Referat nr.

1 la LM: Colectarea selectiva a deseurilor Deseurile- notiuni introductive Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie a produsului si data la care acesta devine deseu. Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentata de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acestora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care consuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile pot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau catre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obicei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor in mediu. Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse importante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa monitorizeze progresele facute in domeniul respectiv. Aceasta activitate are la baza atat Legea Mediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: - Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; - Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; - Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor organizeaza, impreuna cu agentiile judetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspund atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale. Anual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel judetean, regional sau national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elaborarii raportarilor pentru EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deseurilor. In perioada 2003–2004 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Directia de Gestiune a Deseurilor si Substante Chimice Periculoase, in colaborare cu ICIM, a elaborat Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Deseurilor. In cursul anului 2003 s-au generat peste 369 milioane tone de deseuri, din care aproximativ 2% reprezinta deseuri municipale, iar 98% sunt deseuri generate in minerit, industrie, agricultura, constructii etc. Odată cu intrarea pe Piaţa Unică, gestionarea deşeurilor într-o manieră modernă europeană este o cerinţă obligatorie. În plus, această activitate poate constitui o sursă

Mai mult decat atat.nouă de venituri. recipiente de plastic. Deşeurile textile pot fi valorificate economic. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului inconjurator. deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din “muntele” de desuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. deseuri de gradina. anterior ignorată. ziare. a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator. Este esenţial ca această problemă să fie conştientizată la nivel de management. autoturisme si multe altele. sistemele occidentale de reglementari in domeniu si. deoarece progresul tehnologic nu poate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice. mai ales. Există o necesitate la nivel de industrie pentru apariţia şi utilizarea frecventă a unor noi tipuri de tehnologii: • Tehnologie raţională . întâi prin colectare şi apoi prin obţinere de produse materiale. ce sunt adaptate cerinţelor ecologice actuale În acest context. iar. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat. depozitate. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor. structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor. transportate. întrucât are beneficii economice dacă este valorificată eficient. chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz. Una din cele mai importante categorii de deşeuri industriale sunt cele ce provin din activitatea de producţie a confecţiilor. incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele. . Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata. Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. structurile diversificate de implementare a reglementarilor. au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului. Situatia actuala nu mai poate continua. tratarea. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare. componente metalice. Metale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. deşeurile reprezintă o problemă majoră în fiecare ţară europeană. la nivelul Europei. Generarea deşeurilor implică o pierdere de materiale şi energie şi impune costuri economice şi de mediu ridicate pentru societate pentru colectarea. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. materiale textile. Deseurile in Europa Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar. şi prelucrarea lor. iar cantităţile de deşeuri sunt în general în creştere. pe parcursul multor ani. ambalaje.ecologizarea tehnologiilor deja existente • Ecotehnologie – prezintă tehnologii noi. Aceste resturi carora li se spune in mod curent “deseuri urbane” sau “deseuri municipale” trebuiesc colectate selectiv. pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul.consumuri din ce în ce mai reduse de materiale şi energie • Tehnologie curată . aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special. La ora actuala. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei. Fiecare cetatean din Romania “produce” zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. mai nou.

consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale Terrei. Cu toate acestea. dar si social. Pe scurt. . aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si cu energie electrica. etc Colectarea unui singur tip de deşeu în pubela traditională este bine adaptată zonelor unde frecvenţa de colectare este ridicată. Modelul nostru de productie . economic. nu este. • fie toate tipurile de deşeuri în ansamblu Colectarea în amestec are totuşi dezavantaje în sensul că trebuie prevazută sortarea în “aval” (după colectare) pe tip de deşeu. eventual. in mod evident. în general. o dată pe lună. simultan cu colectarea traditională. Deşeurile reciclabile pot fi colectate: • fie separat pe tip de deşeu – sticlă. sau pot fi ridicate la comandă. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. ridicarea deşeurilor menajere voluminoase se poate face. o solutie pe termen lung. ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. carton. 2. hârtie. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. Colectarea din uşă în uşă In funcţie de tipul de deşeuri de ambalaje se poate obţine o eficienţă a colectării de la 50 % la 80 % dacă campania de comunicare cu populaţia este eficientă. a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalaje o reprezinta etapa colectarii acestor deseuri. productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe calea dezvoltarii durabile. o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase. Această modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei în amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte deşeuri. Colectarea selectiva a deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de material si/sau sortimente direct la sursa. sa le accepte.Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. plastic. iar aceasta se implică. depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calitatea vietii urbane. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata. Colectarea din uşă în uşă se realizeaza prin: 1. O componenta deosebit de semnificativa ecologic. operatorii de salubritate putând efectua acest serviciu chiar la domiciliu. In sfarsit. Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje se poate efectua: 1) Din uşă în uşa 2) Prin aport voluntar.

mai mult morala in tara noastra. la periferia căilor de comunicatie. în containere speciale amplasate periodic în zone cu acces liber. se inscriptioneaza cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pe categorii de materiale: • Deseuri nerecuperabile/nereciclabile – negru/gri.Colectarea prin aport voluntar Eficienţa colectării selective este cuprinsă între 10 şi 60 % din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje în funcţie de: • • • • • Natura deşeului (eficienţa este mai slabă în cazul metalelor) Densitatea echipamentelor de colectare voluntară Amplasarea containerelor (zone cu acces liber. • Metal si plastic – galben. inscriptionate corespunzator. Prin colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele sorturi de deşeuri: • • • Sticlă Ziare. • Deseuri compostabile/biodegradabile – maro. Pentru aplicarea unitara. Putem ajunge la o eficienţă a colectării dacă densitatea containerelor de colectare este de 1 container/500 locuitori în zonele urbane şi 1 container/200 locuitori în zonele cu habitat dispersat. aceştia trebuind să cunoască centrele de colectare voluntară care există şi tipurile de deşeuri care sunt acceptate. containere si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate. • Deseuri periculoase – rosu. .) Comunicarea cu populaţia este obligatorie. etc. reviste Ambalaje menajere Colectarea prin aport voluntar se realizează: • • în cadrul centrelor de colectare voluntară. Populatia are obligatia. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare speciale pentru deşeurile voluminoase. • Sticla alba/colorata – alb/verde. sa depuna selectiv deseurile in containere diferite. amplasate special de administratia locala. • Hartie/carton – albastru. la nivel national al colectarii selective.

doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale.Proiecte pilot si constientizarea populatiei . in prezent. putem contribui la dezvoltarea durabila. aer. hartie. Deocamdata. • In prezent sunt in derulare in 12 de localitati un numar de 29 proiecte pilot privind colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje.Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar putea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor. astfel încât să se asigure identificarea destinaţiei containerelor şi recipientelor de colectare selectivă. iar in anumite localitati se încearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate. lucrurile s-au miscat mult mai repede. plastic.Extinderea colectarii selective la nivel national . De fapt. presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colectivitatii in care traieste. de mare capacitate. de asemenea. Ce se propune pentru viitor: .2007-2017. el puncteaza importanta reciclarii deseurilor.2004-2006. de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe. este cea care isi modeleaza sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de suport ale vietii sa fie mentinute". printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor – sticla. • Indiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente. Recuperarea deseurilor menajere va deveni. constient sau nu. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii.deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa. o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil. "O societate durabila. La nivel industrial. in lucrarea “Planul B 2. un concept foarte “tanar”. . sau consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare. spune el. Fiecare dintre noi. acolo unde acesta poate fi “decupat” in acest scop. de materii prime si de hrana. probabil. aproape un reflex si in randul romanilor.tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie. materializate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: "Starea lumii" sau "Semne vitale". In urma cu cativa ani. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este. inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fie chiar pe carosabil. Lester Brown atrage atentia.0” asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: . colectarea selectiva. In acest context. dar este un proces de durata. Astfel. Inscripţionarea şi aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile şi vizibile. sol.

precum şi colaborarea contractuală cu agenţi economici. Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este responsabilitatea celui care le produce sau agenţilor economici din zonă. asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei locale.) Indeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor necesita implicarea. sau. Organizarea activităţilor de colectare. Fiecare dintre administraţiile locale şi agenţii economici trebuie să înţeleagă importanţa acestor reglementări în domeniul gestionării deşeurilor. producătorilor în conformitate cu principiul – responsabilitatea producătorului.Implementarea sistemului in zone mai dificile (mediul rural. transport şi eliminare a deşeurilor dintr-o anumită zonă este obligaţia administraţiilor publice locale. • dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare a deşeurilor cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a acestora. are ca obiective clare stabilirea măsurilor. Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc: . În acest context. În contextul aderării la U. transport. dimensionate corespunzător şi dotate pentru a asigura protecţia sanitară a populaţiei şi a mediului. . şi trebuie să ia măsuri urgente. Consiliile locale sunt obligate. inclusiv asigurarea etapizată a colectării selective. • generatori de deşeuri. zone montane. neutralizare. Consiliile locale şi agenţii economici sunt obligaţi să ia o serie de măsuri cum ar fi: • asigurarea sistemului de colectare a deşeurilor. etc. a întregii societăţi. • interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decît cele destinate depozitelor stabilite prin documentaţiile urbanistice. pentru colectarea selectivă.reutilizarea sau reciclarea deşeurilor – prin aplicarea celor mai bune practici în domeniu. 99/31/C. în scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor. • organizarea de acţiuni privind refacerea mediului. . • colectarea selectivă şi transportul la timp al întregii cantităţi de deşeuri produse pe teritoriul localităţilor.E. reciclare materială şi recuperarea energiei.eliminarea şi depozitarea – care se face de agenţi economici specializaţi şi autorizaţi. în conformitate cu principiul – poluatorul plăteşte.E. Trebuie să implementeze colectarea selectivă la sursă a deşeurilor . reprezentată prin: • autorităţi publice centrale şi locale. • orice alte măsuri şi mijloace legale pe care le consideră necesare. practic. ale cărei prevederi se regăsesc în HG 349 din 2005. Directiva Consiliului nr. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora. instituţii şi populaţie. • amenajarea unor depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv. .valorificarea – prin refolosire. privind depozitarea deşeurilor. privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştinţa acestora prin mijloace adecvate.2017-2022. • elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici.. procedurilor şi recomandărilor privind gestionarea deşeurilor.. valorificare.prevenirea – prin aplicarea tehnologiilor curate în activităţile care generează deşeuri. consiliile locale au atribuţii importante privind îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor. • asociaţii profesionale şi institute de cercetare. după caz. • societatea civilă. incinerare şi depozitare finală. România a preluat pînă în prezent aproximativ 98 % din legislaţia europeană aferentă domeniului deşeurilor.

Primarii şi consiliile locale trebuie să creeze condiţii pentru ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale. fiind cofinanţat de Agenţia Daneză de Protecţia Mediului (DEPA) şi Primăria Municipiului Piatra Neamţ. deşeurile rezultate în urma lucrărilor de construcţie şi deşeurile voluminoase.aprilie 1998 într-una dintre zonele oraşului. Măsura cuprinde următoarele componente: • Colectarea selectivă a deşeurilor. în funcţie de zonă şi numărul de locuitori. Compostul va fi utilizat. ce include colectarea deşeurilor având ca sursă locuinţele. ce va reduce substanţial cantitatea de deşeuri transportată către depozit. iarba şi crengile tăiate şi rumeguşul. A existat un proiect pilot. hârtie şi carton şi deşeurile reziduale. Trebuie să ia în calcul un număr suficient de containere. sticlă şi plastic. Compostare şi concasare. pe tipuri. În cadrul proiectului. iar experienţa câştigată în cadrul implementării sale formează baza recomandărilor pentru proiectarea componentei de colectare a deşeurilor. Unul dintre cele două centre de reciclare va fi construit în zona Bistriţa. ca şi prin achiziţionarea de vehicule pentru colectarea acestora. firmele mici şi mijlocii şi instituţii publice. deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere). După realizarea unei evaluări în 1999.(ambalaje. • Reciclarea deşeurilor va fi facilitată prin construirea unei staţii de sortare a sticlelor şi a două centre de reciclare ce vor colecta deşeurile periculoase. Colectarea selectivă va fi obţinută prin construirea a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru deşeurile menajere. se prevede reciclarea a 6. s-a decis extinderea proiectului pilot. în primii ani. Măsura ISPA include construirea unei staţii de compostare. ce s-a desfăşurat în perioada octombrie 1997 . Implementarea Sistemului de Management al Deşeurilor reprezintă o soluţie directă a problemelor înregistrate de România privind protecţia mediului înconjurător şi reduce din diferenţele considerabile existente între standardele europene şi româneşti din domeniu.000 tone de hârtie pe an. colectarea şi transportul separat al deşeurilor menajere. Staţia de sortare va avea o capacitate de 20 de milioane de sticle pe an şi va fi amplasată în apropierea depozitului de deşeuri. Deşeurile ce vor fi compostate sunt cele organice menajere. Măsura ISPA reprezintă cea de-a doua fază din programul de management al deşeurilor solide din Piatra Neamţ ce include stocarea. furnizarea de containere pentru deşeurile organice. pentru acoperirea vechiului • . strategia de mediu pentru ISPA identificând Piatra Neamţ ca un proiect prioritar în sectorul managementului deşeurilor. reabilitarea vechiului depozit de deşeuri şi deschiderea unuia nou. Proiectul include un centru de service tehnic pentru întreţinerea camioanelor.

În starea de depozitare finală.un potenţial risc major pentru sănătatea populaţiei. Depozitul îşi va atinge capacitatea maximă de 150. colectate separat. în cadrul proiectului se prevede construirea unui nou depozit ecologic de deşeuri de aproximativ 200. va fi achiziţionat un concasor pentru deşeurile rezultate în urma demolărilor şi lucrările de construcţie.depozit de deşeuri. Acest depozit va îndeplini standardele tehnice de bază a Directivei 99/31/EC şi prevederii Directivei de prevenire şi control integrat al poluării 96/61/EC.000 m3.000 m3 în 5 . ar trebui să aibă loc o valorificare maximă a componentelor reziduurilor. deşeurile rămase trebuie îndepărtate ecologic. Totodată. Noul depozit ecologic de deşeuri şi-a început faza de operare în mai 2000. pe termen lung. poluarea aerului provocată de praf. poluând apele râului şi pânza de apă freatică . adică să fie stabil din punct de vedere fizico-chimic şi sărac în emisii. În final. • O îndepărtarea ecologică a deşeurilor poate fi obţinută numai respectănd toate componentele sistemului unitar: colecta re valorificar e tratare depozitare După colectarea ordonată şi regulată. având în vedere beneficiile economice şi ecologice. cu o capacitate de 60-70 t/oră. • Reabilitarea vechiului depozit de deşeuri. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologică şi valorificarea corelată a deşeurilor organice (deseuri din bucătărie şi din gradini).000 tone de deşeuri organice şi concasarea a 16. în spiritul protecţiei sănătăţii în localitate. fiind construit şi finanţat cu sprijinul Agenţiei Daneze de Protecţia Mediului şi Primăria Municipiului Piatra Neamţ. iar deşeurile s-au infiltrat deja în sol. Depozitul este situat în apropierea râului. deşeul trebuie să aibă o structură cât se poate de inertă (neutră faţă de mediu). Suprafaţa depozitului va fi acoperită cu material cu un coeficient redus de permeabilitate şi vegetaţie. Această componentă a sistemului va asigura compostarea a aproximativ 35. de asemenea.000 tone de deşeuri de construcţii şi demolări pe an. Pentru indeplinirea acestor cerinţe este necesară tratarea termică sau mecano-biologică a . cu un sistem de monitorizare şi control al scurgerilor de levigat. mirosuri neplăcute şi fum. Închiderea vechiului depozit va elimina.7 ani. Totodată.

deşeurilor şi izolarea zonei de depozitare finală. în general a tuturor fracţiunilor de deşeuri. 35%. În Germania. Colectare selectivă a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectivă a fracţiunilor deşeurilor se optimizează cota de valorificare a acestora. În mai multe ţări încurajarea compostării deseurilor organice este de asemenea. parte componentă a politicii de mediu. Evacuarea acestor substanţe. colectarea deseurilor nu ţine numai de viaţa cotidiană. întrucât este necesară o examinare specifică a valorii şi a cheltuielilor de selecţie ale tipului respectivdereziduuri.în cazul depozitării sau al incinerării. Obligaţia legislativă directă de a colecta şi composta deşeurile organice există în Luxemburg. condiţiile politice – cadru în Europa demonstrează tendinţa clară către colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor organice. Japonia. Exemplu: Reciclarea deseului menajer Colectarea şi valorificarea unor părţi componente ale deseurilor menajere (reciclarea deseurilor menajere) a făcut. in Olanda şi în câteva dintre landurile din Austria şi Germania. Cheltuielile şi profitul trebuie să fie într-un raport raţional. mari progrese. are un efect dezavantajos din punct de vedere tehnic . în comparaţie cu aceea de mai sus. o cotă de valorificare cu 5% mai redusă. Mai mult de 94% din ambalajele din hârtie şi carton se . are. din cauza conţinutului ridicat de substanţe biodegradabile şi de apă. colectarea acestora în gospodării (de exemplu în sacul pentru materiale valorificabile) şi/sau în spaţii publice special amenajate. Luxemburgul. prognozată pe termen lung. ci s-a dezvoltat într-o adevărată mişcare naţională. nu mai este posibilă după colectarea neselectivă. Această fracţiune. situându-se astfel net înaintea SUA şi Canadei (vezi tabelul). prin măsuri de protecţie adecvate în conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deşeurilor. Germania şi Finlanda au atins în anul 1998 o cotă de valorificare de cca. în Europa ultimilor ani. Compozitia gunoiului(%) in Europa Exemplu: Deşeuri organice Din reprezentarea compoziţiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul că deşeurile organice (mai ales resturi din bucătărie şi deşeuri vegetale) reprezinta aproximativ 40% din totalul deşeurilor. În consecinţă. În Europa este foarte răspândită amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile. Naţiunea cu tehnologia cea mai avansata.

acest lucru se va reflecta foarte curând nu doar în gradul de poluare ridicat.33 %. cota de reciclare a ajuns la 85%. deşeuri electrice şi chiar baterii) şi le aruncă amestecat în pubele sau în containerele de gunoi.Practica reciclării. după cum se ştie. 70 % din volumul total al deşeurilor menajere îl constituie PET-urile.Entsorgungspraxis. până în anul 2010. prin care eliminarea deşeurilor prin depozitare finală pe o rampă ecologică va fi ultima soluţie. În total. iar. sticlă 4. în cazul sticlei. astăzi se reciclează deja aproximativ 37% din deseul menajer generat zilnic. materiale organice biodegradabile 48. Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că. sticlă sau metal. inclusiv al deşeurilor menajere. Sursa: OECD 1998 în revista de specialitate . spre exemplu.17 %. dacă nu acţionează în direcţia colectării separate a unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şi carton. metale 3. în 1996.04 %. mare generatoare de deşeuri trebuie să ştie că. recipienţi de plastic. plastic 7. adică de la nivel de gospodărie. La nivelul judeţului Cluj. Experienţa UE arată că o colectare selectivă la sursă. serviciile de salubritate se plătesc la metru cub de deşeu colectat.reciclează. . primordială fiind aplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare şi valorificare a materialelor reciclabile. Sistemul funcţionează deocamdată ca proiect pilot. Inevitabil. din totalul de 435947 mc deşeuri menajere colectate. cu cât colectarea selectivă la sursă este mai bună.92 %.care au ajuns deja la capacitatea maximă . în anul 2004. În ultimii ani populaţia centrelor urbane ale judeţului a început să observe interesul manifestat şi investiţiile făcute de autorităţile administraţiilor publice şi operatorii de salubritate în iniţierea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere în unele zone din oraşele clujene. În plus. aprilie 1998 Conştientizarea populaţie Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt principalele documente legislative după care se ghidează procesul de gestionare al deşeurilor în România. (. dar colectarea selectivă trebuie să se extindă începând cu anul 2007 la nivel naţional. • impunerile Directivelor UE referitoare la deşeuri.20 %. ajung pe rampele de gunoi ale judeţului şi materiale reciclabile în procente mari: hârtie 14. ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru serviciul de salubritate. în următoarea perioadă de timp aceste servicii se vor scumpi.). Populaţia. ajută mai rapid la această extindere. cu atât efortul de valorificare al lor – şi implicit costurile de operare – se reduc. cauzele principale fiind: • obligaţiile pe care România şi le-a asumat de a închide vechile şi poluantele rampe de gunoi (la nivelul judeţului Cluj toate rampele existente .vor trebui închise până în anul 2012).

iată câteva din ţintele pe care România trebuie să le atingă în ceeea ce priveşte valorificarea şi reciclarea unor deşeuri: până la sfârşitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticlă. Odată ajunse pe rampa de gunoi acestea se descompun odată cu eliberarea unor substanţe. 50 % din metale. În încheiere. până în anul 2010 materialele biodegradabile din deşeuri trebuie reduse cu 25 %. dar mai ales din cele rurale) unde pot fi valorificate ca şi compost.O altă problemă generată de deşeurile menajere din România este conţinutul foarte mare de materiale biodegradabile. până în anul 2007 rata medie anuală de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice este de cel puţin 2 kg/locuitor. poluante atât pentru sol şi ape de suprafaţă. foarte eficace şi mai ales natural. 22. cât şi pentru atmosferă (emisiile de gaz metan care se formează conduc la accentuarea efectului de seră). Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte uşor mai ales la nivelul gospodăriilor individuale (casele de locuit din zonele urbane. .5 % din plastic şi 15 % lemn (ceea ce înseamnă o foarte bună colectare selectivă pentru a putea obţine aceste procente de valorificare). care este un material fertilizant pentru agricultură. 60 % din cele de hârtie şi carton.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful