BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. Argument 2. Lucrări de construcţii – BUIANDRUGI 2.1. Noţiuni despre buiandrugi 2.2. Betonul ca material pentru lucrările din beton 2.3. Tipuri de beton (clase şi mărci) 2.4. Elemente componente ale betoanelor (lianţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, apă). 2.5. Prepararea pe şantier a betonului 2.6. Transportul betonului la obiect 2.7. Punerea în operă a betonului 3. Antemăsurătoare – buiandrugi 4. Necesarul de materiale – buiandrugi 5. Necesar de utilaje – buiandrugi 6. Necesar de forţă de muncă – buiandrugi 7. Deviz pe categorii de lucrări – buiandrugi 8. Centralizator de materiale 9. Bibliografie 10. Anexe B. PIESE DESENATE 1. Plan parter 2. Plan fundaţie

20

3. Detalii de fundaţie 4. Plan învelitoare 5. Faţada principală 6. Secţiune verticală

1. ARGUMENT

Prezentul proiect tratează o locuinţă individuală alcătuită din: hol dormitor living bucătărie Construcţia sau clădirea are o suprafaţă construită de 85, 28 m2, o suprafaţă locuibilă de 53,11 m2 şi o suprafaţă utilă de 70,97 m2. Accesul în clădire se face prin faţada principală pe o scară cu trei trepte. La intrare este dezvoltat un hol din care este permis accesul în dormitor, bucătărie, living. A. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ a acestei clădiri este alcătuită din fundaţii continue sub pereţi alcătuite din talpă şi soclu, pereţii din zidărie de cărămidă plină presată la exterior şi interior, planşee din beton armat monolit turnat peste parter împreună cu centurile. 1. Fundaţiile sunt proiectate a se executa din beton simplu marca B76 în talpă şi B100 în soclu. Adâncimea de fundamentare s-a stabilit la cota 80 cotă care depăşeşte adâncimea de îngheţ a zonei care este de 80 cm faţă de cota terenului natural (CTN). Dimensiunile tălpii de fundaţie sub pereţii exteriori sunt de 60x80 şi sub pereţii interiori 40 cm. Soclul ca element al fundaţiei va avea înălţimea de 50 cm şi lăţimea de 50 cm sub pereţii exteriori şi 40 cm sub pereţii interiori.

2

preiau încărcăturile de la căpriori şi le transmit popilor.Deasupra soclului s-a prevăzut o hidroizolaţie realizată din carton bitumat lipit cu bitum cald în două straturi pentru a împiedica pătrunderea apei prin capilaritatea la zidărie care duce la formarea igrasiei. Aceştia vor avea grosimea egală cu grosimea peretelui şi înălţimea de 15 cm. 8x8. 10. Acoperişul acestei construcţii are în alcătuire o structură de rezistenţă şi învelitoare. Buiandrugii vor avea lungimea mai mare cu cel puţin 30 cm decât golul pe care se execută pentru a transmite încărcările date de elementele de deasupra. Cosoroaba se aşează pe conturul pereţilor exteriori şi se leagă de centura cu mustăţi lăsate special cu dimensiunea φ 10. Pereţii de rezistenţă exteriori au grosimea de o cărămidă jumătate ( 37. 2. Deasupra tuturor pereţilor portanţilor se va turna o centură de beton marca B200 care va avea lăţimea egală cu lăţimea zidului şi înălţimea de 15 cm. Căpriorii se vor realiza cu dimensiunile de 10x10. 3 . 3. Deasupra golurilor de uşi şi ferestre se vor turna buiandrugi din beton armat monolit. zăpadă. preiau încărcările date de învelitoare.5 cm.) asigurând atât rezistenţa dar şi izolarea termică şi fonică a locuinţei iar pereţii interiori de rezistenţă au grosimea de o cărămidă (25 cm. vânt şi le transmit structurii de rezistenţă a clădirii Şarpanta are în alcătuire: cosoroabă din lemn ecarisat cu dimensiunile de 15x15 cm. Şarpanta ca structură de rezistenţă este alcătuită din elemente care dau formă acoperişului. Buiandrugi se vor arma cu bare drepte şi etriere din OB37 cu diametru de φ = 8. Panelele au dimensiunea în secţiune de 12x12. 6. 15x15. aceştia dau forma acoperişului şi realizează pe cosoroabă şi pe pana de coamă.) şi răspund cerinţei de rezistenţă şi de compartimentare a spaţiului interior.

culoare) 5. 4. se fixează câte doi popi şi căpriori contra vântului etc. structura B. Tapete. exterioare). 2. bătută în cuie prin intermediul unei copci pe astereala din scândură. 3.- Popii se vor executa din lemn rotund cu dimensiunile φ 12 cm şi au rolul de a prelua toate încărcăturile şarpantei şi de a le transmite planşeului prin intermediul unor tălpi de lemn. FINISAJE Finisajele acestei clădiri sunt alese din gama soluţiilor moderne: 1. Învelitoarea acestei construcţii se va realiza din tablă zincată îmbinată prin falţuri orizontale şi verticale. - Cleşti. Zugrăveli (tip. Tâmplărie 2. faianţă). prevăzuţi în proiect. calde). Tencuieli (interioare. Placaje (gresie. 3. 4 . ELEMENTE DE ÎNCHIDERE ŞI ELEMENTE EXTERIOARE 1. ţigla prinsă pe o reţea de şipci. Pe tot conturul exterior al locuinţei se va realiza un trotuar din beton monolit cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor între trotuar şi soclu se va turna bitum topit pentru etanşare. C. Pardoselile (reci.

Buiandrugii monoliţi se execută de regulă din aceeaşi marcă de beton ca la planşee şi centuri.2. Buiandrugii se armează cu minim patru bare de rezistenţă legate între ele cu etriere cu diametrul 6 mm. bare ridicate. Buiandrugii mai lungi de 2 m se vor arma ca şi grinzile cu bare drepte.BUIANDRUGI 2.2. Etape de execuţie: realizarea cofrajului din panouri scândură (două laterale şi fundul) armarea (montarea carcasei) betonarea compactarea betonului decofrarea (mai întâi lateralele şi apoi fundul) Buiandrugii au rolul de a prelua încărcările care vin deasupra golului şi de a le transmite zidăriei pe care reazemă. NOŢIUNI DESPRE BUIANDRUGI Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă amplasate deasupra golurilor de uşi şi ferestre.1. 2. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON 5 . călăreţi şi etriere. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII . Se execută din beton armat monolit sau din elemente prefabricate (mai rar).

3. plase sudate. 2. artificiale (granulit. după turnarea în diferite forme şi după întărirea cimentului se formează o piatră artificială numită beton întărit. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de compresiune transmise prin armături. denumit beton precomprimat. astfel: 1) După natura agregatelor. cu agregate minerale uşoare. TIPURI DE BETON (CLASE ŞI MĂRCI) a. injectate. Clasificarea betoanelor Betoanele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. formând betonul proaspăt. 2) După modul de armare. deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice naturale sau artificiale (talaş. 6 . betoane precomprimate. betonul armat poate fi turnat monolit. betoanele pot fi betoane simple. torcretate sau turnate sub apă. rumeguş). Din punctul de vedere al execuţiei. profilate. betoanele se clasifică în betoane agregate grele sau naturale. care preiau eforturile de întindere. betoane armate cu armături obişnuite (flexibile). zguri metalurgice. cu sau fără armături.În condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sunt chemaţi să execute şi lucrări de betoane. Piatra de ciment se obţine din întărirea pastei de ciment sau a laptelui de ciment (un amestec de ciment cu apă) care se întăreşte în timp. Betonul armat este realizat din combinarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi numite 1/10 din cele de compresiune). pompate. cu oţeluri sub formă de vergele netede. Beton simplu se obţine din amestecarea agregatelor pietriş sau piatră spartă şi nisip cu ciment şi apă. iar pentru execuţia corectă a armăturilor de asemenea să aibă noţiuni precise despre execuţia betoanelor. betoane armate cu profiluri laminate. 3) După procedeul de punere în operă. betoanele pot fi turnate obişnuit.

0 Marca betonului B 50 B 75 Clasa betonului Bc 25 Bc 30 Marca betonului B 350 B 400 7 .500 kg/m3).200 – 2. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată in următorul tabel: Clasa betonului Bc 3.700 kg/m3). macroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75%. 9) Betoanele se mai clasifică din punct de vedere al lucrabilităţii (L 0 – L1) cu tasare 1 – 9 cm. fără 5 7% la cele compacte. 20 – 40% la cele macroporoase). betonul proaspăt se clasifică în beton vârtos. betoane presate şi betoane vibropresate. sunt betoane necompactate.200 kg/m3). 8) Din punct de vedere al densităţii aparente. 6) Din punctul de vedere al compactării sunt betoane compacte. betoane compactate prin vibrare. 7 – 10% la semicompacte. 5) După procedeul de întărire.000 – 1. G100. betonul plastic şi betonul fluid. semicompacte.000 kg/m3). betoane aburite. betoane compactate manual. betoane grele (2. sunt betoane întărite în condiţii normale. 140 – 85 şi STAS 10107/0 – 76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă” în loc de „marcă”.4) După procedeul de compactare folosit. G150) conform normativului C. betoane centrifugate.500 kg/m3). al impermeabilităţii (P2 – P10). betoane autoclavizate. betoane vibrovacuumate. 140 – 85 (anexa 1. foarte uşoare (sub 1. uşoare (1. b. betoanele se clasifică în betoane foarte grele (2. semigrele (1.5 Bc 5. Clasele şi mărcile betoanelor În normativul C. Clasa este simbolizată cu Bc (beton clasă) urmat de valoarea rezistenţei caracteristice exprimată în N/mm2 (valoarea minimă statistică sub a cărei valoare se pot întâlni cel mult 5% din rezultate) Marcă este simbolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în Kgf/cm2). betoane vacuumate. 7) Din punct de vedere al consistenţei. corespunzătoare unui coeficient de variaţie c=15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. al rezistenţei la îngheţ – dezgheţ (G50.700 – 2.2).

aluminoase sau feruginoase. AGREGATE. ELEMENTELE COMPONENTE ALE BETOANELOR (LIANŢI. PLASTIFIANŢI. Ca urmare a unor procese chimice şi fizice se obţine un produs dur clincherul. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cimentul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întârziere (începerea prizei este astfel 8 .5 B 100 Bc 35 B 450 Bc 10. b) Cimenturile Acestea se obţin prin clincherizarea unui amestec de calcar şi argilă în proporţii determinate de calitatea cimentului la care se adaugă componente silicioase. astfel. În prepararea betonului cea mai mare importanţă o au cimenturile.5 B 300 Bc 60 B 800 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275 – 80 de regulă pe cuburi de 20x20x20 cm sau 10x10x10 cm. un beton de marca B100 (Bc 7. Aceştia pot fi de natură organică (bitumurile pentru betoane asfaltice pentru drumuri) şi de natură minerală (cimentul.4. ipsos şi polimeri). a) Lianţii Prin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor pentru formarea betonului.5) va trebui să aibă la încercarea de compresiune o forţă mai mare 2. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. ADAOSURI. prelevate la locul de descărcare din mijlocul de transport. Materiile prime sunt concasate şi încălzite până la temperatura de 1400 – 1450ºC într-un cuptor rotativ. ipsosul şi varul) sau micşti (amestec de ciment. APĂ) În componenţa betonului intră două categorii de material: cimentul şi apa între care se produce o serie de reacţii chimice în timpul prizei şi întăririi betonului şi agregatele care nu participă la reacţii fiind elemente inerte.0 B 150 Bc 40 B 500 Bc 15.Bc 7.0 B 250 Bc 50 B 670 Bc 22.0 B 200 Bc 45 B 600 Bc 20.

care începe să se întărească în timp.. devenind rigidă. Ciment cu adaosuri) P40. M30 şi Pa35 (STAS 1500 – 75. Ciment portland) 9 . rezistenţa cimentului este proporţională cu fineţea de măcinare c) Sorturile de ciment Producerea cimenturilor este standardizată. var cenuşă de furnal în diferite proporţii. aici se produce fenomenul de întărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel transformându-se treptat în piatră de ciment (câteva săptămâni). Cimenturile sunt caracterizate prin tipul de priză şi timpul de întărire. Priza cimentului. Principalele sortimente standardizate sunt: F25. Cimentul în contact cu apa suferă o serie de transformări fizice şi chimice formându-se o pastă de ciment. urmată de cifre care reprezintă rezistenţa cimentului la compresiune. fenomenele chimice şi fizice continuă La nivelul gradului de ciment. Cimentul astfel obţinut. P50 şi P55 (STAS 388 – 80. prin variaţia volumului.dirijată). fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. fără adaosuri. În perioada de întărire betonul trebuie să fie permanent umed pentru a asigura apa necesară hidratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. în N/mm2. Fenomenele de priză şi întărire datorită fenomenelor chimice sunt însoţite de degajare de căldură. cu un anumit grad de viscozitate. obţinută pe prisme de 4x4x16 cm. Întărirea betonului: după fenomenul de priză. Cimenturile sunt cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu degajare de căldură mare (pentru betonare pe timp friguros) sau cu degajare mai mică de căldură. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se întăresc în apă şi aer) ca zgură. se obţin tot atâtea calităţi de ciment. P45. Marca cimentului este simbolizată cu litere ce indică în general compoziţia. confecţionate din mortare plastice şi încercate după 28 zile. această rigiditate marchează fenomenul de priză. lianţi hidraulici. Fineţea de măcinare a cimenturilor se caracterizează prin suprafaţa granulelor de ciment pe gram. se numeşte ciment portland. învelite de un strat impermeabil numit gel. prin degajarea de căldură. lianţi hidraulici.

obţinându-se agregate colţuroase. cimenturi expansive. În afară de aceasta dimensiunea maximă a granulelor trebuie să fie cel mult 1/3 din dimensiunea secţiunii transversale şi ½ din grosimea plăcilor. H35 (STAS 3011 – 83. 20 mm la prefabricate. În STAS 1667 – 76 se prescriu condiţiile tehnice pentru agregate naturale grele. care se obţin prin sfărâmarea în concasare a rocilor sau bolovanilor mari. Agregatele minerale naturale sunt constituite fie din agregate de râu. piste. care provin din dezagregarea naturală a rocilor sub acţiunea îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate şi a acţiunilor mecanice produse de apa râurilor. SRA 35. Agregatele minerale artificiale sunt constituite în mod obişnuit din granulit sau argilă expandată. Agregatele se spală de impurităţi cum ar fi: praf humus argilă 10 . cu întărire rapidă. cimenturi hidrotehnice rezistente la sulfaţi) PA 300 şi PA400 (STAS 7055 – 80 Ciment portland alb) Mai sunt cimenturi pentru destinaţii speciale. produse din azbociment. d) Agregate La confecţionarea betoanelor se pot folosi agregate. fie din agregate concasate. În betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai mari de 100 – 150 mm. Granulele nu trebuie să depăşească o anumită mărime: 30 mm la betonul monolit.- SR 35. drumuri. minerale naturale sau artificiale şi agregate organice (de natură vegetală) importante sunt agregatele naturale. sonde. Distanţa dintre armături se fixează astfel ca aceasta să poată fi bine înconjurată de beton.

impusă şi de forma elementului sau aranjarea armăturilor.e) Apa Pentru realizarea betoanelor. agregatelor şi apei se folosesc dozatoare automate. 2.6. se folosesc aditivi plastifiaţi. TRANSPORTUL BETONULUI LA OBIECT 11 . Descărcarea betonului proaspăt se face cât mai repede pentru evitarea începuturilor de segregare. 2. Pentru accelerarea sau întârzierea prizei betonului se folosesc aditivi întârzietori sau acceleratori de priză. izvoare) apă de mare apă minerală f) Aditivi (adaosuri) Pentru a îmbunătăţii lucrabilitatea betonului şi a structurii lui pentru lucrări la care se cere o omogenitate superioară. puţuri. lacuri. în următoarea ordine: apă ciment nisip pietriş După dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu amestecare forţată cel puţin 30 de secunde. PREPARAREA PE ŞANTIER A BETONULUI Betonul se poate prepara manual sau mecanic. mortarelor şi pentru stropire se poate utiliza în ordinea de preferinţă următoarele tipuri de apă: apă potabilă (de băut) apă nepotabilă (râuri. Pentru dozarea cimentului.5.

2) pentru ciment: semiremorcile SRC de 9 t. 2.Pentru a duce betonul la locul de betonare se folosesc: boburi macarale de diferite tipuri jgheaburi sau burlane benzi rulante pompe vagoane Transportul la şantier se face cu agitatoare sau autobasculante cu benă ca mijloace de manipulare intermediare se folosesc recipiente speciale de transport: buncăre basculante tomberoane bene cu fund mobil bene basculante Se poate efectua şi transportul pneumatic al betonului (prin utilizarea aerului comprimat). Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea materialelor se face cu următoarele utilaje: 1) pentru agregate : autobasculante 1-ABS – 116 (cu basculare prin spate).5 t. şi 4. vagoane speciale Zve – Uecs cu instalaţie pneumatică pentru transport în vrac. rosturilor. AB-15-116 (basculare prin spate şi lateral) autocamioane basculante de 3. verificarea săgeţilor. Pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit se fac verificări.5. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI Înainte de betonare se verifică terenurile şi gropile de fundaţie prin verificarea dimensiunilor: săparea ultimului strat se face înainte de turnare.. Durata de transport variază de la 30 la 90 minute după temperatura şi natura betonului.7. La controlul cofrajelor se face verificarea dimensiunilor. poziţia armăturii. 12 . 4.

După aceste verificări şi pregătiri se montează podişul pentru circulaţia muncitorilor şi a mijloacelor de transport care trebuie să nu deformeze cofrajul şi să nu rezeme pe armătură lăsând liber spaţiul de betonare.5 m. Betonul segregat înainte de turnare se reamestecă pentru a-şi recăpăta omogenitatea. Compactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace manuale (maiuri de lemn sau metalice. 2.8. numărul de vibratoare. impurităţi). 13 . lopeţi cu muchia teşită. Vibrarea pune în mişcare particulele componente ale betonului asigurând astfel aranjarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor. Turnarea direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţimea de 1. acoperirile cu beton şi starea armăturilor (rugină.reazemelor popilor şi contra-vânturilor. TURNAREA ŞI COMPACTAREA BETONULUI Turnarea se face direct din mijlocul de transport cu măsuri de precauţie pentru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). funcţionarea pompelor de beton. golurilor pentru instalaţii. funcţionarea benelor. La armături se verifică poziţia lor conform desenelor. Înainte de începerea operaţiilor de betonare se verifică: funcţionarea betonierelor cu dozatoarele de apă. Se va urmări ca armătura să nu se deplaseze şi să fie bine îngropată în beton. distanţele dintre armături. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. dozatoarele de agregate şi ciment. Compactarea mecanică se face prin vibratoare. vergele metalice). La elementele de dimensiuni mici se face cu căuşe şi lopeţi. funcţionarea macaralelor. caloţilor. cofrajele se udă cu 2-3 ore înainte de turnare. la înălţimi mai mari se folosesc tuburi pentru turnare.

20 + 2.20) + 2(1. exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la plăci şi grinzi.96+0.20+1. Vibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de forma cilindrică). iar după oprirea vibrării betonul devine compact.375x0.60=5.60x0.75+0.76+0.90x0.9225 m3 Rotund = 1.90x0.375)=0. scurte şi subscurte. cu astereală din scânduri de răşinoase.64+0.40x0. 3(2x2.00 x 0.00 m3 2.20) + 1.375x0.16 m2 Rotund=5. 3. în buiandrugi. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile.375) + 2(2x1. CA 02 I Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor exclusiv cele executate în cofraje glisante.375)+1(2x1. CB 04 A COFRAJE pentru beton armat în plăci. denumite şi pervibratoare şi prin vibratoare de suprafaţă.20+150x0.20 = 0.În timpul vibrării betonul este fluid. sortate cu granulaţia până la 16 mm.40x0. 45+0. pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau 14 .375x0. ANTEMĂSURĂTOARE – BUIANDRUGI FERESTRE 1. 3(2.20 m2 3.20x0. CZ 0106b Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate grele.60x0.

20=0.20=0.21 CB 04 A Panouri de cofraj cu astereală din scânduri de răşinoase scurte şi subscurte dulapi de răşinoase scânduri de răşinoase cuie cu cap conic tip A pentru construcţii ulei emulsionabil pentru decofrare kg kg 0.310x1. NECESAR DE MATERIALE – BUIANDRUGI CZ 0106B Ciment M30 (saci) Nisip 0-3 mm Nisip 3-7 mm Pietriş 7-16 mm Apă kg m3 m3 m3 m3 350x1.0026 0.20=0.armături foarte dese şi în piloţi Franki preparat cu ciment M30 în instalaţii necentralizate.008=0.00=0.657 0.00234 15 .657x1.13 0.00=0.20=0.13 0.210x1.929 m3 Rotund=1.9225x1.00=0.20=0.00=350 0.025x5.624 m2 m3 m3 0.00=0.31 0.385x1.385 0.120x5.00 m3 4.025x5.0005x5.00045x5. 0.

CA 02 I Beton marca …1) Apă m3 m3 1.300x1.9-1.008x1.00=0. NECESAR DE UTILAJE – BUIANDRUGI CZ 0106 B Betoniere de 250 l cu cădere liberă Acţionată electronic ore 0.50x1.293x1.00=1.293 CA 03 I Vibrator de adâncime pentru Beton acţionat electric 0.00=0.3 5.5 kw ore 0.00=0.5 16 .008 0.

59 0.2 Dulgher construcţii 3.12x5.1 Dulgher construcţii 1.2 Dulgher construcţii 2.00=0.2 Betonist 3.2 Dulgher construcţii 2.1 ore ore ore ore 0.20x5.16x1.20=0.20=0.468 0.2 Muncitor deservire 3.00=0.20=1.04 0.20=0.6.16 17 .280x1.00=0.44x1.59x1.14x5.2 Betonist 1.728 0.1 ore ore ore ore ore 0.16 0.00=0.09x5.404 0.85 CB 04 A Dulgher construcţii 4. NECESAR DE FORŢĂ DE MUNCĂ CZ 0106 B Betonist 2.2 ore ore 0.28 0.27x5.00=0.2 Dulgher construcţii 1.850x1.16x1.624 CA 02 I Betonist 5.20=1.00=0.44 0.

87 18 .2 Muncitor deservire 2.89x1.16 0.00=0.87x1.67 0.2 Muncitor deservire 3.Fierar 3.89 0.67x1.1 ore ore ore ore 0.00=0.00=0.1 Betonist 2.16x1.00=0.

7.BUIANDRUGI 19 . DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRU .

Denumire material U.616 142.16 27.39 0.70 Kg . crt. sortate cu granulaţia până la 16 mm.60 6.82 Kg 350.30 5.60 6. CENTRALIZATOR DE MATERIALE Nr.M.82 161.8.9 Dulapi de răşinoase Nisip 0…3 mm Nisip 0…7 mm Panouri de cofraje Pietriş 7…16 mm Scânduri de răşinoase Ulei emulsionabil m3 m3 m3 m2 m3 m 3 5 6 7 8 9 10 11 0.30 129 172.30 43.272 răşinoase scurte şi subscurte exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la 1 Apă plăci şi grinzi Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu m1.00 3. cu astereală din scânduri de 2 CB04A Nr.31 0.40 20 0. Cantitatea 17.60 CA 02 I exclusiv cele executate în cofraje glisante în Material e Manoper ă Utilaj Total 1 buiandrugi Cofraje pentru beton armat în plăci.23 1.33 0. pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau armături foarte deseM30 piloţi Franki preparat cu 3 Ciment şi în ciment M30 în instalaţii necentralizate.23 3 m146 3 0.00 163.40 0. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile.42 3 CZ0106 B agregate grele.396 51.716 6.01 0. 2 (Beton B200) 8.10 146 8.46 79.21 6 384.30 43.13 TOTAL GENERAL 384.30 129. Simbol Preţul unitar Cantitatea UM Denumire articol de Turnarea betonului armat în elemente construcţiilor material manoperă utilaj 0.89 2 TOTAL 4 Cuie cu cap conic Kg 0.70 0. Crt .

manual pentru licee industriale cu profil de construcţii clasa a-XI-a şi şcoli profesionale. 1978. Protecţia muncii în construcţii-montaj.. Zaharia N. Editura Tehnică. Utilajul. Editura Didactică şi Pedagogică. Darie M. Terlea A. Mihul. Ediţia a-II-a. Bucureşti.. Davidescu I. Editura Didactică şi Pedagogică.. Editura Didactică şi Pedagogică. 1993. A. 1981. A şi colectiv. Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje în construcţii. Editura tehnică. 1989. revizuită. 21 . A.. BIBLIOGRAFIE 1.. 1980. Roşoga C. 1976. Tehnologia lucrărilor de construcţii. 8.. Bucureşti.. Cartea fierarului betonist. Tehnologia lucrărilor de construcţii. R. Nicolae V. Institutul de construcţii Bucureşti. Peştişanu C. Editura Didactică şi Pedagogică. Prundeanu D.. Roşoga C. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Davidescu I.. 7. 6. Denis V. 1995. Bucureşti.. R.. Davidescu I. 3. 1979. 5. 9. Roşoga C.. Bucureşti. Cartea zidarului..9.. Bucureşti. 1980. 2. Editura Didactică şi Pedagogică. 4. Bucureşti. Bucureşti. Cărare T. Finisaje în construcţii. Tehnologia lucrărilor decorative.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful