I. Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

La baza alcatuirii organismului uman, ca de altfel si al tuturor vietuitoarelor, se afla celula (fig.1). Intregul organism uman este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din sange), sau grupate, formand tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform cresterii, urmatoarele: celula – tesuturi – organe – sisteme de organe – organism. Celula reprezinta un sistem deschis prin care se realizeaza schimbul de materie si energie cu mediul extern. Are o mare capacitate de crestere, dezvoltare si diferentiere (trecerea de la forme simple la forme din ce in ce mai complexe), datorita proprietatii de autoreproducere. Forma, alcatuirea si functia, celulelor, este diferita, legat de locul in care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care il are. De exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, globulele albe au forma rotunda, ovulul este sferic. Dar si dimensiunea celulelor difera. De exemplu, cea mai mare celula este ovulul (200 microni) si are rol in reproducere, spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule. I.2. Componentele celulei Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma si nucleul.

a) Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si
lipide, legate intre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are permeabilitate selectiva. Procesele de schimb care au loc in membrana celulara se realizeaza prin doua tipuri de transport:

-

transportul transmembranar – asigura trecerea apei si a substantelor dizolvate prin membrana celulara; transportul in masa – este procesul prin care celula inglobeaza sau elimina particule de natura diferita, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul membranei celulare.

b) Citoplasma este o substanta de consistenta gelatinoasa care ocupa interiorul celulei si in
care sunt cufundate nucleul impreuna cu celelalte organite celulare (structuri foarte mici, prezente in interiorul celulelor, care indeplinesc animite functii). Organitele celulare sunt de doua tipuri:

1

- comune (pe care le intalnim la toate tipurile de celulele); - specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule).
Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (central celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). Reticulul endoplasmic (RE) apare ca un sistem de membrane care face legatura intre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). Reprezinta sediul sintezei proteinelor (capacitatea celulei vii de a produce proteine). Implicat si in transportul proteinelor si lipidelor in celula. Reticulul endoplasmatic este de doua categorii:

-

reticul endoplasmatic rugoz (REG) – este un sistem de membrane si canale care prezinta

ribozomi atasati la suprafata lor; proteinele sintetizate de ribozomi sunt incorporate in vezicule si transportate spre aparatul Golgi ;

-

reticul endoplasmatic neted (REN) – este un sistem de membrane si canalicule care

faciliteaza transportul substantelor in interiorul celulelor, este lipsit de ribozomi, este sediul unor reactii metabolice importante. Ribozomii sunt formatiuni sferice de dimensiuni mici, cu rol in sinteza proteinelor. Ei se gasesc fie liberi in citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmic rugos. Ribozomii sunt formati dintr-un anumit tip de ADN (numit ADN ribozomal) si proteine. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule mici care contin in interiorul lor enzime. Au rol in digestia intracelulara si fagocitoza. Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie). Aparatul Golgi (Complex Golgi) se afla in apropierea nucleului, fiind un ansamblu de vezicule si tubului subtiri, avand rol in transformarea, transportarea si eliminarea produsilor chimici necesari pentru activitatea celulara. Mitocondriile sunt organite din citoplasma celulei in care are loc respiratia, produc energie prin ardere celulara. Membrana interna este pliata sub forma unor creste. Contin ADN propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase in celulele cu activitate metabolica mai intensa. Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializata a celulei, situata in imediata apropiere a nucleului, formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide.

2

c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat in citoplasma celulei, are forma sferica,
contine materialul genetic (ADN) responsabil de functionarea celulara (rol de centru de control al activitatii celulei) si de a transmite caractere ereditare. La randul sau nucleul este alcatuit din:

- o membrana nucleara dubla, care se numeste cariolema;
- citoplasma nucleara, numita si carioplasma (un suc nuclear vascos), care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene – care sunt materialul nostru genetic. Nucleul contine unul sau mai multi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a transmite mesaje ribozomilor din citoplasma pentru a fabrica proteine. Celulele umane sunt de tip eucariot (celule care au un nucleu distinct, bine individualizat – care prezinta membrana nuclera – si care contine materialul genetic), deoarece sunt alcatuite dintr-un nucleu separat de citoplasma printr-o membrana proprie, in interiorul caruia se gasesc elementele care contin informatia ereditara si indeplinesc toate functiile celulare. I. 3. Informatia ereditara Nucleul contine toate informatiile genetice care trec de la parinti la copii in urma procesului de reproducere. Toate aceste informatii se gasesc in substanta numita AND (acid dezoxiribonucleic), codificate. Acest compus biologic special dispune de doua insusuri principale: depoziteaza informatia si este capabil sa-si creeze copia identica. O anumita informatie exista in unele molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN), substanta care, atunci cand celula este in stare de repaus, se gaseste imprastiata in nucleu sub forma de cromatina, iar in timpul diviziunii celulare se condenseaza si ia forma unor bastonase numite cromozomi.

I. 3. 1. Cromozomii (fig. 2) Definitie Cromozomii - sunt purtatorii informatiei ereditare. Substanta din care sunt alcatuiti cromozomii este cromatina. Ea este unita intr-un punct numit centromer. Au structura helicoidala, fiind alcatuite dintr-un filament suprarasucit numit cromonema. Cromatina este ADN-ul impreuna cu o proteina.

3

In principal, fiecare cromozom este format, dintr-un filament de ADN, de lungime variabila, in centrul sau formandu-se centromerul, care il imparte in doua brate de lungime inegala, unul scurt si unul lung. Numarul de cromozomi din celule este constant la totii indivizii care apartin aceleiasi specii, fiind caracteristic pentru specia respectiva. La om numarul cromozomilor este de 46, din care 22 perechi de autozomi (oricare din cromozomii unei celule in afara de cromozomii sexuali) si o pereche de cromozomi ai sexului (care intervin in mecanismul de determinare a sexului), fiind de doua tipuri : cromozomul X; cromozomul Y. Doi cromozomi X (XX) determina sexul feminin, pe cand un cromozom X si unul Y (XY) determina sexul masculin. I. 3. 2. ADN-ul (fig. 2) Definitie ADN-ul (materialul genetic) - este principalul constituient al cromozomilor din nucleul celulei si joaca un rol esential in determinarea caracterelor ereditare. ADN-ul este format din doua filamente compuse din molecule de dezoxiriboza si fosfati infasurati intr-o elice dubla si unita cu ajutorul unor baze azotate inlantuite prin punti de hidrogen, ca si cum ar fi o scara in spirala. Exista patru tipuri de baze azotate, denumite adenina, guanina, timina si citozina, a caror relatie este complementara, deoarece una singura nu se poate imbina cu alta specifica. Succesiunea acestor elemente determina alcatuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN si care constituie unitatile functionale ce determina caracterele ereditare. II. 1. Diviziunea celulara Definitie Diviziunea celulara reprezinta procesul de formare a doua sau mai multe fiice dintr-o singura celula mama. Se divide mai intai nucleul celulei (proces numit cariokineza), dupa care are loc diviziunea citoplasmei (proces numit citokineza) si se formeaza o membrana nucleara intre cei doi nuclei. In urma diviziunii iau nastere doi nuclei identici cu nucleul celulei mama. II. 1. 1. Ciclul celular (fig. 3) Definitie Ciclul celular reprezinta secventa de faze diferite prin care trece o celula intre o diviziune celulara si urmatoarea. Ciclul celular poate fi impartit in patru perioade principale : celule-

4

1. perioada M – in cursul careia are loc mitoza (diviziunea nucleului) si
citokineza (diviziunea citoplasmei);

2. perioada G1 – in care au loc procese intense de biosinteza (producerea
de molecule de catre celula) si crestere celulara;

3. perioada S – in care se dubleaza cantitatea de ADN din celula si are loc
replicarea (’’inmultirea’’) cromozomilor;

4. perioada G2 – in timpul careia au loc ultimele pregatiri inainte de
diviziunea celulara. Perioadele G1, S si G2 alcatuiesc impreuna interfaza. Interfaza - reprezinta etapa care urmeaza dupa incheierea diviziunii celulare. In aceasta etapa nucleul nu se mai divide; au loc modificari atat in nucleu, cat si in citoplasma, care duc la dezvoltarea deplina a celulelor fiice. Diviziunea celulara este de doua tipuri: - diviziunea mitotica (mitoza); - diviziunea meiotica (meioza). Ambele tipuri de diviziuni celulare se desfasoara dupa urmatoarele etape: profaza; metafaza ; anafaza; telofaza. II. 2. Diviziunea mitotica (mitoza) (fig. 3) Definitie Mitoza este un tip de diviziune nucleara in urma careia rezulta doua celule fiice, avand fiacare un nucleu care contine acelasi numar si acelasi tip de cromozomi ca si celula mama. Pe parcursul diviziunei mitotice au loc mai multe modificari. Fiecare cromosom se divide in lungime in doua cromatide, care se despart si formeaza cromozomii celor doi nuclei ai celulelor fiice. Procesul cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza, telofaza. # Profaza – primul stadiu al diviziunii celulare, in cursul caruia cromozomii se contracta si se divid longitudinal (cu exceptia centromerilor) in cromatide. In aceasta faza cromozomii raman separati unul de celalalt. # Metafaza – in cursul acestei faze membrana nucleara se distruge, se formeza fusul de diviziune (formarea a doi puli situati diametral opus in apropierea nucleului), iar cromozomii se fixeaza prin centromeri, formand placa ecuatoriala (zona care se formeaza pe linia de centru a celulei aflata in diviziune).

-

5

ca si celula mama.tesutul muscular (muschii corpului).tesutul nervos (creierul. se formeaza o membrana nucleara.strans legate intre ele. Dupa structura si forma celulelor. cilindrice. In urma diviziunii meiotice nuclei care au rezultat poseda numai jumatate din numarul initial de cromosomi. Definitie Tesutul este o grupare de celule asemanatoare specializate pentru a indeplina una sau mai multe functii caracteristice. in urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi identici. 1. . Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala.tesutul conjunctiv (fasciile care invelesc muschii). format din celule foarte asemanatoare. Dupa functie. # Telofaza – ultimul stadiu al diviziunii in care cromatidele care s-au separat in anafaza se aduna la polii fusului. respectiv dupa functia pe care o indeplinesc in organism. identitate care se observa si de la o celula fiica la alta celula fiica. . III. In schimb in urma diviziunii meiotice vor rezulta patru celule fiice haploide (care au doar jumatate din numarul de cromozomi ai celulei mama). prismatice. strans unite intre ele si de diferite forme: cubice. rezultand doi nuclei fii cu acelasi numar si acelasi fel de cromozomi ca si nucleul initial al celulei. indepartandu-se fiecare spre cate un pol al fusului de diviziune. Tesuturile Celulele se diferentiaza.tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii). aranjate intr-unul sau mai multe straturi. . in urma diviziunii mitotice vor rezulta doua celule fiice tot diploide. maduva spinarii). epiteliile se clasifica in: - epitelii de acoperire. 6 . iau forme speciale care corespund functiei pe care o indeplinesc. adica care au numar dublu de cromozomi. cu cei ai celulei mama. se grupeaza si formeza tesuturi. Nucleii fii se formeaza din cromatide Cu alte cuvinte. Tesutul epitelial (fig. pavimentoase (turtite). ca si continut informational. conice . Diviziunea celulara porneste de la o celula mama diploida (care are un numar dublu de cromozomi).# Anafaza – stadiul trei al diviziunii in care cromatidele fiecarui cromozom se separa si se deplaseaza in directii opuse. care le separa de tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. 4) Este tesutul cel mai raspandit in organism. In jurul fiecarui grup. se deosebesc patru mari categorii de tesuturi: . III.

Exista trei tipuri de glande: - exocrine . 7 . De obicei. durere.epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos.sunt eliminati direct in sange (exemplu: glanda tiroida). Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv. de exemplu. pavimentoase. a) Epiteliile de acoperire . endocrine .- epitelii glandulare .produsii lor de secretie hormonii . presiune. uneori insa. epiteliul de acoperire se sprijina pe un tesut conjuctiv numit corion. precum si dintre componentele acestora. alcatuind epitelii simple (unistratificat). de cald.sunt epiteliile care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitatile corpului sau ale unor organe. are rol trofic (de hranire). Intra in alcatuirea oaselor. si epitelii stratificate. alcatuind celulele mucoase. dupa cum spune si numele. cat si endocrina (exemplu: pancreasul). deoarece au un singur strat de celule turtite.sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. celule glandulare se grupeaza. ele raman ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca. c) Epiteliile senzoriale . vase si nervi. in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei. Exemple: . formand organe speciale numite glande. deoarece are cinci straturi. Simplu sau stratificat. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi. 2. 5. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. iar ultimul strat are celule turtite. epitelii senzoriale .foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. .6) Tesutul conjunctiv. Exemple: senzatia de frig. face legatura dintre diferitele organe. pe care le elimina in mediul lor inconjurator. mixte . fig. asezate pe o membrana bazala b) Epiteliile glandulare – sunt tesuturi formate din celule epiteliale modificate capabile sa produca anumite substante. de care este separat printr-o membrana bazala.produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul organismului (exemplu: glandele sudoripare). o formatiune cu structura si grosime variabila. formand glande. III.au secretie atat exocrina. Tesutul conjunctiv (fig.

tesutul adipos contine celule rotunde care acumuleaza grasime. in ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase. in fagocitoza. Are in substanta fundamentala o proteina oseina impregnata cu saruri minerale. Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse in doua moduri: - 8 . . are o rezistenta mecanica deosebita (exemplu: fasciile care invelesc muscbii). Se mai numeste tesut cartilaginos (formeaza cartilaje) si contine fibre in cantitate mare.in tesutul lax componentele sunt in proportii aproximativ egale. b) Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic. tesut conjunctiv dur. oase). ce impinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul. putine celule si substanta fundamentala. principalul constituent al fibrelor elastice galbene din tesutul conjunctiv). Dupa consistenta acesteia.tesut cartilaginos hialin . cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul. Tesuturile conjunctive moi au cele trei componente in diferite proportii: . cartilaje costale. al doilea strat al pielii). Alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala. Are un aspect translucid. tesutul conjunctiv se clasifica in: tesuturi conjunctive moi. . . hranesc alte tesuturi. peretele laringelui si traheei.depoziteaza grasimi. . Substanta fundamentala poate fi: moale. stratul profund al pielii). ofera protectie mecanica. depoziteaza grasimi.tesut cartilaginos elastic . reticulina sau elastina (proteina fibroasa. in care se afla celule si fibre. albicios si elasticitate redusa. Se intalneste in discurile dintre vertebre si in articultii. Contine fibre putine si foarte fine. . intervine in apararea organismului. . tendoane.este bogat in fibre elastice.tesut cartilaginos fibros are putine celule si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. globulele rosii si trombocitele). Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului. a) Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor. tesut conjunctiv semidur. si pot fi de colagen (proteina fibroasa insolubila intalnita in cantitati mari in derma.este situat la suprafetele articulare ale oaselor.tesutul fibros. care produce globulele albe. dar rezistent. contine nervi si multe vase. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. hranind si insotind alte tesuturi. semidur sau dura. Este prezent in pavilionul urechii. c) Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. au rol in imunitate. Se clasifica in: .tesutul reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea.tesutul elastic poseda multe fibre elastice (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de sange). datorita numeroaselor fibre de colagen. produc elementele figurate ale sangelui.

comune si specifice. 8 B) Definitie Neuronul reprezinta unitatea strucurala si functionala a sistemului nervos. III. numita disc intercalar. neted . III. Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare. III. alcatuite din microfilamente subtiri. care genereaza si conduc impulsurile nervoase.intra in alcatuirea peretilor organelor interne (uter. In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste. 9 . 4. In timpul relaxarii. alungind celula. 7) Este alcatuit din celule musculare fusiforme. fibrele miocardice se dispun inelar.in tesutul osos spongios se intretaie.. legate in fascicule prin tesut conjunctiv. fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana. ca glicogenul (polizaharid special intalnit in celulele musculare dar si hepatice) si fosfocreatina (substanta prezenta in tesuturi care reprezinta o rezerva de energie chimica stocata). provocand o contractie musculara sau o miscare a celulei). si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos. 3.in tesutul osos compact au dispozitie concentrica. de unde vine aspectul spongios (buretos). Tesutul nervos (fig. contractile. lasand intre ele niste spatii. tesutul muscular poate fi: - striat – formeaza muschii scheletici (care se prind de oase) si au mai multi nuclei. miofibrilele se departeaza unele de altele. in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. Fiecare celula are o membrana contractila care inveleste fibra musculara numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma care contine substante chimice necesare pentru contractia musculara. 1. tub digestiv). vezica urinara. In timpul contracti musculare acestea se intrepatrund. In plus sarcoplasma muschilor activi este bogata in mitocondrii. striat de tip cardiac (muschiul inimii). . celule diferentiate specific. Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. Neuronul (fig. Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte. In citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare. 8) Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuroni. alunecand unele peste altele si scurtand celula muscular. care se numesc actina (proteina contractila a tesutului muscular care se gaseste sub forma de filamente) si miozina (proteina contractila care interactioneaza cu actina. 4. Tesutul muscular (fig.

vase si nervi. care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. aparare si troficitate (hranire). Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci (fig. Structura neuronului a) Corpul celular are o membrana . substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. care formeaza cea de a doua - teaca de mielina . In citoplasma se afla organite celulare si un nucleu. 10): teaca. lunga. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina. Axonul este o prelungire unica. 4.Neuronul asigura functia de conducere a informatiei. Butonii terminali contin mediatori chimici. de obicei central. fagocitoza. care inconjura axonii. care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor.este o teaca continua. care prezinta mai multe prelungiri. nutritie si protectie.neurilema si o citoplasma . 10 . Este o celula de forma stelata (corpul celular).este formata din celule gliale. care se ramifica in portiunea terminala. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjunctiv. cu rol in transportul substantelor din celula si de sustinere. Celulele gliale. Celulele gliale se pot divide. cu rol de sustinere si nutritie. teaca Schwann . cu unul sau mai multi nucleoli. Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Ele secreta o substanta de culoare alba. ultimele ramificatii fiind butonii terminali. motiv pentru care numite strangulatii Ranvier. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann. teaca Henle . Celulele gliale (fig. b) Prelungirile neuronale sunt: Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate.neuroplasma. impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. 2. cu rol de III. se afla printre neuroni si indeplinesc mai multe functi: de sustinere. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati.din loc in loc. numita mielina. Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos si neurofibrilele care reprezinta o retea de fibre care traverseaza intreaga citoplasma. aceasta teaca prezinta intreruperi Mielina se comporta ca un izolator electric. ocupand locul neuronilor distrusi. 9) Celulele gliale sustin si hranesc neuronul.

11 . fenomen numit transmitere sinaptica. o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon.nervii motori . . altui neuron. somatici si vegetativi. legati intre ei prin sinapse.transmit informatiile de la centrii nervosi pana la organele efectoare (muschi sau glande).nervii vegetativi . se grupeaza. . 3. Astfel. In sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni. In functie de informatia pe care o transmit. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. 4. Sinapsa (fig.sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si soma. Nervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) si motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici). in traseul lor. nervii pot fi: senzitivi. 12) Neuronii. 4. de unde ajung la dendrite. 11) Definitie Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. unde informatiile sunt transformate in senzatii (exemplu: senzatia de tact. vaz). unde informatiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contractia musculara). Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici.fac legatura intre organele interne (viscere) si centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pana la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande). un neuron preia informatia prin dendrite.transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) pana la centrii nervosi. III. . Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinaptica.III. motori. formand nervi. .nervii senzitivi .nervii somatici . Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. 4. Nervii (fig.

IV. produsi finali de metabolism (uree. vitamine). IV. Albuminele asigura presiunea osmotica necesara mentinerii volumului sanguin. aminoacizi. Plasma sangvina . B. colesterol. SANGELE Sangele. vitamine liposolubile. globulele albe (leucocitele) si plachetele sanguine (trombocitele) (fig. Gamaglobulinele sunt anticorpi produsi de limfocite si asigura imunitatea organismului. Fibrinogenul are rol important in coagularea sangelui. in numar de circa 5 milioane/ mm 3 la barbat si 4. Proteinele (7-9% din volumul plasmatic) sunt de 3 tipuri: albumine. Ca2+ Mg2+. acid uric). se formeaza altele noi. IV. caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice relativ constante. Sangele este un tesut conjunctiv lax cu o constanta fluida. 13).transportul produsilor catabolismului celular (uree. in special din oasele late si in ficat. hormoni si proteine. Componentele principala ale sangelui: plasma sangvina (55-60%). Sangele realizeaza: .este un lichid galbui. creatinina. si factori ai coagularii. Globulinele transporta lipide. Hematiile . K+. este de aproximativ 2. ce asigura homeostazia necesara activitatii normale a celulelor. care contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice.sunt globulele rosii (hematiile). in splina (cimitirul globulelor rosii) si in maduva osoasa prin hemoliza. substante nutritive (glucoza. lipide.5 microni si grosime la periferie de 2. apa si oxigen (O2). . aminoacizi. S042). cum ar fi: electroliti (Na+. A. compus din plasma si elemente figurate. HC03-. limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului.sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) in faza adulta. care asigura nutritia si oxigenul necesar organismului. Sangele constituie aproximativ 8% din greutatea noastra corporala. B. ammoniac) si ai dioxidului de carbon (CO2). Aceasta forma mareste suprafata celulei si favorizeaza schimburile de gaze. are aproximativ 5 litri de sange. Elementele figurate . deci volumul lui exact depinde de dimensiunile corpului.5 milioane/mm3 la femei. IV. HP042. Pe masura ce sunt distruse. in maduva rosie (hematopoietica) din oase. Hematiile anucleate au din profil forma de disc biconcav cu diametru de circa 7. vitamina 12 . dupa care sunt distruse in ficat. acid uric. elementele figurate (40-45%).5 milioane pe secunda. saruri minerale.aportul la nivel celular de substante energogenetice si plastice (glucoza. acizi grasi). Cr. Rata de inlocuire a hematiilor adulte. un barbat matur de statura medie.5 microni. ajunse la limita functionala. Procesul de formare a hematiilor (necesita Fe. Hematile au o durata de viata de 120 de zile. globuline si fibrinogen. 1. De exemplu.

care confera culoarea rosie sangelui si are rolul de a transporta gazele respiratorii (O2 si CO2). 13 . se deformeaza datorita emiterii de pseudopode. de care se leaga oxigenul molecular (O2) ce urmeaza sa fie transportat. Reglarea este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). leucocitele au un rol esential in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni. Au o durata de viata de cateva ore. 2.sunt celule nucleate mobile. dupa mancare. acid folic) se numeste hematopoieza. In molecula hemului se gaseste fier. sintetizeaza anticorpi care asigura imunitatea. „ hem ". proces numit fagocitoza. Fiecare hematie contine aproximativ 280 milioane de molecule de hemoglobina. migreaza spre tesuturile infectate cu microorganisme sau substante straine. Polinuclearele sunt: # Neutrofilele sunt cele mai numeroase (50-70% din totalul leucocitelor). Leucocitele au cateva proprietati fiziologice particulare. fiind atrase de substantele eliberate din celulele atacate. IV. Prin diapedeza. inglobeaza diferite celule moarte sau lezate si bacterii pe care le digera intracelular. in numar de 4000-8000/mm3. la durere) sau stabila (la persoanele care traiesc la altitudini mari). B. Globulele albe sau leucocitele .B12. Poliglobulia poate fi de scurta durata (in efort fizic. Scaderea numarului de hematii care contin hemoglobina sau micsorarea cantitatii de hemoglobina din hematii diminueaza aprovizionarea cu oxigen si provoaca patologia numita anemie. # Hemoglobina are in structura sa o proteina (globina) si un pigment rosu. La locul infectiei fagociteaza microorganismele si substantele straine. Datorita acestor proprietati. in volumul de sange din organism (5-6 1itri) se gasesc 700800 g hemoglobina. pentru a traversa endoteliul capilar in spatiile interstitiale prin diapedeza. neutrofilele strabat peretele capilar. mononucleare. importante in apararea organismului impotriva infectiilor: - se deplaseaza pasiv in masa sangelui (duse de curentul sanguin) si activ (prin miscari amiboidale cu ajutorul pseudopodelor = picioruse false). Cresterea numarului de hematii se numeste poliglobulie. Leucocitele sunt si ele de mai multe tipuri: polinucleare. La un om sanatos.

Dupa realizarea hemostazei si refacerea peretelui vascular lezat are loc fibrinoliza. AB 14 . Limfocitele prolifereaza intens atunci cand in organism patrund agenti patogeni. adica procesul de descompunere enzimatica a fibrinei. B. IV. Principalele grupe sangvine: Grupa de sange Aglutinogen Aglutinina Primeste de la grupa Doneaza la grupa O I O (zero) alfa. Se formeaza in maduva osoasa. in fibrina insolubila. Trombocitele (plachete sanguine) .# Acidofilele (1-3% din totalul leucocitelor) intervin in reactii alergice si in boli parazitare. Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine care. Durata de supravietuire este de circa 24 ore. in ganglionii limfatici. Mononuclearele sunt: # Limfocitele (25-33% din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari si citoplasma putina. Au proprietati fagocitare pronuntate. beta O (zero) O. Formarea cheagului de fibrina are loc prin transformarea fibrinogenului plasmatic (globulina din plasma). In circulatia sanguina se gasesc in numar de 250000-450000/mm3. # Monocitele (13-19% din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. Durata de viata este de la cateva ore pana la cativa ani. 3. Durata de viata este de 5-9 zile. in splina. solubil. sunt anucleate. Ele intervin in stadiul tardiv al infectiilor. Au nucleu in forma de rinichi. splina si ajung in circulatie pe cale limfatica. maduva osoasa. dupa care sunt distruse in splina si ficat. substante vasodilatatoare. in amigdale etc. Se formeaza in timus. produc dereglari ale unor constante functionale (ale homeostaziei). ganglioni limfatici. fagocitand resturi celulare si microbiene mai mari. sub actiunea trombinei. Au rol in coagularea sangelui.sunt cele mai mici elemente figurate. Hemostaza este procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei. patrunse in mediul intern. B. Numarul lor creste in infectii ale organismului. Provin prin fragmentarea unor celule mari (megacariocite) din maduva osoasa. Produc anticorpi care asigura imunitatea corpului. opresc reactiile inflamatorii prin reactii de detoxificare. ca urmare a lezarii vaselor de sange. # Bazofilele (1% din totalul leucocitelor) sintetizeaza si elibereaza histamina si heparina. A.

Testiculele sunt in numar de doua. secreta hormoni sexuali (androgeni si ovarieni). 21): - testicule (glandele genitale masculine). 1. cum ar fi: transportul de substante nutritive si gaze respiratorii. La 15 . Testiculul este invelit intr-o membrana conjunctiva alba-sidefie. unde creste si se dezvolta pana ce fatul. 1. AB B AB III IV B AB alfa O B. strabate peretele anterior al abdomenului in regiunea inghinala si la nastere ajunge in scrot. V. devenit viabil si este expulzat prin actul nasterii. reglarea temperaturii corpului. ductele deferente. asigurand desfasurarea proceselor metabolice. B. Gonadele (glande mixte) au doua functii importante: - produc gametii ( ovulul si spermatozoidul). Alcatuirea aparatului genital mascului este urmatoarea (fig. AB AB Functiile sangelui in organism Sangele indeplineste functii importante pentru organism. caile excretoare (epididimul. functia hemostatica prin coagulare. adapostite in scrot (alcatuit dintr-o punga tegumentara. O A. Structura organelor reproducatoare V. uretra). care are un sistem muscular complex ce ii permite o mare mobilitate) se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine incepe sa coboare.A II A b eta A. A. AB B. apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici. ductele ejaculatoare. 1. organul copulator (penisul). mentinerea pH-ului prin sisteme tampon. glandele bulbo-uretrale). prostata. Structura aparatul genital masculin V. reglarea echilibrului hidric. glandele anexe (veziculele seminale. O O. REPRODUCEREA Reproducerea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). fibroasa numita albuginee. Oul rezultat se adaposteste in cavitatea uterina.

in interiorul carora se formeaz gametii masculini (spermatozoizii). dupa ce se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale.de catre celulele Leydig. dezvoltarea musculaturii si a scheletului. conjunctive care impart testiculul in 200-300 de lobuli. albugineei se prezinta mediastinul. detemina sexul produsului de conceptie. care acopera uretra. Hormonii androgeni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculine. V. vocea. 2. Alcatuirea aparatului genital feminin este urmatoarea (fig. Tubii seminiferi contorti contin in pereti celulele seminale. Prostata este o glanda voluminoasa situata in pelvis. 1. asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare: anumite particularitati somatice. Este o celula alcatuita din cap. pornesc spre albuginee si varful spre mediastin. Structura aparatului genital feminin V. aflate in tesutul care separa tubii seminiferi intre ei. La extremitatea distala se afla glandul. Toti tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului intr-un colector comun tubul drept). vasele si nervii testiculari. Acesta se continua cu canalul ejaculator si. gametul masculin. sintetizat din colesterol. Principalul hormon androgen este testosteronul. inconjurand portiunea initiala a uretrei. sub vezica urinara.partea superioara a glandei. 22): . care secreta hormonii androgeni.glandele genitale feminine (ovarele). Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor eferente si se continua cu canalul deferent. ingrosari. Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator. Spermatozoizii sunt secretati de celule seminale din tubii seminiferi contorti. fiind legate de spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) si de secretia hormonilor andogeni. Secretia de hormoni androgeni se datoreaza celulelor interstitiale Leydig. Din aceaste. pilozitatea. Functiile testiculului Testicolele sunt glande mixte. de forma piramidala. gat si flagel. distributia grasimii de rezerva. iar hormonii androgeni . Este alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios. Prostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei. cu baza Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi contorti. 1. strabatut de canalele spre interior septuri excretoare. Epididimul stocheaza sperma si in final aici are loc maturarea spermatozoizilor. Penisul este organul copulator la barbat. Spermatozoidul. precum si celulele interstitiale Leydig. Tubii drepti se deschid intr-o retea de canale neregulate si apoi se colecteaza in 10-12 canale eferente care se indreapta spre epididim. 2. V. Acesta este situat in partea superioara si posterioara a testiculului si are forma de virgula. 16 . servind ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. care urca in abdomen. 2. la fel ca si glandele bulbo-uretrale. in care se gasesc vase si nervi. Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interstitial. strabate prostata si se deschide in uretra.

Ovarele sunt in numar de doua si sunt glande sexuale cu crestere mixta. avand rolul de a capta si conduce spre uter ovulul expulzat. situate in pelvis de o parte si de alta a uterului. Sunt glande perechi. miometru (la mijloc) si perimetni (la exterior). cavitari. iar pe extremitatea sa inferioara se insera vaginul. dupa stadiul evolutiv. La exterior orificiul vaginal este inconjurat de labiile mici si mari. la nivelul mamelonului. Ovarele au o forma ovoida. zona corticala. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. maturi. prin canalele galactofore. . semilunara sau inelara. vagin. numita himen. In partea centrala (zona medulara) ovarul este alcatuit din tesut conjunctiv lax. Tuba uterine este un conduct care face legatura intre ovar si uter si are lungimea de aproximativ 10-12 centimetri. Glandele mamare sunt organe a caror dezvoltare constituie unul din caracterele sexuale secundare ale femeii. situat intre vezica si rect. cu vase sanguine si limfatice si fibre nervoase. Vaginul. 17 . Uterul este un organ cavitar. nepereche. produc gametii feminini (ovulele) si secreta hormonii sexuali feminini. Tesulul ovarelor se diferentiaza in doua zone: zona medulara.caile genitale reprezentate de: trompele uterine. pline sau cavitare. si numai 300-400 foliculi se vor matura in perioada de fertilitate a femeii. Extremitatea imferioara a vaginului se deschide in vestibulul vaginal (vulva). Intre lobi se gaseste tesul conjunctiv de tip adipos.glandele anexe (glandele mamare). La nastere exista la ambele ovare 400 000 -500 000 foliculi ovarieni primordiali. Are forma de para turtita orientata cu varful in jos. La acest nivel femeia virgina prezinta o membrana transversala. asezate in partea anterioara a toracelui. formatiuni rotunde.. Zona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni. Foliculii ovarieni se gasesc in diferite stadii de evolutie: primordiali. organ tubular si cavitar. continua colul uterin si reprezinta organul copulator al femeii. uter. formand gametii feminini (ovulele). Vulva cuprinde labiile (doua perechi cu cute tegumentare) si clitoristul (organul erectil al vulvei). acoperite cu un epiteliu germinativ care secreteaza foliculii ovarieni. Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase franjuri (infundibulul). plini. Glanda mamara este alcatuita din lobi care se deschid. turtita. Contine musculatura neteda si un epiteliu simplu formand mucosa uterina (endometrul) la interior.

Functia analizatorilor este de a receptiona. la cotitura trompelor uterina. 3. apoi de lapte. ovulul. Progesteronul este secretat de celulele corpului galben. dezvoltarea glandelor mamare si a caracterelor secundare feminine. Fecundatia are loc. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii foliculului. iar tesutul adipos dispare aproape complet. 18 . in majoritatea cazurilor. suferind procesul de capacitatie. Functiile ovariene Ovarul. stimuland proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. Organul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente: - segmentul periferic sau receptorul. Daca nu a fost fecundat ovulul. parenchimul glandular prolifereaza. 2. Dupa ovulatie. In stadiile tardive ale sarcinii si in alaptare volumul mamelei creste prin acumulare de colostru. ORGANELE DE SIMT (ANALIZATORII) Organe de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la integrarea acestuia in mediu. foliculul se transforma in corpul galben care secreta hormonii feminini: progesteronul si estrogenii. este eliminat o data cu secretiile uterine. conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern. Secretia de hormoni ovarieni consta in producerea de estrogeni si progesteron. el isi finalizeaza maturarea. VI. iar in timpul sarcinii de placenta. rezultand corpul albicans. de celulele corpului galben. corpul galben persista si are o activitate hormonala intensa in primul trimestru de sarcina. Daca ovulul este fecundat. gonada feminina. cavitatea uterine si trompa pana in treimea externa pentru a intilni ovulul. are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul prin ovogeneza si de a secreta hormoni care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru starea de graviditate. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine. in a 24-a zi a ciclului corpul galben incepe sa degenereze si sa se cicatrizeze. 2.In timpul sarcinii. Dupa ovulatie. Ovulul fecundabil ajunge in trompele uterine si daca nu este fecundat. V. Fecundarea Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. in treimea externa a trompei. Spermatozoizii depusi in vagin vor trebui sa strabata glera cervicala. V. iar in timpul sarcinii de catre placenta. Capul spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigotul) urmata de dezvoltarea acestuia. In acest timp. este aspirat de franjurii tubari (infundibul) si condus spre cavitatea tubara. mai exact in ampula tubara. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine.

Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile. ♦ Chemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante chimice dizolvate. receptorii de tact si presiune. ♦ Termoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura. ♦ Visceroceptorii (interoceptorii). de presiune din mediul intern al organismului. extern si intern. Localizare Natura stimulului Chemoreceptori Exteroceptori gustativi olfactivi de presiune din Mecanoreceptori tactili si de presiune auditivi. localizati in muschi. de conducere a impulsurilor. furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente. vestibulari pentru cald Termoreceptori Fotoreceptori Nocireceptori pentru rece vizuali pentru durere somatica pentru durere somatica pentru durere viscerala muschi si articulatii Proprioceptori Interoceptori chemoreceptori din vase de sange baroreceptori din vase sau alte structuri interne ♦ Exteroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul extern. elaborand senzatiile specifice constiente. furnizeaza informatii asupra modificarilor biochimice. 19 . ♦ Fotoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase. La randul lor. oase. segmentul central. ♦ Proprioceptorii. olfactivi si cei situati in vasele de sange. Exemplu.- segmentul intermediar. tendoane si articulatii. Exemplu. receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile. cuprinzand caile nervoase directe si indirecte. localizati in organele interne si in vasele de sange. receptorii gustativi. auditivi si vestibulari sau din muschi si articulatii. ♦ Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. care include aria corticala specifica.

este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat de tip cornos. receptorii prezinta trasaturi functionale comune: # Capacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential. Analizatorul cutanat (fig. corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a vibratiilor cu o frecventa mai mica de 60 cicli/sec). Reduce pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care actioneaza timp indelungat. Aceasta depolarizare se numeste potential de receptor. 14): - terminatiile nervoase libere (receptori ai tactului si presiunii). VI. stratul superficial al pielii. Derma contine canalele de excretie ale glandelor sudoripare. Pielea este alcatuita din trei straturi principale. # Adaptarea. Intensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului. In piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili. situata sub epiderma. # Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau dupa amplitudinea potentialului generat la nivelul receptorului. Desi receptorii genereaza independent potentiale. Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita. Indiferent de natura lor sau de localizare. corpusculii Krause (de percepere a temperaturilor scazute). apasare. Epiderma contine terminatii nervoase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor sudoripare. Epiderma. care nu se propaga. discurile Merkel (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor). o retea vasculara si receptori nervosi. # Sensibilitatea specifica. 1. care au rolul de a sesiza diferentele intre cald si rece. care se autopropaga prin fibra nervoasa senzitiva. Receptorii sunt (fig. Derma.♦ Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici. 15) Pielea este invelisul care protejeaza organismul uman de agresiunile mediului extern. Stratul superficial al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. este alcatuita din tesut conjunctiv. mangaiere. Cand atinge un nivel critic se declanseaza un potential de actiune. Un anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o depolarizare la suprafata membranei. Fiecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul. durere. 20 . conectata cu receptorul. care produc leziuni celulare. ale carui celule se regenereaza in permanenta.

Receptorii tactili si de presiune se adapteaza. Hipoderma contine partea profunda a foliculilor pilosi. Fibrele sensibilitatii termice. termica si dureroasa. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de om . Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi nevazatorilor pentru citirea Braille. presiunea atmosferica). limba. aflat in girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I). un nevazator experimentat poate citi pana la 100 de cuvinte pe minut. Segmentul intermediar (calea de conducere) Primul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal. Sensibilitatea discriminativa tactila se determina masurand distanta minima la care doi stimuli se pot percepe separat. formand fasciculele spinotalamic lateral. Receptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii. o retea vasculara si receptori nervosi (corpusculii Vater-Pacini. asezate in pagina la distante de 2.Derma mai contine partea superioara a foliculului pilos. in general. Hipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. in ganglionul spinal. iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex. si 50-60 mm la nivelul tegumentului spatelui. bogat in celule adipoase. Cele mai intinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele. Segmentul central Este reprezentat de neocortexul receptor. Din punct de vedere structural. tactil. Cel de-al treilea neuron se afla in talamus. glomerulii glandelor sudoripare. Aceasta distanta variaza intre aproximativ 2 mm la nivelul limbii si al degetelor. de izolator termic si mecanic. De aceea contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea. In 21 . Cresterea temperaturii mareste sensibilitatea tactila. mana. Simbolurile Braille sunt puncte in relief. indeplinind rolul de rezerva nutritiva. termic-dureros si spinotalamic anterior. dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron in cornul posterior al maduvei spinarii. cum ar fi temperatura.5 mm. Acest muschi ridica firele de par sub actiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. Este formata din tesut conjunctiv lax.homunculus senzitiv. glande sebacee si un muschi neted piloerector. pielea asigura sensibilitatea tactila. Ruffini si Golgi-Mazzom). foarte usor. in timp ce scaderea ei are efecte opuse. Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. Pipaind aceste puncte in relief pe pagina. presionala si vibratorie. Capacitatea discriminativa tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori. Prin receptorii pe care ii contine. al carui axon trece in cordoanele laterale. receptorii tactili sunt terminatii nervoase libere sau receptori incapsulati.

deutoneuronul caii. # Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul caii). Mucoasa olfactiva apare ca o zona limitata la o suprafata de 2-3 cm2. chiar la acelasi individ variaza in unele situatii: inainte de masa sensibilitatea olfactiva este mai mare decat dupa aceea. fara nici un dispozitiv de receptare.peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica II. 2. Segmentul central este localizat in aria olfactiva din paleocortex. 22 . Este galbena si permanent umeda. unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere. antrenate de aerul inspirat si dizolvate in lichidul vascos de la suprafata mucoasei olfactive. care formeaza nervii olfactivi. gradul lor de solubilitate. deci. ne ajuta la recunoasterea persoanelor si a locurilor. in contact direct cu excitantul. desi stimulul persista. ale caror dendrite sunt situate printre celulele de sustinere. uneori chiar la retrairea amintirilor. strabat lama ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in bulbii olfactivi. 17) Simtul mirosului (olfactia) la om este localizat in cavitatea nazala. Axonii celulelor mitrale formeaza tracturile olfactive si se termina in cortex. O substanta odoranta care persista mult timp in jurul nostru determina fenomene de adaptare olfactiva. Mucoasa olfactiva este alcatuita dintr-un strat de celule epiteliale (de sustinere). Mirosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente. intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie. miresmele din jurul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul inconjurator. Receptorii olfactivi se numesc chemoreceptori. Dendritele se termina cu o mica vezicula (buton olfactiv). selectare sau dirijare a informatiei. umiditatea si sanatatea mucoasei. deoarece sunt stimulati de substante chimice volatile. Intensitatea senzatiilor olfactive depinde si de alti factori: concentratia substantelor odorante. Sensibilitatea olfactiva este foarte diferita de la un individ la altul. VI. La femeile insarcinate sau in cazul unor boli digestive sensibilitatea olfactiva este marita. prevazuta cu 6-12 cili. Segmentul de conducere Axonii neuronilor olfactivi bipolari. o parte a mucoasei care captuseste cavitatea nazala. Axonul sau transmite direct centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfactiv. Este posibila insa formarea altor senzatii olfactive sub actiunea unor substante care nu au actionat pana atunci. Cilii olfactivi ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. Darele de miros. Se apreciaza ca sensibilitatea olfactiva este mai mare la copii decat la varstnici. intre care se afla celulele alungite receptoare. Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva. # Neuronul olfactiv (protoneuronul) intra. Analizatorul olfactiv (fig. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari).

VI. inconjurate de un sant adanc (circumvalate). prin asociatie. Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii. Fibrele acestor nervi se alatura in bulb. Se gasesc in papilele din mucoasa linguala si. Mugurii gustativi din mucoasa faringiana si epiglotica percep. in numar mai redus. a obrajilor. Papilele fungiforme si circumvalate sunt papile gustative. denumite papile. Primele doua tipuri de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. Daca privim cu lupa suprafata acesteia. a faringelui si a epiglotei. Capacitatea discriminativa gustativa este mica. dispusi in V la baza limbii. # Gustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii. amar si dulce. Segmentul de conducere Nervii care conduc sensibilitatea gustativa sunt nervul facial (VII) pentru mugurii din partea anterioara a limbii (2/3). sarat. mugurii gustativi se afla in santul din jurul papilelor circumvalate. unde fac sinapsa cu al treilea neuron. in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei. Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele senzoriale. smocuri de firisoare (coroliforme). unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. ciupercute (fungiforme) sau in forma de potir (caliciforme). Analizatorul gustativ Limba este organul gustativ. toate gusturile fundamentale. ca filele unei carti (foliate). asociate cu senzatiile olfactive si bucofaringiene (tact. Dupa incrucisare. # Gustul acru este localizat pe marginile limbii. Papilele filiforme nu au muguri gustativi. axonii deutoneuronilor ajung in nucleii specifici de releu din talamus. Receptorii gustativi sunt chemoreceptori. Gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile celor patru gusturi fundamentale. in partea sa anterioara. care proiecteaza pe scoarta cerebrala. nu au gust. temperatura). Segmentul central se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din lobul parietal. Omul percepe patru gusturi fundamental: acru. Papilele au forme diferite: firisoare (filiforme). stimulati de substante sapide. Substantele insolubile. In mucoasa linguala. dizolvate in apa si saliva. a valului palatin. nervul glosofaringian (IX) pentru treimea posterioara si nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi. si in mucoasa labiala. observam proeminente si rugozitati. 3. # Gustul dulce la varful limbii. 23 . # Gustul amar este perceput spre baza limbii. prevazute cu chemoreceptori. ca si in santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii. insipide. Ei sunt in numar de 6-12. la nivelul buzelor si al gingiilor.

drept intern. luand numele de cornee. Sclerotica este invelisul extern si are rol protector. Astfel. La varstnici este mai redusa decat la adulti. drept inferior. drept superior. luminozitatii si culorii obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala. La polul anterior al globului. in mentinerea echilibrului si in activarea corticala difuza. coroida si retina. continand vase. sclerotica se bombeaza si devine transparenta. Excitatiile gustative produse simultan se pot influenta reciproc.Sensibilitatea gustativa variaza in functie de concentratia diferitelor substante sau de varsta si sexul persoanelor. Analizatorul vizual este format din globul ocular. fapt utilizat pe scara larga in gastronomie. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern. la polul anterior al globului. orientati radiar si circular. • componenta tactila. Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. Procesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa. oblic inferior si oblic superior. Spre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar. participa discret prin intermediul mirosului. alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. Coroida este invelisul care asigura nutritia globului ocular. VI. Vederea permite diferentierea formei. degustatorii de vinuri). in care se afla receptorul (segmentul periferic).mirosurile degajate de alimentele calde imbunatatesc gustul produselor alimentare. Unele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu. nervi si pigmenti. contribuind astfel la integrarea organismului in mediu. dar toate au trei componente negustative comune: • componenta termica. Analizatorul vizual (fig. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente. • componenta osmica . Muschii ciliari sunt muschi netezi. In prelungirea corpului ciliar. Gusturile isi imbina nuantele. Ochiul transforma energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de unda intre 400 . prin care lumina ajunge la acesti receptori. care iuteste mancarea si este excitata prin condimente.700 nm) in impuls nervos. 18) Vederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. se afla un 24 . se accentueaza sau se sterg. Exista o mare diversitate a gusturilor pentru alimente. 4. calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de proiectie (segmentul central). invelisurile sunt: sclerotica. o solutie diluata de zahar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu.

Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. Contractia muschilor circulari. formand nervul optic.la dilatarea pupilei. si parasesc ochiul prin pata oarba. In alcatuirea irisului se afla muschi netezi. iar contractia muschilor radiari . iar cel de-al II-lea . Segmentul intermediar Neuronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al II-lea neuron al caii vizuale. La polul formeaza posterior al retinei se afla: .cristalinul se aplatizeaza.fovea centralis. Segmentul periferic Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase.o pata galbena numita macula lutea. Pentru a ajunge la celulele receptoare. cristalinul se bombeaza. numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina. iar cand se contracta muschii radiari . acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. tactili). duce la micsorarea pupilei. Retina. dar este bogat inervata. Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. Segmentul de conducere este format dintr-un lant de neuroni bipolari 25 . iar camera posterioara: intre cristalin si retina. Primul neuron este conectat la celulele receptoare. care centrii nervosi.pupila. dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. In camera anterioara se afla umoare apoasa. lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea. Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin. Sunt receptorii vederii nocturne. Corneea nu contine vase.la primul neuron. care transmit informatia spre culoare bruna. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane) sunt foarte sensibile la lumina.umoare vitroasa (corpul vitros). circulari si radiari. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis. iar in camera posterioara . care desparte camera anterioara de cea posterioara. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. Spre coroida.diafragm numit iris. care are un orificiu central . fiind sensibila la stimuli externi (durerosi. Axonii celui de-al II-lea neuron se grupeaza. cristalinul si camera posterioara. retina contine un strat de pigmenti de o camera obscura in jurul celulelor receptoare. Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari. Al III-lea neuron al caii vizuale se afla in metatalamus. de unde informatia este proiectata in emisferele cerebrale. cu o depresiune in centru . invelisul intern. . camera anterioara.o pata oarba. Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule. Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor.

de la care incepe acomodarea. datorita contractiei muschilor ciliari circulatori. Campul vizual binocular reuneste cele doua campuri monoculare. Receptorii se afla la nivelul urechii interne. adica prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare. Analizatorul acustic (auditiv) (fig. Urechea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele. Segmentul central Este reprezentat de aria vizuala primara. Urechea se imparte in: urechea externa. VI. Defectiunea se numeste presbitism si se corecteaza cu lentile convexe. iar prin axoni. care face posibila proiectarea imaginilor pe retina.(protoneuronul caii). Acest organ de simt este format din aparatul de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urechea externa si medie) si din aparatul de receptare a sunetelor (situat in urechea interna). la care convergenta cristalinului este maxima). La persoanele varstnice acomodarea ochiului are loc intre limite reduse. Aparatul optic Formarea imaginilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular. umoare apoasa. dand semnificatie lumii sonore care ne inconjoara. Punctum proximum scade cu varsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. aproximativ 6 m) si punctum proximum (cel mai apropiat de ochi. Campul vizual este spatiul cuprins cu privirea atunci cand aceasta este fixata asupra unui punct. iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi. In vecinatate se afla mai multe arii de asociatie. 5. aflata in lobul occipital. suprapuse in zona nazala. cea mai mare parte a campului vizual este asigurata de ambii ochi (vedere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur ochi (vedere monoculara). alcatuit din cornee. Acomodarea se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai indepartat de ochi. cu neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii). 26 . Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. urechea medie si urechea interna. aparatul optic are o convergenta pozitiva. La om.19) Analizatorul auditiv este organul de simt care asigura perceperea unde lor sonore. care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile. cristalin si corp vitros. implicate in procese psihovizuale complexe. Claritatea imaginii la distanta si in apropiere se datoreaza acomodarii ochiului prin cresterea convergentei cristalinului. Datorita corneei si cristalinului. orientarea in spatiu si vorbirea ca mijloc de comunicare interumana. conectate cu lobii frontali si parietali.

se gaseste receptorul pentru sunete. contractia muschilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. Astfel. Ea este plina cu aer la presiune atmosferica. alcatuit la randul sau din vestibul osos. Muschii atasati oscioarelor contribuie la modificarea intensitatii sunetelor. Contractia muschilor scaritei amplifica vibratiile prea slabe. Cele doua membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul si fereastra ovala. Oscioarele auzului sunt: ciocanul. avand doua vezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare membranoase. care poate vibra cu 30-30000 cicluri pe secunda la undele sonore primite prin conductul auditiv.melcul membranos sau canalul cohlear.5-3 cm si se intinde pana la membrana timpanului. Este formata din labirintul osos. La fiecare inghititura. Conductul auditiv are o lungime de 2. guturaiul poate avea ca urmare infectia urechii medii (otita). care se sprijina pe fereastra ovala. subtire (lama spirala osoasa).Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un schelet fibrocartilaginos invelit in tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea lor spre conductul auditiv. in urechea interna. in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii. In interior se afla labirintul membranos. care este prins pe fata interna a timpanului. De aceea. tunete. Dincolo de membrana ferestrei ovale. egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urechea medie. se formeaza intr-o cavitate a osului temporal. # Melcul osos (cohleea) este un canal osos. datorita comunicarii cu naso-faringele prin trompa lui Eustachio. nicovala si scarita. care imparte incomplet cavitatea melcului in doua compartimente. La amplificarea sunetelor mai contribuie si diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei ovale (timpanul este de 17 ori mai mare ca suprafata). format din: -vestibulul membranos. Transmiterea vibratiilor este realizata de trei oscioare articulate. Timpanul are rolul de rezonator. groasa si vascularizata. difuzoare cu peste 100 decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a inghiti repetat sau de a tipa. De la columela porneste o lama osoasa. unul superior (rampa vestibulara) si 27 . avand de o parte si de alta doua fete concave. spiralat in jurul unui ax numit columela. Urechea interna se afla intr-o cavitate situata in stanca osului temporal. Mai jos de fereastra ovala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar). . suspendate de peretii urechii medii prin ligamente si doi muschi. Urechea medie (camera timpanului) este o „mini-toba" de marimea unei aspirine. sunetul avioanelor supersonice. trompa se deschide si aerul intra in urechea medie. canale semicirculare osoase si melc osos sau cohlee. Este o membrana fibroasa.

iar cele auditive sunt celule senzoriale ciliate. aflata deasupra organului Corti. fiind delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si de rampa vestibulara prin membrana Reissner. tactile. Vibratia perilimfei se transmite endolimfei. localizate cu deosebire in cortexul parietal. Segmentul central Aria auditiva primara se afla in lobul temporal. in corpul geniculat medial (metatalamus). situat in columela (protoneuronul caii). informatia auditiva ajunge la scoarta cerebrala. Mecanismul auzului (fig. Undele endolimfei se abat peste corzile membranei bazilare.altul inferior (rampa timpanica). si comunica cu varful melcului prin helicotrema. care prin miscarea lor vibratorie ridica celulele senzoriale 28 . Extremitatea ciliata a celulelor auditive vine in contact cu membrana tectoria. Fereastra ovala se bombeaza spre urechea medie si creeaza spatiul necesar vibrarii. Vibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara si. 20) Membrana ferestrei ovale vibreaza cu frecventa si amploarea transmisa de oscioare. dispuse in arcade. un lichid cu o compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian. Aceste celule receptoare auditive sunt inconjurate la baza de prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. neuronii din cortex incheaga armonii. prin helicotrema. In general. perilimfei din rampa timpanica. Membrana bazilara il parcurge in lungime si este formata din aproximativ 50000 de corzi elastice. Din metatalamus. Segmentul de conducere Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaza ramura acustica a nervului cranian VIII. Aici se formeaza senzatia de auz. formand organul Corti. Cortexul este dispozitivul integrator care leaga senzatiile auditive de altele vizuale. musculare etc. undele lichidului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet). Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul caii). Majoritatea axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al treilea neuron. ca si coardele unui pian sau harpe. Exista insa si arii de asociatie. fibre microrezonatoare. # Melcul membranos (canalul cohlear) ocupa numai o parte a melcului osos. melodii. zarva etc. Cele doua compartimente contin perilimfa. intinse in latimea membranei. realizand o perceptie complexa care este memorata in circuite si mecanisme de retea. Este un tub rasucit in spirala. celelalte sunt celule de sustinere. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de vibratii. Unele celule. formeaza tunelul Corti. una langa alta. Din impulsurile nervoase. care codifica sunetele receptate. Pe fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla grupati mecanoreceptori (receptori pentru vibratii).. ingustat de la varf spre baza si plin cu endolimfa. perceptiile auditive „imbraca" un obiect vizualizat in notiunile abstractizate logic prin cuvant.

6. situata deasupra maculei. In jurul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acustico-vestibular. Ele stimuleaza mecanic celulele ciliate. Analizatorul vestibular Analizatorul vestibular (sau organul de simt al echilibrului) participa alaturi de alti analizatori (kinestezic. care constituie receptorul static de postura si miscare rectilinie. Excitatia se transforma in impulsuri nervoase. Aceasta este formata din celule de sustinere si celule senzoriale. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. Fiecare canal are la unul din capete o dilatatie numita ampula. contribuind la reglarea tonusului muscular. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre nervoase. Cele trei canale semicirculare. Segmentul de conducere Dendritele neuronilor situati in ganglionul Scarpa (protoneuronul) culeg informatii de la nivelul celulelor receptoare. Celulele senzoriale sunt prevazute cu cili grosi si lungi. sau macula. O parte din fibrele nucleilor vestibulari ajung la scoarta cerebeloasa din arhicerebel (prin fibre vestibulo-cerebeloase). care se alatura fibrelor nervoase provenite din ampule. care sunt transmise cortexului. la motoneuronii somatici ai maduvei spinarii. sacula si in trei canale semicirculare pline cu endolimfa. iar celulele auditive sunt excitate. Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru miscarea rotatorie. creasta ampulara. Receptorii vestibulari sunt localizati in utricula. Celulele receptoare senzoriale sunt prevazute cu cili. al carui axon proiecteaza in scoarta cerebrala. IV si VI (fibre vestibulo-nucleare) care inerveaza musculatura extrinseca a globului ocular si. unde se afla organul receptor. Nervul vestibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul). unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron. care patrund intr-o membrana gelatinoasa sub forma de retea. 29 . acustic) la mentinerea echilibrului static si dinamic al organismului. prin fasciculul vestibulospinal. In aceasta membrana se afla concretiuni fine de carbonat de calciu (otoliti). Altele ajung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III. cutanat.auditive. O parte din fibrele nucleilor vestibulari din bulb au traseul pana la talamus. deschise in utricula prin 5 orificii. Cilii acestor celule inclavate in membrana tectoria sunt indoiti. din urechea interna. VI. Aparatul otolitic este alcatuit din celule receptoare si de sustinere. iar axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cranian VIII. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei ampulare. In utricula si sacula se afla aparatul otolitic. sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spatiale: orizontal. vertical-sagital si vertical-frontal. optic.

de aceea in tren sau avion miscarea nu este perceputa. fusul are o portiune centrala. Analizatorul kinestezic (motor) Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare (pe care dorim sa le facem) printr-un reglaj central diferentiat. 7. • organe tendinoase Golgi. Sindromul Menier este o boala determinata de o acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare. exercitand o presiune asupra acestora. in diverse boli. comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs. format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de fascicule musculare. daca inchidem ochii. actionam fara sa ne dam seama. otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa. exista mai multe tipuri de proprioceptori: • fusuri neuromusculare. # Miscarile de rotatie implica activitatea canalelor semicirculare. care genereaza un impuls nervos.Segmentul central se afla in lobul temporal. fiind controlata continuu prin feed-back. Miscarile uniforme nu determina excitarea receptorilor vestibulari. • terminatii nervoase libere. 30 . numite fibre intrafusale. Miscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii vestibulari si centrul tonusului si al miscarii. necontractila. • corpusculi Vater-Pacini. Printr-un sistem de feed-back. dispusi in periost si articulatii. Cand corpul este imobil. Lichidul din aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. # Miscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula. in partea posterioara a girusului temporal superior. suprafete articulare. Simtul echilibrului este o „senzatie care nu se simte". tendoane. Daca organismul se misca liniar. subtiri. Simtim miscarea doar la oprire si la pornire. inconjurate si prinse intr-o capsula conjunctiva. atingand cilii. ligamente. deasupra celulelor ciliate. cilii celulelor senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls nervos. Dereglarile functionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (rau de calatorie) sau permanente. distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate. VI. producand ameteli si pierderea echilibrului. plina de nuclei. Fusurile neuromusculare sunt receptori care contin 3-12 fibre musculare modificate. localizate printre fibrele tendinoase. Ca urmare. in care informatiile emise de receptorii vesti-bulari si de receptorii musculari ajung la centrii nervosi care coordoneaza tonusul. in forma de fus. Structural. postura. Dupa structura lor. gesturile in raport cu intentia. otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr-o parte. Miscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt kinestezic.

Reflexul tendinos actioneaza.Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senzitive. 31 . coordoneaza miscari mai putin diferentiate. primare si secundare. Ele au o viteza de conducere foarte mare. Segmentul de conducere Impulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii nervosi superiori pe doua cai. atunci impulsul nervos format este transmis maduvei spinarii. care se opune dezvoltarii unei tensiuni prea mari in muschi. Ele sunt mai subtiri si au o viteza de conducere mai lenta. la insertia lor pe tendon. Aceste cai ale sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculul GollBurdach) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre maduva spinarii. Extremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol contractil si sunt inervate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Deasupra si dedesubtul fibrelor senzitive primare se afla terminatiile senzitive secundare. produce contractia reflexa a muschiului. Alte arii. Daca tensiunea de contractie musculara este prea mare. „in buchet". Ca urmare. Terminatiile nervoase senzitive primare formeaza o spirala in jurul fibrelor intrafusale. trag de tendon pentru a efectua miscarea. care reduce activitatea muschiului respectiv. Acestea sunt retele de terminatii nervoase butonate pe fibrele musculare. care functioneaza ca receptori senzoriali. Aceste terminatii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situati in ganglionul spinal. Cand fasciculele musculare se contracta. frontale si probabil parietale. Lezarea oricarui segment al analizatorului kinestezic determina tulburari de coordonare a muschilor. Receptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare). in consecinta. prevenind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora. Segmentul central Caile sensibilitatii proprioceptive constiente proiecteaza in aria senzitivo-motorie parieto-frontala. Terminatiile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal. unde au loc analiza si sinteza informatiilor kinestezice. Contractia capetelor produce intinderea zonei centrale a fusului si excitarea terminatiilor senzitive. ca un mecanism de feed-back negativ. diferite de fibrele eferente alfa care inerveaza fibrele musculare striate extrafusale. Stimularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea muschiului si prin contractia capetelor fusului. Organele tendinoase Golgi sunt situate la jonctiunea fibrelor musculare cu tendonul.

Ea prezinta: .superior (care este fix) si inferior( care este mobil) se gasesc dintii. formatiuni osoase dure. Mucoasa bucala este umezita de saliva produsa de glandele salivare. C1/1. 1. 1. -intestinul subtire. Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: -cavitatea bucala. 2. - peretele inferior . VII. VII. Au culoare alba si rol mecanic in digestia bucala. Aceasta este secretata de glandele salivare.20 dinti: Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. -esofagul.peretele superior . cavitatea bucala contine organe specializate limba si dintii. peretii laterali .formati de obraji. Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie. APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv (fig. Receptorii din masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul desfasurarii miscarii. M 2/2. -faringele.cu care comunica prin canale excretoare.care sunt situate in apropierea cavitatii bucale. premolari (PM). intervenind in sfaramarea si macinarea alimentelor. 23) este format din tubul digestiv si glandele anexe.pe care se afla limba cu papilele gustative. Pe maxilare .format din bolta palatina si omusor. molari ( M). Dintii sunt organe vii. -stomacul. Tubul digestiv Tubul digestiv incepe cu orificiul bucal si continua pana la orificiul anal. definitiva-32 dinti: 32 . canini( C). Omul are doua dentitii: 1. Exista mai multe tipuri de dinti: incisivi ( I). -intestinul gros. de lapte/ temporara . Acestia sunt implantati in alveolele dentare.Putem considera ca muschii nostri isi simt propria forta si sfortare. Umectarea alimentelor din cavitatea bucala se realizeaza cu ajutorul salivei.

deglutitie/ inghitire. Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar.radacina= partea ascunsa in alveola. 3. Realizeaza legatura intre fosele nazale si laringe. Musculatura faringelui si esofagului.coroana= partea vizibila a dintelui. Portiunea orizontala este alcatuita din antrul/ canalul piloric. Musculatura este dispusa in trei straturi (longitudinal. dublu stratificata. Face legatura intre faringe si stomac. hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul piloric. faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea digestiva cu calea respiratorie. in limbajul articulat si este si un organ gustativ. care nu se umple cu alimente si corpul stomacului. Musculatura faringelui are rol important in deglutitie. stomacul (fig. intestinul subtire( fig. care se termina la orificiul piloric. circular si oblic). segmentul cel mai lung. Portiunea verticala cuprinde fundul stomacului(fornix/camera cu aer). PM 2/2. 4. participa la inghitirea hranei. 2. 24). stomacul comunica cu esofagul. care secreta sucul gastric si un mucus abundent care o protejeaza. Prin orificiul cardia. precum si intre cavitatea bucala si esofag. M 3/3. supt( la sugari). Mucoasa gastrica /stomacala prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice . Este acoperit de gingie. Fiecare dinte prezina trei portiuni: . iar prin pilor comunica cu duodenul( primul segment al intestinului subtire). -colul= portiunea cuprinsa intre coroana si radacina. Este cuprins intre stomac si intestinul gros si este format din: - duoden (partea fixa). Are forma literei „ J”. 5. Limba are rol in masticatie . jejunul si ileonul/ jejuno-ileonul ( partea 33 . sub muschiul diafragm. circa 4-6 m.Formula dentara (pe jumatate de arcada): I 2/2. situat in stânga cavitatii abdominale. esofagul (circa 25 cm) strabate cutia toracica si muschiul diafragm. . Intrarea in faringe este strajuita de amigdale.25). glande. deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. C 1/1. organe de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor ajunse aici prin hrana si prin aerul inspirat. cu ajutorul ei. prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini/ curburi( marea si mica curbura).

care formeaza bucle(anse) intestinale. sigmoid). Pe fata inferioara a ficatului se afla hilul hepatic. la contactul lui cu mucoasa pentru facilitarea absorbtiei intestinale si la inaintarea acestuia. Duodenul are forma de potcoava. 6. viscerala. cu rol in digestia principiilor alimentari care ajung la acest nivel. diafragmatica. prin care intra si ies din ficat artera hepatica. Lobulul hepatic 34 . transvers. Exista trei tipuri de glande salivare: glandele parotide. Aceste glande sunt: . VII. glandele sublinguale si glandele submaxilare. situat in partea dreapta a cavitatii abdominale. Mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal.26) Acestea isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. - ficatul: cea mai voluminoasa glanda din corp (circa 1. -colonul este format din segmente( colon ascendent. Este alcatuit din patru lobi: drept. vena porta.5 kg). stang. cu o lungime de circa 1. sub muschiul diafragm. 2. Ficatul prezinta o fata superioara. La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara. anterior si posterior.7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire.glandele salivare: secreta saliva pe care o elimina prin canale in cavitatea bucala. vasele limfatice. Jejunul si ileonul se intind pana valvula ileo-cecala.mobila). nervii si cele doua canale hepatice. dispusa in doua straturi. Fata inferioara a ficatului prezinta doua santuri longitudinale. descendent. Mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale. Glandele anexe( fig. care cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. si una inferioara. intestinul gros. Musculatura. care maresc suprafata de absorbtie a principilor alimentari. Prin intestinul gros se elimina resturile nedigerate si produsii toxici de putrefactie sub forma de materii fecale. prezentand apendicele vermiform( forma de vierme). participa prin contractiile sale ritmice la amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive. -rectul= ultima parte a intestinului gros. Este alcatuit din urmatoarele segmente: -cecum= segment situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac. In duoden se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului. Mucoasa intestinului gros nu mai prezinta vilozitati. se termina cu canalul anal care se deschide prin anus.

Ficatul are o structura segmentara. care se deschide in duoden. . fara pereti proprii. formand cele doua canale hepatice( drept si stang).secretia sucurilor digestive care prelucreaza chimic hrana. Acesta ajuta la eliminarea materiilor fecale( de aceea in segmentele inferioare ale intestinului gros creste numarul celulelor care secreta mucus). care se deschide in canalul Wirsung sau direct in duoden.-reprezinta unitatea structurala fi functionala a ficatului. Ficare lob al ficatului este alcatuit din segmente. formand intre ele o retea. acestea asigura si amestecul sucurilor digestive cu hrana ingerata si eliminarea resturilor nedigerate. Mucoasa prezinta numeroase pliuri si glande producatoare de mucus. impreuna cu canalul pancreatic principal( Wirsung). si un canal excretor secundar Santorini. Este o glanda mixta. Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare. Din calea biliara principala se deschide canalul cistic. Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi. situat in potcoava duodenala. Inaintarea hranei de-a lungul tubului digestiv se face prin contractii ritmice ale musculaturii acestuia numite unde peristaltice. prezente in hilul hepatic. in anumite segmente.corp. Este alcatuit din: .situat in spatele stomacului.absorbtia substantelor nutritive rezultate prin digestie. . se unesc intre ele.pancreasul . care se deschide in duoden. . cu dispozitie radiala. Tubul digestiv este captusit cu o mucoasa specializata. canaliculile incep sa aiba pereti proprii. Digestia 35 . si iesind din lobul. pentru: . capilare si canaliculi biliari. Musculatura se concentreaza in trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul sau.coada. prin care bila( produsa de hepatocite) ajunge in perioadele interdigestive in vezicula biliara.Canalul hepatic comun rezulta prin unirea celor doua canale drept si stang si se continua in canalul coledoc. . 3. Lobulul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule hepatice( hepatocite). partea exocrina secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: principal Wirsung. Spre periferia lobulului. in care se descarca bila secretata de hepatocite.cap. Atat bila cat si sucul pancreatic ajung prin canale in duoden. orificiu prevazut cu sfincterul Oddi. VII. iar segmentele din lobuli. impreuna cu coledocul(prin orificiul Oddi).

. in prezenta acidului clorhidric( HCl). fier. rezulta o masa pastoasa numita chim gastric. daca glandele gastrice ar produce pepsina activa.mecanice (taierea.Prin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice si anorganice. Digestia incepe in cavitatea bucala cu transformari: . Rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar. prin amestecarea ei cu sucul gastric. dupa schema: Proteine----------proteaze(favorizate de mediul acid)--------proteine mai simple 36 . acid clorhidric. Unele dintre ele: apa. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive.chimice: amilaza/ ptialina (enzima din saliva) descompune amidonul in produsi glucidici putin mai simpli. Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. care. enzime si mucus. ele s-ar autodistruge deoarece sunt formate din celule. Stomacul depoziteaza temporar hrana si. substantele anorganice (saruri minerale de calciu. Bolurile alimentare ajung in esofag. Mucusul protejeaza mucoasa stomacului impotriva aciditatii severe si chiar impotriva actiunii enzimelor proprii. zahar). fizice si chimice numit digestie. pe masura ce strabate tubul digestiv. adica descompuse in substante simple pentru a putea fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor celulelor. deci contin proteine). . care joaca rol de capacel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare pe calea respiratorie. este supusa unui ansamblu de transformari mecanice. il strabat pe rand datorita undelor peristaltice si intra in stomac prin orificiul cardia. numite enzime. epiglota.) si vitaminele sunt folosite ca atare de catre organism nostru. fosfor etc. Sucul gastric contine: apa. Hrana ajunsa in stomac este transformata chimic de doua categorii de enzime: proteaze si lipaze. De aceea pepsina ( cea mai importanta enzima/ ferment din sucul gastric care descompune proteinele) este eliminata in stomac sub forma inactiva(de pepsinogen). Laringele este inchis automat de catre un cartilaj. In timpul deglutitiei acesta trece din cavitatea bucala in faringe si apoi in esofag. Iar peretelele stomacului nu este atacat de pepsina pentru ca este protejat de un strat de mucus. devine pepsina.fizice (dizolvarea unor substante in saliva: sare. Hrana ingerata. Substantele organice sunt insa mai intai digerate.(Deci. Digestia gastrica. inmuierea cu saliva) -masticatia. maruntirea. cu gust dulce. fara a fi transformate. .

Absorbtia Transformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunera alimentelor in nutrimente.realizeaza procesul de putrefactie din care rezulta substante urat mirositoare. VII. prin absorbtie. Deci. proteaze. trec direct in circulatie. Contine enzime (amilaze. Bila nu contine enzime. Bila contine apa si pigmenti biliari care ii dau culoarea verzuie. de-a lungul tubului digestiv. frisca)--------------lipaze-------------------------lipide mai simple In cantitati mici. incepand cu cavitatea bucala. protejand mucoasa intestinala. lipaze). . alcalin. La nivelul intestinului gros are loc si absorbtia apei.sintetizeaza vitamine (grupul B si vitamina K).sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. este depozitata in pauzele dintre mese in vezica biliara. are loc transformarea chimica treptata a substantelor organice complexe. care. 4. stomac si apoi intestin. lipaze si unele enzime care ataca treptat glucidele rezultate in urma actiunii amilazei pancreatice. Sucul intestinal contine si el apa. chimul gastric trece prin orificiul piloric in duoden. .fermenteaza resturile cu degajare de gaze. in substante simple. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa bacteriile prezente aici. si astfel neutralizeaza aciditatea ridicata a chimului gastric. mai contine saruri biliare care emulsioneaza lipidele facandu-le mai usor de descompus de catre lipazele intestinale. Acestea: . . 37 . Sucul pancreatic este ca si bila.Lipide(din lape . 1. Materiile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal in procesul de defecatie. prin canale speciale. Digestia intestinala este rezultatul actiunii: .bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden de la ficat si pancreas. proteaze. 2. Toate acestea continua actiunea enzimelor din sucurile gastric si pancreatic pana la obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. Acestea actioneaza puternic asupra tuturor produsilor descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar asupra celor nedescompusi.

O data cu nutrimentele sunt absorbite: apa. Ele trec in circulatie ca atare.Doar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trece in sange sau limfa prin procesul de absorbtie. descompus de catre amilazele salivara si Amidonul (glucid complex) este pancreatica pana la produsi ceva mai simpli. glucoza si aminoacizii) sunt gata sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in circulatie pentru a fi distribuite celulelor. fie pentru folosul intregului organism. glicerina. In forma lor simplificata. ca material energetic de rezerva. absorbabile. Fiecare tip de substanta organica este descompusa/catalizata de catre o categorie de enzime specifice. amidon si proteine.de molecule mici. Cand nevoile de energie ale organismului cresc. Substantele preluate prin limfa ajung si ele. Lipidele (emulsionate cu ajutorul bilei) sunt transformate de catre lipaze pancreatice si intenstinale in acizi grasi si glicerina (glicerol). sarurile minerale. tot in sange. glucoza. Prin limfa sunt transportati cea mai mare parte a acizilor grasi in combinatie cu glicerina. Proteinele atacate de proteaze gastrice. glicerina. precum si unele vitamine liposolubile. substantele minerale si vitaminele din alimente.( limfa= lichid transpatent. incolor/ galbui care circula prin vasele limfatice si ganglioni limfatici si in spatiile intercelulare transportand diferite substante intre sange si tesuturi). De exemplu. in final. aminoacizii. Enzimele descompun/catalizeaza( „taie”) parti din ce in ce mai mici din moleculele foarte mari de lipide. pancreatice si intestinale sunt descompuse pana la aminoacizi. celulele noastre nu ar putea beneficia de substantele hranitoare din alimente. Nutrimentele trec in circulatia generala a corpului pe doua cai: sanguina si limfatica. fara a fi transformate. Structura intestinului subtire este adaptata functiei principale a acestuia –absorbtia. nutrimentele(acizii grasi. el elibereaza in sange glucoza. obtinandu-se astfel substante simple. o parte dintre nutrimente sunt utilizate fie pentru nevoile sale proprii. Ficatul nu are doar rolul de a secreta bila. Apa. Daca nu ar exista enzimele(fermentii). prin descompunerea glicogenului. ficatul depoziteaza surplusul de glucoza din sange sub forma de glicogen. unele vitamine care se dizolva in apa (hidrosolubile). 38 . In celulele sale. si o mica parte dintre acizii grasi sunt preluati de sange si prin vena porta ajung la ficat. catalizati/descompusi apoi de catre alte enzime specifice pana la glucoza.

Varful inimii. cu structura si proprietati caracteristice. 1. intre cei doi plamani.patru vene pulmonare. Inima Inima( fig. cavitar. Baza inimii corespunde atriilor.artera pulmonara. APARATUL CARDIOVASCULAR Inima si vasele de sange formeaza impreuna sistemul circulator. rotunjit. Este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor. la nivelul ei se observa cele opt vase mari ale inimii( fig.27). corespunde ventriculului stang. . Este un organ musculos. sustinuta de corzi tendinoase. o mica . Peretele inimii este format din miocard si endocard. .pompa" de aproape 300 de grame. iar AD comunica cu VD prin orificiul atrioventricular drept prin valvula tricuspida). Un perete longitudinal imparte inima in doua jumatati complet separate: . lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul. VIII. ( AS comunica cu VS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida/mitrala. fixat de muschiul diafragm si de organele din jur. Muschiul inimii . Vascularizatia bogata a inimii este realizata prin arterele si venele coronare.jumatatea dreapta (atriul drept=AD si ventriculul drept=VD) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism.jumatatea stanga (atriul stang=AS si ventriculul stang=VS) contine sange oxigenat adus de la plamani. Acizii grasi si glucoza sunt folosite pentru acoperirea necesitatilor energetice (prin ardere) sau se depun in diferite tesuturi ca rezerve de material energetic (tesut gras si glicogen). Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula.28): -artera aorta.este alcatuit din tesut muscular striat cardiac.doua vene cave (superioara si inferioara). VIII.Aminoacizii sunt folositi de organism pentru nevoile sale de crestere. 39 .. Este adapostita intr-un sac fibros numit pericard. . orientat spre partea stanga a cutiei toracice. .miocardul . cu patru camere (doua atrii si doua ventricule) situat in cavitatea toracica.

din ventriculul drept. in artera aorta (sange oxigenat). mai numeroase decat arterele. nu si in sens invers). Peretele lor este subtire. La originea arterelor aorta si pulmonara se gasesc cate 3 valvule in forma de . Calibrul lor scade de la inima spre periferie. acestea se deschid in atriul drept. acestea se deschid in atriul stang. Venele.din ventriculul stang. Peretele vaselor mari( artere. protejate de planuri osoase. care usureaza intoarcerea sangelui la inima. Arterele sunt situate in profunzime. 40 .venule (cele mai mici vene) —vene (mici—mijlocii—mari)— inima Arterele sunt vase care pleaca de la inima si transporta sange spre tesuturi. Calibrul lor creste de la periferie spre inima..prin doua vene cave.cuib de randunica". ( valvulele fac ca sangele sa circule intr-un singur sens. Capilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene. Inima primeste sangele prin vene: . Pe traiectul unor vene se gasesc valvule venoase de forma semilunara. Vasele de sange Vasele de sange formeaza un sistem inchis.prin patru vene pulmonare (sange oxigenat de la plamani). alcatuit dintr-un singur strat de celule. Endocardul se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta. Inima trimite sange in artere: .29): intima( tunica externa) media( tunica mijlocie) adventicea( tunica externa) Peretele capilarelor este foarte subtire si este format din endoteliu sprijinit pe membrana bazala. iar peretii arterelor mijlocii si mici contin numeroase fibre musculare netede. Peretele arterelor mari este elastic. superioara si inferioara (sange incarcat cu dioxid de carbon adunat din tot corpul). . care se continua si la nivelul vaselor de sange. Venele sunt vase care vin la inima si transporta sangele de la tesuturi spre inima. vene) este alcatuit din trei tunici( fig. 2.Cavitatile inimii sunt captusite de endocard. prin care sangele curge intr-un singur sens: inima—artere (mari-----mijlocii-----mici)— arteriole (cele mai mici artere)— capilare-----. in artera pulmonara (sange neoxigenat). care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule dupa contractia acestora. VIII. sunt asezate mai superficial. .

circuite”. Circulatia sangelui Circulatia sangelui este constituita din doua circuite vasculare.primul zgomot (sistolic).batai" ale inimii (aproximativ 70 pe minut). Din aorta se desprind numeroase ramuri. sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave( cava superioara si cava inferioara) care il duc in atriul drept. 3. 41 . Artera pulmonara porneste din ventriculul drept.produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si expulzarea sangelui din ventricule . De la nivelul acestora. Inima deserveste doua ..aorta abdominala. Miocardul se contracta ritmic si automat.in numar de patru.Artera aorta .Circulatia mare (inima . Se deschid in atriul drept. . VIII. membre superioare. Venele pulmonare .. dar strans corelate functional: circulatia sistemica/ marea circulatie. lung. care iriga tot corpul (cap.cea mai mare artera a corpului. Venele cave (superioara si inferioara) sunt vase care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu dioxid de carbon.corp . Contractiile inimii se numesc sistole. Acest lucru face ca inima sa bata o viata intreaga fara sa oboseasca. care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale. se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga si duce sange incarcat cu dioxid de carbon la plamani. ascutit. organele din cavitatea toracica si abdominala.al doilea zgomot (diastolic) scurt. care reprezinta marea si mica circulatie. vin de la plamani cu sange oxigenat si se deschid in atriul stang.aorta toracica si abdomenul . circulatia pulmonara/ mica circulatie. Noi toti percepem aceasta activitate a miocardului ca .inima) incepe in ventriculul stang prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. surd . datorat inchiderii valvulelor de la baza celor doua artere mari (aorta si artera pulmonara). iar relaxarile diastole. Activitatea inimii este insotita de doua zgomote specifice. Perioadele de relaxare a miocardului sunt mai lungi decat cele de contractie. . membrele inferioare). porneste din ventriculul stang si duce sange oxigenat in tot corpul. Vena porta este o vena aparte a marii circulatii. complet separate. Se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica si apoi are traseu descendent strabatand toracele . care pot fi auzite cu ajutorul stetoscopului: . Deci circulatia este dubla( are doua circuite) si completa ( sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu sangele incarcat cu dioxid de carbon).

plamani . Fosele nazale comunica si cu mici cavitati. Mucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se numeste mucoasa olfactiva( cu rol in olfactie/miros) .Circulatia mica (inima . care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor. Prin caile respiratorii aerul atmosferic ajunge la plamani. care incalzeste aerul inspirat ( este vorba de mucoasa respiratorie care captuseste partea inferioara a foselor nazale). APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator( fig. numite sinusuri. care alcatuiesc in plamani arborele bronsic. sapate in oasele din jur. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare. retine praful si unele microorganisme. 42 . Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi.30) este format din: -caile respiratorii -plamanii Caile aeriene/ respiratorii sunt reprezentate de: -cavitatea nazala. Faringele reprezinta locul unde se incruciseaza calea aerului cu cea digesiva. unde il cedeaza alveolelor care il elimina prin expiratie. Cavitatea nazala este formata din cele doua fose nazale care comunica cu exteriorul prin nari si cu faringele prin doua orificii numite coane. Mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditatea. Laringele face legatura intre faringe si trahee avand rol dublu: cale pentru aer (functie respiratorie) si organ fonator /al vorbirii( functie fonatorie).. bogat vascularizata. la intrarea in nari. Are forma de trunchi de piramida triunghiular cu baza in sus.faringe. . este un organ comun sistemelor digestiv si respirator. care transporta spre plaman sange cu CO2.inima) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare.traheea. IX. -laringe. -bronhiile cu ramificatiile lor din ce in ce mai mici. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. firele de par opresc impuritatile din aerul inspirat. . pline cu aer. cate doua pentru fiecare plaman. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare. Fosele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoasa nazala.

Au structura asemănătoare cu a traheei. Bronhiile principale care intra in cei doi plamani (prin hil= un orificiu). impiedicand patrunderea lor in plamani. fiecare intrand in cate un plaman. care permite ca bolul alimentar sa inainteze usor de-a lungul esofagului. Laringele prezinta muschi care prin contractie modifica tensiunea corzilor vocale si diametrul glotei: . buze) si de cea nazala. dintre care cartilajul tiroid (. deasupra diafragmului. asezate in cavitatea toracica. spatiul dintre corzi se numeste glota.Este alcatuit din mai multe cartilaje. Miscarea cililor trimite praful si microbii inapoi in faringe. prezinta 15-20 inele cartilaginoase.. in partea dinspre esofag este completata de o lama musculara. Forma lor. La partea inferioara. profunde.(3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) -------segmente -------lobuli pulmonari -------acini pulmonari. iar lichidul mucos avand rol in umezirea aerului. se produc sunete inalte. formand arborele bronsic. glota se ingusteaza si. 43 .marul lui Adam") . dinti. Cand se vorbeste in soapta . fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior. Fiecare plaman este alcatuit din mai multe unitati din ce in ce mai mici: lobi ------. Mucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) numite corzi vocale( deci patru corzi vocale) : doua superioare si doua inferioare. in forma de potcoava. Plamanii au aspect buretos si culoare roz. . Este captusita de mucoasa traheala ale carei celule prezinta cili si glande care secreta mucus.cand corzile se apropie.cand glota e larg deschisa se produc sunete joase. Traheea este situata in continuarea laringelui si coboara prin fata esofagului spre cei doi plamani. intocmai ca ramurile unui arbore. inveliti in pleure. toate acestea actionand ca rezonatori. Sunetele sunt produse prin vibratia corzilor vocale la iesirea aerului din plamani. Plamanii sunt in numar de doi si reprezinta organele respiratorii propriu-zise. la iesirea aerului. traheea se bifurca in cele doua bronhii principale( dreapata si stanga).corzile sunt indepartate si constiuie suprafete de frecare a aerului expirat. face ca oamenii sa aiba voci diferite (da timbrul vocii). specifica fiecarui individ. Pe cartilaje se prind muschii laringelui. in timpul inghitirii este coborat peste orificiul superior al laringelui si astfel impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie). ultimele cu rol in producerea sunetelor. Epiglota acopera deschiderea laringelui (epigloata joaca rol de capacel si este de natura cartilaginoasa. cavitatea bucala (limba. Sunetele produse sunt modificate de faringe. unde se ramifica din ce in ce mai mult.

Ventilatia pulmonara 44 . terminate prin saculeti alveolari. In ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic . Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare. saculeti alveolari si alveole pulmonare -. imprumutandu-le denumirea: bronhii lobare . dar in structura peretelui lor fibre musculare netede regleaza cantitatea de aer de la acest nivel. adaptat schimburilor gazoase. formeaza acinii pulmonari. care.Ramificatiile bronhiilor devin si ele din ce in ce mai mici si patrund in aceste unitati. iar plamanul stang are o singura scizura. baza catre suprafata externa a plamanului. 1. Alveolele pulmonare sunt inconjurate de o retea bogata de capilare sanguine. care il imparte in doi lobi.ducte alveolare. format dintr-un singur strat de celule. Mai multi acini pulmonari formeaza un lobul. care se continua cu bronhiolele respiratorii. ce captuseste peretii cutiei toracice. Bronhiolele respiratorii. impreuna cu formatiunile derivate din ele. Intre cele doua foite se gaseste lichidul pleural. foarte subtire. Bronhiolele lobulare. Deci lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri. se ramifica in bronhiole terminale. alcatuind impreuna suprafata de schimb a gazelor respiratorii.( deci rol esential in mecanismul respiratiei).bobita" reprezinta cate o alveola pulmonara. impreuna cu peretii alveolelor. care acopera plamanii si foita parietala. formeaza membrana alveolo-capilara/ membrana respiratorie. de la care pleaca ductele(canalele) alveolare. Peretele alveolei pulmonare. In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare. la randul lor. Pleura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite: viscerala. CO2) dintre alveole si sange. la nivelul careia au loc schimburile de gaze( O2. care favorizeaza alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii. Lobulul pulmonar are forma piramidala.( plamanul drept prezinta doua scizuri care il impart in trei lobi. mai multi lobuli formeaza un segment.bronhiole lobulare.. mai multe segmente formeaza un lob si mai multi lobi( doi sau trei) formeaza un plaman. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar. Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete foarte subtire. Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase.bronhii segmentare . Lobulul pulmonar este alcatuit din acini pulmonari. IX. inconjurate de tesut conjunctiv.bronhiolele respiratorii. Este alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de sange. vine in contact strans cu peretele capilarului. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare .

-plamanii fiind elasici revin la volumul initial astfel ca presiunea din interiorul lor creste. IX. 1. In inspiratie muschii diafragm si intercostali(dintre coaste) se contracta. muschiul diafragm coboara. marind suplimentar volumul cutiei toracice. fiind organe foarte elastice. 2. Pentru ca aerul din exterior sa intre in plamani trebuie ca presiunea din interiorul acestora (intrapulmonara) sa scada. Expiratia Acesta este un proces pasiv. Cand inspiri mai adanc (tragi mai mult aer in piept) . de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile initiale. Frecventa respiratorie in stare de repaus este de 18 respiratii/ minut la femeie si de 16 respiratii/ minut la barbat. -aerul incarcat cu CO2 este eliminat prin caile respiratorii in mediul extern. Inspiratia Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la alveolele pulmonare.( Pleura parietala fiind lipita de peretii cutiei toracice si fiind solidarizata cu cea viscerala prin lichidul pleural. iar in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Miscarile respiratorii se repeta ritmic. 45 . In expiratie: . -coastele coboara. face ca odata cu cutia toracica sa se mareasca si volumul plamanilor). iar aerul expirat in CO2. urmeaza expansiunea cutiei toracice de care sunt solidarizati prin pleure.si alti muschi se contracta. Plamanii. se mareste astfel volumul cutiei toracice. Aceasta se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice . iar muschiul diafragm urca. Acest proces se numeste ventilatie pulmonara Deci. 1. fara pauza . IX.muschii intercostali si muschiul diafragm se relaxeaza.in inspiratia fortata. 1. in tot cursul vietii. ventilatia pulmonara reprezinta schimburile de gaze dintre organism si mediul abiant( incorporarea O2 si eliminarea CO2). Coastele se ridica si sternul este impins inainte.In inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. Presiunea aerului din interiorul plamanilor scade si aerul atmosferic poate patrunde in plamani. Procesul cuprinde doua etape: inspiratia expiratia Aerul inspirat este bogat in oxigen( O2).

greutatea fiecarui rinichi este in jur de 120g. niste formatiuni de aspect triunghiular. O piramida Malpighi renala impreuna cu tesutul inconjurator din corticala alcatuiesc un lob renal. numita medulara. caile urinare si vase limfatice. Piramidele Malpighi prezinta niste striatii longitudinale fine. Corticala contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori. care reprezinta canalele renale drepte numite tuburile colectoare. care acopera toata suprafata rinchiului si care adera la parenchimul subiacent ( adera la tesutul de sub el). doua margini — una laterala convexa si una mediala concava. iesind vena renala. Fiecare tub colector isi are orificiul de scurgere in papila. X. Parenchimul renal este alcatuit dintr-o zona centrala. de o parte si de alta a coloanei vertebrale. Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro-elastic. care prezinta hilul renal.In timpul efortului sau in anumite meserii (solist vocal). prin care urina se scurge in calicele renale. si doi poli — superior si inferior. La randul sau. Medulara prezinta. numite piramidele lui Malpighi in numar de 6 pana la 18. si o zona periferica. Rinichii au o forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma). Rinichiului i se descriu doua fete — anterioara si posterioara.rinichi (in numar de doi) . in regiunea lombara. 1. lobul renal se imparte in unitati mai mici numite lobuli renali. ele sunt orientate cu baza spre periferie. pe sectiune. Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale. culoarea brun-roscata. Prin hilul renal intra artera renala si nervii renali. expiratia devine activa: intra in contractie unii muschi toracici si abdominali care trag si mai mult coastele in jos. Se poate observa in sectiune cu ajutorul unei lupe mici orificii in varful piramidelor. Rinichiul este alcatuit din doua parti: capsula renala si tesutul sau parenchimul renal.caile urinare X. catre corticala. Polul superior vine in raport cu glanda suprarenala. Rinichii Rinichii sunt asezati in cavitatea abdominala. APARATUL EXCRETOR Aparatul excretor( fig. 46 .31-32) este alcatuit din: . numita corticala.

situat in corticala. care se elimina in mod continuu prin uretere. Bratul descendent are calibrul mai mic decat cel ascendent care. in capsula Bowman patrunde o ramificatie a arterei renale( desprinsa din aorta abdominala). Din aceasta se formeaza glomerulul.uretra.Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului.ureter -vezica urinara . 2. In alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistemul tubular. fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare. In continuarea capsulei se afla tubul contort proximal. se continua cu tubul contort distal.calicele renale mici -calicele renale mari -bazinet . Vezica urinara este un organ musculo-cavitar. cu baza la rinichi si cu varful spre ureter. X. La randul lor.arteriola aferenta. Ea este situata in corticala si are forma unei cupe cu peretii dubli. Limita dintre cele doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip particular numita macula densa. de unde pleaca un brat ascendent ce se reintoarce in corticala. care este un tub incolacit. Ureterul este un tub lung de 25-30 cm. acesta are o portiune rectilinie si una contorta. ajuns in corticala. Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat. Ea acumuleaza urina. mijlociu si inferior. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal. care uneste varful bazinetului cu vezica urinara. El se continua cu ansa Henle. Capilarele glomerurale se unesc si formeaza arteriola eferenta care se capilarizeaza din nou la nivelul peretilor tubulari( restul tubului urinifer). la care soseste o arteriola aferenta si de la care pleaca o arteriola eferenta. In fiecare nefron . In adancimea cupei se afla glomerulul renal care este un ghem format din capilare. formata dintr-un brat descendent care trece in medulara. Capsula Bowman reprezinta portiunea initiala a nefronului. calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul. Caile urinare Caile urinare sunt reprezentate de: . Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior. Mai multi tubi contorti distali se deschid intr-un tub colector. si o evacueaza in 47 .

Rinichii sunt principalele organe ale excretiei. formeaza apoi mici . 3.. e mai lunga decat la femeie.mod discontinuu ritmic. Artera renala (provine din aorta abdominala) se imparte in ramuri care patrund intre piramidele renale. neted.filtre" naturale sunt selective. prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii.arcuri" la baza piramidelor. striat. Ea este segmentul evacuator al aparatului urinar. este prevazuta cu un sfincter intern. In fiecare rinichi se gasesc cam 1 milion de nefroni. Micile . Au loc urmatoarele procese: 48 . La barbat. impreuna cu o cantitate de apa. la barbat. servind pentru mictiune si pentru ejaculare. la limita dintre corticala si medulara. uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica.unitati de curatire" a sangelui. din divizarea acestora in corticala provin arteriolele aferente care se capilarizeaza formand fiecare cate un . care iese din rinichi si se varsa in vena cava inferioara. la nivelul carora se formeaza urina. numit glomerul. ea sufera modificari ale compozitiei sale. Se formeaza astfel urina primara care este de fapt plasma deproteinizata( fara proteine. apoi sangele trece in venule si vene care merg paralel cu arterele si formeaza in final vena renala. Vezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa. este un organ comun atat aparatului urinar. aminoacizii. prin actul mictiunii. toxice (uree. X. Acestia elimina prin urina substantele toxice nefolositoare si o parte din sarurile din sange. glucoza. Formarea urinei Formarea urinei este un proces complex care se desfasoara in trei faze: -filtrarea glomerurala 1.. si cu un sfincter extern. La femeie. de 4-6 ori in 24 de ore. proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intra in tubul urinifer. Arteriola care iese din glomerul (eferenta) se capilarizeaza in jurul tubilor uriniferi. Cantitatea de urina primara este de 180 l pe zi! Pe masura ce urina primara inainteaza de-a lungul segmentelor tubului urinifer. din plasma sanguina neputand trece proteinele. Vascularizatia rinichiului este foarte bogata.. plasma sangelui este filtrata)se face prin peretii subtiri ai capilarelor glomerulare.ghem" de capilare. saruri minerale. la jonctiunea/legatura cu vezica urinara. Uretra este un conduct care. . dar si substante nefolositoare.. reabsorbtia tubulara secretia tubulara Filtrarea glomerurala: Filtrarea sangelui (mai exact. acid uric). in capsula nefronului. Trec insa o mare cantitate de apa. cat si celui genital. pretioase pentru organism.

De exemplu. Acestea au o vascularizatie foarte bogata. substanta toxica. epifiza. timusul. Eliminarea urinei: Din pelvisul renal (bazinet). Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie. continute in urina primara( ultrafiltrantului glomerural). de aici urina finala va ajunge prin caile urinare( uretere) in vezica urinara. cand mananci foarte sarat. prin uretra. ( altfel spus. urina trece in uretere si inainteaza prin contractia musculaturii inspre vezica urinara unde se acumuleaza. XI. rinichiul elimina surplusul prin urina. ovarele. Principalele glande cu secretie endocrina din organism sunt: hipofiza. care intra in tubul urinifer si care va fi eliminat). are loc trecerea acestor substante din tubii uriniferi inapoi in sange). care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din varful piramidelor renale ajunge in final in bazinet (un minirezervor de urina). suprarenalele. HIPOFIZA Se mai numeste si glanda pituitara si este situata la baza creierului intr-o loja formata pe fata superioara a osului sfenoid. la exterior (are loc mictiunea). mentinand astfel concentratia normala a sarurilor in sange. se mareste reabsorbtia ei pentru a nu modifica continutul de apa al plasmei sanguine. paratiroidele. intermediar si 49 . rinichiul elimina surplusul. cum sunt glucoza si aminoacizii. Daca bei apa putina. Este formata din trei lobi: anterior.( un rezervor mai mare). cum este amoniacul. ceea ce usureaza captarea hormonilor de catre capilare. In procesul de secretie tubulara sunt preluate substantele din capilarele ce inconjoara tubii si trecute in lichidul urinar aflat in lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secretia de catre celulele tubului urinifer a unor substante. XI. 3.5 l pe zi. Rinichii intervin in mentinerea echilibrului mediului intern. musculatura peretilor ei se contracta si urina este eliminata. Daca bei prea multa apa. pancreasul.2. Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de substante utile organismului. testiculele. Cand aceasta se umple (300-400 ml). tiroida. Deci in aceasta etapa se recupereaza anumite substante utile organismului din urina primara. In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 1. GLANDELE ENDOCRINE ( fig.33) Sistemul endocrin este alcatuit din glande care elimina produsii de secretie direct in sange. 1.

Prolactina stimuleaza la femeie dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata (hormonul va avea un nivel crescut in perioada graviditatii). Tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide. se mai numeste adenohipofiza si secreta : somatotropul (STH) tirotropina (TSH) corticotropina (ACTH) gonadotropinele: hormonu foliculo-stimulant (FSH) si cel luteinizant (LH). caracterizat prin talie mica si o dezvoltare psihica normala. Hormonii secretati: antidiuretic (ADH) si ocitocina. ceilalti controleaza activitatea altor glande. FSH stimuleaza spermatogeneza. La barbat. In lipsa hormonului pielea se decoloreaza. Lobul posterior formeaza neurohipofiza. prolactina. Scaderea secretiei acestui hormon duce la diabetulul insipid. iar LH provoaca ovulatia si controleaza secretia de progesteron. manifestat prin poliurie (pierderi masive de apa prin urina) si polidipsie (sete exagerata). iar lobii anterior si intermediar din tesut epitelial glandular. Lobul intermediar secreta hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimuleaza melanogeneza (formarea de pigment . Lobul anterior.melanina. Lobul posterior este alcatuit din sistem nervos (neuroni) ca si hipotalamusul. Este secretat in cantitate mare in copilarie si stimuleaza cresterea oaselor lungi si a masei musculare. Gonadotropinele (FSH si LH) regleaza activitatea gonadelor: FSH controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni. Hipersecretia hormonului in perioada de crestere duce la gigantism (cu dezvoltare psihica deficitara). Ocitocina stimuleaza secretia glandelor mamare prin controlarea ejectiei laptelui si provoaca contractia musculaturii uterine (in timpul nasterii secretia este maxima). Somatotropul (STH) este hormonul de crestere. iar LH stimuleaza secretia de hormoni androgeni ( testosteronul). Hiposecretia acestui hormon in perioada de crestere duce la nanism hipofizar (piticism).posterior. Corticotropina (ACTH) controleaza secretia glandei corticosuprarenale. cel mai voluminos. (are rolul de a pastra apa in organism ) In doze mari poate produce cresterea tensiunii arteriale. ce coloreaza pielea). iar la adult duce la acromegalie (cresterea exagerata a extremitatilor si a organelor interne). de aceea hormonul se mai numeste vasopresina. Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului prin marirea permiabilitatii acestora. Cu exceptia hormonului somatotrop. - 50 .

rezultand limfocite T. Secreta parathormonul care controleaza calciul si fosforul in organism : creste calcemia si scade fosfatemia. PANCREASUL ENDOCRIN Secreta doi hormoni: insulina si glucagonul prin celulele endocrine din insulele Langerhans. la cretinism gusogen (dezvoltare fizica si psihica deficitara. EPIFIZA Se mai numeste si glanda pineala si este legata de epitalamus( o parte din encefal/creier). Daca apare la adult. impreuna cu o alta substanta (serotonina) au rol important in inducerea. forma bolii este mai putin grava : mixedem (crestere in greutate. 5. dupa pubertate involueaza. senzatie permanenta de frig. spasmele musculaturii netede ale laringelui pot provoca moartea prin asfixie).XI. TIMUSUL Este situat inapoia sternului. 51 . dar nu dispare complet. XI. Parenchimul timusului este alcatuit dintr-un tesut in care se gasesc limfocite mici numite timocite. scade rezervele adipoase. XI. cresterea calcemiei prin eliberarea calciului din oase si depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. Hipersecretia hormonilor tiroidei duce la scaderea in greutate. XI. intoleranta la caldura. contribuind la imunitatea organismului. formarea de calculi urinari. Dezvoltat maxim in copilarie. Melatonina. 6. se matureaza. XI. piele calda si umeda: boala Basedow-Graves (gusa exoftalmica .gusa marita si globii oculari proeminenti). stimuleaza catabolismul proteinelor. deformatii osoase ). reactii intarziate). cu efecte identice: creste consumul de oxigen. intr-o loja fibroasa. Hiposecretia hormonilor duce. 4. fiind in stransa legatura cu vitamina D. Acestea provin din maduva osoasa. TIROIDA Este situata in partea anterioara a gatului. Secreta hormoni (tiroxina si triiodotironina) . Hiposecretia duce la tetanie (cu spasme ale musculaturii striate si netede. Hiperfunctia duce la demineralizari osoase dureroase. Glanda secreta un hormon . hiperfagie. Ajunse in timus. cu efect calorigen. in cantitate mai mare la intuneric si foarte putina atunci cind ochii vad lumina. 3. piele uscata si ingrosata. cu deformari si fracturi. in copilarie. piele uscata. Are doi lobi laterali uniti printr-o portiune numita istm. PARATIROIDELE Sunt situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni (doua superioare si doua inferioare).melatonina. mentinerea si eficienta somnului. Timusul secreta si un hormon care stimuleaza activitatea limfocitelor T. nervozitate. care migreaza din timus si populeaza ganglionii limfatici si splina. Calcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia). 2.

de la exterior) alcatuita din tesut glandular. Glucagonul are efecte opuse insulinei. Glucagonul stimuleaza glicogenoliza. 1. Hipersecretia duce la hipoglicemie . orice sistem nervos este organizat ca o retea de neuroni. creste numarul elementelor figurate ale sangelui (mai ales a leucocitelor. relaxeaza bronhiile si tractul digestiv. . Sunt alcatuite din doua organe endocrine diferite ca origine si functie : Corticosuprarenala (zona corticala. stare de alerta. cu alterarea functiei sistemului nervos (foarte sensibil la lipsa glucozei) pana la coma. El contine centri nervosi. Din punct de vedere functional. prin stimularea glicogenogenezei si lipogenezei (lipide formate din glucoza). SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos central. ambele avand o parte centrala si una periferica. forta si frecventa contractiilor inimii. ce actioneaza la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor. creste glicemia.cortizolul. Prin aceste efecte determina Hiposecretia duce la diabet zaharat ( caracterizat prin : hiperglicemie. avand rol important in apararea organismului). care cuprinde creierul si maduva spinarii. Acestia primesc informatii de la receptori.aldosteronul. gluconeogeneza. El este compus din nervi si ganglioni nervosi. Intre cele doua sisteme este o stransa legatura. Indiferent de forma organelor sale. creste consumul de glucoza de care tesuturi. polidipsie. XI. poliurie. stimuleaza eliminarea apei. Corticosuprarenala secreta hormoni care deriva din colesterol : . care face legatura dintre sistemul nervos central si organele corpului. determinand hiperglicemia. 52 . le prelucreaza si transmit comenzi la efectori (muschi sau glande). Prin ea circula informatia pe anumite trasee (circuite) sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse. produce anxietate. polifagie cu scadere in greutate).Insulina hipoglicemie. marind reabsorbtia apei si natriului. sistemul nervos este compus din doua compartimente.creste glicemia. care creste filtrarea glomerulara. GLANDELE SUPRARENALE Sunt situate la polul superior al rinichilor. frica. Medulosuprarenala secreta adrenalina si noradrenalina. 7. Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul de viata. contracta sfincterele digestive. la interior) alcatuita din tesut nervos. Sistemul nervos periferic. XII.medulosuprarenala (zona medulara. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea organelor interne. cu urmatoarele efecte : creste excitabilitatea cardiaca.

Cand vertebrele se suprapun.------C. cu doua coarne anterioare.M. acestea au in mijlocul lor cate o gaura vertebrala. lombare (5).N. lombari. Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali. apoi prin neuronii de asociatie. calea motoare/eferenta=C.------Ef------RASPUNS • • Sistemul nervos are o componenta somatica si una vegetativa. ambele avand o parte Reflexele au ca baza anatomica arcul reflex. sacrali si coccigieni. MADUVA SPINARII( fig. calea senzitiva/aferenta=C. efector=Ef STIMUL------R------C. In sectiune transversala observam. doua coarne laterale si doua coarne posterioare. nervos. coada de cal.(intercalari) si ajung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori). format din trei membrane: piamater arahnoida duramater Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. receptorul= R 2. de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminate.S. impreuna cu filum terminale. sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). in interior. Ele circula mai intai prin neuronii senzitivi (care sunt in legarura cu receptorii). XII. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza. centru nervos=C. Maduva spinarii are forma unui cilindru. Inconjurand substanta cenusie. cu ajutorul sistemului 1. 4. toracale (12). 1. Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente : 53 . Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de meninge.M.34) Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre. in interior se formeaza canalul vertebral.De regula. toracali.------C. 5. care adaposteste maduva spinarii. impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor( segmente care raspund la stimuli). Reflexul este raspunsul organismului la un stimul.N. Vertebrele se numesc: cervicale (7). 3. la centrala si una periferica. Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex. Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare.S. substanta cenusie.

care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi receptoare) pana la centrii nervosi. 5 sacrati si 1 coccigian.care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). Substanta cenusie este situata central. care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele).exterior se afla substanta alba. si se grupeaza in tracturi si fascicule. dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali. dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). senzitive). organizata in doua cordoane anterioare. 5 lombari. Deci. trunchi si ramuri periferice.care aduc informatii de la periferie (organele fascicule descendente (motorii) . In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi. apare ca o coloana cenusie neintrerupta. Substanta alba contine axoni grupati in fascicule. Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati. dendrite sau axoni fara mielina. pana la periferie (organele efectoare). care se impart in: fascicule ascendente (senzitive) . In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi. motoare) intre etajele maduvei . Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive. dinspre creier (cai descendente. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini. somatice si vegetative. In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori . determinand contractia acesteia. care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). In sectiune are conturul literei H ( de fluture)dar in spatiu. ea are functia de conducere a impulsurilor nervoase: a) b) c) Spre creier (cai ascendente. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate. 54 . deci aici se afla centri nervosi. Ea contine corpi ai neuronilor. doua laterale si doua posterioare. Substanta cenusie In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. 12 toracali. Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali.

Sunt reflexe de aparare . Din totalul de 12 perechi de nervi cranieni. Acestia fac legatura dintre maduva spinarii si organele gatului. trunchiului si membrelor. El se desparte in ramuri. Ea este in legatura cu diferite organe prin nervi spinali. Stimulul este dat de alungirea muschilor care mentin pozitia corpului. modificari ale organelor genitale legate de actul sexual. • • • Maduva spinarii functioneaza prin reflexe medulare somatice si vegetative cu centrii Ea are legatura cu creierul prin fasciculele de axoni din substanta alba. Ele constau in retragerea unui segment in cazul in care tegumentul acestuia a fost excitat de un stimul potential nociv. Se observa la suprafata niste santuri longitudinale care se continua cu cele medulare si doua santuri transversale care marcheaza limitele dintre cele trei etaje: bulbul rahidian. se continua in jos cu maduva spinarii. 55 . adica are si fibre senzitive si fibre motoare. Cele mai frecvente sunt reflexele de flexie. in substanta cenusie. 1. XII. diencefal si emisfere cerebrale .2. TRUNCHIUL CEREBRAL Trunchiul cerebral . la nivelul orificiului occipital. vasoconstrictia etc. cerebel. Raspunsul este contractia muschiului care a fost alungit. 2. cele mai simple cuprind in arcul reflex numai doi neuroni: unul senzitiv (din ganglionul spinal) si unul motor (din substanta cenusie a maduvei. Ei sunt supusi permanent unei alungiri pasive din cauza gravitatiei. Dintre reflexele somatice. Cele doua radacini se unesc si formeaza trunchiul nervului. puntea lui Varolio si mezencefalul.35) este format din: trunchi cerebral. Acesta este mixt. Activitatea reflexa a maduvei este subordonata centrilor din creier. Fiecare nerv spinal are doua radacini.Nervii spinali ies prin gaurile intervertebrale. De aceea ele se numesc refiexe monosinaptice. XII. Reflexele care au centri nervosi in maduva. coarnele ventrale). Radacina posteriora (dorsala) este senzitiva (prin ea sosesc impulsurile aferente). Prin reflexe medulare vegetative sunt realizate activitati ale organelor interne cum sunt : defecatia (eliminarea fecalelor). in forma de trunchi de piramida. mictiunea (eliminarea urinei). Rddacina anterioara (ventrala) este motoare (prin ea pleaca impulsurile eferente). Alte reflexe somatice medulare sunt polisinaptice. zece perechi de nervi cranieni ies din trunchiul cerebral. se numesc reflexe medulare. CREIERUL (ENCEFALUL) Encefalul( fig. Ea contine un ganglion spinal in care se afla neuroni senzitivi. ele antrenand unul sau mai multi neuroni de asociatie.

gastrosecretor. stie" raspunsul fara sa-l fi invatat vreodata. El controleaza pozitia corpului. Un exemplu: Cand este iritata corneea se produce reflexul lacrimal. Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar. urechea interna. Ei functioneaza ca un . XII. lacrimal etc..Substanta cenusie este situata central. Cerebelul asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea interna. Suprafata lui este brazdata de santuri adanci. Axonii care pornesc de aici poarta mai departe impulsuri spre alte parti ale creierului.. Fiecare nucleu grupeaza neuroni cu anumite functii. DIENCEFALUL Diencefalul este partial acoperit de emisferele cerebrale. 3. Nucleii trunchiului cerebral functioneaza automat ca si substanta cenusie medulara. inconjurate de substanta alba. primind informatii de la receptorii din muschi si articulatii (proprioreceptori). XII. numite nuclei. dar asigura precizia miscarilor comandate de emisferele cerebrale. nu pot fi uitate. Anumiti neuroni formeaza centrii respiratori. 56 . pliata cu ajutorul santurilor. pielea si muschii capului. Reflexele care au centrii aici sunt innascute. nici modificate. Cerebelul are doua emisfere intre care este un corp alungit numit vermis. au un arc reflex programat genetic. 2. dar nu mai formeaza o masa compacta ci insule cenusii. ca si la maduva spinarii. La suprafata se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) si o parte din marginea inferioara. Mai sunt si cativa nuclei inconjurati de substanta alba care ocupa zona centrala. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebeloasa. Ele nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc reflexe neconditionate. regland ventilatia pulmonara dupa necesitati. trunchiul cerebral asigura comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central. Nu comanda miscarile. In imediata apropiere se afla un centru cardiovasomotor care participa la reglarea circulatiei. limbii si faringelui. 2. Ei se afla sub controlul etajelor superioare ale creierului. Ei produc ritmic impulsuri destinate muschilor respiratori. CEREBELUL Cerebelul este situat dorsal fata de trunchiul cerebral si legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi. Nucleii somatomotori comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei. Omul . Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simt din limba. 2. Prin pozitia sa.ceas biologic" dar isi pot modifica ritmul.

Cei mai voluminosi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala. auditiva. continutul in apa al organismului. activitatea organelor sexuale. Aceasta "formare continua" a scoartei cerebrale se mentine toata viata dar este mai activa la indivizii tineri. Aria motoare comanda miscarile. 2. somestezica (prin care omul isi simte propriul corp). gustativa. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. auditiva. Scoarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare. Performantele ei se exprima prin complexitatea comportamentului. numita hipotalamus. In partea inferioara a diencefalului. Axonii neuronilor de aici fac sinapsa in scoarta cerebrala. Omul simte (are senzatii) numai cand impulsurile de la receptorii corespunzatori ajung in aceste arii. olfactiva. gustativa. pofta de mancare. Sunt separate printr-un sant interemisferic si unite prin punti de substanta alba. stabilind legaturi sinaptice noi. se afla nuclei vegetativi cu diferite functii: regleaza temperatura. proprioceptiva si vestibulara (nu si pe cea olfactiva care intra direct in emisferele cerebrale). format in procesul invatarii. Performantele ei depind de structura retelei de neuroni. Ele sunt date nu numai de volumul si intinderea scoartei cerebrale ci. XII. care se formeaza in functie de experienta de viata. Diferitele arii ale acesteia indeplinesc functii diferite. aflati in stransa legatura unii cu ceilalti. Ariile de asociatie nu au doar functie de legatura ci realizeaza o prelucrare complexa a informatiei. Emisferele cerebrale mai contin si nucleii bazali implicati in reglarea pozitiei si miscarilor. Scoarta cerebrala contine si centri nervosi somatici si centri nervosi vegetativi. 57 . 4. scoarta cerebrala este pliata prin formarea unor santuri. Neuronii din scoarta cerebrala nu au forma fixa. termica. determina manifestarile legate de emotii etc.Substanta cenusie a diencefalului formeaza nuclei. Astfel. tactila. Comportamentul dobandit prin invatare se deosebeste de reflexele neconditionate prin faptul ca traseul impulsului nervos are componente noi. dureroasa. Emisferele sunt voluminoase. exista arii senzitive: vizuala. mai ales. Astfel se formeaza circuite neuronale noi. Se considera ca fiecare actiune pe care omul o invata corespunde unui circuit nou. mai ales pe cele voluntare. Deci emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara. Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala. Ei isi modifica forma prelungirilor. de structura ei foarte complexa (cu straturi de neuroni intre care se realizeaza un numar imens de sinapse).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful