Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Stiinte, Psihologie

Personalitatea dependenta si violenta -studiu de caz clinic-

Student: Dirinea Mihai Lucian grupa 2 subgrupa 3

Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Codruta Purcia

Sibiu, 2011
1

........................3 Acuzele principale.....................................................Cuprins Istoricul cazului...........................................................................................................5 Evaluarea starii psihice............................................................................7 Tratament/Plan de interventie......................................................................................................8 Referinte bibliografice......................................................................................4 Metoda de cercetare/culegere a datelor.....................................9 2 .................................................................................................................................6 Concluzii...............................................................................................................................................................................................................................................3 Istoricul tulburarii prezente.......................................

un apartament situat in centrul orasului B. spun colegii. student in anul III in domeniul economic.. ea este sunata de catre prietenul ei si imediat pleaca de la facultate.O.. in zona fetei.O.T. prezinta frecvent vanatai pe suprafata corpului. Nu iese niciodata in oras cu prietenii deoarece aceasta propunere este refuzata din start prietenul ei. iar de 2 ani locuiesc impreuna. Deseori.O. Desi este inteligenta. L. Desi este cam lipsita de initiativa. ea le raspunde intotdeauna cu “Mam lovit/Am cazut pe scari. ea totusi neaga orice posibilitate de genul acesteia. Cuplul s-a format de 4 ani. Prietenul ei. A. este cu un an mai mare.Istoricul cazului A.T. in vârstă de 23 de ani traieste in acelasi imobil. invata foarte mult si se straduieste sa tina pasul cu restul anului universitar. inchiriat. vine dintr-o familie cu situatie financiara medie. La intrebarea “De unde ai vanataile ?”. este bursiera si lucreaza intens la redactarea lucrarii ei de licenta. A. cu prietenul ei. A. 3 .O. pe cand prietenul ei vine dintr-o familie instarita. El repeta insa ultimul an datorita unor restante. L. este oarecum ignorata prin clasa pentru ca nu isi impune punctul de vedere. este studenta in an terminal in domeniul relatiilor publice.”. invata bine. Desi este clar ca aceste vanatai sunt induse de batai. Aspira la un program de master si apoi la un loc de munca bine platit in domeniul in care lucreaza Acuzele principale A. in special. are rezultate bune la facultate. spun colegii de facultate.

a avut parte de educatie buna. Povesteste cu lacrimi in ochi faptul ca nu si-a sarbatorit majoratul deoarece a luat un 8 la matematica in clasa a XI-a. dar cu ultimii doi si-a petrecut marea majoritate a adolescentei ei.O. “s-a saturat sa ma mai iubeasca”.O. 4 . Aceste lucruri indica un nivel al stimei de sine scazut.O. spune ca a avut putini prieteni. mai detasat. l-a cunoscut pe L.O. Copilaria lui A.O. A. A. ba chiar se bucura de compania calda si primitoare a lui A. crezand ca imparte imobilul cu o colega de facultate. Spune ea. mama ei nu stie nici de faptul ca locuieste cu L. nu era lasata in excursii sau la petrecerile zilelor de nastere ale colegilor. cu doua saptamani inainte de a implini 18 ani.T. Acest lucru este probabil sa fi dus la urmatoarea intamplare. Ea povesteste de faptul ca se simtea jignita din orice remarca primita. spune ea. Toate celelalte colege ale ei isi sarbatorea su povesteau cum a decurs majoratul lor. era pedepsita dur pentru orice escapada pe care o facea dupa scoala. fiind o persoana emotiva si anxioasa. Mama insa era intotdeauna criticul. numai ea nu avea ce povesti. Prietenul nu a opus rezistenta. Tatala era mai calm. orice critica adusa de profesori si considera ca nimic din ceea ce face nu este indeajuns de bine. decat note de 10. a fost dominata de mama ei. In familie. in timpul clasei a XII-a de liceu. Conform spuselor ei. refuzand orice alt calificativ si reactionand violent. In 2008 s-au mutat impreuna in apartamentul in care locuiesc si acum pentru a putea frecventa cursurile. spune ea. care. care i-a indus nesiguranta in propriile forte. dar o iubea foarte mult. Mama ei nu este informata cu privire la acestia doi. “avea nevoie de cineva de care sa se sprijine cand urma sa plece la facultate”.Istoricul tulburarii prezente In 2007.T. Nu dorea de la A. In copilarie. L. Aceasta intamplare a urmat unei despartiri furtunoase fata de fostul prieten. a intervenit ca un suport social si financiar bun si trecerea de la statutul de simpla cunostinta la prieten si apoi la iubit a fost foarte rapida. a avut parte de sprijinul parintilor.T. in acelasi apartament.

aspectele irelevante le-am lasat deoparte. La fel ca si in cazul altor tipuri de interviuri clinice. Pentru descrierea si intelegerea activitatii si functionarii psihologice a persoanei. Am considerat ca relevanta aceasta metoda deoarece imi permite sa culeg date dintr-o perspectiva mai ampla si o vedere in detaliu asupra intregii stari psihice a persoanei investigate. un obiectiv terapeutic: uneori interviul are un efect terapeutic imediat. clarificarea si analiza acestora si. imagini. ganduri care sunt produsul activitatii mentale a subiectului si care ii sunt accesibile doar lui. deoarece nu ne sunt necesare. implicit. 5 . vizibile – comportamente care pot fi direct observate. 2. Aceste manifestari pot fi descrise de subiect in timpul interviului si pot face obiectul interpretarii clinicianului. metoda calitativa. cel mai adesea el permite crearea unei bune relatii intre clinician si terapeut si – prin elementele diagnostice pe care le ofera – orientarea strategica terapeutica. ca metoda de culegere a datelor. senzatii. Am cuprins in aceasta lucrare asptectele relevante pe care le-am surprins cu ajutorul interviului de evaluare clinica. clinicianul utilizeaza informatii care se refera la: manifestari obiective. un obiectiv diagnostic: identificarea simptomelor. semistructurat si structurat. si anume interviul clinic de evaluare. cel de evaluare poate fi liber (nestructurat). Principalele obiective ale interviului clinic de evaluare sunt: 1. masurate sau inregistrate (de la comportamente complexe pana la gesturi simple sau manifestari subtile prin care se exprima emotiile).Metoda de cercetare/culegere a datelor Am ales. manifestari subiective. cunoasterea si intelegerea functionarii psihologice.

A. este intr-o relatie cu L.” Aceasta parte a interviului este un indicator clar al elementelor de personalitate dependenta. a raspuns nesigur.?”.O. Raspunde cu greu la intrebarea: “L-ai suparat vreodata pe L. Observam totusi ca nu este precizar nimic privitor la cauzele vanatailor de pe corpul fetei. spunand: “Care zi? Cum adica normala? Nu stiu ce sa raspund”. ea a descris astfel: “”Ma trezesc dimineata devreme. La intrebarile legate de prietenu ei. la intrebarile legate de trecutul persoanei si de L. La cererea: “Descrie.. Acest raspuns este indicator al dependentei lui A. mai exact cele privitoare la atidudinea sa fata de el. Am observat o dificultate in exprimarea ideilor si deasemenea asteptarea aprobarii intervievatorului pentru a putea raspunde.T. eventual 14. raspunde: “Nu il pot parasi. Odata clarificate aceste nesigurante. Prietenul meu ajunge de obicei seara tarziu acasa deoarece sta cu prietenii lui in bar. Ii pregatesc iubitului meu cafeaua si micul dejun. spunand in cele din urma ca face tot posibilul sa nu il supere.T. A. este studenta si locuieste cu prietenul ei in orasul in care studiaza. neacuzand alte boli de care sufera in prezent si care ar putea influenta viata ei actuala. Stau acasa apoi pana seara tarziu si fac curat. Precizeaza faptul ca intotdeauna are nevoie de aprobarea lui cand trebuie sa faca ceva neprogramat si ca nu trece peste acest pas.”. Plec cu 20 de minute inainte sa incep cursurile luand un taxi. dupa care ma duc direct acasa la prietenul meu. 6 . Cursurile mele tin pana la ora 12. Tot aici am observat si semne ale cresterii anxietatii si emotivitatii. are 23 de ani. fata de L. o zi normala din viata ta”. invat sau privesc la televizor.T. te rog. De multe ori nu se trezeste pana ajung eu. De cele mai multe ori evita sa il dezaprobe de frica scaderii increderii in ochii lui. Le las pe masa pentru cand se trezeste si apoi ma pregatesc si eu (toaleta zilnica + imbracat) pentru facultate. Aici intervievatul a raspuns negativ. dar uneori nu reuseste trezind furie din partea lui L. asa ca trebuie sa ii incalzesc micul dejun din nou.T. Pe la 6 (desi cursurile incep la 8).Evaluarea starii psihice Am inceput interviul prin a culege date referitoare la date de indentificare ale intervievatului. Cine mai are grija de mine atunci? Am sa raman a nimanui.. In partea a doua a interviului am cules date referitoare la alte internari/diagnostice medicale/psihologice.O. Raspunde ferm cu “nu” la intrebarea adresata de intervievator privitoare la vanataile sale.T. De aici am aflat ca numele ei este A.O.

O. Raspunde deasemenea ca nu s-a gandit niciodata la ce va face in cazul in care prietenul o va parasi si ca va fi dispusa sa il ierte indiferent de ce va face. in mod sistematic. Exista si posibile complicatii pe care starea psihica lui A. a cauzat vanataile de pe corpul ei. Deasemenea are nevoie de aprobarea. L.O. Toate acestea indica clar o tulburarea de personalitate dependenta. care a durat. usor numai la prietenul ei.O. insemnand ca accepta acest pattern ca fiind parte a constructului ei de personalitate si tratand-o ca atare. acceptarea si sustinerea persoanei iubite si merge pana la punctul in care se ofera voluntara in a face lucruri pentru a-si multumi partenerul (se trezeste cu 2 ore inainte ca sa ii pregateasca micul dejun). Concluzii A. La insistentele intervievatorului recunoaste ca L. Detine un pattern stabil de comportament. ti-a facut vanataile alea?”. le-ar putea avea. dar ca le merita pentru ca nu l-a ascultat. A. traieste frica de separare.si anume: “L. Printre celee mai frecvente tulburari ce pot succede unei astfel de personalitati dizarmonice se pot enumera: tulburari de adaptare. mai mult de un an. ea il iubeste si ca nu a lovit-o decat din cauza ca a tine la ea. tulburari anxioase si tulburari depresive.T. Relatiile ei sociale se restrang usor. 7 . vanataile au fost observate si ea este marginalizata datorita comportamentului ei dependent. prezinta un comportament submisiv si adeziv. Functia ei sociala si ocupationala este afectata. Precizeaza deasemenea ca orice i-ar face. Tulburarea este egosintonica. refuzand sa se gandeasca la situatia ipotetica a lipsei persoanei iubite. indica clar faptul ca are o personalitate dizarmonica.T.

Scopuri terapeutice: cresterea stimei de sine cresterea sentimentului de independenta incurajarea planificarii unui viitor sigur constientizarea problemelor proprii Recomand. sa constientizeze problemele ei si sa isi creasca niveul stimei se sine. ca abordare terapeutica. Lista de probleme: tulburare de personalitate dependenta stima de sine scazuta relatie defectuoasa cu partenerul sentimentul de supunere fata de partener 2.O. a sigurantei in propriile forte si credintei. Deasemenea sunt de parere ca aceste lucruri nu pot fi indeplinite alaturi de actualul partener si ca un ultim pas in vindecarea lui A. va fi despartirea de L.T. care o va ajuta pe A. psihoterapia umanist-existentiala.Tratament/Plan de interventie 1. 8 .O.

(2002). Observatia si interviul. Tudose. (2003). Personalitatea – Metode calitative de abordare. Metodologia cercetarii clinice – Fundamente. 9 . Editia a IV-a. D. Editura Fundatiei “Romania de Maine”. (coord. Editura Polirom. Psihopatologie si Orientari Terapeutice in Psihiatrie – Editia a II-a. Romania. Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. A. I. Iasi. Romania. (2007). Text Revizuit DSM-IV-TR.Referinte bibliografice Dafinoiu. Iasi. David.). F. Romania. Editura Polirom. (2006). Romila. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful