MONITORUL

AL

OFICIAL
A

ROMANIEI
Anul178 (XXII) Nr. 853 bis LEGI, DECRETE,
PAR

HOTARARI

T ~E A. I

~I ALTE ACTE

Luni, 20 decembrie 2010

SUMAR

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltarli regionale ~i turismului nr. 2.514/2010 pentru aprobarea reqlementarii tehnice .Normatlv pentru producerea ~i executa rea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrarilor din betcn", indicativ NE 012/2-2010

3-171

2

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 853 bis/20.XII.2010

ACTE ALE ORGANELOR ALE ADMINISTRATIEI ,
MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 TURISMULUI

DE SPECIALITATE PUBLICE CENTRALE

ORDIN pentru aprobarea reqlementarii tehnice "Normativ pentru producerea ~i executa rea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrarllor din beton", indicativ NE 012/2-2010*)
Tnconformitate cu prevederile art. 10 9i art. 38 alin. 2 din l.eqea nr. 10/1995 privind calitatea in constructli, cu modificarlle ulterioare, ale art. 2 alin. (3) 9i (4) din Regulamentul privind tipurile de reqlementari tehnice 9i de cheltuieli aferente activitatii de reglementare In constructll, urbanism, amenajarea teritorlului sl habitat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu rnodificarile si completarile ulterioare, 9i ale Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea 9i realizarea schimbului de inforrnatii in domeniul standardelor 9i reqlernentarilor tehnice, precum 9i al regulilor referitoare la serviciile socletatu informationale tntre Romania 9i statele membre ale Uniunii Europene, precum 9i Comisia Europeana, cu rnodificarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 24 din 18 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 9i Procesul-verbal nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare qenerala din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale 9i Turismului, Tntemeiul art. 5 pet, II lit. e) 9i al art. 13 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea sl functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale 9i Turismului, cu rnodlflcarlle 9i completarile ulterioare, ministrul dszvoltarll regionale ;;i turismului emite prezentul ordin. lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 012-1999"**) i9i lnceteaza aplicabilitatea. Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/466/2010 din 11 octombrie 2010, prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European 9i a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de lntorrnatii In domeniul standardelor 9i reqlernentarilor tehnice, publicata In Jurnalul Oficial al Cornunitatilor Europene nr. L 204 din 21 iulie 1998, modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oficial al Cornunitatilor Europene nr. L 217 din 5 august 1998.

Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica .Normativ pentru producerea 9i executarea lucrarilor din beton, beton armat 9i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrarilor din beton", indicativ NE 012/2-2010, elaborate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism 9i Dezvoltare Teritoriala Durabila "URBAN-INCERC", pravazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 9i intra In vigoare la 30 de zile de la data publlcarii, Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehruca "Cod de practice pentru executarea

*

Ministrul dezvoltarli regionale 9i turismului, Elena Gabriela Udrea

Bucuresti, 22 noiembrie 2010. Nr.2.514.

*) Ordinul nr. 2.514/2010

a fest publicat in Monitorul Oficial al Romiiniei, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010 sl este reprodus !Ii in aces! nurnar bis. indicativ NE 012-1999"a fost Partea A si nr. 10/1999

H) Reglementarea tehnica "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton arrnat si beton precomprimat, Partea B, editat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Economia Construc\iilor-INCERC Bucuresti.

aprobata prin Ordinul mlnistrului lucrarilor publics ~i arnenajarii teritoriului nr. 59/N/1999 i?ipublicata in Buletinul Constructlilor nr. 8-9/1999

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

3

NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI SI EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON
indicativ NE 012/2

Nr.5. Obiect Documente de referinta Termeni.3 Montarea armaturii 8.4 Innadirea barelor de armature 8. 5. beton annat $i beton precomprimat Trasarea de detaliu pentru cofraje ~i trasarea pentru montarea elementelor prefabricate 6.5 Spatii de turnare realizate 111 teren 7.x11.1 Prevederi generale 7.3 Verificarea $i receptia spatiilor de tumare realizate In teren 7. Domeniu de aplicare 2. transportul si clepozitarea produselor pentru armatura pretensionata Confectionarea armaturii pretensionate postintinse .2 Fasonarea arrnaturii 8.1 Produse pentru armatura nepretensionata 8.5. PARTEA I. 6. definitii.4 Verificarea $i receptia cofrajelor si sustineri lor acestora 7.5 Conditii prealabile ~i conditii necesare in timpul efectuarii trasarii 6.4 Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate 6.2 Montarea cofrajelor 7.6 Conditii prealabile si conditii necesare In timpul executarii lucrarilor de cofraje sl sustinerilor acestora Armatura nepretensionata 8.1 Prevederi generale 7.4 9.6 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea si montarea armaturii Arrnatura pretensionata 9.2 Abateri admisibile pentru spatii de turnare realizate in teren 7.2010 CUPRINS I. 8. 4.5. notatii Cerinte si criterii de performanta privind executarea lucrarilor din beton.5 Verificarea $i receptia armaturii montate 8.5 Prod use pentru armatura pretensionata Armatura pretensionata postintinsa Manipularea.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 7.1 Prevederi comune 6.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor prefabricate Cofraje si sustineri 7.2 Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate lara cofraj 6.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2 9. 7. 9.3 9. 853 bis/20. 3.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor 6.1 Prevederi generale 9.

1 Prevederi generale 15.3 Executarea rosturilor la clemente sal! constructii din boltari sau panouri prefabricate asamblate prin precomprimare 13.5 Conditii prealabile si conditii necesare pentru efectuarea lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 14.3 Turnarea $i compactarea betonului 11.2 Livrarea. Tolerante geometrice 15.2 Clase de verificare 15. beton armat ~i beton precornprimat 9.9 9.x11.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Punerea In opera a betonului 11 . Piese inglobate In beton 11.4 Verificarea si receptia lucrarilor de precomprimare 13.8 Receptia lucrarilor de punere In opera a betonului 12.7 Deco frarea 11. PARTEA I. 853 bis/20. Montarea e1ementelor prefabricate 13.5 Rosturi de lucru la turn area betonului 11.4 Verificarea ~i receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 13.2 Realizarea montarilor si imbinarilor 13. Nr.2 Efectuarea pretensionarii 12.10 . transported la santier si receptia betonului proaspat 11.2010 5 Realizarea canalelor pentru armaturi pretensionate postintinse Montarea armaturii pretensionate postintinse Ancoraje pentru armatura pretensionata Verificarea si receptia armaturii pretensionate Conditii prealabi!e si conditii necesare pentru confectionarea si montarea armaturii pretensionate 10.1 Prevecleri generale 12. Precornprirnarea 12.7 9.1 Prevederi generale 11.4 Verificarea proceselor de realizare a lucrarilor 15. Controlul calitatii ~ireceptia lucrarilor 15.8 9.6 9.3 Efectuarea lucrarilor de protectie a arrnaturii pretensionate 12.3 Vcrificarea elernentelor de intrare In procesul de realizare a lucrarilor 15.1 Prevederi generale 13.6 Conditii prealabile si conditii necesare la punerea In opera a betonului 1 1.5 Receptia lucrarilor din beton.4 Tratarea si protectia betonului dupa turn are 11.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.Prevederi care trebuie sa fie continute in proiectele lucrarilor din beton.Procedee de precomprimare pentru care nu cste necesar un alt document tehnie pentru utilizarea lor Anexa E2 .Verificari privind betonul $i punerea in opera a acestuia Anexa X .Realizarea lucrarilor eu betoane speciale sau prin procedee deosebite . Anexa H .Documente de referinta Anexa B .Determinarea pierderilor de tensiune prin frecare.Verificarea impermeabilitatii la apa a betoanelor .Clase de toleranta pentru lucrari de constructii Anexa D . 853 bis/20. beton annat ~i beton precomprimat Anexa C .x11.Abateri admisibile pentru cladiri Anexa E 1 .2010 Anexa A .Recornandari privind stabilirea pozitiei rosturilor de lucru Anexa G . Fisa de pretensionare $i fisa de injectare Anexa F . PARTEA I. Nr.

) b) constructii exeeutate cu prod lise. c) lucrari la care se utilizeaza betoane speciale: betoane foarte grele. (ii) cu produse eare sunt conforme cu prevederile din proiect. diferentiata in functie de categoria de importanta a constructiei. proeedee sau eehipamente eu earaeter de noutate. Prin lucrari de constructii eLIcaracter specific se inteleg urrnatoarele: a) constructii ingineresti (drum uri. vacumare etc. proiectantilor. d) cunoasterea si punerea in aplicare. In alte reglernentari tehnice aplicabile. beton armat # beton precomprimat" ~i priveste "Executarea lucriirilor dill beton" (indicativ NE 01212). betoane eu arrnare disperse. Nr.2 Pcntru lucrarile . utilajele si echipamentele utilizate sunt conforme Cll prevederile legale aplicabile. dupa caz. dupa eaz. amenajari portuare. betoane pe baza de rasini sintetice.XII. (iv) prin aplicarea.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. precum ~i prevederile caietelor de sareini intocmite de proiectant. precum si a celor privind prevenirea si stingerea incendiilor (PSI). d) lucrari la care se utilizeaza proeedee tehnologice speciale: torcretare. dupa caz. autorizarea pentru lucrarile de sudura. a unui management al calitatii In organizarea ~i executarea lucrarilor. a prevederilor legale privind igiena si protectia rnuncii. la executarea lucrarilor. beton armat 5i be/oil precomprimat . executantilor de lucrari. de constructii cu caracter specific se VOl' aplica ~i prevederile reglementarilor tehnice din domeniul respectiv. 1. 1.3 Prevederile prezentului normativ au la baza urmatoarele premise: a) existenta proiectului constructiei elaborat ~i verificat conform reglementarilor legale. betoane refractare. 853 bis/20. c) masinile. 1. betoane usoare. canale. precum ~i organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor.1 Prezenta reglementare tehnica reprezinta partea a 2-a a documentului "Normativ pentru producerea betonului yi executarea lucriirilor din beton. pentru care trebuie sa existe doeumente tehnice In eonformitate eu reglementarile legale in vigoare. poduri. respectiv atestarea pentru lucrarile de precomprimare. tune Ie.2010 7 1 DOMENIU DE APLICARE 1. betoane autocorn pactante. verificarea. b) executarea lucrarilor de constructii se realizeaza: (i) ell personal avand calificarea necesara si.Partea 1:Prot/ucerea betonului" (indicativ NE 012/1). controlul si/sau expertizarea lucrari lor). PARTEA I. rezervoare si silozuri etc. (iii) in conformitate CLIproiectul si cu cerintele si criteriile de perforrnanta prevazute In prezentul normativ si. Prevederile prezentului normativ se refera la executarea lucrarilor de constructii din beton. piste pentru aeroporturi.4 Prevederile prezentului normativ se adreseaza investitorilor (persoane fizice sau juridice). beton annat si beton precornprimat realizate eu beton produs conform prevederilor reglernentarii tehnice "Normatlv pcntru producerea betonului sl executarea lucriirilor din beton. reglementarile tehnice aplieabiJe ~i reglernentarile legislative.

h) montarea elementelor prefabricate: (i) asezarea la pozitie. cu suruburi. b) realizarea cofrajelor si a sustinerilor acestora.2 Nu fac obiectul prezentului normativ lucrarile pentru executarea elementelor prefabricate In ateliere sau unitati specializate. e) punerea in opera a betonului: (i) cornanda pentru beton.2. montarca armaturilor si pieselor de rezemare din zona de ancorare. 2. g) precornprimarea si protectia arrnaturilor pretensionate...8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 2.1. prevederi privind controlul calitatii lucrarilor de constructii si receptia acestora.. 2.(h) de la pct. la elemente privind armatura pretensionata sau precomprimarea). (ii) transportul betonului.2.X11. (iii) turnarea ~i compactarea betonului. inclusiv a celor pretensionate. de asemenea. (ii) realizarea imbinarilor (prin monolitizare. 853 bis/20. Nr. care se refera la proiect si la categoriile de lucrari de constructii (a) .1 Prevederile prezentului nonnativ au ca obiect urrnatoarele categorii de lucrari de constructii: a) trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate.2010 2 OBIECT 2.4 Prevederile referitoare la categoriile de lucrari precizate la pct. gruparea acestora luand in considerare si tipuriie de lucrari implicate (spre exemplu. . PARTEA I.1 sunt dezvoltate ln capitole separate (capitolele 6.3 Cerintele si criteriile de performanta. sunt prezentate 111 capitolul 5.) Normativul contine.. (iv) tratarea ~i protectia betonului dupa turnare. prin precornprimare etc. c) fasonarea si montarea arrnaturilor. iar cele privind controlul calitatii lucrarilor si receptia acestora sunt prezentate 111 capitolul15. 13). t) decofrarea. c1) montarea pieselor inglobate in beton.

pe .1 011995 privind calitatea In constructii.XII. republicata.2010 9 3 DOCUMENTE DE REFERINTA 3.1 Documentele de referinta Cli caracter legislativ sunt prezentate In continuare: a) Legea nr.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 3. PARTEA I.622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere piata a produselor pentru constructii.2 Alte documente de referinta sunt prezentate 111 anexa A. b) Hotararea Guvernului nr. Nr. cu modificarile ulterioare. 853 bis/20.

Nr. pentru executarea lucrarilor.). potrivit legii.docurnentatie tehnica elaborata de producatorul unui sistem (de cofraje. masini. 4.unitate (persoana fizica sau juridica). executant . nu mai poate continua lara acceptul scris al beneficiarului. 4. de catre Inspectoratul de Stat in Constructii.documentatie tehnica pe baza careia se executa lucrarile ~i care cuprinde: . elaboratoare a proiectului ~i care raspunde.10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.dispozitii de santier date de proiectant pe parcursul executarii lucrarilor.1 Sensul in care sunt utilizati termenii generali in prezentul normativ este urmatorul: proiect .proiect care are ca obiect modul de executare a unor lucrari anume.unitate (persoana fizica sau juridica) care realizeaza lucrarile de constructii. mijloace de tansport etc. PARTEA I. dupa caz. dupa caz. utilizarea unor dotari tehnice: energie electrica. prin proiectant se intelege proiectantul general.stadiu fizic. necesare. proiect tehnologic . In aceste cazuri. care trebuie avuta in vedere la punerea in aplicare a acelui sistem. 853 bis/20.2010 4 TERMENI. mijloace care permit. alimentare Cll douiri tehnice [acilitiiti - fazii determinantii (punct de oprire) . procedeu de precomprimare etc. . utilaje.scule. 0 lucrare de constructii odata ajunsa. NOTATII 4. Tn cazurile in care proicctul cste claborat de mai multe persoane fizice si juridice. proiectantului si executantului si care sc autorizeaza.2 in prezentul normativ se utilizeaza termeni ~inotatii definite In normativul N E 012-1.3 In cazul unor termeni sau notatii specifice. dupa caz. apa. In cazurile in care lucrarile sunt realizatc de mai multe unitati. DEFINITII. accstea sunt explicitate aeolo un de sunt . precum ~i de asistenta tehnica la executarea lucrarilor prevazute in proiect. documentatie telinica privind sistemul (tehnologici . prin executant se intelege antreprenorul general. introduse prima data 111 text. . echipamente. proiectant . la care. se subintelege ca asigurarea informarii reciproce. de completitudinea acestuia. cai de acces etc. aer comprimat.piese scrise ~i desenate privind ansamblul ~i detaliile necesare executarii lucrari lor..) si a calitatii lucrarilor se realizeaza prin prevederi contractuale corespunzatoare. a continuitatii 'In executarea lucrarilor (predare-primire front de lucru etc.x11. incheiate intre antreprenorul general si unitatile subcontractante.

c) pentru activitatile de management al calitatii lucrarilor ~i de receptie a lucrarilor (capitolul 15).1. In forma clara . b) existenta dovezii verificarii tehnice a proiectului: c) prevederea In partea scrisa si In partea desenata.. dupa caz.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. complete. necesare pentru verificarea calitatii lucrarilor.2.Jn elar. PARTEA I. (ii) datelor.1. Cerinte Criterii de perforrnanta Detalii la pet. sub aspectele care intereseaza obiectul prezentului normativ. a) existenta 111 proiect a datelor necesarc. b) utilizarea rnetodelor. conditilor si valorilor de control..crt 1 Cerinte Exisrenta pe santier a proiectului In forma legala. crt. BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT 5. Tabelull Nr.2 6. dupa caz 6..1 CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON.1. Tabelul2 Nr.2010 11 5 CERINTE:. a: (i) datelor necesare executarii lucrarilor..1 (a) . b) pentru categoriile de lucrari precizate la pct. I Existenta elementelor de materializare pe teren a punctelor si axelor de trasare a constructiilor a) existents documentelor de receptie a lucrarilor de trasare a constructiei. sunt prezentate in tabelul 2. .7 6.XII. pentru cofraje ~i pentru montarea elementelor prefabricate.(h). cornplet.i explicita.6 corelarea trasarii fata de repere eu pozitia elementelor invecinate realizate deja. insusit de executant Criterii de performanta a) existenta. Nr. b) existenta documentelor de predareprimire a elementelor de materializare pe teren a punctelor $i axelor de trasare a constructiei. I 5. 5. inclusiv In perioada de executare a lucrarilor. (ii) solicitarilor din partea investitorului sau executantului. a aparatelor si instrumentelor adecvate $i avand precizia necesara: c) 6.1. a datelor de identificare a unitatii de proiectare si a persoanelor care au intocrnit proiectul. d) existenta documentelor privind modificarile aduse proiectului initial ca urmare a: (i) obiectiunilor executantului fata de proiect.3 2 Asigurarea conforrnitatii trasarii de detaliu cu cerintele proiectului si cele ale reglernentarilor tehnice aplicabile.2 Cerinte ~i criterii de performanta privind proiectul sunt prezentate In tabelul l .1 Cerintele si criteriile de performanta sunt stabilite privind executa rea lucrarilor: a) pentru proiect. 853 bisJ20.3 Cerinte si criterii de perforrnanta privind trasarea de detaliu.

zone deja construite etc. In limita abaterilor 7.) Realizarea trasarii de detaliu astfel incat sa poata fi utilizata ell usurinta si sa-si mentina performantele in conditiile executarii lucrarilor a) materializarea pe teren a elernentelor de trasare astfel incat: (i)sa permita asezarea sau montarea elementelor constructive cat mai simplu. c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. 7. (ii) facilitati .2 6.3-7.12 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI.3 7.1. crt.1. Tabclul3 Nr. Cerinte Criterii de perforrnanta 7.4 Cerinte si criterii de performanta pentru realizarea cofrajelor si a sustinerilor acestora sunt prezentate 'in tabelul3.5. 111 conditiile de pun ere In opera a betonului la lucrarea respective. (iv) materiale corespunzatoare. posibil. b) asigurarea conditiilor de verificare a trasarii efectuate. (iii) personal calificat. PARTEA I. In raport cu elementele de trasare. a proiectului tehnologic pentru cofraj. b) alcatuirea pe baza unui calcul de rezistenta si stab iiitate. c) existenta.5 I I r3 5. ") Cerinte Criterii de perforrnanta Detal i i la pet. 'in limitele 7.3 6. b) asigurarea campului vizua libel' pentru utilizarea aparatelor si instrumentelor.8 b) asigurarea mentinerii etanseitatii.1. a) existenta proiectului. dupa caz.2010 Tabelul 2 (continuare) Nr.2 abaterilor admisibile. (ii) sa se mentina in stare corespunzatoare pe durata neccsara utilizarii lor. precum si a celor necesare In timpul efectuarii trasarii 6. . . stabilitate si indeformabilitate a) cunoasterea conditiilor de rezemare (teren. pentrn ev ita rea scurgeri i laptelui de ciment 7.x11. a) asigurarea etanseitatii cofrajulu i. dupa caz.5.).crt Detalii la pet.2 1 Conforrnitatea cu a) pozitia. 6. Rezistenta.1.1 b) forma Si dimensiuni.5 Etanseitate. 853 bis/20. 7.2 proiectul admisibile. Nr.4 I 4 Asigurarea conditiilor prealabile.

(iii) personal califieat. (iv) produselor corespunzatoare. precomprimare). I .3 c) intocmirea documentelor de receptie.7 5 Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de cofraje a) existenra trasarii de detaliu. Tabelu13 (continuare) Detalii la _pet. dupa caz. d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice.crt 4 Cerinte Asigurarea conditiilor pentru realizarea ~i mentinerea integritatii sectiunii din beton Criteri i de perforrnanta a) starea de curatenie a cofrajului. prin proiectul tehnologic.6 7. a etapelor $i modalitatilor de decofrare. (ii) facilitati. (ii) alcatuire corespunzatoare a elernentelor componente si a sustineri lor: c) asigurarea conditiilor pentru etape ulterioare ale desfasurarii lucrarilor (spre exernplu. d) stabilirea. ell betonul si Cll perforrnantele elementelor executate (spre exemplu. PARTEA I. 7. c) existenta.2010 13 Nr.1.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Nr. cu datele necesare. b) usurinta decofrarii.5. b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati. 7. prin: (i) pregatirea suprafetelor In contact cu betonul. b) existenta proiectului lucrarii. (iii) proiectului tehnologic privind 7. (ii) datelor si conditiilor care asigura compatibilitatea pieselor care raman inglobate. 6 Receptia lucrarilor de cofraje si sprijiniri a) verificarea lucrarilor executate. etanseitate). a: (i) documentatiei tehnice privind sistemele de cofraje utilizate. 853 bis/20.6 aceasta categorie de lucrari.4 7. dupa caz.1.x11.

3. (ii) lungimile". 5. . I Cerinte Fasonarea armaturii in conformitate eu proiectul Criterii de performanta a) tipul si clasa produselor pentru armaturi.2 c) forrna'" ------(x ) 'in limita abaterilor adrnisibile I 2 Montarea arrnaturii in conformitate eu proiectul 8. b) tipul dispunerea ~ifixarea distantierilor (alii i de cat etrieri ~iagrafe) care asigura distanta intre randuri de arrnaturi.5.8. c) 8. care sunt tratate la lucrarile de precornprimare (pet. (iii) privind lnnadirile'".9). b) respeetarea pozitiei relative intre bare(X) si fata de cofraj (acoperirea cu betonj'?". b) dimensiunile (i) diametrul nominal. Detalii la pet.1 8. dupa caz.4 nr. Nr. 853 bis/20. Prevederile din tabelul 4 nu se refera la arrnaturile pretension ate. -------(x) 'in limita abaterilor admisibile (xx) se va avea 111 vedere corelarea eu dimensiunea maxima a agregatelor si ell eehipamentul de vibrare pentru eompaetare 3 I Asigurarea stabilitatii formei si pozitiei armaturii pe parcursul executarii 1ucrari lor ulterioare montarii acesteia a) tipul.3.5 Cerinte si criterii de performanta pentru fasonarea si ruontarea armaturilor sunt prezentate 'i11 tabelul 4.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. dispunerea si fixarea distantierilor care asigura acoperirea cu beton.XI1.l. PARTEA I.3. Nr.4 a) conformitatea ell proiectul a arrnaturii 8.3. verificata la montare.9 fasonate (individuals sau asamblata In carcasa).2010 5.3.1-8. c) respectarea pozitiilor innadirilor barelor si a lungirnilor de suprapunere In cazul acestui tip de innadire.crt.crt. I Tabelul4 .8 fixarea armaturii locale din zona de ancorare a arrnaturii pretensionate. 8. pentru criteriile (a)-( e) de la 8.

piese din zona de ancorare). c) piese necesare pentru amplasarea armaturilor pretensionate postintinse (teci. Arrnaturile care ies din beton. b) suruburi pentru fixarea ulterioara a unor piese sau elernente de constructi i. asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii armaturii prin cornanda la prelucrator. b) rezolvarea neconformitatilor.2010 15 Nr. existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje si sprijiniri. ell 1'01 constructiv sau tehnologic. existenta.6 necesare. -------(x) (xx! I verificarea arrnaturii montate constiruie faza determinants ( punet de oprire). inclusiv pentru fonnarea golurilor 'in beton. asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati. Criterii de performanta 8. (iii) personal calificat. de regula metal ice. ancorate cu praznuri sau prin forma proprie. armatura montara intra in eategoria lucrarilor eare devin ascunse 5. 4 Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de fasonare si montare a arrnaturii a) b) c) I d) e) Tabelul 4 (continuare) Detalii la pct. existenta proiectului lucrarii. inclusiv verificarea calitatii sudurilor. sisteme mecanice etc. dupa caz. daca este cazul. PARTEA I. pentru continuate sau monolitizare. Nr.).crt. . cu datele 8. Prin piese inglobate In beton se inteleg urrnatoarele: a) pi esc. In asteptare. (iv) materiale corespunzatoare. a datelor ~i conditiilor pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere (sudare.5 5 Receptia arrnaturii montate a) verificarea armaturii montate'". 853 bis/20. daca este cazul: c) intocmirea documentelor de receptie'f".MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. daca este cazul. sunt tratate ca armaturi ~inu ca piese inglobate In beton.6 Cerinte ~i criterii de perforrnanta privind montarea pieselor inglobate in beton sunt prevazute In tabelul 5.x11.

.

crt. b) existents proiectului conditiile necesare: CLi 2 Asigurarea mentinerii conditiilor privind piesele inglobate. precizate la pet. 2.7 Cerinte ~icriterii de performanta privind punerea In opera a betonului sunt prezentate In tabelul 6. 10.1 (e). 4 Receptia pieselor inglobate montate a) verificarea pieselor inglobate montate" b)rezolvarea eventualelor neconformitati. precum si a conditiilor suplimentare (vertiealitate. un grup de suruburi).2 datele si c) asigurarea conditiilor specifice aeestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. . la punerea in opera a betonului 10. dupa caz. c j intocmirea documentelor de receptie'Y'. PARTEA I. avand In vedere etapele de realizare a acestei categorii de lucrari. sub aspectul durabilitatii.3 Montarea pieselor inglobate in conformitate eu proiectul a) respeetarea pozitiei III raport eu eofrajul si ell reperele de trasare. 'in cazul unor piese avand legatura intre ele (spre exernplu.XII. b) respectarea pozitiei relative. si suficient de rigide.3 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de montare a pieselor inglobate 10. care atesta conformitatea lor CLI proiectul. (iv) materiale corespunzatoare. c) asigurarea etansarii fata de patrunderea laprelui de ciment. Nr.2010 Nr.4 {x x ) verificarea pieselor inglobate montate eonstituie faza deterrninanta ( punct de oprire): piesele inglobare montate intra in eategoria lucrarilor care devin aseunse 5. b) utilizarea unor distantieri si/sau piese de legatura cornpatibile cu betonul. 853 bisJ20. armatura ~i piesa fixata.16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. daca este cazul. inclinare etc. a) existenta documentelor de receptie a pieselor inglobate. -------IX) 10. 1 Cerinte Criterii de perforrnanta Tabelul5 Detalii la pet.). a) asigurarea stabilitatii pozitiei si a pozitiei relative. (ii) facilitati (iii) personal calificat.

turnate sub apa etc. autocornpactante. (iv) conditii legate de temperatura ambianta (timp friguros sau calduros). a datelor si conditiilor privind caracteristicile betoanelor 'in functie de dorneniul si condltiile de utilizare a lucrarii respective. dad este cazul. (ii) tipul si natura agregatelor.). In proiect sau caiete de sarcini.). (vi) rezistenta la atacul chimic. (iv) gelivitatea. de date si conditii privind: (i) tipul cimentului care poate fi utilizat (de exemplu: rezistent la sulfati. (v) conditii specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare.prevederea explicita In cornanda a cerintelor tehnice privind calitatea betonului specificate In proiect. 11. inaltime de turnare. A. 853 bis/20. turnate 111 cofraje glisante. prin pompare etc. clasa de expunere. pre cum $i a modului 111 care se va efectua turnarea (CLl bena $i descarcare directa. a) cunoasterea zonelor in care se toarna betonul (aglomerare de armaturi.). b) prevederea explicita In comanda a datelor si conditiilor privind. Comanda pentru beton Nota: Comanda pentru beton trebuie sa fie 'in forma scrisa. dupa caz: (i) consistenta betonului. intre care. (iii) impermeabilitatea. (ii) dimensiunea maxima a agregatelor: (iii) utilizarea aditivilor (acceleratori sal! intarzietori de priza. PARTEA I. b) prevederea explicita 'in cornanda.1 Asigurarea compatibilitatii betonului comandat Cll conditiile de punerein opera a acestuia . a) cuprinderea. fie ca se produce la statii de betoane. Comanda trebuie sa fie In conformitate cu prevederile aplicabile din NE 012-1.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. privind cerintele tehnice pentru calitatea betonului Compatibilitatea betonului comandat cu dorneniul de utilizare preconizat . (v) rezistenta la uzura. Nr.). numita 'in continuare com and a. 2 Conformitatea comenzii cu proiectul. (superjplastifianti etc.). (vii) alte conditii speciale (aer antrenat etc. fie de echipe proprii care confectioneaza betonul pe santier pentru lucrarea respectiva.X11.2010 17 Nr crt: I Cerinte Criterii de performanta I I Tabclul6 Detalii la pet. turnare prin ferestre etc. cu caldura de hidratare redusa etc.

daca este cazul. etanseitatii si pregatirii suprafetelor care VOl' veni In contact cu betonul.x11. . (iii) personal calificat. 853 bis/20. precum ~i a montarii arrnaturii si pieselor inglobate. dupa caz: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati.2010 B Transportul betonului din Nota: Se refera atat la transportuI betonului de Ia furnizor (statie de betoane). PARTEA I. pe cai de circulatie sau alte spatii 11. b) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de Iucrari. fixarii fata de cofraj ~iintre randuri. c) verificarea stari i arrnaturi lor ~ia pieselor inglobate. a duratei de transport precum si a modalitatilor de planificare a livrarilor. mai ales. si compactarea betonului a) existents documentelor de Asigurarea conforrnitatii spatiului In care se toarna receptie a trasarii de detaliu a C Turnarea 11.5 betonul Iucrarilor de cofraje.3 11. pentru descarcare sau asteptare. 3 Asigurarea prealabile transportul betonului. starii de curatenie. b) evitarea intrarii In beton a unor substante sau materiale straine. a mijloacelor de transport al betonului de la furnizori. Nr. a) prevederea 111 contractu I cu furnizorul de beton. mai ales sub aspectul stabilitatii. cat ~i la transportul interiorul santierului la locul de turn are.2 pub lice. Asigurarea pastrarii cornpozitiei ~i caracteristicilor betonului proaspat in timpul transportului 2 Asigurarea corelarii intre transportul betonului ~i turnarea acestuia a) impiedicarea pierderii laptelui de ciment. atat in incinta santierului cat si.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) verificarea starii cofrajului. curateniei. conditiilor pentru in santier al dad este cazul a) existenta programului de livrare a betonului. b) asigurarea conditiilor de stationare. prin etansare co res punzatoare. mai ales in privinta: pozitiei.

PARTEA I. prisme etc.1 §i C. 11. ..S.. asigurarea transportului betonului (conform B. turnate in cofraje glisante.) Respectarea conditiilor specifice privind turnarea si compactarea betonului 4 Asigurarea condiuitor prealabile pentru turnarea si compactarea betonului a) comanda pentru beton (conform A. . d) modul de cornpactare a betonului.S. Nr. pct.7) ~i indeplinirea cerintelor conform C. torcretate. ciclopiene etc. imediat inaintea inceperii turnarii betonului. dupa caz.) pentru verificarea carcteristicilor betonului intarit. turnate sub apa.2. e) stabilirea rosturilor de turnare si a masurilor care trebuie luate in cazul intreruperii fortuite a turnarii betonului . b) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati. f) realizarea rosturilor in cazul intreruperii fortuite a turnarii betonului. g) aplicarea conditiilor specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare.XI1. 853 bis/20. h) real izarea epruvetelor (cilindri/cuburi. e) realizarea rosturilor de turnare. c) grosimea si pozitia straturilor succesive de beton. pct. a) verificarea betonului proaspat inainte de turnare. d) asigurarea supravegherii operatiunilor de turn are si de compactare a betonului.). c) existenta documentelor privind calitatea ~i receptia betonului.7).7. . acceptata de investitor: b) existenta programului de livrare a betonului. pct.2010 19 2 Indeplinirea formalitatilor care permit efectuarea turnarii betonului a) existenta procedurii de turn are a betonului. autocompactante. b) inaltimea de cadere a betonului.S.6 (iii) spatii de circulatie si de acces pentru turnarea si compactarea betonului. (iv) personal calificat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.

(ii) facilitati. caiete de sarcini si/sau documentele tehnice ale furnizorilor de produse specifice. b) asigurarea conditi ilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. Cunoasterea metodelor ~i conditiilor adecvate de b) corelarea unor conditii privind caracteristici ale betonului si. dupa tratare ~i protectie a caz. 853 bis/20. diferentiata. ale suprafetei acestuia. precum si a influentei unor conditii de mediu asupra acestei comportari. Respectarea conditiilor specifice privind tratarea si protectia betonului dupa turnare \ llA 2 I 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru tratarea a) prevederea. a metodelor $i conditiilor de tratare ~iprotectie a betonului.20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Nr. In betonului dupa tum are functie de domeniul ~iconditiile de utilizare preconizate si rnodalitatile de tratare $i protectie. PARTEA I. in proiect sal! caiete de sarcini. (iii) personal calificat. si protectia betonului dupa turnare . dupa caz. pe elemente ale constructiei. c) cunoasterea comportarii betonului respectiv. (iv) produse/materiale corespunzatoare.201Q 1 D Tratarea si prorectia betonului dupa turnare a) modalitatile de tratare si protectie. dupa caz. in perioada de intarire si cea urrnatoare acesteia. a) accesul libel' la suprafetele/zonele pe care se aplica tratarea ~i protectia betonului. c) aplicarea metodelor si conditiilor de tratare si protectie (inclusiv de prelucrare a suprafetei betonu III i) pe baza prevederilor din proiecte.XII. d) cunoasterea mijloacelor ~ia produselor care se pot utiliza pentru tratarea si protectia betonului respectiv. b) stabilirea duratei de tratare $i protectie. d) verificarea aplicarii metodelor si conditiilor de tratare si protectie a betonului.

d) protectia armaturii pretensionate: (i) injectarea canalelor dupa pretensionarea armaturilor. (iii) personal calificat. c) conditii suplimentare. b) conditii privind integritatea elementului decofrat. . 853 bis/20.9 Cerinte si criterii de performanta privind lucrarile de precomprimare sunt prezentate III tabelul8. dupa caz. dupa caz. (ii) protectia zonei ancorajelor annaturii pretensionate. precum si a datelor privind rezistenta betonului. a) existenta prevederilor corespunzatoare in proiect. c) asigurarea conditi ilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (ii) facilitati. c) pretensionarea arrnaturii. privind decofrarea elementelor sunt prezentate Tabel1l17 Detalii la pct. b) montarea arrnaturii in canalele elementelor de constructie sau pozitionarea ei In exterior.x11. Nr. Nu fae obiectul prezentului normativ lucrarile de preeomprimare a elementelor prefabricate eu armature preintinsa. crt.2010 21 5. Prin ·Iucrari de precomprimare se inteleg urmatoarele: a) confectionarea armaturii pretensionate. a) conditii privind rezistenta ~i deformabilitatea elementului decofrat. 11. 1 2 . Nr.8 Cerinte ~i criterii de performanta tabclul7. PARTEA I.7 In Cerinte Asigurarea corelarii intre operatiunea de decofrare ~i evolutia rezistentei betonului Respectarea conditiilor specifice privind operatiunea de decofrare Criterii de performanta a) cunoasterea vitezei de dezvoltare a rezistentei betonului. b) verificarea rezistentei betonului in vederea decofrarii. Pentru alte procedee decat injectarea canalelor. precum si pcntru procedeele de protectie a arrnaturilor pretensionate exterioare. b) cunoasterea modului de sprij inire ulterioara a elernentelor. se vor intocmi caiete de sareini care trebuie S{l cuprinda toare datele si conditiile necesare pentru a asigura realizarea calitativa corespunzatoare a acestor lucrari. daca este cazul.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.J " Asigurarea conditiilor prealabile pentru decofrare 5. d) verificarea operatiunii de decofrare. precum ~i montarea sistemelor de ancorare.

precum ~ialcatuirea unitatilor de armatura pretensionata: (i) In sectiune (fascicule.3 . dupa caz. 853 bis/20. innadire etc. (iv) alte cond itii privind confection area. bare pretensionate 9.XII. (ii) Iungirne. pe durata depozitarii.4 (iii) teci si accesorii ale acestora. (iiijconditii pentru prelucrare mecanica sau de alta natura (pentru ancorare. legare. rnanipularea si transportul arrnaturii pretension ate confectionate. (ii) clemente si accesorii pentru ancorare. dupa caz: (i) pentru armatura pretensionata. b) conditii pentru depozitarea. Confectionarea armaturii pretensionate Criterii de performanta Tabelul8 Detalii I la pet. . Nr.). In cazul fasciculelor.2 9. (ii) lungime suplimentara pentru instalatia de pretensionare.201 0 Nr. 3 Mentinerea caracteristicilor produselor utilizate si ale arrnaturii prerensionate. dupa caz I 2 Confectionarea arrnaturii a) tipul si marca otelului pentru armatura pretensionata sau tipul si caracteristicile In cazul altor materiale decat otelul.1 crt.5 individuale etc. (i) ordonare. daca este cazul. precum si al pieselor de innadire a acestora. PARTEA I. Conformitatea produselor utilizate cu prevederile proiectului ~iale reglernentarilor tehnice sau documentelor tehnice legale. 9. manipularea $i transportul produselor utilizate. a) conformitatea cu proiectul privind tipul ~i caracteristicile produselor utilizate.). c) materialul si/sau tipul elementeIor ~i accesoriilor pentru ancorare. al pieselor pentru aerisire ~i injectare si aI pieseIor de racord spre zona de ancorare: 9. b) materialul. manipularii si transportului acestora a) conditii pentru depozitarea. b) aplicarea prevederilor documentatiei tehnice privind procedeul de pretensionare.22 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. I Cerinte A. tipuI $i diametrul interior aI tecilor.1 9.

Nr.9 confectionate (Xl. 5.7 . mai ales ell privire la: (i) conformitatea cu punctele de la nr. 9.9.9.6 9.3. pretensionate B Montarea armaturii 1 Conformitatea cu prevederile documentatiei procedeul de utilizat cu proiectul si specifice ale tehnice privind pretensionare a) accesibilitatea 111 lungul canale lor din beton si. PARTEA I.crt. (ii) existenta conditiilor de depozitare.crt. pet. Cerinte 4 Receptia armaturii pretensionate confectionate Tabelul 8 (continuare.5. manipulare si transport. 2) Criterii de performanta Detalii la pet. (ii) facilitati. (iv) produsel materiale corespunzatoare.X11. b) conformitatea arrnaturii in functie de pozitia acesteia 111 element (alcatuire. pozitionarea corecta a clemente lor implicate In precomprimarea exterioara. Cit. b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati. a) verificarea armaturii pretensionate 9. (iii) personal calificat. 853 bis!20. dupa caz. pet.2010 23 Nr.10 adoptat precum si a documentatiei tehnice privind proeedeul utilizat: c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. Iungime) si starea ei.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. avand 111 vedere timpul trecut de Ia receptia confectionarii acesteia. b) existenta clocumentelor tehnice legale privind procedeul de preeomprimare 9. c) intocmirea doeumentelor de receptie a armaturii confectionate. (x} _ verificarea armaturii pretensionate confectionate poate constitui faza determinants (punct de oprire) 5 Asigurarea conditiilor prealabile pentru confectionarea armaturii pretensionate a) existenta proiectului. conform nr.I si 2.

b) protejarea temporara prin: (ii) acoperirea arrnaturii si.1 .24 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. daca este cazul.XII. inclusiv pentru pretensionare In etape. Nr. 853 bis/20. a) existenta documentelor de receptie privind montarea tecilor precum si pentru confectionarea armaturii. (i i) facilitati. a ancorajelor. b) definitivarea valorii fortei de control si a alungirii arrnaturii corespunzatoare. b) existenta proiectului si a documenratiei tehnice a procedeului utilizat. alte materiale) care pot afecta armatura. 12. precum si a treptelor de pretensionare puna la atingerea fortei de control. 2 Cerinte Asigurarea protectiei armaturii pretensionate pe perioada dintre montare si pretensionare Tabelul 8 (continuare. c) precizarea ordinei de pretensionare: d) precizarea datelor care trebuie sa fie trecute pe fisa de pretension are. c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari. (I) dotari tehnice.2010 Nr. daca este cazul.10 3 Asigurarea conditiilor prelabile pentru montarea arrnaturii pretensionate I C Pretensionarca armaturii Stabilirea valorilor de control privind forta si alungirea arrnaturii pretensionate. precum si a programului de pretensionare a) determinarea pierderilor efective de tensiune prin frecare. precum ~i a marimilor si treptelor pentru care se fac masurari care se inscriu In aceasta ti~i'i. a) starea de curatenie a canalelor (apa. 3) Criterii de performanta Detalii la pct. PARTEA I. crt. (ii) inchiderea tecilor. mal. verificata inainte de introducerea acesteia. pentru a nu patrunde apa sau impuritati. (iii) personal calificat. 9. (iv) materiale corespunzatoare.

pentru procedeul de precornprimare utilizat. a) existenta proiectului. 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru pretensionarea armaturilor 12. (iii) personal calificat. d) asigurarea conditiilor spccifiee acestei eategorii de lucrari: (i) dotari tehnice. 12. (ii) procedura de lucru eu instalatia de prctensionarc. 2 Tabelul 8 (eontinuare . intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de pretensionare a armaturilor(xX). Nr. 853 bis/20. (ii) ordinea de pretensionare.XI1.1 b) existenta proeedurii de lucru privind pretensionarea armaturilor. PARTEA I. e) existenta documentelor de receptie pentru confectionarea armaturii pretensionate. a) conform itatea cu prevederile proiectulu i 12. (ii) facilitati.2010 25 Nr.2 si ale reglernentarilor legale aplicabilein ceea ce priveste: (i) realizarea fortei de control In limitele abaterilor admisibile. (xx I aceste lucrari intra In categoria lucrarilor care devin ---------- ascunse . a) b) c) verificarea lucrarilor de prerensionare" rezolvarea eventualelor neconformitati. (iv) materiale corespunzatoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Cerinte Conforrnitatea efectuarii pretensionari i crt.4 4 Receptia lucrarilor de pretensionare a armaturilor (x) verificarea lucrarilor de pretensionare poate constitui faza determinants (punct de oprire). 4) Criterii de perforrnanta Detalii la pet. In ceea ce priveste: (i) utilizarea ancorajelor si a celorlalte piese sau dispozitive implicate. b) aplicarea prevederilor din documentatia tehnica. (iii) intocmirea fiselor de pretensionare.

26 MONITORUl OFICIAL AL ROMANIEI. 2 b) c) d) e) 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru injectarea eanalelor dupa pretensionarea armaturii a) existenta proecdurii de luem privind injeetarea. PARTEA I.\ crt. (iii) personal calificat. Nr. intocmirea fiselor de injectare.3 arnestec de injectare. III functie de amestecului pentru injectare conditiile de exploatare preconizate. cunoasterea procedurii de injectare si a rnasurilor care trebuie sa fie luate In cazul unor intreruperi fortuite a operatiei de injectare. D Injectarea canalelor dupa pretensionarea arrnaturii a) stabilirea prin proiect a tipului de Cunoasterea compozitiei 12. pentru injectare. 5) Criterii de performanta I Detalii J_ la pct.2010 Nr. e) existents doeumentelor de receptie privind montarea tecilor ~i pretensionarca armaturii: d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati. . 853 bis/20X11. 1 Tabelul 8 (continuare. b) cunoasterea cornpozitiei materialului pentru injectare ~ia conditiilor specifice acesteia. utilizarea echiparnentelor sau instalatiilor adecvate. precum ~i prin derivatiile facute din acesta: (ii) etanseitatii fiecarui canal si a cazurilor In care acestea comunica conform itatea materialelor utilizate si a cornpozitiei amcstecului pentru injectare. Cerinte Confonnitatea efcctuarii operatiunii de injectare a canalelor dupa pretension area arrnaturii a) identificarea fiecarui canal ~I verificarea: (i) accesului materialului de injectare pe tot traseul canalului. b) efectuarea determinarilor preliminare pentru stabilirea cornpozitiei ~i a conditiilor specifice acesteia. (iv) produse/materiale corespunzatoare.

11 '1 s: Conformitatea efectuarii lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturii pretensionate . 4 Tabelul 8 (continuare . in proiect sau caiete de sarcini. a) verificarea lucrarilor de injectare. 853 bis/20. daca este eazul.2010 27 Nr. c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de injectare a canalelor dupa pretensionarea arrnaturilor'". (iii) cornpatibilitatii sistemului ell zona de amplasare a ancorajelor si materialele respective.3 ancorajelor arrnaturii pretensionate amplasarii acestuia.XI1. (ii) conditiilor de mediu si de solicitare in exploatare. Nr.4 b) rezolvarea evetualelor neconforrnitati. b) precizarea.(e) de mai jos. 12. 6) Criterii de performanta Detalii la pet. b) apliearea prevederilor documentatiei tehnice a sistemului de protectie. a a) luarea In considerate a: (i) tipului de ancoraj si a sistemului de protectie a zonei 12. e) intocmirea fiselor de protectie a zonei ancorajelor armaturii pretensionate. Cerinte Receptia lucrarilor de injectare a canale lor dupa pretensionarea armaturi lor crt. inainte de aplicarea sistemului de protectie. constatarile fiind consemnate in fise conform pct. 12. PARTEA I. prin proiect.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. d) eonformitatea materialelor utilizate si a procedurilor de punere 'in opera a acestora. a) cunoasterea sistemului de protectie si a conditiilor pentru realizarea acestuia. e) verificarea starii corespunzatoare a aneorajelor si zonei acestora. (x) .aceste lucrari intra In categoria lucrarilor care devin ascunse 1 E Protectia zonei ancoraj_clor arrnaturii pretensionate Stabilirea. a sisternului de protectie si a conditiilor pentru realizarea acestuia.3.

a) existenta documentelor tehnice legale si a documentatiei tehnice pentru sistemul de protectie aplicat. acestea sunt: asezarea fa pozitie implies. realizeaza legaturile In structura: arrnare ~i monolitizare cu beton. 3 Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru protectia zonei ancorajelor armaturilor pretensionate Tabelul 8 (continuare. 7) Criterii de perforrnanta Detalii la pet. . pe lfinga pozitionarea corespunzatoare.4 b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati. crt. montarea elementelor de reazem care pot fi constituite fie din strat de mortar de poza. C) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (x ) . (ii) facilitati. 853 bis/20. Nr.). (iv) materiale corespunzatoare. imbinari Cll suruburi.10 Cerinte si criterii de performanta privind lucrarile de montare a elementelor prefabricate sunt prezentate "i11 tabelul 9. fie din sisteme de rezemare (metal ice. a elementelor prefabricate.verificarea lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor poate eonstitui faza determinants (punet de oprire) txx r . b) existenta documentelor de receptie privind pretensionarea arrnaturilor. daca este cazul. dupa asezarea la pozitie a elernentelor prefabricate. c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturi lor pretensionate (xx).2010 Nr. in ceca ce priveste sernnificatiile termenilor privind cele doua faze ale montarii elementelor prefabricate.aceste lucrari intra in eategoria lucrari lor care devin aseunse 5. a) verificarea lucrarilor de protectie (x) 4 Receptia lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturi lor pretensionate 12. (iii) personal calificat. Cll placi din neopren annat etc. asamblare prin precomprimare etc. PARTEA I. realizarea imbiniirilor se refera la lucrarile care. In plan si pe inaltime.28 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI.x11.

si aplicarea proiectului tehnologic pentru montarea elementelor prefabricate. suruburi etc.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.l 0 A: b) existenta.). a) verificarea conforrnitatii zonelor de asezare a elementelor prefabricate. pentru: (i) pozitie (in plan si pe inaltime) si cote de nivel. sisteme de rezemare etc. (ii) asigurarea stabilitatii prin masuri provizorii. daca este cazul. (ii) aplicarea. pct.1 2 Conformitatea lucrarilor de asezare la pozitie a elementelor prefabricate'" <xl in unele cazuri.arrnaturi. b) existenta datelor si conditiilor privind asezarea elementelor prefabricate. d) utilizarea echipamentelor corepunzatoare pentru: (i) ridicarea ~i manipularea elementelor prefabricate conform prevederilor din proiect si Cll viteze si precizii de asezare corepunzatoare. I I Cornpletitudinea proiectului privind datele si conditiile de montare a elementelor prefabricate a) existenta datelor si conditiilor privind: (i) elementele In asteptare din zona de asezare a elementului prefabricat (placi. (ii) elementele 111 asteptare din elementul prefabricat (placi. PARTEA I. pentru 13. c) trasarea reperelor pentru a asigura pozitia ~i cotele de nivel corepunzatoare. a masurilor provizorii de asigurarc a stabilitatii. dupa asezare. daca este cazul. 853 bis/20. e) aplicarea prevederilor docurnentatiei tehnice pentru sistemele de rezemare utilizate. f) conformitatea materialelor utilizate si a modului de punere In opera a acestora.S. (iv) prevederea spatiilor necesare pentru realizarea lucrarilor de imbinare a elementelor prefabricate. . 13. goluri etc. dupa caz. verificarea lucrarilor de asezare a elementelor prefabricate poate constitui faza determinants (punct de oprire) conform 1 a).). armaturi. (sprijiniri.). sunt prevazute lucrari de imbinare. crt I Cerinte A Asezarea la pozitie a elementelor I Criterii de performanta prefabricate Tabelul9 Detalii la pet.2010 29 Nr. reazeme etc. daca este cazul.). daca este cazul. Nr. (iii) interpunerea unor materiale la asezarea elementului prefabricat (mortar.2 situatiile 111 care.XI1.

b) rezolvarea eventualelor neconformitati. detaliilor proiectului privind datele si conditiilor privind: (i) si conditiile de imbinare a so lutiile pentru imbinari. daca este cazul. crt . Nr. nu mai sunt prevazute lucrari de imbinare a elementelor prefab ri cate a) verificarea asezarii la pozitie a elementelor prefabricate. 13.30 MONITORUL.1 . 2) Criterii de perforrnanta Detalii la pet.) Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru asezarea la pozitie a elernentelor prefabricate Tabellll 9 (continuare . dupa asezarea la pozitie. (ii) facilitati. daca este cazul. _. 13.5 privind elementele prefabricate care se monteaza.4 I B Realizarea Imbinarii elementelor prefabricate Com pletitudinea a) existenta In proiect a datelor. PARTEA I. daca este cazul. (iii) personal calificat. elementelor prefabricate (ii) etapele pentru realizarea imbinarilor. c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de asezare 1a pozitie a elementelor prefabricate. 4 Receptia lucrarilor de asezare a clementelor prefabricate':" ----------Lx} se efectueaza In caznrile In care. OFICIAL AL ROMANIEI. a) existents documentelor tehnice legale ~ia documentatiei tehnice pentru sistemele de rezemare utilizate. 853 bis/20. (iv) materiale corespunzatoare. d) existenta proicctului. b) existenta documentelor de receptie privind elementele pe care se realizeaza asezarea.XII. c) existenta documentelor de receptie 13. precum si a proiectului tehnologic de montare.2010 Nr. e) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice.

existenta.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. precum si ale documentatiei tehnice a sisternului utilizat. rezolvarea eventualelor neconformitati. b) existenta documentelor de receptie.5 4 Receptia lucrarilor de asezare'? si de realizare a imbinarilor elementelor prefabricate (x ) J 3. 853 bis/20. si aplicarea proiectului tehnologic pentru realizarea imbinarilor.crLA. pentru conformitatea zonei imbinarii. daca este cazul (iv) materiale corespunzatoare. a) verificarea asezarii la pozitie si 13. Nr.4 de mai inainte prefabricate. daca este cazul.2010 31 Nr. (x) 'in cazurile 'ill care unele lucrari din imbinare devin lucrari ascunse. d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. daca este cazul. aceasta faza poate f faza determinanta (punct de oprire) _) '> Asigurarea conditiilor prealabile pentru realizarea irnbinarilor elementelor prefabricate a) existenta proiectului si a documentelor tehnice legale. daca este cazul.x11. c) existenta proiectului tehnologic. crt 2 Cerinte Conformitatea executarii lucrarilor de imbinare a elementelor prefabricate a) b) c) d) Tabelul 9 (continuare . PARTEA I. (iii) personal calificat si personal autorizat. . ale reglementarilor tehnice aplicabile. (ii) facilitati. dupa caz. intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de asezare si de realizare a imbinarilor elementelor prefabricate. daca este cazul.3 proiectului. verificarea conformitatii zonelor de realizare a imbinarii (xl. 3) Criterii de performanta Detalii la pct. pentru sistemele de imbinare utilizate.4 realizarii b) c) imbinarilor elementelor a se vedea nota de la nr. conformitatea materialelor utilizate ~i a modului de punere In opera a acestora. cunoasterea si aplicarea prevederilor 13.

indiferent de materialul din care este alcatuita structura acestora (metal. Ia etajele succesive ale unci cladiri). 853 bis/20. considerand 0 serie de puncte $i linii intermediare. materializate pe teren odata cu trasarea pentru amplasarea constructiilor. stabilite prin proiecr.3 Inainte de a In cepe efectuarea trasarii de detaliu trebuie sa se verifice.5 Pentru fiecare categorie de trasare. zidarie etc. 'in cazul general In care betonul este materialul din care se realizeaza fundatiile sau infrastructura constructiilor. reperele care fixeaza conturul si/sau axele principale ale constructiei (linii de referinta). pentru fiecare In parte. fiecare avand conditii proprii specifice materialelor din care este alcatuita structura acestora. dupa reperele de baza ~inu tata de elernentul precedent. b) in parte. sau pe orizontala (spre exernplu. care trebuie sa asigure conformitatea forrnei ~i pozitiei acestor elemente cu prevederile din proiect.1.1 Prevederi comune 6. 6. se VOl' prevedea In proiect clasele de toleranta.1. TRASAREA MONTAREA DE DETALIU PENTRU COFRA. c) trasarea pozitiei cofrajelor sau elementelor prefabricate in plan orizontal ~I verificarea pozitiei pe inaltime a acestora. de asemenea.1.1. la corespondenta dintre cotele din teren (In plan ~i de nivel) si cele din proiect. pentru determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. 6 .1. Materializarea acestor repere.x1l.(d).4 (b) .32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. precurn si reperele de nivel. astfel: a) in ansarnblul lor. Nr.) se realizeaza conform pet. Verifiearea se refera. 6.JE ELEMENTELOR PREFABRICATE ~I TRASAREA PENTRU 6. beton annat si beton precomprimat sunt implicate in domeniul general al constructiilor. siruri de stalpi) se va efectua.1. In cazurile 111 care betonul este materialul din care se realizeaza structura constructiilor. b) trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii continue sau izolate. In cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru fundatii si infrastructuri este deosebit de importanta pentru toate categoriile ~i tipurile de constructii. a proceselor verba le de predare-primire $i direct Ia fata locului.).1. Tolerantele la trasare trebuie sa fie ell 0 clasa mai reduse decat cele prevazute pentru elernentele respective dupa executare sau montare. trebuie sa fie astfel realizata iDCM sa constituie puncte de referinta pe intreaga durata a executarii constructiei respective. 6. planimetrice $i altimetrice. PARTEA I. pe baza documentelor de receptie a trasarii pentru amplasare. d) trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate. .2 Trasarea de detaliu se realizeaza pe baza proiectelor. 6. In principalla urrnatoarele categorii de activitati: a) trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate tara cofraj.2010 6. pe verticals (spre exernplu. scari etc. care trebuie sa fie respectate (a se vedea anexa C).1 Lucrarile din beton. Trasarea pentru clemente avand forme si pozitii deosebite (cu forme curbe In plan si/sau pe verticala. 6.4 Trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se refera. lernn.6 Trasarea pentru elemente care se repeta. servind Ia transmiterea cote lor In plan ~i pe verticala la toate nivelurile acesteia. 'in raport cu punctele si reperele de nivel.

fie placi sau alte piese). trasarea si materializarea pozitiei acestora. Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu 0 class mai mare decat cea prevazuta pentru tolerantele la trasare. spre exemplu prin linii secundare fata de care se mascara distante pana la fata barelor sau pana la marginea placilor. realizata incat sa se poata pozitiona elernentele respective prin masurari user de efectuat. c) pornind de la forma conturului. . pentru a se mentine pe durata acestor lucrari. care trebuie sa fie precizate in proiect ~i materializate pe teren. puna la punerea in opera a betonului din fundatie. 6. e) in situatia III care se cere 0 precizie ridicata (spre exernplu. astfel ca: a) reperele sa fie amplasate in afara zonei afectate de lucrari. se va trasa si materializa si conturul de la partca inferioara. daca acest mod de masurare nu este indicat. conform prevederilor din proiect. 111 acest caz. Nr. se va instiinta proiectantul pentru a stabili modul de tratare a neconformitatii. astfel. se efectueaza odata cu trasarea conturului fundatiei. 6. in functie si de modul de efectuare a sapaturii (manual sau mecanizat).7 Pentru trasare se va utiliza aparatura corespunzatoare ca domeniu de utilizare si precizie. In cazurile in care fundatia are suprafete inclinate. trasarea se face pentru fiecare pozitie a acestora.2 Trasarea lucrarilor de terasamcnte pentru fundatii realizatc fara cofraj 6. avand in vedere urrnatoarele: a) arrnaturile saLl suruburile se asambleaza sub forma de carcase rigicle.X11.4 in cazurile In care In fundatie se inglobeaza armaturi sau alte piese (suruburi.2010 33 In cazurile in care se constara abateri intre elemente succesive (eel existent ~i eel pentru care se efectueaza trasarea) mai mari decat cele admisibile. pentru suruburi 111 care se VOl' monta piese metalice). pozitia acestora va fi asigurata Cll sabloane. In project.3. In mod explicit.2. sa se poata determina forma pe verticala a peretilor sapaturii. 6. ill proiect fiind prevazute cotele pentru acest contur. PARTEA I. 853 bis/20. trasarea se face pentru axele carcaselor. placi Cll praznuri etc.2. precum si unghiurile de inclinare ale suprafetelor respective. de regula in sapatura. b) In cazul unor elemente singulare (fie bare de armatura sau suruburi. c) materializarea trasarii trebuie. trasarea se face.2. d) cota de nivel prevazuta In proiect pentru elementele respective se mascara fata de puncte sau suprafete ale acestor elemente si I1U fata de suprafata betonului care se toarna.1. 6. pentru pozitia sabloanelor. 6.1 Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate tara co fraj .MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2.).2 Trasarea se refera la stabilirea conturului sapaturii si materializarea acestuia CLl repere. pentru a mentine distantele si pozitiile relative dintre ele. b) conturul sa poata fi reconstituit oricand. se realizeaza fata de axele fundatiilor respective.

2 (a) sau (b).4.2 (a) sau (b). 6.1 Trasarea pentru a) b) c) montarea elernentelor prefabricate se refers la urmatoarele: trasarea pozitiei In plan.2.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor 6. (a) sau (b). b) cote le.ln cazurile 111 care aceasta I1U este verticala.3 Trasarea formei pe inaltirne a volumului cofrat. b) pentru suprafete curbe sau de alta forma. intr-un mod care sa permits identificarea acestei marcari in conditiile de turnare a betonului (identificare directs sau prin masurare fata de repere situate desupra limitei de turnare respective). care trebuie sa cuprinda: a) suprafetele de referinta fata de care se efectueaza trasarea.5 Trasarea cotelor pentru partea de sus. orizontale sau inclinate. de inventar. prin stabilirea unor rnodalitati de masurare punctuala a cotei respective. conform prevederilor din proiect. fata de 6. c) trasarea cotelor.3. prccum ~i a cote lor unor puncte/linii intermediare ale suprafetei care se cofreaza. pentru puncte sau linii intermediare semnificative pentru montarea cofrajelor In pozitia corespunzatoare. prin masurari simple.3. daca este cazul. dupa caz. in raport cu axele constructiei. Nr. 6.2 Trasarea pozitiei 'in plan pentru montarea elernentelor prefabricate se efectueaza axele acestora. PARTEA I. 6. In cazul unor suprafete de intindere mare. se efectueaza pe baza datelor din proiect. si prin trasarea unor repere sau linii secundare fata de care sa se poata aseza elementele de cofraj prin masurari relative la fata exterioara a acestora.201 0 6. precum si. 13 distanre convenabil aiese. astfel: a) pentru suprafete plane. pozitia cofrajului respect iv.4 Trasarea cote lor de la parte a de jos a fundului cofrajelor se efectueaza. pct. se efectueaza prin marcarea pe fetele laterale ale cofrajului. de asemenea conform pet. pe fetele laterale.2 Trasarea formei Til plan a volumului cofrat se efectueaza fata de axele elementelor care se toarna 111 cofraj si se rnaterializeaza prin repere sau linii fata de care sa se poata stabili. precum si de la partea de sus. 6.3.6. dupa caz. de contur. prin trasarea pozitiei fetei interioare a cofrajului. precum si pentru linii intermediare semnificative.3. 853 bis/20.1 Trasarea pentru montarea cofrajelor se refera la urrnatoarele: a) trasarea formei In plan a volumului cofrat. b) trasarea formei pe inaltime a volumului co frat. trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate. 6.3.3. verificarea pozitiei pe inaltime a elernentelor prefabricate.4 Trasarca pentru montarea elernentelor prefabricate 6.3. prin trasarea cote lor. pana la care se toarna betonul in volumul cofrat. spre exemplu: a) pentru cofraje care se confectioneaza la fata locului. pana Ia care se toarna betonu I. de la partea de jos. . fata de 0 suprafata de referinta conform. conform pet.4. b) pentru cofraje refolosibile.34 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. fata de aceste suprafete de referinta. fata de 0 suprfata de referinta.3. 6. prin trasarea liniilor pe fetele lateraIe. 6.X11.

dimensiuni transversale.4.8 Tolerantele prevazute in proiect pentru trasarea la montarea elementelor prefabricate trebuie sa aiba 111 vedere: a) evitarea cumularii abaterilor 111 cazul montarii succesive (In plan si/sau pe inaltime) a elementelor prefabricate. dupa caz: a) gabaritele. pentru pozitia relativa a fetelor elernentului 111 raport ell suprafata de rezemare (pentru paralelismul cu fata superioara. daca elementele care se monteaza intre ele prin conditii privind pozitia de montare. si are In vedere: a) modul de rezernare si inaltimea sistemului de rezemare. daca este cazul. se efectueaza si pentru rezernarea pe elemente provizorii. b) conditiile stabilite.4. 6. astfel Incat elementele sa poata f montate fata de elementele existente. dupa caz. care poate fi strat de 11100iar au aparat de reazem (metalic. inclinarea acestora. conform prevederilor din proiect. ca ~ipozitie. b) alinierea sau pozitia relativa.). sau la 0 distants data de acestea. la montarea elementelor prefabricate. b) cote le comune. In asteptare pana la realizarea imbinarii definitive eu alte elernente prefabricate san turnate monolit. c) posibilitatea de rezemare provizorie ~i de reglare. astfel incat elementele sa poata fi montate fata de existente. 6. 111 cazurile In care se folosesc asemenea reazeme provizorii. daca este cazul.4 Trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate se refers la cota suprafetei finite pe care se aseaza.XII. prin prevederea de modalitati de reglare atdt In planul suprafetei de rezemere.4.7 Trasarea. fata de 0 linie secundara). fie prin marcarea pozitiei fata de linii de margine ale elementului (direct. cat ~ipe inaltime. elementele prefabricate. la montare. . c) conformitatea zonelor de asezare a elementelor prefabricate. s b) abaterile la dimensiunea pe inaltime ale elementelor In zona de rezemare daca este cazul.4. 853 bis/20. dupa caz: a) gabaritele.). 6. PARTEA I. din neopren annat etc. c) conditiile stabilite. 6. inaltime etc. pentru dimensiunile elementu lui prefabrieat (lungime. cat si cea privind cota de asezare. daca elementele care se monteaza sunt legate intre ele prin conditii privind cota de montare.).5 Trasarea si marcarea cotei de asezare a elementelor prefabricate va fi insotita de verificarea generala a pozitiei trasate In ceea ce priveste. Nr. perpendicularitatea fata de alte supra fete etc.2010 35 Materializarea reperelor pentru pozitionarea 111 plan a elementelor prefabricate se realizeza fie prin marcarea pozitiei axelor. 6.3 Trasarea si marcarea pozitiei 'i11plan a elementelor prefabricate va fi verificarea generala a pozitiei trasate 111 ceea ce priveste. In cazurile 'in care modul de rezernere definitiva prevazut consta 'in (sub )betonare ulterioara.4.6 Verificarea pozitiei pe inaltime a elementelor se efectueaza la montare si se refera la verticalitatea sau. atilt cea pentru pozitia In plan.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. insotita de elementele sunt legate dimensiuni 6.4.

este nescesara asigurarea conditiilor prealabile.1 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor prefabricate consta 'ill consemnarea efectuarii lucrarilor.XII. precum si a celor necesare 'in timpul efectuarii trasarii. 6. a proiectului.5. procedurile utilizate (tipul ~idenumirea echipamentelor. b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasarii de detaliu si. urmatorele: a) existenta. care trebuie sa cuprinda eel putin urmatoarele: a) identificarea pozitiei si eoordonatele punctelor si reperelor de nivel materializate pe teren odata ell trasarea pentru amplasarea constructiei. In principal.1. d) predarea-primirea intre executantul lucrarilor de trasare de detaliu si executantul lucrarilor ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate). dupa caz. codurile procedurilor s.6. c) specificarea aparaturii care se utilizeaza. NOTA: In cazurile In care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20. pe santier. alte detalii necesare): b) existenta docurnentelor de receptie a trasarii constructiei si a elementelor de materializare pe teren a acestei trasari. dupa caz. I. pe baza coordonarii Cll desfasurarea lucrarilor de executare a constructiei. e) ob ligatia executantu lui trasarii de detaliu de a interveni 'in eazurile In care apar neconforrnitati privind trasarea de detaliu la executarea lucrarilor ulterioare.5.1 Pentru efectuarea trasarii de detaliu pentru montarea eofrajelor si/sau a elementelor prefabricate. 6.). .d). c) modul de materializare a trasarii efectuate. 6. pe perioadele necesare. cote de nivel. la baza procesului verbal pentru receptia calitativa pe faze a lucrarilor de trasare de detaliu. PARTEA I. b) asigurarea campului libel' neeesar pentru aparatura utilizata.5. 853 bis/20.5 . d) specificarea §i executarea sau proeurarea. in conformitate cu pet.36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.7. Nr. In principal urrnatoarele: a) existenta aparaturii ~ia personalului de specialitate. materiale auxiliare etc. nr.5 Conditii prealabile ~iconditii necesare in timpul efectuarii trasarii 6. dupa eaz.). prin proces verbal de receptie calitativa pe faze.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru elernentelor prefabricate cofraje sl pentru montarea 6.3 Conditiile care trebuie asigurate In timpul efectuarii trasarii sunt. a reperelor materializate ale trasarii efectuate. exactitatea acestora si mentionarea documentelor privind verificarile metrologice.crt. precum si a mijloacelor neeesare (pet. care trebuie sa cuprinda toate datele necesare trasarii de detaliu (Iinii de referinta.a. 6. care au stat la baza trasarii de detaliu.2. cote In plan fata de acestea.6.2 Conditiile prealabile sunt.2010 6. vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem.2). cu clase de toleranta. Cll elase de toleranta. a unor mijloace necesare pentru efeetuarea trasarii (schele/platforme.

la care componentele intra In alcatuirea eJementelor din beton care se toarna In santier (de exemplu predale din beton armat). se realizeaza prin: a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj. 0 pila de pod) nu intra. la care componentele se folosesc de mai multe ori. .2010 37 COFRAJE ~I SUSTINERI 7. Nr. la care componentele se utilizeaza 0 singura data.1. propriu zis. aces tea sunt realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scanduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate). rezistenta. . care li asigura pozitia si stabilitatea formei. c) realizarea etanseitatii.cofraje pentru beton brut. . PARTEA I.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. amplasate in interiorul cofrajului.). 7. 853 bis/20. 'in categoria cofrajelor pasitoare. De regula.1. necesare.cofraje unicat. stabilitatea si indeforrnabilitatea. 7. care alcatuieste inchiderea volumului in care se toarna betonul.1. pentru a-i asigura pozitia si stabilitatea. pentru fundatii.x11. suprafetele obtinute fiind acoperite ulterior ell tencuiala. .1 Principalele elemente componente ale cofrajului sunt: a) cofrajul propriu zis. forma si dimensiunile volumului cofrat.1.1 Prevederi generale 7.spatii realizate anterior in terasamente (gropi de fundatie etc. . placaje etc.2 Asigurarea conforrnitatii eu proiectul 'in ceea ce priveste pozitia. b) din punct de vedere al utilizarii componentelor: . b) sustinerea cofrajului (scheletul de sustinere).cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante.1 Tipurile de cofraje utilizate 'in mod curent sunt: a) In functie de situatia cofrajului. e) stabi lirea si aplicarea corespunzatoare a modalitatilor si a etapelor de decofrare. dintre care uncle raman inglobate In beton. d) aplicarea agentilor de decofrare corespunzatori. . precum si integritatea sectiunii din beton.cofraje fixe. cofrajele pierdute si cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor reglementari tehnice si/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrari la care se utilizeaza aceste tipuri de cofraje.cofraje pierdute.1. de asemenea. pasitoare). c) 'in functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare: .cofraje pentru beton aparent.cofraje de inventar.2 Prezentul normativ contine prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (In terasamente. 7. c) elemente de legatura. incepand din momentul turnarii betonuJui si pana la decofrare: . In aceasta categorie intra si cofrajele care.1. Cofrajele mobile. unicate sau de inventar). fiind amplasata la exteriorul acestuia. b) realizarea corespunzatoare a sustinerilor si legaturilor. demontate si montate succesiv pentru un acelasi element de constructie (spre exernplu.

4 Realizarea sustinerilor si legaturilor cofrajelor se refera la: a) esafodajele pe care sunt asezate cofrajele.4. fisurilor. c) limitarea absorbtiei de apa. b) lipsa gaurilor. metal sau produse pe baza de materiale sintetice. e) limitarea rugozitatii sau neregularitatii suprafetei cofrajului.1. lernn (cherestea).1. pentru asigurarea etanseitatii.2010 7. necesitand.3 Cofrajele de inventar sunt alcatuite. daca este cazul. Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se refera la: a) rigiditatea proprie. cat ~i stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizarii esafodajelor respective.de regula.1 Esafodajele pot fi: a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spatiale. caz In care alcatuirea si calculul acestora se VOl' efectua in cadrul proieetului tehnologic privind cofrajele. produse In acest scop.38 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1. . care determina alcatuirea scheletului de sustinere a suprafetei cofrajului. 7.1. d) utilizarea unor sisterne de reglare pe inaltime care sa asigure atat capacitatea de reglare necesara. stabilite de producatorii aeestora. beton celular etc. daca este cazul.4. rezemarea facandu-se pe talpi cu suprafata corespunzatoare: b) interzieerea utilizarii ca talpa de rezemare a materialelor fragile (cararnida. Nr. conditiile ~iprevederile privind montarea. eventual.3 Materialele pentru confectionarea cofrajelor sU11t. b) elemente confectionate si 111011tatepe santier. pentru a se evita tasarile 'in cazul dezghetarii terenului. astfel incat sa contina scheletul de sustinere si sunt prevazure Cll sisteme de imbinare $i legaturi care asigura forma ~i stabilitatea. sub urmatoarele aspecte: a) luarea in considerate a capacitatii de rezistenta si de deformare a terenului.4. la decofrare: J) compatibilitatea eu betonul In cazul materialelor sintetice (absents degajarii de ioni de elor sal! producerea unor reactii chimice).2 0 atentie deosebita trebuie acordata modului de rezemare a esafodajelor.XII.). caz In care se VOl' lua in considerare conditiile de montare si capacitatile de rezistenta si stabilitate prevazute de producatorii acestora. Pentru aceasta categorie de cofraje se VOl' lua In considerare domeniile de utilizare. pentru asigurarea desprinderii fiira degradarea suprafetei betonului. 7. 7.1. PARTEA I. 7. 853 bis/20. c) luarea In considerare a evolutiei temperaturilor 111 cazul in care rezemarea trebuie efectuata pe teren inghetat. de regula. b) scheletul de sustinere si legaturile care asigura forma $i stabilitatea eofrajelor in sme. d) posibilitatea de imbinare. sprijiniri sau rezemari intermediate. produse pe baza de lernn. pentru asigurarea etanseitatii suprafatei cofrajului. beton poros autoclavizat.

00 kN/m3 sustinere . (ii) socurile prod use la descarcarea (caderea) betonului. (iii) actiunea vantului.5 Calculul cofrajelor ~i al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca object: a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea cofrajelor si esafodajelor de inventar.5.4 Cofrajele unicat. (ii) greutatea betonului proaspat. PARTEA I. daca este cazul (actioneaza din exteriorul cofrajului).beton obisnuit annat - 25.10 'Yb conform proiect (kN/m3) beton usor beton foarte greu 1.5. I Tipul incarcarii a) Valoarea incarcarii Observatii pentru cofrajele de inventar se utilizeaza valorile date de producator greutatea proprie .cherestea 111 elemente de 6.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) proiectarea cofrajelor si esafodajelor confectionate si montate pe santier (unicate).placi pe baza de lemn 8.2010 39 7.4. care se confectioneaza ~i se monteaza la fata locului. 7. Nr.50 kN/m3 24.1.).1 Calculul cofrajelor si esafodajelor are in vedcre urrnatoarele categorii de actiuni: a) incarcari verticale produse de: (i) greutatea proprie. scheletul de sustinere si.50 kN/m3 . 853 bis/20. legaturile) pc baza calculului si a caracteristicilor materialelor utilizate.1. (iii) incarcarile determinate de executarea lucrarilor (personalul care pune 'in opera betonul.00 kN/m 3 2 b) greutatea betonului proaspat Yb . daca este cazul. b) incarcari orizontale produse de: (i) presiunea Iaterala a betonului proaspat (actioneaza din interiorul cofrajului).1.greutatea specifica In stare intarita. (iv) incarcarile determinate de turnarea (caderea) si vibrarea betonului.15 'Yb . 7.beton obisnuit nearmat . trebuie sa tie realizate pe baza proiectului tehnologic.2 Incarcarile se iau cu valorile prevazute In tabeluI 10. (iv) actiunea seismica.00 kN/m3 1. crt. Tabelull0 Nr. turnat in cofraj. 7. echipamentele si mijloacele pentru punerea in opera a betonului etc. . (v) impingerea pamantului si/sau presiunea apei.1.cherestea in cofraje 7. care prevede alcatuirea acestora (materialele pcntru cofrajul propriu-zis.X11.

I i 7. PARTEA I.1 .80 kN/roati 5 .. abc Fig. crt.) ==~ :'-----:-~~ . tip f (tabelul 10). j '-'.50 kN/m2 sustinere orizontalc . 853 bisf20.2010 Tabelul 10 (continuare) Nr./ / !-----===7 -.4 pet. .I.. 9.5. ~-_:.30 kN . r=~pinr:-=-:i -----. deterrninata de presiunea laterala a betonului proaspat (turnat si apoi compacta! prin vibrare).1..1. 1 .30 kN/punet de aplieare a incarcarii greutate 2.\ ! I I I ~.pentru transport CLl tomberon de 0. v S 1 m/h v= 1. prezentate in functie de viteza de betonare. --\.5. L L57?" I i Baza i cOfr. .40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Pm. .50 kN/m2 . se considers aplicata static pe peretii eofrajului ell distributiile din fig. (/ .XII.1. pe peretii cofrajelor . determinate de betonul proaspat. 3 Tipul incarcarii c) Valoarea incarcari] se ra Observatii 4 incarcar] distribuite determinate de executarea lucrarilor 2. Nr. 6 conform 7.pentru 0 persoana care transports 0 In considerare suprafata afecta elementul respectiv care poate pentru alte mijloace de transport al betonului se ra incarcarea conform situatiei reale.00 kN/m2 sustinere verticale d) incarcari concentrate determinate de executarea lucrarilor 1.pentru cofraje . I! I a.175 m3 e) Incarcarea determinata de turnarea ~i vibrarea betonului f) incarcarea orizontala I I I 1.Distributia presiunilor latera Ie.3 Indirearca orizontala. 7 prod lisa de presiunea laterala a betonului proaspat g) incarcarea orizontala prod usa la descarcarea betonului conform 7.5. --~--. dar I1U mai putin de 1.20 kN/mL.pentru clemente de 1.~. .ajului ~.3 pet.pentru elemente dc 1.ax-".9 rn/h r-\ i v Z 10 m/h i ~. .

6 Inearearea orizontala data de actiunea seismica se determina In conformitate ell prevederile standardului SR EN 1991-1-6. avand eapacitatea: (i) sub 0. I (kN/m2) r..95 1.)"2· ) PinFr.10 > 15 0.greutatea specifica a betonului turnat (kN/m ) Se folosesc urrnatoarele relatii de ealcul: v=H/T. Nr.00 kN/m2 b) la turnare prin jgheaburi sau palnii 2.2 m3 2. apreciata.2 0.70 0. Tabelul 11 Caracteristica a Al A3 ')"2 A4 0.4 Incl:irearea orizontala. .00 s: 1 Viteza 0.7 m ' 4.95 16 .00 kN/m2 3 (iii) peste 0. tip g (tabelul 10).00 ~ 55 Temperatura 1.90 0.05 10. PARTEA I.00 kN/m2 c) la turnarea ell pompa 6. vantului se determ ina 'in eonformitate eu 7. se determina dupa cum urmeaza: a) din unitati discrete de transport (bene etc.inaltimea la care se toarna betonul in cofraj (m) Hp .65 de 0.5.I este urmatoarea: v .00 ~ 10 Lucrabilitatea 0.00 (em) 1. inclusiv anexa nationala. proven ita din socurile care se produe la descarcarea betonului din mijloaee de transport.00 kN/m2 (ii) 0. 853 bis/20.durata de timp 111 ore (h).x11.25 2 0.90 Dimensiunea minima s: 15 a sectiunii 0.95 1.coeficienti eu valorile din tabelul 11 3 y .MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI... pentru umplerea cofrajului cu beton H .t.t.1.75 betonare 0.presiunea la baza cofrajului..00 S:5 betonului proaspat 0. ..inaltimea (m) pentru care presiunea laterala a betonului este maxima (Pmax) 2 PIl111X .2010 41 Semnificatia notatiilor din fig.85 4 (m/h) 0.55 0. .1.45 3 0.).5.viteza de betonare (m/h) T .4 tasare 5 .00 kN/m2 7.7 m 6.5 Indirearea orizontala data de actiunea prevederile reglementarilor tehniee aplieabiJe. 15 1.00 1. Pl11ux=AI A3·"4 T H.5..eoefieient cu valoarea din tabelul 11 IWA4 ..90 ~ 25 7. 54 (em) 1.85 <1 betonului 0. Hp= AI·H. 24 (0C) 0..90 6 8 0. 9 1.95 6 ..presiunea maxima pe cofraj (kN/m ) pint". conform fig.1.80 0. .· Pmux. privind actiunile pe durata executarii lucrarilor.

(ii) provenite de la ansamblul cofraj-esafodaj. respectiv rezistentelor acestuia.Qentru calculul de calculul rezistenta deformatiilor a+b+c+d a+b+c f+g f f a+b a+b f f f a+b+c a+b Pentru esafodaje se iau 711considerare urmatoarele categorii de incarcari: a) Incarcarile verticale cele mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12).5.XII. In cazurile In care inaltimea este mai mare de 6.ert.) Cofrajele stalpilor eu ll'itimea de maximum 30 em si cofraiele peretilor ell grosimea de maximum 10 em Idem. PARTEA I. In project trebuie sa fie precizate valorile maxime ale deformatiilor admisibile.5. in cazurile In care este prevazut III proiect.7 Incarcarea orizontala data de impingerea parnantului si/sau presiunea apei se ia 111 considerare. in special cand se utilizeaza elemente de prindere care sunt solicitate la forfecare ~i produc eforturi locale de strivire In beton. 7. crt. b) incarcarile date de actiunea vantului. c) Incarcarea produsa de actiunea seismica considerata conform precizarilor din anexa nationala la SR EN 1991-1-6.1. calculul se efectueaza si 'in ceea ce priveste deforrnatiile acestora. cu dimensiuni rnai mario precurn si cofrajele elementelor masive Partile laterale ale cofraielor grinzilor sau arcelor Fundul cofrajelor lagrinzi sal! arce Tabelul12 Tipuri de incarcari luate In considerare. 7. Nr.5. Pentru incarcarile date de actiunea vantului se VOl' lua In considerare atat situatiile In care cofrajele sunt pline cu beton.3.8 Tipurile de incarcari luate In eonsiderare pentru eaIculul de rezistenta calcuJul deformatiilor sunt prevazute 111 tabelul 12 (notatiile conform tabelului 10). considerate cu perioadele de revenire precizate 'in anexa nationala la SR EN 1991-1-6. nr.1. la montarea si la uti lizarea cofrajelor.2010 7. de regu la. stalpi etc. pe baza situatiei avute 711vedere pentru cofrajul respectiv. In cazurile In care inaltimea este de pan a la 6.1. cat si cele in care 111 cofraje nu exista beton.1. se va 0 acorda atentie deosebita: a) b) solicitarilor locale si transmiterii acestora In zoncle de fixare. 1 2 3 4 5 6 Elementele pentru care se aplica prevederea Cofrajele placilor sau boltarilor si elementele orizontale de sustinere a aeestora Elementele vertieale de sustinere a cofrajelor (popi.5. In ceca ce priveste rezistenta acestora.10 Pentru esafodajele care se monteaza pe elernente din beton realizate anterior. astfel: (i) provenite de la cofraje.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efectueaza. daca este cazul. . atingerii maturitatii betonului. 853 bis/20.0 m si incarcarile au valori semnificative.42 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.0 m. 7. ~l pentru Nr. Pentru calculul privind deformatiile cofrajelor si/sau ale ansamblului cofraj-esafodaj.

7. 7. 7. beton arrnat si beton precomprimat.). armatura si materialul clin care este alcatuit cofrajul.6. b) situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pana la fundul cofrajului (sprc exemplu. de asemenea. daca este cazul. prevederi privincl domeniul de utilizare.1.x11. astfel ca la decofrare sa nu se deterioreze suprafata betonului.).1. aclezivi pentru placaje etc. 853 bis/20.7 Asigurarea curatarii cofrajelor (a spatiului interior 'i11 care se toarna betonul). care Yin ill contact cu betonul. (ii) distanta dintre acestea sa fie astfel Jncat sa poata fi realizat accesul pe intreg volumul cofrat.MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.8 Etanseitatea cofrajelor este.6.6. Nr. avand in vedere preluarea solicitarilor locale In zonele de fixare. dar si In alte zone. pentru a reduce aderenta intre betonul intarit si cofraje. . astfel: (i) dimensiunile sa permita accesul pentru curatare.1. ferestre de curatare. tinand seama de perioada programata pentru turnarea betonului ~i cle perioada si/sau conditiile 'in care agentii cle decofrare sunt eficace. precum si conditii si metode de aplicare. Pentru asigurarea curatarii cofrajelor sunt de luat In considerare doua situatii: a) situatia 7n care spatiul cofrat este accesibil direct pana la fundul cofrajului.2010 43 7. dupa caz.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaza. clar nici mediul inconjurator. pentru verificare si curatare imecliat inaintea turnarii betonului trebuie prevazute. prin: a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de inventar. caz in care. 7.1. pereti etc. PARTEA I. caz 'in care verificarea si curatarea imediat inaintea turnarii betonului se poate efectua cu usurinta. astfel incat sa nu se produca deformarea locals a cofrajelor peste limitele admisibile. 0 conditie esentiala pentru asigurarea calitatii betonului.5. (iii) sa permita desfacerea si.6 Agentii de decofrare sunt produse aplicate pe suprafata cofrajelor.1. 7. este fundamentala pentru respectarea cerintei esentiale privind rezistenta mecanica si stabilitatea elernentelor/structurii din beton. respectiv pentru procurarea acestora. stalpi. Aplicarea se efectueaza. 7.1 Agentii de decofrare trebuie sa Indeplineasca urrnatoarele conditii: a) sa nu pateze betonul si sa nu impiedice aderenta ulterioara a materialelor aplicate pe suprafata respectiva a betonului (tencuieli. b) sa nu afecteze negativ betonul. elaborate pe baza specificatiilor de produs ale producatorilor. b) alcatuirea cofrajelor si esafodajelor In cazurile in care acestea se confectioneaza ca unicate. d) sa se aplice usor si sa se poata veri fica aplicarea lor corecta. mai ales.1. la partea de jos a cofrajului. 'in special in ceea ce priveste rezistentele acestuia. fixarea la loc si etansarea corespunzatoare.3 Agentii de decofrare se aplica dupa ce cofrajele au fost curatate 'in prealabil. in proiectul tehnologic. c) sa-~i pastreze neschimbate proprietatile functionale In conditiile climatice de executare a lucrarilor. la fata locului.2 Utilizarea agentilor de decofrare se face pe baza clocumentelor tehnice legale.1. care trebuie sa contina.

se va avea In vedere posibi1itatea efectuarii rernedierilor pentru situatia in care. spre exemplu. fata de reperele de cota marcate la trasarea de detaliu. Nr.2. etanseitatea trebuie sa fie asigurata prin respectarea prevederilor specificate de producatorii acestora (mod de imbinare. este necesar proiect tehnologic. pe baza proiectului tehnologic. 7. PARTEA I. 7. In cazul utilizarii cherestelei.8. fata de reperele marcate la trasarea de detaliu. 7. conform trasarii de detaliu. de regula.2. Pentru a mentine conditiile necesare unei imbinari corespunzatoare. sustinerea unor cofraje cu forme deosebite 111 plan si/sau pe inaltime.8.2 Cofrajele unicat. rezistenta mecanica si stabilitatea acestora. esafodaje cu inaltime de palla la 6. proiectantul sa elaboreze ~i caiet de sarcini pentru intocmirea proiectului tehnologic respectiv. si fixarea cofrajelor. In cazurile ill care pentru aceste esafodaje sunt anurnite conditii speciale (privind. confectionate ~imontate pe santier. eventuale alte conditii). VOl' fi astfel executate incat sa se asigure etanseitatea. se precizeaza prin proiect necesitatea proiectului tehnologic. irnbinarea intre panouri. avand grija sa nu se produca deteriorarea acestora 111 cadrul operatiunii de curatare.). precum si cele din proiectul tehnologic. pe perioada de la confectionarea cofrajului si palla la turnarea betonului. se realizeaza cornpletari ale cofrajului de inventar cu portiuni confectionate unicat.1.44 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.2.2 Montarea cofrajelor 7. la lucrarea respectiva. daca este cazul. b) la lucrarile la care esafodajele necesare pun problerne deosebite. b) pe inaltime. sa fie curatate dupa fiecare decofrare.4 Asezarea cofrajelor la pozitie se realizeaza: a) 111 plan. daca este cazul. d) verificarea ~i receptia cofrajelor. indoiri. urmand ca. 7. .grinzi sau placi plane).X11.) si.2 Esafodajele se executa.2. de asemenea. pe santier.1 Montarea cofrajelor cuprinde urrnatoarele: a) executarea esafodajelor. prin croirea si decuparea corespunzatoare a materialelor.1 La cofrajele de inventar. lucrarile fiind realizate de personal calificat pcntru materialele si modul de alcatuire si montare a esafodajelor respective. necesitatea prevederii unor reglaje etc. 7. precum si In ceea ce priveste deformatiile admisibile.0 m. cofrajele de inventar trebuie sa fie manipulate ~i depozitate astfel incat sa nu se deterioreze (deforrnatii generale sau locale. care suporta cofraje pentru elemente relativ usoare . (ii) reglarea in pozitia verticala sau inclinata. In special. daca este cazul. dupa caz. avand in vedere urmatoarele: a) Ia lucrarile la care esafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind. prin: (i) respectarea cotelor. stirbituri etc. 853 bis/20. in proiectul lucrarii trebuie sa fie precizat daca pentru esafodaje.2010 7.3 La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul normariv. c) definitivarea pozitiei in plan ~i pe vertical a. b) asezarea cofrajelor la pozitie. o atentie deosebita trebuie acordata zonelor In care. dupa caz. se deschid interspatii datorita uscarii cherestelei.1. acestea pot fl realizate de executantul lucrarilor taril a avea la baza un proiect tehnologic (spre exemplu.

x11. dupa montarea armaturii. amplasarii cofrajelor pentru golurile lasate in beton. poate fi: a) completa. urmand ca. inaltimea de turnare a betonului etc. inclusiv prin montarea distantierilor. b) mentinerea curateniei in spatiul cofrat.). pregatirea se efectuaza fie pentru ca betonul turnat sa adere Ia betonul existent fie. precum si a arrnaturilor. 0 fata a 11l111i perete.). 7. . spre exemplu. dad acestea sunt montate anterior(spre exemplu. prin: a) fixarea pe inaltimea reglata a popilor de sustinere 'in cazul cofrajelor pentru placi. astfel incat sa nu permits deplasari relative ale panourilor/zonelor incarcate (ell beton proaspat sau din activitatile de punere 111 opera a betonului). c) pozitia axelor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. sa fie realizata inchiderea completa a cofrajului. 7. d) forma suprafetei (care include planitatea ~idenivelarea locala. In plan ~i pe inaltime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea sau unghiuI prevazut. spre exempIu. PARTEA I. pentru mentinerea distantei intre fetele cofrate. . inainte de montarea arrnaturii. nu se VOl' aplica produse pentru decofrare care sa cada pe beton sau pe armature).) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse 'in sectiunea transversala (grinzi. inainte de montarea armaturii. b) partials. b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului. dupa caz). 853 bis/20. sa nu adere la aeesta.7 La montarea cofrajeIorltrebuie avute In vedere si urrnatoarele: a) efectuarea pregatirii ~ireceptiei suprafetelor de beton care se afla In volumul cofrat (proces verbal de receptie calitativa pe faze . pentru a nu avea diminuari sau ingrosari ale sectiunilor din beton. fata de cele b) c) d) neincarcate. daca este cazul. sub forma de carcasa. in cazul placilor. nervuri etc. Nr.2.2010 45 La asezarea cofajelor la pozitie se va da 0 atentie deosebita: zone lor de schimbare a pozitiei suprafetelor cofrate (spre exernplu. nu se va taia lemn pentru a nu ramane rumegus 111 cofraj.1 Abaterile admisibile Ialmontarea cofrajelor se refera la urrnatoarele eategorii de marimi: a) dimensiuni ale spatiului cofrat.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 7. dupa caz).5 Definitivarea pozitiei in plan ~i pe verticala se realizeaza odata ell fixarea cofrajelor. pereti etc. In relatie ell montarea armaturilor. fixarea elernentelor interioare de legatura. Tara a deranja cofrajul.6 Montarea cofrajelor. stalpi etc.2.). 7. 7. sal! 'ill cazul 'in care armatura. c) montare a cofrajului dupa montarea armaturii.pentru lucriiri care devin ascunse). de regula distantieri. fixarea elementelor exterioare de sustinere (caloti.3. sau Ia imbinarea dintre inima grinzilor si placa). poate f introdusa si pozitionata.2. fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau inclinate de inaltime mare (pentru stalpi. la colturi intrande sau iesinde pe suprafetele verticale.

pozitie si lara spatii libere intre ele. Nr.2010 7. b) masurari cu aparatura. precurn ~iale golurilor si pozitia relativa a acestora: prin rnasurare directa. I1U sunt 7. a h) aspectul general al suprafetei care vine in contact cu betonul: vizual. b) imediat inainte de punerea In opera a betonului 111 cofrajele respective. pentru denivelari locale. preeum si analizarea documentelor privind ealitatca acestora: (iii) dimensiunile: prin masurare. 7. In ceea ce priveste: (i) alcatuirea de ansamblu: vizual.) sunt fixate: prin solicitare cu mana. abaterile admisibile se VOl' inscrie 'in clasele de toleranta (a se vedea anexa C).2 Abaterile admisibile pentru dirnensiuni. cote de nivel si pozitie a axelor. (i i) clasa T N. daca cuprinse explicit In proiect.46 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.3. jului. sau fata de alte suprafete existente. contravantuiri inclinate. vor fi cele prevazute pentru elementele respective.. legaturile interioare sunt coreet montate: prin observare vizuala. cand se efectueaza ~i receptia cofrajelor. b) asezarea corespunzatoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise. pentru 0 etapa de lucru.2 Verificarea cofrajelor ~i sustinerilor acestora prin observare directa ~i masurari simple se refera la urrnatoarele: a) cornpararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederilc producatorului. d) starea de curatenie: vizual. astfel: (i) clasa TS. se prevad 'in caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective. sa nu aiba joe.XII.4. .l.4 Verificarea si receptia cofrajelor si sustinerilor acestora 7. (iv) imbinarile (elementele de fixare si contactul intre elernentele coneurente 111 imbinare): vizual si.1 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectueaza prin: a) examinare directs si masurari simple. f) dimensiunile.4. Prin masurari se urrnareste confirmarea incadrarii In tolerantele montarea cofrajelor.1. si intre ele: vizual . 7. pentru planitate. 853 bis/20. b) pentru celelalte situatii (cofraje pentru suprafete plane ale elernentelor).Ill. (ii) tipurile de materiale ~i integritatea acestora: vizual. c) faptul ea elementele de sustinere san legatura punctuala (popi. In eel putin 2 sectiuni pentru fiecare element. sa nu aiba joe In imbinare.3 Abaterile adrnisibile privind forma suprafetei se stabilesc astfel: a) pentru suprafete Cll forma deosebita (placi sau pereti curbi etc.1.4. prevazute pentru 7. PARTEA I.1 Verificarea cofrajelor ~i sustinerilor acestora se efectueaza: a) la term inarea lucrarilor de cofraje.). fata de baza de rezemare. cand se efectueaza 0 nou a verificare. legaturi interioare etc. g) trasarea inaltimii de turnare a betonului: prin masurare directs fata de fundul cof . precum. e) apliearea agentilor de decofrare: vizual. prin solicitare ell mana.3.

2 Receptia cofrajelor $i sustinerilor acestora consta In consernnarea conformitatii lucrarilor. depozitarea si trasabilitatea materialelor.4. daca este cazul. dupa caz.3 Verificarile cofrajelor prin masurari cu aparatura se refera la: a) cote de nivel pentru fundul cofrajului. pentru spatiul cofrat ~ipentru goluri. si prin masurari cu aparatura. daca este cazul.5.4 Neconforrnitatile.2 si. manipularea ~i depozitarea materialelor utilizate. 7. care trebuie sa fie precizate 'in caietul de sarcini intocmit de proiectant.1 Prevederi generale 7. ~l ell participarea proiectantului. conform pet. tratarea neconformitatilor etc. se consemneaza ~i trebuie sa fie rezolvate de executant. III general. constituite In urma lucrarilor de terasamente. PARTEA I. 7. d) verificari 111 toate punctele si sectiunile.1.1. nr.4.2010 47 7.1 Spatiile de turnare realizate 111 teren (cazul gropilor pentru turnarea fundatiilor sau al tumarii pe suprafete orizontale sauinclinate sunt.1. 7. calificarea personalului. in intervalul de 24 de ore inainte de montarea armaturii. 7. I.1. manipularea.2). c) forma suprafetelor. 'in cazul cofrajelor cu forme deosebite (placi sau pereti curbi etc. 7.). Nr. dimensiuni ~i cote de nivel. precum si un control al instruirii personalului care va executa lucrarile respective. 853 bis/20. Aceasta a doua verificare se efectueaza prin observare directa si masurari simple. pe baza verificarii efectuate la terminarea lucrarilor ~i a rezolvarii eventualelor neconformitati.5. executarea si verificarea lucrarilor.crt. daca se constata neconformitati.4. sc refera la urmatoarele: a) stare a terenului/terasamentului.1.4. fie In ceca ce priveste depasirea tolerantelor (abaterilor adrnisibile) la dimensiuni si/sau pozitie. executantul trebuie sa asigure un control preliminar privind aprovizionarea. c) inclinari.).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. instructiuni ~i inregistrari privind: aprovizionarea.4.1.1. 7. executarea si verificarea lucrarilor de cofraje si sustineri ale acestora trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri. In cazul unor cofraje si/sau esafodaje deosebite. . Cll participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii si. 7 . receptia. pentru care proiectantul a intocmit caiete de SarC1l11.2 Principale1e conditii privind realizarea spatiului de turnare In aceste cazuri. b) axe. Pentru a preveni aparitia unor neconformitati. printr-un proces verbal pentru receptia calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse).XI1.5 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se face din nou.5 Spatii de turnare realizate in teren 7. precum si inainte de punerea in opera a betonului.4. fie 'in ceea ce priveste alcatuirea si montarea.6 In cazuri le 111 care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20. echipamentele de masurare.5. b) axe. daca intre aceste operatiuni a trecut 0 perioada mai lunga.

48

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

7.5.1.3 Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se refera la: a) starea terenului pentru turnarea direct In sapatura: (i) coeziunea suficienta pentru a nu f antrenat pamantul in beton, la punerea in opera a betonului; (ii) 711 cazurile ln care, intre realizarea sapaturii ~i turnarea betonului trece 0 perioada mai lunga, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 ern grosime, mai ales la fundul sapaturii, sa fie sapat cu putin timp (cca. 1...2 zile) inainte de turnarea betonului; (iii) 111 cazurile In care, terenul din sapatura permite scurgerea laptelui de ciment, se va captusi sapatura cu folie din material sintetic sau hartie rezistenta produsa pentru asemenea utilizari; b) starea terasamentului: pe tanga cele de mai inainte, trebuie indeplinite, verificate si receptionate, prin proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari eare devin ascunse), conditiile prevazute In proiect sau eaiet de sareini, privind earaeteristicile de rezistenta si deformabilitate ale terasamentului respeetiv.
7.5.104 Conditiile privind axele, dimensiunile ~i cote le de nivel se refera la: a) axe ~i dimensiuni 111 plan ~i pe inaltime: se vor incadra In abaterile admisibilc

prevazute 111 proiect, sau conform prevederilor specifice aratate 'in continuare; b) cazuri In care, datorita naturii terenului sau altor conditii, la executarea sapaturii au rezultat, 'in uncle zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecinta consumuri suplirnentare de beton: se vor prevedea, dupa caz, cofraje pe zone Ie respective; c) cote de nivel: se vor incadra, de asernenea, 111 abaterile admisibile prevazute 'in proiect, eu rnentiunea ca, pentru terasarnente, aceste cote sunt cele rezultate dupa receptia terasamentului, conform pet. 7.5.1J.b. 7.5.1.5 Conditiile privind forma suprafetelor se refera la: a) planitatea sau, dupa caz, forma curba a sapaturii, care trebuie sa se incadreze in abaterile adrnisibile prevazute; b) denivelarile locale, care trebuie, de asemenea, sa nu afecteze dimcnsiunile sau cote Ie de nivel (a se vcdea pet. 7.5.1 A.b). 7.5.2 Abateri admisibile pentru spatii de turnare realizate In teren

7.5.2.1 Abaterile adrnisibile privind pozitia axelor, in plan si pe Inaltime, sunt cele prevazute pentru elernentele respective. 7.5.2.2 Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, dupa cum urmeaza: a) 'in cazurilc In care clementele care se toarna sunt armate si grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii este luata In considerare: - 0 111111 •.• + 50 111m, b) In eelclalte cazuri: - 24 I11m ... + 50111111. Dimensiunea estc rnasurata fata de dcnivelarea cea mai iesinda din suprafata sapaturii7.5.2.3 Abaterile admisibile privind forma suprafetelor sunt: a) pentru fundul sapaturii, abaterea de la planitate: ±24 mm; b) pentru peretii laterali ai sapaturii: ±24 nun, dar a se vedea ~i pet. 7.S.1.4.b; c) pentru suprafata terasamentelor, dupa receptia acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet de sarcini.

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

49

7.5.3 Verificarea si receptia spatiilor de turnare realizate in teren 7.5.3.1 Verificarea spatiilor de turnare realizate in teren consta in: a) verificarea axelor si a incadrarii in tolerante, in plan, si pe iniiltime, dad este cazu I: eu aparatura adecvata; b) verificarea dimensiunilor si a pozitiei relative a acestora rata de axe si a verificarii incadrarii in tolerante: prin masurare directa in eel putin doua sectiuni pentru fiecare element; c) verificarea aspectului suprafetelor si, daca este cazul, a planitatii: prin masurare
directa;

stabilirea, daca este eazul, a necesitatii amplasarii foliei de etansare fata de seurgerca laptclui de eiment in teren; e) verificarea starii de curatenie a spatiului: prin observare vizuala. 7.5.3.2 Verifiearea spatiilor de turn are realizate In teren se efectueaza la term inarea lucrarilor de sapatura sau de terasamente precum si inainte de montarea armaturii, daca este cazul, precum si inainte de inceperea punerii in opera a betonului, in ceea ce priveste pet. 7.5.3.1, (c), (d) ~i(e). 7.5.3.3 Receptia spatiilor de turn are realizate in teren se efectueaza pe baza: a) verificarii conform pet, 7.5.3.1; b) verificarii documentelor de receptie a terasamentelor daca este cazul (a se vedea pet. 7.5.1.3.b); c) verificarea cofrajelor de completare, daca este cazul (a se vedea pet. 7.5.1.4.b); d) rezolvarea eventualelor neconformitati constatate la verificarile efectuate. Receptia consta In consemnarea conforrnitatii lucrarilor intr-un proces verbal pentru receptia calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse), care trebuie sa contina, daca este cazul, referiri la executarea unor lucrari imediat inainte de punerea In opera a betonului (spre exemplu, saparea unui ultim strat de pamant - a se vedea pet. 7.5.1.3.a)ii - sau amplasarea foliei de etansare), 7.6 Conditii prealabile si conditii necesare 'in timpul executarii lucrarilor de cofraje si sustinerilor acestora. 7.6.1 Pentru executarea lucrarilor de cofraje si sustinerile acestora, este necesara asigurarea conditiilor prealabile, precum si a celor necesare in timpul executarii lucrarilor. 7.6.2 Conditiile prealabile se refera, In principal, la urmatoarele: a) existenta, pe santier, a proiectului, care trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentru executarea eofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de toleranta, alte detalii necesare); b) existenta, pe santier, a proiectului tehnologic privind cofrajele si sustinerile acestora, daca este cazul; c) existenta, daca este cazul, a receptiei lucrarilor de terasamente, cand acestea sunt implicate (de natura cofrajelor pierdute); d) aprovizionarea si receptionarea cofrajelor •si/sau esafodajelor de inventar, complete, precum si a documentatiei tehnice privind utilizarea acestora sau, dupa caz, a tuturor materialelor necesare executarii, ca unicat, pe santier,

d)

50

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

7.6.3 Conditiile care trebuie asigurate in timpul executarii lucrarilor se refera, In principal, la urrnatoarele: a) dotari tehnice specifice necesare pentru montarea sall, daca este cazul, executarea si rnontarea cofrajelor si esafodajelor pentru sustinerea acestora (scule, dispozitive etc.); b) facilitati necesare, dupa caz, pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor ~i esafodajelor (energie electrica, utilaje pentru ridicare ~i manipulare cu precizia necesara etc.); c) personal calificat pentru montarea sau executarea ~i montarea cofrajelor si esafodajelor.

8. . 8.date de identificare a sarjei/lotului/cclacului sal! legaturii. alungirea (la forta maxima si la rupere) $i sudabilitatea. conform specificatiei tehnice ST 009.XII.cu profil periodic sau amprentat. . .numarul lotului ~ial colacului/legaturii.referinte la caracteristicile produsului: · numarul standardului de produs.2010 51 8. · dimensiunea. . care fac obiectul prezentului normativ.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. neted.denumirea producatorului: . livrate ea atare sau sub forma de plase sau earease sudate. bare compozite din fibre liate cu ra~ini sintetiee).marcajul de conformitate.netecl. pot fi utilizate pe baza unor reglementari tehnice specifice. atasat. uzinate. SR EN 1998. Prill clasa produsului se intelege incadrarea in categoriile privind limita de curgere. · limita de clirgere. sunt produsele din otel. raportul intre rezistenta la rupere si lim ita de curgere. SR EN 1994. caracterizat prin factorul de profil.numele si adresa producatorului. · continutul de carbon echivalent pe otel lichid. . asigurandu-se trasabilitatea lor incepand de la producator ~i pana la punerea in opera. .1 Produse pentru armatura nepretensionata 8. eelor din ST 009 ~i celor din prezentul normativ.1.1. Nr. · rezistenta la rupere.numarul certificatului de conforrnitate. · tipul si clasa produsului. fiecare carcass sudata. care sa contina: . Prin tipul produsului se intelege forma suprafetei: . .3 Produsele din ote! pentru armatura nepretensionata trebuie sa fie In conformitate cu prevederile specificatiei tehnice ST 009. bine atasata.starnpila controlului de calitate.4 Produsele din otel pentru armatura nepretensionata trebuie sa fie identificabile In ceea ce priveste tipul si clasa produsului. 8. inclusiv 0 copie dupa acest document: .tipul ~i clasa produsului.1. PARTEA I. iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992. 853 bis/20. · alungirea la forta maxima si la rupere. Pentru aceasta: a) fiecare colac. . impreuna eu anexele nationale ale acestora. trebuie sa poarte 0 eticheta durabila. armatura dispersa si armatura rigida. SR EN 1996. profilat sau amprentat. fiecare legatura de bare sau plase sudate.1 Produsele pentru arrnatura nepretensionata.1. b) documentele care insotesc livrarea produselor trebuie sa contina eel putin urrnatoarele informatii cuprinse 111 declaratia de conformitate eliberata de producator.2 Produsele pentru armatura nepretensionata realizate din alte materiale (spre exemplu. ARMATURA NEPRETENSIONATA 8.

6 Proiectantul va preciza In proiect. 853 bis/20. de catre executant.I. incercarea la Indo ire simpla si incercarea la indoire-dezdoire. 8.1.1A ). In cazurile In care rezultatele determinarilor nu sunt corepunzatoare. modificarile privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispozitie de santier. 8.2 Fasonarea armaturii se poate efectua de catre executant (In ateliere proprii si/sau Ia fata locului. Produsele pentru arrnaturi trebuie depozitate separat pe tipuri. executantul ia masurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzatoare. dar ~i turnarea ~i compactarea betonului) ~i sa solicite. in spatii amcnajate ~i dotate corespunzator. astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii.verificarea caracteristicilor geometrice.52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Incercarile se VOl' efectua pe cate 3 epruvete din fiecare lot si diarnetru. irnpreuna CLI proiectantul. Nr. inclusiv prin ventilarea spatiilor. care face parte din proiect ~i intra In carte a tehnica a constructiei). limita de curgere. daca este necesara. a prevederilor din proiect. alungirea dupa rupere). moutarea si fixarea barelor.2.XII. pl'eCLlI11i diametrul si forma arrnaturilor. pc santier) sau prin comandarea acesteia.Svl. incat sa nu modifice caracteristicile acestora. evitarea murdaririi acestora cu parnant sau alte substante. prevazute la pct. PARTEA I.1 Inaintc de a trece la fasonarea armaturii executantul trebuie sa analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din project (privind. 8. manipularea ~i depozitarea produselor pentru armaturi trebuie sa se faca astfel.2 Fasonarea arrnaturii 8. la un prelucrator specializat In fasonarea armaturii. conform dispozitiei de santier. Trasabilitatea se refera la produsele utilizate efectiv In lucrare.7 Produsele pentru arrnaturi. b) au atestata conforrnitatea conform prevederilor legale. 8. innadirile barelor. accesul si identificarea usoara a fiecarui sortiment. . notate distinct ~i unitar In tot cuprinsuI proiectului. pot fi utilizate in urrnatoarele conditii: a) corespund prevederilor din proiect In ceea ce priveste tipul si clasa produsului (pct. tipuI ~iclasa produselor care trebuie sa fie utilizate. In laboratoare avand clotarea necesara. 111 special.8.2. . precizandu-se elementele ~i pozitiile acestorain cazul care s-au utilizat aIte produse decat cele prevazute initial In proiect.2010 8.5 Marcarea.1. livrarea. clase si diametre. reexaminarea.1. Fasonarea armaturii se efectueaza In conformitate cu prevederile legale in vigoarc In ceea ce priveste echipamentul tehnologic utilizat ~i personalul care executa aceasta activitate. betonul sau aderenta intre ele. s in cazurile 111 care executantul I1U poate aproviziona produsele con forme cu prevederile din proiect. Suprafata produselor pentru arrnaturi nu trebuie sa fie acoperita CLi rugina neaderenta si nici cu substante care pot afecta negativ otelul. transportul. c) executantul efectueaza urmatoarele: .incercarea la tractiune (rezistenta 1a rupere.

7 . b) fasonarea cu masina a barelor Cll profil periodic. c) prelucratorul va In soti armatura fasonata de declaratia de confonnitate care trebuie sa se refere la: (i) certificatele de conformitate ale produselor utilizate. poate forma pilii electrica cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta. precum si conditiile de fasonare. 8.5 In cazul elementelor structurale. In primul caz. pentru montare. conform pet.2. 8. e) forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor VOl' f conform prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile si se vor preciza In proiect. tara socuri. In al doilea caz. fie asamblata In carcase. cu e) indoirea barelor se executa eu miscare lenta. b) fixarea elementelor intre ele se face prin legarea cu sarma neagra. (ii) declaratia ca au fost respectate toate prevederile proiectului In ceea ce priveste: produsele utilizate. fiind interzisa utilizarea sarmei galvanizate care. (ii) pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm. 8.3 Armatura fasonata 'in atelier (la executant san prelucrator) poate fi livrata.5). f) razele de indoire pentru barele inclinate ~i pentru etrieri/agrafe vor fi. se va face 1111l11ai viteza mica. astfel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea fonnei ~icurateniei lor pana la montarea acestora. si sa fie indreptate. pe baza prevederilor din proiect. b) incercarile produselor pentru arrnaturi. este interzisa utilizarea metodei de a fasona ~i monta bare le de armatura in asteptare prin indoirea acestora si montarea In cofraj. 853 bis/20. se aplica urmatoarele conditii: a) executantul.4 Fasonarea arrnaturii trebuie efectuata cu respectarea urmatoarelor conditii: a) fasonarea nu se executa la temperaturi sub . elementele de acelasi tip VOl' f depozitate 111 pachete separate. Asamblarea In carcase va fi realizata In urrnatoarele conditii: a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor intre ele. 8.1.2. etichetate.2010 53 In cazul fasonarii armaturii prtn comanda la un prelucrator. d) diametrul dornurilor utilizate pentru indoirea barelor trebuie sa fie: (i) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 nun. depozitarea ~imanipularea vortrebui sa asigure indeformabilitatea.X11. cu viteza uniforma. prin spargerea betonului in jurullor.ro-c. eele prevazute in reglementarile tehniceaplicabile. de asernenea. receptie care are In vedere si existenta documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea si subcap.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. VOl' fi efectuate de eel care aprovizioneaza produsele si rapoartele de incercare cu rezultatele obtinute VOl' face parte din documentele care insotesc armatura fasonata.2. la rnasini cu doua viteze. 8. anexate In copie. fie sub forma de elemente separate. ele trebuind sa fie precizate In proiect. d) arrnatura fasonata va fi receptionata de executant. pentru ca dupa dccofrare acestea sa fie dezvelite. de eel putin sapte ori diametrul barei. . forma si dimensiunile armaturilor. prin atingerea cu armatura. care emite comanda. PARTEA I.c. trebuie sa transmits prelucratorului toate datele din proiect privind arrnatura. precum si stare a de curatenie. de eel putin patru ori diametrul barei. Nr.

intre ele ~i fata de cofraj.7. va trebui sa obtina In prealabil acordul proiectantului santier.3. in cazul in care armatura este montara pe suprafetele orizontale/inclinate mari.Ix b) la rectilinitate: T R. ~i care constituie armatura de eontinu itate.2 Verificarea cofrajelor imediat inainte de montarea armaturii trebuie sa asigure faptul en acestea si-an mentinut conformitatea. tipuri de conectori). 8.3. c) erearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului. 8. 8. care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sal! in situ) in vederea inglobarii In betonul care se va turna adiacent suprafetei respective (la rosturile de lucru sall la imbinari prin monolitizare.0 m: To.3.4 Asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului se refera la: a) crearea posibilitatii de circulatie a personalului implicat.1). Iegaturi interioare etc. armatura irnediat 8.54 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.3.8. d) starea de curatenie. Crearea spatiilor libere se efectueaza fie prin amplasarea armaturii In aeord ell proiectantul (pct. b) erearea.2).2010 In cazul In care executantul nestructurale. la intervale de maximum 5 ori inaltimea elementului. prin dispozitia de 8. b) forma si dimensiunile.lI. c) etanseitatea.5 sl 7.5. contravantuiri.7 Clasele de tolerante la fasonarea armaturii sunt urrnatoarele (a se vedea anexa C): a) la dimensiuni (lungime de taiere. vrea sa aplice aceasta metoda la armarea elementelor care.5 ori diametrul acestuia.0 m: T D.).VII Oi) domeniul peste 1. PARTEA I. constatata Ia receptie. cu dimensiunile de minimum 2.3. care trebuie sa fie precizate in proiect.2.IV c) la unghiuri: Tu. b) asigurarea conformitatii eu prevederile din proiect: c) asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului.2.3. precum si la pozitia si tipul innadirilor.0 111.1.2. d) asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj. dimensiuni totale si partiale): (i) domeniul pana la 1.3 Asigurarea conformitatii eu proiectul se refera la tipurile si clasele produselor utilizate.1 Montarea armaturii se efectueaza in urrnatoarele conditii: a) receptionarea ~i vcrificarea cofrajelor In care se monteaza inaintea inceperii rnontarii arrnaturii (pct. .4. 8. pozitia relative a acestora. Nr. spre exemplu).6 Bare sau piese in asteptare sunt bare de armatura sau piese speciale (spre exemplu. mai ales In ceea ce priveste: a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi.XII. fie prin montarea unor bare 'Ill ultima etapa de turnare a betonului. 8. va preciza conditiile pentru aplicarea acestei metode. eu incadrarea In tolerantele adrnisibile. a unor spatii libere pentru patrunderea betonului sau a furtunclor prin care se descarca acesta.3 Montarea arrnaturii 8. la intervale de maximum 3. in cazul armaturilor dese la partea de sus a elementelor.5 Asigurarea pozitiei relative intre bare ~i fata de cofraj are in vedere: a) legarea arrnaturii la incrucisari. 853 bis/20.

5111111 diametru.8 Distantierii aceasta. din doua In doua.9 Clasele de toleranta la montarea armaturii sunt urmatoarele (a se vedea anexele C si D): a) la distantele dintre barele de armature: (i) la fundatii: T O.3. de prirnii etrieri cu care se incruciseaza. dar nu mai mult de ± I0 mm. pereti etc. cu diametrul corepunzator. precum si fixarea Cll sudura. (ii) confectionati special.6 Legarea arrnaturii la lncrucisari se realizeaza numai cu sarm[l neagra. 1. (ii) eel putin 1 buc/m. (ii) incrucisarile ell portiunile drepte ale etrierilor VOl' fi legate In sah.VlIh dar nu mai mult de ±5 mm.. Montarea distantierilor rata de cofraj se efectueaza In urmatoarele conditii: a) se interziee utilizarea ca distantieri fata de cofraj a cupoanelor din bare din otel. Valoarea nominala a acoperirii eu beton (enom) trebuie prevazuta explicit in proiect. . PARTEA I. au un fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton a armaturii si. se vor lega In sah. b) la armatura dispusa pe doua sau mai multe rand uri (de regula. se VOl' lega toate incrucisarile. pnn esential in ceea ce priveste c1urabilitatea elementelor din beton annat.. prevazute cu mustati din sarma neagra pentru legarea pe bare Ie de armatura. placi. Se utilizeaza doua tire de sarma de 1. In mod obligatoriu. 8.0 m intre ei si legati de barele intre care sunt amplasati. Legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel: a) la retele de armaturi din placi si pereti: (i) fiecare incrucisare. $i de eel putin 4 buc/rn'' la retelele placilor in consola. b) la retelele de arrnaturi din plac! curbe subtiri. b) se pot utiliza urrnatoarele tip uri de distantieri: (i) prisme din mortar de ciment.3.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.). precum si fretele. rnontati la eel mult 2. 853 bis/20. pe doua randuri de incrucisari marginale. fiind interzisa utilizarea sarrnei zincate.3.3.X11.2010 55 b) montarea de distantieri intre randurile de armaturi ~i fata de cofraj. grinzi. pe intregul contur. e) la grinzi si stalpi: (i) toate incrucisarile eu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor. la grinzi ~istalpi. In grinzi) distantierii pot f cupoane de bare din otel. (ii) la placi si pereti: T D. pe fiecare latura.7 Distantierii intre randurile de armatura se vor manta In urmatoarele conditii: a) Ia retele de arrnaturi din placi $i pereti: (i) distantierii VOl' fi sub forma de capre (Ia placi si pereti) sau agrafe (la pereti) confection ate din bare din otel $i legate de barele din cele doua retele intre care se monteaza. 8. (ii) restul incrucisarilor.lX. de dimensiuni corespunzatoare. Nr. c) amplasarea distantierilor fata de eofraj se va face astfel: (i) eel putin 2 buc/m de placa sau perete. se VOl' lega la toate incrucisarile ell barele longitudinale. din material plastic. astfel Incat sa fie rezistente si stabile la solicitarile care apal' la punerea In opera a betonului: (ii) dispunerea distantierilor va fi de eel putin I buc/nr' In campul retelelor la placi si pereti. pentru fiecare categorie de elemente 'in parte (fundatii. 1'01 8. stalpi. (iv) etrierii si agrafele montate inclinat. in camp.0 . din doua in doua: (iii) barele inclinate se VOl' lega. 8. in doua par!i ale aceleiasi laturi.

4.. 8. ancorate de 0 parte $i de alta a unui gol In beton.Ym. fata de dirnensiunea nominata (enol11.4. (iii) h .56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. (iv) pentru etrieri.201 0 (iii) la stalpi si grinzi: TD. I1Lcrt. In functie de Inaltimea elernentului (h).. agrafe si frete: T D.06 Ipa.4.3 Innadirea barelor de armatura prin sudura poate f realizata. abaterile admise sunt: (i) h s 150 mm: ±1 0 mm.la fundatii ~i elemente din beton In fundatii acoperirea poate fi sporita eLI 15 mm. exceptie facand sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial: c) se va cere avizul proiectantului pentru conditiile de sudare a innadirilor de continuitate intre doua bare colineare.2). precum ~i eu abaterile admisibile. b) nu se permite utilizarea sudurii la arrnaturi din oteluri Imbunatatite pe cale mecanica (spre exemplu. d) cap la cap. b) prin sudare.10 111m .IX. lungimea de petrecere (Ipa).::: 2500 mm: . dar nu mai mult de ±lO mm.4 Executarea innadirilor prin sudura. Modul de innadire a barelor prin sudura va f precizat In proiect. iar in apropierea acestora se vor respecta prevederile reglernentarilor tehniee aplicabile.XII. Modul de innadire a barelor trebuie sa fie prevazut In proiect. . 853 bis/20. PARTEA I.4 Innadirea barelor de armatura 8. situate la distanta relativ midi una de alta.2 innadirea barelor ceea ee priveste: a) b) c) de armatura prin petrecere se face conform prevederilor proiectuluiin modul de realizare: cu spatiu intre bare sau prin juxtapunere si legare. inclusiv privind calificarea sudorilor. de regula. Nr..pentru valori intermediate ale inaltirnii se va interpola liniar. 111 urmatoarele moduri: a) pnn suprapunere.. 8. . + 15 mm. daca este cazul. 8. 8.4. 8. In cochilie.10 m111111 . precum si verificarea calitatii innadirilor (abateri admisibile. prin tragerea la rece). pozitia innadirilor In clemente..lmpreuna cu eventualele conditii specifice. defecte admisibile etc. precum ~iell abaterile admisibile. b) la aeoperirea eu beton a armaturii. specifice barelor cu profit periodic etc. (ii) h = 400 mm: . impreuna eu conditiile specifice. dar nu mai mult de ±3 mm. tabelul 0.4.) se vor face conform preveclerilor reglementarilor tehnice specifice. in semimanson de cupru.1 Innadirea barelor de armatura se poate realiza In urrnatoarele moduri: a) prin petrecere.. e) cap la cap. fata de care trebuie prevazuta abaterea admisibila negativa. e) prin alte metode (cu manson . prrn sudare electrica. dar nu mai Inuit de -0. In mediu normal sau de bioxid de carbon.4. +20 111m cu urmatoarele rnentiuni: .). b) cu eclise.5 La realizarea innadirilor prin sudura se VOl' avea in vedere si urrnatoarele: a) Ill! trebuie sa se efectueze suduri pe zonele indoite ale barelor.i filet. c) cap la cap cu topire interrnediara.

cand se efectueaza 0 noua verificare. dupa caz. PARTEA I. c) pozitia ~i aspectul innadirilor: prin observare vizuala si masurare directs.se accepta starea existenta In cazurile In care armatura prezinta: . caracteristicile obtinute ~i modurile de verificare a calitatii innadirilor realizate. 8. 'in fieeare zona 'in care arm area difera. 0 atentie deosebita fiind acordata distantei fata de eofraj (acoperirea eu beton). care va prevedea si conditii specifice. dupa caz. rugina superficiala aderenta (brun-roscata sau neagra).5 Verificarea si receptia arrnaturii montate 8.4. Alte metode de innadire sunt. priv inc!: (i) curatenia: suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de materii care (ii) impiedica aderenta (pamant. Nr. pentru 0 etapa de lucru. 8. In eel putin doua sectiuni. dupa realizarea innadirilor respective. care nu se desprinde prin lovire. normal sau conic. e) stare a armaturi i. rugina superficiala neaderenta (brun-roscata). b) diametrele si incadrarea in tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin masurare directa. care se refera la urrnatoarele: a) tipul.).5. rugos. Utilizarea aeestor metode de innadire se va face pe baza prevederilor reglernentarilor tehnice specifice sau a doeumentelor tehnice legale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. cand se face ~i receptia lucrarilor. cu manson de pozitionare (pentru armaturi com primate). prin observare vizuala si apreciere. eu urrnatoarele precizari: (i) pentru imbinari sudate sau realizate prin alte metode. 853 bis/20. b) imediat inainte de punerea in opera a betonului. care se curata user prin stergere .X11. clasa ~i trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si confruntare cu documentele privind produsele respective. pentru eare se aplica urmatoarele conditii: . a stabiliratii carcasei de armature si a fixari i distantierilor. executate III atelier (de catre executant sau prelucrator). d) legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor. toate conditiile de realizare. prin observare vizuala si masurare.2 Verificarea armaturii montate se efectueaza prin examinare directa ~i masurari simple. (ii) pentru imbinari executate la fata loeului. innadirea eu manson presat radial: innadirea eu manson ~i compozitie turnata la interior (otel topit sal! alte materiale ): innadirea cap la cap.5.2010 57 8.6 lnnadirea barelor de armatura se poate realiza si prin alte metode. care trebuie sa cuprinda dorneniile de utilizare. Cll aspect mat.1 V erificarea ~i receptia armaturii montate se efectueaza: a) la terrninarea lucrarilor de montare. stare a de corodare. se VOl' lua 'in considerare docurnentele de receptie care trebuie sa tie intocmite la atelier. se VOl' lua In considerare docurnentele de receptie intocmite de executant. numat eu avizul proiectantului. de exemplu: innadirea eu filet. inclusiv prin solicitare manuala. substante grase etc. .

prin procesul verbal de receptie calitativa pe faze se VOl' consemna toate dateie precizate la pet.5. precum ~i cele necesare pentru fasonarea si montarea armaturii sunt. daca este cazul.5 Verificarea armaturii se face din nou. In principal. pete) sau ell rugina 'in straturi care se desprind prin lovire. (c) existenta datelor si conditiilor pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere.6. cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii. Evaluarea starii armaturii 'in eazurile 'in care aceasta prezinta coroziune localizata sau In straturi. Pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea armaturilor la fasonarea acestora. inainte de montare.2010 . In eel putin trei sectiuni ale fiecarei bare de armatura. rnentionate in prezentul capitol. la baza procesului verbal de receptie calitativa pc faze a lucrarilor de confectionare ~i rnontare a arrnaturii nepretensionate VOl' sta docurnentele aplicabile ale acestui sistem.5. (b) asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii armaturii prin comanda la prelucrator.5. receptia. dad este cazul. prin incheierea procesului verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). 8. sa se refuze receptiaarmaturii. 'in eazul In care reducerea sectiunii este mai midi decat eea corespunzatoare abaterilor Iimita admisibile negative pentru diametrul arrnaturii. 8. depozitarea ~i trasabilitatea rnaterialelor: executarea ~i verificarea lucrarilor. la care se va face trimitere (proceduri. 8. .6 in cazurile 111 care executantul Iucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20.2). 853 bis/20XII. nr. sa se poata accepta starea existenta. trebuie efectuata 'in zonele 'in care eoroziunea este vizibil avansata.5. In cazul receptiei armaturii elementelor structurale. PARTEA I.se mascara adancimea zone lor cu coroziune localizata (puncte. urmand ca: . urrnatoarele: (a) existenta pe santier. fixare). I.). 8.2. a proiectului. iar pentru neconformitati se va dispune remedierea lor. calificarea personalului: tratarea neconformitatilor etc. cu avizul proiectantului.3 0 atentie deosebita va fi acordata verificarii arrnaturilor pretensionate (alcatuire. prin masurarea reducerii sectiunii. cu toate datele necesare. si cu participarea proiectantului.5.2 (d) ~i (e). in intervalul de 24 de ore inainte de punerea in opera a betonului.crt. manipularea. se vor prevedea masuri pentru a se clarifica situatia. Tn celelalte cazuri.58 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. In eazuri de dubii privind verificarea arrnaturii montate conform eelor aratate mai inainte. . echipamentele de masurare. dupa curatarea ruginii. armaturii din zonele de ancorare a 8.4 Receptia armaturii montate reprezinta confinnarea conformitatii aeesteia eu proiectul ~i prevederile reglernentarilor tehnice aplicabile.1 Conditiile prealabile. conform pet. In eazul 111 care reducerea sectiunii este mai mare. 8. pozitie. 8. Nr.5. instructiuni ~i inregistrari privind: aprovizionarea. pe baza verificarii efectuare.6 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea ~imontarea arrnaturii 8.

montare si.6. c) receptia armaturii fasonate $i existenta docurnentelor care sa ateste calitatea produselor utilizate si sa asigure trasabilitatea. d) materiale corepunzatoare pentru efectuarea legaturilor la incrucisari. care trebuie sa corespunda conditiilor prevazute pentru: (i) indreptat si debitat. precul11 si executarea innadirilor prin sudura sau alte procedee. c) personal calificat pentru fasonare.3 Datele si conditiile pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere se refera la: a) existenta docurnentatiei tehnice legale privind procedeele respective.6. mai ales pentru carcase. cat ~i pe santier. 'In principal. 8. precum si.2 Asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii arrnaturii prin cornanda la prelucrator se refera la: a) intocmirea corepunzatoare a comenzii. pentru distantieri. PARTEA I. dupa caz.4 Inainte de montarea armaturii trebuie verificata existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje $i sprijiniri $i sa tie efectuata verificarea imediat inaintea monrarii armaturii. b) verificarea conditiilor la producator. 853 bis/20. la urrnatoarele: a) dotarile tehnice pentru fasonarea si montarea armaturii. atat 'in atelier.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. cat si pe santier.6. b) facilitati. c) existenta echipamentelor si/sau dispozitivelor necesare. prin precizarea conditiilor de fasonare si receptie si insotirea acesteia de toate datele necesare prevazute 'in proiectul lucrarii. (e) asigurarea conditiilor specifice executarii lucrarilor. (iv) manipulare $i transport. pentru executarea innadirilor. b) aprovizionarea materialelor corespunzatoare necesare. atat 'in atelier. 8. de regula energie electrica. executare de innadiri.X11. (v) montare. 8. . (iii) efectuarea innadirilor.2010 59 (d) existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje si sprijiniri.5 Conditiile specifice executarii lucrarilor se refera. d) calificarea personalului conform prevederilor din documentatia tehnica. utilajele folosite. (ii) fasonat. In special in ceea ce priveste manipularea si depozitarea produselor implicate. Nr. dupa caz. 'in stare buna de functionare. 8.6.

ancoraje. . mai ales In ceea cc priveste depozitarea produselor pentru pretensionare si duratele intre montarea si pretensionarea armaturilor. de regula. Procedeele de pretensionare utilizate trebuie sa fie conforme cu documentele tehnice legale elaborate pentru acestea. b) asigurarea respectarii conditiilor prevazute jn proiect. Pentru elernentele procedeelor de pretensionare care sunt cuprinse In anexa E 1 nu sunt necesare alte documente tehnice pentru utilizarea lor. 853 bis/20. f) conditiile si modurile de verificare a lucrarilor legate de confectionarea si montarea armaturii pretensionate. PARTEA I. b) sa aiba atestata conformitatea conform sistemului de ate stare 1+. profilat sau amprentat. c) conditiile pentru corelarea intre activitatile legate de pretensionarea ~i cele legate de executarea elementelor din beton care VOl' fi precomprirnate. b) ancoraje pentru armatura pretensionata.1. (ii) toroane. instalatii de pretensionare). neted. In ceea ce priveste arrnatura pretensionata.).1 Prevederi generale 9.60 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1. 9. ancoraje etc. referitoare la: . ARMATURA PRETENSIONATA 9.l2.modul de realizare a canale lor sau de asezare a armaturii pretensionate exterioare: .3) care. piese anexa. proiect tehnologic (a se vedea pct.2 La executarea precornprimarii se VOl' utiliza numai elemente apartinand acelu iasi procedeu de pretensionare (arrnaturi.2 Prod use pentru pretensionare 9.1. confectionate prin impletirea prin rasucire a sarmelor. In documentatia tehnica privind procedeul de pretensionare adoptat.XII. pretensionarea ~i potectia armaturii postintinse se prevede. tratate In prezentuI normativ. In cazurile In care nu sunt conforrne cu un standard roman sau Cll prevederile din anexa E1. 9. e) integrarea activitatilor de pretensionare In etapele de realizare a constructiei inclusiv. 9.modul de alcatuire a arrnaturii pretensionate (arrnatura propriu-zisa. din care se confectioneaza armatura pretensionata.1. daca este cazul. netede sau amprentate. d) conditiile pentru realizarea pretensionarii (spatii necesare.3 Produsele utilizate la pretensionare trebuie sa fie conform procedeelor respective si trebuie sa indeplineasca urrnatoarele conditii: a) sa faca obiectul unui document tehnic legal. trebuie sa cuprinda aspecte privind: a) conformitatea produselor utilizate cu proiectul.1 Produsele pentru pretensionare. coordonarea asigurarii facilitatilor necesare etc. Nr. inclusiv. precum si intre pretensionarea ~i protectia acestora.2. (iii) bare netede sall prof late.1 Pentru confectionarea. a precornprimarii 'in etape. sunt dupa cum urrneaza: a) produse din otel. care pot fi: (i) sarme. daca este cazul. . precum si in prezentul normativ. privind protectia temporara a acesteia.modul de protectie a arrnaturii pretensionate si a ancorajelor. montarea.): .tipul si c1asa produselor.2010 9.

I). SR EN 1998.numarul lotului si al colacului/legaturii. Produsele care nu sunt conform unui standard de produs roman. · dirnensiunea.referinte la caracteristici Ie produsului: · numarul standardului de produs. 9.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.3 Armatura c) d) pretensionata postintinsa 9. bare compozite alcatuite din fibre liate cu rasini sintetice. · alungirea la forta maxima. . . diametrul nominal. Pentru aceasta: a) fiecare colac si fiecare Iegatura de bare trebuie sa poarte 0 eticheta durabila. impreuna Cll anexele nationale ale acestora. PARTEA I. Utilizarea procedeelor de pretensionare ell alte tipuri de arrnaturi pretensionate.1 Produsele pentru arrnatura pretensionata postintinsa trebuie sa fie III conformitate Cll prevederile standardelor de produs si CLi cele ale specificatiei tehnice ST 009.3. 853 bis/20. instalatia de pretensionare. atasat.denumirea producatorului. In cornpletare la prevederile prezentului normativ.numarul certificatului de conformitate.2010 61 teci in care se arnplaseaza armatura pretensionata. .3. bine atasata. b) documentele care insotesc livrarea produselor trebuie sa contina cel putin urmatoarele inforrnatii cuprinse in declaratia de conformitate eliberata de producator. .tipul si clasa produsului. toron. care sa contina: . Prin clasa produsului se intelege rezistenta la rupere a acestuia. 9. Nr. in mod corepunzator. . iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992. · limita de elasticitate conventionala (RpO. bara neteda sau profilata). Pentru arrnatura pretensionara se elaboreaza procedee de pretensionare care fac referire la: tipul ~i alcatuirea arrnaturii. daca este cazul.marcajul de conformitate. daca este cazul. . asigurandu-se trasabilitatea lor incepand de la producator ~i pana la punerea il1 opera. inclusiv 0 copie dupa acest document: .date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legaturii.XII. Prin tipul produsului se inteleg urmatoarele: forma (sarma neteda sau amprentata. se facc In conformitate Cll prevederile reglernentarilor tehnice specifice sau ale documentelor tehnicc legale pcntru procedeele respective. care sa contina to ate datele necesare utilizarii lor. pot fi utilizate teci ~i produse pentru injectare. . VOl' trebui sa faca obiectul unui document tehnic legal. · rezistenta la rupere. a ancorajului sau blocajului. prod use pentru injectare In vederea asigurarii protectiei armaturii pretensionate ~i a ancorajelor. celor din ST 009. spre exemplu. precum ~i celor din prezentul normativ. · tipul ~i clasa produsului.numele si adresa producatorului.2 Produsele din otel pentru arrnatura nepretensionata trebuie sa tie identificabile In ceca ce priveste tipul ~i clasa produsului.

XII. PARTEA I. In functie de gradul de agresivitate. cerinte si conditii stabilite de elaboratorul procedului de pretensionare. mai ales. astfel ca.3..4. . Modul de amplasare trebuie sa permita accesul la fiecare stiva. care va trebui sa precizeze conditiile de utilizare pentru produsele inlocuitoare. sau la mai putin de 500 m de la tarmul Marii Negre.62 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. trebuie avut in vedere ca ambalajul sa nu fie deteriorat la transport.4 lnlocllirea produselor pentru armatura pretensionata.3 Produsele pentru armatura pretensionata trebuie sa satisfaca si urrnatoarele conditii: a) In cazul In care au protectii permanente impotriva coroziunii.90 de zile in medii CLl agresivitate slaba sau In amplasamente la 500 .).nu se permite depozitarea 111 medii cu agresivitate puternica. 'i11 prealabil. specificatia de produs si documentele tehnice legale trebuie sa contina. pentru realizarea unui control periodic al acesteia. trebuie respectate urrnatoarele: a) transportul se efectueaza 111 vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate. . d) depozitarea in medii agresive este perrnisa pentru diferite durate maxime.. b) depozitarea se face pe loturi si diametre. f) pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalajele speciale de protectie. aplicate 111 uzina. in spatii inchise corepunzator. 9. date privind: (i) rezultatele incercarilor privind eficienta protectiei permanente aplicate.60 de zile 111 medii Cll agresivitate medie sau la mai putin de 500 111 de la tarmul Marii Negre. e) pentru otelurile provenite din import. astfel: (i) produse neprotejate: .. toron gresat). (ii) produse protejate: .l1l1 se permite depozitarea in medii cu agresivitate medie sau puternica. manipulare ~i depozitare.3. pc Hinga caracteristicile otelului.2010 9. .365 de zile In medii cu agresivitate slaba sauin amplasamente la 500 . filetare.. (ii) conditii pentru utilizarea procedeului de pretensionare. 9. 853 bis/20. aplicate la fabricare (spre exemplu. ambutisare etc.5000 m de la tarmul Marii Negre. prevazute cu pardoseala ~i ferite de contactul CLl materiale corozive. acestea VOl' trebui sa satisfaca ~i cerintele specifice acestor prelucrari. . se poate face numai cu aprobarea proiectantului. prevazute In proiect. I Produsele pentru armatura pretensionate sunt deosebit de sensibile la coroziune. c) 111 cazul spatiilor de depozitare rara agresivitate sau Cll agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este mai mica de 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie. transportul ~idepozitarea produselor pentru armatura pretensionata 9. atat in camp curent cat si. 111 conditiile In care s-a produs deteriorarea ambalajului se VOl' respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. (iii) conditii de receptie la executant. durata mentinerii eficientei protectiei.5000 m de la tarmul Marii Negre. conditii de utilizare etc.4 Manipularea. vehicule care trebuie curatate. 111 zona de ancorare (domenii de medii corozive. Clasele de agresivitate sunt definite 111 NE 012-1. de resturi ce pot conduce la aparitia de fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului. conditiile de depozitare pentru medii cu agresivitate VOl' fi indicate de furnizor sau de un institut de specialitate. b) 111 cazul In care sistemul de ancorare prevede efectuarea unor prelucrari mecanice ale acestor produse (spre exernplu. Nr.). la manipularea transportul ~idepozitarea acestora.

111 limita posibilitatilor. la cliametre de rulare mai mici decat cele de livrare.5. care prezinta un inceput slab de coroziune. se utilizeaza sculc ~i clispozitive care nu deforrneaza extremitatile acestora. praf etc. toroanelor sau barelor. pentru a nu conduce la deteriorarea tecilor la introclucerea armaturiiin canale sau la imposibilitatea montarii unor dispozitive de avans. se pot indrepta mecanic. PARTEA I.5. la temperaturi de eel putin + lOoC.murdarirea cu pamant. transportate si dcpozitate astfel lncat sa-si pastreze forma. se verifies. Nr. pentru a avea confinnarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. se cere un aviz de specialitate. care sa provina.se VOl' efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate Cll prevederile din standardele de produs. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune ~i a consecintelor acesteia.2 Confectionarea propriu-zisa a arrnaturii posrintinse 9.. decat pc baza unor probe concludente care sa confirme di nu au fost influentate defavorabil caracteristicilc fizico-mecanice. manipularea si depozitarea otelurilor trebuie sa se ia masurile necesare pentru a preveni: . Barele care In timpul transportului sau al depozitarii au suferit 0 usoara deformare. 853 bis/20.5.5 Confectionarea armaturii pretensionate postintinse 9. a sarmelor si toroanelor.2 In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii. g) pentru transportul. d) utilizarea de armaturi.1. In diverse scopuri tehnologice. in lipsa aeesteia. sa l1U fie indoit sau zgariat In timpul operatiilor de taiere si confectionare. 9.1 La confectionarea armaturii pretensionate se vor avea 'in vedere urmatoarele: a) verificarea existentei declaratiei de conformitate pentru lotul de otel din care urmeaza a se executa armatura. i) barcle VOl' fi livratc dreptc (rectilinii) si vor fi manipulate.contactul prelungit eu diverse materiale de acoperire care pot mentine umezeala.1 Lucrari pregatitoare pentru confection area arrnaturii pretensionate 9.contactul eu materialul incandescent provenind de la operatia de sudare si taiere sau incalzire de la flacara aparatelor de sudura autogena. b) curatarea de impuritati a suprafatei otelului ~i degresarea (daca cste cazul).1 La taierea sarmelor. e) nu se vor utiliza zonele sarrnelor care au suferit 0 indoire locala. beton sau rnortarul de injectare. . Trebuie luate masurile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant. 9.XII. . eficienta ambalajului pentru conditiile de depozitare efective. materii grase etc.2010 63 Periodic. . h) se interzicc manipularea si transportul produselor prin tragerc sau tararc pe jos.5. sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare . este necesara cunoasterea valorii moclulului de elasticitate a arrnaturii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. din acelasi lot. raman and deforrnate. pe colaci de proba.pentru a se asigura 0 buna ancorare In blocaje. 9.semnalate de unele forme de coroziunc . fiind interzisa operatia de indreptare. lovirea sau indoirea.1.zgarierea. . f) se interzicc rebobinarea. c) nu se vor utiliza oteluri.2. ce urmeaza sa fie tensionate simultan. la extremitatea fasciculelor.. materii grase.5.

9. Toate legaturile de sarrna VOl' avea capetele indoite spre interiorul fasciculului.5.201 0 9. Legaturile de sarma intermediare se pot elirnina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului. a armaturii derulate progresiv din colac si taierea succesiva la lunglme. la livrare. executantul urrnand a le adapt a ~i completa In functie de tehnologiile de lucru utilizate.2. 9. trebuie indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care Ie utilizeaza.4 Fasciculele se executa In ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate In lucrari de beton precornprirnat. In mod obligatoriu.2. . PARTEA I. VOl' f indicate de producatorul arrnaturilor sau de proiectant (in proiect). 9. necesitatea indepartarii protectiei temporare trebuie stabilita In proiectul tehnologic de executare a lucrarilor. 9.6. realizandu-se astf'el canale captusite. Nr. nurnar de sarrne etc. in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa. la extremitati se recomanda ordonarea acestora prin legare succesiva cu sarma de circa 1 111m diametru. 6 Realizarea canalelor pentru armaturi pretensionate postintinse 9. 111 acest eaz diametrul de rulare trebuie determinat de rigiditatea tevii ~ia nurnarului de sarrne din fascicul. realizandu-se astfel canale necaptusite.2.5.2.5. b) Inglobarea In beton a unor teci confecticnate anume sal! a unor tevi (din otel sau material plastic). 9. 9. imediat dupa intarirea betonului. fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice.1 Canale le pentru armaturi pretensionate postintinse se pot realiza prin: a) extragerea unor tevi din elementul din beton.6 Asamblarea sarrnelor sau toroanelor sub forma de fascicul se face prin legaturi cu sarma moale. de declaratia de conformitate care trebuie sa contina.XII.2.asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii. este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor: . rnasurile minime.2. continua. copia declaratiei de conformitate pentru sarrnele din care aLifost confectionate fasciculele. Diametrul de rulare a fasciculelor 111 teci speciale din tabla.5.3 Pentru a se evita degradarea protectiilor permanente ale arrnaturilor. Diarnetrul de tulare se recornanda sa fie de minimum 2100 111mIn cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mrn ~i de minimum 2300 111m In cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm. 9.5 Fasciculele executate In ateliere centrale vor fi insotite.64 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. este necesar sa se prevada marcaje corespunzatoare.5. care trebuie avute In vedere la confectionare si pozitionare.8 Pentru transportul ~i depozitarea arrnaturilor postintinse. 9. la capete ~i la distante de circa 200 111m. Fascicule se pot rula ~i introduse In tevi de polietilena.7 Tn cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule cu earacteristici diferite (lungime.) sal! din loturi diferite de sarme sal! toroane. In acest sens.6.asigurarea obtinerii razelor de curbura In concordanta cu prevederilc proieetului. iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.5.2. In canale. 853 bis/20.2 La fasciculele la care sarrnele se blocheaza In ancoraje inainte de pretensionare.5.2 Canalele ~i tecile trebuie sa raspunda urrnatoarelor cerinte principale: . pentru a nu impiedica introducerea In teci. cu UI1 pas de circa 250 111m.

o solutie posibila este utilizarea unui manson sau sernimanson. 9. mansoane fixate cu banda adeziva sal! alte sisteme sigure.pentru inaltimi mai mari de 1000 111m ± 10111111 . PARTEA I. A . C 9. grosimea tablei va fi de minimum 0.... 9. se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.6. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior ~i exterior. .±o . De asemenea. .6. pentru injectare ~i pentru aerisire. pot fi necesare teuri pentru aerisire si/sau pentru injectare in pozitii intermediare. prevazut cu teava pentru injectare/aerisire. In elernentele realizate din tronsoane.10 In absenta unor precizari prin proiect a abaterilor admisibile la pozitionarea tecilor faia de traseul din proiect.x11.6. 9.2 111111 pentru tecile de diametru mic si sporeste pana la 0... In exploatare. introducerea fascieulelor.6. 9.3 Utilizarea tecilor din polietilena. 853 bis/20. racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate 'in rosturile dintre tronsoane. De asernenea. Asamblarea cu mufa (mama-tara) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului. . temperatura sa nu depaseasca +40oC..9 Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor.' ~I' (x) 0" .6. 9..6. in acest scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor.. . .. turnarea ~i compactarea betonului etc. .6.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. .8 Racordurile (teurile).~ h .pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm ±5 mm .6 Se VOl' utiliza teci cu rigiditate transversals sporita 111 cazul unor conditii mai grele de executie 'in ceea ce priveste pozarea acestora. diametrul interior al tecii trebuie sa fie Cll minim 10 m111rnai mare decat cel al armaturii.raportul intre diametrul canalului si eel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea In bune conditii a amestecului de injectare. betonare)...6 mm pentru diametre mari. . . . .41nlocuirea tipului de teaca prevazut 'in proiect se face nU111ai ll avizul proiectantului.7 Trebuic prevazute orificii pentru injectare ~i pentru aerisire la ambele capete ale eanalului ~i In toate punctele unde se pot produce acumulari de aer sau de apa. VOl' fi racordate la teci astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al aeestora.2010 65 .rigiditatea transversal a a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executare a lucrarilor.6.. 9. gaurirea acestuia se va face inainte de injectare Cll o unealta adecvata introdusa prin teava. . pcma a 200 111m. 9. acestea se VOl' incadra In urmatoarele limite: a) pe directia inaltimii elementului (h) -I' .5 Trebuie evirate schimbarile bruste de sectiune deoarece favorizeaza formarea de goluri la injectare. Nr. In cazul canalelor de lungime considerabila. .. .pentru 1I1at11111. In cazul tecilor din materiale plastice nu se utilizeaza tratamentul termic pentru intarirea betonului. polipropilena sau PVC este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala ~i cu conditia ca. aplicat peste teaca. pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata). se VOl' utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zone lor de teaca obturate accidentalla betonare.

Tara fascicule in timpuJ betonarii.. datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare. se recomanda utilizarea de bare ClI diametrul 10 .11 DispozitiveJe de pozitionare a tecilor VOl' f realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocm ite de executant si avizate de proiectant..12 in zonele de capat. cu exceptia celor de la marginea sectiunii.6...~ (x) .. pentru a se evita deform area transversala. aceste abateri val' fi considerate pe directia respectiva.pentru latrm:. tara valorile negative.. In cazul mai multor fascicule. Nr. In functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile ell fait sau din polietilena. este necesar sa se verifice starea $i pozitia tecilor.. abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depasi ±3 mm pentru traseul aceluiasi canal.6. Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului... Dispozitivele de pozitionare trebuie sa irnpiedice ~i deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul. a1ese 111 functie de rigiditatea transversals a tecilor. Elementele orizontale pe care reazerna tecile VOl' fi realizate din bare din otel rotund. depasirea abaterilor individuale..13 Inainte de inchiderea cofrajului sau de introdueerea ansamblului rigid teci-carcase de armaturi In cofraje. aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seam a la proiectare. . intre punctele de sustinere.66 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI..... distanta poate f sporita pana la 2000 111m. In mod curent. b) deformatii Ie parazitare (serpuirea) 111 plan orizontal sau vertical.. crapaturi. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate. Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului. platbande sall profile.. luandu-se masuri de remediere In ceea ee priveste: a) concordanta traseului realizat eu prevederile proiectului....6. c) deteriorari (strapungeri.... abaterile nu VOl' depa~i ±5 mm. 9. pan a Ia 200 mm.pentru lati111icuprinse intre 200 si 1000 mm . PARTEA I. 1n cazul canalelor din boltari prefabricati. suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare. 9. 14 mm. Pentru diferente intre diametrul fasciculului ~i eel al canalului mai mari de 15 ]]1111 sau pentru rosturi mai late de 100 mrn.. axa canalelor (captusite sau necaptusite) trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor. 9.. desirari) nereparate ale tecii. Distantele intre punctele de rezemare VOl' fi cuprinse intre 500 si 1500 mm.2010 b) pe directia latimii elementului..... 853 bis/20.x11. axa canalelor trebuie sa fie dreapta 111 zonele de cuplare a armaturilor pretensionate. De asemenea. pe lungimea prevazuta In proiect san 111 specificatiile procedeelor de precornprimare. ~· . . eu conditia ca abaterile la montarea acestora sa nu influenteze defavorabil preeizia de pozitionare a tecilor.pentru latimi mal mari de 1000 I11m ±5 mm ± 10 mrn ±20 mm (x) pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului. La teeile extrase. d) puncte insuficient etansate Ia imbinarile intre teci... pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se lncadreaza in aceste limite.

Dupa efectuarea verificarilor si a remedierilor. 9.2 Montarea armaturii odata cu cea a tecilor se recomanda pentru a spori rigiditatea acestora 'in timpul operatiunilor de punere In opera a betonului. 9. armatura fiind introdusa In acestea. b) dupa realizarea elementelor din beton.8 Ancoraje pentru armatura pretensionata VOl' 9.4 La fasciculele grele. 9. de regula. tara deformatii semnificative ale pieselor componente. a termenelor de montare a fasciculelor. arrnatura fiind: (i) confectionata anterior.1 Ancorajele pentru armatura pretensionata. Varianta introducerii elementelor componente ale armaturii derulate direct din colac se poate aplica dad: a) elementul component are 0 rigiditate suficienta 'in raport cu lungimea si traseul canalului. In cazu! fascicu!elor. sc efectueaza prin tragere sau impingere 'in canale. avea capacitatea de rezistenta eel putin egala ell forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate pe care 0 ancoreaza. PARTEA I. se recornanda utilizarea unor dispozitive ell tambur si frana cu care fascieulul sa poata fi scos din canal 'in caz de neeesitate. utilizandu-se. 9. la toroane. cu traseu vertical sau cu inclinare mare.3 Montarea armaturii pretensionate 111 canale. b) lungimea de taiere a fiecarui element poate fi realizata tara a implica sistemul de ancorare a arrnaturii pretensionate respective. (ii) introdusa til' cu fir derulat direct din colac. dupa realizarea elemcntelor din beton.5 Armaturi le pretensionate interioare sau exterioare neaderente trebuie sa tic izolate corespunzator impotriva umezelii ~i a agentilor agresivi cu actiune coroziva. pentru a bloca armatura din interior.2010 67 e) montarea corespunzatoare a dispozitivelor de aerisire sau de introducere a amestecului de injectare.7. pentru a evita sau a limita riscul de coroziuue a arrnaturii pretensionate. 9. in aceste cazuri trebuie avute In vedere urrnatoarele: a) asigurarea tuturor conditiilor pentru a nu se produce intrarea laptelui de ciment 111 interiorul tecilor. care fac parte din procedeul de pretensionare. de punere In opera a bctonului si de pretensionare.7. aceasta fiind faza determinanta.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. in atelier.7.8. 853 bis/20. se incheie proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). sub aspectul duratelor. Nr.).7 Montarea armiiturii pretensionate postintinse 9. c) luarea masurilor de protectie. prin etansarea capetelor canalelor si protejarea partilor aparente ale armaturii pretensionate (cu levi din material plastic.XII. b) corelarea. 9. . Acest mod de montare a armaturii IllI este permis 'in medii agresive. pentru lucrarile de montare a tecilor.7. 'in cazul fasciculelor acestea trebuie sa fie prevazute cu 0 piesa solidara Cll capatul fasciculului pentru a preveni degradarea tecii ~i blocarea acestu ia. prin invelire cu folii rezistente etc.1 Montarea armaturii pretensionate postintinse se poate realiza: a) odata eu montarea tecilor sau tevilor.7.

manipularea. Nr.6 Prevederile pretensionate. necesare pentru confectionarea si montarea Conditiile prealabile.4 (privind montarea tecilor pentru canale).9. 8.6.1 se intocmeste proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse).1. 'ill special: modul de realizare. avandu-se 'i11 vedere.2.). 853 bis/20.8. cu bucla ~i dorn nu VOl' fi utilizate la elemente supuse fenomenului de Se recomanda ca aceste ancoraje sa fie amplasate In locasuri speciale pentru a putea f protejate corespunzator eu beton sau mortar de protectie.x11. ancoraje pentru sarme cu bulbi la eapete.8. tolerantele la dimensiuni ~i forma.2 Pe baza verificarilor indicate la pct.1. Verificarile se fae prin observare directa sau masurari.9 Verificarea si receptia armiiturii pretensionate 9. incepand de la ~ipana la punerea in opera.2 Ancorajele oboseala.9. 8.3 Sistemele de ancorare a fascieulelor obiectul unor documente tehnice legale. 9. depozitarea si trasabilitatea materialelor. 9. precum si cele necesare pentru confectionarea ~i montarea arrnaturii pretensionate sunt cele aplicabile.4 in cazul ancorajelor la care intervine si prelucrarea armaturii pretensionate (spre exernplu. privind si depozitarea ancorajelor pentru armatura pretensionata VOl' din subcap.6. dupa confectionare.1. sau pentru bare cu filet). .68 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. executarea ~i verificarea lucrarilor. 9.1 0 Conditii prealabile ~i couditii arrnaturii pretensionate. 9.8. La baza procesului verbal de receptie calitativa pe faze a lucrarilor de confectionare si montare a armaturii pretensionate VOl' sta documentele aplicabile ale acestui sistem. dupa caz. la care se va face trimitere (proceduri. receptia.5 Manipularea. ~l examinarea docurnentatiei. elaborate de producator.4. inainte de pretensionare.8. (iii) conformitatea Cll prevederile prezentului norrnativ si ale altor reglementari tehnice.9. transportul respecta prevederile aplicabile Se va acorda atentie procurarea si receptia acestora 9. prevazute la pet. Cll referire 1a: (i) docurnentele privind calitatea produselor. calificarea personalului.6. tratarea neconformitatilor etc. asigurarii trasabilitatii ancorajelor utilizate. d) arrnatura pretensionata rnontata. 8.5 ~i 12. 9. daca este cazul. se VOl' respecta prevederile prcducatorilor acestora.6. dupa montarea acestora.9.1 Verificarea privind armatura pretensionata se face pentru: a) armatura pretensionata. b) tecile peutru canale. instructiuni si inregistrari privind: aprovizionarea.2010 9. modul de verificare a calitatii privind prelucrarea arrnaturii si a ancorajelor. PARTEA I. 8. echipamentele de masurare. c) armatura si piesele inglobate din zonele de ancorare. (ii) conformitatea Cll proiectul. prin inglobarea unuia din capete 111 beton fae 9. se aplica ~i elementelor de cuplare a armaturii ancorajele 9.8. (iv) asigurarea trasabi litatii.

in limita abaterilor admisibile prevazute 111 proiect. mai ales sub aspectul aderentei partilor 111 contact cu betonul.2) si verificarea starii de curatenie. c) etansarea corespunzatoare. avand in vedere.2010 69 10 PlESE INGLOBATE iN BETON 10. care trebuie sa contina toate datele necesare pentru aceasta. prin comanda la furnizori. conform prevederilor proiectului.1 Piesele inglobate in beton pot fi confection ate in ateliere proprii. in mod deosebit. 853 bis/20.4 Dupa montarea pieselor care se inglobeaza In beton se face receptia acestora. sau procurate de pe plata. intocmindu-se proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). imediat inaintea turnarii betonului. se va face 0 noua verificare. o categorie deosebita de piese inglobate in beton se monteaza la rosturile din beton.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. care poate avea repercusiuni. 0 constituie profileJe de etansare care 10. avand pozitii diferite sau fiind montate 'in elernente diferite. (ii) acestea sunt profile de etansare. PARTEA I. mra a f degradate sau deformate de armaturile din zona. 'in cazurile in care piesele inglobate nu sunt simetrice.2 Piesele inglobate In beton se receptioneaza calitativ. prin verificarea lndeplinirii conditiilor prevazute la pct. asupra conditiilor precizate la alineatele (b). in cazurile in care de la aceasta receptie ~i pana la punerea 111 opera a betonului a trecut o perioada mai lunga. (ii) amplasarea fata de suprafata elementului. 10.). .x11. (c) si (d) de la pet. si se incheie proces verbal de receptie calitativa pe faze (lucrari care devin ascunse). In cazurile in care sunt piese inglobate asemenea. (iii) cota de nivel. daca este cazul. cu exceptia cazurilor In care: (i) piesele fac parte din carcasa de armatura. conform prevederilor din proiect.1 0. de la procurare/Iivrare ~i pana la montare. 10.3.2. mai ales. 'in ceea ce priveste: (i) amplasarea fata de axele elementului. conditiile privind executarea sudurilor.3 si a documentelor de receptie conform pct. d) indepartarea zgurii de pe suduri (a se vedea pet. care trebuie amplasata si fixata corespunzator. lungimea si grosimea cordoanelor de sudura etc. b) fixarea sigma. (iv) pozitia. daca este cazul (tipul de sudura. lO. care trebuie sa fie fixate corespunzator. In cazurile 111 care piesele inglobate au goluri III care nu trebuie sa intre beton sau lapte de ciment. pe cofraj sau pe elemente rigide independente. se va asigura trasabilitatea acestora. Nr.l 0. 1003 Montarea pieselor inglobate in beton se face cu respectarea urmatoarelor conditii: a) asezarea 'in pozitie corespunzatoare.

care are urmatoarele obligatii: a) sa aprobe inceperea turnarii betonului pe baza verificarii directe a urmatoarelor: (i) starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor in care se toarna betonul: verificare efectuata conform subcap.3. d) sa cunoasca si sa supravegheze l110duI de turnare ~i cornpactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare). in cazul in care au trecut 7 zile tara a incepe turnarea sau au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata Ia data aprobarii.13. 853 bis/20. 9. (ii) starea armaturii: verificare efectuata conform subcap. determinate de temperatura mediului ambiant in tirnpul turnarii si intaririi betonului. prevazuta In proiect. din NE 012-1.1. daca este cazul. Pamantul. cu intocmirea unei proceduri de punere in opera. (iii) starea tecilor/tevilor rnontate pentru realizarea canalelor pentru arrnatura pretensionata. PUNEREA iN OPERA A BETONULUI 11.4.1. Nr. avdnd In vedere ~ieventuale alte conditii precizate 111 proiect.2'.6.8. c) 'in cazul in care temperatura mediului depaseste 300e In momentul turnarii sau 111 timpul perioadei de intarire este necesara utilizarea unor aditivi intarzietori de priza eficienti ~iIuarea de masuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de catre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare. se aplica prevederile de la art. 11. (ii) planificarea livrarilor.1. transport. preeum ~i mijloacele. 1.4 si 7.2010 11. punere 111 opera si tratare a betonuluij. daca este cazu!: verificare efectuata conform pet.5.1 Prevederi generale II. sustinerile sau elementele structurale In contact Cll betonul ce Ul111eaZa f turnat trebuie sa aiba 0 temperatura care sa nu a provoace inghetarea betonuIui inainte ca acesta sa atinga rezistenta necesara pentru a rezista la efectele inghetului.5. 10.xll. inclusiv cele necesare in eaz de situatii neprevazute. daca este cazu!' Aprobarea inceperii turnarii betonului trebuie sa fie reconfirrnara pe baza unor noi verificari. 11. piatra. PARTEA I. 7. se face in conformitate cu prevederile NE 012-1.3. precum si preIevarea de [probe pentru incercarile pe beton proaspat si beton intarit. 8. (iii) eventuale alte conditii c) sa verifice faptul ca sunt asigurate conditiile corepunzatoare pentru transportul betonului la loeul de punere In opera. . (iv) starea pieseloringlobate 111 beton: verificare efectuata conform pet. sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. inainte de turnare.2 Sunt necesare masuri speciale. b) sa verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) avand in vedere: (i) prevederile de la pet. (v) stare a rosturilor de turnare.5.70 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 1l.3 Specificarea privind betonul. b) In conditiile in care temperatura mediului In momentul turnarii sau In timpul perioadei de intarire scade sub5°C. . facilitatile ~i personalul pentru punerea in opera a betonului. pentru comanda la fumizori sau pentru preparare in statii proprii. astfeI: .1 Punerea in opera a betonului va f condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. a) In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

71

In functie de de tipuI de utilizare a betonului, permeabilitatea la apa se deterrnina prin: - adancimea maxima de patrundere a apei, conform SR EN 12390-8; - gradele de imperrneabilitate, conform Anexei X a prezentei reglernentari.
NOTA. - Pana la intrarea In vigoare a unor standarde/reglernentari noi pentru conditiile privind permeabilitatea Ja apa (clase tehnice, metode de incercare etc.) ~i revizuirea In consecinta a ceJor existente, care prevad asemenea conditii, gradeJe de impermeabilitate Ia apa pentru betoane se determine conform prevederilor din anexa X.

I 1.IA Comanda pentru beton trebuie sa fie conforma cu prevederile aplicabile din NE 012- I. 11. 1.5 Este obligatorie verificarea betonului la 10cuI de turnare, pe probe, conform prevederilor din anexa H Epruvetele confectionate Val' fi pastrate astfel: a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus In opera se piistreaza 'in conditiile prevazute In SR EN 12390-2; b) epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor Ia compresiune Ia termene intermediare se pastreaza in conditii similare betonului pus in opera; c) epruveteIe pentru determinarea altar caracteristici ale betonului, daca este cazul, se pastreaza ln conditiile prevazute in standardele de incercare aplicabiIe. I 1.1.6 Pentru betoanele puse In opera, pentru fiecare constructie, trebuie tin uta, la zi, condica de betoane, care trebuie sa cuprinda eel putin urmatoarele: a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente In cazul producerii betonului de catre executant; b) locul unde a fost pus betonul 'in opera 'in luerare; c) ora inceperii si terrninarii turnarii betonului; d) temperatura betonului proaspat; e) probele de beton prelevate ~iepruvetele turnate, modul de identificare a aeestora si rezultatele obtinute la incercarea lor; f) masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat turnat; g) eventualele evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.); h) temperatura mediului ambiant; i) personalul care a supravegheat turnarea si compaetarea betonului, Datele din condica de betoane trebuie sa asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia si pana la punerea lui in opera.
11.2 Livrarea, transportul la santier ~i receptia betonului proaspat

11.2.1 Livrarea betonului proaspat se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1. in plus, producatorul de beton trebuie sa mentioneze pe bonuJ de livrare durata maxima de transport recomandata pentru care nu se rnodifica performantele ~i caracteristicile betonului comandat. 11.2.2 Transportul betonului proaspat va fi efectuat eu luarea masurilor necesare pentru rnentinerea caracteristicilor aeestuia In stare proaspata, precum ~ipentru prevenirea segregarii, pierderii componentilor sau contarninarii betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
J J .2.3 a) Receptia betonului proaspat livrat pe santier se efectueaza pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinarii vizuale a starii betonului proaspat si a verificarilor caracteristicilor acestuia prin incercari, conform prevederilor din anexa H. b) In cazul betonului preparat langa locul de punere In opera, examinarea vizuala si verificarea caracteristicilor se efectueaza ca pentru betonul proaspat livrat pe santier.

72

MONITORUL

OFICIALAL

ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20XI1.2010

Datele privind livrarea betonului proaspat, inelusiv eel preparat in statii proprii sau pe
santier, vor fi inregistrate In condica de betoane. 11.3 Turnarca si compactarca betonului

11.3.1 Executarea lucrarilor de betonare nu poate sa inceapa daca I1U este verificata indeplinirea, 111 detaliu, a urrnatoarelor conditii prealabile: a) intocmirea proeedurii pentru punerea In opera a betonului (planul de turnare) pentru obiectul in cauza ~iacceptarea acesteia de carte investitor: b) asigurarea livrari: sau prepararea betonului In mod corespunzator; e) stabilirea si instruirea formatiilor de lucru In ceea ce priveste tehnologia de punere In opera $i rnasurile privind igiena, protectia muncii $i PSI; d) reception area calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz). 11.3.2 Betonul trebuie turnat si compactat astfeJ incat sa se asigure ca intreaga armatura $i piesele inglobate sunt acoperitein mod adecvat.Jn intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat, si ca betonul va atinge rezistenta si durabilitatea prevazute. 11.3.3 Trebuie realizata 0 cornpactare adecvata 111 zonele de variatie a sectiunii transversale, in sectiunile inguste, In nise, In sectiunile cu aglornerare de armature $i la nodurile dintre elementele strueturilor. 11.3.4 Viteza de turnare ~icompactare trebuie sa fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare si sufieient de redusa pentru a evita tasarile sal! supraincarcarea eofrajelor $i sustinerilor acestora, Rostul de turnare se poate forma in tirnpul turnarii daca betonul din stratul anterior se intareste lnainte de turn area si compactarea urmatorului strat de beton. 11.3.5 Pot f stabilite conditii suplimentare de executare a lucrarilor eu privire la metoda $i viteza de turnare, 111 cazul in care exists prevederi suplimentare pentru finisarea suprafetei. 11.3.6 Trebuie evitata segrcgarea In timpul turnarii si compactarii betonului. 1J .3.7 Pe durata turnarii si cornpactarii, betonul trebuie sa fie protejat impotriva radiatiei solare nefavorabile, vanturilor puternice, inghetului, apei, ploii si zapezii, In anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea 111 opera a betonului: cu agregate usoare, autocompactant, eiclopian, aplicat prin toreretare, turnat In cofraje gIisante sau turnat sub apa. 11.3.8 Betonul trebuie sa fie pus In lucrare imediat dupa adueerea lui la locuI de turnare, tara a-i afeeta earaeteristicile. 11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate urrnatoarele reguli generale: a) cofrajele din lemn, betonul veehi sau zidariile - care sunt in contact eu betonul proaspat - trebuie sa fie udate ell apa atat cu 2 ... 3 ore inainte cat $i irnediat inainte de turn area betonului. dar apa rarnasa In denivelari trebuie sa fie lnlaturata; b) descarcarea betonului din mijloeul de transport, se face In bene, pornpe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in cofraj; c) refuzarea betonului adus la loeul cle turnare $i interzicerea punerii lui In opera, 711 conditiile In care nu se incadreaza in limitele de consistenta prevazute sau prezinta segregari; se adrnite imbunatatirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant ell respeetarea prevederilor aplieabile din NE 012-1;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

73

d)

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,0 m In cazul elementelor eu latime de maximum 1,0 m si 1,5 m 'in celelaltc cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.); c) turnarea betonului In clemente cofrate pc 'inaltimi mai mari de 3,0 111 se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza; f) raspandirea uniforma a betonului 'in lungul elementului. urmarindu-se realizarea de straturi orizontalc de maximum 50 cm Inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior (a se vedea ~i pet. 11.3. I O.t); g) corectarea pozitiei armaturilor 'in timpul turnarii. In conditiile 'in care se produce deformarea sau deplasarea acestora fata de pozitia prevazuta 'in proiect (indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor In
consola);

urrnarirea atenta a inglobarii complete In beton a armaturii, cu respectarea grosimii acoperirii, In conformitate cu prevederile proiectului ~i ale reglementarilor tehnice 'in vigoare; i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii In timpul betonarii si nici asezarea pe arrnaturi a vibratorului; j) urrnarirea atenta a umplerii complete a sectiunii in zonele cu arrnaturi dese, prin indesarea laterals a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; In cazul In care aceste masuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilitati de acces lateral, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului In beton; k) luarea de masuri operative de remediere 'in cazul unor deplasari sau cedari ale pozitiei initiale a cofrajelor si sustineri lor acestora; I) asigurarea desfasurarii circulatiei lucratorilor si rnijloacelor de transport 'in timpul turnarii pe podine astfel rezemate, incat sa nu modifice pozitia arrnaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zone le Cll beton
proaspat; 111) turnarea se face continuu,

h)

pana

la rosturile de lucru prevazute 'in proiect sau

'in procedura de executare; n) durata maxima admisa a intreruperilor de turnare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; 'in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se considera de 2 ore de la prepararea betonului, In cazul cimenturilor cu adaosuri ~i 1,5 ora 'in cazul cimenturilor tara adaosuri; 0) reluarea turnarii, 'in cazul cand s-a produs 0 intrerupere de turnare de durata mai mare, numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform subcap. 11.5; p) permiterea instalarii podinilor pentru circulatia lucratorilor ~imijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, preCllm ~i depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 ... 48 ore, in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dad temperatura este de peste 20°C ~i se foloseste ciment de tip I, avand clasa mai mare de 32,5). 11.3.10 Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza: a) betonul trebuie astfel compactat incat sa contina oelus; cantitate minima de aer

0

. PARTEA I. asigurandu-se sistematic vibrarea ~i revibrarea suprafetei stratului anterior. 11) in sectiuni eu grosimi mari.intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive. se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si turnarea pe la partea superioara a elementului. se adopts una din solutiile: (i) cofrarea unei fete pe maximum 1. In paralel. Nr.introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa. stratul de beton dupa compaetare nu trebuie. betonului in clemente verticale (stalpi. reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata pentru cornpensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de arrnaturi orizontale. b) in cazul In care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si In cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3. vergele sau sipci.2010 compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee. c) 111 afara cazului 'in care se stabileste 0 alta metoda. beton monogranular.0 m. e) vibrarea Cll vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la eliminarea aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei suprafetei sau la aparitia segregarii.1 I Turnarea b) . caz In care punerea in opera trebuie sa continue pana Ia pozitia corespunzatoare unui rost. j) In timpul compactarii betonului proaspat.0 m. la selectarea metodei de compactare si Ia stabilirea consistentei betonului. k) betonul se compacteaza numai atat timp cat este lucrabil. 853 bis/20.9. se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie mai mica dedit inaltimea tijei vibratoare. (ii) turnarea ~i compactarea prin ferestrele laterale (a se vedea pet I I. cu ciocanirea cofrajelor) 'in urmatoarele cazuri: .3.X11. 11. g) 111 cazul In care structura contine cofraje pierdute. i) cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata.e). sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier inainte de turnare. sa depaseasca 100 rnm. Se adrnite compactarea rnanuala (cu maiul. trebuie luata in considerare absorbtia de energie a acestora. diafragme. In afara cazului in care se demonstreaza prin turnari de proba ca sunt acceptabile grosimi mai mario Pentru a obtine 0 compactare corespunzatoare. dupa caz. cornpactarea se efectueaza cu vibrator de interior. in mod normal. poate fi uneori necesara 0 vibrare suplimentara la margini. beton autocompactant).0 m inaltime ~i complctarea cofrajului pe rnasura turnarii. pereti) se face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare: a) In cazul elementelor cu inaltirnea de maximum 3. 'in functie de consistenta betonului. f) In mod normal. tipul elementului etc. trebuie evitata dcplasarea arrnaturilor si/sau a cofrajelor.74 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.. d) vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare ~inu ca metoda de deplasare a betonului pe distante lungi. daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elernentului sau de desimea armaturilor.3. este prevazuta prin reglementari speciale (beton fl uid.

d) primul strat de beton trebuie sa aiba 0 consistenta Ia Iimita maxima admisa prin procedura de executare a lucrarilor si trebuie sa nu depaseasca grosimea de 30 em. conform detaliilor din fig. b) turn area betonului In elemente masive se face He in strat continuu.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. de regula. 111 acelasi timp. fie In trepte. .]4 Turnarea betonului in elemente rnasive. care nu poate depasi 50 em. se admite crearea unui rost de lucru la liS . tinand seama de: . . reclucerea temperaturii agregatelor prin stropire artificiala. deosebita atentie zonelor 11.x1l.asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru bet0I1111 proaspat.8 . pentru a asigura respectarea grosimii placilor prevazute III proiect 0 11. utilizand In acest scop un aditiv reducator de apa si agregate Cll dimensiuni cat mai mari.. daca procedura de executare a lucrarilor nu contine alte precizari.2010 75 c) In cazul peretilor de recipienti. maxima admisa pentru turnarea 11l1l1i nou strat sau treapta de beton. fulgi de gheata etc. e) Illl se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.3. PARTEA I.. pentru a asigura umplerea completa a acestora.grosimea stratului sau treptei.5 111.3.durata de timp T.5 m. utilizarea de apa rece.numarul necesar de trepte suprapuse. pe inaltime de maximum 1. se face avand in vedere aspectele particulare prezentate in continuare: a) adoptarea de masuri speciale la stabilirea cornpozitiei betonului si a tehnologiei de tunare. Nr. b) grinzile si placile care sunt in legatura se toarna. cofrajul se monteaza pe una din fete pe intreaga inaltime. respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este eel putin egala cu 1. c) la turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2.. . 113 din deschiderea placii ~i turnarea ulterioara a acesteia. ]. iar pe cealalta fata. daca volumul acestora depaseste 100 1113.12 Turnarea suplimentare: a) turnarea grinzilor si a placilor incepe dupa 1. .capacitatea de turn are a betonului Cb exprimata 'in m3/h. In vederea asigurarii calitatii lucrarii. c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face in mod obligatoriu.13 Turnarea betonului in structuri III cadre se face acordand de la nod uri. .adoptarea unui tip de ciment cu caldura de hidratare redusa (core1at cu cJasa betonului) si a unui dozaj cat mai scazut.0 m.3. betonului In grinzi si placi se face cu respectarea urmatoarelor prcvcderi I 1. respectiv cea mai mica dintre valorile capacitatii de preparare ~i a capacitatii de transport de la statie sau de la locul preparare Ja eel de punere In opera. cornpletandu-se pe masura turnarii. 2. prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrarilor.. 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazerna.. In scopul reducerii eforturilor din temperatura ~i contractie. 853 bis/20.0111. Aceste prevederi se aplica si in cazul elementelor cu grosimea de 0. la stabiIirea compozitiei si prepararii betonului se urmareste: ..

conform eelor aratate mai inainte.durata de stationare si de transport local.. Nr. pana la tunarea betonului.~EPT': ~I ordiu:a de' 6!~a~ ~~~~~~~~~~~~~~ Fig. sau 111 trepte (directia de turnare este de la stanga spre dreapta) . pana la inceperea prizei betonului se determina de un laborator de speeialitate autorizat. " / / y_ .Ta / n·B In care: Ci.. grosime stabilcsc prin respcetarea urmatoarelor conditii (a se vedea fig..2010 Durata de timp.. - .•/ r..tia '*4 ----------. ~iT..B..intervalul maxim de suprapunere a treptelor (in exempluI din fig. in lipsa unor asemenea determinari se pot avea In vedere valorile orientative prezentate In tabel ul 13.. 20DC > 20°C <10° C 211 2 3 4 6 5 . Ta. Durata de timp T.---- . 2) privind: .H) se Beton Fara aditivi intarzietori Cu aditivi intarzietori Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (latime .. 853 bis/20. 'in care: ell ajutorul relatiei: T .. di("~.dimensiunile treptei: H·L::. In strat continuu./. intre terminarea incarcarii mijlocului de transport al betonului la statia de preparare si terrninarea descarcarii la locul de turnare. 2 . = T . TabeluI 13 T (are) pentru temperatura medie de: 10D .- " ~ ~ L· Eli7rJNAR£ IN rf. Cl.. Ts .Turnarea betonului In elemente masive.XII. n .-:-.. 11=4..grosimea stratului (H): H =:::50 em .T..Ts. .--:::-:::.76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. T( . PARTEA I. .durata de transport.:. rezultat pentru treptele 8/4 si urmatoarele) 8E71J#AR€ IN $TRAT cum-INV b~~I1rJIt!. se stabileste T.durata de timp pana Ia inceperea prizei betonului. 2.

umiditate. agregate ~iaditivi. dupa caz. decat 'ill cazul in care se specifica altfel.2 Prevederile privind tratarea ~i protectia betonului nu se refera la: a) tratarea terrnica accelerata prin incalzire intern a sau externa care. pe baza cunoasterii domeniului de utilizare. b) evitarea efectului contractiei betonului. 111 perioada de dupa turn are. a conditiilor specifice privind unele caracteristici ale betonului si.3 Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare ~i protectie a betonului SLLnt: a) stabilirea. temperatura etc.15 Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla salt mistria se efectucaza la intervale si intr-o maniera care sa perrnita obtinerea finisarii specificate. b) cunoasterea comportarii betonului utilizat.4 Tratarea si protectia betonului dupa turnare 11. impermeabilitate etc.4. trebuie sa faca obiectul caietelor de sarcini intocmite de proiectant. 11. viteza curentilor de aer 'in contact cu betonul etc. 111 functie de tipurile de ciment. 'ill functie de clasele de expunere. Nr. porozitate. ~a finisarea suprafetei nu trebuie sa ramana lapte de ciment. 11. c) cunoasterea influentei conditiilor de mediu (temperatura.4. impermeabilitatea. agenti agresivi etc. b) aplicarea unor produse care se inglobeaza 'in stratul de suprafata al betonului pentru a-i conferi proprietati speciale (de exemplu. a inghetului sau a contaminarii cu sub stante daunatoare (uleiuri. 'in functie de domeniul de utilizare si de conditiile de mediu din aceasta perioada. daca este cazul. a suprafetei acestuia (Jipsa fisurilor. a producerii fisurilor ~i. ciment. 853 bis/20.) asupra cornportarii betonului respectiv In perioada de intarire ~i cea dupa intarire.).4. PARTEA I. In timpul finisarii nu se adauga apa. Aceste caracteristici sunt determinate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Tratarea suprafetei betonului. . 'in perioada de intarire si cea dupa intarire. 11.1 Tratarea ~i protectia betonului. au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv. Caracteristicile avute in vedere sunt: a) rezistentele si deformatiile betonului. impact etc. sclivisire): c) tratarea suprafetei vazute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu. dupa caz. c) durabilitatea. pc baza cerintelor beneficiarului lucrarii. In ceea ce priveste evolutia rezistentei 'in timp. agenti de intarire a suprafetei sau alte materiale. a actiunilor mecanice daunatoare (vibratii. (ii) evitarea.XII. pentru tratarea si protectia betonului.3. din punctul de vedere al tratarii si protectiei betonului.).2010 77 11. de: (i) impiedicarea evaporarii apei din beton.). In functie de tipul betonului si de conditiile de mediu preconizate. daca este cazul. precum ~i caracteristici ale betonului proaspat (raport AIC. agregate rnonogranulare aparente).). duritate. conform punctelor (b) si (c). dupa caz. trebuie sa faca obiectul unor prevederi speciale. d) cunoasterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza.

Nr. c) procentul din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile.aplicarea unui prod us de tratare corespunzator. 50% ~i 70%. de regula.. este permisa numai daca acestea sunt indepartate cornplet inainte de unnatoarea operatic. avand in vedere ca. conform prevederilor de la pct.4 Prevederile specifice privind protectia si tratarea betonului trebuie sa tie cuprinse In proiect. tipul ~i proportia aditivilor.5 Pentru protectia betonului se utilizeaza.aeoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapon.4.1I. sunt: raportul apa/ciment (AIC). Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%. In cazurile In care procentul necesar este mai mare de 70%. care poate fi stabilita in functie de: . Utilizarea produselor de tratare pentru protectie la imbinarile constructive.amplasarea de invelitori urnede pe suprafata si protejarea acestora impotriva uscarii: . 11.2010 11. se VOl' prevedea masuri speciale 111 proiect sau in caietul de sarcini. . 11. Cele mal nnportante caracteristici ale cornpozitiei betonului. In cazul utilizarii aceluiasi raport AIC. pe suprafetele ce urrneaza a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesara aderarea altui material.4. De asemenea. situatie in care aceste mas uri trebuie stabilite pe baza unor determinari.9. . In functie de clasa de expunere. 11. cornune.xll. . b) aplicarea unor masuri generale. care influenteaza durata tratarii betonului.. . printr-un laborator de specialitate.6 La stabilirea duratei de tratare ~i de protectie a betonului trebuie sa fie avuti 'in vedere urmatorii pararnetri: a) conditiile de mediu din perioada de exploatare a constructiei exprimate prin c!asele de expunere stabilite In NE 012-1. d) viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.4. (ii) constructii af1ate 'in alte clase de expunere. b) sensibilitatea betonului la tratare. se deosebesc doua situatii: (i) constructii aflate In c1asele de expunere XO sau XC 1.78 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. urrnatoarele metode. fixate la margini si la imbinari pentru a preveni uscarea. rezultand durate ale tratarii diferite. 853 bis/20. In functie de urrnatoarele situatii: a) necesitatea un or masuri deosebite. betoanele preparate cu cimenturi de tip Il . .4. Betonul eu un continut redus de apa (raport AIC mic) ~i care are 111 cornpozitie cirnenturi cu rezistenta initiala mare (R) atinge un anumit nivel de imperrneabilitate mult mai rapid dedit betonul preparat Cll un raport AIC ridicat si cu cimenturi cu rezistenta initiala uzuala (N). se recornanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. tipul ~i clasa cimentului.4. la care trebuie sa ajunga rezistenta betonului in perioada de tratare. In acest sens. in functie de cornpozitie.V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip r. determinate prin incercari initiale sau bazate pe performantele cunoscute ale unui beton eu compozitie similara (a se vedea NE 012-1). prin udare ell apa. separat sall eombinat: . sau daca se dovedeste ca nu au nici un efect negativ asupra operatiilor ulterioare.5 .pastrarea cofrajului 'ill pozitie.raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la cornpresiune dupa 2 zile (t~1112)~i valoarea medic a rezistentei la compresiune dupa 28 zile (fcm28).mentinerea unei suprafete umede de beton.

15) 2. precum prezentul normativ.OC t> 25 25> t> 15 15>t>IO 10> t> 5 1. astfel: (i) daca acestea nu sunt supuse altor conditii prevazute In proiect: conform conditiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile. viteza vantului sau curentilor de aer.4.30 > r > 0. avand 'in vedere ~i precizarile de la pet. pentru: a) elemente nestructurale. prevazute In tabelul 14. Tabelul 14 Temperatura la rapida (1' > 0.0 5 II ( I) Temperaturi Ie sunt cele masurateziua.0 1. la ora 12 (2) Pentrutemperaturi sub 5 DC.4.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.50> r> 0.5 4 2.4. pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minima de tratare trebuie sa fie de 12 ore. se determina dupa cum urrneaza. A: Durata tratarii betonului functie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificate In reglementari speeifiee de executie. prevazute ill tabelul 16.30) 1. Nr. Duratele minime prezeutate 111 anexa N a norrnativului NE 012-1 (tabelul N.0 1. 11. durata se prelungeste eu 0 perioada egala eu timpul cat aeestea au valori sub 5 °C (2) (0.50) Perioada minima de tratare. NOT directa la soare.6 c). dupa caz. dad prin proiect nu se prevede altfel: conform conditiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile.XII.2010 79 e) conditiile de mediu 111 timpul tratarii: temperatura si expunerea umiditatea.5 215 (0. c) elemente structurale din constructii ce urrneaza a fi expuse unor conditii corespunzatoare altor clase de expunere dedit XO sau XCI. 11. r medie lenta suprafata betonului'!' (t). (ii) daca acestea sunt supuse unor conditii prevazute 111 proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile. zile Evolutia rezistentei betonului. prevazute In tabelul 15.l) sunt prezentateeu titlu inforrnativ. PARTEA I. b) elemente structurale din constructii ce urmeaza a f supuse doar conditiilor din c1asele de expunere XO sau XCI. cu conditia ca priza sa nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafata betonului sa nu fie sub 5°C.6. 853 bis/20.7 Durata de tratare a betonului stabilita 'in functie de parametrii prezentati la 11.5 5 8 .

30) (0.5 Evolutia rezistentei betonului.30) (0.oC la Perioada minima de tratare.4.5 3. 3 .8 in cazul in care parametrii care determina durata tratarii nu pot fi cunoscuti In detaliu. Nr. zile t> 25 25 > t ~ 15 15>t~10 10> t ~ 5 (2) rapida (1' ~ 0. PARTEA I.30> r ~ 0. Ia ora 12 C?) Pentru temperaturi sub 5°C.50) 1.x11. 853 bis/20.50> r ~ 0.15) 5 6 9 12 13 21 (2) 9 eu 0 18 30 (1) Ternperaturile sunt eele masurate ziua. durata se prelungeste eu sub 5°C perioada egala ell timpuI cat aeestea au valori Tabelu! 16 Temperatura suprafata betonului(l) (t). se recomanda aplicarea indicatiilor din fig. r medie lenta (0. 3. durata se prelungeste 5 -c perioada egala eu timpul cat aeestea au valori 11.5 3.50> r:::: 0. r medie lenta I (0. Conditii de mediu In timpul tratarii nefavorabile Agresivitate durata de pe exploatare Durata de tratare recornandata: I II 1 3 zile 5 7 zile III 10 14 zile IV > 14 zile Sensibilitatea betonului la tratare Fig.0 2. la ora 12 (2) Pentru temperaturi sub 5°C.Parametri ~idurata de tratare a betonului .30> r > 0.80 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.5 4 7 7 12 18 9 0 (1) Temperaturile sunt cele masurate ziua.5Q} 3 5 7 Evolutia rezistentei betonului. zilc t> 25 25 > t > 15 15>t>10 10> r > 5 sub rapida _(r ~ 0.2010 Tabellil 15 Temperatura suprafata betonului(i) (t).OC la Perioada minima de tratare.15) I I 2.5 2.

I. elemente de mare deschidere. 11. constructii masive.4. precum si cele necesare la punerea 'in opera a betonului sunt. Nr.1 Conditiile prealabile.4 trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor accidentale ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice.6 Recornandari privind stabilirea pozitiei rosturilor de lucru sunt date in anexa F.II. 1. prelucrare etc. rosturile trebuie.spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitu] prizei betonului (cca.II. precum ~i tratarea corespunzatoare a zonei. 'in principal.5 Rosturi de Iueru la turnarea betonului [ 1. din beton impermeabile. 11. 1. c) 11. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicata in proiect precizandu-se si modul de tratare (benzi de etansare. de regula. 853 bis/20.inainte de betonare suprafata rostului de lucru va f bine curatata indepartandu-se betonul ce I1U a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sanna pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment ~i oricare alte impuritati.9 Temperatura suprafetei betonului nu trebuie sa scada sub QOC inainte ca suprafata betonului sa atinga 0 rezistenta care poate suporta inghetul tara efecte negative (de regula. pentru continuarea turnarii betonului.inaintea betonarii.5. de asemenea.3. 11.). 11.5. ( a se vedea pet. sectiunea din beton este considerata continua. mentionate In acest capitol.3 .I. pre cum si a celor de [a pct. cuve. urmatoarele: a) existenta. . PARTEA I. eu toate datele necesare. 11.5 Cerintele enuntate la pct.X11. iar la placi ~ipereti perpendiculara pe suprafata lor. realizate 11.5.2). 1 1. 5 ore de la betonare sau in functie de rezultatele incercarilor de laborator.5.3 Rosturile de lucru VOl' f realizate tinand seama de urmatoarele: a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi. perpendiculara pc axa acestora. la proiectare.2 Pentru constructii cu caracter special. 11.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. a nelivrarii la timp a betonului etc.I. b) tratarea rosturilor de lucru: . Aceasta face ca stabilirea pozitiei acestora. radiere etc. e) asigurarea conditiilor specifice punerii In opera a betonului. rezervoare. pe santier.. . dupa care se va uda.5. In cazul in care rezistenta atinsa de beton. dupa regula: betonul trebuie sa tie saturat dar suprafata zvantata.1 Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se intrerupe turnarea betonului in elementele in care.l1. b) indeplinirea conditiilor prealabile privind aprobarea inceperii turnarii betonului prevazute la pet. sa fie deosebit de importante..2010 81 11. fe.6. silozuri. suprafata betonului existent trebuie udata si lasata sa absoarba apa.5.5. a proiectului. . este mai mare de 5 Nzmm"). 11.5.6 Conditii prealabile si conditii necesare la punerea in opera a betonului 11. din cauza unor defectiuni. pentru cazuri conform pet.4 La structurile impermeabile.5.

a facilitatilor respective. tabelul H1). 11. sau a altor intreruperi accidentale. produse de tratare pentru protectia betonului). iata de clasa. precum ~i rata de rezistenta determinata prin incercari conform SR EN 206-1 si SR EN 12390-3. dupa caz.5 Nzrnrn".3 Recornandari eu privire la termcneJe minime de decofrare a fetelor laterale. . In tabelele 17.. astfel meat sa nu tie deteriorate fetele ~imuchiile elementelor.82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. din cauza nefunctionarii mijloacelor de cornpactare prin vibrare.2 Conditiile specifice punerii 'in opera a betonului sunt. 711 functie de temperatura mediului ~i de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului. prccum si la terrnenele orientative de incercare a epruvetelor de beton In vederea stabilirii rezistentei betonului. pentru eompaetarea betonului si. Nr. in functie de temperatura mediului ~i de viteza de dezvoltarc a rezistentei betonului. PARTEA I.cofrajele fetelor inferioare la placi ~i grinzi se pot indeparta. ] 1. . In principal. suporta aproape lntreaga solicitare prevazuta prin calcul. 853 bis/20. aer cornprimat etc. pentru tratarea si protectia betonuJui. numai In conditiile In care rezistenta la compresiune a betonului a atins. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul dl poate exista 0 diferenta intre acestc rezultate ~i rezistenta reala a betonului din element (evolutia diferita a caldurii In beton 111 cele doua situatii. confectionate In acest scop si pastrate 'in conditii similare elernentelor In cauza (a se vedea anexa H.7.XII. se face prin incercarea epruvetelor de control.2010 11. se vor lua masuri de a exista alternative In asigurarea dotarilor tehnice. Pentru a evita intreruperi ale turnarii betonului In afara rosturilor de lucru prevazute. c) personal calificat pentru activitati Ie respective. dupa decofrare.6. 'in vederea decofrarii. 18 si 19 se prezinta recornandari cu privire la terrnenele minirne de decofrare si indepartare a popilor de siguranta.1 La decofrare trebuie sa se respecte urmatoarele prevederi: a) e1ementele pot fi decofrate In cazul in care betonul are 0 rezistenta suficienta pentru a putea prelua.). solicitarile pentru care acestea au fost proiectate. urmatoarele procente: . apa. Trebuie acordata 0 atentie deosebita elementelor de constructie care. 11. sunt date dupa cum urmeaza: . b) se recornanda urmatoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra: .0 m.85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6. integral sau partial. urrnatoarele: a) dotari tehnice pentru transportul ~i turnarea betonului.pot indeparta dUJ)a ce be:ol1:11 a~atins_o rezistenta la compresnme de mmunum 2. mentinand sau remontand popi de siguranta.e . tratarea betonului etc. b) facilitati neeesare: energie electrica.7.0 m. In cazurile In care exista dubii in legatura cu aceste rezultate. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau la care se toarna betonul. se recornanda incercari nedistructive.7. dupa caz. d) materiale corespunzatoare (spre exemplu.p~rtile ~laterale ale ~ofrajelor s. precum si a personalului calificat.2 Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie. 7 Decofrarea 11.70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6. c) indepartarea popilor de siguranta se face la termenele stabilite 'in proiect.

PARTEA I. 12. vinciuri) se face treptat. 11. se sisteaza demontarea elementelor de sustinere piina la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare. In tabelul 17. atunci durata minima de decofrare se prelungeste cu durata respectiva. Tabelul19 +5 Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (OC) +10 +15 +10 +5 Evolutia rezistentei betonului Lenta Medie Durata de la turnare (zile) 14 9 10 8 14 12 II 18 18 28 21 28 I +15 <. decofrarea urmand a se face pe baza proceclurilor de executare (Ill functie de tipul cimentului utilizat. zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate. 853 bis/20. sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme.7. Hira socuri: clecofrarea se face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza.2010 83 a) pentru fetele laterale. placilor subtiri etc.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.5 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12. proiectul trebuie sa contina precizari In legatura eu executarea acestor operatii: numarul de reprize de descintrare.0 .0 m.0 111 6. 111 tabelul 19. Nr.Om 6 _l 10 I 5 8 I I 4 6 _L 5 _L 6 I 5 5 I I 3 4 c) pentru indepartarea popilor de siguranta. arcelor.0111 18 24 36 5 7 14 NOT A . slabirea pieselor de descintrare (pene.7. precum ~i pentru deseintrarea esafodajelor care sustin cintrele boltilor.Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub + 5° C..0 III :::. 'in cazul in care se constata defecte de turnare (goluri. temperatura mediului exterior) In momentul in care elernentele au atins rezistentele minime indicate In functie de tipul de element si dirnensiunile cleschiderilor: . Tabelul 18 Dimensiunile deschiderii elernentului +5 I +10 Lenta Temperatura mediului (OC) I +15 I +5 I +10 Evolutia rezistentei betonului Durata de la turnare (zile) I Medie +15 I I < 6. precum si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si sustinerilor acestuia.0 rn :::'6. 1l.4 In cursul a) b) c) d) operatiei de decofrare trebuie respectate urmatoarele reguli: desfasurarea operatiei trebuie supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru.Duratele prezentate in tabele sunt orientative.. cu mentinerea popilor de siguranta. Inaltimile de coborire etc.x11. In tabelul18.12. Tabelul 17 Evolutia rezistentei betonului Lenta Medie +5 2 "" Temperatura mediului (0C) + 10 Durata de la turnare (zile) 1 1/2 I + 15 1 I b) pentru fetele inferioare ale cofrajelor. 6.. .

Nr.) si a distantelor (pozitia relativa a elementelor. prin exarninare vizuala directa. de catre conducatorul punctului de lucru. rosturi vizibile etc. daca este prevazuta 'in proiect sau stabilita de beneficial'. portiuni dislocate etc.84 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. armaturi aparente etc. care trebuie sa stabileasca solutii pentru fiecare categorie dintre acestea. prin sondaj. ale golurilor etc. 11.6 In tennen de 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie sc face 0 examinare amanuntita a tuturor elernentelor de rezistenta ale structurii.8 Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului 11. ~1 a trasabilitatii acestora: d) evaluarea starii betonului.XII. se procedeaza la indesirea verificarilor prin sondaj. reprezentantul investitorului ~i de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat). pana la verificarea intregii suprafete vizibile. b) documentele privind calitatea betonului proaspat livrat si condica de betoane.) sau degradari (fisuri. La aceasta receptie participa reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul.): e) masurarea dimensiunilor (ale sectiunilor. pentru elemente sau parti de constructie. PARTEA I. mai ales 'in zonele deosebite (inguste ~iinalte. 11. precum si eventuale defecte constatate. J 11.8. pozitii.8. Rernedierea neconforrnitatilor. dupa decofrarea elementeJor sau partilor de constructie respective. in apropierea intersectiilor de suprafate orientate diferit etc. prin sondaj.8.). a golurilor etc.7. incheindu-se un proces-verbal 'In care se VOl' consemna calitatea lucrarilor. tabelul HI. defectelor si/sau degradarilor 1111 se va efectua decat pe baza acordului proiectantului. . 853 bis/20.1 Receptia lucrarilor de punere In opera a betonului se efectueaza. In urma verificarilor incheindu-se un proces verbal de receptie calitativa.). conform anexei H. consemnand in procesul verbal toate constatarile facute. defecte (segregari. c) verificarea existentei corpurilor de proba. a pieselor inglobate.2010 1.).2 Aceasta receptie are la baza: a) proiectul lucrarii. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de efectuarea acestei exam inari.3 In cazurile 111 care se constata neconformitati (la dirnensiuni.

1 Prevederi generale 12. d) sistemele. precum ~i programuJ special de precornprimare. Echipele VOl' avea In componenta ~i personal ate stat profesional. 1) documentele care trebuie sa fie intocmite privind pretensionarea ~i protectia arrnaturii pretensionate. 12. Nr.. conform prevederilor legale in vigoare. PRECOMPRIMAREA 12. c) programul de pretensionare: (i) ordinea de pretensionare a armaturilor.2010 85 12. cu luarea In eonsiderare a conditiilor concrete in care se efectueaza operatiile respective. proiectantul trebuie sa definitiveze pe santier: a) marimea fortei de control. b) marimea alungirii de control a armaturii pretcnsionate pentru efortul unital' de control. pe Ifll1ga prevederile legate de armatura pretensionata (pct. (ii) fortele de control.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.12. efectueaza 12. instalatii ~i echipamente corespunzatoare si VOl' f supraveghete de un inginer competent in acest domeniu.2 Precomprimarea elementelor/structurilor. daca este cazul. 853 bis/20. conform prevederilor din proiect. e) programul operatiunilor pentru protectia armaturii pretensionate. in special. Prevederi privind determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. precum si cele privind fisa de pretensionare .3 Proiectantul trebuie sa prevada in proiect datele si conditiile privind prevederile de la pct. tinand seama de marimea reala a pierderilor de tensiune prin frecare determinate pe santier. (ii) verificarea starii elementelor respective. In general. cu armature pretensionata postintinsa se pe baza proiectului tehnologic care.1 Executarea lucrarilor de precomprimare se realizeaza de catre executantii care pot asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor pentru structuri de constructii din beton precomprirnat. . Alungirea se calculeaza pentru lungimea totala a armaturii pretensionate.9 . pentru executarea lucrarilor de precomprimare.i fisa de injectare. (iii) verificarea starii esafodajelor. printr-un sistem de management al calitatii certificat.XII. injectare) VOl' fi executate numai de echipe dotate cu personal. inclusiv portiunea necesara prinderii in prese. (iii) modul de masurare a fortelor de control. De asernenea.(I). daca in proiect se prevede ea precornprimarea sa fie efectuata In etape. (iv) verificarea starii annaturii pretensionate (inclusiv a acceselor in canale) si a ancorajelor.2 (b) . (v) determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. si a zonelor de ancorare.1.1.1).1. elaborandu-se pentru aeesta caietul de sareini. va f precizata in proiect. dad'! este cazul. a) tipul de instalatie de pretensionare utilizat. sunt prezentate in anexa £2. b) conditiile preliminare privind pretensionarea: (i) rezistenta betonului.1. Lucrarile de precomprimare (pretension are. PARTEA I. Necesitatea intocmirii proiectului tehnologic pentru pretensionare.1. trebuie sa contina cel putin urmatoarele prevederi privind pretensionarea ~i protectia armaturilor si ancorajelor. tinand seama cle moclulul de elasticitate al armaturii ~i de pierderile de tensiune prin frecare determinate pe santier. proclusele si instalatiile utilizate pentru protectia arrnaturii pretensionate si a ancorajelor.

In cazul unor structuri cu numar mare de faseicule cu caracteristici identice. fiind determinata de clasa de precizie a manometrului si de variatia pierderilor prin frecare in prese. stabilita pe baza de rnasurari In timpul pretensionarii ~i consernnata in fisele de pretensionare. loviri etc. verificarea se face prin montarea in paralel a manometrului de lucru si a manornetrului etalon. Manometrul etalon trebuie verificat periodic. iar valoarea alungirii corespunzatoare intervalului dintre presiunea zero si presiunea treptei alese ca zero conventional se obtine prin extrapolare. Se atrage atentia asupra corelarii manometrelor gradate In bari cu cele In atmosfere: c) in afara de manometrele de lucru ~icele de rezerva trebuie sa se dispuna ~i de un manometru etalon.6. utilizat pentru verificarea periodica a manometrelor de lucru. e) se recomanda ca manornetrele utilizate sa aiba urrnatoarele caracteristici: . .8 La instalatiile la care se utilizeaza manometre trebuie respectate urrnatoarele prevederi: a) transportul. .5 Se recornanda ca toate datele din fisele de pretensionare sa se completeze direct in timpul efectuarii lucrarilor. In acele cazuriin care conditiile de Iucru nu fac posibila intocmirea directa a fiselor.l.l. b) pe langa manometrele utilizate trebuie sa se dispuna de Inca 0 serie de manornetre de rezerva.1. Masurarea alungirii armaturii pretensionate se incepe dupa realizarea primei trepte considerate drept treapta "zero conventional". 853 bis/20. 12. datele fiind reunite sub forma tabelara adecvata.86 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.clasa manornetrelor de lucru sa fie de maximum 1.1. $i ell 12.presiunea maxima adrnisibila a manornetrului sa fie CLl eel putin 30% mai mare decat presiunea maxima de lucru. datele de pretensionare pot fi inscrise intr-un caiet de lucru completat In timpul pretensionarii. eel putin 0 data pe an. . Exactitatea la realizarea fortei trebuie sa fie de minimum ±3%. Fisele de pretensionare reprezinta unicul act valabil pentru stabilirea calitatii operatiilor de pretensionare.4 Conformitatea fortei de pretensionare efective. d) verificarea manometrelor de lucru se face eel putin saptamanal si imediat cand manornetrele au suferit socuri (de exemplu scaparea armaturii din presa. Nr.diametrul cadranului sa fie de minimum 100 111m pentru a permite 0 citire cat mai exacta. Acestea se anexeaza la Cartea tehnica a constructiei.X11.2010 12. se refera la fiecare armatura pretensionata si este asigurata de personalul care efectueaza lucrarile de pretensionare. face parte din activitatea de executare a lucrarilor.0. manipularea si depozitarea manornetrelor trebuie sa se faca Cll deosebita atentie pentru evitarea socurilor. precum si In caz c1eaccic1ente procluse 111 timpul transportului sau utilizarii acestuia. PARTEA I.1. puna la capaeitatea lor maxima. in locul fiselor individuale se poate utiliza 0 fi~a comuna pentru mai multe fascicule. de executantul lucrarilor. de 0 unitate de metrologie. pentru a se trage concluziile asupra realizarii alungirii prevazute. Citirile inregistrate se prelucreaza inainte de blocarea definitiva a ancorajelor.). iar pentru manometrele etalon de maximum 1.6 Instalatiile de pretensionare trebuie sa fie garantate de furnizor si verificate. fisele intocmindu-se pe baza datelor respective. 12.7 Utilizarea instalatiilor se face In conformitate cu indicatiile producatorului regulile tehnologice de executare a elementelor din beton precomprimat. 12.

12. astfel 'incat deplasarea conului reprezinta valoarea de corectie. [nainte de montarea presei.9 Asigurarea respectarii tuturor prevederilor din prezenta reglementare tehnica privind lucrarile de precomprimare revine inginerului ate stat care conduce aceste lucrari. 'in cazul fasciculelor. In vederea realizarii scurtarii elastice a betonului 'in timpul transferul ui. 60% din forta de control. 12. deoarece la descarcare valorile sunt influentate de schimbarea sensului frecarilor interioare din presa.sa fie de tip . fasciculelor pana la forta de control nu poate ca In prima etapa de pretensionare sa se atinga 40 .4 Pretensionarea armaturii pana la valoarea de control se va efectua 'in 4 sau 5 trepte.2.2 Efectuarea pretensionarii armaturilor se va face.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. daca este necesar. fasciculul se deblocheaza din ancorajul presei de pretensionare ~i se reia operatia de pretensionare. acestea VOl' fi ordonate pentru a putea fi identificate.antisoc" cu glicerina sau alt sistem mecanic sau hidraulic de protectie.6 Alungirea armaturii In cursul pretensionarii se deterrnina cu precizia de 1 111m. ansamblul format de sarme si conul ancorajului de inventar sc deplaseaza simultan. 'in vederea rnontarii lor corespunzatoare 'in ancorajul de inventar. ornologat.3 Citirea indicatiilor manometrului se face numai la cresterea foarte lenta a presiunii sau imediat In momentul opririi pompei. b) masurarea deplasarii pistonului. se recornanda 12. La fiecare treapta se VOl' nota toate datele care sa permita stabilirea alungirii si a fortei de pretensionare. PARTEA I. De regula. prin: a) masurarea deplasarii unor rep ere trasate pe armaturi. 12. la ternperaturi de minimum +SoC.2. Presarea intermediara a conului de ancorare se recomanda sa se fad! cu 0 forta egala cu 70% din forta de presare finala.2. Nr. imediat dupa impanarea acestora 'in ancorajul de inventar al presei se traseaza semne pe to ate armaturile (in vecinatatea pieselor de ancorare). b) primele doua trepte sa fie egale intre ele si egale cu eel mult 1/6 din efortul unital' final.1 Pretensionarea 12.1. valorile obtinute trebuie corectate prin scaderea deplasarii armaturilor ca urmare a impanarii progrcsivc in ancorajul de inventar al preset..2. de regula. 12. pentru stabilirea alungirii efective. Daca se constata lunecari neuniforme importante (mai mari de 5 mm).5 In cazuri speciale.2010 87 . f realizata intr-o singura operatic.XII.2.2. care trebuic sa fie urmarite pe parcursul tensionarii. c) sa se reprezinte pe hattie milimetrica diagrama efort-alungire pentru verificarea linearitatii acesteia In vederea extrapolarii datelor. 12.. 853 bis/20.2 Este obligatoriu ca presa cu care se executa intinderea armaturii sa reazerne pe elementul ce se precomprima. 12.7 Pentru a se evita aparitia unei neuniforrnitati exagerate a eforturilor In arrnaturi In cazul fasciculelor. dupa introducerea presei. Pentru aceasta este necesar ca: a) presiunea corespunzatoare treptelor de pretensionare sa corespunda unor diviziuni ale cadranului manometrului.2. In cazul b). . in care pretensionarea 12.

limitele extreme (±IO%) se VOl' reduce In conformitate cu specificatiile tehnice ale procedeului.2010 pretensionarea fiecarei armaturi se compara valoarea alungirii efective corespunzatoare fortei de control. Taierea capetelor sarmelor nu este necesara dad betonarea zonelor de capat permite inglobarea lor la intreaga Iungirne. In cazul procedeelor de precomprimare ell ancoraje definitive deplasabile In timpul pretensionarii (de exemplu. intre valorile inregistrate la cele doua extrernitati putand exista diferente. In functie de viteza de realizare a fortei. c) +5% la + 10%: se efectueaza 0 verificare suplimentara a manornetrelor $i. prevazute in proiect. a se constata eventualele alunecari. se va verifica.8 La 12. In acest caz se are In vedere sporirea lungimii de taiere a sarrnelor.3. prin: a) injectarea. blocarii arrnaturii pretensionate se traseaza un semn pe arrnaturi sub urmaire pana a doua zi pentru alunecari au loc. in ancoraj $i indepartarea presei. b) -5% la -1 0%: se permite sporirea temporara a fortei de control. se recomanda ca presiunea sa fie redusa la minimum 20% pentru a se evita mentinerea instalatiei la 0 presiune prea ridicata.2. la 0 distants de minimum 50 mrn de ancoraj. La pretensionarea din am be Ie capete.2. procedeul de ancorare a armaturilor cu piulite).10 Taierea extrernitatilor arrnaturilor se face 'i11 momentul inceperii pregatirilor pentru injectare.3 Efectuarca lucrarilor de protectie a armaturii pretensionate 12.. 12. pentru ca alungirea masurata sa fie cuprinsa in limitelc indicate la (a).ln cazul cand acestea corespund etalonarii. d) rnai mari de ± 10% : se opresc lucrarile de pretensionare ~i se anunta proiectantul. cornparatia se face pentru intreaga alungire.88 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. Toate operatiile se fac ell atentie. pretensionarea duritate).2.2. dupa atingerea valorii maxirne.9 Dupa efectuarea ancorajele tip inel-con care trebuie sa fie tinut Daca asemenea ancorajelor (geometrie. 12.11 In cazul armaturilor pretensionate exterioare. cu alungirea prevazuta In programul de pretensionare. Nr. deoarece aceste deforrnatii sau deplasari pot influenta valoarea al ungirilor masurate. stabilitatea si eventualele defonnatii sau deplasari ale elernentelor pe care reazema armatura pretensionata. in canale. asimetria fasciculului etc . efectuandu-se blocarea ancorajului In acesta situatie.XII. dc-alungul acesteia. 853 bis/20. de regula. forta poate f redusa la valoarea din proiect. dupa pretensionarea unui numar de fascicule identice si stabilirea domeniului de variatie a alungirilor se cauta sa se determine cauzele producerii acestora. care pot conduce la alunecarea armaturilor din ancoraj. In cazul un or depasiri semnificative ale domeniului respectiv. Daca diferentele constatate intre alungirea prevazuta $i cea masurata sunt In limitele: a) ±5%: operatia de pretensionare se considers satisfacatoare. iar In lipsa acestora se vor adopta limitele ±8%. Eventuala indoire a sarrnelor se face eLI chei speciale. se opreste si se clispune verificarea 12. inainte de dernontarea manometrelor pentru verificare. a materialului de protectie prevazut In proiect. la fiecare treapta. 12. Taierea sarmelor se face cu diseuri rotative sau cu flacara oxiacetilenica. . la la circa 100 111mde fata ancorajului. b) acoperirea ancorajelor prin bctonare sau cu alte sisteme. pretensionarea se considera corespunzatoare. cu pana la 5% fata de valoare prevazute 111 project. PARTEA I.1 Protectia arrnaturii pretensionate se realizeaza. evitandu-se socurile si indoirea arrnaturilor.

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

89

masuri speciale, pentru armaturile pretensionate exterioare, prevazute in caiete de sarcini, dar eel putin cele aratate 'in continuare. La realizarea protectiei arrnaturii pretensionate se VOl' avea in vedere prevederile SR EN 446 si SR EN 447. Dad lucrarile de protectie a arrnaturii pretensionate nu se efectueaza In scurt termen de la terminarea pretensionarii (maximum 7 zile), inainte de a efectua Iucrarile de protectie se va exam ina stare a arrnaturii pretensionate 'in zonele vizibile rezultatul examinarii fiind consernnat intr-un document de constatare. In cazul aparitiei unor fenomene de coroziune, se va anunta proiectantul pentru a decide in privinta continuarii lucrarilor. 12.3.2 Principalele cerinte privind injectarea canalelor armaturilor prctensionate sunt urrnatoarele: a) rcspectarea caracteristicilor materialului de injectare; b) cornpletitudinea umplerii canalelor, consemnata in fisele de injectare, pentru fiecare canal in parte (a se vcdea anexa E2). 12.3.3 Conditiile prealabile specifice, care trebuie avute In vedere inainte de inceperea lucrarilor de injectare a canalelor arrnaturilor pretensionate, sunt urrnatoarele: a) verificarea traseului canalului sub aspectul posibilitatii de circulatie a amestecului de injectare, precum ~i a posibilitatii de aerisire; b) asigurarea prepararii amcstecului de injectare in conditiile ~i cantitatile stabilite; c) existenta prevederilor, in specificatia de project, privind amestecul de injectare si eventualele conditii speciale; d) existenta conditiilor tehnice specifice acestor lucrari (dotari tehnice, inclusiv pentru inlocuiri, daca este cazul, facilitati etc.). 12.3.4 Conformitatea realizarii injectarii, 'in sensul asigurarii umplerii complete a canalelor ~i a mentinerii acestei umpleri, face parte din activitatea de executare a lucrarilor, se refers la fiecare canal injectat pentru care se intocmeste fisa de injectare ~i este asigurata de personalul care efectueaza lucrarile de injectare. Eventualele neconformitati, evidentiate in fisele de injectare, se rezolva cu acordul proiectantului. 12.3.5 0 atentie deosebita la protectia de caput se acorda ancorajelor dorn.
Cll

c)

bulb sau bucle pe

12.3.6 Protectiile temporare ale arrnaturilor, care se prevad a fi pastrate ~i dupa realizarea protectiei pennanente pe baza de cirnent, trebuie indicate in caietul de sarcini In urrna deterrninarilor efectuate de un laborator de specialitate, prin care sa se confirrne ca nu sunt afectate aderenta si protectia impotriva coroziunii. 12.3.7 lntervalele de timp in care trebuie realizata protectia permanents se stabilesc pe baza prevederilor de la pct.9.4.1. Eventualele prelucrari de la capete se VOl' proteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau coroziunii. In aceste intervale de timp trcbuie sa se evite corodarea armaturii, prin una sau mai multe din urrnatoarele masuri: - impiedicarea patrunderii apei In canale; - evacuarea apei patrunse accidental In canale, prin orificiile de golire prevazute 'in punctele de cota minima ale traseelor si suflare cu aer comprimat; - protejarea prin invelire a portiunii exterioare a fasciculelor.

90

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

In situtiile exceptionale in care termenul de realizare a protectiei nu poate fi respectat, se cere avizul proiectantului asupra masurilor de protectie ce trebuie adoptate. 12.3.8 Operatiile de realizare a protectiei armaturilor pretensionate (injectare, torcretare, betonare) se fac la ternperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +50C si + 30°C. Tn cazul in care temperaturile I1U se inscriu in limitele mentionate, protectia armaturilor se poate face numai cu respectarea unor masuri speciale, care trebuie sa fie avizate de proiectant. 12.3.9 Este obligatorie stabilirea compozitiei amestecului (pasta de ciment) pentru injectare, pe baza unor incercari prelirninare de laborator privind determinarea proprietatilor amestecului, cu respectarea urrnatoarelor reguli: - incercarile se efectueaza pe cel putin doua probe diferite de ciment, prelevate din lotul de ciment aprovizionat; - pentru toate amesteeurile se reproduc strict aceleasi conditii de preparare (malaxare, temperatura etc.). Rezistenta minima la compresiune a amestecului de injectare trebuie sa fie stabilita 111 proiect. Este interzisa utilizarea clorurii de calciu sau a altor substante care contin clor si care favorizeaza eorodarea arrnaturilor. 12.3.10 Se recomanda ca inainte de inceperea injectarii sa se asigure utilajul si dispozitivele de rezerva necesare (rnalaxor, pompa de injectare, furtune, sarme pentru desfundat etc.) pentru o eventuala interventie la toate punetele de aeees ale fascieulului. De ascmenca, trebuie sa se elimine orice neetanseitate a pompei ~i racordurilor, care poate conduce fie la introdueerea aerului In canal, fie la obturarea 111 tirnpul injectarii. Nu se pot utiliza procedee de injectare la care deplasarea amestecului se face Cll ajutorul aerului eomprimat. 12.3.11 Pregatirea aneorajelor 111 vederea injectarii se face tinand seama de prevederile proiectului, Etansarea zonei ancorajelor 'in vederea injectarii se face fie eu mortar, beton sau rasina epoxidica, fie cu un capac metalie si garnitura de etansare fixat de placa metalica de sub
ancoraj.

Ambele variante trebuie sa permits cuplarea sigura si etansa a furtunului prin care se face alimentarea eu amesteeul de injectare si inchiderea sub presiune a circuitului. In aeest scop se pot utiliza fie bucati de furtun sau teava din material plastic care se stranguleaza la terminarea injectarii, fie robineti. 12.3.12 lnainte de injeetare se procedeaza la spalarea canalului, precum ~i la verificarea etanseitatii si continuitatii lui, utilizand apa sub presiune sau aer comprirnat trecut prin filtru de ulei. Spalarea trebuie sa fie mai intensa daca armatura a fost protejata cu ulei emulsionabil, Aeeste operatii se fae eu eel putin 15 minute inainte de inceperea injectarii, In cazul canalelor captusite sl cu eel putin 60 minute, 111 cazul canalelor necaptusite. Grice neetanseitate constatata trebuie sa tie reparata inainte de inceperea injectarii, Eliminarea apei se recomanda a se face cu aer eomprimat, daca nu au fost prevazute orificii de scurgere In punctele cele mai de jos ale canalului, 12.3.13 La fasciculele orizontale introducerea amesteeului de injectare se face prin: - axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu deviatii mici; la lungimi mai mari de 30,0 111, pentru cazul canalelor necaptusite, si 40,0 m pentru canale

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

91

captusite, trebuie sa se prevada teuri intermediare de control, interventie sau eontinuare a injectarii; - teuri de injectare amplasate in punetul eel mai de jos al canalului. In eazul faseieulelor eu traseu curb; distanta Intre teuri nu trebuie sa depaseasca 20,0 m. 12.3.14 La fasciculele vertieale sau obliee eu inclinare mare, introdueerea arnestecului de injeetare se face prin axa ancorajului de la partea inferioara a faseieulului. Se recornanda ca la fascicule ell lungime mai mare de 25,0 111 sa se prevada teuri de control al umplerii sau dc injectare In caz de necesitate (de exemplu cand pompa nu poate realiza presiunea necesara pentru intreaga inaltime a eanalului). La fasciculele verticale sau oblice ell inclinare mare, trebuie sa sc prevada teuri de reinjeetare amplasate la 0 distanta cuprinsa intre 1,5 si 3,0 m de ancorajul superior. 12.3.15 La fasciculele cu un capat ancorat prin inglobare in beton, modul de amplasare, in aceasta zona, a teurilor de injectare sau control, trebuie sa garanteze umplerea pana la contaetul cu betonul in care este ancorat fascicului. 12.3.16 In cazul elernenrelor realizate din boltari se recomanda sa se prevada eel putin care un teu de control pe traseul fiecarui fascicul. 12.3.17 Introducerea amestecului pentru injectare In canale se face cu respectarea urrnatoarelor reguli: a) injectarea se face cu pompe prevazute cu membrana, snec sau piston; b) accesul in canal se face continuu si lent (6 ... 12 m/rnin), toate orificiile In lungul canalului fiind la inceput libere; se va avea grija deosebita ca prin pompare sa nu se intrcduca aer odata eu amesteeul; diversele orificii trebuie sa tic astupate pc masura ce amestecul ajunge In dreptul lor. Dopurile de astupare a orificiilor trebuie sa tie umezite in prealabil pentru a putea fi indepartate ulterior; c) In functie de modul de desfasurare a injectarii la prime le fascicule, se poate uvea In vedere 0 reducere a fluiditatii amestecului; d) dupa ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiata de cea determinate initial, orificiile se astupa ~i se mareste presiunea cu circa 3 bar peste presiunea de injectare a amestecului; aceasta suprapresiune se mentine constants timp de circa 2 minute, In cazul canalelor captusite, si de circa 3 minute, 'in cazul canalelor uecaptusite. In cazul utilizarii aditivilor expansivi, presiunea se poate reduce la 2 bar iar durata la 1 minut, In acest caz fie se utilizeaza dopuri din materia le poroase, care sa permita eliminarea apei separata din amestecul de injectare, tie orificiile sunt lasate libere, intr-o prima etapa, ~i astupate ulterior; e) canalele care comunica intre ele trebuie sa fie injectate simultan sal! unul dupa altul Hira intrerupere, trebuind sa existe certitudinea umplerii complete a tuturor canale lor; f) dupa aproximativ 45 minute de la injectare, se procedeaza obligatoriu la reinjectare, fiind respectate aceleasi conditii ca si la injectare; cantitatea de amestec introdusa la reinjectare trebuie sa tie de maximum 10% din cea inrrodusa la injectare (inainte de racordarea pompei, accesul trebuie sa fie desfundat cu 0 tiil metalica adecvata); g) reinjectarea eanalelor verticale sau oblice se face prin teurile prevazute special in acest scop, Se recomanda efectuarea reinjectarii chiar In cazul utilizarii unor aclitivi expansivi. lntervalul de timp la care se face reinjectarea este de aproximativ 45 minute de la terminarea injectarii, Se recomanda ca la primele canale injectate sa se faca doua sau trei reinjectari, la diverse intervale de timp.

ob!igatoriu. se constata. eu ajutorul unor constructii sau arnenajari auxiliare. in cazurile exceptionale In care nu s-a reusit efectuarea reinjectarii prin teul special prevazut. Se recornanda ca in toate cazurile In care injectarea se face In perioade foarte reci. apoi. din 6 in 6 ore. totusi. este obligatorie izolarea elernentelor de atmosfera exrerioara. 10% asigura obtinerea UI111i amestee rezistent la inghet. temperatura mediului ambiant coboara sub +SOC. 0 atentie deosebita trebuie sa se acorde acestei operatii la fasciculele cu inclinari mari la capete ~i la cele verticale. pana la fata betonului sau pan a la capatul tevii teului.20 in conditiile In care se prevede ca injectarea sa se realizeze pc timp friguros.3. raze infrarosi i.determinarca sedimentarii ~i a rezistentei la compresiune: 0 determinare pentru toata cantitatea de amcstec utilizata la injectarea fasciculelor dintr-un schimb. dupa care efectul sedimentarii amestecului de injectare devine neglijabil. operatia respectiva se face prin axa conului superior.+SoC si.. un volum de pori de 6 . Se recomanda ca la aceste canale sa se prevada orificii In punctele inferioare.201 0 pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare. rezistente electrice etc. cu incepere de Ia pozarea arrnaturii ~i pan a la efectuarea operatiei de injectare. Cantitatea de amestec introdusa la reinjectare nu trebuie sa depaseasca. astfel ca eventuala apa patrunsa sa se poata evacua liber. 12. temperatura realizata: vaJorile obtinute se inregistreaza 'in coloana de observatii din fisa de injectare. Injectarea trebuie sa se efectueze la minim 48 ore de la inceperea incalzirii. 853 bis/20. De regula. Tevile metalice ale teurilor de acces trebuie sa fie indepartate sau protejate. efectuata in aceleasi conditii. trebuie sa se ia masuri sporite de impiedicare a patrunderii apei In canale. incalzite la 0 temperatura minima de +SoC. ca a patruns apa in canale. sensibiJ.18 Pentru controlul calitatii arnestecului de injectare trebuie sa se efectueze urrnatoarele probe cu metodele prevazute In standardele in vigoare: .XII. evacuarea . cu toate masurile luare. 12. In cazu! in care.21 Inainte de injectare trebuie sa se procedeze la verificarea continuitatii canalelor. orientate in jos sau lateral.3. Indilzirea trebuie sa continue eel putin 48 ore dupa terminarea operatiei de injectare.. Nr. 12. care sa confirme ca nu are loc cresterea volurnului dupa mentinerea timp de 36 ore la temperatura de +2°C .determinarea fluiditatii: la fiecare ~alja de arnestec. RezuItatele obtinute trebuie sa fie inregistrate In fisa de injectare. in functie ~i de temperatura exrerioara. Pe toata perioada de incalzire trebuie sa se rnasoare. registre de tevi cu apa calda sau abur. cu aer caJd. PARTEA I. perrnitandu-se evacuarea apei separate la partea superioara. In cazul In care exista pericolul ca prin coroziune betonul sa fie deteriorat. numai Cll aer comprimat. 12. pentru a se detecta eventualele blocari datorate formarii unor dopuri de gheata.3. .. sa se utilizeze amestecuri rezistente la inghet. cantitatea necesara pentru inlocuirea golului format prin sedimentare. h) la circa 24 ore dupa terminarea operatiei de injectare toate golurile ramase la orificiile de injectare. aceasta trebuie sa fie evacuata imediat cu ajutorul aerului comprimat.19 Daca In perioada In care sc fac injectarea si intarirea amestecului de injectare. deoarece in cazul utilizarii apei.3. aceasta verificare se face. verificate prin probe de laborator. golire sau control.92 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. coborarea rapida a temperaturii la -20GC.. trebuie sa fie umplute cu amestecul de injcctare.

apa de amestecare trebuie sa fie la 0 temperatura intre +30oC si +40oC. Acoperirea ClI mortar sau beton se stabileste prin proiect. 12.3. conditiile privind impermeabilitatea.incepand Cll fazele prernergatoare pretensionarii .se recomanda utilizarea de aditivi pentru sporirea volumului de pori al amestecului ~iimbunatatirea comportarii la inghet. in cazul 'in care.23 La elernentele la care fata opusa celei pe care este plasata armatura pretensionata vine In contact cu lichide sau cu materiale agresive. a aburului. In acest scop. 9.24 La elementele sau constructiile la care protectia armaturii exterioare este prevazuta sa se Cadi prin torcretare. Este interzisa utilizarea. 12. utilizandu-se aer comprimat incalzit. daca este cazul.. care se mentine in canale timp de circa 15 minute. Aceasta operatic se efectueaza de minim doua ori. clasa mortarului sau a betonului. fapt care se verifies prin iesirea libera a aerului prin capatul opus. eventual prin sablare: daca exista urrne de rugina. trebuie sa se proeedeze la spalarea si incalzirea peretilor canalelor si la topirea eventualelor resturi de gheata ramase in canale. La pregatirea ~i introducerea amestecului de injectare se respecta prevederile mentionate anterior. iar clasa de rezistenta se recomanda sa fie egala cu cea a betonului din elemente. 12. In cazul 'i11 care se constata existenta unui dop de gheata. Renuntarea la aceasta prevedere se poate face numai pe baza unor prescriptii speciale. sa aiba aderenta cu betonul. pana la asigurarea continuitatii canalului (prin topirea completa a ghetii).ca protectia armaturii sa se faca dupa remedierea neetanseitatii betonului. Betonul sau mortarul de protectie trebuie sa fie cat mai compact. canale le se umplu eu apa il1calzita la 30 .amestecul trebuie S21 fie la 0 temperatura de eel putin +20oC in momentul introducerii In canal: . . 853 bis/20.XI1. In ziua injectarii. acestea VOl' fi indepartate de pe armatura.3. in acest scop.3. lntroducerea apei calde se face nurnai In acele canale pentru care exista certitudinea ca pot fi injectate 'in aceeasi zi.22 La elementele sau constructiile din beton precomprimat la care se prevede ca armatura pretensionata. Nr. operatiile se fae 'i11 conformitate ell reglernentarile tehnice aplicabile si cu respectarea urmatoarelor prevederi: a) la stabilirea sortului granular al nisipului si a dimensiunii maxime a granulei de agregat se line seama de distanta minima libera dintre doua sarme alaturate ~ide grosimea stratului de protectie. cat si In cele alaturate (neobturate). se introduce aer cornprimat incalzit. din motive exceptionale. 40°C. dupa sablare. aflata la exteriorul sectiunii. dar eel putin egala cu C20/2S. grosimea stratului. atat In canalul obturat. PARTEA I. prin proiect trebuie sa se prevada eel putin urmatoarele: modul de punere In opera a betonului san a mortaruJui de protectie.1). Este interzisa incalzirea armaturii pretensionate prin trecerea unui curent electric. cu urmatoarele masuri suplimentare: . b) efectuarea unei curatari ingrij ite a suprafetei. trebuie sa se ia masuri .. se .2010 93 acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasa. respectiv M30. Pentru cazurile necuprinse in aceste prevederi se solicita avizul unui laborator de specialitate. in functie de agresivitatea mediului (a se vedea pet. este necesara evacuarea integrals a apei din acestea. unele canale spalate nu pot f injectate In aceeasi zi.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.4.

Pentru cazurile necuprinse In aceste reglementari se cere avizul unui Iaborator de specialitate. PARTEA I. e) verificari in tirnpul operatiunilor privind protectia armaturii pretensionate (injectare. conform conditiilor din prezentul norrnativ (pct.94 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. daca prin proiect nu se prevede altfel. I Verificarea lucrarilor de precomprimare consta In: a) verificarea documentelor privind confectionarea. betonare etc.).4.XI1.. jet de apa si aer cornprimat etc. 12. dupa umplerea cu apa a acestora si realizarea.2 Verificarea privind pretensionarea armaturii se refera la: a) verificarea realizarii fortei de control ~i verificarea rnentinerii acesteia.2).1 .4.12. a elementelor de sustinere a arrnaturii exterioare de-a lungul acesteia si a rosturilor Ia clemente asamblate prin precomprimare. . 12. c) aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armaturilor infasurate sub tensiune pe recipienti se face.4. posibilitate de cornpactare. 12.1 aliniatuI ultim. ce se dezvolta In expIoatare.9)..4. mai ales 'in zonele de ancorare a armaturii pretensionate.12. La receptia lucrarilor va f invitat proiectantul. precum ~i a starii acestora.) si a fiselor intocmite pentru aceste operatiuni. curatarea se va face cu procedee care sa nu conduca la degradarea acesteia. a conforrnitatii ell prevederile proiectului. a presiunii maxirne a apei. dupa caz. ~l 12. J2. montarea pretensionate (pct.4 Verificarea si receptia lucrarilor de prccomprimare receptia armaturii 12. 12.). In masura in care este posibil. Recipientul nu se goleste pana la obtinerea rezistentei torcretului. 12. verificare care se efectueaza prin examinarea directa a tuturor acestor zone (fisuri. dupa caz: b) luarea In considerare a documentelor privind stare a armaturii. In timpul si dupa efectuarea pretensionarii.3. Nr. Receptia lucrarilor de precomprimare efectuata pe baza verificarilor aratate (pct.3. de regula.26 Sisternele de protectie anticoroziva a suprafetei straturilor aplicate prin torcretare sau turnare se adopts si se executa pe baza prevederilor din reglernentarile specifice 111 vigoare. 111 cazul precizat la pet.). prin examinare directa. striviri locale etc. aderenta de stratul suport etc.3 Verificarea privind protectia armaturii pretensionate se refera la: a) verificarea c1ocumenteJor privind livrarea ~i receptia procluselor implicate.2010 efectueaza curatarea suprafetei cu un jet de aero Daca armatura a fost protejata temporal'. prin care se stabilesc detaliiIe de executare in functie de conditiile specifice (distants intre armaturi.3) se cornentioneaza in procesul verbal de receptie calitativa pc faze (pentru lucrari care devin ascunse). acestea trebuie sa fie indepartate prin procedeul care se dovedeste mai eficient (sablare. 12.9. precum si.4. de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substante de protectie ternporara care reduc aderenta. 1n conditiile In care se prevede mentinerea protectiei ternporare. b) verificarea privind pretensionarea armaturii: c) verificarea privind protectia arrnaturii pretensionate. prevazute In proiect.4.4. 853 bis/20.1 ~i 12.25 Protectia armaturilor cu beton sau mortar turnat se prevede prin proiect si se realizeaza nurnai pe baza un or experimentari prealabile. verificare care se efectueaza in timpul pretensionarii pentru fiecare armatura pretensionata si se consemnaza In fisele de pretensionare: b) verificarea starii elementelor precornprimate.3.

. g) graficul calendaristic de lucru pentru transportul ~i montarea elementelor prefabricate. din neopren arm at etc. f) formatiile de lucru necesare pentru montare.2 Montarea elementelor prefabricate supravegherea unui personal cu studii responsabilului tehnic cu exectia Iucrarii.1. j) masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor. dupa cum urmeaza: a) cele din clemente turnate in situ. utilajuI necesar si amplasamentul acestuia. Pieseleinglobate 111 beton se considera corespunzatoare.1.) trebuie sa fie conform proiectului si sa aiba.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2010 95 13 MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE 13. atestarea de conformitate cu standardele sau documentele tehnice legale de referinta. defalcata pe sortimente: b) mijloacele de transport pana la locul de montare. daca este cazul. pe care se monteaza elementele prefabricate. prin receptia conform prevederilor prezentului normativ. intocmit In concordanta cu ordinea de montare a elementelor si tinand seama de timpul necesar pentru intarirea betonului de monolitizare a imbinarilor. care nu trebuie sa fie stanjenita de elementele ce se monteaza 'in continuare sau prin executarea altor Iucrari. PARTEA I. 111) abaterile admisibile la montare. I) etapele la care este necesara 0 receptie partials a lucrarilor de montarc sau de imbinare. 13. urmind ca. de catre proiectant.X11. In functie $i de cornplexitatea lucrarilor de montare. cu suruburi etc. e) ordinea de desfasurare a operatiilor de montare. Armatura si betonul se vor realiza si pune III opera 'in conformitate CLl prevederile prezentului normativ.1 Prevederi generale 13. Nr.). 853 bis/20. prin proiect sa sc prevada necesitatea intocmirii proiectului tehnologic ~i elaborarii.4 Produsele necesare pentru rezemari umede (mortar) sau uscate (aparate de rezem metalice. k) ordinea de executare a sudurilor si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca sudurile. h) 1110dulde pregatire a suprafetelor pe care VOl' rezerna elementele ~i a zonelor de monolitizare. La stabilirea masurilor necesare pentru fixarea provizorie a elementelor la montare se VOl' avea In vedere prevederile standardelor SR EN 1991-1-6 si SR EN J991-J-6/NB. dupa caz. i) modul de pozitionare si regulile de verificare a respectarii abaterilor admisibile pentru montare.3 Succesiunea operatiilor de montare este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor definitive. 13. structurale superioare se va efectua sub conducerea si in dorneniul constructiilor si a 13. precum ~i a altor lucrari secundare. a caietului de sarcini. c) locul de depozitare pe santier ~i conditiile de asezare si rezernare (daca rnontarea IlU se executa direct de pe mijlocul de transport). Proiectul (proiectuI tehnologic) va cuprinde eel putin urrnatoarele: a) cantitatea de clemente de montat. d) metodele de montare.1. precum si pentru imbinari umede (monolitizari cu beton si arrnatura) sau uscate (prin sudura.1 Montarea elementelor prefabricate se efectueaza pe baza datelor din proiect.1.

Elementele vor fi eli berate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii. respectiv In cazul imbinarilor umede sau mixte. pnn 13. eliberate de producator.. fie prin executarea imbinarilor definitive..). dupa caz: (ii) prelucrarea corespunzatoare (spre exemplu. 13. Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii elementului din carligul macaralei.2..3.1 Urnplerea rosturilor dintre elementele prefabricate prin: (boltari sau panouri) se poate face a) turnare de beton 111 spatii largi (100 . care nu au fost fixate definitiv (cu exceptia cazurilor prevazute prin proiect). d) pregatirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilitatii elernentului montat pfma la realizarea imbinarii definitive. 20 111m inaltime pentru verificarea prinderii elementelor In dispozitiv.5 111.x11. trebuie utilizate cabluri/funii pentru oprirea balansarii. cat $i pe elernentele care se monteaza..5 111 si de 35 .96 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. . 13. b) trasarea de detaliu pentru pozitia de asezare. (iv) starea de curatenie. c) verificarea cotei de nivel a suprafetelor de asezare pe care se rnonteaza elementele.2. Imbinarile definitive trebuie sa fie executate 'in cel mai SCUtt timp posibil de la montare. fie prin mijloace provizorii. cu rep ere atat pe zonele de asezare. la ridicarea $i deplasarea orizontala 111 stare suspendata a elementelor.2 Realizarea montarilor si unbinarilor manipulare). Este interzisa montarea de elemente pe aIte clemente. Indiferent de tipul elementului. Nr.. daca este cazul: (iii) pozitia si forma corespunzatoare a armaturilor sau ale altor piese care intra 'in imbinare.. 13. daca este cazu!. 853 bis/20. Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi demontate decat dupa executarea imbinarii definitive. perierea cu perie de sarma $i spalarea din abundenta In cazul 'in care Yin in contact cu beton de monolitizare sau mortar de poza).1 Inainte de montare trebuie realizate urmatoarele: a) verificarea suprafetelor care Yin In contact si a celor care intra In imbinare. in special sub urmatoarele aspecte: (i) respectarea conditiilor privind dimensiunile ~i forma (planitate.3 Executarea prefabricate rosturilor la clemente sau constructii asamblate prin precomprimare din boltari sau panouri 13. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. dupa eel putin 3 zile de la betonare. 55 mm pentru elemente cu inaltimea mai mare de 1. PARTEA I.30 mm pentru elemente cu inaltimea pana la 1. La ridicarea elementelor prefabricate se va executa In prealabil 0 ridicare provizorie de pan a la cca.2 Pentru montarea elementelor prefabricate se VOl' folosi utilaje care sa asigure montarea in conditii de securitate.200 mm) b) matare sau injectare de mortar In rosturile avand grosimea de 15.2010 b) cele din clemente prefabricate (pentru lmblnan ~i pentru documentele privind calitatea acestora. rugozitate etc.

cuburi cu latura de 150 111m sau cilindri. Nr.pentru beton.pentru mortar. asamblarii se vor examina.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pentru a avea certitudinea ca acestia corespund din punet de vedere calitativ cerintelor proiectului.mansoane nerecuperabile din tabla. 13.2 Boltarii sau panourile care urmeaza a f asamblate prin precomprimare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa fie receptionate bucata Cll bucata si sa corespunda prevederilor proiectului. rupturi sau fisuri. prevederea de mustati de armatura ~i arm area cu plase a rostului.mansoane reeuperabile din caueie sau alt material.7 Inainre de asezarea boltarilor san panourilor 13.x11. 853 bis/20.se vor indeparta praful. e) lungimea eordoanelor de sudura sau petrecerea buclelor de armatura din rost trebuie sa se incadreze in limitele tolerantelor din proiect. 11101iar)~i betonul din boltari. urmatoarele cerinte: a) sa asigure legatura intre materialul din rost (beton. dirnensiunea maxima a agregatelor trebuie sa nu depaseasca 3 111m pentru rosturi cu grosimea pana la 25 mrn. boltarii sau panourile prefabricate. caz 'in care grosimea rostului nu va depasi 1 mm: utilizarea rasinilor se va face pe baza documentelor tehnice legale si a prevederilor furnizorului d) alte metode speciale. 13.4 Continuitatea si etanseitatea canalelor 'i11 rost se poate realiza 'in una din urmatoarele variante: . PARTEA I. boltarii sau panourile prefabricate se vor aseza pe reazeme (calaje. 111 pozitia de asamblare: . 13. murdaria si eventualul strat superficial de lapte de ciment de pe fete le dinspre rosturi ale boltarilor si panourilor.3. c) dimensiunile rostului trebuie sa permita realizarea imbinarilor armaturilor nepretensionate ~i betonului 'In conditii corespunzatoare. este necesar sa se verifice concordanta dintre lungimea reala a elementului si cea prevazuta 'in proiect.5 Pentru asamblare. care sa perrnita scurtarea elementului pe care II forrneaza (deplasarea lor) la precomprimare ~i descentrarea usoara a rcazemelor interrnediare. utilizand : .3. 13. aceasta legatura se asigura. CLI ajutorul periei de sarma ~i prin spalarea cu apa. . dupa caz.se va verifica starea canalelor (obturare. b) sa asigure conditia de etanseitate (forma rostului sa perrnita aplicarea materialului sau garniturii de umplere).3. pe baza documentelor tehnice legale. polietilena sau Pvc.3. curatenie).2010 97 c) lipirea cu rasini epoxidice. inclusiv.7 mm. . ~i 7 mm pentru rosturi peste 25 111m grosime.3 Realizarea rosturilor trebuie sa satisfaca. De asernenea. fundatii netasabile). b) sa aiba asigurata pozitia relativa (coincidenta.6 Tnainte de inceperea . dupa caz. platforme.3. controlul calitatii materialului din rosturi se efectueaza la data inceperii precornprimarii si la 28 zile de la turnarea rosturilor. dandu-se o atentie deosebita reazemelor de capat care trebuie sa fie capabile sa preia greutatea proprie a intregului element mra a se produce denivelari irnportante. .3. cu atentie. Inca 0 data. 13. continuitate) a canale lor: c) sa fie executate coreet fetele din rost si suprafetele acestora sa nu prezinte stirbituri. d) rezistenta betonului din rost trebuie sa fie superioara cu 0 clasa rezistentei betonului din elemente. prin amprentarea suprafetelor. prisme 40 x 40 x 160 111m sau euburi cu latura de 70.

cu spioni.se va analiza siguranta la rasturnare atat a panourilor cat ~i a intregului element si se vor lua masuri de sprijinire adecvate.1. dupa montare ~i fixarea definitiva. se vor lua rnasuri de protectie a rosturilor atat impotriva rntaririi rapide (in cazul timpului excesiv de cald). Se incheie. 13. cat si impotriva inghetului (In cazul timpului friguros).3.1 b-e) se lncheie procese verbale de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse).3). in plan si pe inaltirne. e) supravegherea operatiilor de turnare a betonului sau de matare (starea spatiului. care sa permita introducerea unui pervibrator In rost. 13. la fiecare imbinare realizata prin monolitizare sau matare.5. la fiecare rezemare.3. atunci cand acesta este de grosime mare.8 Dupa asezarea boltarilor sau panourilor In pozitia de asamblare ~i panfl la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor interioare ale rosturilor si ale canalelor.98 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. precum si prin deterrninari nedistructive.9 inainte de umplerea rosturilor c1. PARTEA I. prin observare vizuala directa. verificarea aspectului betonului la decofrare ~i verificarea clasei betonului turnat. verificarea. d) verificarea. luandu-se masurile necesare pentru indepartarea apei de la baza rosturilor (a se vedea si pet.4.12 Dupa turnare. de asemenea. pentru fiecare element montat: b) verificarea. eventual.10 Compozitia si consistenta materialului de umplere a rostului se vor stabili prin incercari preliminare. 11. clasa betonului. 13. 853 bis/20. 13. a armaturilor care intra 111 imbinare. care sa nu impiedice deformarea elementului la precornpnmare. Utilizarea aditivilor se face pe baza documentelor tehnice legale fiind insa obligatorii incercari prelirninare. 13. uscate.).1amestecuri pe baza de ciment.3. la santier. in cazul rezemarilor simple pe pat de mortar sau pe aparate de rezem. Nr. Pentru lucrarile si zonele care devin ascunse (pet. c) . precurn ~i a spatiului destinat turnarii betonului.3. utilizarea concomitenta a doua tipuri de aditivi se va face numai Cll avizul unui laborator autorizat.4. Verificarea lucrarilor de montare a elementelor prefabricate se refera la: a) verificarea pozitiei. prin sondaj. a imbinarilor prin sudura.XII. caracteristicale betonului proaspat etc. procese verbale privind conformitatea pozitiei in plan si pe inaltime a elernentelor prefabricate structurale. Pentru 0 mai buna cornpactare se poate prevedea pe fiecare din fetele panoului 0 alveola sernicirculara. prin observare vizuala directs si prin masurari simple. 13.2010 . In cazul In care se foloseste metoda de compactare interioara a mortarului sau betonului se va avea 'in vedere ca mijloacele de compactare sa nu deterioreze sau sa nu deplaseze mansoanele pentru realizarea canalelor in rost.11 Compactarea mortarului in rost se executa 'in general prin indesare cu sipca sau cu vergeaua metalica. 13. prelevarea epruvetelor (cuburi sau cilindri) pentru fiecare ~arja de beton pusa in opera. la imbinarile elementelor structurale.4 Verificarea si receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 13. fetele respective ale boltarilor sau panourilor vor fi udate cu apa. a modului de rezemare. prin observare vizuala directa si.3. si verificarea incadrarii In abaterile admisibile. Cll suruburi sau alte sisteme mecanice.

c) examinarea. a elementelor structurale pentru cladiri si constructii ingineresti).4. mai ales in situatiile. incheiate ca urmare a verificarilor conform pet. calificarea personalului. 13.5. I.5. prin procesul verbal de receptie calitativa pe faze se VOl' consemna toate datele precizate la pet. executarea si verificarea lucrarilor. precurn ~l a dispozitivelor de prindere si fixare provizorie. in celelalte cazuri. de verificare a trasarii etc.1 Principalele conditii prealabile pentru realizarea lucrarilor de montare de elemente prefabricate sunt: a) receptionarea elementelor prefabricate procurate pentru montare.4. (iii) verificarea bunei functionari a utilajelor de montare. a elernentelor prefabricate montate.5.2. prin observarea vizuala directa.3 In cazurile 111 care executantul Iucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20.2 Elementele prefabricate prevazute pentru montare trebuie sa fie receptionate In prealabil.cr1:. Nr. in care acestea se realizeaza prin prestare de servicii. echiparnentele de masurare. receptia. pentru accesul la zonele de lucru (de rezemare.4.XII. b) 'in cazul elementelor prefabricate unicat (elemente executate pe baza unui anumit proiect. eliberate de producator. declaratia de conforrnitate ell proiectul (comanda). a prevec!erilor din protect ~i examinare directa. manipularea. cum este cazul. care are la baza: a) documentele privind calitatea si receptia: (i) elementelor prefabricate montate. instructiuni si inregistrari privind: aprovizionarea. utilajele de constructii.4. montare si fixare provizorie.2010 99 13. (iv) executarea schelelor.1. 13. 13. tratarea neconformitatilor etc. (ii) materialelor utilizate la rezemari si imbinari. pentru 0 anumita constructie. PARTEA I. 853 bis/20. de desfacere din macara. 13.2 Receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate este consernnara prin proces verbal de receptie calitativa. depozitarea si trasabi1itatea materialelor. c) efectuarea lucrarilor pregatitoare.2).). Receptia se efectueaza prin analizarea documentelor privind calitatea acestora.3 Documentele privind calitatea elementelor prefabricate sunt: a) in cazul elementelor prefabricate de serie. l11'. 13. La receptie este invitat proiectantul. conform graficului de montare. echipamentul de sudura.a baza procesului verbal de receptie calitativa pe l faze a lucrarilor de montare a elementelor prefabricate VOl' sta documentele aplicabile ale acestui sistem. (ii) executarea cailor de rulare ale utilajelor de montare.).5 Conditii prealabile si conditii necesare pentru efectuarea lucrarilor elernentelor prefabricate de montare a 13. pe baza unei comenzi directe. echipamentelor si dispozitivelor necesare pentru manipulare.1 si 13. daca este cazul. cum sunt: (i) executarea cailor necesare transportului elementelor si accesului utilajelor de montare. b) asigurarea utilajelor.4. 13. declaratia de conformitate conform prevederilor legale privind categoria elementelor respective. la care se va face trimitere (proceduri. b) documentele privind ealitatea lucrarilor de montare. de regula frecvente. introduse pe piata. data de producator conform sistemului 4 de atestare a conform itatii. . de regula. inclusiv a rezemarilor ~iimbinarilor acestora.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful