Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar

CUPRINS 1 Încercări de teren pentru identificarea planelor de alunecare din masivele de pământ cu ajutorul penetrării dinamice uşoare (PDU) şi a inclinometrului...................................................................2 1.1 Încercarea de penetrare dinamică uşoară................................................................................2 1.2 Înclinometrul..........................................................................................................................5

Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini)

Pagina 1/12

pichetarea punctelor unde urmează a se efectua sondajele de penetrare si apoi aducerea în poziţie de lucru a aparatului. prin introducerea a câte un tronson de tije. Efectuarea incercării propriu-zise constă în : . . Se poate înregistra si adâncimea de înfigere sub un număr constant de lovituri.extragerea din teren a coloanei de tije a penetrometrului cu ajutorul extractorului manual. . până în dreptul limitatorului de cursă.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar 1 ÎNCERCĂRI DE TEREN PENTRU IDENTIFICAREA PLANELOR DE ALUNECARE DIN MASIVELE DE PĂMÂNT CU AJUTORUL PENETRĂRII DINAMICE UŞOARE (PDU) ŞI A INCLINOMETRULUI 1.îndepărtarea penetrometrului. Ridicarea berbecului se face manual.1. .1 Încercarea de penetrare dinamică uşoară 1.demontarea tijelor pe masura extragerii lor din teren.nivelarea terenului pe o suprafaţă de circa 1m2 in zona de încercare.2 Prelucrarea si interpretarea datelor Datele incercării de penetrare dinamică cu con (numarul de lovituri N necesar pentru parcurgerea unei adâncimi “z” de catre conul de penetrare) se înregistrează in fişă.prelungirea coloanei de tije pe masura înfigerii conului penetrometrului în teren.curăţirea si conservarea tijelor. . Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 2/12 .înregistrarea numărului de lovituri necesare pentru înaintarea conului cu 10 sau 20 cm. .1 Efectuarea încărcării de penetrare dinamică Încercarea începe în general de la suprafaţa terenului mai rar de la talpa săpăturii de fundaţie sau de la pardoseala subsolului.desfacerea legăturii dintre ultima tijă infiptă in teren si nicovala penetrometrului. între nicovală şi tija parţial înfiptă in teren. de la înalţime constantă. pe nicovala aparatului. . prima tijă introducându-se prin orificiul acesteia.1. Extragerea echipamentului de sondare constă în: . . verificarea rezistenţei terenului de fundare în groapa de fundaţie sau în subsolul unei construcţii existente).aplicarea loviturilor cu frecvenţa de 15-30 lovituri pe minut prin căderea liberă a berbecului. Efectuarea încercării de penetrare dinamică cu con comportă următoarele operaţii: Pregătirea incercării de penetrare care constă în: . 1. în funcţie de scopul pentru care se execută cercetarea (prospectarea. Pentru asigurarea verticalităţii sondajului de penetrare se aşează la nivelul terenului placa de bază.

aria secţiunii transversale a conului (m2). Se va executa un nou foraj acolo unde diagrama diferă de cea a diagramei etalon. Penetrarea dinamică cu con fiind o metodă de investigaţie continuă permite detectarea si controlul stratificaţiei terenului de fundare deoarece rezistenţa la penetrare pe vârf exprimată prin numarul de lovituri N variază in funcţie de natura terenului. Prin această metodă pot fi sesizate chiar şi intercalaţiile subţiri care se diferenţiază de pachetul în care se găsesc. În cazul în care cele doua diagrame au aliura asemănătoare semnalizându-se diferenţe minime între numărul de lovituri N penetrarea efectuată în punctul respectiv poate înlocui forajul deoarece terenul prezintă uniformitate. în stanga diagramei se întocmeşte stratificaţia terenului. kPa A e( G 1 + G 2 ) (1. Diagrama obţinută pe baza datelor sondajelor de penetrare efectuate intr-un punct al amplasamentului se compară cu diagrama de penetrare etalon.1) unde : G1 .greutatea berbecului (kN).greutatea tijelor la adâncimea respectiva (kN). în cazul in care diagrama de penetrare nu delimitează chiar orizonturile litologice sau când apar neconcordanţe cu stratificaţia din forajul de referinţă se recomanda utilizarea diagramei integrale sau diferenţiale. La stabilirea diferitelor orizonturi litologice trebuie să se ţina seama de influenţa alternanţei straturilor. e . A . Se calculează cu relaţia: Rd = G1 ⋅ h 1 ⋅ . În funcţie de pătrunderea penetrometrului sub o lovitură a berbecului se determină rezistenţa la penetrare dinamică pe con \ care reprezintă rezistenţa opusa de teren la înaintarea conului de penetrare sub acţiunea lucrului mecanic constant realizat prin căderea berbecului. Diagrama diferenţială reprezintă variaţia ∆ N cu adâncimea. G2 .pătrunderea conului sub o singură lovitură (m).înaltimea de cădere a berbecului (m). N Diagrama integrală reprezintă variaţia numărului de lovituri insumat Σ cu adâncimea. ∆ h Pagina 3/12 Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) . h . Diagrama prezintă puncte de frângere între care se acceptă o variaţie liniară.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Pe baza datelor înscrise se întocmeşte diagrama de penetrare în care pe abscisă se trece numarul de lovituri N iar pe ordonată adâncimea in metri. Diagrama de variaţie a rezistenţei dinamice se poate reprezenta prin suprapunere peste diagrama de penetrare notând pe abscisă valorile R d Datele obţinute prin sondaje de penetrare dinamică cu con efectuate in cadrul lucrărilor de cercetare a unui amplasament permit reducerea cantitativă a lucrărilor clasice de investigaţie.

În cazul unor depozite naturale de pamânturi nisipoase se poate efectua prin metoda penetrării verificarea uniformităţii îndesării prin executarea unor sondaje de penetrare in diferite puncte ale amplasamentului.98 (1. Pe verticala penetrărilor dispuse după diferite profile se reprezintă curbele de egal număr de lovituri obţinute prin unirea absciselor egale din diagramele integrale.3) Penetrarea dinamică cu con se poate utiliza pentru verificarea calităţii lucrarilor de îmbunătăţire ale terenurilor slabe de fundare (necoezive sau slab coezive) şi pentru stabilirea adâncimii pană la care se manifestă efectul acestor lucrări.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Punctele de frângere în diagrama integrală şi salturile din cea diferenţială indică cota delimitării dintre straturile cu caracteristici diferite.203 ⋅ N10 −PDU MPa (1. gradul de uniformitate litologică. Curbele care se menţin aproximativ echidistante şi paralele cu suprafaţa terenului pun în evidenţă îndesarea uniformă pe zona respectivă şi în adâncime. Figura 1-1: Penetrometrul dinamic uşor Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 4/12 .554 lg N10 −PDU + 0. În zona în care curbele se apropie se semnalează creşterea gradului de îndesare a terenului respective acolo unde se îndepartează scăderea lui. adâncimea la care se găsesc straturile de portanţă ridicată. Gradul de îndesare a nisipurilor mijlocii şi fine din depozite naturale sau rambleuri se poate aprecia orientativ în funcţie de numărul de lovituri N10 corespunzător penetrometrului dinamic uşor cu relaţia: tgI D % = 0.2) Greutatea volumică în stare uscată γd . Pe baza penetrărilor şi a unui număr limitat de foraje se pot întocmi profile litologice sau bloc diagrame din care să rezulte grosimea diferitelor straturi. indicele porilor e şi modulul de deformaţie edometric M 2 −3 pentru nisipuri se pot aprecia utilizând în acest scop rezistenţa la penetrare statică pe con R p determinată cu relaţiile: Pentru nisipuri mijlocii şi fine în cazul utilizării penetrometrului dinamic uşor: R p = 0.

proiectantul poate modifica secţiunile viitoare ale zidului. Asemenea sisteme pot fi instalate lângă autostrăzi. Instalat pe locul propus al unui dig. lucrari de susţinere permanente. O monitorizare de rutină a înclinometrului poate detecta deplasarea pământului din spatele zidului înainte de a deveni vizibil asupra peretelui. Monitorizare de siguranţă – înclinometrele.2 Înclinometrul Înclinometrele sunt folosite la monitorizarea mişcărilor laterale ale pământului în zonele cu alunecări de teren. Determinarea necesităţii pentru măsurători corective – înclinometrele sunt instalate să urmărească amplitudinea. şi ramblee1. căi ferate şi conducte care traversează zone cu alunecări de teren. un departament de autostrăzi poate şti câte alunecări de teren. pot avertiza. când rezervorul din spatele digului este umplut şi presiunea apei din pori de-a lungul planului de forfecare creşte. deci. cauzând presiunea apei din pori din spatele zidului să crească. rambleelor. inginerii. Mai sunt folosite. etc. un înclinometru poate fi instalat în spatele unui zid de sprijin pentru a se verifica dacă nu se deplasează mai mult decât o valoare limită propusă atunci când este complet încărcat. Verificarea presupunerilor de proiectare – înclinometrul poate fi instalat să verifice dacă mişcările actuale ale structurii corespund cu acelea prezise în faza de proiectare. De exemplu. sunt dar s-ar putea să nu aibă fondurile necesare sau forţa de muncă disponibilă pentru a le stabiliza pe toate. De exemplu. Monitorizarea performanţelor pe termen lung – înclinometrele sunt instalate pentru monitorizarea pe termen lung pentru a detecta schimbările condiţiilor de teren sau în structură în sine. un constructor care repară zidul de sprijin al unei autostrăzi pot să blocheze din accident sistemul său de drenaj. sunt des folosite în investigaţiile de teren. de asemenea. Dacă înclinometrul înregistrează valori mai mari decât acestea. pot indentifica cele mai grave ameninţări şi să stabilească priorităţile măsurătorilor de stabilizare. în timp util. şi rata mişcării.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar 1. asupra cedării catastrofice. un înclinometru poate detecta mişcările unui plan de alunecare. ziduri de sprijin. Această informaţie ajută inginerii să determine necesarul pentru măsurători corective. care pun autostrada în pericol. în scopul obţinerii de date cu privire la tasări Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 5/12 . Prin monitorizarea alunecărilor de teren cu înclinometrele. etc. la monitorizarea abaterilor zidurilor de spijin şi a conductelor supuse încărcărilor. Ramblee • • • • • 1 Măsurătorile înclinometrice coroborate cu cele de presiometrie sunt utilizate la evaluarea stării de eforturi şi deformaţii în structuri cum ar fi culei. Celulele de presiune utilizate pot fi dispuse în amonte de lucrările de monitorizat (pentru deplasări pe orizontală) sau la baza pernelor. o măsură directă a stabilităţii. în particular înclinometrele care sunt monitorizate continuu. direcţiile. Planul de alunecare poate cauza probleme mai târziu. Motivele instalării înclinometrelor includ: • Investigaţii de teren – investigaţiile geotehnice de teren implică evaluări ale rezistenţei şi stabilităţii pământului. Înclinometrele monitorizează mişcarea. De exemplu.

în aşa măsură încât măsurarea înclinării învelişului să reflecte cu acurateţe mişcările pământului. (2) se deformează cu structura sau pământul de alături.5m de la bază spre vârf. aşa cum este prezentat mai jos. Citirile înclinării sunt obţinute tipic la interval de doi metri pe măsură ce sonda este ridicată de la bază spre vârful tubajului. 1. Sonda înclinometrului – Sonda cu rotiţe a înclinometrului urmăreşte canelurile longitudinale din tubaj. Acest plan este cunoscut drept axa A. este alcătuită din ţeavă d plastic cu caneluri. Un grafic al deviaţiilor cumulative arată profilul tubajului. De asemeni. Aparatul de măsură digital – Aparatul de măsură afişează măsurătorile înclinării obţinute de la sonda înclinometrului.2 Corecţia datelor Măsurarea Înclinaţiei – Măsurarea înclinării tubajului cu ajutorul sondei înclinometrului. manual. Are trei funcţii: (1) asigură accesul sondei înclinometrului. Deviaţia la fiecare interval este denumită deviaţie incrementală. 1. înclinarea este convertită într-o distanţă laterală. eliminând inconvenientul înregistrării valorilor. Aparate sofisticate de măsură. Cu sonda. Acest plan este cunoscut ca axa B. măsurarea înclinării sunt luate la interval de 0. Un accelerometru măsoară înclinarea în planul roţilor înclinometrului.5m. pe hârtie. permiţându-i să obţină măsurător de adâncime. Celălalt accelerometru măsoară înclinarea în planul perpendicular pe rotiţe. înregistrează citirile în memoria proprie. Suma deviaţiilor incrementale este denumită deviaţie cumulativă. Deviaţia Laterală – Când sunt procesate citirile înclinometrului. Cablul de Control – Cablul de control este folosit la controlul adâncimii la care se află sonda înclinometrului.2. Cablurile de control metrice sunt gradate la un interval de 0. Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 6/12 . şi (3) canelurile interioare controlează rotiţele sondei înclinometrului. deviaţiile reprezintă poziţia tubajului. Conţine două accelerometre.1 Operaţii şi Componente Învelişul Înclinometrului – Învelişul înclinometrului are un scop special.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Suprafaţa potenţială de alunecare Pământ moale Pământ tare Localizează zonele de forfecare şi ajută la identificarea faptului dacă forfecarea este plană sau circulară Măsoară mişcarea în zona de forfecare.2. cum ar fi Digitilt Data Mate. mai transmite şi energia şi semnalul între probă şi aparatul care face citirile.

devierea incrementală b. Deplasarea este calculată prin scăderea deviaţiei iniţiale din deviaţia curentă. o schimbare a deviaţiei. devierea cumulativă Figura 1-2: Calculul devierii tubului de inclinometru Deplasarea Laterală – Deplasarea reprezintă o schimbare a poziţiei tubajului.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Pivot Gauge Extension Tube Bus cable Inclinometer casing Sensor Wheel assembly deviatia laterala (L sin θ) verticala Gauge length devierea cumulativa θ3 L θ2 L unghiul de inclinare θ inte r mas valul d ura e (L) θ1 L tubulatura de inclinometru tubulatura de inclinometru a. Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 7/12 . de ex.

A se vedea desenul de mai jos.Se determină deviaţia standard pentru setul iniţial de date.4 Instrucţiuni de citire Verificarea Sondei Se verifică dacă rotiţele se mişcă liber. Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 8/12 . trebuie avut în vedere să se noteze numărul de serie al sondei folosit pentru fiecare set de date astfel încât eventualele corecţii să poată fi făcute în timpul procesării datelor.2.Se va marca tubajul A0 cu vopsea. . . După verificare se conectează sonda la aparatul de măsură. Citirile ar trebui să fie pozitive este înclinată în direcţia A0 şi B0. 1. se uită luarea unei citiri. Conectăm la sursa de curent.Întotdeauna se va folosi acelaşi reper de control al adâncimii. Deplasarea cumulativă este suma deplasărilor incrementale. .O instalare nouă ar trebui urmărită de mai multe ori şi un set de date reprezentativ ales pentru a fi folosit drept setul iniţial de date. Se înregistrează această valoare şi se va folosi pentru validarea rapidă a seturilor de date următoare. A0 Se considera A 0 pe directia deplasarii principale B180 B0 A180 Figura 1-3: Instalarea tubulaturii de inclinometru 1. accidental.3 Probleme generale: - Când este posibil. .Dacă. . se va folosi aceeaşi sondă şi cablu de control pentru fiecare măsurătoare. se va coborî sonda cel puţin cu o măsurătoare sub adâncimea de la care se doreşte să se facă citirea.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Deplasarea incrementală este schimbarea la un singur interval.2. Dacă trebuie folosite sonde diferite.

50m. decât mişcările laterale.4) cateta opusa θ Deviaţia – În desen. Intervalul măsurii este de 0. Cum este translată rotirea la o mişcare laterală? Principiul de bază implică funcţia sinus şi ipotenuza unui unghi drept. Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) ipote n uza Pagina 9/12 .Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar A180 A0 Se realizeaza masuratoarea pe aceeasi directie (de exemplu rotita ridicata ) Figura 1-4: Orientarea sondei inclinometrului Calibrarea Datelor Măsurătorile înclinometrului – Sonda înclinometrului măsoară mai mult înclinarea. sin θ = cateta opusa ipotenuza (1. ipotenuza triunghiului drept este intervalul de măsurii. Suntem interesaţi de lungimea feţei opuse unghiului.

Deplasarea este schimbarea de deviaţie şi arată că tubajul s-a mişcat de la poziţia iniţială. Unităţile de citire sunt definite dedesubt: Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 10/12 .Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Deviation (L Sin θ ) Faţa opusă unghiului de înclinare este deviaţia. Calibrarea datelor manual – Normal. Când deplasările sunt sumate şi desenate. Este calculată înmulţind sinusul unghiului de înclinare cu intervalul de măsură. Cumulative deviation d1 +d2 +d3 θ3 L d 1+d 2 θ2 Mea s inte ureme rv a n l (L t ) Angle of tilt θ d1 θ1 L L d1 =L*sinθ 1 d2=L*sin θ2 d3=L*sin θ3 dn=L*sin θn d1 = L ×sin θ1 d 2 = L ×sin θ2 d 3 = L ×sin θ3 d n = L ×sin θn Deplasările – Schimbările în deviaţie sunt denumite deplasări. Acest calcul translează măsurătoarea unghiulară într-o distanţă laterală şi este primul pas în calculul deplasării laterale. În cele ce urmează se arată cum se calibrează datele manual. software-ul este folosit pentru calibrarea datelor. rezultatul este o reprezentare a mişcărilor de mare rezoluţie. din moment ce schimbarea indică că tubajul s-a mişcat de la poziţia originală. Citirile afişate pe ecranul Slope Indicator “unităţi de citire” mai bine decât termenul unghiuri de deviaţie.

citirea A −0 = 359 citirea A −180 = − 339 sum de verificare = 359 + (− a 339 ) = 20 Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 11/12 . împărţim la constanta instrumentului şi înmulţim cu intervalul de măsură.063752 cm 2 ×20.96 × = 0. Calulul deviaţiei – Pentru a calcula deviaţia laterală.003048 cm 2 × 20.000 pe directia A −0 si 180 si se im parte la constanta inclinom et rului Calculul Deplasării – Deplasarea.000 citirea M etric = sin θ× 25 . şi înmulţim cu lungimea intervalului de măsură. citirile combinate citirile combinate initiale curente = 698 = 700 deplasarea = intervalul masurat × ∆sin θ 700 .000 Calculul sumelor de verificare O sumă de verificare este suma unei citiri “0” şi a unei citiri “180” la aceeaşi adâncime. Sonda este îndreptată înspre direcţia “0” pentru prima citire şi în “180” pentru a doua citire. Pentru a calcula deplasarea.96 × se face m edia citirilor m asurat ⋅ sin θ 359 .000 Combinarea citirilor .(-339) =1. ca mai jos: D evierea laterala =intervalul =60.698 = 60. schimbarea deviaţiei laterale. împărţim la constanta instrumentului.Măsurătoarea standard furnizează două citiri pe axă pentru fiecare interval.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar citirea afisata = sin θ× costanta instrument ului citirea English = sin θ× 20 . vom găsi schimbarea în unităţile de citire. facem media dintre citirile A0 şi A180. indică mişcările tubajului.

Valoarea poate fi pozitivă sau negativă şi se va schimba în timp. când cele două citiri sunt combinate. Oricum. sonda înregistrează o înclinare de 1 grad. vom observa o valoare diferită de zero pentru fiecare axă. În timpul trecerii r. chiar dacă unghiul măsurat nu s-a schimbat. Mai jos. În timpul primei treceri. Nu este motiv de îngrijorare deoarece acest inconvenient este eliminat prin măsurătorile cu două treceri şi de procedura de reducere a datelor.000 ×sin( 1)) (349 +10 ) ( −349 +10 ) citirea teoretica diferenta =10 = 349 citirirea A −0 = 359 citirea A −180 = − 339 citirea com binata citirea = 698 = 349 (359 −( 339 )) Prezentare (principii şi elemente de caiet de sarcini) Pagina 12/12 . 2 sonde înregistrează o înclinare de -1 grad din cauză că proba a fost rotită cu 180 de grade. aşa cum s-a prezentat anterior. este arătat care o abatere de 10. inclinarea verticala =1grad ( 20 . A se vedea cum abaterea creşte valoarea pozitivă şi o descreşte pe cea negativă. eroarea este eliminată.Evaluarea stabilităţii şi deformabilităţii versanţilor Material documentar Abaterea de la Zero – Dacă ţinem sonda înclinometrului perfect verticală şi verificăm citirile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful