You are on page 1of 36

Anul I - Nr.

1 Ianuarie 2011

Lumea
epigramei
Revistă independentă a epigramei româneşti de pretutindeni
Director: Viorel MARTIN Redactor-şef: Sorin-Gabriel VLAD

VASILE LARCO FLORINA DINESCU

Românie, mândră floare Carte de bucate pentru tranziţie
O floare este ţara toată, Sunt noi reţete culinare,
Un trandafir, sau o lalea, De-acuma lumea se îndoapă.
Iar unii spun că e mușcată… Din ce în ce mai mult cu sare,
Văzând câţi au mușcat din ea! Să aibă după ce bea apă.

Avatarurile istoriei Ţară de vis
Doar cei bătrâni mai pot să spună, Suntem răsfăţaţi de soartă
Ce-au tras sărmanii moldoveni, Și de harnicii cârmaci:
Că s-au culcat cu: „Noapte bună! “ Munţii noștri aur poartă,
Și s-au trezit cu: „Dobrâi deni!“ Străzile aurolaci.

Nora și soacra Recorduri sportive
N-or să se mai ciondănească, Un nou record s-a stabilit
Cică s-or iubi-ntre ele, Și face cinste ţării:
Când o fi să se-ntâlnească… La noi cu mult s-a depășit
Două drepte paralele! Și limita răbdării !

Epitaf Am întâlnit și români fericiţi
Când moartea crudă și stupidă Românii de invidiat,
M-o face lut, pământ gălbui, Cu traiul bun și-asigurat,
Din el să faceţi cărămidă, Sunt doar acei din pușcărie
Să cadă-n capul știu eu cui! Și cei ce-ar trebui să fie.
Lumea epigramei 2
POŞTA REDACŢIEI

Dragi cititori,

În primul rând, vă doresc toate cele bune
în noul an 2011. Să aveţi un an bun, cu sănătate
şi bucurii. 2011 este anul când revista LUMEA
EPIGRAMEI porneşte la drum cu încredere Revista va apărea trimestrial şi vrea să facă
şi speranţă. Este o revistă care se adresează o pledoarie pentru epigramă, de aceea va căuta
românilor, vorbitorilor de limba română, de să publice numai epigrame bune (cu poantă şi
pretutindeni. În anul 1993 am editat revista prozodie perfectă). La publicare, nu contează
EPIGRAMA, împreună cu regretatul Mircea numele sau reputaţia autorului, ci valoarea
Trifu, Dumnezeu să îl ierte! sub conducerea catrenelor. Cei care au trimis materiale şi nu se
căruia, am reuşit să înfiinţăm şi Uniunea regăsesc în primul număr, să nu se supere. Nu
Epigramiştilor din România, în anul 1990, putem să depăşim numărul de pagini al revistei,
la Brăila. Acum şi Uniunea şi revista sunt pentru că revista apare (în număr limitat) şi pe
pe mâini bune. Dar de atunci, lucrurile s-au hârtie, şi hârtia costă. Vă rugăm să ne trimiteţi
schimbat. Lumea a progresat. Comunicaţiile materiale numai pe e-mail, la adresele:
au explodat. Avem din ce în ce mai puţini lumea.epigramei@gmail.com sau
bani şi nu ne mai permitem să scoatem tiraje viorel.martin@gmail.com
mari. Hârtia costă. Tipografia… aşijderea. Nu primim nimic pe suport de hârtie (aşa
A apărut internetul. Toata „puştimea“ este poate că mai salvăm din pădurile ţării şi ne
pe internet. Deja se spune că, dacă nu eşti punem bine şi cu ecologiştii).
pe internet, nu exişti - şi aproape ca aşa este! Materialele trebuie să fie în ataşament
De aceea m-am gândit să editez o revistă care în format Word, pentru a putea fi copiate şi
să poată fi văzută de milioane de români, tehnoredactate (nu se admite formatul PDF
care sunt la muncă în Spania, în Italia, care care necesită o nouă tastare.) Vă rugăm să
locuiesc în afara graniţelor României, dar puneţi diacriticele din „symbols“, pentru
şi de cei din Ţară. O revistă care să poată fi că diacriticele din alte programe se văd ca
văzută de elevii de liceu, de studenţi şi de niște dreptunghiuri goale și trebuie puse
profesorii lor (în special de limba română). diacriticele din nou. Pentru cei care suntem la
Poate aşa vor apărea noi talente tinere, va vârsta a 3-a şi „nu le avem cu calculatorul“, vă
scădea media de vârstă a epigramiştilor sugerez să rugăm un fiu sau nepot să tasteze
(am glumit!). Dar, cel mai important: multă şi să trimită materialele pe mail. Pentru ei
lume se va bucura de farmecul şi savoarea este floare la ureche.
epigramei. Dacă revista vă va smulge un Pentru fiecare număr al revistei, vă rog să
zâmbet, voi fi mulţumit. Dacă vă va pune trimiteţi, fiecare, maxim 10 catrene de dată
pe gânduri, voi fi bucuros, dar dacă va reuşi mai recentă şi, pe cât posibil, pe teme actuale
să îndrepte unele moravuri şi năravuri ale sau perene. Pentru numărul 2 al revistei vor
generaţiei actuale şi oamenii vor fi mai buni, fi actuale şi temele: „Paşte“, „primăvara“,
mai înţelepţi, mai veseli, atunci voi fi fericit. „1 Aprilie-păcăleală“, etc. Dacă puteţi trimiteţi
Revista „Lumea Epigramei“ salută şi susţine şi o caricatură a Dvs, sau o fotografie (numai
toate publicaţiile de epigramă existente. Nu figura, ca pentru buletin sau paşaport,
vrea să concureze pe nimeni, ci doreşte să fie scanată) ar fi foarte bine.
un strop de culoare în buchetul multicolor al Începând cu numărul 2 al revistei (aprilie
epigramei româneşti. Dar să lăsăm vorbele 2011) puteţi trimite şi poezie umoristică - tot
mari. în format electronic).
3 Lumea epigramei
IN MEMORIAM
MIRCEA TRIFU NICOLAE GHIŢESCU

Instantaneu la Muzeul Luvru La doctor
Venus, toată numai graţii, Bătându-i inima prea tare,
Mâini nu are, și-i păcat, S-a dus la clinica cu plată
Ascultând ce spun bărbaţii, Și doctorul i-a spus: „–Răbdare,
Ce de palme ar fi dat! O facem noi să nu mai bată!“

Pe cărările Olimpului Dialog în mormântul etajat
Uităm mereu, din fericire, M-a întrebat, în toiul serii,
Trăindu-ne din viaţă partea, Vecinul meu de adăpost:
Că-n drumul către nemurire – Ce faci în clipa Învierii?
Mai este un obstacol! Moartea! – Eu? Nu mă scol, că nu sunt prost.

Preţul Urare
În loc de-a-i ferici atât La vârsta de pensionare,
Pe-acei ce-n viaţă-și fac statuie, Când un amic e să ajungă,
Întreabă-i cât s-au coborât, Eu nu-i urez „Pensie mare“,
Dorind pe soclul ei să suie? Ci îi urez „Pensie lungă“.

Realiști și umaniști Unui fost prieten
Ne rămâne doar regretul, Că m-ai uitat, nu-i de mirare
Când, în ciuda instruirii, Și nici nu cat să-ţi fac procesul,
Primii uită alfabetul, Prietenia-i trecătoare,
Ceilalţi, tabla înmulţirii. Etern e numai… interesul!

Circumspectul Pălăriei mele
Sub umane auspicii Când voi păși în veșnicie,
Înfloresc concepte stranii: Aș vrea, iubită pălărie,
Nu-ţi verifica amicii, Solemnă să rămâi în cui,
Că ţi se înmulţesc dușmanii. Să spună toţi: „A fost a lui!“.
Lumea epigramei 4
IN MEMORIAM
ALEXANDRU CLENCIU STELIAN IONESCU

Telefonista la examen Preţul iaurtului
„Când a murit Ștefan cel Mare? “ Mâncând iaurt și la cantină,
Telefonista, la-ntrebare, Pe vremuri mi-am luat mașină
Răspunde-alene, făcând teatru! Și-acuma, tot iaurt mâncând,
„La... cincisprezece, zero, patru“. Azi, mâine, trebuie s-o vând!

Munca la români Mijloace de transport
Trage chiulul, nu se-ncurcă, Atât de rar sosesc și ele,
Cum nu-l dor picioarele? Că pasagerii, vai de ei!
Stă de-un ceas cu fânu-n furcă... Aproape că devin sardele...
Să nu-l ardă soarele! (Noroc că-i lipsă de ulei).

Paharele Prima dată la vot
Râde trist pe sub mustaţă Cu ochii ei de peruzea
Cugetând despre pahare: S-a prezentat la vot copila,
Ieri, eram cu ele-n faţă, C-o fustă ce-i acoperea
Azi, cu ele în... spinare! Doar locul unde-i pui... ȘTAMPILA!

În compensaţie Regrete
Constat, adesea, când n-am treabă Prea repede trecură anii
Și prin localuri fac popas, Și tinereţea bat-o vina!
Că unde e mâncarea slabă, „Luptam“, pe-atunci cu Drăgășanii
E responsabilul mai gras. Și-acum cu nitroglicerina.

Unor pretinși epigramiști Prostul
Mai sunt căţei, am constatat, Și prostul iarăși, bată-l vina,
Lipsiţi total de har și vână, Ne folosește într-un fel:
Ce au lătrat la Cincinat Aduce în contrast lumina
Și-acum se cred dulăi de stână. Cu întunericul din el.
5 Lumea epigramei
IN MEMORIAM
GEO OLTEANU ION LARIAN POSTOLACHE

Soacra despre ginere Mie
Se crede zmeu, dar n-are bani, De când mi-a apărut volumul,
Frumos nu e, mașină n-are Sunt mai solemn decât un cioclu!
Și-a mai pierdut și patru ani Mă antrenez pentru atuncea
Cu... studii universitare. Când am să stau în bronz, pe soclu!

La nunta unui pensionar Unui caricaturist care mi-a făcut
Nunta lui s-a-nregistrat portretul
Printre multele celebre, Un comesean m-a atacat
C-a avut și-un invitat Aseară când sfârși banchetul,
De la Pompele Funebre. Și-atât de crunt m-a maltratat,
C-aproape semăn cu portretul.
Turcii
Demult, în vremi îndepărtate, Scriitoarei S., purtătoare a unei
Furau româncele din sate, exagerate minijupe,
Acum, vrăjite de un ghiul, care se lăuda că a fost descoperită
Merg singure la Istanbul. de maestrul P.
I-am cercetat activitatea
Medicul și popa Maestrului, și-s amărât:
Dacă-i dai mai acătării, L-ar fi stimat posteritatea
Ca și popa te slujește, De n-o descoperea atât!
Despre partea vindecării
Însă... „Doamne miluiește!“ Unuia
Zugrăvind ovalul feţii
Precepte De trecutu-i brusc s-a rupt,
Morala chiar de-i e săracă, Și-a urcat pe scara vieţii
Realitatea-i e deplină: Tot săpând pe dedesubt.
Minciuna uneori ne-mpacă,
Iar adevărul ne dezbină.
Lumea epigramei 6
FLOREA ȘTEFĂNESCU ION CUZUIOC
(Germania)

Lumea Unire
Lumea, îmi spunea mereu, Nimeni n-o să ne despartă,
Tatăl meu, săracu’, Chiar și ne-mpliniţi în lefuri,
A făcut-o Dumnezeu Căci avem aceeași soartă:
Și-o conduce dracu’ ! Ca să fim uniţi la chefuri.

Unei europarlamentare Femeile moldovence
Frumușică și cuminte, Cum pot, așa frumoase, să nu placă,
Exemplar ca ea mai rar, Și pe bărbaţii lor să nu-i împace?
Dar de-o cauţi și la minte, Când ţara noastră-i mică și săracă
Îţi pierzi vremea în zadar. Și-aproape că nu au ce să dezbrace?

Observaţie Sfat carieristului
Apele când ne inundă E necesar să-ţi umfli pieptul
Observăm că e ca-n viaţă: Și să o faci, căci ăsta-i rostul,
Perla-i grea și se afundă, Cu subalternii pe deșteptul,
Pleava stă la... suprafaţă. Cu șeful, însă, tot pe prostul!...

Femeia azi Medicul și popa
Ambiţia și Necuratul Unul, cică, te tratează,
A dus-o la înalt nivel, Altul te înmormântează
Azi e egală cu bărbatul Și au ambii chilipire:
Și uneori e... peste el. Mesele de pomenire.

Durerile poporului și alesul Unui stomatolog
Viaţa este o durere Numeri dinţi și bani,
Ce se-ndură pân-la moarte, De un car de ani.
El o-ndură în tăcere, Dinţii se răresc,
Că îl doare-n altă... parte. Banii se-nmulţesc.

Un om deştept rezolvă problema, un om şi mai deştept o evită.
(Albert Einstein)
7 Lumea epigramei

PETRU IOAN GÂRDA GRIGORE CHITUL

Pilot la târgul de la Găina Unor dive - la mare înălţime în
S-a dus și el și-a căutat show-urile TV
În târg o fată ne-ncepută; Din zecile de Cosânzene,
Mi-a povestit că n-a aflat, Mai vorbăreţe sau mai mute,
Dar și-a găsit o parașută. Vreo câteva-s aeriene,
Iar celelalte... parașute !
Salvare
De-acuma nu mai e surpriză: Neliniștile unei pensionare
Pe baza unui legământ, Când luna, sus pe cer, veghează
Ne scoate FMI din criză... Și-orașu-ntreg a adormit,
(Ca să ne bage în pământ). Doar soţul o mai deranjează,
Desigur, cu un… sforăit!
Măsură guvernamentală de criză
Guvernul n-a rămas pasiv: Ultima dorinţă a beţivului
„Pe surse“ circulă o știre, De mai există lumea de apoi,
Că statul cumpără masiv Fă, Doamne, cu puterea ta eternă,
Terenuri pentru cimitire. În cer un bar, cu-o masă și un ţoi,
Să pot să beau o ultimă… cisternă!
Frustrare de navetist
Șofând între oraș și sat, Unui accidentat pe șosea
Prin gropi, din toamnă până-n vară, A fost lovit destul de tare,
La câte pene-am adunat, Dar nu s-a văietat defel,
Demult puteam zbura... din ţară! Pân-a trecut și o Salvare,
Cu girofaruri, … peste el!
Un soţ corect
Când vreau cu dame să m-alint, Unui orator
Aleg mignonă sau pitică, De la tribună temerarul
Să nu fiu vinovat că mint, Cu trei octave urcă tonul,
Mușcând pe rând: când adversarul,
Când spun c-am fost... la una mică.
Când microfonul….

Un prost nu spune lucruri inteligente, dar un om inteligent spune multe prostii.
(Garabet Ibrăileanu)
Lumea epigramei 8
CORNELIU BERBENTE LAURENŢIU GHIŢĂ

Întrebare Cluburile umoriștilor: CUV, CUS, CUG…
De vrem a stabili esenţa Cluburile, văd, proliferează:
A ceea ce-i globalizarea, CUV - vâlcenii și CUS - slătinenii,
„Ce-i mai global? “ ar fi-ntrebarea: Să sperăm că nu își înfiinţează
Prostia sau inteligenţa? Prea curând, cenaclu, reșiţenii!

Dovada culturii Propunere de schimbare a unei
Dovadă are de cultură denumiri
Cu număr de Registratură! Propun în rând cu electorii,
Dezamăgiţi de derizoriu,
Dialog Ca locul unde-s senatorii,
- Ce lucrezi tu, măi oltene? Să se numească: SENATORIU.
- Ardelene, ard-de-lene!
Vin americanii?
Spiritul reformei Cu partenerii cei străini
Unii vor prefaceri, Istorica morală-i seacă.
Alţii vor afaceri! Mai bine-ntrebi de ce nu vin,
Decât să-ntrebi de ce nu pleacă.
Broderie
Broderie este parcă „Logica“ războiului
Epigrama și, firesc, Un fapt ce pare fi banal,
Să brodeze mulţi încearcă, Dar poartă-n el un trist ecou:
Dar puţini o și brodesc! Omori un om, ești criminal,
Omori o mie, ești erou.
După Dante
E de comédii lumea astăzi plină, Revoltă
Nici una însă nu e și divină! Un lucru nemaipomenit
Îmi dă fiori de enervare:
Plătesc impozit pe venit,
Când eu am gânduri de plecare!

Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.
William Shakespeare
9 Lumea epigramei

EUGEN ALBU GHEORGHE PENCIU

Soluţie la scumpirea gazului Apropo de fustele cu șliţuri
M-am debranșat de la căldură, Cum sunt cu moda-n veșnică ripostă,
Că nu fac faţă la factură, Întreb și eu, pe poante astăzi pus:
Dar alţi români când nu fac faţă, Când tăietura nici un leu nu costă,
Se debranșează de la viaţă. De ce n-o faceţi, doamnă, cât mai sus?

Mie, pensionar La dispensar
O viaţă-ntreagă am muncit L-a consultat atent, și-n fine,
Din răsputeri, ca sclavii-n ocnă, I-a spus când a picat cu darul:
Să fiu acum retribuit Ficatul parcă te-ar mai ţine,
C-o pensie-ngheţată BOC-nă. Dar te mai ţine buzunarul?

Problema plăcilor bilingve Unui mitoman
E o pretenţie firească, Anul Nou, ce-i la un pas,
La care, sincer, îi văd rostul: Să-ţi aducă printre scule,
Frumoasa limbă românească Și trei brice pentru ras…
N-o poate învăţa tot prostul. Fi’ndcă bărbi ne-ai pus destule!

Soţiei Galopul preţurilor
Nevasta mea, din zi în zi, Deși sunt slab, o arătare,
Constat că-i tot mai gros fardată Și noaptea gem în somn ușor,
Și se întreabă: unde-or fi E-așa de scump-o-nmormântare...
Oglinzile de altădată?... Că m-am decis să nu mai mor.

Justiţia română Accident de circulaţie
În JUSTIŢIE, se pare, După-un scurt impact,
Proba cea mai bună-i șpaga, S-a semnat un act:
Că mă-ntreb ce rost mai are C-un Trabant pe cric
Tribunalul de la Haga?... Și-un șofer în dric

În politică, prostia nu e un handicap.
Napoleon Bonaparte
Lumea epigramei 10
IULIAN BOSTAN GOHOR CONSTANTIN
IURAȘCU-TATAIA

Milostivire reciprocă Laudă taciturnului
Cu mâna-ntinsă, un plebeu: Eu sunt pe deplin convins,
Să te ajute Dumnezeu... Când spun cei cu minţi mai coapte,
Și eu la vorba lui de bine: Că valoarea unui ins
Să te ajute și pe tine... Nu stă-n vorbe, ci în fapte.

Mariaj Comentariu despre cai-putere
Fătuca noastră bine s-a gândit, Deși nu simt nici o plăcere,
Având doi pretendenţi la-nsurătoare, Eu voi uza de vorbe „tari”:
Că l-a ales pe-acela înstărit Azi cei mai strașnici cai-putere
Și a trăit cu cel ce-a fost în stare. Slujesc în forţă pe măgari...

Calvarul unui arbore Codrul, frate cu românul
De-a lungul anilor, mereu Pentru planetă e plămânul,
S-au scris prostii pe trunchiul meu; Și este frate cu românul,
Nu scap nici azi de-acest calvar, Dar protejează nefiresc
Ajuns hârtie... de ziar. Și p-ăia care-l jefuiesc.

Criza și chefliul Însușiri de baroni
La ale crizei provocări, Fiinţe prea ambiţioase,
Veni c-o variantă nouă, Ce luptă cu tenacitate
Și-acum în loc de trei cărări, Și cum au prea puţine clase,
Se mărginește strict la...două! Le-au completat cu doctorate.

Vai de eul meu! Onorariul veterinarului
În salamuri și-n pateuri, Se modifică tipicul
Fabricanţii pun la greu Normelor contemporane,
Feluritele lor euri, Căci se-nlocuiește plicul
Să-l omoare pe al meu ! C-o sacoșă de ciolane.

Poate că pentru lume eşti doar o singură persoană, dar pentru o anumită persoană
eşti întreaga lume. Gabriel José Garçia Marquez
11 Lumea epigramei

MIRCEA IONESCU MARIAN GRIGORE
QUINTUS DOBREANU

Vremea răfuielilor Unui critic... abscons
Iubita mea, neiertătoare, Când scrii de mine parc-aș fi un duce,
Mi-a spus cu vocea-i delicată: Cântat de trovatorii ceia mitici.
- Am să te judec eu odată! Dar fii drăguţ, maestre, și-mi traduce,
...Și s-a făcut judecătoare. Că nu știu de mă lauzi, ori mă critici.

Testament Unii „aleși” și-au dublat averile
Las, când mă gătesc de moarte, Cum faci avere la nepoţi?
Să mă-ngroape un amic; Metoda chiar o știm cu toţii:
Și-așa se temuse foarte Ești la putere, furi cât poţi,
Că nu-i voi lăsa nimic. Și-n opoziţie strigi: „Hoţii!”

Unui scriitor, care se plângea că Altius, fortius, citius
actul de creaţie este chinuitor Degeaba cheltuim și timp și bani,
Scrisul – atribut sublim –, S-ajungem „sus”, mai tare și mai iute;
Chin e pentru scriitor; Un iepure trăiește zece ani,
Pentru bietul cititor Iar o ţestoasă... peste patru sute.
Ce să mai vorbim…
Cu nepotul la... muzeu ?!
Femeia, eterna poveste Să-i fiu un dascăl cu temei,
În viaţa ei fără păcate, L-am dus la al iubirii templu;
Nici nu fumează, nici nu bea, I-am povestit despre femei,
Nu are seamăn, nici etate. Dar n-am putut să-i dau... exemplu.
Și totuși, are ea ceva…
În pragul divorţului
Prostia
Îmi dau și eu, în fine, seama,
În universul nostru strâmt,
Plin de virtuţi și de ocară, Că este cazul să te iert;
Prostia este o povară Te duci definitiv „la mama”
Pe care cei vizaţi n-o simt. Și eu... cu cine mă mai cert?

E riscant ca cineva să spună sau să facă ceea ce nu ştie.
Xenophon
Lumea epigramei 12
EUGEN DEUTSCH CONSTANTIN CRISTIAN

Epigramistul Limba noastră
Un bucătar ce, cu talent, N-am ajuns uscaţi ca iasca,
În ciorba... altora presară, Ne e limba viu îndemn,
Piperul iute, condiment, Stăpânim și „păsăreasca“
Și-un piculeţ de sare-amară! Dar, mai mult, pe... cea de lemn!

Nutriţioniștii Cât ai zice pește
Specialiști ce zic, Frază ce exprimă graba,
În stilul lor sfătos, Când în lucruri pui un rost,
Să nu mănânci nimic Dar pe care-o spui degeaba
Din tot ce e gustos. Dacă lucrul... iese prost!

Între dreptate și adevăr Nedumerire
Nu iau justiţia-n răspăr, Sper să nu vă supăr dacă
Dar, cum e-n ţară aplicată, Vă întreb o năbădaie:
Dreptatea cere-ntr-adevăr... - Brânza asta e de vacă?
Să fie dată-n judecată. După preţ ar fi... de oaie!

Discurs cinstit Vânătorească
Vom merge ca pe roţi, Prin hăţiș, trăgând o dușcă,
C-om folosi prea bunul Cu răbdare și tutun,
Slogan: „Toţi pentru unul A plecat la el c-o pușcă
Și unul... de la toţi! “ Și s-a-ntors acasă... tun!

Capitala noastră Absurditate
Oraș râvnit de interlopi, În era noastră furtunoasă,
Cu bulevarde sclipitoare, Cum poţi pretinde celor mici,
Ce-ntre borduri costisitoare, Să aibă șapte ani de-acasă,
Oferă spaţii largi... de gropi. Când cresc mai mult... pe la bunici?!

Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.
Octavian Paler
13 Lumea epigramei

ȘTEFAN-CORNEL RODEAN NICOLAE BUNDURI

Ajutor reciproc Ce-mi doresc eu, mie... în democraţie
Tătic model, cum altul nu-i, Eu îmi doresc doar sănătate
Vecinul crește-al meu băiat, Într-o așa democraţie
Iar eu, profund îndatorat, Și să trăiesc în libertate...
Am grijă... de nevasta lui. Ca „mafioţii“-n pușcărie!

„Calul”, vinul și femeia Mafioţii și democraţii
Devine „nărăvaș“ atunci când bea, Cei ce au în ei cruzime
Soţia își închide în odaie Se remarcă (prin sorginte):
Și-apoi, cu tot ce-apucă dă în ea; Mafioţii după crime…
E clar că ea e... „calul de bătaie“! Democraţii... și-nainte!

Ca ofiţer pensionar sunt optimist Rugăciunea la masă
Eu, când ascult fanfara militară, Copil fiind, plecat de-acasă,
Interpretând cu gingășie rară Păstrez canonul strămoșesc:
Un marș funebru, mă gândesc la mine Mă rog la fiecare masă...
Și-mi spun că viitorul... sună bine! Da’ chelnerii mă fugăresc!

Din dragoste Elena Udrea vrea statuie în plină
Din dragoste eu m-am căsătorit, criză
Am spus-o și-o repet de-atâţia ani, Statuia ei va fi în centru
La fel pe fiul meu l-am sfătuit Pe cal - în stil monumental
Și s-a-nsurat din dragoste... de bani! Și calul tot o iapă, pentru
...economie de metal.
Viitorul ţării
Pentru ţară, silitorul, La mormântul soacrei
Ce-i la școală premiant, Zace-aicea soacra mea,
Reprezintă viitorul... Până ieri omniprezentă,
A avut o viaţă grea...
emigrant.
Dar o moarte... excelentă.

Întreaga problemă cu lumea aceasta este că proştii şi fanaticii sunt mereu foarte
siguri pe ei, iar oamenii înţelepţi au întotdeanuna îndoieli. Bertrand Russel
Lumea epigramei 14
VASILE VAJOGA SORIN OLARIU

Pe masa de operaţie Retrocedare
Chirurgul, cu priviri severe, Cu lacrimile-n ochi, șuvoi,
Rosti spre cel supus la chin: Plângeau ţăranii pe-nserate:
„Nu vei simţi nici o durere, Le-au dat pădurea înapoi...
Nici întristare, nici suspin... “ C-un kilometru jumătate.

Unui confrate Eșec medical
În volumu-i scos în grabă, Ca pacient - scria-n raport -
Nu am întâlnit contraste; Când l-au adus de subţiori,
Doar o epigramă-i slabă Era pe jumătate mort,
Printre cele foarte proaste! Dar l-au adus de două ori.

Vizită NATO Amantă vs soţie
Abia zăresc pavilionul, Dincolo de orice pact,
Dar cred că-n câteva minute De hârtii și de contracte,
Va acosta portavionul, Cu soţia ai un act,
Că-i portul plin de parașute! Cu amanta... ce de acte!

Statistică... Paradă gay
Nu poţi duce-o viaţă cumsecade Când îi vezi, rămâi năuc
În raport cu cifra absolută, Și te-ntrebi în mod firesc:
Nici la minus două’ș’ cinci de grade, Dacă nu se reproduc,
Nici la minus două’ș’cinci la sută!! Cum așa de se-nmulţesc?

Realitate sătească Divorţ amiabil
La ţară sărăcia e cumplită Să divorţăm civilizat,
Și bieţii oameni își trăiesc amarul ; Că doar niciunul nu-i mai breaz:
Pământu-i sterp, iar capete de vită Tu nu mă suferi când sunt beat,
Au doar consilierii și primarul!! Eu nu te sufăr când sunt treaz.

Moartea unei fapte bune este a vorbi despre ea.
Proverb arab
15 Lumea epigramei

CONSTANTIN TUDORACHE GABRIELA GENŢIANA
GROZA

Raport de ţară Nici o doză de scleroză
Iată cum suntem priviţi Eu, cu ţinerea de minte,
De ai lumii raportori: Bine stau, de bună seamă,
Un popor de păgubiţi, Chiar mai bine ca-nainte,
Guvernat de... profitori. Am uitat doar …cum mă cheamă.

,,Dumnezeu nu dă cu parul“ Export românesc
Constatăm, cu tot amarul, Fabricile s-au topit,
Că în aste vremi de foc, Mediul parcă-i mai curat,
Dumnezeu nu dă cu parul, Exportăm necontenit
Dă cu Udrea și cu Boc! Aer îmbuteliat.

Uite leafa... Urgenţă medicală la 112
Din leafa mea cea faină, Doi vecini, deopotrivă,
Îmi cumpăr, pe sezon, Sunt în stare depresivă,
O mânecă de haină C-au mâncat, pe săturate,
Și-un crac de pantalon. Ouă de găini stresate.

Vremea grevelor Sfaturi de la guvernanţi
Zise moșul, plin de tremur, Aveţi grijă ce mâncaţi,
Pe grevistele alei: Ca să nu vă balonaţi,
,,Nu de grevă mă cutremur, Că de-acum sunt taxe grele
Ci de spărgătorii ei!“. Pe sughiţ și alte cele!

Reflecţie Revista ,,Lumea epigramei“
În lumea aceasta opacă, Am decis, neapărat,
Din marele Templu Divin, Să mă las de glume
Mi-e milă de cei care pleacă Și de-aceea am intrat
Și-i plâng pe acei care vin. Într-o nouă Lume….

La nenorocire se sting toate duşmăniile.
Proverb arab
Lumea epigramei 16
GHEORGHE SUCIU CEZARINA ADAMESCU

„Parolistul“ Edilitară
Beţia dragostei el i-a promis, La ceruri strigi și te închini
Atunci când de soţie a cerut-o, De indignare,
Și n-a făcut de-atunci vreun compromis... Când slalom faci printre mașini
Că tot într-o beţie a ţinut-o! Pe trotuare.

Arivistul Împărţire echitabilă
Schimbând vreo patru mari partide, Ţi se dau, de vrei, nu vrei,
Prin tot atâtea mici „rocade” Pentru viaţă, lucruri două:
Azi nu mai e un „LINGE-BLIDE“… Pâinea o mănâncă ei,
…e „OASE-ROADE“! Circul ne rămâne nouă.

Fetele la Costinești Moda silicoanelor
La soare, pe nisip întinse, Și ce mândre silicoane
Tind fete a se releva. Ies în faţă la „balcoane“,
Stau cu „călcâiele aprinse“... Astfel șefului cel drept
Precis le arde de ceva! Încercând „să-i ţină piept“.

Criza Încăierări în Parlament
Nu pot să îmi scot din gând Stau în jilţuri asortate
„Fiara“ asta odioasă: Demnitari făcuţi de-a valma,
Veșnic prinde pe flămând Împărţind „cu demnitate”
Gol și pe „nepusă masă“. Unul pumnul, altul palma...

Stomatolog privat Prima pensie
M-am dus la el, cum e uzanţa, Buni sunt banii și sunt sfinţi,
S-astupe „catacombele“ Că-s din munca mea.
Și-atunci când mi-a tăiat chitanţa... Pot să-mi scot cu ei trei dinţi,
Să-mi pice toate plombele! Poate și-o măsea...

Un medic nu este medic priceput dacă nu a fost el însuşi bolnav.
Proverb arab
17 Lumea epigramei

EUGEN POP VIOREL MARTIN

Premierului Portul în port
Dăscăliţa lui, o zână, Deși nu sunt bomboana de pe tort,
Și-a permis un comentariu: Mă plac și astăzi fetele din port
„Nu i-am pus condeiu-n mână, Și spun că portul meu e o-ncântare…
Ca să-mi taie din salariu !... “. Mă port mereu cu portofelul mare!

Lumea ca teatru Impoziada
Interpretăm din nou scenarii În ţara lu’ Impozit Vodă
Dictate-n niște cancelarii... Nici înhumarea nu-i comodă,
Și se preferă-n România Că legislaţia-i parșivă…
Doar dramele și tragedia... Și-ţi ia impozit pe colivă!

Vaccinomania Pensionarul la pescărie
Să vaccinăm ar fi mai bine, N-am bani acuma și mereu,
Pe tot cuprinsul României, Nici de chirie, nici de pește;
Nu contra gripelor porcine, Un pui de crap aș lua și eu…
Ci pandemiilor prostiei ! Dar văd pe unu’ că-l păzește!

Motiv Ne pleacă medicii din ţară
Aceia de la guvernare Când iarba-ncepe să răsară,
Ne cer impozite mărite, Fii bucuros popor român:
Știind că ele-s necesare Ne pleacă medicii din ţară…
Să-și dea salarii nesimţite ! Da’ „marinarii“ ne rămân!
La reforma reformelor Ultimul port
învăţământului Când acostam în portul fericirii,
Ministerul ne învaţă,
Mă mângâiau plăcerile iubirii,
Prin reforma actuală,
Da-n portul ăsta cin’ să mă mângâie?...
Cum să reușești în viaţă
Văd că m-afumă unu’ cu tămâie!
...fără școală !
Apa care poartă corabia este şi cea care o înghite.
Proverb arab
Lumea epigramei 18
NICOMAH TITI TURCOIU

Să nu exagereze! Homo hominis canes:
Iubita mea – frumoasă fată! – Omul poate fi fiinţa
E și un om de înţeles, Bună, ca o caldă pâine,
Și chiar de m-o-nșela vreodată, Când nu-nvinge-n el dorinţa
Sper să n-o facă foarte des. Să se poarte ca un… câine(!?)

N-au scaun! Guralivul
La masa ţării, știm prea bine, Guralivu-i o făptură
Nu toţi cei ce-s chemaţi încap Fără liniște și pace,
Și mulţi miniștri stau pe vine, Dacă-n „munca“ de uzură,
Că n-au nici scaune la cap. Are un minut când tace!

În vilegiatură Prezentatorul vremii la TV:
Au fost la mare separat, Din prognoza ta fugară,
Într-o vacanţă minunată; Soare, cald și clar de lună,
Ea s-a întors îmbărbătată, Praful se alege-afară:
Iar dumnealui… afemeiat! ... Ploaie, tunete, furtună!

Familie de automobiliști Testamentul birocratului
S-au luat abia de-o săptămână Iar pe cruce, la mormânt,
Și doamna face azi tapaj, Am o singură dorinţă:
Că el nu are demaraj… Puneţi-mi, bătută-n vânt,
Ce, parcă ea mai are frână ? O... adeverinţă!

Bogăţii minerale Unui student:
Munţii noștri aur poartă Promovează câte unul,
Și destui străini ni-l cer, Ani de studii, doi într-unul;
Dar de-om vrea și altă soartă, Numai tu, fiind alt soi,
Munţii noștri au și fier.. Promovezi un an în... doi!

Este mai bine să ai o sută de duşmani în afara casei decât unul în casă.
Proverb arab
19 Lumea epigramei
Duel
George Corbu-Viorel Martin
Lui George Corbu, bunic de gemeni Mă tem că n-ai dreptate:

Se tot zvonește prin popor, La Sidney și Frankfurt -
C-ar fi un mare orator, Orașe-ndestulate -
Dibaci la scris și la vorbit… Primează genul scurt.
Doar la nepoţi e bâlbâit! George Corbu
Viorel Martin

Unde-i lege nu-i tocmeală Ciocul mic!

Despre mine, ca bunic, Eu nu mă sui pe catalige,
Nu poţi spune mai nimic, Chiar de-aș avea vreodată cheful,
Decât doar că mă supun Il las pe șefu’ să câștige…
Nepotismului străbun! Tu ţi-ai bătut vreodată șeful?
George Corbu Viorel Martin

Epigramele lui George Corbu Ripostă cronicărească

Citindu-l poţi oricând s-ajungi Când duelul animându-l,
A constata ceva normal: Vin săgeţile în val,
Nu face epigrame lungi Găsesc faptul chiar normal…
Din lipsă de material! Dacă birui-va gândul!
Viorel Martin George Corbu
Lumea epigramei 20
MARI EPIGRAMIŞTI
ION GRIGORE
(22 octombrie 1907 – 27 august 1990)

A urmat Facultatea de ştiinţe Bucureşti, secţia Matematici şi secţia Fizico-chimice,
unde i-a avut ca profesori pe Gh. Ţiţeica, Traian Lalescu şi G.G.Longinescu.
-În 1964 a primit titlul de ,,Profesor Emerit“.
-A fost profesor de matematică la Liceul I.L Caragiale din Ploieşti.
-A fost membru al Clubului Umoriştilor prahoveni de la înfiinţare.
-A fost membru al Clubului epigramiştilor Cincinat Pavelescu-Bucureşti.
-A fost membru fondator al Uniunii Epigramiştilor din România, preşedinte
fondator Mircea Trifu.

În 1982 tipăreşte la editura Litera, volumul său de EPIGRAME, sub îngrijirea lui
Mircea Trifu, care îl prezintă cu următorul cuvânt înainte,

Matematicianului ION GRIGORE profesor emerit:
Duşman al stilului prolix,
Notează poantele cu ,,X”,
Sperând că, în eternitate,
Vor fi probabil rezolvate.

Iată câteva epigrame din acest volum:

AMINTIRI DESPRE DRAGOSTE DRAGOSTEA
Ce bucurii îmi oferea, Un madrigal îi faci când e curată,
Alinturi, buze sărutate O epigramă dacă-i simulată,
Şi... parcă mai era ceva, Iar când pe tot ce-a fost se-aşterne praf...
Dar am un lapsus, din păcate. Îi închinăm, pioşi, un epitaf.

ZIUA BUNĂ... PROIECTE MODESTE
Îl prinse-un dascăl, copiind Duduia jună şi frumoasă
Şi l-a admonestat, zâmbind: S-a măritat c-un singur gând:
,,Eşti un băiat de viitor, Să fie soaţă credincioasă
Precis vei fi plagiator!“ Măcar aşa... din când în când!

UNUI CUPLU CU DIFERENŢĂ DE VÂRSTĂ DESTINUL EPIGRAMEI
El un Mercedes, ea o bibilică, Adesea epigrama mea,
Ce putea să-i fie chiar şi nepoţică; Subtil, în omul prost ţinteşte,
Într-o bună zi el făcu sincopă, Dar cel vizat ori n-o citeşte,
Ea muzică pop, el muzică... popă! Ori nu se recunoaşte-n ea.
21 Lumea epigramei

EPIGRAMIŞTII MIRCEA ŞI NELU Am selecţionat în continuare câteva catrene
IONESCU QUINTUS, MOŞTENESC spumoase din creaţia autorului.
PE TATĂL LOR
ION IONESCU QUINTUS Poetul Nichita Stănescu, a fost elevul şi
,,Iată-mi testamentul, membrul cercului de matematici condus
Fiii mei de soi: la Liceul Caragiale de prof. Ion Grigore.
Eu vă las talentul, Când acesta devenise marele Nichita, prof
Împărţit la doi! “ Grigore i-a adrest următoarea epigramă:

FEMEIA Când el cu cifre cocheta,
Ciudată e umana fire, Nu l-am putut încuraja,
Fără femeie noi n-am şti Porni atuncea pe alt drum
Ce-nseamnă patima-n iubire Şi câţi mă blestemă acum...
Şi nici ce-nseamnă-a pătimi.
La un instructaj al cadrelor didactice, unde
LA NUNTA DE ARGINT participau şi mulţi inspectori şcolari, prof.
În rânduri care ţi s-au scris pe faţă, Grigore făcea fiecăruia, care prezenta un
Citesc duios întreaga noastră viaţă material confuz, câte o epigramă.
Şi le privesc cu-acelaşi sfânt extaz
Căci n-au ascuns gropiţa din obraz.
O inspectoare, de la acel instructaj, îi
solicită profesorului Grigore un autograf
PLOPUL
pe exemplarul unei reviste a liceului în care
Copac ce speră, în tăcere,
matematicianul avea publicată o pagină cu
Că într-o zi face pere.
epigrame.
Iată ce dedicaţie îi face Grigore:
NEDUMERIRE
Când văd ce-apare-n librărie,
Nu cred în criza de hârtie. Dedicaţia o-ncep
Cu un pic de ezitare,
FOTBALUL NOSTRU ÎN Pe inspectori îi înţep,
ÎNTÂLNIRI INTERNAŢIONALE Aş putea pe... inspectoare?
De vreo zece ani, blestem,
Gata, gata să-i bătem!
A avut un savuros schimb de epigrame,
REGIM că nu se poate numi duel, cu Viorica
Mai iau şi câte-o carte, e firesc, Cristodulo.
Dar pot să dorm şi fără s-o citesc. Prof. Grigore spune:

INTERVIU CU UNUL CARE Când eşti în pragul bătrâneţii,
S-A CĂSĂTORIT A ŞAPTEA OARĂ Regreţi din zori şi până-n seară
Reporterul l-a întrebat: Ce trist că, după iarna vieţii,
- Maestre, cum aţi debutat? Nu mai urmează-o primăvară.

Prietenia celor puternici, jurământul femeii şi soarele de iarnă durează cel mai puţin.
Proverb arab
Lumea epigramei 22
Viorica Cristodulo, îi răspunde: La concursurile lunare de la clubul
Să nu regreţi că iarna vieţii, ,,Cincinat Pavelescu”, prof. Ion Grigore
Argint pe tâmple îţi presară, avea inspiraţia de a crea pe o temă şi 80
Când ai în suflet, ca poeţii, de epigrame.Când Mircea Trifu începea
Atât de multă primăvară, să citescă epigramele, în ordine, de la
bune spre menţiuni şi premii, Grigore
La duelul epigramatic dintre Clenciu şi avea foarte multe epigrame selecţionate.
Navarra, pe care am să-l prezint într-un Se întâmpla, la unele concursuri, să ia
număr viitor, prof.Grigore intervine, şi menţiune şi toate cele trei premii.
când se trecuse la capitolul căcăreze: A avut şi multe nemulţumiri cu privire
la unele jurizări, mai ales când, la jurizare
Au pornit să dueleze participa cineva din partea revistei „Urzica“,
Împroşcând cu căcăreze; precum şi la concursurile interjudeţene
De când sunt n-am admirat din ultimii ani. La unele concursuri nici
Un duel aşa gustat! nu mai participa. Avea încredere numai
în concursurile la care, printre membrii
La epigrama SUFLERUL, scrisă de juriului, se afla şi Mircea Trifu.
Ion Grigore,
(Sătul de rolul său mizer, Redau în continuare câteva epigrame de-ale
Sărmanul are un regret: prof.Grigore scrise pe diverse teme.
Că nu-i nevoie de sufler
Şi la balet.), La tema ,, Muzica”:
Zeno Turdeanu îi dă o replică în care
spune că ar vrea să fie sufler la striptease, UNEI CÂNTĂREŢE
după care prof.Grigore îi trimite lui - Cum dracu’ o fi fost numită
Zeno următoarea epigramă: Cu vocea asta hârjâită?
- Păi chiar aici e argumentul,
,,La striptease vrei să fii sufler” Se-aude pila, nu talentul!
Nu te-nţeleg, parol, monşer,
Păi de le vezi că n-au chiloţi CONFERINŢĂ MUZICALĂ
Nici să răsufli numai poţi. Sfârşi ilustrul orator
Şi armonia e deplină;
Se-aud elogiile-n cor
Şi criticile în surdină.

MELOMANUL
Trec zilnic pe la Ateneu,
E-n drumul meu.

Nu se obţine un lucru plăcut decât răbdându-l pe cel neplăcut.
Proverb arab
23 Lumea epigramei

La tema ,,Linguşeala”: Tema ,,Foc şi apă“:
LINGUŞITORUL LA LUVRU FOCUL ŞI APA
La Luvru-ajunse în sfârşit Unite pot muta şi munţii,
Şi-aici văzând pe Venus zâna, Scânteia minţii şi sudoarea frunţii!
Precum era obişnuit
Şi ei îi zise: ,,săru’ mâna!“ La concursul cu tema
,,Definiţia epigramei“:
La tema ,,Vinul“: Taie-mi capul, fă-mi ce vrei,
PE DUNĂRE DE-AR CURGE VIN Pot s-o fac, dar nu ştiu ce-i.
(Actualizarea unui concurs de acum
40 de ani) La concursul organizat în 1986, la Cluj cu
Pe Dunăre de-ar curge vin, tema ,,Kitshul”, pus sub egida „Urzicii“, prof.
La Tulcea Giurgiu, Severin, Grigore a fost nedreptăţit la jurizare, dar la
Ce-ar mai sorbi toţi însetaţii, şedinţa clubului Cincinat, Mircea Trifu a
Adio-atuncea inundaţii! făcut un act de dreptate apreciind următoarea
epigramă a prof. Grigore, ca fiind adevărata
BIEŢII STRĂMOŞI epigramă care trebuia premiată:
Beau, în traiul lor amar,
Prăpăditul de Cotnar, DETURNĂRI
Căci, spre nenorocul lor, Pe cei ce deturnează avioane
N-aveau „VIN SUPERIOR“! Îi socotim fiinţe inumane,
Atunci, în Artă, cum taxăm pe-acei
Câteva epigrame pe tema ,,La mare“: Ce-o deturnează de la ţinta ei ?!
COSTUMELE DE BAIE
Sunt pline de decenţă
Aceste capodopere,
Că scot în evidenţă
Exact ce vor s-acopere.

AVERTISMENT (ECHIVOC)PE PLAJĂ
El joacă şah, ferit de soare,
Şi dânsa e cu altu-n mare,
Iar un chibiţ, zicea : - Ia seama
Mai ai puţin şi pierzi şi...Dama!

PARCĂ E UN FĂCUT
Când cu alta e în mare,
Zici că e delfin ce sare,
Dar când soaţa e cu el...
I se pune un cârcel.

Lovind măgarul prea des îl înveţi să azvârle.
Proverb arab
Lumea epigramei 24
La tema ,,Misticism“: Ion Grigore nu mi-a fost profesor de
MINUNE matematici, dar de la el am învăţat prozodia
Gravidă-i soaţa dumisale, în epigramă. După ce frecventasem două
Iar moşulică e în pom. cenacluri, câţiva ani, aflându-mă odată la
Cum să nu creadă bietul om dumnealui acasă, i-am citit o epigramă
În forţe supranaturale? de-a mea, după care, ca un doctor în
prozodie, numărând pe două degete
DESTIN silabele, Grigore, mi-a spus că trebuie să
În bloc, exact deasupra lor, schimb un verb de la imperfect (era) cu
Stă un bărbat fermecător este, la prezent, că nu ,,cade“ bine ritmul. Se
Şi soarta ei, cred c-aţi dedus, afla lângă noi şi epigramistul Vasile Tacu,
A fost cum vrut-a ,,Ăl de sus!“ un valoros şi rafinat creator de versuri fără
cusur, care, completându-l pe Grigore,
Port profesorului Ion Grigore un mi-a spus că, pentru a evita greşeala de
deosebit respect şi am multe amintiri prozodie, versul trebuie cântat.
din perioada când frecventam împreună Prin intermediul unui prieten am
cenaclul ploieştean, cenaclul bucureştean obţinut cartea de Memorii a profesorului
şi festivaluri, unde Grigore era vioara întâi, Grigore, carte pe care o recitesc şi în care
era sufletul întâlnirilor cu publicul, iar regăsesc multe întâmplări pe care mi
moderatorii de atunci îl lăsau totdeauna le-a povestit, deseori, în maşina cu care
la urmă, pentru că, după el, era greu ca ne deplasam la Bucureşti sau pe la unele
cineva să se poată prezenta la acelaşi nivel. întâlniri.
Avea un fel unic de a recita, uşor Cartea a apărut la Editura Ploieşti-
bâlbâit, avea un nativ talent actoricesc, Mileniul III, 2008.
rareori gesticula, iar cei prezenţi râdeau
înainte de a pronunţa poanta. A consemnat Constantin Tudorache,
Avea o voce caldă, liniştită, cu care Membru fondator al UER.
natura, în generozitatea ei, îl înzestrase.
Vorba lui era ca a unui judecător care
citeşte o sentinţă, ca a unui profesor care
corectează o lucrare cu voce tare, sau a
unui cântăreţ care interpretează live o
piesă de excepţie.
Fie că îşi citea sau recita epigramele,
profesorul Grigore începea cu un timbru de
violoncel şi, funcţie de contextul versului,
cobora vocea spre un contrabas, voit
dezacordat, sau, cu o proprie inflexiune,
urca spre registrul unei viori de colecţie
bine strunită de un virtuoz.

Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, însă niciunul de a o întoarce înapoi.
Proverb arab
25 Lumea epigramei

AUTOARE DE CATRENE
(fantezie)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 50 42 43

2 36 49
3 12 32 17 18 40 41 48 19
4 13 35 34 16 7 25 26
5 14 33 47 6

6 15 46 44 37 39
7 1 21 45 20 38 51

8 11 22 2 27 28 29 30 31

9 3 4 23 24

10 5 9 8 10

ORIZONTAL: 1. Nu au proprietăţi fizice identice în toate direcţiile. 2. Anii care
nu contează pentru debutul autoarelor de catrene – Prefix... dulce. 3. Calme! - Culoare
sugerată de VIORICA (Găinariu, Voicescu) – VALI SLAVU. 4. Alt nume pentru Irlanda
– Un individ anume. 5. Ieșită din nară! – Te prinde de păr. 6. Măsoară tăria – PUȘCAȘU
(Taisia) la debut! 7. Conducător musulman, după Mahomed – Pe rutele din hipodrom
s-a încurcat ICA (Ungureanu, sau Voicescu?)!. 8. Forme de manifestare ale divinităţii
în filozofia gnostică – Autoare de catrene din Tulcea (VÂRTOSU). 9. Compoziţie
polifonică liturgică – Oţetite. 10. Un mod de a digera – Șuviţe de lână netoarse.
VERTICAL: 1. Poetă și autoare de catrene născută la Bârlad și înmormântată
la Craiova (FARAGO) – Pus în circulaţie. 2. Guvernator musulman – Înfăptuit,
împreună cu un voiajor. 3. Debutul OTILIEI (Morţun) – Încadrează uşa, dar (ca în
legenda Mănăstirii Argeş) şi o autoare de catrene din Cluj-Napoca (MARINOIU)
sau Bistriţa (ZEGREAN). 4. E o tulipă – Calităţi beligerante pentru CAMELIA
(Nistor), ELIS (Râpeanu), ELIADA (Scorţaru), AURELIA (Velea) şi ALINA (Vlad)!
5. Şmecheri din sud-vestul României, recunoscuţi de OTILIA (Cazimir)! – Voce
– Condimentul Vioricăi GĂINARIU! 6. Expediat rapid printrun fir de legătură. 7.
FLORINA DINESCU – Otorinolaringologie (abr.med.). 8. FLOARE (Rarău-Vlad),
MĂRIOARA (Sârbu) şi MIOARA (Vineş), la coafor! – Oferta FLORINEI, ANEI şi
ALINEI! – Bune de potcovit (sing.). 9. Împâsleşte ţesăturile de lână (var.) – Coastă
(pl.). 10. Au obrazul pătat (fem.).
Dicţionar: EIRE, EONI.
P.S.: Căsuţele numerotate indică, în ordine alfabetică, prenumele a zece „Autoare
de catrene“: 1-3, 4-10, 11-15, 16-19, 20-26, 27-31, 32-36, 37-41, 42-47, 48-51.
Nelu VASILE, Turburea, Gorj

Răspunderea pentru materialele publicate revine exclusiv autorilor
Lumea epigramei 26
POLITICE ŞI SOCIALE
Premierului Emil Boc Pensionarii actuali
Fiindcă nu-i destul de mare, În capitală și-n județe
Ca să mascheze-un handicap, Trăiesc în limite umane,
Și-a pus un scaun la picioare Căci sprijin au la bătrânețe…
(Mai bine și-l punea la cap!). Li s-au asigurat bastoane!
Ion Moraru Vasile Larco

Școala, cenușăreasa societăţii
Banca Oricât aș ţine la cultură,
O bancă, pe cuvântul meu, Propun legat de-nvăţământ,
E locu-acela unde poţi Să treacă la Agricultură,
Să bagi cu trudă câte-un leu Că oricum școala-i la pământ.
Și dai apoi trei lei să-l scoţi. Eugen Albu
Laurenţiu Ghiţă
Genetică și politică
Se-ntreabă geneticianul:
Din păcate - Ce-o fi cu politicianul?
Astăzi vede fiecare Cumva să aibă lipsă-o genă,
Cum câte-un cretinoid, Sau este doar lipsit de jenă?
Poate să ajungă mare Corneliu Berbente
Doar că-i membru de partid .
Florea Ștefănescu Sentimentul religios la români
Cinci mătănii și-o-nchinare
Fac românii, cu uimire,
În biserici, la intrare,
Și în mall-uri, la ieșire.
Laurenţiu Ghiţă

Justificare
Avem în ţară niște hoţi
Isteţi: ei fură de la toţi,
Și chiar aduc justificare:
- Nu facem – zic – discriminare!
Corneliu Berbente

Cauză și efect
La noi, prin aer, mulţi ţânţari tresaltă,
(Ne fac și ăștia astăzi viaţa grea),
Că ţara noastră e lăsată baltă
Și-s mulţi aleși ce dau cu bâta-n ea!
Ion Moraru
27 Lumea epigramei
POLITICE ŞI SOCIALE
Motivare înainte de ‘89 Evaziune
Știţi de ce n-am vizitat Nu-i ușor să fii integru
Pân’ acum o altă ţară? Sub al crizei bisturiu...
Cică n-aș fi posedat Unii fac comerţ la negru,
Incultura necesară. Alţii doar la tuciuriu...
George Zarafu Teodor Capotă
Primăvară
Mă uit îngândurat și tâmp Metodă anticriză
Și sunt total nedumerit... Metoda sigură la greu,
S-a dus zăpada de pe câmp, V-o spun în câteva cuvinte:
Dar și ţăranii s-au topit! Să ne rugăm la Dumnezeu...
Teodor Capotă Și Dumnezeu la Președinte !
Nicolae Bunduri
Asemănare
La gătit, ca și în sport, Deosebire
Important e rezultatul: Zise-un tip, cu șunci pe ceafă,
Pui cireașa, moţ, pe tort, Cât troianul de omăt:
Ca să nu se vadă.... blatul. ,,Una-i să trăiești din leafă
Laurenţiu Ghiţă Și-alta din... „parandărăt!“
Constantin Tudorache
În ajun de Crăciun
Trafic dens spre abator Transhumanţă modernă
De mașini cu mari remorci: Ciobanii, cu căciuli pe frunte,
Lumea va munci cu spor, În vale vin, să vândă caș
Noi vom mai scăpa de porci. Și-n locul lor, sosesc pe munte
Ion Cuzuioc „Ciobani“ cu jeep, de la oraș.
Laurenţiu Ghiţă
Lumea epigramei 28
CONJUGALE
Dragoste fierbinte La nuntă
Ăsta-i fu norocul Decât să iei pe soaţa ta,
Că s-a-ndrăgostit Mai bine-o oaie poţi să iei,
De femei „ca focul“ Că soaţa zice să nu bei,
Și-a ajuns „pârlit“! Iar oaia zice: „Bea, beaa, beaaa!“.
Vasile Vajoga Viorel Martin

Confesiunea unui croitor Reproș Demiurgului
De când m-a înșelat nevasta, S-o faci bună de nevastă,
Nu scap de un presentiment: I-ai rupt lui Adam o coastă;
Că am croit-o pentru asta, Făceai bine, Doamne sfinte,
Dar cred că nu… suficient! De-i rupeai și-un pic de minte .
Grigore Chitul Florea Ștefănescu

Loterie Soţiei, de ziua ei
Un soţ să afli, sau soţie, Îi dau și luna de pe cer
Cu-adevărat e loterie! Și stelele de or să-i placă,
Dar Dumnezeu s-a îndurat, Da-n schimb, nimica nu îi cer,
Și loteria nu-i de Stat! Decât atâta doar – să tacă!
Corneliu Berbente Eugen Albu

Conjugală Ghinion
Al vieţii rost îmi este spornic, După cină-i zise moșul
Cu soaţa bine mă împac, Babei pe un ton isteţ:
Iar căsnicia-i un ceasornic... - Ar cânta și azi cocoșul,
Ea, tic- eu, tac; ea, tic- eu, tac... Dar nu iese din coteţ.
Teodor Capotă Ion Cuzuioc

De la mare…
Nopţi de vis, nisip mărunt,
Ea copilă, el cărunt,
Visul lui - e de iubire;
Visul ei - de moștenire !
Petrache Zaharia
29 Lumea epigramei
MEDICALE
Cel mai fericit medic Interogatoriu
Un singur doctor nu e trist M-au dus aseară la Chestură
Și operează fără teamă Că scriu umor subtil, cu tentă
Că pacienţii îl reclamă, Și-atât de mult mă descusură
Și-anume, medicul legist. C-abia mă coase-o asistentă.
Laurenţiu Ghiţă Sorin Olariu

La medic Satul de ieri și de azi
Vazând frumoase beizadele Se vede diferenţa clar,
Cu silicoane-n toate cele, Doar dintr-o singură privire:
Veni si Bulă cu-o-ntrebare: Era un singur dispensar,
- N-aveţi și silicon… mai tare? Iar azi sunt două… cimitire.
Viorel Martin Vasile Larco

În spitale, sistemul „coplată“... Unui doctor… de toată lauda
E drept că n-om mai da ciubuc, Pentru-a șpăgii vindecare,
Dar, adaptându-l pe Coșbuc, A lansat, azi, în salon,
„Din zei de-om fi coborâtori, Moda „fără buzunare“,
C-o plată tot suntem datori! “ La halat și la palton.
Vasile Vajoga Petrache Zaharia

Ginecologul Mie
E un doctor cunoscut Mi-a spus un medic la „Interne“
În demersurile sale, Că-s tebecist și am caverne,
Drept un fel de institut Prin simplul fapt că-s subnutrit
De sondaje... digitale. Și, Doamne, cât de multe-nghit!
Sorin Olariu Eugen Albu

Neurologul Supărare
Pacienți cu fel de fel Doamne, în făptura mea,
De probleme neuro, Mi-ai pus oase-n jos si-n sus,
Vin cu sutele la el… Numai unde trebuia…
De dolari sau euro. Doar acolo nu mi-ai pus!
Sorin Olariu Viorel Martin

Reclame TV La cabinetul medical
Cum te-nvaţă și la școală, La o reflecţie-adâncă
Ia aminte, măi copile, Am dat sentinţa medical:
Că hrănirea naturală… Și așteptarea e o „boală”...
Este numai cu pastile! Ce n-are un remediu încă.
Viorel Martin Valerian Lică
Lumea epigramei 30
Perle din lucrările elevilor
Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit
de nişte oameni invidioși.
În cunoscuta baladă "Mioriţa", sunt descrise câteva întâmplări în care sunt
implicate doi criminali, o oaie turnătoare, și un cioban ce șochează prin prostia lui.

Toma Alimoș era viteaz pt. că cu o mână conducea calul, cu o mână își ţinea
maţele și cu o mână se bătea cu Manea.

Inima este împărţită în două atricule și două testicule.

Capitala SUA este Casa Albă.

Fabula descrie povestea unui căţel amărât și prost care se deda la peregrinări
gratuite în spatele boului.

Lăpușneanu s-a ţinut de cuvânt când a zis „De mă voi scula, pre mulţi am să
popesc și eu!“ Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu.

Zoe și Tipătescu se iubeau pe la spate.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

Este bine să mai și citesti, decât să tai frunză la câini degeaba.

Liviu Rebreanu când a scris romanul era puţin trotilat.

Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o băștinoasă.

Moromete plecase în excursie să vândă cerealele.

Moromete făcea pârtie pe salcâm ca să se dea cu sania.

Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de
niște oameni invidioşi.

Miron Costin vrea să ne arate că este bine ca din când în când să mai deschizi o
carte și să o citeşti pentru că nu face rău.

Viaţa albinelor e primejduită mereu de insecte ca: ţânţarul, viespea, șoarecele şi
urşii care se urcă în fagi unde sunt albinele strânse în colonii și depun miere.

În pădurile Amazoniei trăiește o junglă fioroasă.

Culese de Constantin Tudorache
31 Lumea epigramei
LA SERVICIU
Promovare Cuibar la Guvern
Azi la birou, o-ntreagă tevatură: Găinușa cea sprinţară
Pe șeful meu l-au dat subit afară La guvern e secretară
Și-am preluat deja, pe semnătură, Și-asta-i vestea cea mai nouă:
Dosarele și… noua secretară ! Vor avea miniștrii... ouă.
Grigore Chitul Ion Cuzuioc

Redactor bugetar Program
Chiar dacă la revistă merge treaba, Șeful meu, să nu te miri,
Eu nu aș vrea să mă plătești deloc; Are ore de primiri...
Prefer, ca prostul, să muncesc degeaba, La serviciu, când apuci,
Decât să-i dau un sfert din bani lui Boc Iar acasă, când îi duci !
Sorin-Gabriel Vlad Teodor Capotă
Lumea epigramei 32
BĂUTURA ŞI PROSTIA
Rutieră Podgoriile Jidveiului
C-aș fi expert nu am pretenţii, În cramã noi uitãm necazu’
Dar a intrat în stâlp, se știe, Și-n zonã curge vin - cât vrei;
Pe fondul unei neatenţii De-ar fi știut Mihai Viteazu...
De unu-patruzeci la mie ! Intra cu „pompă“ în Jidvei !
Vasile Vajoga Nicolae Bunduri

De Revelion Trompeta
Fumul gros inundă casa, În ţara proștilor (secretă!),
Curge vinul în pahare Ar fi, se spune, o trompetă
Și de la un timp, doar masa Ce sună-ntruna „Adunarea“,
Se mai ţine pe picioare! Și niciodată „Deșteptarea“!
Vasile Larco Corneliu Berbente

Gramatică Cresc doctoratele
Se-ntreba, pe trei poteci, Dac-ar fi acum să fie
Un beţiv din Valea Seacă, Doctorat dat și-n prostie ,
- Numeral o fi cin’zeci, Lumea-ntreagă s-ar uimi
Sau pluralul la cinzeacă? De câţi doctori ar mai fi .
Corneliu Berbente Florea Ștefănescu
33 Lumea epigramei
JURIDICE ŞI FILOZOFICE
Justiţia Evoluţie
Justiţia- o spun de-a dreptul- Vremea trece și-mi apare
Mai mult o joacă e: de-a Dreptul! Cert că m-am schimbat în bine:
Corneliu Berbente Ieri eram un oarecare,
Astăzi sunt un oarecine!
Ciudată ipostază Corneliu Berbente
O ciudată ipostază
Din oglindă se răsfrânge:
Mafioţii jubilează, Sărăcia
Iar Democraţia plânge!. E-o fiinţă amărâtă,
Constantin Tudorache Slăbănoagă și urâtă,
Care-i foarte fericită
Sfat Când e bine lustruită.
Să minţi, de-a dreptul e banal, Florina Dinescu
E imperfect și ilegal;
Modern, legal și-adevărat
Se minte doar prin avocat! Resemnare
Corneliu Berbente Pentru că eu sunt ateu
Și sunt mulţi ce mă insultă,
Universul Nu mă plâng la Dumnezeu
Cu galaxii în roiuri nesfârșite, Că nici dracu nu m-ascultă.
Nuclee cu structuri de cromozom... Florea Ștefănescu
Biet Univers! Încearcă să imite
Infinitatea așezată-n om!
Corneliu Berbente
Lumea epigramei 34
CALEIDOSCOP
Să trăiţi bine! Fetele noastre de azi
Președintele, în fine, Și-n trecut la fel dansau,
Ne-a urat: „Să trăiţi bine!” Dau din fund, se bâţâiau;
Dar mă uit la portofel: Dau din fund și de-astă dată,
Cum vrem noi, sau cum vrea el? Dar acum ni-l și arată .
George Zarafu Florea Ștefănescu

Epitaf Munca pe centură
Aicea doarme șeful meu. E parcă tot ca prima oară,
Eu îi ziceam: „Trăiţi!“ mereu. Azi nu mai e atât de greu,
Putea să fie deci etern, Și nu o simte ca povară
De asculta și-un subaltern! C-o face încă din liceu.
Corneliu Berbente Gavril Moisa

Autoepitaf Inspiraţia
Am strâns în viaţă mult și bine, E iubita ce-o accepţi
Am tras mereu ca un măgar, Cu capricii feminine;
Dar nu am luat nimic cu mine… Vine când nici nu te-aștepţi
Că mi-a fost lene să le car! Și când o aștepţi, nu vine!
Viorel Martin Valerian Lică
Revista Lumea Epigramei lansează 3 concursuri:
Concursul Alexandru Clenciu:
a) Tema: Bunici şi nepoţi - maxim 5 epigrame;
b) Tema: Acul în carul cu fân - maxim 5 epigrame;
c) Concurs de caricatură - maxim 5 caricaturi pe orice temă.
2)Concursul Nicolae Ghiţescu:
a) Cuvinte finale: fură, geam - maxim 5 epigrame;
b) Rime: apă, el - maxim 5 epigrame;
c) Temă: sărăcia - maxim 5 epigrame.
3)Concursul bobocilor (pentru începători):
a) Tema: Catalogul - maxim 5 epigrame;
b) Tema: internet - maxim 5 epigrame;
c) Rime date: eaţă, upe - maxim 5 epigrame;
În fiecare număr vom publica premiile şi vom lansa temele pentru concursul din numărul următor.
Denumirea concursurilor (Alexandru Clenciu şi Nicolae Ghiţescu) se vor păstra, atâta timp cât va
dainui revista, pentru a cinsti memoria acestor doi titani ai epigramei - fie-le ţărâna uşoară!
Apropo de sărăcie, premiile acestor concursuri vor consta în publicarea epigramelor
premiate. Se vor acorda premiile 1, 2 şi 3, şi menţiuni - dacă va fi cazul.
În rest, să auzim de bine!
Doamne-ajută!
Viorel Martin

Secretar de redacţie: George Zarafu
Colectivul de redacţie: Eugen Albu, Corneliu Berbente, Corin Bianu, Vasile Til Blidaru,
Nicolae Bunduri, Grigore Chitul, Gheorghe Culocovschi, Grigore Marian Dobreanu,
Laurenţiu Ghiţă, Ion Grosu (Bucureşti), Ion Grosu (Galaţi),Vasile Larco, Nicolae Paul Mihail,
Gheorghe Penciu, George Petrone, Gheorghe Suciu, Titi Turcoiu, Nichi Ursei.
Caricaturi: Constantin Tudorache
Maxime şi proverbe: Nicolae Bunduri
Răspunderea pentru materialele publicate revine exclusiv autorilor.

Dezlegarea careului de cuvinte încrucişate „Autoare de catrene“: EOLOTROPI – ETATE
– API – LM – LILA – VS – EIRE – E - NAT – NR – AGRAFA – R – A – C – GRAD – PU -
CALIF – CAI - EONI – IOANA – MISA – ACRITE – MISTUI – LATE. (ANA, AURELIA,
ELENA, ELIS, FLORINA, IOANA, MARIA, PAULA, RODICA, VALI).

Editura SEMNE
Str. Barbu Delavrancea, nr. 24, Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: 021.318.83.44
Adresă web: http://www.semneartemis.ro
E-mail: office@semneartemis.ro

Editură acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
din Învăţământul Superior (CNCSIS)

Difuzare:
Tel./Fax: 021.311.49.36 ; 021.310.74.59
E-mail: difuzare@semneartemis.ro
Desen de ROMEO RĂILEANU