Universitatea "Spiru Haret" FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA MASTER – ŞTIINŢE PENALE

Referat la DREPT INTERNAŢIONAL PENAL

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Vasile Creţu

Numele si prenumele masterandului:

09.06.2009

producând mari daune umanităţii şi condiţiei umane în general.Focşani Crima de genocid este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate potrivit dreptului internaţional. însă. rasiale sau religioase. distrugerea masivă şi planificată a oponenţilor politici în vremurile modeme sau exterminarea reciprocă a unor etnii în Africa zilelor noastre? Conştiinţa necesităţii interzicerii cu caracter penal a actelor de aceasta natură. adesea în perioade destul de scurte. în situaţii concrete. din evul mediu. masacrarea populaţiilor din ţările coloniale şi aducerea acestora în stare de degenerescenta prin înfometare. numărul victimelor omeneşti variind. încă se mai săvârşesc. cruciadele creştine împotriva "necredincioşilor musulmani pentru eliberarea locurilor sfinte din Orientul Apropiat. arată că faptele pe care le include acest concept aduc atingere unei colectivităţi umane şi. mai recente. afirmate ca atare şi nu simple acte de barbarie sau săvârşit în toate perioadele istorice ale umanităţii şi în toate zonele sale geografice şi. munci grele şi tratamente degradante trecerea prin foc şi sabie a milioane de oameni pe motive politice. exterminarea populaţiei băştinaşe de către conchistadorii europeni în teritoriile şi continentele "descoperite". naţionale. chiar dacă în final victime sunt în primul rând aceştia. a armenilor sau a altor popoare. întregii umanităţi. din păcate. naţionale sau religioase. asupra evreilor. ele datând din perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. etnice. în final. Unul dintre promotori a fost Rafael Lemkin. politice. lingvistice. compus din rădăcina genos (rasă. El îşi exprima viziunea sa 2 . culturale. Genocidul este o negare a existenţei unor întregi grupuri umane. trib în limba greacă) şi sufixul cide (a ucide. precum şi angajarea unor acţiuni practice în acest sens sunt. prin includerea lor în categoria faptelor a căror săvârşire atrage răspunderea penală internaţională şi organizarea cooperării între naţiuni pentru eradicarea unui asemenea odios flagel. El face parte din categoria crimelor îndreptata împotriva umanităţii în general şi nu numai împotriva unor indivizi determinaţi. cerând încriminarea acelor fapte care vizează distrugerea unei naţiuni sau a unui grup etnic. care în 1933 formula premisele acestui concept în cadrul Conferinţei pentru unificarea dreptului internaţional penal. etnice. Acte inumane de distrugere a unor grupuri umane în baza unor motivaţii diverse. Ea constă in distrugerea sau persecutarea unor grupuri umane concepute ca entităţi naţionale. aşa cum omorul este o negare a dreptului la viaţă al unei fiinţe umane individuale. Însăşi etimologia cuvântului genocid. de la câteva zeci sau sute de persoane la mii şi milioane. campaniile militare de distrugere sau aducere în robie a unor popoaree întregi. Ce altceva decât acte de genocid au fost pogromurile din antichitate. din limba latină). dar şi din secolul nostru.

cu atât mai mult cu cât Carta O. Bucureşti. dar şi la alte forme de represiune de natură genocidală ordonate de inculpaţi şi săvârşite în Alsacia şi Lorena. a libertăţii. care încadrează în categoria crimelor contra umanităţii persecuţiile pe motive politice. 1991. O. în Norvegia şi în alte zone ale Europei.asupra genocidului în termenii următori: "în general. nr. Şi cum nici Rezoluţia Adunării Generale a . Obiectivul unui asemenea plan ar fi dezintegrarea instituţiilor politice şi sociale. rasiale sau religioase. „Genocidul”. a culturii. ele figurând în cadrul hotărârii date de tribunal.20 3 . actele de genocid săvârşite in timp de pace neavând încă o bază juridică clară pentru a fi sancţionate. genocidul nu înseamnă în mod necesar distrugerea imediată a unei naţiuni. Tribunalul de la Nürenberg a condamnat în final pe inculpaţi numai pentru crime contra păcii şi crime de război. înseamnă mai degrabă un plan coordonat al unor acţiuni diferite care tind să distrugă bazele vieţii grupurilor naţionale în scopul de a distruge aceste grupuri. elaborarea unui instrument juridic special se impunea. fapte de natura genocidului. ci ca membri ai grupului naţional”1. demnităţii şi chiar a vieţii indivizilor care aparţin acestor grupuri. sănătăţii. prin care se consacrau drept principii de drept internaţional penal cele rezultate din statutul şi lucrările Tribunalului de la Nurenberg nu se depărta de spiritul Tribunalului. avute în vedere. p. 10.U. Aşa cum rezultă din lucrările Tribunalului de la Nürenberg. cu scopul de a distruge anumite rase sau clase de populaţii şi de grupuri naţionale rasiale sau religioase". din 1946. Concepţia Tribunalului de la Nurenberg lega astfel şi genocidul. numai de starea de război. 1946. citat după Dr.N. Un asemenea instrument a fost elaborat şi adoptat in cadrul Organizaţiei Naţiunilor 1 Rafael Lemkin. în Revue internationale de droit penal.U. Genocidul este îndreptat contra grupului naţional ca entitate. Militară.N. alături de celelalte crime contra umanităţii. Primul document oficial în care se incriminează genocidul este Statutul Tribunalului militar de la Nürenberg. adică la exterminarea grupurilor sociale şi naţionale din cadrul populaţiei civile aflate pe teritoriile ocupate. însă. Crimele împotriva umanităţii de natura genocidului au fost. „Le genocide”. limbii. Ed. iar acţiunile care îl însoţesc sunt îndreptate împotriva persoanelor nu în calitatea lor individuală. sentimentelor naţionale. distrugerea securităţii personale. acuzarea a susţinut că "inculpaţii au recurs la genocid deliberat şi sistematic. cu condiţia ca asemenea fapte să fi fost săvârşite în legătură cu celelalte crime comise de către inculpaţii care au declanşat şi au purtat un război de agresiune. îşi propunea promovarea şi apărarea drepturilor omului în toate situaţiile. Gheorghe Diaconescu. fără a se menţiona în mod expres că acestea ar constitui crima de genocid. incluse fiind în conţinutul primelor două categorii de crime. religiei şi existenţei economice a grupurilor naţionale. în Ţările de Jos. referindu-se în mod concret la actele de exterminare a poporului evreu şi a ţiganilor.

unde problema genocidului a fost examinată de Adunarea Generală încă în prima sa sesiune. etnic. fie ca este comis în timp de pace sau în timp de război.U. Potrivit art. Lipsa unei asemenea menţiuni nu constituie o omisiune. vizând nu numai faptele săvârşite în timp de război. În cuprinsul Convenţiei se menţionează că genocidul este o crimă de drept internaţional.I al Convenţiei. În cea de a treia sa sesiune de la înfiinţarea O. Apartenenţa genocidului la categoria crimelor împotriva umanităţii este in acest mod indirect afirmată. de natura unor asemenea infracţiuni fiind posibilitatea de a fi săvârşite şi in timp de pace şi în timp de război şi nu numai în timp de război. genocidul constă într-unul din actele enumerate. ci şi cele din timp de pace. d) măsurile vizând împiedicarea naşterilor in sânul grupului. rasial sau religios ca atare: a) uciderea membrilor grupului. "Părţile contractante confirma că genocidul. care condamnase actele de natura genocidului prin aprobarea regulilor consacrate de documentele in baza cărora fuseseră pedepsiţi principalii criminali din al doilea război mondial. recunoscută de comunitatea internaţională. pe care ele se angajează să o prevină şi să o pedepsească". desprins de limitele temporale impuse prin Statutul Tribunalului de la Nurenberg. părţile la convenţie afirmă doar existenţa crimei de genocid şi se angajează să o reprime prin legislaţia lor naţională. 4 .N. Textul astfel formulat soluţionează într-un mod tranşant problema aplicabilităţii prevederilor convenţiilor. Din modul în care este formulat acest articol rezultă că la data apariţiei Convenţiei existenţa crimei de genocid nu era pusă la îndoială. e) transferul forţat de copii dintr-un grup in alt grup. b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor grupului. în continuare.II al Convenţiei din 1948. este o crimă de drept internaţional.. ci o modalitate tehnică folosită pentru a se asigura reprimării acestuia un caracter universal. c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează in mod necesar distrugerea sa fizică totală sau parţială. ea impunându-se deja ca o normă cutumiară. însă. Ca atare. adoptându-se o rezoluţie care sublinia că genocidul este o crimă de drept internaţional condamnata de lumea civilizată şi cerea Consiliului Economic şi Social să elaboreze un proiect de convenţie asupra crimei de genocid. Potrivit art.Unite. Adunarea Generală adopta la 9 decembrie 1948 textul Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. fără a se specifica. O nouă rezoluţie adoptata în sesiunea următoare declara genocidul o crimă internaţională comportând răspunderi de ordin naţional si internaţional pentru state şi pentru indivizi. că este o crimă împotriva umanităţii. săvârşit cu intenţia de a distruge total sau parţial un grup naţional.

Prin acest element genocidul se particularizează in raport cu celelalte crime contra omenirii. ceea ce uneori ar fi chiar imposibil. după împrejurări. Intenţia calificată a autorului unei crime de genocid este de a distruge fie în totalitate. fie parţială. chiar şi uciderea unei singure persoane ar putea constitui crima de genocid dacă ea a fost comisă ca urmare a faptului că victima este membră a unuia din grupurile specificate în convenţie şi cu intenţia de a se provoca acte similare şi in viitor in legătură cu prima crimă. a grupului ca atare. o asemenea situaţie ar putea să apară extrem de rar. pentru moment. fie parţial. "etnic" 5 . limitat la pierderea unei singure vieţi omeneşti. prin urmare. simplu ori calificat. Totuşi. chiar dacă rezultatul a fost in fapt. rasiale. Convenţia din 1948 asupra prevenirii şi sancţionării crimei de genocid enumera ca grupări de persoane protejate împotriva actelor de genocid grupurile naţionale. "rasial". fără a viza distrugerea fie totală. de crimă împotriva umanităţii. ca şi distrugerea integrală.. indiferent de proporţiile concrete ale distrugerilor. Genocidul apare astfel ca un caz agravat. care pot fi îndreptate împotriva uneia sau a mai multor persoane in virtutea convingerilor lor politice sau apartenenţei la un grup naţional. Genocidul este caracterizat în primul rând prin intenţia de a distruge un grup uman. în baza unor criterii. etnice sau religioase. intenţia calificată a autorilor de a acţiona in sensul distrugerii. sau constituind expresia intolerantei sau ideologiei. Distrugerea parţială a grupului ca intenţie sau ca realizare de fapt este în aceeaşi măsură o condiţie suficientă pentru existenţa infracţiunii de genocid. dacă se are in vedere numărul adesea imens al indivizilor care compun un asemenea grup. religios etc. necesar pentru a exista o crimă de genocid. ca prin fapta săvârşita să se distrugă în întregime un grup uman. Esenţială este. Nu este. În cuprinsul Convenţiei nu se dă o definiţie a noţiunilor de "naţional”. când s-a pus şi întrebarea dacă uciderea unui singur om se poate încadra in noţiunea de distrugere parţială a unui grup sau constituie doar un omor. rasial. ori a interesului politic şi nu a unui plan deliberat de distrugere a unor grupuri constituite pe criterii de o asemenea natura. deci dacă intenţia autorului a fost de a ucide persoana respectivă sau alte persoane in calitatea lor de părţi componente ale unui grup. un anumit grup uman. Problema s-a abordat cu ocazia elaborării convenţiei. in totalitate sau in parte. În practică.Analiza definiţiei genocidului evidenţiază câteva elemente semnificative pentru fizionoma juridică a acestei crime internaţionale. calificat. convenţia având drept scop prevenirea şi sancţionarea actelor de distrugere îndreptate împotriva unui mare număr de persoane. deci. pentru existenţa crimei de genocid. date fiind proporţiile vizate în general prin crima de genocid. a unui grup uman prin acte îndreptate împotriva indivizilor care fac parte din grupul respectiv.

când protecţia unor grupuri politice era necesară împotriva persecţiilor sângeroase la care au fost supuse. c) o astefl de includere ar crea dificultăţi guvernelor legal constituite în acţiunile lor de preîntâmpinare a actelor elementelor subversive. un asemenea procedeu putând complica şi mai mult lucrurile. În timpul lucrărilor pregătitoare ale Convenţiei din 1948. 6 . dar care nu sunt protejate juridic printr-o reglementare internaţională de natura celei privind incriminarea genocidului. în fapt cu nimic deosebite de actele de genocid prin forma în care s-au manifestat.U. iar fiecare din grupările respective se distinge uşor prin anumite trăsături proprii. totuşi. trăsătura distinctivă a ambelor tipuri de grup fiind idealul comun care i-a unit pe membrii săi. el bazându-se pe voinţa membrilor săi şi nu pe factori independenţi de această voinţă.U. Neincluderea in final în cuprinsul Convenţiei şi a grupărilor politice s-a bazat pe următoarele considerente: a) un grup politic nu are trăsături stabile.N. În sprijinul introducerii grupărilor politice s-a argumentat că masacrul comis asupra membrilor neînarmaţi ai opoziţiei politice este la fel de criminal ca şi masacrarea celorlalte grupuri menţionate şi trebuie recunoscut ca atare. definind o comunitate de persoane legate de aceleaşi obiceiuri. b) includerea grupurilor politice ar duce la neacceptarea Convenţiei de către un mare număr de state.N. aceeaşi limbă şi aceeaşi rasă". de asemenea. care au luat in dezbatere unele probleme privind genocidul. in sensul dacă nu ar fi necesar ca în definiţia genocidului să se includă şi alte grup'jri umane care de-a lungul istoriei au format obiectul unor acte de reprimare masivă cu intenţii de lichidare. ca şi ulterior în cadrul diferitelor foruri ale O. Limitarea protecţiei împotriva crimei de genocid numai la cele patru categorii de grupuri a ridicat unele probleme. invocându-se momente din istoria nazismului. că noţiunile în cauză sunt îndelung folosite în instrumentele juridice internaţionale şi în literatura de specialitate. s-au stârnit controverse daca definiţia nu trebuie să se refere de exemplu. rasă înseamnă "acea categorie de persoane care se disting prin trăsături comune şi constante şi tocmai de aceea ereditare”. S-a argumentat. in luptele politice interne din fiecare ţară. că grupurile politice ar trebui tratate ca şi grupurile religioase. permanente şi bine definite şi nu constituie o grupare inevitabilă si omogenă. Se consideră in general că naţiunea este "o comunitate marcată de legături sau trăsături specifice de natură istorică şi culturală". iar conceptul de etnic are un sens mai larg. în condiţiile Convenţiei. d) protejarea grupurilor politice ar ridica problemea protejării. şi ca nu este necesară o definiţie a lor prin convenţie. pentru că aceasta ar implica O.sau "religios". şi la grupările politice. S-a apreciat. conceptul de grup religios fiind suficient de clar pentru a mai fi definit. ceea ce a stârnit unele controverse asupra conţinutului acestora.

a internării şi obligării la muncă forţată. potrivit legislaţiilor naţionale. distrugerea sistematică a arhivelor. Unele discuţii au avut loc. în viitor. să fie incriminat ecocidul. odată cu evoluţia reglementărilor internaţionale privind protecţia fiinţei umane şi a drepturilor fundamentale ale acesteia inclusiv prin mijloace de drept penal. a obiectivelor de valoare artistică sau istorică ale grupului sunt tot atât de grave ca şi genocidul de ordin fizic. avându-se în vedere amploarea gravelor încălcări care mai au loc în ce priveşte drepturile unor comunităţi umane. Distrugerea deliberată a unui grup de oameni poate lua foarte bine forma deportării sau a dislocării în masă. el constând in violarea unor obligaţii internaţionale esenţiale pentru asigurarea şi conservarea mediului natural. Deşi încălcările de natura celor puse în discuţie nu au fost cuprinse în latura obiectivă a crimei de genocid. să se ia în consideraţie criticile aduse reglementărilor Convenţiei asupra reprimării şi prevenirii 7 . iar sancţionarea lor este posibila in virtutea reglementărilor care incriminează asemenea fapte grave. condamnarea lor ca fapte grave. că actele de genocid cuprinse în art. ele încadrându-se în general în sfera de cuprindere a crimelor împotriva umanităţii. este evidentă. de asemenea.II al Convenţiei nu acoperă toate mijloacele şi modalităţile de a distruge intenţionat un grup uman. alte tratamente inumane şi măsuri fizice de intimidare. care ar consta în acte de devastare şi distrugere ce afectează mediul natural al unei zone geografice în detrimentul vieţii umane. întocmindu-se şi unele proiecte de convenţii in acest sens. animale şi vegetale. Declaraţiei Universale a drepturilor omului şi Convenţiei internaţionale privind drepturile civile şi politice. terorism. a deznaţionalizării prin tortură sistemică. de asemenea. ceea ce ar fi foarte regretabil. crime de drept internaţional. În literatura de specialitate se întâlnesc şi propuneri în sensul ca prin analogie cu genocidul. produse îndeosebi prin folosirea unor mijloace militare. Nu este exclus ca. criticându-se faptul că definiţia genocidului dată prin Convenţie nu înglobează decât cazurile de distrugere fizică a grupului. care se săvârşesc îndeosebi pe considerente de ordin politic sau cultural. în primul rând a armelor nucleare. susţinându-se că fapte cum sunt suprimarea sau limitarea folosirii limbii ori a exprimării culturale. e) protecţia grupurilor politice sau de altă natură poate fi asigurată în afara Convenţiei. pentru împiedicarea poluării masive a mirilor şi oceanelor şi a atmosferei teresire etc. ca si a diveselor tehnici apte să modifice condiţiile meteorologice în scopuri militare. estomparea caracterelor sau a trăsăturilor specifice. În cadrul dezbaterilor internaţionale asupra crimei de genocid s-a susţinut.şi a grupărilor profesionale şi economice. in legătură cu genocidul cultural. Ecocidul figurează ca o crimă internaţională în proiectul de articole privitoare la răspunderea internaţională alcătuit de Comisia de drept internaţional a Naţiunilor Unite.

şi anume că menţionarea actelor de genocid nu mai este limitativă. in care se preluau prevederile art. statele îşi asumă obligaţia sancţionării genocidului prin legislaţia lor internă. pct. 10. Convenţia din 1948 prevede că aceste acte vor fi pedepsite. care trebuie să preia şi să încorporeze. tratamentele neomenoase sau distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri). jefuirea sau însuşirea unor valori culturale. ceea ce ar permite cuprinderea şi a altor acte inumane care să fie considerate drept genocid. ci se face cu caracter enunciativ. Art. precum şi complicitatea la comiterea genocidului. În acest mod. care a ratificat convenţia în 1950. se preia în întregime definiţia dată genocidului prin Convenţie. exemplificativ. funcţionari sau particulari. o poziţie specială în raport de victime sau de poziţia ocupată în angrenajul social. instigatorii şi complicii. luarea de măsuri vizând împiedicarea naşterilor în cadrul grupului şi transferul de copii spre alte grupuri umane. exhaustivă. precum şi cei care încearcă comiterea unor asemenea fapte. însoţite de sancţiuni penale corespunzătoare. orice persoană care comite asemenea acte trebuind să suporte rigorile legii. ca şi tentativa de a comite acte de genocid (art. de a prevedea sancţiuni penale eficace care să lovească persoanele vinovate de genocid sau de celelalte acte în legătură cu genocidul (asocierea în vederea comiterii faptei. instigarea. Pentru subiectul crimei de genocid nu se impune. cei ce complotează in scopul comiterii unui asemenea act. Definind ca acte de genocid uciderea ori atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a unui grup uman.III). România. alături de grup şi o colectivitate umană şi excluzându-se criteriul etnic.V angajamentul statelor părţi de a lua în cadrul legislaţiei lor interne măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiilor Convenţiei si.2. la art.IV al Convenţiei prevede că persoanele care au comis genocidul. prin modificarea codului penal In vigoare la J acea dală şi completarea sa cu un nou articol (231). adăugându-se. prevederile Convenţiei privind genocidul şi modalităţile de săvârşire sau participare la săvârşirea acestuia. o calificare. deci autorii faptei. în mod deosebit. diferă de aceasta asupra unui punct. Faptele de genocid se 8 . În acest sens ar putea fi interesant de semnalat că proiectul de Cod al crimelor contra păcii şi securităţii omenirii. Convenţia din 1948 cuprinde în art. complicitatea etc. deci. înainte de intrarea sa în vigoare (1951) a inclus în legislaţia proprie infracţiunea de genocid în anul 1960. Vor fi de asemenea pedepsite conform Convenţiei înţelegerea în vederea comiterii genocidului. incitarea directă şi publică. odată cu introducerea propagandei de război (crimă împotriva păcii) şi a unor crime de război (distrugerea.genocidului iar în cadrul unei eventuale modificări a acesteia să se lărgească sfera faptelor incriminate cu caracter de genocid. în care.II ale Convenţiei.). vor fi pedepsite indiferent de calitatea lor guvernanţi.. însă. supunerea acestuia la un regim de viaţă care-1 condamnă la pierire.

prin care se înţelege populaţia având geografic. sau şi o colectivitate. dar nu şi în latura obiectivă a genocidului. etnic. dar ambele numai dacă se are în vedere caracterul naţional. Lucrările ştiinţifice şi doctrinare fundamentale întocmite la noi cu caracter de comentare a codului penal din 19682 îmbrăţişează teza că obiectul juridic special al infracţiunii il constituie relaţiile sociale care proteguiesc existenţa şi securitatea colectivităţilor umane şi a ce se pot forma înlăuntrul acestor colectivităţi (grupuri naţionale. Cu alte cuvinte. iar pe de altă parte grupul uman. etnică rasială sau religioasă şi care face parte dintr-o colectivitate umană. Introducerea colectivităţii. Codul penal actual arată că se pedepseşte săvârşirea. indiferent dacă actele de distrugere privesc un grup uman. 926-936 3 Gheorghe Diaconescu. aşa cum se prevede în Convenţia din 1948. ele să aibă în vedere întotdeauna considerente de ordin naţional. ci şi "o colectivitate". vol. în scopul de a distruge în întregime sau in parte o colectivitate sau un grup naţional. faptele se pot încadra în categoria crimelor împotriva umanităţii. rasial sau religios. cit. în definirea infracţiunii de genocid ridică probleme serioase de drept intern în ce priveşte interpretarea exactă a sensului şi conţinutului noului concept. etnic. Bucureşti. iar înţelegerea in vederea comiterii lor cu muncă silnică pe termen de 520 ani.. rasial sau religios. Faţă de împrejurarea că sub titlul în care este incriminat genocidul în codul penal român. Există şl opinia contrarie. independent de alte considerente sau factori de circumscriere. rasial sau religios al comunităţii umane respective3. ar putea fi distruse ca urmare a unor acţiuni de tip genocid pe de o parte colectivităţile umane. etnic.pedepseau cu moartea. a oricăreia din cele cinci fapte enumerate în cuprinsul Convenţiei din 1948. 1972. care se referă la infracţiuni împotriva păcii şi omenirii. social şi istoric o existenţă de sine stătătoare (cetăţenii unui stat. p. potrivit căreia obiectul infracţiunii de genocid in redactarea codului penal român îl constituie atât colectivitatea. În lipsa unei asemenea intenţii calificate. crimă care implică în mod necesar elementele de circumstanţiere menţionate în ce priveşte segmentul de umanitate vizat. o comunitate de persoane între care există o legătură naţională. IV. Academiei. s-ar putea emite 2 Vintilă Dongoroz şi colectiv. Este de esenţa infracţiunii de genocid ca. dar şi în baza considerentelor analizei de fond a condiţiilor cerute de Convenţia din 1948 pentru existenţa acestei infracţiuni. nu se prevede nici o altă crimă împotriva umanităţii în afară de genocid. op. ai unui oraş sau comune sau altele asemenea). „Explicaţii teoretice ale Codului penal român”. Este de observat că în versiunea actualmente in vigoare elementul "etnic" caracteristic grupului uman afectat prin infracţiunea de genocid a fost reintegrat. rasiale etnice sau religioase). ca în codul penal român. cât şi grupul. p.81-104 9 . dar s-a păstrat în continuare ca posibil a fi supuse distrugerii nu numai un grup. alături de grup. Ed. locuitorii unei provincii.

Practica aplicării incriminării genocidului este destul de redusă. Prin legislaţia lor internă statele părţi au stabilit. pentru ca acestea să decidă măsurile potrivite în aceste scopuri. incitarea. care va fi competentă cu privire la acelea dintre Părţile contractante care i-ar recunoaşte jurisdicţia.U. Convenţia asupra prevenirii şi reprimării crimei de genocid a fost ratificată de 4 Louis Rene-Beres. la data elaborării Convenţiei nu exista o Curte penală internaţională căreia să i se fi putut da în competenţă si judecarea genocidului. „Genocide and Genocide Like Crimes”. Potrivit Convenţiei din 1948 (art. organele competente ale O. În ce priveşte jurisdicţia atribuită unei instanţe internaţionale. I. într-un mod eronat ca tehnică juridică.. atunci când consideră necesar. Se stabilea astfel o competenţă jurisdicţională alternativa. dar care. vor fi aduse în faţa tribunalelor competente ale statului pe teritoriul căruia s-a comis actul sau în faţa Curţii criminale internaţionale. una din următoarele soluţii privind jurisdicţia genocidului: instituţionalizarea unor instanţe speciale. fac imposibilă extrădarea autorilor faptelor. competenţa şi a altor state în conformitate cu principiul represiunii universale. VI) persoanele acuzate de genocid sau de o faptă în legătură cu acesta (înţelegerea în vederea comiterii. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid mai cuprinde şi alte prevederi cu caracter jurisdicţional sau preventiv. părţile contractante se angajează să extrădeze pe autorii crimelor de genocid în conformitate cu legislaţia lor naţională şi tratatele internaţionale în materie.N. Pentru prevenirea şi reprimarea actelor de genocid sau a actelor conexe acestei crime. numai două situaţii când unele persoane au fost judecate şi condamnate pentru crima de genocid: în Bangladeş. New York. rasă sau religie sau pentru un complex de motivaţii în care nu au lipsit nici cele de această natură. au fost asociate cu crima de genocid. Aceasta nu exclude. desigur. aşa cum rezultă dintr-un studiu de specialitate4. iar o asemenea Curte nu există nici în prezent. Dobbs Ferry. Transnational Publishers Inc. de regulă. în afara originalei noastre aplicări după evenimentele din decembrie 1989.ipoteza că introducerea elementului "colectivitate" ar viza intenţia legiuitorului de a prevedea şi alte crime împotriva umanităţii în afară de genocid. Competente numai pentru judecarea crimei de genocid. după secesiunea din 1971 şi în Cambodgia în 1979. p. literatura juridică semnalând. genocidul şi celelalte fapte conexe incriminate nefiind considerate crime politice care. a statelor pe teritoriul cărora s-a comis actul sau a unei curţi penale internaţionale. Astfel. deşi realitatea vieţii a consemnat din 1948 şi până astăzi numeroase situaţii de distrugere în masă a unor populaţii pentru motive ce ţin de originea etnică sau naţională.273 10 . atribuirea competenţei de judecată tribunalelor militare sau transmiterea competenţei în sarcina instanţelor ordinare naţionale. creându-se astfel o regretabilă confuzie. vol. în Internaţional Criminal Law. !986. se prevede şi posibilitatea ca oricare din statele părţi să sesizeze. complicitatea sau tentativa).

jus cogens. care obligă statele. însă. ele făcând parte din patrimoniu! comun de principii şi norme imperative ale dreptului internaţional . Juvénal Habyarimana. deşi în acel moment în Rwanda era staţionată o misiune de pace (UNAMIR). ambii etnici hutu. care a fost reprezentat de masacrarea a aproximativ 800 . indiferent dacă acestea s-au angajat sau nu în mod concret şi direct prin semnare sau ratificare.A. Masacrarea etnicilor tutsi s-a declanşat după ce la 6 aprilie 1994. sub egida Naţiunilor Unite. împotriva etniei tutsi. Fig. Un exemplu de genocid este Genocidul din Ruanda.1 milion de etnici Tutsi şi etnici Hutu moderaţi. şi preşedintele Burundi-ului. Aceste crime au fost săvârşite într-o perioadă de 100 de zile (6 aprilie . s-a prăbuşit în condiţii neelucidate. şi S..Tabără de refugiaţi din Zair 11 . Interahamwe şi Impuzamugambi. avionul în care se afla preşedintele Rwandei din acel moment.majoritatea statelor lumii. între care nu figurează. Reglementările pe care le conţine această convenţie au intrat deja la patrimoniul general al dreptului internaţional. Genocidul s-a putut întâmpla şi din cauza pasivităţii comunităţii internaţionale.mijlocul lui iulie 1994) de către două miliţii hutu. în urma revoltei populaţiei hutu. Convenţia Incorporează principii care se bucură de o recunoaştere universala. ele fiind produsul intenţiei majorităţii statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite de a condamna şi reprima genocidul ca o crimă de drept internaţional ce provoacă mari daune omenirii şi este contrară atât regulilor moralei universale.U. lângă capitala Kigali. cât şi principiilor dreptului internaţional contemporan.

p. „Genocidul”.. Editura Societăţii Tempus. !986. 1996 http://ro. vol. I.273 Vasile Creţu. „Explicaţii teoretice ale Codului penal român”. Militară. în Internaţional Criminal Law. Dobbs Ferry. Transnational Publishers Inc. 926-936 Louis Rene-Beres. „Le genocide”. 1991. Vintilă Dongoroz şi colectiv. Bucureşti. p. în Revue internationale de droit penal. nr. România. „Drept internaţional penal”. New York.Bibliografie: Rafael Lemkin.org/wiki/Genocidul_din_Ruanda 12 . IV. Academiei. 1972. Bucureşti. Ed. „Genocide and Genocide Like Crimes”. vol. 1946.wikipedia. Bucureşti. 10. Dr. Ed. Gheorghe Diaconescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful