Rolul muzicii în educația estetică

Numele:Lupu Raluca-Elena, Grupa a III-a, PIPP

Distinctia între educatia estetica si cea artistica este relativa. metodele si formele educatiei artistice sunt puternic individualizate. o pregatire morala superioara duce la bucurie – efect si semn al armoniei interioare si echilibrului – iar pe planul actiunii la dinamism fecund” (3). A trai în frumusete presupune interes pentru masura si armonie. ambianță. contribuind astfel la formarea și desăvârșirea personalității copiilor. societate si natura. de particularitatile valorilor estetice prin care se realizeaza. Legătura dintre educația muzicală și educația estetică 5. viața socială și de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vârstei. angajeaza calitati mai subtile si solicita mai complex personalitatea în ansamblul ei. Ea impune sa dezvoltam la elevi aspiratia lucrului bine si frumos facut. continuturile. se exprima prin limbaje si tehnici specializate si implica o competenta profesionala atestata celui ce o realizeaza în scoala sau în afara scolii. între vis si realitate. însușirile sufletești ale omului. frumos Structura: 1. exigenta si bunul gust fata de orice produs industrial. Anexe . are o sfera de actiune mai restrânsa (vizeaza numai valorile artei). educatia artistica. educație muzicală. Conținutul educației estetice 3. presupune un grad mai mare de initiere.Rezumat “Muzica este graiul în care se oglindesc fără putință de prefăcătorie. Educatia estetica este aceea care-l reînvata pe copil “sa traiasca armonia interioara si echilibrul între fortele imaginatiei si cele ale actiunii. civilizate. Bibliografie 7. sentiment estetic. Educația pentru și prin valorile muzicale 4.” George Enescu Educația estetică a preșcolarilor urmărește cultivarea capacităților de a aprecia frumosul din artă. deci o moralitate superioara. Obiectivele. Cuvinte cheie: gust estetic. simtul echilibrului si simplitatea comportarii frumoase. Concluzii 6. ea fiind determinata în primul rând. natură. artă. Educația estetică – obiective 2. sondeaza însa mai adânc. Educatia estetica scolara are drept esenta formarea personalitatii elevilor prin intermediul frumosului din arta. între îndatoririle fata de sine si cele fata de semeni. Stimulând întrun mod propriu expresivitatea si originalitatea. între aspiratiile eu-lui si acceptarea realitatii. Parte centrala a educatiei estetice. educatia estetica se înscrie pe linia unei pedagogii a creativitatii.

prin capacitatea de orientare și alegere în concordanță cu legile frumosului. maturizarea condiției socio – morale (curaj. motricului și volitivului. a afectivului. utilitar. societății și artei). uitare de sine etc. stimularea inițiativelor în practicarea artelor etc. cognitiv. economic etc. Cele mai semnificative dintre acestea vizează calitatea procesului de socializare a copiilor. condițiile de viață. privite toate ca obiecte ale însușirii estetice a realității de catre om. de actele și realizările umane sau de operele de arta. desfătare. în cazul atitudinii estetice mobilul principal este cel al satisfacerii unor trebuințe spirituale. dimpotrivă. De aceea gusturile sunt diferite de la un individ la altul. motivaționalului. Prezența gustului se exprimă prin sensibilitate la tot ce este frumos. capacitate de comunicare interumană s.Gustul estetic aparține prin excelență sensibilității și imaginației. fapt pentru care nu poate fi întotdeauna argumentat din punct de vedere teoretic. judecata estetică. curiozitate.Educația estetică Educația estetică reprezintă o componentă indispensabilă a formării personalității prin intermediul căreia se urmarește dezvoltarea capacității de a recepta. Acțiunea educațională nu-și propune să uniformizeze gusturile.). sensibilizând-o prin manifestări. experiența acumulată și mai ales de rezultatul educației și al climatului cultural în care trăiește omul. organizarea plăcută și eficientă a timpului liber prin recrearea unui univers propriu în sfera imaginativului. formarea și rafinarea intelectului ca structură rațională și evaluativ – critică în plan mental. afirmarea și trăirea sentimentului identității culturale strâns legat de stimularea capacității copiilor de a iubi patrimoniul artistic al națiunii. al unor aspirații și nevoi umane. cum sunt cele de plăcere. La baza atitudinii estetice se află un interes specific și anume interesul estetic. Efectele acestui interes vizează subiectivitatea ființei umane. Gustul estetic reprezintă capacitatea de a reacționa spontan printr-un sentiment de satisfacție sau insatisfacție față de obiectele și procesele naturale. fiind dependente de structura personalității. reprezintă doar premisa apariției. Educația estetică are o infinitate de efecte pozitive asupra personalității elevilor. sentimentele și convingerile estetice. deși se bazează pe anumite criterii uneori imposibil de exprimat pe plan logic. înnăscute sau dobândite. interpreta și crea frumosul. idealul estetic. Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic.. . dăruire. Spre deosebire de alte atitudini specific umane determinate de interesul practic. Obiectivele educației estetice Educarea atitudinii estetice. Atitudinea estetica se exprimă printr-un ansamblu de reacții spirituale ale ființei umane fata de valorile estetice (ale naturii.a. Reacția de gust estetic se declanșează în momentul contactului cu valorile estetice și se manifestă sub forma unei dispoziții sau trăiri subiective. evoluției și diversificării gusturilor. Trăsăturile de personalitate. luând în considerație spontaneitatea și individualitatea ce le caracterizează să urmărească dezvoltarea și formarea lor în conformitate cu structura și experiența personalității fiecărui elev.

Profunzimea și durata trăirii diferă de la un individ la altul. Formarea și dezvoltarea stilului estetic de viață exprimă cerința potrivit căreia viața fiecărui elev poate și trebuie gândită în școală. acestea din urmă putând fi de natură filozofică. . fiind determinată de categoria (tipul) valorii estetice și de structura personalității. pe prim plan situându-se bine înțeles. specific umane (regretul. Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit mobiluri interne. Formarea trebuințelor estetice. Dacă la nivelul gustului estetic se consemnează prezența sau absența plăcerii. Cele mai importante dintre acestea sunt: formarea stilului estetic de viață. crearea unui spațiu intim. Sentimentele estetice însumează o configurație de emoții. celelalte fiind implicate și subsumate acestora. Idealul reprezintă ceea ce este specific. Ele își pun amprenta asupra întregii personalități. societate și artă. în relațiile sale cu lumea și semenii săi. în familie și în afara lor în conformitate cu regulile frumosului. Fiind specific unei întregi epoci istorice idealul înglobează o imensă experiență socială și are o relativă stabilitate.). principii și norme teoretice care imprimă o anumită direcție atitudinii estetice a oamenilor aparținând unei epoci. Se poate spune că atitudinea estetică reprezintă rezultatul fuziunii componentelor amintite. ale armoniei. Ea se exprimă sub forma unor propoziții ce condensează impresii argumentate și întemeiate pe criterii de apreciere a frumosului. măsurii și exemplarității existenței sociale. Se disting emoții simple. Criteriile folosite în vederea argumentării și motivării pot fi estetice și extraestetice. sociologică.Judecata estetică reprezintă un aspect psihic de natură intelectuală care constă în capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. extazul. rezultat al unor trăiri mai profunde și de durată a frumosului din natură. cu rezonanța biologică (bucurie. națiuni sau categorii sociale. la nivelul judecății intervine argumentarea și motivarea acelei reacții. dominant în diversitatea gusturilor estetice și se exprimă prin principii care se impun și acționează la nivelul unei epoci istorice. Ea se manifestă în mod specific de la un individ la altul. mila. dorul. înnăscute. durere) și emoții complexe. politică. cele estetice. toate fiind provocate de receptarea valorilor estetice. tristețe. Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze. nostalgia etc. Sentimentele estetice reprezintă cea mai înaltă formă de trăire a frumosului. orientând și călăuzind preocuparea omului în vederea asimilării și introducerii frumosului în modul său de viață. compensator și psihoterapeutic și formarea sensibilitatii estetice. contribuind astfel la o integrare funcțională în mediul ambiant. ideologică. Trebuințele estetice vizează obiective legate mai ales de sfera motivațional – afectivă. se realizează o intelectualizare a gustului estetic.

iar în cazul unor semne promițătoare îndrumarea elevilor spre școlile speciale de artă. prin armonia între sunete.Crearea unui spațiu intim. să deseneze sau să danseze. toate însă integrate într-un program educational coerent. înțelegerea mesajului operei. să recite. ritm și mișcare (euritmia). pe de alta. De aceea sarcina școlii constă în inițierea elevilor de timpuriu cu tehnicile diferitelor arte. de autoexprimare și autorealizare cât și asimilarea progresivă a unor modalități de cunoaștere sensibilă. ei vor fi îndrumați și stimulați treptat spre un proces de autoeducație în domeniul artistic preferat. prin intermediul trăirilor estetice. a necesității de autocunoaștere. antrenarea lor la exercițiile de creație. a finalității ei artistice și social – culturale.. datorate ritmului accelerat al dinamicii impuse vieții și profesiilor de științele și tehnologiile de vârf. oboseală sau stres datorate activităților algoritmice. Dezvoltarea aptitudinilor. specifice domeniului artistic pentru care ei dovedesc aptitudini și conducerea lor cu tact reprezintă o dovadă a măiestriei pedagogice. cuvântului. . se dezvolta prin exersare. Antrenarea elevilor în exerciții sistematice. plastice etc. induc o stare de detasare interioară prin fenomenele de “catharsis” (descarcare și eliberare) cu efecte terapeutice și recuperatorii. pe de o parte și. muzicii și mișcării etc. cât și asigurarea condițiilor și mijloacelor necesare pentru dezvoltarea lor. – toți copiii. cu mici excepții. care să-l ajute pe elev în perceperea. Aptitudinile artistice. a unui microclimat spiritual de compensare și contracarare a unor stări de neliniște. intereselor și înclinațiilor elevilor reprezintă un obiectiv important al școlii. când elevii devin conștienți de aptitudinile lor și de rolul exercițiilor în dezvoltarea capacităților lor. compensator și psihoterapeutic reflectă câmpul efectelor subiective pe care educația estetică îl creează în zona trăită a personalității elevilor. Indiferent despre ce fel de aptitudini este vorba – muzicale. Acest obiectiv presupune crearea. Educarea sensibilității estetice presupune atât dezvoltarea afectivității. studierea manifestărilor fiecarui elev și stimularea inițiativelor artistice. literare. Dezvoltarea aptitudinilor creatoare în diferite domenii ale artei. prin muzică (meloterapia). sunt capabili să asculte muzică. Nu toți desfășoară aceste activități în același grad. Cunoașterea acestor deosebiri este indispensabilă pentru desfășurarea educației estetice în cadrul școlii. rutiniere. coregrafice. Valorile constructive ale artei contribuie la ameliorarea și echilibrarea tensiunilor psihice apărute. Aceste efecte pot fi obținute prin desen (artterapia). În ceea ce privește aptitudinile artistice. educația estetică urmărește atât depistarea acestora de la vârsta cea mai fragedă. prin combinarea desenului. ca de altfel orice aptitudine. La vârsta adolescenței. între ei existând deosebiri calitative evidente.

) toate exercită o influență pozitivă sau negativă în acest sens. . literatură. asupra laturii afective a copilului. sentimente și convingeri estetice. Succesiunea anotimpurilor. cultura subiectivă care ne apare – asa cum remarcă G. cadru social în care trăiește elevul (locuința. a creativității etc. La rândul ei. precum și de pregătirea profesorului pentru a introduce pe elev în “lumea frumosului” prin obiectul său de specialitate. design-ul specific tehnologiei informatizate. prin autoeducație cât și prin influențele mediului.) nu pot fi ignorate în procesul organizării educației estetice din școală. ceremonialul. În procesul de învățământ educația estetică se realizează prin toate disciplinele școlare. aspirații. toate pot deveni prilej de a atrage atenția copilului asupra frumosului din natură și a-l ajuta să-l perceapă. Acest rezultat spiritual se concretizează într-un ansamblu de capacități. clasa. îl constituie frumosul natural. artizanatul. relațiile dintre oameni etc. Modalitățile de realizare a educației estetice pot fi grupate în funcție de mijlocul utilizat: frumosul natural. cultura estetică școlară se prezintă sub două ipostaze: a) cultura obiectivă reprezentată de un ansamblu de cunoștințe și capacități estetice. Vaideanu – “ca rezultat spiritual produs în individ de asimilarea culturii obiective”. vestimentația. o pădure înclinându-se sub bătaia vântului. școala. Ele devin un puternic mijloc de influențare a sensibilității elevilor mai ales dacă atenția lor este orientată în direcția perceperii și aprecierii frumosului social. De asemenea. Elementul cel mai general și care acționează de la început asupra “sensibilității”. Firește această contribuție nu este egala. încă înainte de școală dar și după aceea. prevăzute în documentele școlare și transmise în procesul instructiv – educativ din școală. De altfel. o noapte înstelată. designul etc. un cer senin și o liniște odihnitoare. numeroasele implicații sociologice (modă. strada. artă plastică etc. răsăritul și apusul soarelui. un câmp înflorit.) ca și cele psihologice (formarea gustului. să reacționeze emoțional și să vibreze intern la contactul cu el. Procesul acesta de interiorizare și de formare a culturii estetice subiective (care dă sens individual atitudinii estetice) se realizează prin educație. toate subsumate și integrate unui ideal estetic. b) Atitudinea estetică (cu toate componentele ei) reprezintă rezultatul interiorizării culturii estetice obiective. Ea depinde de specificul și conținutul obiectului de învățământ. ambianța. ambianță socială. design-ul industrial.Conținutul educației estetice Conținutul educației estetice în școală este concretizat în ceea ce se întelege prin cultură estetică. muzică.

„Muzica . Formele ei de realizare sunt foarte variate.a. de formare a conduitelor civilizate. El cere sensibilitate și efort modelator dar și competență organizatorică și metodologică. . ostășești. filmul. etic. timbru. doine. în sensibilizarea elevului la valoarea melodica a unui text muzical global sau prin componentele lui – temă. stăpânirea limbajului specific (notație) și a structurii unei opere muzicale ș. activitățile extradidactice.. De la cântecul de leagan. muzica este cel mai aproape de sufletul omenesc. întemeiate pe valorile esteticii integrative. de stimulare a energiilor creatoare. polifonie. fără posibilităţi de prefăcătorie. teatrul. ca și prin mijloacele de comunicare în masă.Educația pentru și prin valori muzicale Dintre toate artele. armonie. vizând desigur și dezvoltarea auzului muzical. însuşirile psihice ale omului. formarea și rafinarea gustului muzical. la cele școlărești. de dragoste. înțelegerea superioară a operei muzicale). ale popoarelor. cântece haiducești și până la cele funebre omul a găsit mereu ocazia să-și exprime “simțirea” și să găsească în muzică curaj. un grai izvorât din inimă şi menit să educe dragoste şi înfrăţire printre cei pe care îi despart credinţi şi obiceiuri deosebite. orele de dirigenție. starea de contemplare psihologică senină. fiind prezentă în toate etapele devenirii sale. Muzica este un grai în care se oglindesc. în principal. totul poate sluji preocupărilor educative de potențare a setei de trăire a frumosului. Educația muzicală constă. În cazul elevilor care manifestă aptitudini pentru acest domeniu al artei se poate atinge și treapta creației muzicale pe temeiul unirii dintre reacția emoțional afectivă. Procesul acesta este deosebit de complex. Finalitățile ei vizează crearea acelei unități neegalabile dintre om și muzică prin rezonanță afectivă și inefabil. lăuntrică. filozofic și educațional. dinamică. concomitent cu pregătirea elevilor pentru a respinge urâtul și tot ce-i legat de el în plan estetic. Ele cuprind întregul proces de învățământ. discernerea muzicalului de nonmuzical. alinare etc..” (George Enescu) Educația estetică se realizează și prin alte forme ale artei – arhitectură. participarea intelectivă și volitivă (ascultare calitativă.

Copilăria este perioada celei mai intense dezvoltări fizice și psihice a omului. Educația muzicală desfașurată în grădiniță dezvoltă gustul pentru frumos și sensibilitatea copiilor. jocul muzical. Vârsta copilăriei e aptă nu numai de educație în general dar și de educație muzicală ân special. Structurile sonore și ritmice intuite în primii ani sunt continuate în grădiniță în cadrul procesului instructiv-educativ. jocurile cu cântec sau jocurile muzicale interpretate de copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator. . Toate activitățile organizate în grădiniță au valențe estetice dar un rol deosebit revine activităților de educație muzicală. învățarea și practicarea ei constituind o adevarată “terapie” pentru intelectul copilului preșcolar.. memoria. Conținutul de idei al cântecelor influențează pozitiv procesul de formare al caracterului copiilor. Jean Lupu spune: “ Să-i învățăm pe copiii noștri cum să cânte frumos și astfel vor avea muzica în ei toată viața“ ( Educarea auzului muzical dificil ). folosindu-se metode și procedee adecvate vârstei. să nu uităm că scopul artei este: către mai bine. natură. aşa precum a înţeles-o măreaţa antichitate. atenția. Aceștia învață să fie harnici. buni. face să rodească pământul și cu timpul modelează chiar și piatra. pe unde trece. a constituit una din preocupările centrale ale școlii din toate timpurile. Muzica trebuie să pornescă de la inimă şi să se adreseze inimii . afectivitatea. ambianță. Având în vedere particularitățile vârstei preșcolare cât și faptul că în această perioadă se pun bazele dezvoltării ulterioare a copilului. Prin îmbinarea armonioasă a mijloacelor de realizare a educației muzicale ( cântecul. Atunci când preșcolarul cântă urmărim să fie atent la multe operații care. Grădinița acordă pe tot parcursul preșcolarității o atenție deosebită cultivării vocii copiilor.” (George Enescu) Muzica va fi pentru el un izvor curat de munte care. Mișcările executate ritmic devin mai puțin obositoare și în același timp dau corpului suplețe și frumusețe. Muzica are deosebite valențe formative. voința. etc. dau viață cântecului ( este solicitată atenția). să potolească patimile şi să apropie inimile într-o caldă înfrăţire. reprezentând o veche activitate pedagogică. Ea le produce emoții plăcute și puternice. Ea educă și dezvoltă o serie de procese psihice: gândirea. voința. în cadrul jocurilor muzicale să respecte anumite reguli..” ( Lupu Jean – Educarea auzului muzical dificil). Muzica impresionează de timpuriu pe copii. creând mitul lui Orfeu. viață socială și de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vârstei.. „Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile. Cântecele. aparatului vocal și asigură o mai bună oxigenare a sângelui. gândirea). audiția muzicală ) și folosirea mijloacelor audio-vizuale contribuim la consolidarea cunoștințelor și a deprinderilor muzicale. să dea dovadă de acuitate auditiva și să fie disciplinat în joc ( atenția. cu atât mai mult el va deveni beneficiarul emoțiilor artistice. Educația muzicală iși extinde influența și asupra dezvoltării fizică a copiilor. la dezvoltarea dispozițiilor speciale care se vor transforma ulterior în aptitudini sau chiar talent: “ Cu cât copilul va fi mai atras spre muzică. a simțului ritmic și melodic. se impune începerea realizării unei educații estetice organizate. Prin forme și direcții de lucru specifice ei. trebuie să-și amintească textul cântecului ( memoria). generoși. contribuind astfel la formarea și desăvârșirea personalității copiilor.Legătura dintre educația muzicală și educația estetică Educația estetică a preșcolarilor urmărește cultivarea capacităților de a aprecia frumosul din artă. dezvoltării auzului muzical. însumate.

perseverenți. emoţii intense. intelectuală și fizică. București. Iași. Editura Academiei Republicii Populare Române.ro .. obiectivul primordial al oricărei educaţii este acela de a găsi mijloacele adecvate de a favoriza elevului contactul nemijlocit cu lumea capodoperelor. Pedagogie. motivaţionale care participă efectiv la realizarea scopului general al instruirii şi educării. dar în acelaşi timp este şi un obiect de învăţământ. 2001  Breazu Marcel. estetice.ocupa un loc important în procesul instructiv.didactic. este sensibilizatoare pentru ascuţirea simţului moral. prietenoși. ca o sămânță ce încolțește. Editura Didactică și pedagogică. 2006  Nicola I. Cultura estetică școlară. Educația muzicală. precum și la educația lor morală. 1964  Cucoș Constantin. Bibliografie:  Bârlogeanu Lavinia. de aceea este implicată atât în realizarea obiectivelor intelectuale. morale şi formative. ținutul natal. fiind una din formele conştiinţei sociale. renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “ un mugur prins de o ramură. cât şi în cele estetice. logistice. Editura Polirom. Pornind de la premisa că muzica este obiectul sensibilităţii copilului. pentru a fi îndrăgit şi înţeles ca modalitate de exprimare a vieţii lor afective. Muzica este mobilizatoare a actelor de voinţă şi de caracter. Editura Didactică și pedagogică. le îmbogățește cunoștințele și vocabularul cu noi cuvinte. afective. afective. De atingerea acestui obiectiv depinde reuşita sau nereuşita întregii activităţi muzicale. Cântecele și jocurile muzicale îi fac pe copii veseli. Muzica este şi ştiinţă şi artă. Educația muzicală influențează pozitiv pe copii și sub aspect intelectual.corecți. Muzica este o artă prin excelenţă. satisfacției. cognitive ale învăţământului. Pedagogie. alături de limba maternă şi de alte activităţi artistice.educativ din grădiniță și aduce o contribuție de seamă la educația estetică a copiilor. Iași. Educația estetică prin artă și literatură. București. imagini ) familiarizarea cu continutul cântecelor și apoi povestirea acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observație. 1994  Văideanu George. de a educa. Editura Polirom. ca o mlădiță dintr-o tulpină. Perceperea clară. Muzica este arta reflectării realităţii prin imagini sonore. plăcerii. voliţionale. natura înconjurătoare. să-și iubească familia. Ambele accepţii ale noţiunii de muzică au acelaşi rol. dar în mod diferit. Pledând pentru o educație muzicala bine organizată. prinde rădăcina și crește în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sunt “ acele exprimări sonore ale bucuriei. bine dirijată a unor materiale ( tablouri. declanşează trăiri puternice şi de durată. Psihopedagogia artei-Educația estetică. Muzica conţine numeroase elemente cognitive. 1967  www. determinându-i să-şi însuşească limbajul muzical pe cale conştientă. în sensul cel mai profund al operei muzicale. disciplinați. București.( George Breazul “Observații relative la învățământul muzical”). Muzica pune accent sporit pe activitatea gândirii şi simţirii elevilor. înainte de a fi obiectul activităţii intelectuale de învăţare. vioi. Concluzii Muzica a fost şi rămâne o componentă fundamentală a educaţiei estetice.

trecând printr-o perioadă nu foarte roz. nu percepem efectele devastatoare pe care un cuvânt sau o serie de sunete le poate produce asupra noastră. Da. precum iubire. după un timp.Anexe A se vedea ce cristale armonioase formează apa atunci când i se pune muzică clasică. dar el s-a ataşat de muzică. iar efectele apar. Formă de cristalizare a apei care "a ascultat" Heavy Metal Aşadar. atât prin muzică. la nivelul întregii noastre fiinţe. aţi devenit mai puţin perceptiv. şi nu o puteaţi asculta? Şi de ce oare. perioada mai dificilă din viaţa individului a trecut. reacţia apei la sunetele produse de muzica agresivă: cristalele formate sunt foarte dizarmonioase (nu întâmplător au Dimmu Borgir o piesă numită Master of Disharmony). la început. ci dimpotrivă. fie pozitive. ba chiar a început şi să vă placă? Pentru că. mai bine zis. între timp. după o vreme. Oare nu vă regăsiţi aici? Să luăm un exemplu: un individ. dacă noi. orice încărcătură emoţională a cuvintelor. sunetele pe care organismul vostru le-a receptat v-au „educat” în acest sens. treptat. prin contrast. într-un fel. o piesă death metal. cu mintea. îi place senzaţia pe . emoţii care pot fi fie negative. sau. aţi devenit capabili de a o asculta. duce la obişnuinţă şi la necesitatea unor doze crescânde. Şi ce? Apa cunoaşte limbi străine? Oare de unde cunoaşte ea înţelesul cuvintelor? În mod misterios. cât şi prin cuvinte. provocând o stare de inerţie fizică şi psihică şi care. îl fac să se simtă înţeles. sau grind. folosită mult timp. De ce oare. sau când îi sunt asociate cuvinte frumoase. nici cuvintele precum ură sau proasto nu au un efect armonizator asupra apei. Iar corpul uman este alcătuit în proporţie de peste 80% din apă. de exemplu. În mod similar. Şi a se vedea. poate. apa le receptează foarte bine. Poate că. Piesele acestei trupe îl fac să se simtă mai bine. sau ce genuri mai puteţi aduce ca exemple. sunt transmise emoţii. vi se părea prea agresivă sau prea depresivă. organismul nostru are grijă să le recepteze. sau suicide death metal. se pare că apa înţelege orice cuvânt. ascultă cu plăcere Anathema. Pentru că. Cum spunea definiţia aceea din DEX? Stupefiant înseamnă „(Substanţă) care inhibă centrii nervoşi.

Şi. Desigur. individul nostru nu ar căuta să asculte muzică „şi mai profundă” dacă nu ar simţi această nevoie.care muzica i-o dă. După cum nici dependentul de droguri nu ar creşte doza dacă nu ar simţi nevoia. ţi-au fost inhibate. şi o ascultă în continuare. sau cum vrei să le spui. permiţându-ţi să asculţi piese sau trupe care la început ţi se păreau inaccesibile? . Încet. percepţii. muzică ce ţia oferit totul. ba chiar va „intra mai adânc”. ascultând My Dying Bride. se ajunge şi la suicide black metal. Peste un timp va căuta şi alte trupe similare. desigur. încetul cu încetul. cum să renunţi la o asemenea muzică. sau ce alte genuri „şi mai profunde” s-ar putea găsi. spre exemplu. încet. muzică ce te-a făcut „să simţi cu adevărat”? Dar oare chiar „simţi cu adevărat” ascultând asemenea muzică? Nu cumva anumite simţuri. din acelaşi gen.

însa fundalul muzical a fost diferit. Mai multe grupe de copii au fost puse sa deseneze ce vor ei. fără vreun înțeles. culori calde au folosit. culori amestecate. copiii care au avut pe fundal muzica clasica au realizat desene mai liniștite. Astfel s-a ajuns la concluzia că muzica are un rol important în educația estetică. . Așadar.La o grădiniță s-a făcut un studiu pe baza căruia s-a evaluat rolul muzicii în educația estetică. pe când cei care au avut pe fundal melodii mai zgomotoase au realizat desene haotice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful