BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. Argument 2. Lucrări de construcţii – BUIANDRUGI 2.1. Noţiuni despre buiandrugi 2.2. Betonul ca material pentru lucrările din beton 2.3. Tipuri de beton (clase şi mărci) 2.4. Elemente componente ale betoanelor (lianţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, apă). 2.5. Prepararea pe şantier a betonului 2.6. Transportul betonului la obiect 2.7. Punerea în operă a betonului 3. Antemăsurătoare – buiandrugi 4. Necesarul de materiale – buiandrugi 5. Necesar de utilaje – buiandrugi 6. Necesar de forţă de muncă – buiandrugi 7. Deviz pe categorii de lucrări – buiandrugi 8. Centralizator de materiale 9. Bibliografie 10. Anexe B. PIESE DESENATE 1. Plan parter 2. Plan fundaţie

20

3. Detalii de fundaţie 4. Plan învelitoare 5. Faţada principală 6. Secţiune verticală

1. ARGUMENT

Prezentul proiect tratează o locuinţă individuală alcătuită din: hol dormitor living bucătărie Construcţia sau clădirea are o suprafaţă construită de 85, 28 m2, o suprafaţă locuibilă de 53,11 m2 şi o suprafaţă utilă de 70,97 m2. Accesul în clădire se face prin faţada principală pe o scară cu trei trepte. La intrare este dezvoltat un hol din care este permis accesul în dormitor, bucătărie, living. A. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ a acestei clădiri este alcătuită din fundaţii continue sub pereţi alcătuite din talpă şi soclu, pereţii din zidărie de cărămidă plină presată la exterior şi interior, planşee din beton armat monolit turnat peste parter împreună cu centurile. 1. Fundaţiile sunt proiectate a se executa din beton simplu marca B76 în talpă şi B100 în soclu. Adâncimea de fundamentare s-a stabilit la cota 80 cotă care depăşeşte adâncimea de îngheţ a zonei care este de 80 cm faţă de cota terenului natural (CTN). Dimensiunile tălpii de fundaţie sub pereţii exteriori sunt de 60x80 şi sub pereţii interiori 40 cm. Soclul ca element al fundaţiei va avea înălţimea de 50 cm şi lăţimea de 50 cm sub pereţii exteriori şi 40 cm sub pereţii interiori.

2

Buiandrugi se vor arma cu bare drepte şi etriere din OB37 cu diametru de φ = 8. 15x15. Căpriorii se vor realiza cu dimensiunile de 10x10.) asigurând atât rezistenţa dar şi izolarea termică şi fonică a locuinţei iar pereţii interiori de rezistenţă au grosimea de o cărămidă (25 cm. Panelele au dimensiunea în secţiune de 12x12. preiau încărcăturile de la căpriori şi le transmit popilor. 10. zăpadă. Aceştia vor avea grosimea egală cu grosimea peretelui şi înălţimea de 15 cm. Cosoroaba se aşează pe conturul pereţilor exteriori şi se leagă de centura cu mustăţi lăsate special cu dimensiunea φ 10. Buiandrugii vor avea lungimea mai mare cu cel puţin 30 cm decât golul pe care se execută pentru a transmite încărcările date de elementele de deasupra. 6. 8x8. vânt şi le transmit structurii de rezistenţă a clădirii Şarpanta are în alcătuire: cosoroabă din lemn ecarisat cu dimensiunile de 15x15 cm. 2. Şarpanta ca structură de rezistenţă este alcătuită din elemente care dau formă acoperişului. Acoperişul acestei construcţii are în alcătuire o structură de rezistenţă şi învelitoare.5 cm.) şi răspund cerinţei de rezistenţă şi de compartimentare a spaţiului interior. Deasupra tuturor pereţilor portanţilor se va turna o centură de beton marca B200 care va avea lăţimea egală cu lăţimea zidului şi înălţimea de 15 cm.Deasupra soclului s-a prevăzut o hidroizolaţie realizată din carton bitumat lipit cu bitum cald în două straturi pentru a împiedica pătrunderea apei prin capilaritatea la zidărie care duce la formarea igrasiei. aceştia dau forma acoperişului şi realizează pe cosoroabă şi pe pana de coamă. 3. 3 . Pereţii de rezistenţă exteriori au grosimea de o cărămidă jumătate ( 37. preiau încărcările date de învelitoare. Deasupra golurilor de uşi şi ferestre se vor turna buiandrugi din beton armat monolit.

bătută în cuie prin intermediul unei copci pe astereala din scândură. 4. Tencuieli (interioare. ELEMENTE DE ÎNCHIDERE ŞI ELEMENTE EXTERIOARE 1. 3. C. Pe tot conturul exterior al locuinţei se va realiza un trotuar din beton monolit cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor între trotuar şi soclu se va turna bitum topit pentru etanşare. calde). culoare) 5. Învelitoarea acestei construcţii se va realiza din tablă zincată îmbinată prin falţuri orizontale şi verticale. Pardoselile (reci. structura B. prevăzuţi în proiect. se fixează câte doi popi şi căpriori contra vântului etc. FINISAJE Finisajele acestei clădiri sunt alese din gama soluţiilor moderne: 1. Placaje (gresie. exterioare). 2. faianţă). ţigla prinsă pe o reţea de şipci. - Cleşti. 4 . 3. Zugrăveli (tip. Tapete.- Popii se vor executa din lemn rotund cu dimensiunile φ 12 cm şi au rolul de a prelua toate încărcăturile şarpantei şi de a le transmite planşeului prin intermediul unor tălpi de lemn. Tâmplărie 2.

2. Buiandrugii mai lungi de 2 m se vor arma ca şi grinzile cu bare drepte. Etape de execuţie: realizarea cofrajului din panouri scândură (două laterale şi fundul) armarea (montarea carcasei) betonarea compactarea betonului decofrarea (mai întâi lateralele şi apoi fundul) Buiandrugii au rolul de a prelua încărcările care vin deasupra golului şi de a le transmite zidăriei pe care reazemă. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON 5 . Se execută din beton armat monolit sau din elemente prefabricate (mai rar).2.1. bare ridicate.BUIANDRUGI 2. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII . Buiandrugii se armează cu minim patru bare de rezistenţă legate între ele cu etriere cu diametrul 6 mm. călăreţi şi etriere. NOŢIUNI DESPRE BUIANDRUGI Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă amplasate deasupra golurilor de uşi şi ferestre. 2. Buiandrugii monoliţi se execută de regulă din aceeaşi marcă de beton ca la planşee şi centuri.

care preiau eforturile de întindere. Beton simplu se obţine din amestecarea agregatelor pietriş sau piatră spartă şi nisip cu ciment şi apă. betoane precomprimate. cu sau fără armături. betoanele se clasifică în betoane agregate grele sau naturale. betoane armate cu armături obişnuite (flexibile). astfel: 1) După natura agregatelor. betonul armat poate fi turnat monolit. după turnarea în diferite forme şi după întărirea cimentului se formează o piatră artificială numită beton întărit. iar pentru execuţia corectă a armăturilor de asemenea să aibă noţiuni precise despre execuţia betoanelor. Clasificarea betoanelor Betoanele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Betonul armat este realizat din combinarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi numite 1/10 din cele de compresiune). plase sudate. rumeguş). betoane armate cu profiluri laminate.În condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sunt chemaţi să execute şi lucrări de betoane. cu oţeluri sub formă de vergele netede. formând betonul proaspăt. injectate. Din punctul de vedere al execuţiei. torcretate sau turnate sub apă. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de compresiune transmise prin armături. TIPURI DE BETON (CLASE ŞI MĂRCI) a. artificiale (granulit.3. Piatra de ciment se obţine din întărirea pastei de ciment sau a laptelui de ciment (un amestec de ciment cu apă) care se întăreşte în timp. 2) După modul de armare. 3) După procedeul de punere în operă. betoanele pot fi betoane simple. profilate. deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice naturale sau artificiale (talaş. zguri metalurgice. denumit beton precomprimat. pompate. betoanele pot fi turnate obişnuit. cu agregate minerale uşoare. 2. 6 .

8) Din punct de vedere al densităţii aparente. betoane compactate manual. Clasele şi mărcile betoanelor În normativul C.5 Bc 5.000 kg/m3).700 – 2. betoane vibrovacuumate. 140 – 85 (anexa 1. 9) Betoanele se mai clasifică din punct de vedere al lucrabilităţii (L 0 – L1) cu tasare 1 – 9 cm.200 kg/m3). betoane vacuumate. 20 – 40% la cele macroporoase). betoane compactate prin vibrare. sunt betoane întărite în condiţii normale. betoane grele (2. 140 – 85 şi STAS 10107/0 – 76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă” în loc de „marcă”.000 – 1.4) După procedeul de compactare folosit. betoane autoclavizate. foarte uşoare (sub 1. b. semicompacte.200 – 2. corespunzătoare unui coeficient de variaţie c=15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. 7 – 10% la semicompacte. betoane centrifugate. betonul plastic şi betonul fluid. semigrele (1. fără 5 7% la cele compacte. betoane aburite. al rezistenţei la îngheţ – dezgheţ (G50. 5) După procedeul de întărire. G100.500 kg/m3). betoane presate şi betoane vibropresate. uşoare (1.700 kg/m3). 6) Din punctul de vedere al compactării sunt betoane compacte.2). al impermeabilităţii (P2 – P10). Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată in următorul tabel: Clasa betonului Bc 3. Clasa este simbolizată cu Bc (beton clasă) urmat de valoarea rezistenţei caracteristice exprimată în N/mm2 (valoarea minimă statistică sub a cărei valoare se pot întâlni cel mult 5% din rezultate) Marcă este simbolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în Kgf/cm2). 7) Din punct de vedere al consistenţei. sunt betoane necompactate.0 Marca betonului B 50 B 75 Clasa betonului Bc 25 Bc 30 Marca betonului B 350 B 400 7 . betonul proaspăt se clasifică în beton vârtos.500 kg/m3). G150) conform normativului C. betoanele se clasifică în betoane foarte grele (2. macroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75%.

4.5 B 100 Bc 35 B 450 Bc 10.Bc 7.0 B 200 Bc 45 B 600 Bc 20. Aceştia pot fi de natură organică (bitumurile pentru betoane asfaltice pentru drumuri) şi de natură minerală (cimentul. aluminoase sau feruginoase. ADAOSURI. ipsos şi polimeri). ipsosul şi varul) sau micşti (amestec de ciment. un beton de marca B100 (Bc 7.0 B 250 Bc 50 B 670 Bc 22.5) va trebui să aibă la încercarea de compresiune o forţă mai mare 2. AGREGATE. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. APĂ) În componenţa betonului intră două categorii de material: cimentul şi apa între care se produce o serie de reacţii chimice în timpul prizei şi întăririi betonului şi agregatele care nu participă la reacţii fiind elemente inerte. prelevate la locul de descărcare din mijlocul de transport. Ca urmare a unor procese chimice şi fizice se obţine un produs dur clincherul. b) Cimenturile Acestea se obţin prin clincherizarea unui amestec de calcar şi argilă în proporţii determinate de calitatea cimentului la care se adaugă componente silicioase.0 B 150 Bc 40 B 500 Bc 15. a) Lianţii Prin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor pentru formarea betonului. Materiile prime sunt concasate şi încălzite până la temperatura de 1400 – 1450ºC într-un cuptor rotativ. astfel.5 B 300 Bc 60 B 800 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275 – 80 de regulă pe cuburi de 20x20x20 cm sau 10x10x10 cm. În prepararea betonului cea mai mare importanţă o au cimenturile. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cimentul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întârziere (începerea prizei este astfel 8 . ELEMENTELE COMPONENTE ALE BETOANELOR (LIANŢI. PLASTIFIANŢI.

Cimentul astfel obţinut. fără adaosuri. aici se produce fenomenul de întărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel transformându-se treptat în piatră de ciment (câteva săptămâni). Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se întăresc în apă şi aer) ca zgură. Fenomenele de priză şi întărire datorită fenomenelor chimice sunt însoţite de degajare de căldură. cu un anumit grad de viscozitate. Cimenturile sunt cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu degajare de căldură mare (pentru betonare pe timp friguros) sau cu degajare mai mică de căldură. Ciment cu adaosuri) P40. confecţionate din mortare plastice şi încercate după 28 zile.. Priza cimentului. urmată de cifre care reprezintă rezistenţa cimentului la compresiune. Întărirea betonului: după fenomenul de priză. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. Fineţea de măcinare a cimenturilor se caracterizează prin suprafaţa granulelor de ciment pe gram. se numeşte ciment portland. obţinută pe prisme de 4x4x16 cm. se obţin tot atâtea calităţi de ciment. prin degajarea de căldură. P50 şi P55 (STAS 388 – 80. devenind rigidă. M30 şi Pa35 (STAS 1500 – 75.dirijată). care începe să se întărească în timp. această rigiditate marchează fenomenul de priză. P45. prin variaţia volumului. Cimentul în contact cu apa suferă o serie de transformări fizice şi chimice formându-se o pastă de ciment. var cenuşă de furnal în diferite proporţii. în N/mm2. Cimenturile sunt caracterizate prin tipul de priză şi timpul de întărire. rezistenţa cimentului este proporţională cu fineţea de măcinare c) Sorturile de ciment Producerea cimenturilor este standardizată. Marca cimentului este simbolizată cu litere ce indică în general compoziţia. În perioada de întărire betonul trebuie să fie permanent umed pentru a asigura apa necesară hidratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. lianţi hidraulici. Ciment portland) 9 . fenomenele chimice şi fizice continuă La nivelul gradului de ciment. învelite de un strat impermeabil numit gel. lianţi hidraulici. Principalele sortimente standardizate sunt: F25.

cimenturi hidrotehnice rezistente la sulfaţi) PA 300 şi PA400 (STAS 7055 – 80 Ciment portland alb) Mai sunt cimenturi pentru destinaţii speciale. obţinându-se agregate colţuroase. produse din azbociment. Distanţa dintre armături se fixează astfel ca aceasta să poată fi bine înconjurată de beton. minerale naturale sau artificiale şi agregate organice (de natură vegetală) importante sunt agregatele naturale. 20 mm la prefabricate. Agregatele minerale artificiale sunt constituite în mod obişnuit din granulit sau argilă expandată. piste. Granulele nu trebuie să depăşească o anumită mărime: 30 mm la betonul monolit. drumuri. În afară de aceasta dimensiunea maximă a granulelor trebuie să fie cel mult 1/3 din dimensiunea secţiunii transversale şi ½ din grosimea plăcilor. SRA 35. sonde. Agregatele minerale naturale sunt constituite fie din agregate de râu. d) Agregate La confecţionarea betoanelor se pot folosi agregate. cimenturi expansive. În STAS 1667 – 76 se prescriu condiţiile tehnice pentru agregate naturale grele. cu întărire rapidă. Agregatele se spală de impurităţi cum ar fi: praf humus argilă 10 . care se obţin prin sfărâmarea în concasare a rocilor sau bolovanilor mari. În betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai mari de 100 – 150 mm. care provin din dezagregarea naturală a rocilor sub acţiunea îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate şi a acţiunilor mecanice produse de apa râurilor.- SR 35. H35 (STAS 3011 – 83. fie din agregate concasate.

e) Apa Pentru realizarea betoanelor. 2. în următoarea ordine: apă ciment nisip pietriş După dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu amestecare forţată cel puţin 30 de secunde. TRANSPORTUL BETONULUI LA OBIECT 11 . Descărcarea betonului proaspăt se face cât mai repede pentru evitarea începuturilor de segregare. 2. PREPARAREA PE ŞANTIER A BETONULUI Betonul se poate prepara manual sau mecanic. lacuri.5. puţuri.6. izvoare) apă de mare apă minerală f) Aditivi (adaosuri) Pentru a îmbunătăţii lucrabilitatea betonului şi a structurii lui pentru lucrări la care se cere o omogenitate superioară. Pentru accelerarea sau întârzierea prizei betonului se folosesc aditivi întârzietori sau acceleratori de priză. mortarelor şi pentru stropire se poate utiliza în ordinea de preferinţă următoarele tipuri de apă: apă potabilă (de băut) apă nepotabilă (râuri. se folosesc aditivi plastifiaţi. agregatelor şi apei se folosesc dozatoare automate. impusă şi de forma elementului sau aranjarea armăturilor. Pentru dozarea cimentului.

La controlul cofrajelor se face verificarea dimensiunilor. verificarea săgeţilor. AB-15-116 (basculare prin spate şi lateral) autocamioane basculante de 3.7. 12 .5 t.5. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea materialelor se face cu următoarele utilaje: 1) pentru agregate : autobasculante 1-ABS – 116 (cu basculare prin spate). Durata de transport variază de la 30 la 90 minute după temperatura şi natura betonului. şi 4. 4.. rosturilor. poziţia armăturii. Pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit se fac verificări. vagoane speciale Zve – Uecs cu instalaţie pneumatică pentru transport în vrac. 2) pentru ciment: semiremorcile SRC de 9 t. 2.Pentru a duce betonul la locul de betonare se folosesc: boburi macarale de diferite tipuri jgheaburi sau burlane benzi rulante pompe vagoane Transportul la şantier se face cu agitatoare sau autobasculante cu benă ca mijloace de manipulare intermediare se folosesc recipiente speciale de transport: buncăre basculante tomberoane bene cu fund mobil bene basculante Se poate efectua şi transportul pneumatic al betonului (prin utilizarea aerului comprimat). PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI Înainte de betonare se verifică terenurile şi gropile de fundaţie prin verificarea dimensiunilor: săparea ultimului strat se face înainte de turnare.

funcţionarea benelor. Vibrarea pune în mişcare particulele componente ale betonului asigurând astfel aranjarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor.5 m. Se va urmări ca armătura să nu se deplaseze şi să fie bine îngropată în beton. golurilor pentru instalaţii.8. lopeţi cu muchia teşită. numărul de vibratoare. funcţionarea pompelor de beton. La armături se verifică poziţia lor conform desenelor. TURNAREA ŞI COMPACTAREA BETONULUI Turnarea se face direct din mijlocul de transport cu măsuri de precauţie pentru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). dozatoarele de agregate şi ciment. Compactarea mecanică se face prin vibratoare. După aceste verificări şi pregătiri se montează podişul pentru circulaţia muncitorilor şi a mijloacelor de transport care trebuie să nu deformeze cofrajul şi să nu rezeme pe armătură lăsând liber spaţiul de betonare. funcţionarea macaralelor. impurităţi). vergele metalice). Betonul segregat înainte de turnare se reamestecă pentru a-şi recăpăta omogenitatea. la înălţimi mai mari se folosesc tuburi pentru turnare.reazemelor popilor şi contra-vânturilor. caloţilor. La elementele de dimensiuni mici se face cu căuşe şi lopeţi. Compactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace manuale (maiuri de lemn sau metalice. acoperirile cu beton şi starea armăturilor (rugină. distanţele dintre armături. cofrajele se udă cu 2-3 ore înainte de turnare. Înainte de începerea operaţiilor de betonare se verifică: funcţionarea betonierelor cu dozatoarele de apă. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. 13 . Turnarea direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţimea de 1. 2.

pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau 14 . exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la plăci şi grinzi. CB 04 A COFRAJE pentru beton armat în plăci.20 = 0. în buiandrugi.9225 m3 Rotund = 1.16 m2 Rotund=5.20 + 2.375x0.96+0. CA 02 I Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor exclusiv cele executate în cofraje glisante. 3(2x2.60=5.375)+1(2x1. 45+0. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile.40x0. 3.60x0.20+150x0.20x0. Vibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de forma cilindrică). scurte şi subscurte.90x0.00 m3 2. cu astereală din scânduri de răşinoase.În timpul vibrării betonul este fluid.75+0. CZ 0106b Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate grele.76+0.60x0.375x0.375x0.00 x 0. sortate cu granulaţia până la 16 mm. iar după oprirea vibrării betonul devine compact. denumite şi pervibratoare şi prin vibratoare de suprafaţă.20+1.20 m2 3.90x0.20) + 2(1.375)=0.375) + 2(2x1. 3(2.64+0.40x0. ANTEMĂSURĂTOARE – BUIANDRUGI FERESTRE 1.20) + 1.

657 0.20=0.929 m3 Rotund=1.0026 0.210x1.20=0.385 0.00=0.025x5.025x5.20=0.310x1.00=350 0.00=0.21 CB 04 A Panouri de cofraj cu astereală din scânduri de răşinoase scurte şi subscurte dulapi de răşinoase scânduri de răşinoase cuie cu cap conic tip A pentru construcţii ulei emulsionabil pentru decofrare kg kg 0.20=0.008=0.00=0.20=0. NECESAR DE MATERIALE – BUIANDRUGI CZ 0106B Ciment M30 (saci) Nisip 0-3 mm Nisip 3-7 mm Pietriş 7-16 mm Apă kg m3 m3 m3 m3 350x1.0005x5. 0.9225x1.120x5.00=0.00 m3 4.13 0.00234 15 .657x1.armături foarte dese şi în piloţi Franki preparat cu ciment M30 în instalaţii necentralizate.385x1.00045x5.13 0.31 0.624 m2 m3 m3 0.

50x1.00=1.5 16 .008x1.00=0.CA 02 I Beton marca …1) Apă m3 m3 1.00=0. NECESAR DE UTILAJE – BUIANDRUGI CZ 0106 B Betoniere de 250 l cu cădere liberă Acţionată electronic ore 0.008 0.9-1.293 CA 03 I Vibrator de adâncime pentru Beton acţionat electric 0.5 kw ore 0.293x1.3 5.00=0.300x1.

27x5.00=0.14x5.09x5.2 Muncitor deservire 3.28 0.85 CB 04 A Dulgher construcţii 4.624 CA 02 I Betonist 5.00=0.04 0.44x1. NECESAR DE FORŢĂ DE MUNCĂ CZ 0106 B Betonist 2.20=0.00=0.2 Dulgher construcţii 2.1 ore ore ore ore 0.280x1.468 0.20=1.1 ore ore ore ore ore 0.00=0.2 Dulgher construcţii 1.850x1.16 0.2 Betonist 3.1 Dulgher construcţii 1.20=1.16x1.59x1.44 0.20x5.12x5.00=0.16 17 .404 0.59 0.20=0.2 ore ore 0.2 Betonist 1.00=0.2 Dulgher construcţii 2.16x1.6.728 0.20=0.2 Dulgher construcţii 3.

67x1.00=0.2 Muncitor deservire 2.67 0.1 Betonist 2.1 ore ore ore ore 0.2 Muncitor deservire 3.89 0.Fierar 3.87x1.16x1.00=0.87 18 .00=0.89x1.16 0.00=0.

7. DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRU .BUIANDRUGI 19 .

Crt .9 Dulapi de răşinoase Nisip 0…3 mm Nisip 0…7 mm Panouri de cofraje Pietriş 7…16 mm Scânduri de răşinoase Ulei emulsionabil m3 m3 m3 m2 m3 m 3 5 6 7 8 9 10 11 0.23 3 m146 3 0.396 51.70 0.30 43.60 CA 02 I exclusiv cele executate în cofraje glisante în Material e Manoper ă Utilaj Total 1 buiandrugi Cofraje pentru beton armat în plăci.8.716 6.21 6 384. Denumire material U.M.272 răşinoase scurte şi subscurte exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la 1 Apă plăci şi grinzi Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu m1.30 43.00 163. grinzi şi stâlpi din panouri nefolosibile. Cantitatea 17.42 3 CZ0106 B agregate grele. cu astereală din scânduri de 2 CB04A Nr.70 Kg .33 0.13 TOTAL GENERAL 384. sortate cu granulaţia până la 16 mm.82 Kg 350.00 3.60 6.39 0.616 142.82 161.30 129.40 20 0.30 129 172.40 0. 2 (Beton B200) 8. pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau armături foarte deseM30 piloţi Franki preparat cu 3 Ciment şi în ciment M30 în instalaţii necentralizate.30 5.10 146 8.46 79.89 2 TOTAL 4 Cuie cu cap conic Kg 0.16 27. crt. CENTRALIZATOR DE MATERIALE Nr.01 0.23 1.31 0.60 6. Simbol Preţul unitar Cantitatea UM Denumire articol de Turnarea betonului armat în elemente construcţiilor material manoperă utilaj 0.

. Roşoga C..9.. Utilajul. 1993. Finisaje în construcţii. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 2. Mihul. R. Tehnologia lucrărilor de construcţii. Editura tehnică... Cartea fierarului betonist.. Prundeanu D. Zaharia N. Editura Didactică şi Pedagogică. Terlea A... Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de construcţii Bucureşti. 1976. 9. 8. 1995. 1989. A. 1981.. A şi colectiv. Tehnologia lucrărilor decorative. Nicolae V. Peştişanu C. 4. Protecţia muncii în construcţii-montaj. Cartea zidarului. 6. Darie M. revizuită. Editura Tehnică. Bucureşti. Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje în construcţii. Editura Didactică şi Pedagogică. Ediţia a-II-a.. Cărare T.. Editura Didactică şi Pedagogică. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti.. Denis V. Davidescu I. Roşoga C. 1979. 5.. Bucureşti. 7. 1980. Editura Didactică şi Pedagogică. 1980. Bucureşti. Davidescu I.. 21 . Bucureşti. 1978. Tehnologia lucrărilor de construcţii. R. Davidescu I. A. manual pentru licee industriale cu profil de construcţii clasa a-XI-a şi şcoli profesionale. Bucureşti. Roşoga C. 3. Bucureşti.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful