Professional Documents
Culture Documents
Caracteristici generale
Morfopatologie
Carcinomul ductular - este forma cea mai obisnuita de cancer mamar, reprezentand 85-
90% din toate cazurile. A fost clasificat conventional in “carcinom ductular in situ” si
“carcinom ductular invaziv”.
Carcinomul ductular “in situ” este o forma preinvaziva a cancerului mamar. Proliferarea
celulelor epiteliale maligne este localizata in sistemul ductular si nu invadeaza membrana
bazala sau tesuturile adiacente. Potentialul sau malign este evident - cazurile tratate prin
excizie locala, dupa 10 ani prezinta 30-50% recidive locale.
Morfopatologic, ductele pot fi colmatate cu celule maligne (tipul solid) sau leziunea
poate prezenta necroza centrala (tipul comedo), poate prezenta aspect cribriform sau
papilar. Tipurile “comedo” si “cribriform” sunt cele mai frecvente si cel mai frecvent
multicentrice. Comedo-carcinomul se transforma cel mai frecvent in forma invaziva.
Carcinomul ductular invaziv - majoritatea cazurilor au caracterele histologice ale unui
carcinom infiltrativ. Exista insa si cazuri cu unele particularitati histologice:
- carcinomul medular: aspect circumscris, uneori cu pseudocapsula, bogat infiltrat cu
limfocite. Prezinta rar metastaze ganglionare, are un prognostic mai bun.
- carcinomul tubular: nu depaseste 1 cm, bine diferentiat, aspect radiar pe sectiune.
Prezinta rar metastaze ganglionare, prognosticul este bun.
- carcinomul papilar si cribriform: au structura bine diferentiata, aspect circumscris,
prognostic mai bun
- carcinomul cu celule in “inel cu pecete”: forma mai rara, structura nediferentiata,
difuza, prognostic foarte rau.
- carcinomul inflamator - se mai numeste “mastita carcinomatoasa”. Prezinta embolizarea
tumorala extinsa a limfaticelor dermului cu aspect “inflamator”, uneori erizipeloid al
tegumentelor. Poate apare la orice varsta, evolutia este foarte grava si prognosticul
rezervat.
Carcinomul lobular
Carcinomul lobular “in situ” - reprezinta de-asemeni o forma preinvaziva de cancer
mamar. Exista doua criterii histologice precise de definire - proliferarea tumorala trebuie
sa cuprinda cel putin jumatate din masa lobulului, si sa nu existe spatii interstitiale - altfel
este greu de diferentiat de “hiperplazia lobulara atipica”.
Potentialul sau malign este evident - uneori transformarea in forma invaziva se face dupa
simpla puntie-biopsie diagnostica.
Carcinomul lobular invaziv - reprezinta 10% din cancerele sanului. 10% prezinta si o
componenta ductulara. Exista 5 subtipuri histologice: clasic, solid, alveolar, mixt,
pleomorfic. Are tendinta marcata de a se dezvolta bilateral. Diagnosticul clinic este dificil
din cauza dezvoltarii infiltrative, care nu formeaza mase tumorale
- invazia de-a-lungul ductelor mamare. Nu este stabilit sigur daca acest fenomen conduce
la aspectul cancerelor multifocale. A nu se confunda cu cancerele multicentrice - acestea
apar in cadrane diferite.
- invazia locala limfatica sau vasculara - este importanta mai ales pentru limfaticele care
dreneaza spre fascia pectorala si spre zona subareolara.
Invazia la distanta
Metastazele pe cale hematogena pot fi localizate in orice zona:
- mai frecvent afectate sunt oasele, ficatul si plamanii
- mai rar afectate sunt creierul, tegumentele, peritoneul
Micrometastazele in maduva osoasa - reprezinta un fenomen greu de explicat. Ele se
intalnesc la majoritatea femeilor cu cancer mamar metastazat dar si la 1/3 din femeile cu
cancer mamar precoce, operabil.
Desi prezenta lor s-ar putea corela cu prezenta metastazelor ganglionare axilare, cu
dimensiunile tumorii sau cu situatia receptorilor estrogenici, nu s-a stabilit daca ele
reprezinta un factor aditional de prognostic nefavorabil.
Tablou clinic
Modalitati de prezentare
- in 70% din cazuri examenul clinic descopera un nodul mamar
- in 90% din cazuri pacienta isi descopera singura nodulul prin autoexaminare
Semne si simptome:
- dureri mamare, eritem, congestia sau retractia sanului
- eroziuni mamelonare, retractia mamelonului, scurgeri patologice mamelonare
formatiuni tumorale axilare, edemul bratului, dureri osoase
In tarile cu program de screening pentru cancerul mamar, 40% din cazuri sunt descoperite
prin mamografie in faza asimptomatica.
Examenul obiectiv - este esential pentru diagnostic
Inspectie - cu pacienta in pozitie sezanda, se vor consemna:
- modificarile de simetrie, marime si contur ale sanilor
- congestia sau edemul tegumentelor, retractia tegumentara, retractia mamelonara
(Fig.2.)
Palpare - se face cu pacienta in pozitie sezanda, in decubit dorsal, in decubit lateral, cu
bratul relaxat si cu bratul in adductie fortata. Pentru examinarea axilei bratul va fi pus in
abductie si supinatie (Fig.3.). Se vor consemna cu precizie caracterele nodulului:
- localizarea - pe cadrane, dimensiune, consistenta, delimitare, mobilitate, sensibilitatea
dureroasa
- aspectul tegumentelor de acoperire - congestie, retractie, semnul “cojii de portocala
- aspectul mamelonului - retractat, asimetric, cu cruste, cu eroziuni, scurgeri patologice
Aspectul descris clasic consta intr-un nodul de consistenta ferma, imprecis delimitat,
mobil sau partial aderent la tegument, care poate fi usor retractat. Poate exista o usoara
retractie a mamelonului sau o usoara asimetrie a sanului. Alternativ, pot exista cateva
mici eroziuni sau cruste mamelonare, scurgere seroasa sau sero-sanghinolenta prin
mamelon.
Uneori medicul examinator nu gaseste leziunea indicata de pacienta - in acest caz se va
relua examinarea peste o luna, in faza postmenstruala a ciclului.
Examinarea axilei furnizeaza urmatoarele elemente :
- in mod normal se pot palpa 1-2 ganglioni axilari de 3-5 mm diametru, elastici, mobili,
nedurerosi
- palparea unor ganglioni mai mari de 5 mm, duri, mobili sau confluenti, uneori durerosi,
semnifica de-obicei prezenta metastazelor
- in mod normal nu se palpeaza ganglioni in fosa supraclaviculara. Prezenta adenopatiei
supraclaviculare ipsilaterale palpabile semnifica un stadiu avansat al bolii.
Explorari paraclinice
1. Mamografia - este cea mai importanta examinare in fazele precoce de evolutie a bolii.
Este cea mai utilizata metoda de screening. Elementele de diagnostic mamografic se
clasifica in majore si minore.
Aspecte majore (Fig.4., Fig.5.):
- tumora spiculiforma: este forma cea mai comuna de prezentare a cancerului mamar.
Apare ca o formatiune centrala de la care pleaca numeroase prelungiri spiculiforme spre
tesutul inconjurator. Imaginea este mai usor evidentiabila intr-un san adipos chiar daca
tumora este de dimensiuni mici.
- tumora circumscrisa: pot fi unice sau multiple, cu margine regulata sau lobulata.
Formatiunile mici, multiple, sunt aproape totdeauna benigne. Formatiunile solitare
trebuiesc controlate ecografic pentru a determina daca sunt solide sau chistice.
- microcalcificarile - in absenta altor modificari ale tesuturilor moi, pot constitui singurul
semn al unui cacer mamar. Au forma liniara sau ramificata, mai rar rotunde sau
punctiforme.
- leziunile stelate: apar sub forma unor umbre stelate convergente spre o zona centrala,
dar fara vreo imagine tumorala propriuzisa. Aceste imagini pot masura cativa centimetri
lungime. Daca se exclude o cicatrice chirurgicala, 50% din aceste imagini se datoresc
unui carcinom. Intrucat nu exista elemente sigure de diferentiere, aceste leziuni trebuiesc
examinate histopatologic obligatoriu.
- sanul dens (edematos) - apare sub forma unei cresteri in volum a sanului si ingrosarea
tegumentului, cresterea densitatii tisulare si a desenului trabecular, comparativ cu sanul
opus.
Aspecte minore - pot sa apara izolat sau asociat: deformarile parenchimului mamar,
microcalcificarile, ingrosarea sau retractia tegumentara, retractia sau inversarea
mamelonului, dilatarea sistemului ductular.
2. Ultrasonografia
Folosirea traductoarelor de mare frecventa (7,5 sau 10 MHz) ofera imagini de inalta
rezolutie a parenchimului mamar. Principalul avantaj consta in posibilitatea diferentierii
tumorilor solide de cele chistice si ghidarea punctiei- biopsie. Este utila mai ales in cazul
discordantelor clinico-radiologice, cand o tumora mica nu apare radiologic, find mascata
de tesutul fibros inconjurator.
3. Termografia
Principiul metodei consta in diferenta de potential radiant in infrarosu intre tesutul
tumoral - mai vascularizat, deci mai cald - si tesuturile normale. Are avantajul de a fi
neinvaziva si cu rezultate reproductibile. Astazi este practic inlocuita de mamografie si
ecografie.
4. Scintigrafia cu Tc-triamin pentaacetat - este examinarea de electie pentru evidentierea
metastazelor osoase plecate de la un cancer mamar.
5. Examenul citologic prin punctie aspirativa cu ac fin - se utilizeaza un ac de 21-G care
se introduce de cateva ori prin tumora fixata intre degete (daca este palpabila), sau sub
control ecografic sau radiologic daca tumora nu este palpabila. Se aspira continutul, se
intinde pe lama si se examineaza imediat de catre specialistul citolog. Elaborarea
rezultatului necesita multa experienta.
6. Examenul histologic prin punctie-biopsie cu ac taios. Se folosesc ace speciale, mai
groase (Vim-Silverman sau Tru-Cut) care sectioneaza mici cilindri de tesut ce pot fi
examinati histopatologic. Metoda tinde sa fie inlocuita cu biopsia chirurgicala.
7. Biopsia chirurgicala - se executa de regula ca prim timp al interventiei chirurgicale
radicale. Se excizeaza formatiunea tumorala impreuna cu un sector de tesut adiacent
(sectorectomie) si se va trimite la laborator pentru examen histopatologic extemporaneu.
Rezultatul va dicta strategia operatorie ulterioara.
8. Proteinele receptoare hormonale - proteina citoplasmatica receptoare a estradiolului
este prezenta in celulele sanului normal si este pozitiva in 50-60% din cancerele mamare.
Prezenta acestui receptor este predictiva pentru raspunsul la tratamentul hormonal,
tumorile receptor-negative fiind insensibile la acest tratament. Dintre tumorile receptor-
pozitive 50-60% raspund la manipularile hormonale terapeutice. Prezenta receptorilor
hormonali ai estradiolului si progesteronului, citoplasmatici sau nucleari, reprezinta un
indicator prognostic independent de starea ganglionilor sau histologia tumorii.
Stadializare
Utilizeaza sistemul T N M care evalueaza independent tumora, ganglionii si metastazele.
Tratament
1. Tratamentul chirurgical
Prima operatie oncologica a fost mastectomia radicala introdusa de Halsted in 1891.
Tratamentul adjuvant a facut posibila utilizarea unor tehnici chirurgicale mai putin
mutilante.
- excizia locala - extirpa formatiunea tumorala cu o cantitate de tesut mamar peritumoral,
realizand asa-numita “sectorectomie”, care poate merge pana la extirparea unui cadran.
Poate fi folosita in scop diagnostic - ca biopsie chirurgicala, la cancerele “in situ” sau la
tumori pana la 2 cm diametru.
- mastectomia radicala modificata Patey - are avantaje incontestabile intrucat permite
evidarea axilara, pastreaza musculatura pectorala si evita radio-terapia sistematica.
Asigura rata cea mai redusa de recidive loco-regionale.
- mastectomia subcutana cu reconstructie imediata a sanului prin plasarea de proteze - are
o reputatie proasta datorita complicatiilor postoperatorii frecvente si a dificultatii
selectionarii cazurilor
- mastectomia simpla - a fost abandonata, fiind inacceptabila oncologic (Fig.7.)
2. Radioterapia - este utilizata practic in mod sistematic dupa chirurgia conservatoare a
sanului. Doza medie este 50 Gy si necesita fractionare corespun- zatoare si utilizarea
campurilor tangentiale. Cu toate acestea pot sa apara unele complicatii - edemul bratului,
plexopatia brahiala, necroze musculare.
3. Terapia adjuvanta sistemica
Tratamentul hormonal
- tamoxifenul - creste evident rata supravietuirii daca se aplica in cura prelungita de
2 ani, indiferent de varsta pacientei, de statusul hormonal sau de starea gangli- onilor
- ablatia ovariana, chirurgicala sau radiologica, la femei inainte de menopauza, are un
efect net favorabil prin scaderea ratei recidivelor si a mortalitatii globale.
Mai nou aceste procedee tind sa fie inlocuite prin administrarea de agonisti ai sis- temului
hipofizar LTH-LH (Zoladex)
Chimioterapia - utilizeaza protocoalele polichimioterapeutice care includ ciclofosfamida,
metotrexatul, 5-fluorouracilul. Indicatia principala este la pacientele cu 1-3 ganglioni
axilari pozitivi, iar dintre cele cu ganglioni negativi, in cazul tumorilor voluminoase, slab
diferentiate sau fara receptori estrogenici.
Prognostic
Stadiu Supravietuire la 5 ani Supravietuire la 10 ani
=======================================================
I 80% 50%
______________________________________________________________
II 50% 35%
______________________________________________________________
III <25%
______________________________________________________________