut carbon [%] +97 +99 +99 Propriet ile mecanice ale fibrelor de carbon sunt influen ate de orientarea structurii pe cele dou direc ii. mic orând valoarea modulului de forfecare. Cre terea gardului de orientare pe direc ie transversal are o serie de consecin e negative. ceea ce scade capacitatea fibrei de a se lega cu matricea în materialul compozit. Contrac ia indicat de valorile u or negative ale coeficien ilor de expansiune termic poate fi folosit în combina ie cu caracteristicile termice ale matricei pentru a produce un material compozit cu un astfel de coeficient apropiat de zero. interac iunea între benzile cu straturi de grafen scade. Conductivitatea electric a fibrelor de carbon depinde de tipul precursorului i . Fibrele au în plus o rezisten sc zut la forfecare. Un mare avantaj al fibrelor de carbon este faptul c propriet ile mecanice nu sunt influen ate de temperatur .

faza 3/2009 32 2. Valorile relativ ridicate ale conductivit ii pot cauza probleme din punct de vedere electric pe durata producerii unui material compozit. Propriet ile mecanice superioare fac din fibrele para-aramidice o materie prim ideal pentru sistemele de ranforsare a materialelor compozite. Caracteristicile legate de solicitarea la întindere sunt prezentate în tabelul 7. Fibre aramidice Denumirea de aramid propriet i distincte fa a fost dat în 1974 unei grupe de poliamide aromatice. Cele mai cunoscute exemple sunt fibrele Nomex (DuPont) i fibrele Conex (Teijin). Fibrele meta-aramidice sunt caracterizate de tenacitate medie. ceea ce le recomand pentru aplica ii în care apare riscul inflamabilit ii. produse înalte. Caracteristicile pentru solicitarea de întindere Fire . de greutatea molecular i de gradul de cristalinitate ale acestuia. Propriet ile mecanice ale firelor Kevlar i în general ale firelor para-aramidice. care asigur izolare termic sau izolare electric . fiind caracterizate de o deosebit de DuPont. Raport tiin ific PN II ID_589. În prezent exist dou tipuri de fibre aramidice de înalt performan : fibre para-aramidice i fibre metaaramidice. modul sc zut i rezisten excelent la temperaturi ridicate. pentru principalele tipuri de fire Kevlar.temperatura tratamentului termic aplicat. Sunt fibre de modul i rezisten stabilitate dimensional la temperaturi ridicate. mai pot fi men ionate i fibrele para-aramidice Twaron (Enka) i Technora i HM-50 (Teijin). Tabel 7. Fibrele para-aramidice au fost descrise ca fiind fibre cu rezisten a termic a azbestului i stiffness a sticlei i au ca principal reprezentant fibrele Kevlar. Pe lâng marca firmei DuPont. depind de orientarea moleculelor în polimer. Este cazul produselor de protec ie. cu de poliamidele conven ionale.3.

Densitate [g/cm 3 [ Diametru filament [ m] Modul [GPa] Rezisten [GPa] Alungire relativ [%] Kevlar 29 1,44 12 83 3,6 4,0 Kevlar 49 1,44 12 131 3,6 - 4,1 2,8 Kevlar 149 1,47 12 186 3,4 2,0 Firele de para-aramide au o comportare slab la solicitarea de compresiune, având caracteristici de nelinearitate. Din acest motiv, aplicabilitatea firelor de para-aramid în cazuri care implic for e de compresiune ridicate sau solicit ri de încovoiere este limitat . În general, fibrele para-aramidice sunt caracterizate de o deosebit rezilien i de

damage tolerance. Rezilien a este legat de valoarea specific la rupere, dar i de rezisten a la impact a materialului compozit i de propriet ile balistice. Fibrele de Kevlar sunt principala materie prim textil folosit în protec ia balistic . 3. Caracterizarea materialelor textile tridimensionale 3.1. Definirea conceptului de tridimensionalitate a materialelor textile Conceptul de tridimensionalitate a materialelor textile nu se refer la valoarea

intrinsec a dimensiunilor pe cele trei axe, ci la raportul existent între ele. Acest raport caracterizeaz importan a unei dimensiuni în geometria materialului. No iunile Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 33 de uni, bi i tridimensional sunt direct legate de modul particular de construc ie al unui material textil. Astfel, un material unidimensional prezint celelalte dou dimensiuni neglijabile în compara ie cu lungimea, în timp ce pentru un material bidimensional grosimea este considerat nesemnificativ . Textilele incluse în categoria materialelor unidimensionale sunt fibrele, discontinue sau continue. Materialele ob inute prin diferitele procese textile sunt considerate a fi bi sau tridimensionale. Un material textil tridimensional, indiferent de procesul tehnologic utilizat, este un ansamblu continuu, complet integrat de fibre, caracterizat prin orientarea multiaxial spa ial . Materiale 3D au o aplicabilitate deosebit în cazul unor compozite cu forme complexe, în principal datorit avantajului de a nu necesita a fi asamblate în momentul premerg tor introducerii matricei. Eliminarea acestei opera ii reduce semnificativ timpul de produc ie i permite automatizarea acestuia, rentabilizând întregul proces. Totodat garanteaz i îmbun t irea calit ii generale a produsului

finit, prin posibilitatea de a controla caracteristicile i propriet ile preformei textile înc din etapa de proiectare a acesteia. Primele genera ii de materiale compozite cu ranfors ri textile erau carente din punct de vedere al comport rii la solicit ri, al productivit ii i al aplicabilit ii. În plus, aceste materiale prezentau totodat i riscul de delaminare pe durata utiliz rii.

Interesul pentru materiale textile tridimensionale utilizabile ca ranfors ri pentru compozite cu diferite tipuri de matrice (r in , metal, ceramic ) este o consecin direct a trecerii de la aplica ii de nivel II la aplica ii de nivel I de înc rcare, specifice

industriilor aeronautice, spa iale, medicale (implanturi), construc ii civile i industriale, etc. Aceste domenii necesit o îmbun t ire substan ial a calit ii compozitelor i a rezisten ei la diferite tipuri de solicit ri mecanice. Dezvoltarea materialelor textile 3D pentru materiale compozite a fost condi ionat de apari ia unor programe de proiectare i de modelare extrem de performante, precum i a noilor genera ii de ma ini textile, capabile s realizeze structuri complexe. 3.2. Caracterizarea materialelor 3D Din punct de vedere geometric, structurile tridimensionale pot fi considerate atât la nivel macroscopic cât i la nivel microscopic. La nivel macroscopic, forma materialului este rezultatul unui anumit proces tehnologic i al unui anumite scheme de lucru. Forma ranfors rii poate fi ob inut prin diferite tipuri de procese tehnologice, de exemplu o ranforsare - bar cu sec iune în I, poate fi produs prin esere, prin tricotare sau prin braiding. De i similare la nivel macroscopic, aceste structuri sunt complet diferite la nivel microscopic, ceea ce genereaz comport ri diferite în compozit. Din punct de vedere tehnologic, materialele textile 3D se pot ob ine prin toate tipurile de procese cunoscute: esere, tricotare, împletire sau procese pentru materiale ne esute. Toate aceste procese au avantaje i dezavantaje specifice. Ko împarte aceste procese tehnologice în: Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 34 Procese de la fibr la materialul 3D, care realizeaz un material de tip ne esut asamblat prin inter esere; Procese de la fir la materialul 3D, care includ toate procesele de prelucrare a firelor esere, tricotare, împletire;

Combina ii, reprezentate de procese tehnologice de esere sau tricotare care introduc în structura i p turi fibroase.

Complexitatea utilajelor i limit rile fiec ruia în ce prive te forma i mi c rile posibile fac dificil PN II ID_589. es turi tip sandwich (figura 3.e). es turi triaxiale multistrat (figura 3. care combin tehnologia 3D multistrat. es turi interlock (figura 3. ob inute pe ma ini la care firele au mi c ri continue. i costisitoare Raport tiin ific eserea 2D triaxial cu i/sau b t tur .b) Principiul de baz const în alimentarea mai multor sisteme de fire de urzeal (de b t tur ). ob inute cu r zboaie de esut speciale. care folosesc sisteme multiple de fire de urzeal sunt încadrate: es turi ortogonale cu sec iune constant (figura 3. a versatilit ii i a productivit ii ridicate. în structura c rora firele care realizeaz conexiunea se dispun sub un anumit unghi. producând dou tipuri distincte de materiale: 1) materiale împletite cu interior gol.c i 3. f r aplicabilitate industrial .I. Materiale 3D esute Cea mai important clas de es turi tridimensionale o constituie es turile ortogonale. Materiale 3D împletite Împletirea tridimensional a ap rut relativ recent. legate între ele de firele sistemului de b t tur (urzeal ) sau de un sistem aparte de fire.a) sau variabil (figura 3. Figura 3.d).f). Exist dou tipuri de ma ini de braiding tridimensional. faza 3/2009 35 producerea preformelor de braiding 3D. similar procesului de braiding 2D. ca urmare a posibilit ii de a ob ine preforme cu propriet i mecanice deosebite. cu straturi de leg tur cu dispunere orizontal sau înclinat . în pofida poten ialului demonstrat. aceste procese se afl înc în stadiu de laborator. Tipuri de es turi tridimensionale II. Deocamdat . Conform literaturii de specialitate în aceast grup .

Firele se dispun pe toat aria sec iunii (a a numitele materiale solide ). etc) i un set de fire localizate în exteriorul primul sistem. Modul de . prezentate în figura 3. în care firele sunt aranjate într-o configura ie prestabilit (rectangular . Procesul de împletire AYPEX Procesul 2-step Procesul 2-step este astfel denumit deoarece implic dou mi c ri distincte pentru fiecare conduc tor de fir. Firele î i pot schimba pozi ia pe direc ie vertical sau orizontal figura 4. limitate. Farley i Fukuta b) Procese în care firele î i modific pozi ia pe traiectorii prestabilite. dimensiunile i structura materialelor ob inute. produse pe ma ini la care firele au mi c ri succesive. În aceasta grup sunt incluse urm toarele procese: a) Procese în care firele î i inter-schimb pozi iile este cazul proceselor AYPEX. Firele sunt împ r ite în dou sisteme: un sistem longitudinal (axial). Procesul AYPEX În acest proces. Pentru exemplificarea no iunii de împletire tridimensional sunt trecute în revista patru procese care sunt mai cunoscute. în anumite puncte.2) materiale împletite solide . circular . Permit o mai mare flexibilitate în ce prive te forma. Forma i dimensiunile sunt limitate de num rul de conduc tori utilizat maxim 24. Figura 4. Procese de împletire solid Este procesul la care mi carea firelor este continu .4. care realizeaz deplasarea printre celelalte fire. firele î i schimba pozi iile între ele în mod succesiv (denumirea AYPEX vine de la ini ialele Adjacent Yarn Package EXchange). se pot produce mai multe geometrii. printre care cel mai cunoscut este procesul Magnaweave (Florentine) i procesul 2-step . Func ie de num rul de sisteme de fire. p tratic .

În celelalte dou etape coloanele i rândurile sunt readuse în pozi ia ini ial . Forma în care sunt aranjate firele Raport tiin ific PN II ID_589. Procesul de împletire 2-step Procesul Magnaweave (Florentine) Acest proces este considerat a fi împletire cartezian . Rândurile i coloanele sunt deplasate de bobine sau pistoane pneumatice sau hidraulice. Se pot ob ine materiale cu sec iune variabil prin modificarea num rului de fire axiale pe durata procesului.a. datorita prezen ei firelor suplimentare de leg tur . În finalul ciclului firele î i modific pozi ia. faza 3/2009 37 Figura 6. Materialele de ranforsare produse sunt caracterizate de o înalta rigiditate i rezisten pe direc ie axial . firele exterioare fiind deplasate printre firele axiale în dou etape. deoarece implic patru mi c ri carteziene realizate de grupuri de fire. Raport tiin ific PN II ID_589. În primele dou etape ale procesului coloanele i rândurile (ordinea este preferen ial ) sunt deplasate cu o distan prestabilit . dar i de îmbun t ire a comport rii mecanice în plan. dar nu revin la pozi ia ini ial decât dup 36 de cicluri. Etapele procesului Magnaweave (Floretine) Procese de împletire cu interior gol O alt metod de a ob ine împletituri 3D este utilizarea de inser ii cu forme complexe . faza 3/2009 36 axiale determin forma finala a materialului.dispunere a firelor este prezentat în figura 5. cu rol de a lega întregul ansamblu. pe coloane i rânduri constituite de conduc torii de fir. a) b) Figura 5. Un astfel de ciclu este ilustrat în figura 6.

Figura 7. În figura 7 se prezint un exemplu de structur împletit cu interior gol. majoritatea autorilor. în timp ce firele dispuse axial sunt plasate în paralel cu axa mandrilei. Materialele ne esute ortogonale sunt caracterizate prin dispunerea controlat a fibrelor pe cele trei direc ii. Izotropia sau anizotropia este determinat de cantitatea de fibre de pe fiecare direc ie. Celula unui material ne esut plan este exemplificat în figura 9. Se ob in materiale de ranforsare pentru aplica ii de tip piese cilindrice. f r a intra în interac iune. Împletire cu sec iune variabil . În cazul structurilor plane. Fibrele de pe circumferin sunt preluate pe o traiectorie de helix. precum i speciali tii din industria compozitelor pe baz de carbon. le consider ca ne esute ortogonale. Restul fibrelor sunt prealabil impregnate cu r in i î i sunt polimerizate în mandril . firele se dispun exclusiv pe forma introdus .în braiding 2D circular. Au îns propriet i mecanice mult mai bune. fibrele sunt plasate în mod egal pe circumferin . datorat formei introduse pe durata procesului. ceea ce ofer un num r nelimitat de posibile geometrii ale materialului. faza 3/2009 38 radial într-o mandril . Fibrele sunt introduse Raport tiin ific PN II ID_589. Materiale ne esute tridimensionale De i Adanur încadreaz aceste materiale ca es turi. dispunerea firelor f cându-se radial sau plan. pe direc ie radial i axial . Figura 8 prezint o celul a unui material ne esut ortogonal radial. Materialele ne esute ortogonale plane sunt mai pu in potrivite pentru preforme cu form complex decât materialele ne esute ortogonale radiale. în special datorit celulelor structurale de . Deoarece procesul este bidimensional.preforme complexe III. conice sau cu sec iuni convergente divergente. Se ob in structuri împletite cu dispunere 3D. Sunt produse prin diferite procese tehnologice. fibrele de ranforsare se dispun pe cele trei direc ii. ceea ce determin ca interiorul s r mân gol. În cazul structurilor radiale.

3. Tricoturi din urzeal multiaxiale Tricoturilor din urzeal multiaxiale sunt tricoturi multistrat. suprapuse i asamblate în tricot. faza 3/2009 39 1. exist i tricoturi multiaxiale din b t tur . De i cele mai cunoscute i cu aplicabilitate practic sunt tricoturile multiaxiale din urzeal . gradul înalt de complexitate a formelor.3.2. f r a necesita modific ri majore. Aceast caracteristic a f cut ca.1. datorat în principal propriet ilor de drapaj. Tricoturi tridimensionale 3. Prezentarea tricoturilor 3D. având o construc ie în . Tricoturi 3D cu forme complexe În cazul tricoturilor. Raport tiin ific PN II ID_589. fiind posibil a se ob ine tricoturi cu forme de o complexitate deosebit . Tricoturi multiaxiale Tricoturile multiaxiale sunt caracterizate de prezen a unor straturi de fire cu dispunere înclinat . în ultima decad . Celul plan material ne esut 3D 3.3. tricoturi conturate tridimensional i tricoturi sandwich. arhitectura tridimensional este favorizat de deformabilitatea extrem a acestora. Celul polar material ne esut 3D Figura 9. utilizarea ma inilor existente.dimensiuni mai mici. se pot ob ine materiale compozite cu propriet i la impact superioare. Tricoturile 3D dezvoltate pân în prezent pot fi grupate în trei categorii: tricoturi multiaxiale (multistrat). tricoturile 3D s fie privite ca o posibil alternativ la producerea preformelor pentru materiale compozite avansate. Principalele avantaje ale tricoturilor 3D sunt: formabilitatea deosebit . Figura 8. 3. aflate deocamdat în stadiu de laborator.

suprapuse a firelor. C rucioarele se deplaseaz sub unghiuri prestabilite 0 0 . independente între ele.straturi de sisteme de fire depuse sub diferite unghiuri. Firele sunt dispuse în straturi sub unghiuri de 0 0 . Principiul constructiv al tricoturilor din urzeal multiaxiale Ranforsarea cu fire dispuse sub diferite unghiuri îmbun t e te comportarea mecanic a tricoturilor multiaxiale pe direc iile de ranforsare. 90 0 .45 0 . În contrapartid . +/. Figura 10. Firele sunt preluate i întinse pe l imea mesei de alimentare de c tre c rucioare speciale. iar tricotul este realizat cu evolu ii l n i or sau trico figura 10. asamblate într-o structur unitar prin tricot. 90 0 i între 30 0 . Tehnologia LIBA Sistemul realizat de Liba func ioneaz pe principiul depunerii în straturi orizontale. rigiditatea sporit reduce semnificativ formabilitatea acestor tricoturi. precum i propriet ile de forfecare.30 0 i +/.

realizând conexiunea întregului ansamblu. De i s-au f cut progrese semnificative în acest domeniu în ce prive te diversitatea formelor ob inute. Figura 11. unde acele p trund prin straturi i formeaz ochiurile. utilizarea platinele de închidere. care s prezinte o . realizând astfel înclinarea firelor în strat conform proiect rii. De i compactitatea tricotului este superioar . dezvoltarea sistemelor CAD.3. a dispozitivelor de tragere concentrat cu baghete. Straturile sunt apoi aduse în zona de tricotare.i 60 0 . începând din anii ´70 a fost i este utilizat cu succes pentru produsele fully-fashion (cu grad înalt de asamblare) de îmbr c minte produse pe ma inile rectilinii de tricotat.3. Tricoturi conturate tridimensional Tehnica contur rii 3D nu este nou primul caz de aplica ie este realizarea c lcâielor la ciorapi pe ma ini circulare cu diametru mic. Figura 11 prezint principiul de func ionare al sistemului Liba CNC. apoi. Principiul producerii tricoturilor multiaxiale pe ma ini CNC (Liba) Raport tiin ific PN II ID_589. faza 3/2009 40 3. p trunderea acelor de tricotat pe grosimea straturilor de fire i posibil material ne esut suplimentar determin distrugerea fibrelor i pierderea local a caracterului de linearitate al firelor. Se poate introduce i un strat de material ne esut. Conturarea spa ial se bazeaz pe trei metode: utilizarea unor combina ii de structuri sau evolu ii diferite. Preformele tricotate conturate tridimensional au ap rut la începutul anilor `90. acest tip de preforme se afl deocamdat înc în stadiu de laborator. favorizate de dezvoltarea tehnologiei de tricotare pe ma ini rectilinii apari ia genera iilor de ma ini electronice.

Ca evolu ii de baz se pot utiliza glat i patent. de la spirale. preformele conturate spa ial sunt produse cu a treia metod . cu men inerea ochiurilor pe acele selectate s sta ioneze pân în momentul reintroducerii în lucru . zonele cu ochiuri de lungimi diferite prezentând geometrii diferite. Din acest motiv. la semisfere. Tricoturi plane conturate tridimensional . Prezen a unui num r suplimentar de rânduri determin modificarea dispunerii plane a tricotului. cea mai des întâlnit fiind evolu ia glat.15. Indiferent de tipul tricotului.15. plan sau tubular. indiferent de leg tura utilizat se pot ob ine forme extrem de diverse. Proiectarea i realizarea acestui tip de preforme implic convertirea formei 3D finale la forma plan ini ial . sfere complete sau cuburi. forma i dimensiunile zonelor de rânduri incomplete.b. a c ror conturare spa ial creeaz tuburi cu diverse geometrii. Ambele metode sunt restrictive i limitative. utilizarea lungimii de ochi dinamice. Tricotul este o combina ie de zone semifang decalate.succesive sau simultane. numit desf urata tricotului. tehnica tricot rii de rânduri incomplete.dispunere diferit . tricoturi tubulare. utilizabile ca preforme pentru materiale compozite destinate tuburilor de canalizare. Limit rile acestor tricoturi se refer la lipsa de omogenitate a propriet ilor întregului material i diversitatea redus de forme. desf urata prezint zonele de conturare spa ial dispuse astfel încât s se ob in forma dorit . Preformele conturate 3D pot fi clasificate având în vedere tipul tricotului supus contur rii: tricoturi plane. Un astfel de exemplu este ilustrat în figura 3. Deplasarea lateral efectuat dup fiecare rând va determina înclinarea în sensuri opuse a celor dou tipuri de zone i dispunerea 3D a tricotului figura 3.a. în conformitate cu pozi ionarea.

desf urat i aspect al preformei finale În figura 16 se prezint desf urata i aspectul final al unei preforme discoidale. faza 3/2009 41 Figura 12. Prezen a ambelor tipuri de fire determin o a cubului. Preform cuboid produs în structur glat cu fire suplimentare de urzeal i b t tur [33] Alte exemple de preforme ob inute prin tricotare plan includ semisfere i sfere. pentru a permite tricotarea incomplet (figura 13). tricotul poate fi ranforsat prin introducerea de fire suplimentare de urzeal i de b t tur . În cazul preformelor semisferice. Liniile trasate în forma teoretic reprezint zonele de conturare prin tricotare incomplet . aspectul preformei fiind prezentat în figura 14. Figura 14. precum i discuri i spirale. Casc din fibre aramidice form teoretic . faza 3/2009 42 Figura 15. determinând o structur stratificat . Raport tiin ific PN II ID_589. realizarea contur rii necesit unele modific ri în arhitectura cubului. Forma i desf urata unui cub (figura 12) este alterat .În cazul unei preforme cuboide. Desf urata tricotului i dispunerea tridimensional final Utilizând aceea i metod . cu influen asupra comport rii dispunere uniform pe întreaga suprafa omogene a preformei. cele mai ilustrative produse sunt c tile. Producerea preformei cuboide men ine aceea i desf urat a tricotului. Inserarea firelor în structura glat se face în etape. Raport tiin ific PN II ID_589. produs în structur glat ranforsat cu fire de urzeal Figura 16. Desf urata unui cub i modul de asamblare la margini Figura 13. Preform discoidal i de b t tur . fiind exemplificat în figura 15 o astfel de casc realizat din fibre aramidice. desf urata i aspectul final .

încheierea prin tricotare ridic probleme de calitate. în condi iile transferurilor succesive. încheierea se face prin tricotare. simetric sau asimetric la marginile tricotului. i în acest caz. de aceast dat tricotându-se tubular. Dimensiunile i num rul de repeti ii al acestor zone determin gradul de curbur al tubului. datorat unei secven e de zone de conturareprin tricotare incomplet . Figura 17. f r zone suplimentare care ulterior trebuie îndep rtate. datorit fragilit ii extreme a firelor. realizat din fibre de sticl . cu l ime de lucru diferit . Figura . Figura 18. Aceast fragilitate. precum sticla. Tuburile în U sunt tuburi de sec iune constant . Pentru a realiza îngustarea simultan se folose te tehnica încheierii prin tricotare bind-off . Tub în U. de tip simultan sau succesiv. determin distrugerea masiv a filamentelor din fire i implicit sc derea rezisten ei la solicit ri. În prima zon tricotarea se realizeaz independent pe cele dou fonturi. exemplificat în figura 18 pentru un tricot tubular. pe num rul maxim de ace. Avantajul acestei metode este capacitatea sporit de conturare a tricotului. Totu i. cu dispunere curbat . La terminarea acestei zone are loc o îngustare. faza 3/2009 43 Tuburile conturate în T sunt caracterizate de dou zone distincte.Tricoturi tubulare conturate tridimensional Conturarea tricoturilor tubulare prin tricotare incomplet conduce la ob inerea de tuburi în U sau de tuburi în T. realizat din fibre de sticl Raport tiin ific PN II ID_589. în cazul firelor de modul înalt. Figura 17 prezint desf urata i aspectul unui tub în U. Dup terminarea opera iei de îngustare se continu tricotarea pe acele r mase în lucru. Exemplificarea metodei de îngustare succesiv tehnica de bind-off Îngustarea succesiv permite tricotarea unei zone suplimentare care leag cele dou tuburi perpendiculare.

Cele mai cunoscute tricoturi sandwich cu legare prin fire sunt produse pe ma ini de tricotat din urzeal de tip raschel cu dou fonturi pentru structuri plu t iat. Pozi ia relativ a organelor de producere a ochiurilor RDPLM 6 (Karl Mayer) Raport tiin ific i cu zon suplimentar de îngustare . Tricot sandwich principiu constructiv Tricoturile sandwich cu leg tur prin fire nu sunt dezvolt ri recente. defini ie care este ilustrat în figura 20. cât i pe ma ini circulare. Principiul de lucru const în utilizarea grupat a barelor cu pasete. nu mai este sec ionat i separate cele dou tricoturi. Figura 19. iar grupul inermediar s depun firele de leg tur pe ambele fonturi. cu poten ial de a fi utilizate ca preforme pentru materiale compozite avansate. f r 3. Tuburi conturate în T. Bineîn eles. Figura 21.19 ilustreaz dou tuburi în T. Raport tiin ific PN II ID_589.3. fiind realizate cu ambele tipuri de tehnologii. Tricoturile sandwich cu leg tur prin straturi tricotate au ap rut ca urmare a dezvolt rii tehnologiei ma inilor rectilinii electronice i deocamdat sunt înc în stadiu experimental. dup ce tricotul (ansamblul) este scos de pe ma in . legate prin fire sau prin straturi tricotate. cu i f r zon suplimentar . Tricoturi sandwich Un tricot sandwich este compus din dou straturi exterioare tricotate. independente între ele. faza 3/2009 44 Figura 20. produse cu fibr de sticl . în cazul tricoturilor din b t tur atât pe ma ini rectilinii. f r a produce ochiuri.4. Tricoturi sandwich cu leg tur prin fire Realizarea unor astfel de tricoturi presupune tricotarea separat a celor dou straturi exterioare i legarea lor prin depunerea de fire pe ambele fonturi. astfel încât primul i ultimul grup s produc tricoturile exterioare separate.

Ultimile modele ap rute sunt dotate cu trei bare cu pasete pentru fiecare strat exterior. Din punct de vedere structural i constructiv. În cazul structurilor închise (figura 22). industria de înc l minte. Din punct de vedere tehnologic. Figura 22. faza 3/2009 45 Structura straturilor exterioare depinde de propriet ile impuse de destina ie: închis sau deschis . Tricot sandwich cu straturi exterioare cu structur închis Tricoturile din urzeal sandwich sunt caracterizate de o voluminozitate foarte mare în raport cu masa relativ redus . dezvolt rile aduse mecanismelor ma inilor rectilinii permit prelucrarea firelor de modul înalt de tip sticl . fiind posibil s se lucreze cu n v dire plin. func ie de ecartamentul fonturilor. Des utilizate sunt firele monofilamentare. evolu ia de fond este în general consolidat cu fire de b t tur . nu exist diferen e între tricoturile sandwich produse pe ma ini rectilinii i cele realizate pe ma ini circulare. saltele speciale). f r posibilit i de m rire. terapii de reabilitare. cu o comportare deosebit la compresiune.5 i 10 mm. Grosimea tricoturilor este redus . Firele care realizeaz conexiunea pot fi de diferite tipuri. Ca domenii de aplica ii mai des men ionate. ca material de tapiserie. carbon sau aramid i în consecin ob inerea unor tricoturi sandwich utilizabile ca material de ranforsare pentru compozite. . Tricoturi sandwich cu leg tur prin fire se pot realiza i utilizând tehnologiile de tricotare pe direc ia b t turii. aplica ii care necesit propriet i de noninflamabiltate. Grosimea final a tricoturilor variaz între 1. ceea ce permite m rirea gamei de desene i efecte care se pot ob ine.PN II ID_589. ceea ce implic o limitare. Pentru aplica ii speciale se poate ajunge pân la 60 mm grosime. determinând o permeabilitate la aer sporit . industria automobilelor. transmis întregului ansamblu. tricoturile din urzeal sandwich pot fi utilizate în: medicin (ortopedie.

glat derivat sau glat cu fire suplimentare. faza 3/2009 47 figura 23. Tricot din b t tur sandwich cu evolu ii glat Independen a straturilor exterioare reclam structuri cu evolu ii de baz glat: glat. legate în rânduri prestabilite de fire ancorate în structur PN II ID_589. Raport tiin ific . o grosime de asemeni m rit . ceea ce determin tensiuni Raport tiin ific PN II ID_589. în general fire de c ptu eal . Figura 24.Cel mai simplu tricot sandwich este alc tuit din dou straturi glat. Tricoturi sandwich cu leg tur prin straturi tricotate Legarea tricoturilor sandwich prin straturi tricotate ofer avantaje în ce prive te ob inerea de forme complexe i grosimea ansamblului. În cazul introducerii firelor de c ptu eal se ob in tricoturi caracterizate de o compactitate m rit . Schema de lucru pentru un tricot sandwich cu strat de leg tur glat Figura 24 ilustreaz un aspect important al condi iilor restrictive implicate de structurile sandwich. Principiul de baz al producerii tricoturilor sandwich cu leg tur prin fire este similar celui utilizat pentru structuri sandwich cu leg tur prin fire figura 24. Se începe cu tricotarea a dou tricoturi independente pe cele dou fonturi. singura tehnologie care le îndepline te fiind cea a ma inilor rectilinii electronice de tricotat pentru tricoturi din b t tur . faza 3/2009 46 Figura 23. precum i o extensibilitate redus . Producerea acestor tricoturi necesit condi ii speciale referitoare la tragere. iar la un anumit moment acest proces se opre te i se începe tricotarea stratului de leg tur . Tricotarea stratului de leg tur reclam sta ionarea cu men inerea ochiurilor pe ace un num r de rânduri. Dup încheierea acestuia i realizarea conexiunii între straturile exterioare se continu tricotarea acestora din urm .

a a cum este prezentat în figura 26. compactitatea este îmbun t it . acele impare producând ochiuri. Raport tiin ific i . Evident. Startul de leg tur glat (figura 3. cu influen e negative asupra comport rii mecanice i a cantit ii de fibr în matricea compozitului. cu limit ri în ce prive te num rul de rânduri posibil de tricotat. Schema de lucru pentru un strat de leg tur patent Dispunerea straturilor de leg tur unice se poate face: orizontal. Tensiunea introdus prin sta ionarea tricoturilor independente este diminuat i controlabil prin tragerea concentrat . Figura 25. împiedicând desf urarea normal a tricot rii. iar acele pare bucle de început. Dezavantajele sunt legate de compactitatea sc zut a tricotului de leg tur . realizând în acest mod conexiunea cu primul tricot exterior. pe una sau pe ambele fonturi.30) este cel mai frecvent întâlnit i care permite tricotarea unui num r sporit de rânduri în stratul de leg tur . Figura25 exemplific schema de tricotare a unui strat de leg tur unic în structur patent.extrem de puternice în tricoturile exterioare. Caracterizarea acestor tricoturi sandwich are în vedere tipul stratului de leg tur modul de dispunere: 1. În primul rând din stratul de leg tur se lucreaz pe toate acele unei fonturi. înclinat sau în combina ie. straturi unice 2. al stratului de leg tur structur glat) prin transferul ochiurilor finale pe acele impare ale celeilalte fonturi. În cazul structurilor pe dou fonturi patent i interloc. Conexiunea cu al doilea tricot exterior se face (în acest caz. straturi duble Tricoturi sandwich cu straturi unice de leg tur Straturile unice de leg turi sunt straturi ob inute prin tricotarea unui singur tricot. compactitatea tricoturilor este diminuat . Din acest motiv este preferabil s se lucreze pe ace selectate 1:1 acele impare sunt folosite pentru tricoturile exterioare i acele pare pentru stratul de leg tur .

Tricotarea unui num r suplimentar de rânduri întrunul din tricoturile independente. Raport tiin ific PN II ID_589. produse independent pe acele pare ale celor dou fonturi. Schema de lucru de baz pentru tricotarea unui strat de leg tur dublu este ilustrat în figura 28. unite într-un anumit punct sau într-o zon . O alt variant posibil este producerea decalat a celor dou tricoturi din strat. Aspectul transversal al acestor tricoturi cu starturi de leg tur unice orizontale i înclinate este prezentat în figura 27.PN II ID_589. Num rul rândurilor suplimentare determin unghiul de înclinare a stratului de leg tur . Aspectul tricoturilor sandwich cu straturi de leg tur unice orizontale i înclinate Tricoturi sandwich cu straturi de leg tur duble Straturile de leg tur duble sunt alc tuite din dou tricoturi. faza 3/2009 48 Figura 26. Conexiunea cu un singur rând creaz un strat în form de X (1). Modalit i de dispunere a straturilor de leg tur unice Dispunerea orizontal (1) se ob ine prin tricotarea stratului de leg tur în timp ce tricoturile exterioare sta ioneaz . Aspectul tricoturilor cu straturi de leg tur duble Raport tiin ific . Tipuri de straturi de leg tur duble Figura 30 ilustreaz aspectul sec iunii unor tricoturi sandwich cu straturi duble de leg tur . a a cum este ilustrat în (3). Leg tura de baz pentru straturile duble este limitat la glat. anterior stratului de leg tur sau pe durata producerii acestuia. Schema de lucru pentru un strat de leg tur dublu Figura 29. Figura 27. Figura 30. Conexiunea între componentele stratului se realizeaz prin unul sau mai multe rânduri patent. faza 3/2009 49 Figura 28. pentru a mic ora tensiunea introdus determin dispunerea înclinat a stratului de leg tur . în timp ce mai multe rânduri patent vor determina o zon de conexiune extins . modificând forma stratului (2) figura 29.

PN II ID_589. tricoturile din b t tur sunt caracterizate de deform ri semnificative sub ac iunea unor for e mici. plastic. echipamentul utilizat este simplu i se pot ob ine multe informa ii despre modul în care se comport materialul/produsul. în cazul tricoturilor din b t tur ) a firelor. comportarea la solicitarea de trac iune este una din cele mai des abordate probleme în mecanica textilelor. Modul în care materialul/produsul textil se comport la trac iune permite caracterizarea rapid i eficient a tricotului. Caracterizarea st rii de tensiune a tricoturilor din b t tur cu leg turi de baz Definirea st rii de tensiune în cazul materialelor textile este o etap extrem de important în proiectarea unor structuri care s satisfac func iile tehnice ale unui produs. caracterizate de buclarea succesiv (pe direc ie transversal . diferite de es turi. a a cum se ilustreaz în figura 2. cât i cel mecanic. etc. Aceast . Datorit modului particular de dispunere a firelor. Figura 2. Problema este cu atât mai dificil cu cât structurile textile au o sunt materiale anizotrope i au o comportare mecanic diferit de cea a materialelor de tip metal.1. atât în domeniul textil. Arhitectura complex a structurilor tricotate ridic probleme în modelarea comport rii mecanice a acestora. Tricoturile sunt structuri cu geometrie complex . Din punct de vedere mecanic.1. Principiul tricot rii pe direc ie transversal Buclarea firelor i transformarea lor în ochiuri de tricot genereaz o geometrie specific diferit de es turi. la care firele sunt doar u or încovoiate în punctele de contact între firele celor dou sisteme. Comportarea mecanic a materialelor/produselor textile reprezint un domeniu de studiu care a atras un num r mare de speciali ti. specifice destina iei sale. faza 3/2009 50 2.

în compara ie cu celelalte tipuri de materiale textile ( es turi i materiale ne esute) tricoturile s prezinte o elasticitate i extensibilitate deosebite. faza 3/2009 51 Din punct de vedere mecanic. definit ca un material 2D cu anumite propriet i mecanice. atât cele din b t tur . cât i pentru cele din urzeal . modelarea tricoturilor presupune: Caracterizarea fizic i mecanci a materiei prime (firelor) i parametri de Modelarea geometriei materialelor tricotate (structur structur ) Modelarea comport rii mecanice a tricoturilor Evaluarea modelului elaborat i validarea acestuia. Din punct de vedere structural. Cea mai des abordat modelare a fost cea a comport rii la solicitarea de trac iune [14]. se vor trece în revist i . nivelul macromecanic al materialului tricotat se consider structura tricotului.1. caracterizat de cea mai simpl geometrie a firului în ochi. în general) se poate structura la trei nivele: 1. modelarea s-a realizat în baza structurii glat. nivelul micromecanic al firelor firele sunt considerate continuumuri cu propropiet i mecanice cunoscute. 2. Din acest motiv.caracteristic face ca. nivelul micromecanic al fibrelor num rul enorm de fibre i complexitatea dispunerii acestora face ca modelarea la acest nivel s fie extrem de dificil . precum i o capacitate de preluare a formelor 3D. Modelarea comport rii mecanice a tricoturilor (materialelor textile. 2. Raport tiin ific PN II ID_589. astfel încât numai cele mai simple probleme pot fi abordate. 3. Prezentarea nivelului actual în domeniul model rii comport rii mecanice a tricoturilor Exist un num r semnificativ de încerc ri de a modela comportarea mecanic a tricoturilor.

1947. 1982). 21. 1973. Leaf i Glaskin (1955). firul se consider a avea o sec iune circular . Definirea geometriei tricoturilor se face considerând starea relaxat a acestora. parametrii de structur fiind defini i în baza studiilor experimentale realizate pe anumite tipuri de tricoturi de exemplu Peirce (1947). 2. 1964. cu o comportare corespunz toare. 1970. 23] au abordat studiul materialelor tricotate supuse unor solicit ri exterioare prin prisma analizei for elor (Peirce. Firul este considerat ca o bar elastic . Postle i Munden (1967). de Jong i Postle (1977). Cei mai mul i autori [8. 20. de i se întâlnesc modele care au la baz modelul geometric Dalidovici. 14. Hepworth. Modelele geometrice ale tricoturilor consider c ochiul prezint o geometrie stabil arce de cerc/elips i segmente de dreapt . ipotez care este nerealist . Olofsson. la capetele . În aceste modele. structurii firelor firele filamentare au o sec iune eliptic sau lenticular . Ochiul de tricot este împ r it în segmente. numai firele filate pot porni de la aceast ipotez . 1964).se vor comenta modelele existente privind solicitarea de trac iune i ulterior se vor exemplifica câteva modele considerate reprezentative. Shanahan and Postle. Doyle (1953). datorit : 1. Grosberg (1960. faza 3/2009 52 Konopasek. Hepworth and Leaf. 1980. forma sec iunii transversale a firelor se modific din cauza strivirii firelor în punctele de contact i din cauza for elor de compresiune care apar în ochi pe durata solicit rii Modelele geometrice au stat la baza definirii celulei de baz pornind de la starea relaxat a tricotului. 1978. 22. ceea ce permite exprimarea lungimii de fir din ochi în conformitate cu ipotezele f cute. Shinn (1955). Raport tiin ific PN II ID_589. Cele mai multe modele folosesc geometria ochiului definit de Pierce. 1960.

care le restric ioneaz validitatea. men inând astfel integritatea celulei (sfert de ochi). pe durata deform rii. Hepworth i Leaf (1976) au luat în considerare o structur ideal . (1970) a dezvoltat un model teoretic pentru solicitarea de trac iune biaxial a tricotului glat Modelul presupunea c tricotul este deformat atâat de pu in. Pentru a simula compresia firelor s-a introdus o zon de contact între fire în locul unui contact punctual. format din fire ini ial dispuse drept. Trebuie subliniat c modelele ob inute de Hepworth (1976. încât firul nu este tensionat. este posibil introducerea unor restric ii cinematice care s anuleze deplasarea firelor în punctele de contact. De i firele sunt considerate inextensibile i incompresibile. punctele de contact au aceea i pozi ie în ochi ca în cazul st rii relaxate. care definea geometria ini ial a ochiului. For a de trac iune rezulta din zona de încovoiere i din . 1978) i de Jong i Postle (1977) nu sunt potrivite unor analize i dezvolt ri ulterioare. astfel de modele folosesc ipoteze simplificatoare. Aceste for e apar din cauza fragment rii ochiului (for ele de reac ie de la capetele segmentelor constituente ale celulei) i din solicit rile externe care rezult din compresia fir-fir în zonele de contact i din strivirea ochiurilor. Analiza for elor implic rezolvarea unor sisteme de ecua ii non-lineare de echilibru. Metoda minimiz rii energiei a fost aplicat prima dat de Jong i Postle (1977.c rora ac ioneaz for e i momente. care au studiat tricoturi solicitate la for e reduse. Modelul propus. S-a preferat introducerea unor for e echivalente . considerate inextensibile i incompresibile. se baza pe ecua ii de echilibru ale buclei supus for elor externe. Din acest motiv. (1988). Ecua iile de echilibru i condi iile de boundary au fost definite f r restric ii privind legarea buclelor succesive în ochiuri. 1978) i de Postle et all. care s simuleze for ele de reac ie din punctele de contact. Hepworth a folosit acelea i ecua ii pentru a modela comportarea la trac iune pe ambele direc ii (direc ia rândurilor i a irurilor). Una din principalele ipoteze a modelelor Hepworth este c . Kawabate et al.

Raport tiin ific PN II ID_589. În plus. Celula hexagonal a tricotului modelul Wu Pentru a defini pozi ia de echilibru a sistemului for ele ac ionând în fiecare punct al celulei hexagonale s-au considerat a fi echilibrate. mai ales în ultima perioad . prezentate în figura 2. biaxiale. O solu ie a problemei ar fi analiza cu element finit. considerând tricotul alc tuit din celule hexagonale. acestea sunt restric ionate de tipul structurii (glat) i de condi iile solicit rii (uniaxiale pe direc ia rândului. Un num r de cerect tori au încercat s rezolve problema considerând deformarea fiec rui fir din structura tricotului (Hepworth i Leaf. Acest tip de analiz este restric ionat de imposibilitatea împ r irii în elemente mici.2.2 [26]. Modelele ob inute sunt caracterizate de ipoteze nerealiste privind mecanismul de deformare. Exist . 2. Modelul teoretic are un nivel bun de precizie în cazul solicit rilor de trac iune cu for e mici i alungiri mari. Prezentarea unor modele mecanice pentru comportarea la trac iune a tricoturilor din b t tur În cele ce urmeaz se vor prezenta câteva din modelele teoretice existente. Wu (1994) propune un model al deform rii tricotului glat. . s-a introdus efectul de alunecare între fire în zonele de contact. ceea ce a permis ajustarea modelului teoretic în raport cu datele experimentale.zona deformat . un num r de modele care se ocup de deformarea tricoturilor. Pentru o modelare cât mai precis a deform rii tricoturilor este necesar o analiz a condi iilor de boundary. de Jong i Postle). Caracteristicile mecanice ale celulei au fost definite experimental. considerate a fi reprezentative. faza 3/2009 53 Figura 2. etc). În plus.2. Cei mai mul i cercet tori au folosit ipoteze detaliate privind geometria ini ial a ochiului de tricot.

firul se consider o bar elastic cilindric . Modelul empiric al distribu iei for elor i momentelor este înlocuit cu o distribu ie care rezult din modificarea pozi iei firelor în bucle necesare pentru legarea în ochiuri.2. Acest model difer de modelele precedente prin: 1. Celula este divizat în segmente. distribu ia for elor de reac ie se înlocuie te cu o for ac ioneaz într-un punct.2. Modelul Shanahan i Postle Modelul Shanahan i Postle [23] se bazeaz tot pe analiza for elor din ochiurile de tricot glat. la cap tul c rora se ata eaz for e i momente. distan a minim BB din planul tricotului este egal cu diametrul firului d. 3. considerându-se sfertul de cerc ca fiind celula de baz . a a cum rezult din figura 2. . f r aproxim ri empirice.3. Modelul se bazeaz pe urm toarele ipoteze simplificatoare: 1. faza 3/2009 54 2. direc ia vectorului momentului se considr perpendicular la tangenta dus în punctul B. distan a perpendicular la planul tricotului II definit între axele firului (punctele de contact) este de asemenea egal cu diametrul firului. 4. cu un diamteru al sec unii transversale d. tricotul se consider a avea o dispunere perfect plan i este alc tuit din ochiuri i un nmoment care simetrice i identice. considerat ini ial în stare de relaxare. cu direc ia rândului i a irului perpendiculare.1. Ochiul este divizat. a c rei pozi ie de energie minim este linia dreapt . Raport tiin ific PN II ID_589. 2. 5. Celula definit i coordonatele acesteia sunt apoi folosite pentru analiza teoretic . considerarea unei geometrii 3D stricte a ochiului de tricot. 6.

for a P nu ac ioneaz i la capetele segmentului se consider doar momente M. Segmentul BCD Segmentul BCD este definit ca un arc de cercplasat într-un plan înclinat fa de planul tricotului. Ecua iile care definesc configura ia segmentului sunt: BBB RXX cossin BBB RYY cossin B RRZZ cos cos R cossin (2. M=IIMII (2. Geometria ochiului i coordonatele sistemului definit 1. în plan.2) Unde B este rigiditatea la încovoiere a firului.3) R cossin .3. Se consider c firul din segment nu este torsionat pe lungimea sa.1) Raport tiin ific PN II ID_589. Astfel. faza 3/2009 55 Unde: B unghiul înclin rii planului BCD în raport cu planul tricotului XB este coordonata punctului B pe axa X PXB este componenta pe axa X a for ei P definite în punctul B al segmentului B`AB. Dac nu este solicitat. segmentul BCD are o dispunere circular . perpendiculare la planul în care se afl segmentul. Momentul M se define te ca: B B Mcos PX . Raza sec iunii arcului BCD este: M B R (2.Figura 2.

faza 3/2009 56 Ecua iile de echilibru considerate pentru o bar elastic încovoiat i torsionat de i (figura 2. Orientarea relativ a celor dou seturi de axe se poate defini cu ajutorul urm toarei matrici (figura 2. mi i ni sunt cosinusurile unghiurilor dintre axe. cu excep ia componentei Y a PXB. Ob inerea unghiurilor euleriene prin rotirea axelor a) în jurul axei Z cu un unghi . se exprim ca: . În punctul B ac ioneaz for a P. cuplul de momente Mz i Mx i un cuplu de for e mdin segmentul BCD. care pot fi determinate ca unghiuri euleriene . În punctul ac ioneaz acelea i for e i momente. dar de sens opus. care se deplaseaz de-a lungul segmentului. Axele X i Y coincid cu axele de torsiune/încovoiere din sec iunea transversal .4). unde l i .5. Se consider axele Txyz mobile. este suficient s se analizeze por iunea AB. astfel încât axa firului este tangent la axa Z. pe direc ia Z. c) în jurul noii axe Z cu un unghi Raport tiin ific PN II ID_589.2. XY Z l1 m1 n1 x l2 m2 n2 y l3 m3 n3 z Figura 2. ceea ce face ca în simetrie componenta curburii în raport cu axa Y s fie 0. b) în jurul noii axei Y cu un unghi . Segmentul B AB Datorit simetriei segmentului.4.5): for e i momente aplicate la capetele ei. în condi iile în care rigidit ile la încovoiere sunt egale. Matricea pentru definirea orient rii axelor Figura 2. ata ate punctului T.

4). i . Configura ia axei longitudinale a firului din segment se (2. Pentru rezolvarea ecua iilor (2. iar C este rigiditatea torsional a firului. lungimea arcului AB s trebuie exprimat ca func ie de unghiurile .C)kB(k 2Pcos constant L' 2 2 2 2 1 C constant N 2211 3 Mz nC)nknB(k constant Unde B este rigiditatea la încovoiere a firului.4) determin prin integrarea ecua iilor: cos sinsin cossin 3 3 3 .

n ds dZ m ds dY l ds dX (2.5) Prin sistemul de ecua ii se exprim ca: ( p ml )u p pnm ()u 2p nl (2p(u 1 du ds 2 2zz

2 3

(2.6) Unde u=cos . Integrarea ecua iei (2.6) de modul în care factorizeaz polinomul cubic de la numitor. Cele trei r d cini ale polinomului sunt cos , cos este ilustrat grafic în figura 2.5. Figura 2.5. Reprezentarea grafic a polinomului cubic În final, lungimea arcului AB se poate exprima prin: )cos(cos sin(cos 2 1 i cosh . Modul de factorizare ales

cd p sB

(2.7) Determinarea for elor i momentelor Conform ipotezei 4, distan a minim BB din planul tricotului este egal cu diametrul firului d. Distan a dintre punctele corespunz toare este: Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 57 2 21 2 21 )Z(Z)X(X (2.8)

Unde X1 i Z1 se refer la segmentul BC i X2 i Z2 se refer la segementul B C . Rezult :

(cos4 cos(coscossinsincos)1 sin )( )(2 )( )(2 ( 22 21 21 21 21 BBB

R R ZR d ZZd ZZ d XXd XX d d (2.9) Unde: 2 21 2 21 ZZXX )()( d d d .

10) . Solu ia ecua iei poate fi ob inut prin metode numerice. Ipoteza 5.9) este zero atunci când 1 este minim. referitoare la dispunerea firelor în ochiuri la legarea acestora.d 1 1 2 1 Ecua ia (2. determinând astfel 1. Coordonatele punctului I se afl rezolvând sistemul de ecua ii: B BBB ZRRZ RXX R cos cos cossin cossin (2. afirm c distan a perpendicular la planul tricotului II definit între axele firului (punctele de contact) este de asemenea egal cu diametrul firului.

ceea ce permite determinarea mai precis a for elor P i momentelor M decât prin stabilirea acestora pe cale experimental .11) Cunoscând valorile pentru i se pot calcula lungimea de fir din ochi i diametrul firului. Energia poten ial din ochi Cantitatea de energie poten ial din ochi se exprim prin: 22 2 2 1 2 1 )(_ 2 1 CkkB ds .0 0 cos cossin Z ds X ds (2.

13) Energia poten ial a segmentului BC este dat de rela ia: R R R eBC 22 ( 2 () 1 ) 2 12 .dE (2.12) Energia poten ial a segmentului AB este dat de rela ia: sB AB dsp l e 0 )cos 2 ( (2.

(2.14) Energia total a ochiului de tricot va fi: sR R pZ ls eLU B B B ( 2 () 2 ( 2 ) 2 (16 .

Acest ipotez nu concord cu realitatea.(2. Al doilea motiv pentru a introduce aceast ipotez este c firele de sticl . Tricotul glat este format din ochiuri plane. comportarea la frecare.15) Raport tiin ific PN II ID_589. Modelul are în vedere tricoturi produse cu evolu ia glat. ceea ce înseamn c principalul mecanism de deformare este cel al redistribuirii firului în ochi. Modelul Araujo. a c ror geometrie ini ial este linia dreapt i care pot fi considerate ca o bar elastic omogen . În acest caz. Modelul porne te de la urm toarele ipoteze: 1. 2. Dou bucle succesive pe direc ie longitudinal sunt caracterizate de zonele de . inextensibile. tricotul glat este realizat din fire filamentare f r frecare.2. realizate din fire de înalt performan (sticl ). 3. Fangueiro i Hong Modelul se bazeaz pe modelul elastica (Pierce) i permite predic ia comport rii tricoturilor tehnice. Curba efort-alungire ale tricotului este dat de modific rile în configura ia ochiului. trac iune i compresiune sunt neglijabile. folosite pentru producerea tricoturilor tehnice. atât la solicit ri uniaxiale. Rezisten a la alungire a tricotului depinde în principal de propriet ile firului rigiditate la încovoiere i rezisten a la torsiune.3. sunt pu in extensibile. faza 3/2009 58 2. cu geometrie identic . dar motivele pentru care se folose te sunt justificate de faptul c modelul se refer la deform ri sub ac iunea unor for e mici (în compara ie cu for ele necesare ruperii firelor). cât i la solicit ri biaxiale [8]. La tricotare i ulterior la solicitarea de trac inue nu apar deform ri plastice.

6. definite pe axa longitudinal a firelor. XB and YB coordonatele punctelor A i B în planul XOY. celula poate fi definit folosind urm toarele rela ii: W / 4 = XB (d / 2) cos( . . XA. Totu i. este egal cu un diamteru de fir. faza 3/2009 59 XB ./2) (2. for ele de reac ie R ac ioneaz în punctele B i B .6). de-a lungul unei axe perpendiculare pe sec iunea transversal a firelor. d diametrul firului unghiul dintre tangenta la axa firului în B cu direc ia orizontal . modelul nu consider punctul de aplica ie i direc ia for elor R ca fiind constante sau paralele cu direc ia rândului de ochiuri. A a cum se observ în figura 2.legare. For ele de reac ie din zona de legare produse de contactul dintre fire sunt considerate for e concentrate. Aceast ipotez este similar celei propuse de Postle i Munden în modelul 2D [ ] i celei din modelul Shanahan i Postle []./2) (2. în care firele intr în contact direct. sAB i sBC lungimea segmentelor AB i BC.18) L / 4 = sAB + sBC (2. L lungimea de fir din ochi. Modelul Araujo et al ia în considerare o celul generat de un sfert de ochi (figura ). Ele se modific cu geometria ochiului.XA = (d / 2) cos( . Figura 2. Ochiul de tricot i celula considerat 4.16) C / 2 = YB (d / 2) sin( . Distan a dintre punctele B i B (vezi figura 2.7.17) Raport tiin ific PN II ID_589./2) (2. Astfel. C în l imea ochiului. Din punct de vedere geometric. se includ în model efectele fenomenului de alunecare fir-fir din punctele de contact.19) Unde: W pasul ochiului .

În punctul A se aplic numai for a P. Raport tiin ific PN II ID_589. definite pe direc ia orizontal Px i vertical Py. a c rei direc ie în raport cu axa orizontal se modific cu geometria ochiului.distan a considerat perpendicular dintre punctul B i direc ia for ei T. j1B) .8). For ele din punctele A i C se determin considerându-se simetria ochiului i starea de echilibru tensional. Distribu ia for elor i momentelor în celul Pornind de la starea de echilibru. cu o singur for a aplicat la cap t (figura 2. for a R aplicându-se în punctul B (figura 2.8.22) unde B reprezint rigiditatea la încovoiere a firului.P (sing tan + cos ) (2. faza 3/2009 60 Figura 2. Distribu ia for elor în segmentul AB Considerând un punct Q(x´.2 e (e1. y´AB distan a considerat perpendicular dintre punctul B i direc ia for ei P.Sfertul de ochi este împ r it în dou segmente AB i BC. Segmentul AB Pentru analiza segmentului AB se consider modelul elastica.20) M = P {y´AB + yBC (sin tan + cos )} (2. Prin integrarea ecua iei 7 de la A la B rezult : x´AB = (B/ P)1/2 {f (e1. yBC .21) unde: unghiul dintre for a P i axa Ox. Figura 2. În punctul C se aplic for a T (paralel cu direc ia axei Ox) i momentul M. j1B)} (2. se pot determina ecua iile pentru for e i momente: T = .7.7).23) y´AB = 2 (B/ P)1/2 e1 cosj1B (2.24) . y´) pe segmentul AB se ob ine ecua ia diferen ial : B dq´ / ds´ = P y´ (2. For a P are dou componente.

27) PN II ID_589. e (e1.arcsin (cos(( .25) unde: unghiul dintre tangenta la ochi în punctul A i axa Ox. (6) i (8) rezult : XB = (B / P) 1/2 (1 / k2 ) 1/2 [ (2 / e2 2 .) / 2). j1B) . j1B .F (e1. Prin transform ri se ob in urm toarele ecua ii: XB . j1B). faza 3/2009 61 Prin integrarea ecua iei (13) de la C la B i prin eliminarea for ei T i a momentului M prin ecua iile (5). Distribu ia for elor i momentelor în segmentul BC Considerând un punct Q (x. p / 2) . pe lâng for a T i momentul de încovoiere M. j1B) . j1B). j1B) (2.E (e1. y´AB coordonartele punctului B în noul sistem de referin f (e1.9.F (e1.28) Raport tiin ific (2. e1 . dispuse a a cum se prezint în figura 2.cos(( . (2.sAB = (B/ P)1/2 f (e1. Figura 2. p / 2) . y) de pe segment se ob ine urm toarea ecua ie diferen ial : B dq / ds = T y + M (2.XA = x´AB cos .y´AB sin YB = x´AB sin + y´AB cos Segmentul BC În analiza segmentului BC se include.) / 2) / e1).E (e1.9.26) x´Ay´. x´AB.

33) unde: C1 = (1 / k2 ) 1/2 [ (2 / e2 2 ) E(e2.2 cos e1 sinj1B .(2 / e2 2 ) } F(e2. j1B) . j1B)} + 2 cos e1 cosj1B C3 = cos {f (e1.2 e (e1. j2B) + {1 . j2B = (b -p) / 2.31) L / C = C4 / (C2 + cot C3) (2. j1B) .(2 / e2 2 ) }F(e2.29) sBC = (B / P) 1/2 (1 / k2) 1/2 F(e2. e2 = {k1 / (k2 + k1)}1/2 . j2B) and E(e2.C3) (2. j2B) sunt integrale eliptice. j2B) + {1 . j2B) (2.30) unde : k2 = 2 e1 2 cos2 j1B + k1 cosb. j1B)} .) E(e2.32) L / d = 2 sin C4 / C3 (2. j2B) ] C2 = sin {f (e1.2 e (e1.k1 = sin tan + cos . j2B)] (2. Ecua ia general care descrie configura ia ochiului în orice moment este: L / W = C4 / (C1. F(e2.

3. i Ecua iile (31 33) sunt ecua ii nelineare. Grishanov i Harwood au creat un model care define te la nivel micromecanic deformarea tricoturilor [14. Materialele tricotate sunt caraterizate de deform ri considerabile la un nivel redus al înc rc rii. Abordarea modelului s-a f cut prin prisma analizei cu element finit.2. a a cum a demonstrat de Jong i Postle. Principala caracteristic a tricoturilor (în special glat i patent) este c existen a unei for e de întindere pe o direc ie determin contrac ie pe direc ia perpendicular . materialele continue (cu excep ia materialelor poroase) se opun modific rilor de volum. valoarea coeficientului lui Poisson poate ajunge la 0. j1B) + (1 / k2) 1/2 F(e2. În cazul tricoturilor. unghiurile . Acest fenomen este diferit de cel înregistrat în cazul materialelor clasice (metale. care nu au o solu ie analitic . W. raportul dintre deformarea axial transversal t i deformarea i caracteristice solicit rii pot fi evaluate n fiind constant pentru un anumit material. 15. Totodat . valoarea maxim a coeficientului Poisson fiind de 0. C2.63. dimensiunea perpendicular direc iei de înc rcare este minim . C3 and C4 se exprim func ie de unghiurile . Dac se cunosc parametrii de structur ( L.C4 = f (e1. Pentru acest tip de materiale. Modelul Loginov et al. Structura tricoturilor poate fi ierarhizat în celule de baz . Elementul finit considerat este alc tuit dintr-un num r de . În zona ruperii. care sunt formate din elemente constituente. C i d). numeric. Modelul Luginov consider tricotul ca având o structur discontinu . de exemplu). Loginov. 16].5. ceea ce sugereaz o comportare apropiat unui material izotropic incompresibil. fiind necesare metode numerice pentru rezolvarea lor. 2. j2B) C1.

k = {Y i }0. +1. La rândul ei. 0. -1.celule de baz . k = {X i }0. -1. fiecare celul este definit conform condi iilor care genereaz deformarea ansamblului (tricotul). fiecare element constituent având un set de propriet i specifice.35) Unde: n = ( . Elementele constituente ale celulei de baz sunt caracterizate de condi ii cinematice i de înc rcare care determin comportarea celulei ca un întreg.34) {Y i }n. 0 respectiv {X i }n. +1. faza 3/2009 62 Dispunerea firului în ochiul de tricot poate fi descris de urm toarele ecua ii: {X i }n. 0 + kAkn (2.) {X i }0. Raport tiin ific PN II ID_589. 0 + nBkn (2. . 0 i {Y i }0.) i k = ( . 0. . k i {Y i .

11. 0) O zon liber pentru bucla (0. Dac firul ar fi considerat ca o bar elastic cu grosime zero. se poate presupune c nu exist for e de frecare în punctele de contact i c firul este liber s migreze în cadrul ochiului.b) cuprinde urm toarele elemente constituente: Patru zone de contact dintre bucla (0. Dimensiunile celulei corespunde pasul i în l imii ochiului (Akn i Bkn). Loginov împarte tricotul în celule de baz . rigiditatea efectiv a ochiurilor (bucle legate de bucle) poate fi de 10 3 ori mai mare decât cea a buclei propriu-zise. Din punct de vedere mecanic. Luginov propune diferite tipuri de modele reologice (cu fluaj a i f r fluaj b) pentru tricot. k sunt coordonatele buclei i al oric rei bucle din structura tricotului. o bucl nu reprezint propriet ile mecanice ale celulei de baz . faza 3/2009 63 Figura 2. Figura 2. Raport tiin ific PN II ID_589.11. -1) Transmiterea for ei axiale de la elementele orizontale ale buclei la cele verticale este restric ionat de frecarea fir-fir din punctele de contact. ilustrate în figura 2.0) i buclele precedent (0.10. deoarece în tricot bucla este restric ionat de legarea de buclelel anterioare i ulterioare. a a cum rezult din figura 2.10. Împ r irea tricotului în celule de baz O celul (celula 8 în figura .1) i (0. ceea ce permite neglijarea fenomenului de fluaj din tricot. acest lucru ar determina modificarea geometriei i ulterioar . Modele reologice pentru tricot cu fluaj (a) i f r r fluaj (b) Din acest motiv.}n. Frecarea din punctele de contact se consider neglijabil în raport cu for ele de trac iune. -1) Trei zone libere pentru bucla (0. Astfel.

Figura 2. supus trac iunii Rigiditatea tensional a barei/firului D este o func ie de deformarea relativ valoarea sa maxim se exprim ca: 0 0 E iar E S L . Un factor important în men inerea formei celulei este compresia dintre fire. a. Mecanismul de deformare a unei bare încovoiate. Procesul poate fi divizat în dou etape: îndreptarea i tensionare (figura Raport tiin ific PN II ID_589. Pe m sur ce bara se îndreapt . deforma iile încep s influen eze comportarea sistemului. faza 3/2009 64 2. Celula de baz este considerat ca având un contur închis.13.11). Pe durata etapei de îndreptare a barei/firului au loc numai deforma ii de încovoiere.12. în mod normal nelinear i ale c rei propriet i mecanice pot fi asimilate unei bare elastice încovoiate supus trac iunii. în timp ce în a doua etap deforma iile sunt determinate de solicitarea de trac iune.12. Dac se cunoa te rigiditatea la compresiune a firului în sec iune transversal este posibil definirea structurii tricotului conform schemei din figura 2.celulei într-o form liniar la aplicarea unor for e reduse (figura 2. Schema modelului reologic pentru un ochi starea ini ial (a) i deformarea celulei (b) Zona liber din bucl are o dispunere 3D. Figura 2. Arcurile din model reprezint compresia dintre fire i rigiditatea la deformare pe cele dou direc ii. b i c). care se pot mi ca liberi în plan. pozi ionat pe scripe i .13.

energia poten ial a firului în ochiul de tricot poate fi exprimat ca o integral din pozi ia ini ial în pozi ia dat prin deformare: . pentru care creaz modele bazate pe minimizarea energiei: Elementul fir Elementul pe în l ime Elementul helix În cazul primului element.D)(limDD (2.37) Loginov divide modelul în trei elemente.36) Unde: L0 = lungimea dintre capetele firului S0 = lungimea ini ial a arcului format de fir L )S 1 (1 L ( 0 0 0 (2.

Energia poten ial relativ este definit separat pentru fiecare fir: c a a cc dd dddd Ka 0 2 )( ( 2 )( .BA s ( ddlD( 1)l( (2. ls}. ls). cu coordonatele (l0.38) Unde A i B sunt puncte din planul {l. 0) i (l. Modelarea elementului pe în l ime se refer la fenomenul de compresiune între fire în zonele de contact.

helixul î i variaz lungimea arcului datorit for elor care ac ioneaz la cap tul firelor în contact. iar d0 i dc sunt distan a ini ial . Propriet ile mecanice ale zonei de contact sunt asociate vertexurilor celulei de baz . În plus.14. modificarea diamterului fiind datorat compresiunii firelor în zona de contact Pe durata deform rii tricotului. reprezentând dou fire în zona de contact au form identic . respectiv curent dintre axele firelor.10) se exprim printr-un algoritm Dispunerea 3D a axei firului în zona de contact este aproximat cu un helix 3D cu diamteru ini ial egal cu cel al sec iunii transversale ini iale a firului D (figura 2. Figura 2. faza 3/2009 65 de contact în analiza cu element finit. astfel încât orientarea helixului nu este critic . Helixul prezint o rotire de 1800 în jurul propriei axe (unghiul azimut cu i r mâne constant pe durata deforma iei) este egal Pe durata deforma iei. firul are o comportare neliear . Pentru rezolvarea problemei se fac urm toarele ipoteze: Firul are ini ial o sec iune transversal circular . Geometria zonei de contact . Dou helixuri. diferen a între unghiul azimut fiind de . de diametru D Lungimea ini ial a arcului Lh a fiec rei zone de contact (figura 2.39) Unde K este rigiditatea la compresiune a firului în raport cu lungimea sa.)() *00 (2. Comportarea firelor în zonele de contact este un fenomen complex. neuniformitatea sec iunii transversale a firelor f când practic imposibil definirea marginilor zonelor Raport tiin ific PN II ID_589.14). geometria 3D a axei firului se men ine elicoidal . Ambele helixuri sunt deformate identic.

Energia poten ial a unui helix deformat se exprim prin rela ia: K) Kd d 2 g )d( 2 g (KLrdrKL r r h h chb ch 0000 (2.40) Unde Kc este coeficientul rigidit ii la compresiune fir-fir K este coeficientul rigidit ii la încovoiere a firului K este coeficientul rigidit ii la torsiune a firului .

Raport tiin ific PN II ID_589. Energia poten ial a helixului deformat poate fi astfel exprimat prin coordonatele virtuale r i p. care definesc lungimea de fir redistribuit prin noduri.. elementele constituente modelate sunt dispuse conform unor condi ii de margine.41) Unde r i p sunt raza i pasul helixului..42) Unde Ri este vectrul de pozi ie a celulei în 3D sau în 2D. faza 3/2009 66 Pentru a crea modelul celulei de baz . s1i i s2i sunt parametri scalari.22 h L pr (2. Celula ob inut i elementele constituente sunt ilustrate în .. Se consider c contactul între elemente are loc în noduri. 4:1 (2. pi i i sunt parametri adi ionali ai helixului. ri . care sunt definite prin: iiiiiii i prssRqikp 21 .

figura 2.15. Figura 2.15. Structura celulei de baz în modelul Loginov Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 67 3. Determin ri experimentale ale st rii de tensiune din tricot Pentru determinarea practice a st rii de tensiune în tricot, în cazul structurilor cu leg turi de baz s-a realizat un program experimental care reflect factorii de influen considera i semnificativi pentru starea de tensiune a ochiurilor. Ace ti

factori sunt lega i de fir i de procesul tehnologic de tricotare. Programul experimental dup care au fost realizate i testate mostrele de tricot corespunde matricii factorilor care genereaz st ri de tensiune prezentate în partea a doua a lucr rii, care se refer la modelarea st rii de tensiune din tricot. Din punct de vedere al materiei prime, au fost selectate dou tipuri de fire cu propriet i i utilizare diferite i anume: 1. un fir PNA 100%, r sucite, Nm 28/2/3, folosit la realizarea produselor de îmbr c minte. Corespunz tor fine ii utilajului de tricotare, s-au utilizat 3 fire alimentate în paralel. 2. un fir polifimanetar PES de înalt tenacitate 2x1110/100 dtex, utilizat în aplica ii tehnice. S-au alimentat dou fire de PES 1110 dtex alimentate în paralel. Cele dou tipuri de fire au o comportare mecanic diferit , ilustrat în studiul referitor la propriet ile mecanice ale firelor prezentat anterior (rezisten la întindere,

coreficient de frecare fir-fir, rigiditate la încovoiere). S-a optat pentru o fine e similar pentru cele dou tipuri de fire folosite (Nm 28/2/3 2x110 tex).

Un alt set de variabile au fost considerate la nivelul procesului de tricotare, fiind ale i ca variabile de intrare urm torii parametri tehnologici: 1. pozi ia camei de buclare (corespunz torare adâncimii de buclare) acest

parametru are cea mai mare influen implicit asupra compactit ii acestora.

asupra desimii pe vertical a tricoturilor i

Reglajul camei de buclare s-a realizat în intervale specifice leg turii i tricotabilit ii firelor. În cazul firelor de PES de înalt tenacitate, a a cum se va prezenta pe larg în cadrul caracteriz rii tricoturilor ob inute, valoarea superioar a pozi iei camei de buclare a determinat, în special în cazul valorii inferioare a tensiunii în fir la alimentare, ob inerea unor ochiuri prea mari, cu dispunere extrem de neuniform , ceea ce a justificat introducerea unei noi valori pentru cama de buclare. 2. tensiunea în fir la alimentare este un factor determinant în stabilirea lungimii de fir din ochi. Cu cât tensiunea în fir la alimentare este mai ridicat , cu atât lungimea de fir din ochi este mai mic . Alegerea tensiunii în fir la alimentare ca variabil de intrare este justificat de importan a acestui factor în procesul de tricotare. Numeroase referin e bibliografice Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 68 indic cei doi parametri tehnologici ca având cea mai mare influen procesului de tricotare i asupra tricotului. Intervalele de varia ie considerate au fost diferite pentru cele dou fire, func ie de rezisten a lor mecanic specific . Varierea tensiunii s-a realizat folosind dispozitivul de alimentare (figura 3.1), folosindu-se câte un dispozitiv pentru fiecare fir alimentat. Dispozitivele au fost reglate pentru dou trepte de tensiune o valoare sc zut valoare apropiat valorii maxim posibile. Pentru fiecare nivel al tensiunii de alimentare s-a considerat un interval de varia ie de 2 cN, interval care include varia iile tensiunii în fir introduse în principal prin opera ia de bobinare. Figura 3.1. Dispozitiv de alimentare a firelor Pentru m surarea tensiunii în fir s-a folosit un aparat IRO Memminger (figura 3.2), determinându-se o valoare medie a tensiunii (modul de lucru Average). Valoarea io asupra

aleas pentru tensiune nu este precizat unitar, ci folosindu-se un interval de 2 cN, pentru a putea include principalele varia ii ale acesteia, cauzate de varia iile tensiunale rezultate în urma bobin rii. Figura 3.2. Determinarea tensiunii în fir la alimentare Datorit deplas rii alternative continue a saniei cu lac te, specific ma inilor rectilinii, nu a fost posibil determinarea tensiunii exact înainte de zona de tricotare. S-a optat pentru o zon pozi ionat dup dispozitivul cu role de fric iune, folosit la alimentarea firelor de PES de înalt tenacitate. Datorit rigidit ii ridicate, alimentarea firelor PES HT nu este posibil f r un dispozitiv de alimentare cu fric iune. Tabelul 3.1. ilustreaz modul de organizarea a experimentului pentru caracterizarea st rii de tensiune a tricoturilor, precizând valorile selectate pentru variabilele de intrare. Rezult câte patru variante experimentale pentru fiecare tip de structur , în Raport tiin ific PN II ID_589, faza 3/2009 69 cazul firelor PNA. Valorea intermediar pentru pozi ia camei de buclare în cazul tricoturilor realizate din fire PES HT s-a introdus ulterior, din motive care vor fi justificate în cadrul subcapitolului privitor la testarea caracteristicilor mecanice a tricoturilor i care in de modul în care s-au comportat tricoturile. Din aceast cauz , pentru cele trei leg turi studiate produse cu fire PES HT corespund ase variante experimentale. Tabel 3.1. Organizarea experimentului Variabile ini iale Pozi ie cam de buclare NP x2 Tensiune în fir la alimentare Ta [cN]

folosindu-se codul PNA sau PES pentru cele dou tipuri de fire Astfel.5 .12.5 12-14 32-34 PNA 11. patent 1x1 sau lincs 1x1) a doua notare din cod se refer la valoarea pozi iei camei de buclare NP i este valoarea atribuit de ma in valoarea corespunz toare tensiunii în fir la alimentare a fost codat conform nivelului tensiunii T3 pentru nivelul inferior i T6 pentru nivelul superior.5 .5 12. varianta G_11.0 10.0 12.5 11-13 22-24 3 Lincs 1x1 PES HT 11. realizat cu adâncimea de .0 12.5 10.5_T3_PNA se refer la tricot glat. astfel: prima notare din cod este G.5 12-14 32-34 PNA 9.5 11-13 22-24 2 Patent 1x1 PES HT 9.x3 Structur Materia prim x1 Minim Mediu Maxim Minim Maxim PNA 11.5 12.10.5 11-13 22-24 1 Glat PES HT 11. P sau L i reprezint structura tricotului (glat.5 .5 12-14 32-34 Codarea mostrelor de tricot care s-au produs s-a f cut inând cont de variabilele din matricea experimental . i nu con ine valoarea propriu-zis materia prim a fost codat în final.12.

s-au fost realizate mostre de tricot din cele trei leg turi de baz glat.2. Realizarea mostrelor de tricot Folosind firele precizate. materia prim fiind fire PNA r sucite. tensiunea de alimentare fiind reglat pe nivelul inferior (T3 = 11-13 cN).3 Tricot glat (a).5. Principalele carcteristici tehnice ale ma inii de tricotat CMS 330 TC Caracterisitici tehnice 1 Fine e 5E 2 Num r de sisteme 3 3 Num r de ace 2x299 4 Mod de începere a tricot rii Cu pieptene Tricotarea s-a realizat conform parametrilor tehnologici men iona i în tabelul I. Datorit rigidit ii firelor PES HT. . faza 3/2009 70 a) b) c) Figura 3.1.3.2. a c ror reprezentare prin cele trei metode este ilustrat în figura 3. 3. acestea au fost alimentate folosind dispozitivul de Raport tiin ific PN II ID_589. patent 1x1 (b) i lincs 1x1 (c) reprezentare prin cele trei metode Programarea tricoturilor s-a realizat pe o sta ie de programare M1. patent 1x1 i lincs 1x1. care a permis preluarea firelor de pe formate f r . Tabel 3.buclare corespunz toare NP=11. Nm 28/2/3. ale c ror principale caracteristici tehnice sunt prezentate în tabelul 3. faza 3/2009 71 alimentare cu role de fric iune. în timp ce mostrele au fost produse pe o ma in CMS 330 TC (Stoll). Raport tiin ific PN II ID_589.

mai ales pe un num r mai restrâns de ace viteza a fost reglat la un nivel inferior (MSEC = 0. evitânduse astfel supratension rea tricotului în momentul tragerii. A = 100 / Do B = 100 / Dv (3.1) (3. s-a calculat i valoarea în l imii conven ionale a ochiului Bc. Tensionarea firelor în dispozitiv s-a reglat conform intervalelor precizate.2) M/m Pentru tricoturile lincs.7 m/min.5) unde d = diametrul firului (mm).3) coeficientul pasului kA i al în l imii ochiului kB kA = A/d kB = B/d (3.probleme.5 m/min) care s asigure calitatea mostrelor. determinat experimental . Dup tricotare mostrele au fost relaxate la rece. Bc = B/sin (3. pentru care s-a considerat =60 0 .4) (3. s-au calculat [7]: pasul i în l imea ochiurilor A i B. Viteza de tricotare s-a adaptat tipului de fire i structurii tricotului. conform standardelor BS 5441 [1]. Tragerea a fost men inut constant (WM = 7. pân când nu s-au mai înregistrat modific ri dimensionale. Ulterior relax rii. În general s-a utilizat o vitez de tricotare MSEC = 0. dar pentru tricotarea firelor PES HT.0) i a avut o valoare medie. s-au determinat experimental urm torii parametrii de structur ai tricoturilor. masa unit ii de suprafa fiind determinat conform ASTM [2]: desimea pe orizontal Do i pe vertical Dv lungimea de fir din ochi lochi masa unit tii de suprafa 2 Cu ajutorul parametrilor de structur m sura i.

determinat de voluminozitatea firelor folosite. Figurile 3.3. patent 1x1 i lincs 1x1 realizate cu fire acrilice. 3. cu un increment de 5 g/m .6 Tricot lincs din fire PNA Valorile parametrilor de structur determina i practic i calcula i sunt centralizate în tabelul 3.7) Caracterizarea tricoturilor ob inute Datorit aspectului i comport rii diferite.6) Figura 3. Se poate remarca compactitatea structurilor i voluminozitatea acestora. s-au prezentat valorile pentru în l imea ochiurilor B i în l imea conven ional Bc. valorile determinate pentru masa unit ii de suprafa 2 . Raport tiin ific PN II ID_589. În cazul tricoturilor produse cu fire PNA 100% r sucite. aspectul i parametrii de structur ai tricoturilor se afl în intervale specifice normale. Tabel 3. Pentru tricoturile lincs.3.5 prezint aspectul tricoturilor glat. Totodat . tricoturile realizate din cele dou tipuri de fire vor fi discutate separat.4 Tricot glat din fire PNA aspect fa i spate (3.3.coeficientul desimilor C C = Do/Dv = B/A factorul cover K l T K tex (3. faza 3/2009 72 Figura 3.5 Tricot patent din fire PNA Figura 3. Valorile parametrilor de structur pentru tricoturile din fire PNA au fost rotunjite.4 i 3.

80 325 3.67 1.96 2.56 2.04 0.55 1.5_T3 29.58 1.97 0.73 1.36 6 P_9.5 51 11.38 3.08 2.5_T3 28 42 12.33 2.41 340 3.56 1.39 4.31 2 G_11.85 2.81 605 3.98 2.5 54 10.65 1.19 5 P_9.Parametri determina i Parametri calcula i Variant tricot Do [ /10 cm] Dv [r/10 cm] lochi [mm] M/m 2 [g] A [mm] kA B [mm] kB C K 1 G_11.16 365 3.37 0.27 0.5_T3 26 39 11.57 4.70 4.22 .39 4.56 2.73 2.48 630 3.70 4.91 2.33 1.54 1.33 1.5_T3 27 48 10.42 3 G_12.66 0.57 4.5_T6 28 43 12.16 4 G_12.5_T6 27 51 10.53 0.40 7 P_10.97 555 3.50 0.67 1.56 3.71 395 3.5_T6 29.85 4.

57 4.32 9 L_11.70 4. Explica ia acestei situa ii st în caracterisiticile mecanice ale firului PNA.97 2.8 P_10. Influen a tensiunii la alimentare este mai vizibil în cazul primei valori pentru pozi ia camei de buclare.5_T6 26 44 11. în timp ce influen a tensiunii în fir la alimentare este mai redus .5_T6 28 33 11. în principal elasticitatea sa.15 12 L_12.46 495 3.43/1.70 4.5_T3 28 32 11.91 2.42 1.5_T3 27 27 12. Desimea pe orizontal este dat de corela ia fine e fir-fine e utilaj i de tipul structurii i variaz în limite extrem de strînse (diferen e de 1 ochi/10 cm pentru fiecare tip de evolu ie între cele dou trepte de desime. leg tura reprezint un alt factor de .21 * Pentru tricoturile lincs s-a considerat Bc=B/sin 60 0 Comparând valorile parametrilor de structur pentru cele patru variante experimentale i leg turile considerate se pot sublinia urm toarele: Raport tiin ific PN II ID_589.14 2.63 0.79/1. Desimea pe vertical este influen at de pozi ia camei de buclare. Se poate concluziona c pentru firele clasice.73 0.75 2.56 1. simple i r sucite.73 1.28 11 L_12. Totodat . De altfel.90 0.23 0. indiferent de tensiunea în fir la alimentare).29 10 L_11.32 480 3. dar i de tensiunea în fir la alimentare.11 0.08 615 3.85/2.59 1.27 2. principalul parametru tehnologic îl constituie pozi ia camei de buclare.48 1.73 1.50 1.52/1. corespunz toare unor valori mai mici ale lungimii de fir din ochi. în acel caz) a demonstrat c nici for a de tragere nu are o influen semnificativ asupra acestui tip de fire.72 430 3.85 4.12 440 3.57 4. faza 3/2009 73 Principalul factor de influen este pozi ia camei de buclare (corespunz tor adâncimii de buclare).40 1. studiul experimental efectuat în etapa precedent pe fire similare (amestec bumbac i PNA.65 2.56 1.5_T6 27 28 12.

caracterizate de dispunerea ochiurilor între planul ochiurilor fa nivelul flancurilor.5).37÷3. faza 3/2009 74 Figura 3. în special pe direc ia rândului. Diferen ele cauzate de varia ia tensiunii în fir la alimentare la nivelul lungimii de fir din ochi (figura 3.8). în sensul c masa variantelor de tricot variaz (semnificativ. caracterizate din punct de vedere mecanic de o elasticitate mai mare au o comportare specific pe durata procesului de tricotare i de o redistribuire semnificativ a firului în ochi pe durata relax rii. respectiv mai pu in importante în cazul leg turii lincs. Aceste intervale de varia ie sunt relativ sc zute i indic o compactitate ridicat a tricoturilor.5 i 5% pentru NP=12. varia ia definit în cazul lungimii i al ochiurilor spate. ceea ce indic c acest tip de fir. Explica ia acestor diferen e st în geometria specific structurilor lincs. care determin o apropiere a ochiurilor la de fir din ochi se reflect invers.7. Raport tiin ific PN II ID_589. Studiul experimental realizat în etapa precedent a ar tat acela i lucru i în raport cu for a de tragere.3÷4.7) nu dep esc 5% pentru structurile glat i patent (cu o singur excep ie.2% pentru NP=11. Varia ia lungimii de fir pentru tricoturile realizate din fire PNA În cazul masei unit ii de suprafa (figura 3.9 pentru pas i 2. putând fi considerate ca intrând în domeniul erorilor de m surare. diferen ele cauzate de varia ia tensiunii în fir la alimentare (în general diferen e de 3 ochiuri/10 cm) fiind semnificative în cazul evolu iilor glat i patent.5). Valorile coeficientului pasului kA i a în l imii ochiurilor kB se situeaz în limite normale în intervalul 4. Pentru structura lincs diferen ele sunt i mai mici (1.influen . la tricoturile patent realizate cu NP=10. 8-14%) cu pozi ia camei de buclare i mult mai redus cu tensiunea în . Aceste diferen e sc zute între mostrele realizate cu aceea i valoare pentru pozi ia camei de buclare NP subliniaz influen a redus a tensinii în fir la alimentare în cazul firelor PNA.27 pentru în l imea ochiului.

fir la alimentare (în general ±5%).8.9. 3. a a cum rezult i din figurile 3.10 i 3. rigiditatea deosebit a materiei prime (care a ridicat suficiente probleme de prelucrare) a determinat i varia ii semnificative ale aspectului tricoturilor func ie de parametrii tehnologici ale i. faza 3/2009 . Raport tiin ific PN II ID_589. 1 3 Glat Patent Lincs 0 100 200 300 400 500 600 700 M/m2 Varianta tricot Variatia M/m2 fire PNA Glat Patent Lincs Figura 3. Varia ia masei unit ii de suprafa pentru tricoturile realizate din fire PNA În cazul tricoturilor produse cu fire PES de înalt tenacitate.11.

De altfel. La toate structurile se remarc o înclinare a ochiurilor conform sensului de deplasare a saniei cu lac te. corespunz toare desimii de suprafa celei mai reduse. caracterizate de o lungime de fir din ochi mare. în cazul variantei de tricot patent P_10. neuniformitatea ochiurilor a f cut imposibil determinarea parametrilor de structur . se remarc bucla de platin dispus sub forma unui arc de elips . ochiurile au o geometrie u or diferit . mult mai redus .11. Tricot glat din fire PES HT aspect fa i spate i desime maxim i desime maxim Figura 3. faza 3/2009 76 mostrelor. În cazul variantelor de tricot cu desime sc zut . indiferent de variant . ap rând în special la variantele cu desime redus . Tricot lincs din fire PES HT .desime minim Din figurile de mai sus se pot face urm toarele observa ii: De i s-au folosit fire de fine e similar firelor acrilice. dar i pentru tricoturile lincs (structuri cu ochiurile dispuse în dou planuri). forma ochiurilor nu este modificat . compactitatea tricoturilor este cu totul alta.5_T3. În cazul tricoturilor glat i lincs. . Aceast situa ie poate fi explicat prin faptul c firele PES HT au o voluminozitate sc zut . precum i de o dispunere pe o suprafa m rit . rigiditatea firelor PES a condus la un aspect neunifrom al Raport tiin ific PN II ID_589.9. Pentru ochiurile lincs. determinând modificarea geometriei ochiurilor. în timp pentru tricoturile patent.75 Figura 3.10. Tricot patent din fire PES HT desime minim Figura 3. mai ales în cazul tricoturilor patent. fiind caracterizate de flancuri dispuse sub forma unor arce de elips . La tricoturile glat i lincs. Aceast neuniformitate a devenit evident dup relaxare. Gradul de înclinare este mai mare la tricoturile patent. dar i prin rigiditatea acestor fire. aceast înclinare este pu in accentuat .

Tabel 3.12. Valorile parametrilor de structur pentru variantele glat din fire PES Parametri determina i Parametri calcula i Variant tricot Do [ /10 cm] Dv [r/10 cm] lochi [mm] M/m 2 [g] A kA B kB C K 1 G_11.70 6.01 2.La marginea tricoturilor (patent i lincs) produse cu o desime mai mare. pentru a putea eviden ia particularit ile modului în care variaz ace tia i influen a factorilor selecta i în matricea experimental .12).5_T3 27 48 11. Tricot lincs aspectul marginii Parametrii de structur au fost determina i i calcula i conform metodologiei prezentate i sunt centraliza i în tabelele 3. Figura 3. cauzat de tensiunile mai ridicate la capetele zonei de ace în lucru (figura 3. marginea tricoturilor a prezentat o deformare.4. Acest lucru indic o influen asupra lungimii de fir din ochi i asupra geometriei ochiului. conform evolu iei.31 322 3.4. 3. S-a preferat prezentarea separat a parametrilor.56 1.08 3.38 0.5 i 3.31 a tensiunii în fir .6.

18 6 G_12.45 5.6 1.47 1.60 1.92 6.46 3 G_12.5 47 11.30 4 G_12.60 739 3.2 G_11.0_T3 26.52 1.33 5.52 1.85 0.5 42 12.27 3.87 0.5_T6 30 57 9.05 1.96 3.54 1.10 640 4.57 5.79 2.70 6.80 2.0_T6 29 54 10.25 0.45 0.26 762 3.36 317 3.64 1.49 1.77 6.5_T6 28 48 10.38 3.82 344 3.5_T3 27 52 10.0_T6 28 50 10.69 623 3.54 643 3.45 1.407 Raport tiin ific PN II ID_589.13 3.5_T6 29 57 10.87 310 3.82 2.13 369 3.72 2.446 5 P_10.84 1.06 0.336 4 P_10.61 1.77 6.00 3.5_T3 25.80 0.57 5.00 6.388 2 P_9.5 44 11.31 Tabel 3.51 1.5.37 5 G_12.37 2.5_T6 26.56 1.14 2.45 5.89 3.90 0.18 0.75 2. faza 3/2009 .56 1.69 0.545 3 P_10.0_T3 25 49 11.55 1. Valorile parametrilor de structur pentru variantele patent 1x1 din fire PES Parametri determina i Parametri calcula i Variant tricot Do [ /10 cm] Dv [r/10 cm] lochi [mm] M/m 2 [g] A kA B kB C K 1 P_9.95 0.54 287 3.13 2.

42 449 4.5_T3 23 38 11.88 7.65 2.35 7.92 1.37 2.5 47 9.06 1.39 505 4.6.63 1.55 7.316 Tricoturile realizate din PES HT prezint o varia ie diferit a parametrilor de structur .521 3 L_12.28 2.67 0.5_T3 20.23 0.43 1.35 7.267 2 L_11.35 7.08 6.272 1.75 492 4.11 1. care permite urm toarele concluzii: Ambele variabile de intrare alese pentru experiment au o influen semnificativ asupra parametrilor de structur .5 36 12.44 2.19 1. Valorile parametrilor de structur pentru variantele lincs 1x1 din fire PES Parametri determina i Parametri calcula i Variant tricot Do [ /10 cm] Dv [r/10 cm] lochi [mm] M/m 2 [g] A kA B Bc kB C K 1 L_11.25 1.40 1.71 445 4.77 Tabel 3.293 1.274 1.06 1.35 1.34 0.47 437 4.06 1.288 1.288 1.5_T6 23 37 11.0_T6 25 42 10.25 1. Influen a adâncimii de buclare a fost înregistrat .56 2.08 0.37 551 4.105 6 L_12.430 4 L_12.297 1.34 0.5 35 13.5_T6 24.44 2.197 4 L_12.53 0.0_T3 22.

ar tând importan a materiei prime i modul în care comportarea mecanic a firelor asupra structurii i parametrilor de structur . specific acestei evolu ii. La desimile pe vertical .14. Pe orizontal diferen e sunt de 1-2 ochiuri per 10 cm. dar cu tensiuni de alimentare distincte. Diferen e ale desimii pe vertical . Raport tiin ific PN II ID_589. Diferen e ale desimii pe vertical . datorit similart ii evolu iei firelor pe ma in (evolu ii pe o singur fontur ).14 ilustreaz grafic diferen ele existente pentru cele trei tipuri de structuri studiate. datorit suprapunerii rândurilor de ochiuri. valori extrem de mari. diferen ele sunt mult mai mari decât cele înregistrate pentru desimile pe orizontal . situa ie caracterizat de o lungime mai mic de fir tras de ac în canal la coborârea la buclare. Influen a tensiunii în fir la alimentare apare îns numai la acest tip de fire.i în cazul tricoturilor realizate din fire PNA 100%. Diferen ele sunt mai mari în cazul valorilor inferioare pentru pozi ia camei de buclare. ci i pentru desimile pe orizontal . func ie de variabilele din matricea experimental tricoturi patent 1x1 Lungimea de fir din ochi variaz normal. Se constat c exist diferen e semnificative între desimile tricoturilor produse cu aceea i pozi ie pentru cama de buclare NP. Diferen ele nu apar numai în cazul desimii pe vertical . faza 3/2009 78 Figura 3. Se remarc faptul c valorile desimii pe vertical sunt u or mai mici în cazul tricoturilor lincs. dar pe vertical ajung la 4 -8 ochiuri per 10 cm.13 i 3. Tricoturile glat i lincs 1x1 sunt prezentate împreun în scopuri comparative. Figurile 3. func ie de variabilele din matricea experimental tricoturi glat i lincs 1x1 Figura 3.13. propor ional cu pozi ia camei de buclare i invers propor ional cu tensiunea în fir la alimentare. fire specifice pentru produsele de îmbr c minte. Valorile cele mai sc zute .

Figura 3. Influen a tensiunii în fir la alimentare este vizibil i în acest caz. Influen a structurii s-a manifestat prin geometria specific fiec rei leg turi.sunt înregistrate pentru tricoturile cu pozi ia camei de buclare minim i tensiune în fir la alimentare maxim . Se ridic astfel problema tricotabilit ii firelor tehnice i controlul asupra aspectului tricotului i al parametrilor de structur . fiind mai puternic în cazul tricoturilor patent. Principalele cauze ale acestei comport ri diferite se refer la rigiditatea la încovoiere mult mai mare pentru firul tehnic i la limita de propor ionalitate determinat în cazul acestuia. Varia ia lungimii de fir func ie de structur i de matricea experimental este prezentat în figura 3. Varia ia lungimii de fir din ochi Masa unit ii de suprafa a variat în limite normale. În cazul firelor tehnice. care este mai mic decât pentru firul PNA. este necesar o etap ini ial de testare.16. ochiurile patent avînd o valoare mai sc zut a lungimii ochiului. faza 3/2009 80 pentru a putea vedea cum se comport firul la tricotare i pentru a stabili intervale . Explica ia acestei situa ii poate fi comportarea diferit a firului PES HT pe durata tricot rii fa de firele clasice.16. faza 3/2009 79 Figura 3. Din punct de vedere structural. ochiurile glat i lincs au lungime mai mare. ceea ce a determinat num rul de ochiuri pe unitatea de suprafa .15. caracterizate de o mas mai mare decât tricoturile glat i lincs. Raport tiin ific PN II ID_589.15. a a cum s-a ar tat i pentru tricoturile realizate din fire de sticl . Raport tiin ific PN II ID_589. Varia ia masei unit ii de suprafa Importan a tensiunii la alimentare în cazul tricoturilor din fire PES HT indic o comportare diferit a firelor PES pe durata procesului de tricotare. varia ia fiind ilustrat comparativ în figura 3.

în cazul test rii pe direc ie longitudinal . model HK5. Testarea mostrelor din fire PAN a decurs f r probleme. mostrele au fost retricotate. cu urm toarele set ri: Viteza de testare 100 mm/min Distan a între cleme 100 mm F r pretensionare Figura 3. ajungîndu-se la fire paralelizate. 3. la un nivel relativ sc zut al for ei. care s ac ioneze ca o barier Raport tiin ific . S-a considerat solicitarea pe direc ie transversal (direc ia rândului de ochiuri) i direc ia longitudinal (direc ia irului de ochiuri). Pentru a rezolva aceast problem . ilustrat în figura 3. Pentru teste s-a folosit o celul de 5kN. S-au determinat for a i alungirea la: limita de propor ionalitate. Testarea s-a realizat conform ISO 1421.18. În cazul mostrelor realizate din fire PES de înalt tenacitate.17. au ap rut probleme legate de comportamentul mostrelor de tricot la testare.17.2. Datorit coeficientului de frecare sc zut. a a cum se exemplific în figura 3. evitându-se t ierea mostrelor dintr-o suprafa mai mare de tricot (a a cum prevede metoda standardizat ). s-au l sat câteva rânduri de protec ie din fire PNA. Distrugerea mostrei afecteaz rezultatul final. mostrele de tricot patent i lincs s-au de irat pe direc ie longitudinal . la dimensiunile de testare. Au fost testate un num r de 5 mostre pentru fiecare variant de tricot. Ma ina de încercat la trac iune HK5T aspect general Testarea s-a desf urat conform matricei experimentale definite anterior. în principal la testarea pe direc ie longitudinal . limita de curgere i la rupere. Determinarea rezisten ei tricoturilor la solicitarea de trac iune Comportarea mecanic a tricoturilor la solicitarea de trac iune s-a studiat folosind o ma in de încercat Tinius Olsen.de varia ie pentru parametri de structur specifici firului respectiv. Totodat . Din figur se poate observa c integritatea mostrei este distrus . pe fiecare direc ie. respectiv transversal pe durata testelor.

faza 3/2009 81 împotriva de ir rii pe durata testului.PN II ID_589. Glat tricot glat fire PNA Rezist specifica ie transversal e testare la întindere pe direc Tabel 3. în dorin a de a evita problemele de neregularitate i de dispunere a firelor în structur (mai ales la tricoturile patent). Testarea mostrelor de tricot patent din fire PES aspect pe ma in testare Figura 3. Valori experimental i dup . care au fost caracterizate de un num r diferit de rânduri sau iruri. tendin a de de irare a r mas.19. Figura 3. s-a reconsiderat valoarea maxim pentru pozi ia camei de buclare. mai ales pentru tricoturile patent. conform desimii fiec rei variante de tricot. s-a introdus rezisten a specific .7 3. definit ca for a raportat num rul de rânduri/ iruri din mostr .18. Pentru a putea compara mostrele. Chiar i a a. Testarea la solicitarea de întindere aspectul mostrei de tricot din fire PES protejate împotriva de ir rii În plus.19 ilustreaz testarea unei mostre cu rânduri de protec ie. care s-a mic orat.18. faza 3/2009 82 Fir PNA rasucit Nm 28/2/3 1.7. Mai trebuie subliniat c producerea mostrelor la dimensiunile prev zute pentru testare introduce ochiuri de margine care cresc (nu semnificativ) rezisten a tricotului. în realizarea noilor mostre. Valorile ob inute pentru prima op iune privind pozi ia camei de buclare (valoarea suuperioar ) au fost eliminate. Rezultatele experimentale ob inute (valorile medii) sunt centralizate în tabelele 3. ific tiin Raport PN II ID_589. Figura 3.

67 G_11. sir/ mostra [cN/sir] [cN/sir] [cN/sir] 1 122.3 400.8 59. 172.86 G_12.29 2852. tricot glat fire PNA Rezist. Patent 1x1 ie longitudinal e testare la întindere pe direc Tabel 3.00 2876.2 301.38 1436 G_12.8 49.8 429.54 34 101.42 77.98 429.5714 928.72 48.5 131 339.8.5_T6_T 49.91 1543.32 113.00 2589.5_T6_L 44.5_T3_L 37.5_T6_L 41.8 78.77 14 293.65 171.88 157.56 2 51.8 122.29 G_12.5_T3_T 40.29 G_12.24 267.Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim Tricot F [N] E [mm] F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.6 326 47 69.1 50.93 2876. 2.4 126 431.26 389.62 399.945 25 146. Valori experimental .67 2860. rand/ mostra [cN/rand] [cN/rand] [cN/rand] 162.00 G_11.5_T3_L 43.175 27 182. 94 109.24 55.71 2481.02 15 292 2860.5_T3_T 36.6 82.89 1484.59 G_11.4 126 79.96 133.2 194.20 1304 G_11.29 347.4545 715.57 2785.28 362.28 235.6 73.84 168.1 132 73.5 106. specifica Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim Tricot F [N] E [mm] F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.4 943.03 14 265.28 71.18 81.5_T3_T 39.54 127.2 48.5185 990.175 21 188. 431.724 22 185.65 15 294.

76 26.25 320.68 394.55 1071.15 1518.10.5_T3_T 37.75 288.366 19 196.8 330.85 18.18 P_10. Valori experimentale testare la întindere .67 147. 388.1 16.964 24 147.59 1503.48 300.815 22 169.9 149.34 228.9 349. sir/ mostra cN/sir cN/sir cN/sir ie longitudinal Tabel 3.628 P_9.9.53 755.84 325. rand/ mostra cN/rand cN/rand cN/rand 8 250.86 325.83 1335 P_9.68 P_10.46 1253.7 ific tiin Raport PN II ID_589.5_T6_T 37.5_T6_T 39.16 1383. 26 153.2 235. Valori Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim F [N] E [mm] F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.50 615.48 262.16 143.tricot patent 1x1 fire PNA experimental Rezist specifica ie transversal e testare la întindere pe direc Tabel 3.8 20.4 362.3 179.4 186. faza 3/2009 83 tricot patent 1x1 fire PNA pe direc Rezist specifica Limita proportonalitate Curgere Maxim Elast Curgere Maxim F [N] E [mm] F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.69 82 283.5_T3_T 35.

9 231.5_T6_T 62.04 730. 1 125.4 97.32 226.12.78 tricot lincs 1x1 fire PNA direc Rezist specifica Limita proportionalitate Curgere Maxim Elast Curgere Maxim Tricot F E [mm] F [N] E [%] F[N] E [%] Modul E [cN/mm] ie longitudinal Tabel 3.03 495.75 120.22 728.13 98 456.43 2714.59 2846.5_T6_L 67.9 117.00 5478.50 3094.77 L_12.9 141.5_T3_L 68.68 214.02 61.11. rand/ mostra cN/rand cN/rand cN/rand 231.9882 P_9.36 107.74 51.4 657.2 112.2054 14 491.66 134.5_T6_T 43.68 412.6 483.53 13 318.4 112.7 712.6 103.47 L_11. Lincs 1x1 tricot lincs 1x1 fire PNA direc Rezist specifica Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim Tricot F [N] E [mm] F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.38 207.14 4 141.02 209.05 16 358.6554 13 516.85 5478.34 325.81 L_11.2 443.95 14 311.5_T3_T 57.8 665 123.7191 P_10.5_T6_L 72.34 123.14 5217.15 5059.00 5202. 14 514.5_T3_L 67. Valori experimentale testare la întindere pe . Valori experimentale testare la întindere pe ie transversal Tabel 3.23 2794.43 P_9.1 53.6 213.36 363.43 L_12.6 47.33 59.56 38.9 712.17 211 63.5_T3_T 41. 13 520.40 17 365.43 5202.43 5217.52 730.66 728.62 5115.34 123.43 2948.75 2772.38 P_10.15 2505.46 25 112.47 2684.94 380.25 41. 3.

82 174.04 167.03 234.1 301.67 30.38 2510.2 220.8 124.62 L_12.82 3808.21 2065.16 294.7 26 443.33 289.76 36.77 13 284.50 14 257. Valori experimentale testare la întindere pe ie transversal Tabel 3.94 848.5_T3_L 36 118.5_T6_L 35.48 578. sir/ mostra cN/sir cN/sir cN/sir L_11.46 29.56 59.6 59.22 52.36 3791.18 724.14 260.14.62 G_12.72 101.18 3624.18 175.96 623 99.48 14 250.84 942.5 125.31 3858.4 tricot glat fire PES HT direc ie longitudinal Tabel 3.5_T3_L 36.15 118.53 193.73 65. rand/ mostra cN/rand cN/rand cN/rand 5 147.5_T6_L 36.94 837.0_T3_T 77.7 20 388.57 L_11.12 119.96 109.65 2627.96 321.8 33. Glat tricot glat fire PES HT direc Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim F E F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.95 3622.32 13 282.43 2101.44 910 105.52ific tiin Raport PN II ID_589.14 1675.55 2831.0_T6_T 104.12 214. Valori experimentale testare la întindere pe .7 22 402.71 208.5_T3_T 88.50 G_12.18 G_11.15 4136. faza 3/2009 84 Fir PES 2x1110 dtex 1.38 208.54 G_11.7 118.23 2470.13. 115 219.5_T6_T 115.8 326.46 231.86 1858.15 L_12.8 111.22 226.Nr.46 2319.7 985.31 1777.5 26 402.8 94.

18 29 330.23 540.18 844.Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim Elast Curgere Maxim F E F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.9 52.00 435.3 113.83 ie transversal Tabel 3.43 1250.0_T3_T 16. Patent 1x1 tricot patent 1x1 fire PES HT pe direc Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim F E F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.22 1497.5_T3_T 45.1 G_12.0_T6_L 126.55 25 92.58 1135.19 P_9.6 49.5 57. 2.33 1093.25 161.94 1136 71.5 106.54 633.22 3127.5_T6_L 95.00 4491.1 912.45 295.0_T3_L 124.3 94 165. rand/ mostra cN/rand cN/rand cN/rand 189.95 181.6 G_12. sir/ mostra cN/sir cN/sir cN/sir 27 302.15.8 30.5_T6_T 50.25 33 219.64 988.82 5163.9 G_11.47 20 632.98 136.48 147.50 5 46. Valori experimentale testare la întindere .10 26 174.69 2556.74 26 62.33 164.15 253.73 741.50 4112.12 30 167.2 60.4 350 303 31.96 P_10.25 60.96 26.00 P_9.04 404.24 150.50 526. 233 12.4 822.18 126.50 5467.23 524.03 3146.5 23. 22 568.74 472.5_T3_L 81.38 200.9 G_11.

82 4856.41 4125.5 141.16 .96 3347.19 172.5 136. rand/ ie transversal Tabel 3.45 69.4 234.5 1113.7 1068.0_T3_L 124.06 708 74. 74.74 30 430.17.8 277.52 708 3.33 P_9. Lincs 1x1 tricot lincs 1x1 fire PES HT pe direc Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim F E F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr.1 182.7 1180 140.55 22 565.30 472.74 42. faza 3/2009 85 tricot patent 1x1 fire PES HT experimental Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim Elast Curgere Maxim F E F [N] E [%] F [N] E [%] Modul E [cN/mm] Nr. Valori experimentale testare la întindere ie longitudinal e testare la întindere pe direc Tabel 3.0_T6_L 74.0_T6_T 17.33 3933.97 30 57.6 903.19 P_9.46 27 462. sir/ mostra cN/sir cN/sir cN/sir 8 164.68 4856.5_T3_L 125 91.10 P_10.73 3218. Valori . 140.18 P_10.2 70.67 3933.70 22 339.03ific tiin Raport PN II ID_589.82 P_10.5 116.216 9.52 177.5_T6_L 129.8 178.18 3218.8 1068.67 780.8 140.1 1180 5 116.

Valori experimentale testare la întindere .5_T6_L 122.mostra cN/rand cN/rand cN/rand 5 134.6 114.58 90 690 174.6 3708.8 65.25 113.62 L_11.25 151. sir/ mostra cN/sir cN/sir cN/sir 552.2 122.6 56.5_T6_T 93.26 165.00 3637.23 715 180 715 180 tricot lincs 1x1 fire PES HT pe direc Rezist specif Limita proportionalitate Curgere Maxim elast curgere maxim F E F [N] E [%] F E [%] Modul E [cN/mm] Nr. faza 3/2009 86 Rezisten a specific a tricoturilor se define te pe direc ie transversal ca fiind: r Ti i longitudinal ie longitudinal Tabel 3.6 180 91 20 407.0_T6_T 98.72 98.9 3450.50 4246.2 73.88 112.25 L_12.5 727.50 L_12.67 673.25 141.26 872.8 3366.5_T3_L 110.0_T3_L 81.9 184.2 82.38 1702.3 175.69 36 231.71 849.25 189.0_T3_T 83.07 2075 L_11.5 192.71 20 L_11.93 L_12.0_T6_T 116.25 118.6 139.18 563.62 2077.10 42 234.25 4961.65 992.46 42 235.63 741.48 2077.38 L_12.58 872.5_T3_T 98.11 1340.18.43 46 203.56 108.55 882.83 979.1 770.50 156.83 689.95 1833.53 69.00 4414.24 1702.60 1641.15 115 20 581.18 871.50 159. 114.93 20 L_11.3 613.9 4896.38 100.25Raport tiin ific PN II ID_589.

la limita de curgere i la rupere) Nr i Ns sunt num rul de rânduri.10) Unde: E este modulul de elasticitate (cN/mm).T N F R s Li L N F R (3.8) Unde: RT i RL reprezint rezisten a specific determinat pe direc ie transversal . respectiv longitudinal (punctul i se consider la limita de propor ionalitate. s-a calculat i modulul de elasticitate: e e E F E (3. . FTi i FLi sunt for ele înregistrate în punctul i.9) (3. respectiv iruri din mostr Valorile rezisten ei specifice astfel determinate sunt exprimate în cN/rând i cN/ ir pentru a surprinde mai bine varia ia valoric . pe pe direc ie transversal . Totodat . Fe este for a înregistrat la limita de propor ionalitate (cN) i Ee este alungirea înregistrat la limita de propor ionalitate (mm). respectiv longitudinal .

variind între 25% i 53% pentru tricoturile glat.2. faza 3/2009 87 Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Glat Transv PNA 0 50 100 150 . a existat o diferen între limita de curgere i rupere. diferen ele dintre limita de curgere i rupere sunt destul de mari. ific tiin Raport PN II ID_589.3.41 3. solicitate pe direc ie longitudinal .40 pentru tricoturile din fire PNA i 3. în restul cazurilor ap rând diferen e între cele dou limite. Urm toarele idei referitoare la comportarea tricoturilor din b t tur cu leg turi de baz la solicitarea de trac iune uniaxial pot fi desprinse din valorile ob inute: A. 18% i 54% pentru tricoturilor patent i doar 6-10% pentru tricoturile lincs. pân s-a ajuns la ruperea mostrei. plasate în intervalul 10%-20%. exist diferen e.61 pentru tricoturile din fire PES de înalt tenacitate. Limita de curgere coincide cu ruperea doar în cazul tricoturilor glat i patent. dup care for a de solicitare a continuat s creasc . datorit comport rii mecanice diferite a tricoturilor. Tricoturi din fire PNA În cea mai mare parte din variante. Pentru compararea i discutarea rezultatelor ob inute s-au trasat graficele din figurile 3. Aceast situa ie se datoreaz faptului c mostrele de tricot au înregistrat un punct în care a ap rut o c dere în valoarea for ei cauzate fie de cedarea unui fir din structur fie de alunecarea firelor din ochiurilor de margine.1. Pentru tricoturile lincs testate pe direc ie longitudinal .20 3. Pentru tricoturile realizate din fire PNA testate pe direc ie transversal . Rezultate i discu ii Rezultatele experimentale vor fi discutate separat pentru cele dou tipuri de fire.

.5_T6_L G_12.5_T6_T G_12.21.20.200 250 300 350 400 450 G_11.5_T3_T G_11.5_T3_T G_12.5_T3_L G_11. Figura 3.5_T3_L G_12.5_T3_T Forta [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Glat Longit PNA 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 G_11.5_T6_L Forta [N] Limita curgere Limita rupere Limita porportional itate Figura 3.

5_T3_T G_12.5_T3_L G_12.5_T3_T Proportionalitate Curgere Rupere Comparatie rezist specifice Glat Longit PNA 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 G_11.5_T6_T G_12.5_T6_L G_12.5_T6_L Rezist specif [cN/sir] Rupere Curgere Proportionalitate .5_T3_T G_11.5_T3_L G_11.Comparatie rezist specifice Glat Transv PNA 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 G_11.

faza 3/2009 88 Comparatie alungiri rupere Glat PNA 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 1234 Variante de tricot ] E [% Longit Transv Figura 3. ific tiin Raport PN II ID_589.24.22. Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Patent Transv PNA 0 50 100 150 200 .Figura 3.23. Figura 3.

25.00 .5_T6_T P_10.5_T6_T F [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Patent Longit PNA 0 100 200 300 400 500 600 700 800 P_9.5_T6_L Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Figura 3.5_T6_L P_10.5_T3_L P_10.5_T3_L P_9. ific tiin Raport PN II ID_589.00 400. faza 3/2009 89 Comparatie rezist specif Patent Transv PNA 0.26.5_T3_T P_10.250 300 350 400 450 P_9.00 200. Figura 3.5_T3_T P_9.

5_T6_T Rupere Yield Proportionalitate Comparatie rezist specif Patent Longit PNA 0.600.5_T3_L P_10.00 2000.00 P_9.5_T3_T P_10.5_T3_T P_9.00 1200.28 Comparatie alungiri rupere Patent PNA 0 50 100 150 200 . Figura 3.00 1000.5_T6_L Proportionalitate Curgere Rupere Figura 3.00 4000.00 3000.00 5000.5_T6_L P_10.00 1000.00 800.00 1600.5_T3_L P_9.00 P_9.5_T6_T P_10.27.00 6000.00 1400.

29 ific tiin Raport PN II ID_589. faza 3/2009 90 Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Lincs Transv PNA 0 100 200 300 400 500 600 L_11.5_T6_T L_12.250 300 350 400 450 1 2 34 Varianta tricot ] E [% Transv Longit Figura 3.5_T6_T Limita proportionaliate Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Lincs Longit PNA 0 50 100 .5_T3_T L_11.5_T3_T L_12.

Comparatie rezist specif Lincs Transv PNA 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 L_11.150 200 250 300 350 L_11.31.5_T3_L L_11.5_T6_L F [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Figura 3.00 1000.5_T3_T L_12.5_T6_L L_12.5_T6_T L_12.5_T6_T Rezist specif [cN/rand] Proportionalitate Curgere Rupere Comparatie rezist specif Lincs Longit PNA 0.30.5_T3_T L_11.5_T3_L L_12. Figura 3.00 500.00 .

00 L_11. ific tiin Raport PN II ID_589.5_T3_L L_12.5_T6_L L_12.00 2500.00 3000. faza 3/2009 91 Comparatie alungiri Lincs PNA 195 200 205 210 215 220 225 230 235 1234 Variante tricot ] E [% Transv Longit .32.1500.00 2000.5_T6_L Rezist specif [cN/sir] Proportionalitate Curgere Rupere Figura 3.5_T3_L L_11.33. Figura 3.

Figura 3. Comparatie forta rupere Transv PNA 0 100 200 300 400 500 600 1234 Varianta tricot F [N] Patent Lincs Glat Comparatie forta rupere Longit PNA 0 100 200 300 400 500 600 700 800 12 34 Varianta tricot F [N] Lincs Patent Glat .34.

Figura 3. Figura 3.38.Figura 3.00 6000.00 2000.36.35. faza 3/2009 92 Comparatie rezist specif rupere Transv PNA 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 1234 Varianta tricot Rezist specif [cN/sir] Lincs Patent Glat Comparatie rezist specif rupere Longit PNA 0.00 5000.00 4000.00 12 34 Lincs Patent Glat Figura 3.37.00 1000. ific tiin Raport PN II ID_589. .00 3000.

00 100.00 160.000 12 34 Varianta tricot Modul E [cN/mm] Lincs Patent Glat Modul de elasticitate Longit PNA 0.000 70.00 120.00 20.000 10.00 140.00 80.00 40.000 50.000 40.00 60.000 80.00 12 34 Varianta tricot Modul E [cN/mm] .000 20.000 30.000 60.Modul de elasticitate Transv PNA 0.

Lincs Patent Glat Figura 3.39. Figura 3.40. ific tiin Raport PN II ID_589, faza 3/2009 93 Comparatie curgere/rupere Glat PES Transversal 0 200 400 600 800 1000 1200 G_11.5_T3_T G_11.5_T6_T G_12.0_T3_T G_12.0_T6_T F [N] Limita proportionalitate Limita Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Glat PES Longitudinal 0 200 400 600 800 1000 1200 G_11.5_T3_L G_11.5_T6_L G_12.0_T3_L G_12.0_T6_L F [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere

Figura 3.41. Figura 3.42. Comparatie rezist specifice Glat PES Transv 0.00 500.00 1000.00 1500.00 2000.00 2500.00 3000.00 3500.00 4000.00 4500.00 G_11.5_T3_T G_11.5_T6_T G_12.0_T3_T G_12.0_T6_T Rezist specif [cN/rand] Rupere Curgere Proportionalitate Comparatie rezist specif Glat PES Longit 0.00 1000.00 2000.00 3000.00 4000.00 5000.00 6000.00 G_11.5_T3_L G_11.5_T6_L G_12.0_T3_L G_12.0_T6_L Rezist specif [cN/sir] Rupere Curgere Proportionalitate Figura 3.43. Figura 3.44. ific tiin Raport

PN II ID_589, faza 3/2009 94 Comparatie alungiri rupere Glat PES 0 20 40 60 80 100 120 140 1234 Variante tricot ] E[% Transv Longit Figura 3.45. Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Patent PES Transv 0 50 100 150 200 250 300 350

5_T3_T P_9.00 1400.00 . faza 3/2009 95 Comparatie rezist specif Patent PES Transv 0.0_T3_L P_10.00 600.5_T6_T P_10.00 800.0_T6_L Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Figura 3.5_T6_L P_10.00 200.0_T3_T P_10.00 400.46 Figura 3.0_T6_T F [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curgere/rupere Patent PES Longit 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 P_9.47.5_T3_L P_9.00 1200.400 P_9. ific tiin Raport PN II ID_589.00 1000.

5_T6_T P_10.5_T3_L P_9.48. Figura 3.00 3000.00 4000.P_9.00 5000.00 2000.5_T6_L P_10.0_T6_T Rezist specif [cN/rand] Rupere Curgere Proportionalitate Comparatie rezist specif Glat PES Longit 0.49 Comparatie alungiri rupere Patent PES 0 50 100 150 200 250 300 350 1234 Variante tricot ] E[% .00 1000.00 6000.0_T3_T P_10.0_T3_L P_10.5_T3_T P_9.0_T6_L Rezist specif [cN/sir] Rupere Curgere Proportional itate Figura 3.00 P_9.

0_T6_T F [N] Limita proportionalitate Limita rupere Limita curgere Comparatie proportionalitate/curger/rupere Lincs PES Longit 0 200 400 600 800 1000 .0_T3_T L_12.5_T6_T L_12.Longit Transv Figura 3.5_T3_T L_11.50 ific tiin Raport PN II ID_589. faza 3/2009 96 Comparatie proportionalitatecurgere/rupere Lincs PES Tra nsve rsa l 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 L_11.

00 1000.52. Compa ra tie re z ist spe ci f Lincs PES Tra nsv 0.00 2500.5_T3_L L_11.00 L_11.0_T3_T L_12. Figura 3.0_T6_T Rezist specif [cN/rand] Rupere Curgere Proportionalitate Comparatie rezist specif Lincs Longit 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 L_11.51.1200 L_11. Figura 3.5_T6_L L_12.0_T3_L L_12.5_T6_L L_12.5_T6_T L_12.0_T6_T Rezist specif [cN/sir] Rupere Curgere Proportionalitate Figura 3.54.5_T3_L L_11.0_T6_T F [N] Rupere Curgere Proportionalitate Figura 3.00 1500.53.00 2000.0_T3_L L_12.00 500. ific tiin Raport .5_T3_T L_11.

faza 3/2009 97 Comparatie alungiri rupere Lincs PES 0 50 100 150 200 250 12 34 Variante tricot ] E [% Longit Transv Figura 3.55.PN II ID_589. Comparatie rupere PES Transv 0 200 400 600 800 1000 1200 12 34 F [N] Lincs Patent Glat Comparatie rupere PES Longit 0 .

57. ific tiin Raport PN II ID_589.00 1000.00 2500. Figura 3.00 2000.00 3500.00 500. faza 3/2009 98 Comparatie rezist specif rupere PES Transv 0.00 1234 Rezist specif [cN/rand] Lincs Patent Glat Comparatie rezist specif rupere PES Longit .00 4000.00 3000.56.200 400 600 800 1000 1200 1400 1234 F [N] Lincs Patent Glat Figura 3.00 1500.

00 100.00 4000.00 3000.00 50.0.00 12 34 ariante V Modul E [cN/mm] Lincs Patent Glat Modul E PES HT Longitudinal 0. Figura 3.00 2000.00 1234 Rezist specif [cN/sir] Lincs Patent Glat Figura 3.00 100.00 300.00 .00 5000.59.00 1000.00 250.00 150.00 6000.58.00 200.00 200. Modul de elasticitate E transv PES 0.

Aceast ierarhizare a tricoturilor se justific prin faptul c structura lincs prezint cele mai multe elemente (ochiuri) pe unitatea de lungime datorit suprapunerii rândurilor de ochiuri. reprezentând circa 10% din valoarea for ei de rupere pentru toate mostrele. caracterizate de cel mai mare num r de elemente dispuse în sec iunea transversal . cele mai multe valori aflându-se în intervalul 300-450 N. Un domeniu atât de redus de comportare elastic ar conduce în mod . Intervalul de varia ie al for ei de rupere este de 270-500 N. Num rul de fire care preiau efortul (determinat de num rul de ochiuri) este mai mare la testarea pe direc ie transversal .60. tricoturile glat i patent au valori apropiate ale for ei de rupere pe direc ie transversal . Pe direc ie longitudinal . ierarhizarea tricoturilor din punct de vedere al rezisten ei la rupere se face pe nivele mai clare. Limita de propor ionalitate determinat pe curbele experimentale efort-alungire este mult coborît . Raport tiin ific PN II ID_589.61.400. faza 3/2009 99 For a de rupere a fost mai mare pe direc ie longitudinal în raport cu direc ia transversal .00 600. Din punct de vedere structural. inferioare structurii lincs. ceea ce justific aceste valori. Valorile for ei de rupere sunt semnificativ mai mari decât în cazul test rii pe direc ie transversal . cum era de a teptat a tricoturilor patent.00 12 34 Variante Modul E [cN/mm] Lincs Patent Glat Figura 3. Figura 3.00 500. cea mai bun comportare fiind.

de i nu s-a manifestat la nivelul parametrilor de structur ai tricoturilor. tricoturile realizate cu desime mai mare (corespunz toare pozi iei camei de buclare inferioare) având o rezisten mai mare decât a tricoturilor cu desime mai mic . La testarea pe direc ie transversal . Nivelul superior al for elor face ca fenomenul de curgere s nu mai apar sau s fie mult mai redus. num rul de fire în sec iune este mai mare. . tricoturile glat i patent au rezisten e specifice practic similare. Influen a variabilei din matricea experimental pozi ia camei de buclare este semnificativ mai ales pe direc ie transversal .tensiunea în fir la alimentare exist o cert influen la testarea pe direc ie transversal . atât pentru direc ia trasnversal .normal la o rupere a materialului într-un interval de timp relativ mic. num rul mare de fire în sec iunea transversal a mostrelor face ca intervalul de solicitare s fie foarte mare. Justificarea faptului c limita de curgere coincide cu limita de rupere la testarea pe direc ie longitudinal . la testarea pe cealalt direc ie diferen ele fiind prea mici pentru a fi semnificative. În cazul solicit rii longitudinale. Acest lucru indic faptul c . considerat pe cele dou direc ii. tensiunea în fir la alimentare a modificat tensiunile interne din firul PNA prelucrat suficient de mult pentru a afecta rezisten a tricoturilor. aceasta respect ierarhizarea impus de for a de rupere. Din punct de vedere al rezisten ei specifice a tricoturilor. În ceea ce prive te al doilea factor considerat în matricea experimental . în cazul tuturor celor trei structuri. situa ie care poate fi explicat prin faptul c influen a pozi iei camei de buclare se manifest în structur la nivelul în l imii ochiului i implicit a desimii pe vertical . Pentru testarea pe direc ie longitudinal . ceea ce conduce la for e de trac iune mult mai mari. dar rearanjarea firului în ochi. aceast influen este mult diminuat . cât i pentru direc ia longitudinal . dar nu i pe direc ie transversal st în geometria specific structurilor. în timp ce pentru testarea pe direc ie longitudinal mai apropiate sunt rezisten ele specifice pentru tricoturile glat i lincs.

urmat de tricoturile lincs (caracterizate i ele de dispunerea ochiurilor dintr-un rând de ochiuri într-un singur plan) i apoi de tricoturile patent. În cazul test rii transversale. principalul factor de influen PN II ID_589. la jum tate din valorile specifice structurii lincs. tricoturile glat au cea mai sc zut alungire pe direc ie transversal . Cel mai mare modul longitudinal s-a determinat pentru tricoturile patent. Alungirea relativ înregistrat este mai mare în cazul test rii pe direc ie transversal . urmate de tricoturile glat i patent cu valori similare. De data aceasta. Apar diferen e între valorile modulului ET pentru variantele de tricot. cea mai mare valoare a fost determinat pentru structura glat. Din punct de vedere al influen ei structurii asupra alungirii. intervalele de varia ie func ie de cele dou variabile tehnologice (pozi ia camei de buclare i tensiunea în fir la alimentare) sunt mult mai . ceea ce este normal. Raport tiin ific Modulul de elasticitate E calculat pe direc ie transversal este inferior modulului calculat pe direc ie longitudinal . deoarece cantitatea de fir care poate s se redistribuie în ochi este mult mai mare pe direc ia rândurilor de ochiuri (când migrarea se face din flancuri spre bucle) decât la testarea pe direc ie longitudinal (când migrarea se face dinspre bucle spre flancuri). i mai pu in de Modulul de elasticitate longitudinal EL este influen at de structur varia ia parametrilor tehnologici. Tricoturile patent au un modul de elasticitate transversal mai sc zut. modulul pentru structura lincs fiind apropiat valoric. indentificându-se i în acest caz o anumit influen a tensiunii în fir la alimentare. În cazul alungirii relative la solicitarea pe direc ie longitudinal situa ia este modificat datorit geometriei specifice a tricoturilor. pân la tripl fa de solicitarea longitudinal . În cazul modului de elasticitate transversal. valoarea alungirii la rupere este dubl . Cea mai mare alungire o au tricoturile lincs. faza 3/2009 100 semnificativ a supra rezisten ei fiind structura tricoturilor.Varia ia parametrilor tehnologici nu are o influen specifice.

Tricoturi din fire PES de înalt tenacitate Testarea tricoturilor realizate din fire PES a condus la rezultate mai pu in uniforme. a a cum se prezint i în literatura de specialitate (Law i Dias. dar extrem de interesante. 2003). Ruperea firelor în structur sau eliberarea ochiurilor de margine cauzeaz de irarea tricoturilor la for e mari. Rezisten a la trac iune variaz în intervale mai largi decât în cazul tricoturilor din fire clasice de PNA. În mod Raport tiin ific PN II ID_589. 1994. func ie de structur folos i este similar tricoturilor din fire PNA. Practic are . i longitudinal sunt For ele de rupere înregistrate la testarea pe direc ie transversal mai mari decât în cazul tricoturilor produse din fire PNA. Ceea ce trebuie îns subliniat este influen a semnificativ a tensiunii în fir la alimentare asupra comport rii mecanice a tricoturilor din fire PES HT. variantele ob inute cu o tensiune în fir la alimentare mai mare au o rezisten mai bun . ceea ce este justificat tot de faptul c elasticitatea tricoturilor se manifest în principal pe direc ie orizontal . încât for ele de frecare din punctele de contact devin nesemnificative i de irarea ochiurilor se propag cu u urin pe direc ia de testare. Modul în care variaz for a de rupere. Ciobanu. indiferent de structur sugereaz un mecanism de comportare la solicitarea uniaxial de trac iune specific acestui tip de fire. i de parametrii tehnologici Explica ia st în ce se întâmpl cu firele de PES HT pe durata tricot rii.reduse. dar nu extrem de mari. faza 3/2009 101 consistent. specific firelor tehnice. independent de direc ia de testare. Cauza acestei comport ri st în valoarea sc zut a coeficientului de frecare. oglindind astfel influen a caracteristicilor mecanice ale materiei prime. B. produse de tendin a de de irare a tricoturilor. Coeficientul de frecare fir-fir este atât de redus. Problemele ap rute pe durata test rii.

5_T6 For a rupere P max (N) Alungirea relativ max (%) Tenacitatea îmbun t it a firelor.loc o redistribuire a filamentelor în sec iunea transversal a firelor. Testarea s-a f cut în acelea i condi ii i conform acelea i metode folosite pentru firul neprelucrat. Aceast modificare a distribu iei filamentelor.5_T3 G_11.62. Aspectului firului PES HT dup tricotare (de irat din tricot) Pentru a putea verifica aceast ipotez . Tabelul 3.19. considerat fir martor. alegându-se structura glat (cu geometria cea mai simpl ) i realizate cu aceea i valoare pentru pozi ia camei de buclare (pentru a elimina influen a primului factor din matricea experimental ). Valori experimentale pentru solicitarea la trac iune în cazul firelor de irate Fire extrase din tricot Fir martor G_11. ajungându-se la o total aplatizare a acestora. precum i cre terea suprafe ei de contact dintre filamente ca urmare a tension rii acestora determin o rezisten oglinde te în rezisten a tricotului. Au fost testate un num r de 20 de fire de irate din r nduri distincte din fiecare tip de tricot. Figura 3. s-au testat fire de irate din tricoturi produse cu cele dou nivele pentru tensiunea în fir la alimentare. Valorile experimentale ob inute sunt prezentate în tabelul 3. care se .19.62. a a cum rezult din figura 3.

04 Valorile experimentale rezultate.61 70.25 11.30 80.64 11.08 66.02 74.max (cN/tex) For a rupere P max (N) Alungirea relativ max (%) Tenacitatea max (cN/tex) For a rupere P max (N) Alungirea relativ max (%) Tenacitatea max (cN/tex) 72.98 76.30 12. comparate cu cele ale firului neprelucrat (fir martor) permit formulare urm toarelor idei: .

Se constat o tendin din tricot fa u oar de cre tere a alungirii relative a firelor extrase de firul martor. iar capacitatea de revenire elastic a fibrelor poliesterice este superioar tuturor fibrelor. tricoturilor în propor ie determinat de structura geometric .5% la firele extrase din tricotul glat realizat cu valoarea maxim a tensiunii în fir la alimentare. elasticitatea i rezilien a fibrelor influen eaz comportarea la compresie. de tehnologia de ob inere i de finisare. se justific prin faptul c elasticitatea i vâscoelasticitatea (capacitatea de revenire instantanee sau în timp la dimensiunile ini iale dup anularea solicit rii de trac iune) cât i rezilien a (capacitatea de restituire a energiei de deformare) dimensioneaz parametrii tehnologici de prelucrare mecanic i delimiteaz capacitatea de men inere a valorii de utilizare a tricoturilor . determinat i prin natura i fine ea fibrelor.5_T6 i care nu vor determina alungiri adi ionale.i modifice forma. iar transferul este modelat prin structura geometric . Justificarea este dat de faptul c fibrele poliesterice prezint un modul ini ial mult mai înalt decât cel corespunz tor celorlaltor categorii de fibre. Datorit modulului ini ial înalt.7% la firele extrase din tricotul cu legatura glat realizat cu valoarea minim a tensiunii în fir la alimentare i de 9. a a cum s-a constat la realizarea tricotului G_11. Raport tiin ific PN II ID_589. Aceasta dovede te o prelucrare favorabil la tensiuni mari care apar în proces. Rezisten a. se transfer firelor. compresie. încovoiere. torsiune i forfecare. faza 3/2009 102 Prin modificarea tensiunii de tricotare. Modulul de elasticitate face poliesterul adecvat pentru articolele pu in solicitate i care nu trebuie sa. în sensul de cre tere se constat o cre tere a for ei de rupere/tenacit ii firelor. deformabilitatea.Se constat o cre tere a for ei de rupere de 4. se justific prin faptul c rezisten a/rigiditatea fibrelor i deformabilitatea. încovoiere i forfecare. fibrele î i revin bine din întindere.

aceste diferen e dispar. În cazul tricoturilor patent. pentru variantele cu tensiune în fir la alimentare mai sc zut ). în care se înregistreaz deforma ii semnificative la for e foarte mici. În cazul test rii pe direc ie longitudinal . în timp ce valorile rezisten ei pentru variantele patent sunt net inferioare. mai ales pe direc ie trasnversal . ci mai degrab pe seama comport rii specifice a tricoturilor produse din acest tip de fire. aceasta este la fel de sc zut în raport cu limita de rupere. Din acest motiv. O situa ie similar se întâlne te la tricoturile lincs. În ceea ce prive te limita de propor ionalitate. se constat c valorile înregistrate pentru structurile glat i lincs sunt similare (aproape egale. tensin a de de irare a mostrelor fiind mult redus prin geometria mostrelor specific direc iei de testare. circa 10% din for a de rupere. Cea mai bun rezisten specific pe direc ie transversal o au tricoturilor glat (dublu . Pe direc ie longitudinal . se consider c for ele de rupere înregistrate sunt mai mici.În cazul tricoturilor glat. nu exist diferen e în trei din cele patru variante de tricot. Tricoturile patent au prezentat cea mai mare de irabilitate pe durata test rii. pozi ionarea limitei de curgere în raport cu limita de rupere este dep rtat în cazul test rii pe direc ie transversal . Comparând rezisten a la rupere pe direc ie transversal . care au o tendin sporit spre de irare sub ac iunea for elor. Intersant de men ionat c din punct de vedere al alungirilor. Se subliniaz astfel mecanismul de deformare specific tricoturilor. alungirea specific limitei de propor ionalitate reprezint între 35% i 55% din alungirea final . Pe direc ie longitudinal . în special în cazul variantelor cu tensiune în fir la alimentare mai redus . unde pe direc ie transversal diferen e între limita de curgere i de rupere apar numai la variantele produse cu tensiune în fir la alimentare mai sc zut . diferen ele dintre valorile specifice limitei de curgere i de rupere sunt mai mari. Nu trebuie s se pun aceast diferen pe seama structurii. limita de curgere este relativ apropiat de limita de rupere.

se recomand un studiu atent al caracteristicilor de frecare ale firelor. Concluzii În urma studiului experimental privind caracterizarea comport rii mecanice a tricoturilor. în deosebi ale celor tehnice. Raport tiin ific PN II ID_589. Diferen ierea rezisten elor specifice pe direc ie longitudinal este mult mai redus . urm toarele concluzii pot fi trase: 1. 4.fa de tricoturile patent i i de patru ori fa de tricoturile lincs). coeficientul de frecare fir-fir influen eaz mecanismul de deformare la trac iune deoarece poate cauza de irarea tricotului pe durata solicit rii. în timp ce la testarea pe direc ie longitudinal nu variaz atât de mult. faza 3/2009 103 3. Aceast influen limitat asupra dispare la solicitarea pe direc ie longitudinal . . Pe direc ie transversal . În cazul firelor tehnice. De irarea se produce mai ales când for a se aplic pe direc ie transversal .3. 2. Din acest motiv. comportarea tricoturilor difer pe cele dou direc ii de testare. tensiunea în fir la alimentare reprezint un factor de influen semnificativ. Structura are o influen mai puternic atunci de când direc ia de solicitare este direc ia rândului. structura i parametrii de structur reprezint factori importan influen ai rezisten ei la trac iune. tensiunea în fir la alimentare are o influen comport rii mecanice a tricoturilor. materia prim . Cu cât tensiunea introdus în ochiul de tricot prin tricotare este mai mare. carcateristicile mecanice sunt mai puternic diferen iate. 3. în cazul firelor clasice. ceea ce indic o influen mult mai sc zut a structurii i a parametrilor tehnologici de tricotare. cu atât comportarea sa mecanic este mai bun .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful