Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Stiinte, Psihologie

Personalitatea dependenta si violenta -studiu de caz clinic-

Student: Dirinea Mihai Lucian grupa 2 subgrupa 3

Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Codruta Purcia

Sibiu, 2011
1

.............................................................................................................................................................................3 Istoricul tulburarii prezente.......................................5 Evaluarea starii psihice.....7 Tratament/Plan de interventie.................................................................................................................................................6 Concluzii.................................................9 2 ........................................................................................................................Cuprins Istoricul cazului.......................................................................................................8 Referinte bibliografice..............................................3 Acuzele principale...........................................................4 Metoda de cercetare/culegere a datelor.........................................................................................................................................................

este bursiera si lucreaza intens la redactarea lucrarii ei de licenta. are rezultate bune la facultate. cu prietenul ei. Deseori. La intrebarea “De unde ai vanataile ?”. A. invata bine.T. spun colegii.O. Desi este inteligenta.O. este cu un an mai mare. vine dintr-o familie cu situatie financiara medie. spun colegii de facultate.. student in anul III in domeniul economic. inchiriat.T. Aspira la un program de master si apoi la un loc de munca bine platit in domeniul in care lucreaza Acuzele principale A. este oarecum ignorata prin clasa pentru ca nu isi impune punctul de vedere.Istoricul cazului A. in zona fetei. L. ea totusi neaga orice posibilitate de genul acesteia.”. Prietenul ei. ea este sunata de catre prietenul ei si imediat pleaca de la facultate. 3 . invata foarte mult si se straduieste sa tina pasul cu restul anului universitar. pe cand prietenul ei vine dintr-o familie instarita. Nu iese niciodata in oras cu prietenii deoarece aceasta propunere este refuzata din start prietenul ei.O. este studenta in an terminal in domeniul relatiilor publice. un apartament situat in centrul orasului B. Desi este clar ca aceste vanatai sunt induse de batai. A. prezinta frecvent vanatai pe suprafata corpului. in special. Desi este cam lipsita de initiativa. L.. Cuplul s-a format de 4 ani. A. ea le raspunde intotdeauna cu “Mam lovit/Am cazut pe scari.O. in vârstă de 23 de ani traieste in acelasi imobil. El repeta insa ultimul an datorita unor restante. iar de 2 ani locuiesc impreuna.

a avut parte de educatie buna. Ea povesteste de faptul ca se simtea jignita din orice remarca primita. numai ea nu avea ce povesti.O.Istoricul tulburarii prezente In 2007. Copilaria lui A. 4 .T. refuzand orice alt calificativ si reactionand violent. Prietenul nu a opus rezistenta. a intervenit ca un suport social si financiar bun si trecerea de la statutul de simpla cunostinta la prieten si apoi la iubit a fost foarte rapida. crezand ca imparte imobilul cu o colega de facultate. “avea nevoie de cineva de care sa se sprijine cand urma sa plece la facultate”.O. Nu dorea de la A.O. A. dar cu ultimii doi si-a petrecut marea majoritate a adolescentei ei. In 2008 s-au mutat impreuna in apartamentul in care locuiesc si acum pentru a putea frecventa cursurile. Povesteste cu lacrimi in ochi faptul ca nu si-a sarbatorit majoratul deoarece a luat un 8 la matematica in clasa a XI-a.O. nu era lasata in excursii sau la petrecerile zilelor de nastere ale colegilor. mama ei nu stie nici de faptul ca locuieste cu L. A.T. In familie. Spune ea. spune ea. Mama ei nu este informata cu privire la acestia doi.O. Acest lucru este probabil sa fi dus la urmatoarea intamplare. mai detasat. Toate celelalte colege ale ei isi sarbatorea su povesteau cum a decurs majoratul lor. Aceasta intamplare a urmat unei despartiri furtunoase fata de fostul prieten. l-a cunoscut pe L. cu doua saptamani inainte de a implini 18 ani. In copilarie. decat note de 10. orice critica adusa de profesori si considera ca nimic din ceea ce face nu este indeajuns de bine. spune ca a avut putini prieteni. dar o iubea foarte mult. a fost dominata de mama ei. care. fiind o persoana emotiva si anxioasa. L. Mama insa era intotdeauna criticul. in acelasi apartament. “s-a saturat sa ma mai iubeasca”. care i-a indus nesiguranta in propriile forte. era pedepsita dur pentru orice escapada pe care o facea dupa scoala. spune ea. ba chiar se bucura de compania calda si primitoare a lui A. a avut parte de sprijinul parintilor. in timpul clasei a XII-a de liceu. Conform spuselor ei.T. Tatala era mai calm. Aceste lucruri indica un nivel al stimei de sine scazut.

manifestari subiective. si anume interviul clinic de evaluare. vizibile – comportamente care pot fi direct observate. un obiectiv diagnostic: identificarea simptomelor. Am cuprins in aceasta lucrare asptectele relevante pe care le-am surprins cu ajutorul interviului de evaluare clinica. metoda calitativa. masurate sau inregistrate (de la comportamente complexe pana la gesturi simple sau manifestari subtile prin care se exprima emotiile). ca metoda de culegere a datelor. ganduri care sunt produsul activitatii mentale a subiectului si care ii sunt accesibile doar lui. Am considerat ca relevanta aceasta metoda deoarece imi permite sa culeg date dintr-o perspectiva mai ampla si o vedere in detaliu asupra intregii stari psihice a persoanei investigate. implicit. clarificarea si analiza acestora si. Pentru descrierea si intelegerea activitatii si functionarii psihologice a persoanei. cel de evaluare poate fi liber (nestructurat). 2. imagini. clinicianul utilizeaza informatii care se refera la: manifestari obiective. La fel ca si in cazul altor tipuri de interviuri clinice. Aceste manifestari pot fi descrise de subiect in timpul interviului si pot face obiectul interpretarii clinicianului. 5 . deoarece nu ne sunt necesare. cel mai adesea el permite crearea unei bune relatii intre clinician si terapeut si – prin elementele diagnostice pe care le ofera – orientarea strategica terapeutica.Metoda de cercetare/culegere a datelor Am ales. Principalele obiective ale interviului clinic de evaluare sunt: 1. un obiectiv terapeutic: uneori interviul are un efect terapeutic imediat. semistructurat si structurat. aspectele irelevante le-am lasat deoparte. cunoasterea si intelegerea functionarii psihologice. senzatii.

spunand in cele din urma ca face tot posibilul sa nu il supere. invat sau privesc la televizor. Am observat o dificultate in exprimarea ideilor si deasemenea asteptarea aprobarii intervievatorului pentru a putea raspunde. fata de L. spunand: “Care zi? Cum adica normala? Nu stiu ce sa raspund”. A. este studenta si locuieste cu prietenul ei in orasul in care studiaza.O. Ii pregatesc iubitului meu cafeaua si micul dejun. dupa care ma duc direct acasa la prietenul meu. Odata clarificate aceste nesigurante.” Aceasta parte a interviului este un indicator clar al elementelor de personalitate dependenta. Raspunde ferm cu “nu” la intrebarea adresata de intervievator privitoare la vanataile sale. Observam totusi ca nu este precizar nimic privitor la cauzele vanatailor de pe corpul fetei. raspunde: “Nu il pot parasi. Aici intervievatul a raspuns negativ. ea a descris astfel: “”Ma trezesc dimineata devreme. dar uneori nu reuseste trezind furie din partea lui L. asa ca trebuie sa ii incalzesc micul dejun din nou. In partea a doua a interviului am cules date referitoare la alte internari/diagnostice medicale/psihologice.?”. 6 .Evaluarea starii psihice Am inceput interviul prin a culege date referitoare la date de indentificare ale intervievatului. A. a raspuns nesigur. eventual 14. te rog. Prietenul meu ajunge de obicei seara tarziu acasa deoarece sta cu prietenii lui in bar. De aici am aflat ca numele ei este A.O.T.T.T. Le las pe masa pentru cand se trezeste si apoi ma pregatesc si eu (toaleta zilnica + imbracat) pentru facultate. este intr-o relatie cu L. o zi normala din viata ta”. are 23 de ani. la intrebarile legate de trecutul persoanei si de L. De multe ori nu se trezeste pana ajung eu.”. Tot aici am observat si semne ale cresterii anxietatii si emotivitatii.T. Acest raspuns este indicator al dependentei lui A.T. Pe la 6 (desi cursurile incep la 8). mai exact cele privitoare la atidudinea sa fata de el. De cele mai multe ori evita sa il dezaprobe de frica scaderii increderii in ochii lui... Cine mai are grija de mine atunci? Am sa raman a nimanui.O. Raspunde cu greu la intrebarea: “L-ai suparat vreodata pe L. Precizeaza faptul ca intotdeauna are nevoie de aprobarea lui cand trebuie sa faca ceva neprogramat si ca nu trece peste acest pas. La cererea: “Descrie. Plec cu 20 de minute inainte sa incep cursurile luand un taxi. neacuzand alte boli de care sufera in prezent si care ar putea influenta viata ei actuala. Stau acasa apoi pana seara tarziu si fac curat. La intrebarile legate de prietenu ei. Cursurile mele tin pana la ora 12.

care a durat. 7 . Detine un pattern stabil de comportament.T. le-ar putea avea. vanataile au fost observate si ea este marginalizata datorita comportamentului ei dependent. traieste frica de separare. acceptarea si sustinerea persoanei iubite si merge pana la punctul in care se ofera voluntara in a face lucruri pentru a-si multumi partenerul (se trezeste cu 2 ore inainte ca sa ii pregateasca micul dejun). Deasemenea are nevoie de aprobarea. usor numai la prietenul ei. L.T. Toate acestea indica clar o tulburarea de personalitate dependenta. Tulburarea este egosintonica. Concluzii A. prezinta un comportament submisiv si adeziv. tulburari anxioase si tulburari depresive. refuzand sa se gandeasca la situatia ipotetica a lipsei persoanei iubite. in mod sistematic. mai mult de un an.O. Precizeaza deasemenea ca orice i-ar face. dar ca le merita pentru ca nu l-a ascultat.si anume: “L. a cauzat vanataile de pe corpul ei.O. insemnand ca accepta acest pattern ca fiind parte a constructului ei de personalitate si tratand-o ca atare. ti-a facut vanataile alea?”. Printre celee mai frecvente tulburari ce pot succede unei astfel de personalitati dizarmonice se pot enumera: tulburari de adaptare. Raspunde deasemenea ca nu s-a gandit niciodata la ce va face in cazul in care prietenul o va parasi si ca va fi dispusa sa il ierte indiferent de ce va face. ea il iubeste si ca nu a lovit-o decat din cauza ca a tine la ea. Functia ei sociala si ocupationala este afectata. La insistentele intervievatorului recunoaste ca L. Relatiile ei sociale se restrang usor.O. Exista si posibile complicatii pe care starea psihica lui A. A. indica clar faptul ca are o personalitate dizarmonica.

a sigurantei in propriile forte si credintei. psihoterapia umanist-existentiala. Deasemenea sunt de parere ca aceste lucruri nu pot fi indeplinite alaturi de actualul partener si ca un ultim pas in vindecarea lui A. ca abordare terapeutica. Lista de probleme: tulburare de personalitate dependenta stima de sine scazuta relatie defectuoasa cu partenerul sentimentul de supunere fata de partener 2. va fi despartirea de L. care o va ajuta pe A.O.O. sa constientizeze problemele ei si sa isi creasca niveul stimei se sine.Tratament/Plan de interventie 1.T. 8 . Scopuri terapeutice: cresterea stimei de sine cresterea sentimentului de independenta incurajarea planificarii unui viitor sigur constientizarea problemelor proprii Recomand.

Romila. Personalitatea – Metode calitative de abordare. David. Tudose. Metodologia cercetarii clinice – Fundamente. Bucuresti. Romania. Observatia si interviul. (2007). Editura Fundatiei “Romania de Maine”.Referinte bibliografice Dafinoiu. (2002). 9 . D. Editura Polirom.). Romania. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale. (coord. Psihopatologie si Orientari Terapeutice in Psihiatrie – Editia a II-a. Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. A. (2003). I. Iasi. Text Revizuit DSM-IV-TR. Editura Polirom. Romania. Iasi. F. (2006). Editia a IV-a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful