CUPRINS

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................11

1. INTRODUCERE
Radioul este considerat cel mai rapid canal de comunicare în masă. Acesta a cunoscut progrese majore de-a lungul timpului, existând o diferenţă evidentă între radioul de ieri şi cel de astăzi.

În capitolul „Calităţile jurnalistului de radio”. după care ne vom opri asupra ştirilor de radio. O SCURTĂ ISTORIE A RADIOULUI Progresul continuu al tehnologiei cât şi contribuţia oamenilor de ştiinţă. vom pune în lumină câteva aspecte de care trebuie să ţină cont jurnalistul. Bucureşti. 2000. în care vom exemplifica acest mod de informare a publicului printr-o ştire gândită de noi. prezentându-ne tot aici opiniile personale. În ultima parte a lucrării. Însă cele două personalităţi care aveau să pună bazele a ceea ce numim astăzi radio sunt Thomas Alva Edison şi Gugliemo Marconi.În prima parte a lucrării. care în 1887 a reuşit să producă unde electromagnetice şi Aleksandr Stepanovici Popov. care a inventat antena în 1894. ne-am propus să ieşim din tipar printr-un capitol mai îndrăzneţ. am ales să facem o paralelă între presa scrisă şi presa radiofonică. nr 68. Aparatul său simplu l-a numit fonograf.1 Mai apoi. pag. Ediţia Tipoholding . recepţionat în multe regiuni americane.”. „Era anul 1877 şi inventatorul american reproducea prima înregistrare de sunete efectuată vreodată. Printre oamenii de ştiinţă care au găsit resursele tehnice necesare acestui mijloc de comunicare se numără: Heinrich Rudolf Hertz. Vom defini câteva trăsături ale acestora. Radio. Thomas Alva Edison a fost primul care a conceput o aparatură de înregistrare a sunetului. Gugliemo Marconi. cu ajutorul undelor electromagnetice. „Eticheta personală”. 91 2 . supranumit şi „părintele radioului” a realizat în 1895 prima legătură radio folosind emisia şi recepţia în spaţiu a unui mesaj. Concertul cântăreţei Nellie Melba transmis de la gara din Chelmsford. au dus la apariţia unui nou mijloc de comunicare în masă şi anume radioul. se conturează firul evolutiv cât şi progresele tehnice ale acestuia. În scopul evidenţierii cât mai clare a trăsăturilor acestui tip de informaţie. în capitolul „O scurtă istorie a radioului”. 2. urmând să prezentăm structura şi modaliăţile de transmitere a ştirilor. precum şi înfiinţarea la Pittsburgh a primului post oficial de 1 Revista „ ARBORELE LUMII”.

În cazul radioului. de aceea o ştire trebuie să prezinte cele mai recente evenimente. Manual de Jurnalism. „Odată cu progresul tehnicii şi apariţia receptoarelor portative.”3 • Noutatea este una dintre caracteristicile fundamentale ale ştirii. fiind impusă de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ceea ce este nou în lume. Hitler. radioul s-a bucurat de o importanţă considerabilă. a redus numărul ziarelor la jumătate şi a ars cărţi. acestea devin elemente importante pe care le ia în considerare redactorul. Bucureşti. Militară. iar în prezent dispune de o gamă largă de posturi. fiind o armă a mai multor oameni politici în demersul dezinformării. 1997. 2 3 Cathala. aceasta fiind strâns legată de noutate şi presupune scurtarea timpului de verificare. Mihai. 3. 1991. cu atât interesul publicului este mai mare. Ed. spre exemplu. pag 198 Coman. prelucrare şi difuzare. Radioul a cunoscut un progres uluitor. • Radioul este din punct de vedere al operativităţii în transmitere canalul cel mai avantajat. Polirom. atunci când determină valoarea ştirii. Epoca Dezinformării. indiferent de domeniu. considerând radioul ca un mijloc de constrângere colectivă a conştiiţelor. astfel publicul putea fi influenţat permanent. diversitatea şi libertatea exprimării conturând schimbările majore produse în industria radioului. circulaţia ştirilor fiind de o rapiditate uimitoare. la orice oră şi în orice loc. Henri Pierre. Astăzi. datorită acestuia putem fi informaţi oriunde şi la orice oră. Cu cât persoanele implicate în eveniment sunt mai cunoscute. pag 158 3 . • • Acurateţea constă în prezentarea evenimentului în spiritul faptelor fără a denatura adevărul. Iasi.”2.radio sunt două evenimente care au avut loc în anul 1920 şi reprezintă momentul de cotitură a utilizării radioului în favoarea publicului. Respectarea adevărului este o condiţie a presei. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în societate de persoane care iau parte la evenimente. CARACTERISTICILE ŞTIRILOR RADIOFONICE „Ştirea radiofonică trebuie să întrunească câteva caracteristici valabile de fapt şi pentru celelalte canale mediatice.Ed.

Claritatea face posibilă percepţia exactă a mesajului transmis de jurnalist. azi. 4 . • Dinamismul este dat de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. Exactitatea presupune preluarea informaţiei cât mai corect. cum ar fi subiectele politice. 4. senzaţionalul având rolul de a capta atenţia publicului. Într-o ştire se prezintă evenimente deosebite. Aceste caracteristici nu apar toate la o singura ştire.” fiind interzisă. a piramidei răsturnate şi după tehnica combinată.. STRUCTURA UNEI ŞTIRI DE RADIO Ştirea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: Cine? (este autorul faptelor). În aceste cazuri trebuie prezentat şi punctul de vedere al celor implicaţi. fără a fi amestecate cu presupunerile reporterului. Faptele trebuie redate cât mai succint. Gradul de dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informaţii. mai ales atunci când este vorba de un subiect controversat. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. Echilibrul este dat de prezentarea majorităţii aspectelor unui eveniment. În radio există doar „ieri. mâine”. Calităţile principale ale unei ştiri sunt exactitatea.• • • Raritatea este dată de ineditul faptului relatat. de tensiune care să atragă publicul. începându-se cu ceea ce este mai important. formula „ se pare că. Proximitatea temporală şi spaţială. însă cu cât regăsim mai multe într-o singură ştire cu atât creşte interesul publicului pentru aceasta. însă la redactarea ştirii radiofonice se aplică NUMAI metoda piramidei răsturnate. După cum bine ştim. echilibrul şi claritatea. o ştire poate fi redactată prin mai multe metode cum ar fi metoda piramidei normale. Cum? (s-a desfăşurat) şi De ce? (s-a întâmplat).. cu cât ştirea este mai aproape de zona ascultătorului cu atât gradul de interes e mai crescut.

Dintre sursele de informare ale unui post de radio putem menţiona următoarele: • • • Sursele interne (reporterii de teren ai postului de radio) Surse externe (agenţii de presă. Jurnaliştii ştiu că prima propoziţie este hotărâtoare şi că în funcţie de modul în care a fost redactată. Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. Prin modul de redactare a leadului se urmăreşte captarea atenţiei ascultătorului. trebuie să caute surse suplimentare pentru a verifica informaţia primită. economică. astfel după câteva secunde dacă aceasta nu prezintă interes. Cea mai eficientă metodă este aceea a observării directe. stabilit de cel care redactează ştirea. pentru că este pus în imposibilitatea de a cita sursa.Lead-ul sau introducerea cuprinde toate informaţiile esenţiale legate de un eveniment. ascultătorul este atras şi aşteaptă elementele suplimentare care urmează sau renunţă şi se „desprinde” de programul respectiv. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE 5 . instituţii. Când sursa care furnizează informaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. 5. reporterul hotăreşte dacă difuzează sau nu informaţia. are posibilitatea să observe şi să interpreteze corect evenimentul. politică. aceasta putând fi obţinută prin observare directă sau apelând la alte surse. Culturală sau sportivă. fiind martor la eveniment. birouri de presă) Surse neidentificate sau protejate ( oficiali) Reporterul care primeşte informaţia pe alte căi decât observarea directă. pentru că reporterul. Omul are o capacitate redusă de a se concentra pe informaţia percepută auditiv. SURSELE UNEI ŞTIRI Elaborarea unei ştiri presupune existenţa informaţiei. De asemenea ştirile pot fi de natură: socială. modenă. Este echivalentul şapoului din presa scrisă. 6. el renunţă. dintr-un singur unghi de abordare.

de aceea unele posturi de radio folosesc scurte semnale muzicale. celelalte fiind considerate secundare. până la acea oră. a declaraţiilor unor personalităţi. a unor microinterviuri. pe lângă cele ale prezentatorilor. „Materialele mai mari.” În funcţie de formatul ştirii (flash sau complexă).00. pag 162 6 . Un element foarte important de care trebuie să se ţină seama. Din punct de vedere al conţinutului. ele având rolul de a argumenta sau completa o ştire. pot fi alcătuite două feluri de buletine informative: • • Buletinul de ştiri cu durată de 4-5 minute care conţine ştiri flash Radiojurnalul care conţine ştiri complexe. Manual de Jurnalism. care depăşesc 7-8 minute. 22. 1997. care au rolul de a odihni ascultătorul pentru a fi în stare să perceapă următoarea serie de ştiri. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă.Ştirile sunt difuzate de posturile de radio în cadrul celor mai scurte emisiuni informative care sunt denumite „buletine informative. este acela al orei de difuzare. Polirom. 16. cele care sunt difuzate după ora 14.00. Iaşi. O declaraţie a unei personalităţi politice sau a o scurtă relatare de la locul de unde se desfăşoară un eveniment dă mai multă credibilitate. Ed. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a zilei ce a trecut. obosesc ascultătorul şi atenţia îi poate fi uşor distrasă de alţi factori sau influenţe ale mediului în care se află. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă ( 7.”4Schimbarea tonului.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineaţa zilei.00). la difuzarea unui buletin informativ. Aceste intervenţii numite inserturi nu trebuie să depăşească 40-50 de secunde. toate au rolul de a atrage şi a menţine atenţia ascultătorilor. cu o durată mult mai mare Uneori buletinele informative pot conţine şi microinterviuri sau relatări. cu eventualele ştiri primite în timpul nopţii. apariţia altor voci. Mihai. Factori care pot produce dezechilibru într-un buletin informativ: • • • • • 4 Folosirea excesivă a unor puncte de vedere Excesul de materiale care conţin intenţii Difuzarea multor informaţii externe Contradicţii între informaţiile interne şi cele externe Difuzarea unor informaţii care nu prezintă interes pentru public Coman.

ascultătorul nu mai are ocazia „să arunce o privire peste”. citim ce vrem şi când vrem. CALITĂŢILE JURNALISTULUI DE RADIO 5 Gaillard. Stiinţifică. Nu trebuie să uităm că prezentatorul unei ştiri de radio trebuie să compenseze atât lipsa imaginii. deoarece ea poate să deformeze conţinutul informaţional. Bucureşti. cu scopul de a atrage atenţia ascultătorului. triviali. iar publicul este cel care percepe şi interpretează evenimentul. în presa radiofonică se înţelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. Tehnica Jurnalismului. limbajul trebuie bine ales. pag 25 7 . pentru a fi uşor citite de prezentator şi bine reţinute de ascultător. Philippe. Efemeritatea este unul dintre aspectele negative ale radioului. folosindu-se cât mai puţine conjuncţii şi prepoziţii. 2000. PARARELĂ ÎNTRE REDACTAREA UNEI ŞTIRI DE RADIO ŞI REDACTAREA UNEI ŞTIRI ÎN PRESA SCRISĂ Modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte de cel al unei ştiri pentru presa scrisă din mai multe perspective. pentru că spre deosebire de presa scrisă. Ed. Presa scrisă. spune Philippe Gaillard „îşi eliberează publicul de constrângerea clipei: într-un cotidian sau într-un săptămânal. Prima condiţie care se impune este ca frazele să fie mai scurte şi mai clare decât în presa scrisă. Opinia gazetarului nu trebuie să apară. Frazele trebuie să aibă o ordonare logică a sintaxei. Apoi. Prin titlu. astfel încât să fie folosiţi termeni cunoscuţi.sau radiojurnal.”5 8. Un alt element care subliniază diferenţa dintre cele două este că ştirea radiofonică nu are titlu. în schimb nu putem frunzări un tele. nici nu îl putem deschide doar atunci când avem noi timp disponibil.7. La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie evitată aglomerarea textului cu cifre mari şi foarte exacte. astfel el este cel care semnalează faptul. Se vor evita termenii regionali. cât şi informaţia concretă afltă în mâna cititorului. el putând înţelege că afirmaţia respectivă aparţine chiar celui care a redactat ştirea. Ştirea radiofonică nu trebuie începută cu un citat pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza ghilimelele.

iar frazele trebuie să fie scurte. deoarece el nu se foloseşte decât de voce.Caracteristica de bază a presei radiofonice este ORALITATEA. gazetarul nu poate face acest lucru decât prin voce. cuvintele trebuie să fie articulate. conflict. 9. considerate ca fiind mai inteligibile. cu propoziţii clare. Jurnalistul de radio trebuie să posede ştiinţa respiraţiei atunci când se află în faţa microfonului. firescul în modul de adresare şi exprimare. pentru a uşura receptarea mesajului. În această ştire ne-am folosit de câteva din caracteristicile sale precum noutate. Jurnalistul de radio este ajutat în realizarea demersului său publicistic. să fie marcate prin pauze. iar semnele de punctuaţie. dacă există în text. Cuvintele folosite de către acesta trebuie să fie înţelese de majoritatea ascultătorilor. de cele mai multe ori. O pauză plasată incorect poate da o anumită semnificaţie nedorită textului. hotărâtoare pentru o emisiune reuşită. În radio sunt preferate vocile cu tonalităţi de frecvenţă medie. ne-am hotărât să compunem o ştire prin care să demonstrăm o parte din cunoştiinţele acumulate pe parcursul acestui proiect. O voce radiofonică trebuie pusă în valoare prin ton. proeminenţă şi amploare. inflexiuni. de o echipă. Jurnalistul se adresează publicului folosind cuvântul rostit. ETICHETĂ PERSONALĂ După toate caracteristicile unei ştiri prezentate mai sus. 8 . Dacă în presa scrisă. sincronizarea dintre ei şi aceştia fiind. jurnalistul are posibilitatea să atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau prin subliniere. în radio. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut şi să aibă tonalităţi care să nu obosească urechea ascultătorului. Jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă. El trebuie să aibă o dicţie bună şi o pronunţie clară. Acesta trebuie să colaboreze cu tehnicienii şi operatorii care îl ajută la emisie. Munca în echipă caracterizează presa radiofonică. în funcţie de tipul de emisie pe care redactorul o prezintă. Modulaţia vocii trebuie să se potrivească semnificaţiei textului citit. proximitate.

Decizia a fost luată într-o tensionată şedinţă a Consiliului local ce a avut loc în această dimineaţă. Este doar unul dintre secretele tehnice ale fotografului care vor fi împărtăşite publicului din Sfântu-Gheorghe. Artistul a devenit cunoscut ca un nume de marcă al fotografiei pentru că. Nemulţumite de această hotărâre mai multe organizații non-guvernamentale au decis organizarea unui protest în Piaţa Sfatului.00. Culturalfm. ( Acesta este Lead-ul deoarece face o introducere scurtă şi atrage atenţia publicului). Magicfm. Superfm.”Primăria municipiului Braşov lasă în acest an centrul oraşului neîmpodobit şi neluminat de sărbători. Radio Zu. într-o vreme în care nu exista fotografia color. Martin.XI. Martin. Conţine fraze lungi cu prea multe detalii care plictisesc auditoriul şi introduc o stare monotonă. Este un exemplu preluat de la postul de radio Kissfm. ”Centrul de Cultură Arcuş. Europafm. avem o mare varietate de posturi de radio dintre care amintim: Kissfm. Trinitasfm.” În prezent. fiecare având un public ţintă căruia i se adresează din prisma ştirilor. Primarul municipiului Braşov. George Scripcaru a declarat însă că se va afla în piaţă pentru a le explica protestatarilor argumentele deciziei şi a făcut apel la solidaritate între braşoveni. Priscilla Presley. 2010. mâine de la ora 15. Tommy Lee Jones. tematicii 9 . celebru fotograf de origine maghiară care a imortalizat în ipostaze celebre nume intrate în legenda Hollywood-ului: John Wayne. constând în ajutoare pentru încălzire şi pachete pentru familiile sărace. din data de 12.” Următorul exemplu întruneşte toate caracteristicile unei ştiri greu de înţeles de auditoriu. consilierii locali au decis finanţarea unor acţiuni de protecţie socială. Sfântu Gheorghe. La capătul unei şedinţe tensionate. 14 şi 15 noiembrie un eveniment de anvergură internaţională: retrospectiva fotografiilor lui Martin S. în colaborare cu mai multe asociaţii şi instituţii organizează în zilele de 13. Tracey Nelson. el a reuşit să surprindă în imagini părul blond şi ochii albaştri. Leslie Nilesen. Hotărârea consiliului local a fost determinată de resursele financiare insuficiente de care municipalitatea dispune. efemeritatea acestei informaţii făcând din această ştire una greu de reţinut. Givenchy Kareen sunt doar câteva dintre celebrităţile surprinse de aparatul de fotografiat al lui Martin S. Radio România Actualităţi.

o ştire recentă. oriunde şi la orice oră. 10 . Avantajul acestui mijloc de comunicare este accesabilitatea lui oricând.XII. presa scrisă sau televizorul). Partidele care formează Executivul sau care îl susţin în Parlament nu au hotărât care e suma maximă pe care o pot primi mamele. etc). Discuţiile privind indemnizaţia pentru creşterea copilului vor continua luni la Guvern. din data de 05. Radioul a devenit astăzi un lucru indispensabil în viaţa cotidiană a omului. În final am ales un al doilea exemplu de informare. CONCLUZII În finalul lucrării. Concurenţa dintre acestea a îmbunătăţit considerabil calitatea informaţiei difuzate. astăzi avem posiblitatea alternativei. s-a integrat deosebit de rapid în sistemul multimedia. „Coaliţia de guvernare a decis ca perioada în care mamele stau acasă pentru creşterea copilui să nu fie redusă. opțiunea de a schimba frecvenţa radio. astfel putând atinge informaţia fără a fi necesar un timp alocat exclusiv pentru receptarea acesteia (ex. Putem face orice în timp ce ascultăm radio. având la îndemână o paletă întreagă de posturi. astăzi am ajuns la un nivel ridicat de mobilitate. difuzând slujbe şi muzică de factură religioasă). am putea spune că spre deosebire de modul în care s-a prezentat radioul în faza sa incipientă.” 10. astfel încât astăzi ne bucurăm de o circulaţie rapidă a ştirilor. de la postul de radio Europafm. construind o adevărată magistrală informaţională. mp3-uri.emisiunilor şi muzicii difuzate (spre exemplu Trinitasfm în mod evident se adresează credincioşilor. De la radiourile de dimensiuni masive.2010. radioul putând fi „purtat în buzunar” (fiind inclus ca aplicație în telefoane. Totuşi indemnizaţia minimă ramâne la 600 de lei.

Editura Militară. Ediţia Tipoholding. Henri-Pierre. Cathala. Revista Arborele Lumii. Radio. Coman. Editura Stiinţifică. Iaşi. Bucureşti. Epoca dezinformării. pag 25 4. Editura Polirom. Bucureşti. Philippe. paginile 158. Tehnica Jurnalismului. Bucureşti. 162 2. Manual de Jurnalism. Mihai. 2000. nr 68.1997.BIBLIOGRAFIE 1. 1991. Gaillard.2000. pag 91 11 . pag 198 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful