Inmultirea si hranirea albinelor

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, traind in sezonul activ 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa. Albina lucratoare. In prima zi dupa depunere, oul sta vertical, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca: Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintrun anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii: Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa (celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile). Activitatea albinelor. Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel: in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul, depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata

Prolificitatea este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. rezistenta la boli. Exemplu: prin schimbarea unei matci. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. aerisesc stupul. in decursul unui sezon. rezistenta la iernare. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. Parametrii luati in calcul sunt: mortalitatea albinelor. aprox. calitatile matcii fiind transmise la descendenti. Intre a 18 si a 21-a zi de viata. celule de matca (botci)care au forma unei ghinde. celule de trantor cu diametrul de 6. atunci polenul este hrana proteica (painea).In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. consumul de hrana. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. Daca despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta.4 mm si adancimea de 10-12 mm. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule:de albina lucratoare cu diametrul de 5. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.stupul. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Rezistenta la iernare. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: prolificitate matcii. . adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. albinele pazesc intrarea in stup. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala. harnicia la cules. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. blandetea albinelor. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua. Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. 150-180000. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120150 zile).5 mm si adancimea de 11-12 mm. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.

ca succesul actiunii sa fie asigurat. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. nefiind nevoie de mult fum. au un numar mare de zboruri pe zi. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. Apicultura de la amatorism la professionalism In functie de numarul stupilor putem afla care stupari sunt amatori. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. O casa mai curata un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. se intampla ca la oameni. Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.Blandetea albinelor se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. De obicei. Productia de miere este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. Harnicia la cules. Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. semiprofesionisti sau profesionisti : . In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. este valoroasa. Rezistenta la boli. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite.

• Profesionisti . se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Totul trebuie facut cu atentie dupa o prealabila documentare si mai ales cu multa tenacitate. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.E se va face mult mai usor. Penetrarea pietei U. tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. aer liber. fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Potrivit normelor. Aici lucrurile se schimba radical. matci) se obtine prin mijloace propii. ceara.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. Organizarea unei stupine Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. pastura. volumul de munca 1200-1300 ore/an. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere. Iubitorii de stuparit. propolis) cat si una spirituala. apicultorul are o alta munca de baza. materialul genetic (roiuri. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine. Nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. Primii pasi in apicultura Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. polen. . stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. Procurarea de stupi.• Amatori .numarul de familii este de 100-300 buc. natura. familii de albine. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana). • Semiprofesionisti .obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Aderarea Romaniei la U. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.

Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. De orice tip ar fi. Un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Trebuie sa fie rezistenti. Alegerea tipului de stup Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali. de 2826 hectare. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Prin alegerea stupilor. Aceasta suprafata. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna. Trebuie doar sa avem rabdare. bine incheiati. pastura. asta in functie de potentialul melifer al zonei. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. si nu in ultimul rand incapatori. iar in zonele de deal. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. din care 5 . tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. montane si nordice. departe de surse poluante. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti . Raza de zbor a albinei este de 3 km. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. Intre doua stupine vecine. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. intins pe toata durata sezonului activ. in locuri linistite. cat si de calitatea acestuia.) iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. 800 g ceara si 3-4 kg polen. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.6 cu puiet). la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. Productia de miere. realizati dupa standard. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. propolis. ceara. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.8 faguri. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. trebuie sa asigure un cules bogat. polen. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.

capul globulos si o greutate de 200 mg. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.cu albina tanara. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. Albinele lucratoare: Numarul acestora este variabil.A u talia mai mica(12-14 mm).au o lungime de 15-17 mm.nou iesita din celule primavara.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. Aceste cerinte sunt minime.albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.pana la 40000-80000 in vara.In numar de cateva sute. Familia de albine In familia de albine se gasesc: matca. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1.aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.abdomenul foarte dezvoltat. Trantorii: Sunt masculii care imperecheaza matca.Dupa ce albinele fac zborul de curatire.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Pe masura ce timpul se incalzeste . pentru ca asa vom putea evita bolile.fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.putand hrani 2. capul mic. Matca: Este singura femela fecundata din stup. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Prima perioada: Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat.aripi ce depasesc abdomenul.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.avand corpul mai lung(20-25 mm).numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o . depune peste 2000 de oua/zi. Perioada a doua: Se mai numeste si perioada de crestere.matca depune din ce in ce mai multe oua.osciland de la 10000 in perioada de iarna.matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului.3 sau chiar 4. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. pe rame cu faguri necladiti.Pe la sfarsitul lui februarie. albinele lucratoare si trantorii.fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi.Matca este hranita puternic.sa le instalati. o greutate de aprox.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.De obicei in stup este o singura matca.

In toamna la aparitia primelor nopti reci.la 8 zile de la capacirea primei botci.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Dezvoltarea apiculturii in viitor .are loc prima roire.iese al doilea roi cu matca neimperecheata.larva.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox.iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi.nici in perioadele cele mai geroase.insotite de multi trantori parasind stupul.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului.).Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. Perioada a patra: Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.traiesc pana in primavara urmatoare.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri.iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.in care matca depune oua la interval de cateva zile.ventilatie insuficienta etc.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C..puterea familiei se micsoreaza treptat. In familia de baza. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere.abdomen.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.septembrie si octombrie.perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. Albinele construiesc botci de roire.albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august.fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.asigurand cresterea noilor larve.acest roi contine mai multe matci tinere.Cand se intampla asta.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu.apar frigurile roirii.trantorii fiind alungati din stup.Generatiile de albine iesite toamna.ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Catre sfarsitul lunii iulie.iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi.de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.matca cu o parte din albinele tinere.Daca familia ramane in frigurile roitului. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen.mai cu seama la sfarsitul lunii august.picioare produc caldura necesara.matca micsorand ponta . Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate.

mentinerea si imbunatatirea fondului genetic apicol autohton prin crearea de noi linii si hibrizi. de inalta productivitate. Cele mai importante masuri de sustinere a apiculturii romanesti sunt: • • mentinerea si aplicarea a Legii 89/98 (Legea Apiculturii). stabilind numarul de stupi ce vor fi transportati. La ora actuala consum total intern de miere este doar de 2000 tone miere. peste 80 % dintre apicultori sa detina minim 50 de familii de albine. si o alimentatie sanatoasa. urmand ca in urmatorii 5 ani. accentuarea procesului de profesionalizare prin introducerea elementelor noi de crestere. pentru a creste indicatorii de profitabilitate/ exploatatie. ceara. iar in prezente sunt in jur de 0. care sa asigure produse de calitate. diversificarea productie apicole prin recoltarea de la albine a urmatoarelor produse apicole: miere. cu o productie de 18 kg pe familie de albine. laptisor de matca. precum si a normativelor care protejeaza albinele si stimuleaza apicultorii.3 kg/locuitor. venin de albina si la comanda a apilarnilului. prin inglobarea acestora in produse terapeutice si cosmetice de mare valoare. Romania a avut o buna traditie in vanzare mierii la export.Printr-o strategie de dezvoltare pe baza unor masuri de sustinere a apiculturii romanesti se poate tripla efectivul de albine din tara noastra intr-un interval de doar 510 ani. polen. efectuarea tratamentelor antivarroa . in urmatorii 10 ani. sporirea patrimoniului apicol prin inmultirea numarului de familii de albine. cu rezistenta naturala la boli si adaptate conditiilor bioapicole din tara noastra. motivarea apicultorilor pentru a trece la stuparitul industrial de minim150 de familie. Potentialul melifer al tarii noastre este de 1. propolis. Daca se ia in calcul o productie de 20 kg miere anual pe familie. El va putea creste in anii urmatori i ani la 7000 tone miere marfa. infiintarea unor stupine model in gospodariile cu potential turistic si apicol. dotare. respectiv 0. vetrele temporare. procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei în vigoare. modernizare si integrarea tehnologica in stupinele profesioniste.7 milioane familii.8 milioane familii de albine.6-0. Va ramane 27000 tone miere marfa pentru export. va fi posibil ca sa prognozam in urmatorii 5 ani o productie de 34 000 tone miere-marfa. • • • • • • Stuparitul pastoral Planul deplasarii în pastoral trebuie pregatit din vreme. valorificarea superioara a produselor apicole pe piata interna si externa.

Pregatirea deplasarii stupinelor Înainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor melifere. se aplica sanctiuni. remorci etc. La asezarea pe noua vatra se va avea în vedere ca plasarea stupilor sa nu fie în aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata în spatele altei stupine vom pierde o parte din culegatoare. existând o multitudine de tipuri si variante constructive. tip triunghi de aerisire. Trebuie avut grija însa ca sosirea la destinatie sa se faca în primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe deasupra sitelor apa. 1-2 la floarea soarelui.5 la bostanoase în culturi intercalat si 1-2 în culturi pure.). Cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate. Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. stiintifice. economice etc. cu În situatiile în care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor asigura si apa în faguri. Toamna si primavara daca timpul este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. stabilindu-se locul în care urmeaza a fi amplasata stupina. Închiderea stupilor în perioadele în care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale. .etc. Densitatea recomandata de stupi la hectar – – – – 14-18 colonii la salcâm. Închiderea stupilor Stupii nu se pot închide oricum si oricand. deasupra cuibului. a normelor sanitar-veterinare. ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise având montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Metode si mijloace de practicare a stuparitului pastoral Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice. În cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral. cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de peretii stupilor. asigurându-se si un spatiu de refugiu. Pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu pânza metalica. La câteva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente. tehnice. Daca stupii sunt foarte puternici este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. Stuparitul pastoral se practica în doua forme: • • Cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane. care pot fi folosite si în timpul deplasarilor prelungite în pastoral. Dupa instalarea stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. Pentru a se evita strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati. a codului silvic si a oricaror reglementari legale. Daca în stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru). 0. 6-10 la tei. Circulatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie.

Daca avem paravânturi montate la pavilion. nucleele de împerechere vor fi plasate la înaltimi diferite. vopsirea tuturor fetelor stupilor în culori diferite: galben. Valorificarea unor tehnologii noi în stuparitul pastoral Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele trebuie însârmate atât orizontal cât si vertical (cel putin pe mijloc). Dezavantajele acestora pot fi înlaturate prin adaptari de dispozitive cum ar fi cele referitoare la: – – Împerecherea matcilor în stupina pavilion Matcile ies din familie pentru împerechere si la înapoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil. necesar pentru orientarea lor. Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelor divizate sau clasice. bostanoasele etc. alb etc. albastru. sau Paravânturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm grosime si pot fi marite micsorate în raport de dorinta si necesitati.). bleu. folosirea unor repere (arbusti. Nefolosirea acestor paravânturi determina încetarea ouatului matcii de timpuriu – toamna.. iar primavara pier mai timpuriu. zonele inundabile. steaguri etc. 3-5 la zmeuris. Culesurile târzii Ca surse de cules la sfârsitul verii se pot folosi fânetele din luncile râurilor. Înlaturarea neajunsului se face prin: – – – – Paravânturile Folosite la urdinisuri. care pâna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de întretinere. pietre. crem. iar primavara depunerea oualor începe mult mai târziu decât în stupii plasati jos si feriti de curentii reci.– – 4-6 la leguminoasele perene. Familiile de albine intra astfel în iarna cu efective îmbatrânite si uzate. aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cât mai variate pe fetele stupilor (tinându-se cont de modul de perceptie al albinelor).4-0. marindu-se astfel efectivul de albine. neavând timp suficient sa se dezvolte pâna la primul mare cules. gradinile de zarzavat. acesta se poate orienta în orice directie. cu urdinisurile orientate cât mai variat. paravânturile duc la eliminarea aproape în totalitate a curentilor reci. suprafata vopsita nedepasind 0. Calendar apicol . maro. fara a lua în seama din care parte bate vântul.5 m2.

stimularea zborurilor de curăţire. protejarea stupilor cu paie. adăpostirea şi depozitarea inventarului apicol. stimularea şi supravegherea zborurilor târzii. noiembrie. Decembrie . extragerea şi condiţionarea produselor apicole rămase din lunile precedente. stimularea şi supravegherea zborurilor târzii. curăţirea fagurilor de rezervă.albinele se află în repaus • • • • ultimul control în stup (dacă nu s-a efectuat deja). protejarea suplimentară a stupilor împotriva intemperiilor.activitatea albinelor este minimă • • • • • • • prevenirea atacului şoarecilor prin amplasarea grătarului la urdiniş. conceperea unui plan de acţiune pentru sezonul următor. curăţirea stupilor fără albine sau de rezervă. ultimul control în stup. protejarea stupilor împotriva intemperiilor şi temperaturilor scăzute prin adăposturi improvizate. împotriva curenţilor de aer rece. Noiembrie . îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe scândurile de zbor. Albina romaneasca .albinele se află în repaus • • • • • • supravegherea stupilor. aprovizionarea cu ustensile.Octombrie. decembrie Octombrie . papură etc.

indicele cubital (clase) 2. Este o albina productiva. Capacirea celulelor cu miere este predominant uscata. Din punct de vedere comportamental este o rasa de albine blanda. productia de miere putand ajunge la 50-60 kg/familie.4 mm.0-9. de Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenta si pentru mentinerea curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse. Din punct de vedere taxonomic.64 mm. variatii mari de temperatura si vanturi puternice. Maldaresti-Valcea.97-58. trompa albinei are lungimea cuprinsa intre 6. prin pepinierele sale de la Bucuresti. produce anual matci selectionate care se difuzeaza in teritoriu. Cislau-Buzau. lungimea aripei anterioare 9.70 si indicele tarsian (procente) 54. Prolificitatea matcii poate varia in limetele 16002100 oua/24 ore. Moara VlasieiIlfov.12-3. particularitate biologica ce ingreuneaza intretinerea sa in stupi orizontali. Este putin predispusa la furtisag si are un instinct moderat de roire. Se caracterizeaza printr-un comportament deosebit de linistit pe faguri. cinci zone bioapicole principale (de referinta): • Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta). Tendinta de propolizare este slaba. Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere. • Campia Vestica (inclusiv Banatul). • Podisul Transilvaniei.56. la familiile de albine recordiste.In timpul roirii cladeste cca 30-35 botci si numai incazuri exceptionale peste 100. Poieni-Iasi si Bididia-Tulcea. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura.026. Din punct de vedere somatometric. . In timpul controlului familiilor. permite interventia omului chiar si fara folosirea fumului.Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. • Podisul Moldovei. in cazul culesurilor de mare intensitate. Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii (anecbalie = inlocuirea periodica a matcii). in conditiile de exceptionale cules. uneori intermediara (mixta). • Zona colinara subcarpatica. sunt acceptate pentru albina noastra.

albinele o copacesc. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastroase. Aprecierea mierii se face dupa culoare. urmata de depozitarea ei in celulele fagurilor. pin. prun. Culoarea este caracterizata de gradul de absorbtie al luminii de catre elementele constitutive ale mierii. gust si miros. stejar.etc. Dupa originea nectarului sau a sucului intalnim miere florala sau extraflorala. diferentiat in functie de principalele zone climatice. Pigmentii de tipul carotenului. etc. In prezent se aplica in tara noastra un sistem de ameliorare in rasa curata. Mierea care contine mai mult de 18-20% apa incepe sa fermenteze. Incercarile de acest gen si incrucisarile realizate cu populatiile locale nu au dus la efectele economice pe care s-a scontat. Cea extraflorala sau mierea de mana poate fi de origine animala sau vegetala. Mierea daca se tine timp indelungat la umiditatea maxima (100%). .Albina carpatina este bine adaptata conditiilor pedoclimatice in care s-a format. In mod natural cand mierea contine sub 20% apa. Aromele cu timpul si prin incalzire se pierd. Atat una cat si alta poate sa fie fluida sau cristalizata. Conditiile optime de pastrare a mierii este temperaturatura de 10-12 % si umiditatea de 60%. va avea un continut de apa de pana la 50%. Aceasta poate sa fie in functie de planta de pe care se recolteaza: (de brad. clorofilei si altor substante in stare coloidala sunt responsabili de culoarea mierii. etc. Obtinerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra pot periclita fondul apicol autohton (Apis mellifera carpatica). Totul despre miere Aprecierea mierii Mierea este un aliment valoros format din substante zaharoase. Dupa modul de prelucrare si prezentare mierea poate sa fie extrasa sau poate sa fie miere in faguri.) sau poliflorala. Mierea poate fi clasificata dupa originea nectarului si dupa modul de prelucrare . consistenta. In multe tari din lume sa ajuns in situatia in care nu mai regasesc albina de bastina. Culoarea deschisa la miere este preferata celei inchise de catre consumatori. Aceste uleiuri etirice sunt specifice plantelor melifere din care provine nectarul. putandu-se ajunge la slabirea rezistentei la boli si daunatori.). cand provine de la o specie (floarea soarelui. Proprietatiile fizice principale ale mierii de calitate sunt continutul in apa si vascozitatea. cand provine de la mai multe specii melifere (faneata. produse de albine prin transformarea enzimatica a nectarului floral sau a sucurilor extraflorale.). Cea florala poate sa fie monoflorala. Aroma mierii este data de uleiurile etirice prezente in nectarul floral. dand astfel semnalul ca produsul se poate extrage.

Adesea se intampla ca mierea sa se cristalizeze din cauza suprasaturarii mierii cu glucoza. penru a obtine diferite soiuri de miere in functie de culoare. Cristalizarea este o proprietate fireasca si se mai intalneste si in fagurii de miere. 80% din substanta uscata o formeaza zaharurile si in special glucoza si fructoza. Initial are loc filtrarea impuritatilor mai mari. fosforul. dextrine. Indepartarea albinelor de pe faguri se face prin scuturare in stupinele mici si prin intermediul unor substante (acid fenic) in stupinele de tip industrial. corpurile straine se separa de miere datorita greutatii specifice diferite (cele grele se aseaza la fundul vasului. fierul si altele in cantitati foarte mici. Aceste zaharuri se formaza prin invertirea enzimatica a zaharozei. In medie 83 % din continutul mierii este format de substanta uscata si 17 % apa. Dupa sortare. calciul. sulful. cutite pentru descopacire (care se pot incalzii electric sau in apa fierbinte). vitamina C si o serie de factori de crestere. un vas pentru recoltarea mierii. Vitaminele chiar daca se gasesc in cantitati mici sporesc valoarea alimentara. Vascozitatea si rezistenta la scurgere depinde de continutul de apa. starea timpului. Cristalizarea vine in urma evaporarii apei . Cristalizarea nu denatureaza calitatea mierii. fagurii se decopacesc cu cutite bine incalzite si se intoduc intr-un extractor. Fagurii se schimba pentru a se continua extractia si pe partea cealalta. saruri minerale influenteaza gradul de vascozitate al mierii. un vas descapacitor cu sita pentru separarea capacelelor de miere. Zaharoza este admisa in miere pana la 5%. Dintre enzimele prezente in miere amintim invertaza (transforma zaharoza in glucoza si fructoza) si diastaza (scindeaza polizaharidele in zaharuri simple). iar cele usoare se ridica la suprafata vasului. tratarea cu ultrasunete. Apoi se trec in camere cu aer cald de 60-70 grad C. Conditionarea mierii cuprinde toate procedeele tehnice menite sa asigure purificarea. fagurii sunt grupati dupa culoare. Inainte de extragere. Cristalizarea se poate preveni prin pasteurizare. Mierea de albine mai contine o serie de vitamine din complexul B. de intensitatea culesului. sortarea si combinarea diverselor tipuri de miere in conditiile pastraii optime a proprietatilor fizico chimice si biologice in perioada de conservare a ei. etc. magneziul. Continutul in coloizi. Aceste saruri daca depasesc un prag minim in miere devin nocive. Fagurii se transporta cu multa grija intr-o camera calda (35 grade C) si care favorizeaza extragerea mierii. vase pentru depozitare. care se realizeaza odata cu extratia prin sita dispusa la locul de scurgere a mierii din extractor. de temperatura si de compozitia chimica a mierii. filtrare si ultrafiltrare. Daca este cristalizata se recomanda lichefierea ei in vase deschise la temperatura de 40 grade C. Compozitia chimica a mierii Compzitia chimica a mierii variaza in functie de plantele melifere. Dupa aceia in maturator are loc o limpezire a mierii. Operatia se repeta de mai multe ori pana se extrage toata mierea. si cand se observa prezenta coroanei cu miere copacita in portiunea superioara. dietetica si terapeutica a mierii. unde se pastreaza tot in . Camere simple de extractie trebuie sa fie izolate pentru a impiedica patrunderea albinelor inauntru si trebuie sa contina: extractor mecanic sau electric. Extragerea mierii Fagurii de miere se recolteaza in momentul cand sunt suficieti de maturati. Substantele minerale in miere sunt potasiul. Asta explica de ce mierea de salcam este mai fluida decat cea de floarea soarelui.Gustul mierii este in general dulce cu nuante diferentiale percepibile de la un sortiment de miere la altul. dar mai ales se datoreaza insusirii glucozei de a forma cristale. Turatia acestuia se mareste treptat pana se percepe fosnetul caracteristic proiectarii mierii pe peretii vasului.

Mierea este cel mai ieftin aliment. Albinele contribuie prin polenizare la creşterea producţiilor agricole. Albinele. Regimul igenico sanitar de conservare a mierii se respecta cu strictete. Aerul din depozit trebuie sa fie uscat. legumicole si îmbunătăţirea calităţii acestora.5 kg Numar de familii subventionate: 300 Export mii tone: 12.0 mii tone Consumul intern brut pe locuitor: 0. fapt evidenţiat de costul caloriei.3 OBIECTIVE URMĂRITE • ameliorarea genetică a rasei de albine autohtonă şi a ecotipurilor sale prin intensificarea aplicăriii măsurilor din programul naţional de ameliorare al albinelor si de producere de mătci ameliorate. cu posibilitati usoare de ventilatie. contribuie la îmbunătăţirea hranei si sănătăţii omului. Vasele trebuie sa fie sterile. prin produsele apicole. cu efect terapeutic remarcabil si cu însuşiri antibacteriene si farmacologice.vase dschise. iar temperatura in depozit nu trebuie sa depaseasca 14 grade C. in vederea comercializarii. EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE MIERE (2004) • • • • • Efective 891 mii familii Productia totala: 19. . Pe masura ce mierea se lichefiaza se ambaleaza din nou. pomicole. Cresterea albinelor in Romania IMPORTANŢĂ: • • • • Albinele favorizează polenizarea plantelor.

apreciate de consumatori. Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente în zona rurală. • Principalele plante melifere din Romania Cresterea animalelor . elaborarea de noi tehnologii de prelucrare. • • PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA PRODUSULUI • • • Stimularea. Ponderea cea mai importanta au speciile de salcam. O importanta deosebita in realizarea productiilor constante de miere . floarea soarelui. elaborarea unor politici pentru îmbunătăţirea si extinderea resurselor melifere naturale şi cultivate din fondul agricol şi silvic cu soiuri şi varietăţi de plante cu potenţial ridicat. care provenite din secretiile plantelor. OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG • Susţinerea si relansarea sectorului apicol este necesara deoarece vizează si sectorul din aval . susţinerea şi protecţia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE.• respectarea si realizarea programului de ameliorare a albinei româneşti. ca si reţeaua comercială prin care se desfac aceste fabricate.marfa au sursele culesului de mana. Mierea de mana este bogata in saruri minerale. leguminoasele furajere . ambalare a mierii si celelalte produse apicole. conservare.prin ocuparea forţei de muncă care condiţionează si prelucrează produsele apicole destinate asigurării fabricării unor preparate pe baza acestor produse destinate consumului larg. tei. Susţinerea financiară pentru revigorarea si dezvoltarea acestui sector pentru a contribui cât mai mult la asigurarea produselor apicole pentru populaţie. Sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la producţia comercială. dar este daunatore albinelor daca este inglobata in rezervele acestora de iernare. concomitent cu întreţinerea şi revigorare a colecţiilor de material biologic apicol din cadrul patrimoniului genetic.Albine Flora Romaniei este bogata si variata. precum şi diversificarea sortimentelor de miere românească. . cuprinzand peste 300 de specii nectaro-melifera. pasunile si fanetele.

padaurile de salcam si tei. BRAILA: Tataru. IALOMITA: Groasa. N. Dridu. Totusi 80% din productia de miere marfa a tarii este furnizata de soiurile si hibrizii de floarea soarelui. In prezent ocupa 120 000 ha. Garla Mare. BIHOR: Valea lui MIhai. Cioara. Ileana. Cioace. Insuratei. Cobadin. fiind localizat in zonele de campie si constituind trupuri compacte de padure.Balcescu. ILFOV: Raioasa. GALATI: Hanul Conachi. DAMBOVITA: Matasaru. SATU MARE: Careii Mari. Vadu. Salcamul alb Salcamul alb (Robinia pseudacacia). Cu familii puternice. Largu. Cureaua Lunga. In conditiile atmosferice prielnice durarata medie de inflorit este de 12-14 zile. Liesti. infloreste abundentnt si fructifica in fiecare an. cu o capacitate nectarifera deosebit de mare. respectiv 1000-1200 kg miere/ha. TELEORMAN: Cervenia. a fost introdus la noi in tara in secolul XVIII-lea. TIMIS: Alios. Sabareni. in functie de altitudine si conditiile pedoclimatice a fiecarei zone. BUZAU: Rusetu. Ciuperceni. Simian. Declansarea infloritului la salcam se produce in jurului datei de 15 mai si se prelungeste pana la sfarsitul lunii iunie. Dumbraveni. putin pretentios fata de sol. Vrata. CONSTANTA: Cernavoda. poate asigura conditii bune la peste 1. Pasarea. Ciocarlia. Rudari.7 milioane familii de albine si poate realizeaza productie marfa de 35 mii tone/an. Viisoara. Tamadau. Sacuieni. Apele Vii. Moldoveni. Branceni. Valea Mocanului. Sanislau. Barsesti. Este un arbore rezistent la seceta si iubitor de lumina. Patule. Marsani. Cumpana. practicand stuparitul pastoral au fost realizate frecvent productii de 25 kg miere marfa de salcam/familia de albine. Remetea Mica. Tunari. Dervaica. Flora melifera a Romaniei. Crivina. Targu Bujor. Ramnicelul.Romania ocupa peste 11 milioane de hectare de flora melifera. Bucesti. Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul timpuriu sunt in judetele: DOLJ: Cerbu. are un potential de peste 200 de mii de tone miere. Maglavit. Jianu Mare. MEHEDINTI: Balta Verde. . din care jumatate este agricol si jumatate este forestier. Balabanesti.

Ciofliceni. Albota. Vanatori Mici. Mahaceni. Mihai Bravu. Draganu. Vodita. Teiul cu frunza mica infloreste mai tarziu cu 10-14 zile si asigura 100 kg miere/ha. Poieni. Voineasa. Bojdani. CARAS SEVERIN (5 700 ha): Rama. sporuri zilnice intre 1 si 8 kg miere/familia de albine. respectiv 1200 kg/ha. Brancesti. Cheia. ALBA: Vant. Culesul la salcam nu prezinta gradul de intensitate de la salcam. Baiculesti. teiul cu frunza mica (Tilia cordate) si teiul alb (Tilia tomentosa). Floarea soarelui Floarea soarelui (Helianthus annus). Grajduri. situanduse pe locul doi in Europa . caracterizandu-se printr-un mare potential nectaro-polenifer. Metesti. Spieni. PRAHOVA: Izvoarele. Balata OLT: Leleasca. Perioada de inflorire si capacitatea nectarifera este diferita la cele trei specii de tei. Sunt ani cand se obtin la masivele de tei 20-30 kg miere/familia de albine. Livezeni. Ciurea. reprezinta o importanta deosebita pentru apicultura. Cernica. Niculitel. Luncavita. Bergeasca. Valenii de Munte. Baile Herculane. Bocsa Montana. Scrovistea. Bocsa Romana. Predealu-Sarari. In tara noastra se cultiva anual in jur de 900 0000 ha. Stroiesti. Teiul Teiul din padurile noastre cuprind trei specii mai importante: Teiul cu frunza mare (Tilia phyllos). ILFOV + GIURGIU (5 500 ha): Lipia. Mironeasa. Topolog. Colibasi.Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul II (infloreste mai tarziu cu 10 zile) sunt in judetele: MEHEDINTI:Ilovat. IASI (15 000 ha): Barsani. Teiul alb sau argintiu infloreste in jurul datei de 25 iunie si are cea mai mare capacitate melifera. Samara. Muereasca. Olanesti. Ciucurova. Homorociu. Brezoiu. totusi se pot realiza in conditii meteorologice favorabile. Valea Smardei. Malu Spart. Babadag. Teiul cu frunza mare infloreste la inceputul luni iunie si produce 800 kg miere/ha. Pustnicu. Bozovici. Doboroteasa. Cascioarele. Cerbu. Samburesti. Sisesti. Snagov. Horezu. Alunis. ARGES:Vedea. Balcesti. Cele mai importante masive de tei sunt: TULCEA (17 000 ha): Cetatuia. Teisani. Carbunesti. Zetreni.. VALCEA: Sirineasa. Mosoaia. Calimanesti. etc. Mihaiesti. Calugareni.

Teleorman. . De pe un hectar de floarea soarelui se obtine 34-130 kg de miere. Principalele judete care cultiva floarea soarelui sunt: Ialomita. Giurgiu. Constanta. Arad. aratarul tatarasc (300-600 kg/ha).dupa Franta. In culturile de floarea soarelui din Campia Dunarii se obtine 15-30 kg de miere marfa / familia de albine. Secretia de nectar mai este influentata si de capacitatea nectarifera a soiului cultivat. Floarea soarelui infloreste in a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lui iulie. Timis. Dolj. paltinul (200 -300 kg/ha). Galati. Ilfov. Braila. Sa stabilit ca temperatura optima pentru secretia abundenta de nectar la aceasta planta este de 28-32 grade C. Buzau. coriandrul (100-500 kg/ha). cu o durata a infloritului de 2-3 saptamani. sulfina alba (200-500 kg/ha). sparceta (120-300 kg/ha). Calarasi. 40% din mierea romaneasca este obtinuta la culesul de nectar de la floarea soarelui. Alte plante nectaro polenifere care dau productii mari de miere sunt: facelia (300-1000 kg/ha). etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful