CAPITOLUL I RAPORTUL JURIDIC COMERCIAL Raporturile juridice născute din fapte de comerţ sunt guvernate de Codul comercial şi legile

speciale, în măsura în care legislaţia comercială nu oferă o normă specială, se aplică normele Codului civil şi ale legislaţiei civile speciale. Sediul materiei judecării litigiilor comerciale îl constituie art. 7201 – 72020 Cod procedură civilă, Cartea a VI-a – Proceduri speciale. Capitolul XIV1 numit Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercială, a fost introdus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. Adaptându-se necesităţii dezvoltării relaţiilor economice specifice economiei de piaţă, care impun soluţionarea cu promptitudine a litigiilor în materie comercială, modificarea adusă Codului de procedură civilă a prevăzut introducerea unei proceduri speciale şi în această materie. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale este o procedură specială, care este definită, ca fiind un complex de norme procedurale, complementare sau derogatorii de la procedura de drept comun, după care se soluţionează numai anumite pricini expres determinate prin lege. Constituie proceduri speciale numai complementările, derogările sau dispoziţiile deosebite – faţă de procedura de drept comun – care alcătuiesc prin număr conţinut şi sistematizare o reglementare aparte, care se aplică numai în cauzele pentru soluţionarea cărora au impus şi determinat un atare regim2. Raportul juridic comercial. Particularităţi Raporturile juridice comerciale sunt raporturi sociale preponderent patrimoniale, în care conduita părţilor este reglementată de normele de drept comercial şi a căror formare, modificare sau desfiinţare se produce prin intervenţia unei fapte de comerţ. Raportul juridic comercial: - este raport de drept material; - drepturile şi obligaţiile au conţinut preponderent patrimonial; - părţile unui raport comercial sunt calificate (cel puţin una dintre părţi trebuie să aibă calitatea de comerciant). Art. 56 Cod comercial, dispune: Dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afară de dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comercianţilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel. Condiţii care trebuie îndeplinite pentru a fi parte în a unui raport juridic comercial litigios a. Capacitatea procesuală de folosinţă (capacitatea de a fi parte în proces) Capacitatea procesuală de folosinţă este un aspect al capacităţii civile definită în Decretul nr. 31/1954 art. 5 alin. 2 ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă este recunoscută tuturor persoanelor, este o însuşire esenţială şi inerentă persoanei fizice, fapt pentru care se dobândeşte o dată cu naşterea şi încetează la moartea acesteia sau la data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă3. Deoarece majoritatea persoanelor care participă, în calitate de părţi, la soluţionarea litigiilor comerciale sunt societăţi comerciale, şi persoane juridice, trebuie avută în vedere, capacitatea de folosinţă a persoanei juridice. În art. 34 Decret 31/1954 este prevăzut că persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut. Modalitatea de stabilire a capacităţii de folosinţă a persoanei juridice este determinată de principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a acesteia.
1 2

Capitolul XIV a fost reintrodus prin OUG nr. 138/2008, aprobată prin Legea nr. 219 din 6.07.2005 M.N. Costin, I. Leş, M.S. Minea, D. Radu, Dicţionar de drept procesual civil, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 104 3 Ioan Leş, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 79

Potrivit art. 41 Cod procedură civilă:”Orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată”. Prin urmare persoana fizică sau persoana juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât etc., chiar dacă nu are capacitate procesuală de exerciţiu. Altfel spus, pentru a fi parte în proces, legea nu pretinde şi condiţia capacităţii procesuale de exerciţiu ( cerinţă necesară pentru exercitarea acţiunii). b. Calitatea procesuală Părţile procesului în materie comercială trebuie să beneficieze de calitate procesuală. Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau a obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în proces. Prin noţiunea de calitate juridică procesuală se înţelege atât îndreptăţirea unei persoane de a reclama în justiţie, cât şi obligaţia unei alte persoane de a răspunde faţă de pretenţiile ridicate împotriva sa1. Din definiţie rezultă că legitimarea procesuală poate fi activă şi pasivă. În cursul activităţii judiciare, calitatea procesuală poate fi transmisă: - în temeiul legii (transmisiune legală). Transmisiunea legală a calităţii procesuale active sau pasive are loc în cazul succesiunii sau al reorganizării persoanelor juridice.. - în baza acordului de voinţă a părţilor (transmisiune convenţională). Transmisiunea convenţională a calităţii procesuale poate interveni în cazul: cesiunii de creanţă, care conferă cesionarului calitate procesuală activă, faţă de debitorul cedat; preluării datoriilor, care conferă cumpărătorului calitate procesuală pasivă; vânzării bunului litigios, care conferă cumpărătorului, după caz, legitimare procesuală activă sau pasivă2. c. Interesul de a fi parte Interesul este o condiţie de ordin subiectiv, evidenţiat atât în persoana celui care acţionează în justiţie, cât şi în persoana adversarului acestuia. Justificarea interesului judiciar incumbă reclamantului, în faza iniţială a procesului, precum şi pârâtului, care trebuie să justifice ulterior actele procedurale îndeplinite. Interesul afirmat în justiţie trebuie să fie legitim (pretenţiile formulate se nasc dintr-un raport juridic recunoscut de lege), personal ( propriu celui care promovează acţiunea sau celui care se apără în proces), născut şi actual (interesul judiciar există şi este actual din momentul încălcării unui drept subiectiv). d. Comercialitatea litigiului Pentru a fi parte într-un proces având ca obiect soluţionarea litigiilor comerciale şi pentru a se aplica în cauză procedura specială instituită de 7201 – 72020 Cod procedură civilă, este necesar ca litigiul în cauză să aibă natură comercială3. e. Condiţiile pentru a sta în judecată Potrivit art 42 Cod procedură civilă: “Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor”. Capacitatea de a sta în judecată sau capacitatea procesuală de exercuţiu este definită ca fiind aptitudinea unei persoane care are folosinţa unui drept de a şi-l apăra în proces, personal sau prin mandatari aleşi 4.Persoanele care nu dispunde capacitate deplină de exerciţiu participă la activitatea judiciară numai dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate. Persoanele fizice lipsite total de capacitate de exerciţiu (minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie), participă la activitatea
1 2

D. Radu, Acţiunea în procesul civil, Editura Junimea, Iaşi, 1974, p. 1974, p. 173 Ioan Leş, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 84 3 Laura Cetean-Voiculescu, Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 52 4 G. Porumb, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, vol. I, p. 136; I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, Editura Servo-Sat, 2000, vol. I, p. 152

judiciară prin reprezentare. Minorii sunt reprezentaţi prin părinţii lor, iar în lipsa acestora prin tutore. Persoana pusă sub interdicţie este reprezentată de tutorele desemnat de autoritatea competentă. În cazul persoanelor juridice, potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954, acestea îşi exercită drepturile şi obligaţiile, prin organele sale, actele juridice făcute de organele persoanei juridice, sunt actele persoanei juridice însăşi. Capacitatea procesuală de exerciţiu a comerciantului persoană juridică este limitată, conform principiului specialităţii, de scopul pentru care a fost înfiinţată. Asistarea operează în cazul persoanelor care nu au capacitate de exerciţiu deplină. Partea care se găseşte în această situaţie îndeplineşte actele de procedură şi este citată personal în proces, însă acele acte vor fi semnate şi de persoana, care potrivit legii, îi întregeşte capacitatea1. În proces, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani trebuie asistat de către ocrotitorii săi legali, care vor fi citaţi alături de minor şi vor semna alături de el toate actele adresate instanţei. Autorizarea vizează împrejurarea în care reprezentantul sau ocrotitorul legal al unei persoane are nevoie pentru îndeplinirea unor acte de o autorizare specială dată de organul competent. Autorizarea este necesară pentru îndeplinirea actelor de dispoziţie de către reprezentantţii persoanelor juridice. f. Condiţii pentru exercitarea acţiunii comerciale Pentru exercitarea acţiunii comerciale trebuie îndeplinită condiţia afirmării unui drept subiectiv sau a unei situaţii juridice care trebuie protejată prin intermediul instanţei judecătoreşti. Bibliografie: 1. Laura Cetean-Voiculescu, Laura., Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 2. Costin, M.N., Leş, I., Minea, M.S., Radu, D., Dicţionar de drept procesual civil, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 3. Deleanu, I., Tratat de procedură civilă, Editura Servo-Sat, 2000, vol. I 4. Leş, Ioan, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, Bucureşti, 2001 5. Porumb, G., Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, vol. I 6. Radu, D., Acţiunea în procesul civil, Editura Junimea, Iaşi, 1974

CAPITOLUL II ACŢIUNEA CIVILĂ ŞI LITIGIUL COMERCIAL

1

Gh. Porumb, Codul de procedură civilă comentate şi adnotat, vol. I, p. 138-141; Ioan Leş, Tratat de procedură civilă, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 149

Acţiunea comercială este mijlocul legal prin intermediul căruia se poate formula o cerere adresată instanţelor judecătoreşti, cerere privitoare la fapte de comerţ între orice persoane, în principal, având calitatea de comercianţi1. Procesele în materie comercială sunt cele rezultate din încălcarea drepturilor născute ca urmare a săvârşirii unor fapte de comerţ – obiective, subiective, unilaterale sau mixte. Acţiunea comercială este o formă specifică de exprimare a acţiunii civile, de la care împrumută trăsături care pot fi considerate constante ale acţiunii civile, pe de altă parte, acţiune comercială se particularizează şi, într-o anumită măsură, se detaşează de acţiunea civilă2. Legea generală în materia acţiunilor comerciale este Codul de procedură civilă, dar Legea comercială şi procedura specială de soluţionare a litigiilor comerciale, poate cuprinde derogări, reguli speciale, care exprimă particularitatea acţiunii comerciale. Asigurarea acţiunii comerciale Măsurile asigurătorii - sechestrul asigurător, poprirea şi sechestrul judiciar - au caracter accesoriu în raport cu acţiunea principală, reprezintă mijloacele puse la dispoziţia reclamantului de bună credinţă, prin care se urmăreşte indisponibilizarea şi conservarea bunului care formează obiectul litigiului. Codul comercial, art. 907, prevede că “partea interesată în o cauză comercială va putea, deodată cu intentarea acţiunei, să ceară să pună sechestru asigurător asupra averii mobile a debitorului său, conform art. 614 şi următoarele din procedura civilă, după deosebirile mai jos enunţate. Va putea, de asemenea, să urmărească şi să poprească pentru sumele cuprinse în titlul său sumele sau efectele datorate debitorului său de către un al treilea, conformându-se dispoziţiunilor art. 456 şi următoarele din codicele de procedura civilă”. Sechestrul asigurător este măsura destinată să indisponibilizeze bunurile mobile şi imobile ale pârâtului, până la terminarea procesului, în scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-şi realiza creanţa constatată prin hotărârea ce se va pronunţa3. Cererea de sechestru asigurător sau de poprire se formulează odată cu intentarea acţiunii În materie comercială, darea de cauţiune aste obligatorie, în acest sens, art. 908 alin. 1 Cod comercial dispune: “Sechestrul sau poprirea nu se va putea înfiinţa decât numai cu dare de cauţiune, afară de cazul când cererea de sechestru sau de poprire se va face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată”, dar sunt sitpulate şi unele excepţii referitoare la existenţa unei cambii sau a unui efect de comerţ prestat de neplată. În art. 908 alin. 3 Cod comercial este prevăzut expres că sechestrul asigurător nu poate fi ridicat decât dacă debitorul va consemna suma, capital, interese şi cheltuieli, pentru care s-a înfiinţat acel sechestru. Litigiul comercial Definiţia dată litigiului comercial - de regulile de procedură arbitrală ale Camerei de Arbitraj Bucureşti, emise în temeiul art. 5 lit. j, art. 11 şi 13 din Decretul Lege nr. 139/1990 privind camerele

1 2

Laura Cetean-Voiculescu, Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 53 I. Deleanu, Gh. Buta, Acţiunea comercială, în Revista de drept comercial, nr. 10/2000, p. 27-57 3 Ioan Leş, Tratat de procedură civilă, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 161

Codebitorii comerciali răspund solidar Art. Principiul comercial ocrotit prin acestă dispoziţie este cel al protecţiei creditorului. Ediţia a II-a.H. nu sunt fapte de comerţ”. 9 Cod comercial: “Orice persoană care într-un chip accidental face o operaţiune de comerţ. Dacă debitorul comercial nu plăteşte la scadenţă. chiar dacă săvârşeşte fapte de comerţ obiective cu caracter izolat poate deveni parte într-un proces în materie comercială. Editura Lumina Lex. 2.H. raportat la cea din dreptul comun: 1. Neplata la termen a unei obligaţii comerciale poate antrena efecte negative în lanţ. mai mult. 9697 . capitalurile sunt apte să producă beneficii din momentul posedării lor. Regimul juridic al dobânzilor.de comerţ şi industrie din România . 4 Cod comercial. iar evaluarea acestei productivităţi se face fie la nivelul dobânzii legale. îmbogăţindu-se fără justă cauză de pe urma creditorului3. 43 prevede: “Datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”. acesta poate urmări pe oricare dintre debitori. nu este nevoie de punerea în întârziere. ca şi alte raporturi juridice comerciale1. p. Beck. 3 Cod comercial. conform art.. Aceeaşi presumpţiune există şi contra fidejusorului. Bucureşti. iar banii sunt “fructiferi”. mai ales în condiţiile deprecierii monetare. Editura C. 2000. el se foloseşte de bani. care garantează o obligaţiune comercială. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Celeritatea operaţiunilor comerciale reclamă înlăturarea formalităţilor de felul celei de punere în întârziere. chiar necomerciant. nu poate fi considerată ca comerciant. 72010 Cod procedură civilă. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Bucureşti. potrivit dispoziţiilor prezentului cod şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii”. Beck. p. Regula specială a lipsei formalităţii de punere în întârziere a debitorului în materie comercială se justifică şi prin specificul comerţului. în materie comercială capitalul este productiv. 42 Cod comercial: “În obligaţiunile comerciale codebitorii sunt ţinuţi solidariceşte. în materie comercială există o prezumţie de comercialitate a tuturor contractelor şi obligaţiunilor unui comerciant. afară de stipulaţiune contrarie. precum şi litiile prevăzute de art.este orice litigiu derivat dintr-un contract comercial. există o prezumţie economică a productivităţii banilor. fie prin evaluare convenţională2. Ea nu se aplică şi la necomercianţi pentru operaţiuni care. Litigiul va fi comercial dacă priveşte fapte de comerţ definite de art. De asemenea. Editura C. precum şi apărarea creditorilor impun o respectare riguroasă a termenelor. ea este însă supusă legilor şi jurisdicţiunii comerciale pentru toate contestaţiunile ce se pot ridica din această operaţiune”. 1 2 Laura Cetean-Voiculescu. 2007. încât îi priveşte. cu alte cuvinte. p. 26 3 Laura Cetean-Voiculescu. 2007. Plata dobânzii de la data la care datoria devine exigibilă se întemeiază pe principiul potrivit căruia. 70 I. inclusiv referitor la încheierea. precum şi litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul acestei activităţi se soluţionează de către instanţele care au competenţa de judecată a proceselor şi cererilor în materie comercială. persoana fizică sau juridică. care dispune: “Litigiile privind desfăşurarea activităţii în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societăţilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat. Băcanu. executarea sau desfiinţarea lui. Bucureşti. În comerţ. In cazul raportului obligaţional comercial nu este necesară punerea în întârziere Codul comercial art. datorită interdependenţei operaţiunilor comerciale. potrivit prevederilor art. Necesitatea unei proceduri speciale în materie comercială Trasăturile specifice ale raporturilor obligaţionale comerciale care impun o procedură distinctă. proprie. unde conexiunea şi celeritatea operaţiunilor comerciale.

şi societăţile comerciale.: când răspunderea ar aparţine necomercianţilor.01. 6 din OG nr. 2. 8 OG 9/2000): . în funcţie de care se stabileşte dobânda legală. este cel din prima zi lucrătoare a anului. şi nu de creditor1. chiar dacă acesta este necomerciant. Dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României se calculează ca medie. potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale. pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul I al anului în curs. In materie comercială dobânda curge de drept. dar numai în cazul operaţiunilor care nu sunt fapte de comerţ în ceea ce-i priveşte. Cuantumul dobânzi este stabilit potrivit art. prin grija Băncii Naţionale a României”. anatocismul fiind permis cu respectarea următoarelor condiţii (alin.2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. Discuţii în legătură cu răspunderea solidară în materia obligaţiilor comerciale. având comerţul ca o profesiune obişnuită. 7 din Codul comercial. Anatocismul (capitalizarea dobânzilor) Anatocismul reprezintă o convenţie prin care părţile stipulează ca dobânda să se capitalizeze prin adăugarea la suma datorată şi prin producerea de dobândă în continuare. încheiată în acest sens. 3. . se va plăti dobânda legală. Nicolae. Dobânda este definită în art. şi cel din prima zi lucrătoare a lunii iulie. la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului”. a fost aprobată prin Legea nr. 8 din ordonanţă. Prin OG nr. iar riscul insolvabilităţii unuia va fi suportat de codebitorii săi. sunt comercianţi cei care fac fapte de comerţ. Potrivit art.G nr. dobânda legală este de 6% pe an. dar şi alte prestaţii sub orice titlu sau denumire. în cazul în care garantează o obligaţie comercială. ponderată cu volumul tranzacţiilor. publicată în Monitorul Oficial nr. anatocismul este admis în anumite condiţii şi cumulul dobânzii cu despăgubirile este permis a. Nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. în materie comercială. pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul II al anului în curs. dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate. art. prezumţia se aplică şi în privinţa fidejusorului. fiecare dintre aceştia garantând cu bunurile sale executarea de către ceilalţi a părţii ce le revine din întreaga datorie. (art. 4 OG 9/2000) b. Dobânda In cazul în care. 3 din OG nr.dobânzile să fie datorate pe cel pe un an.2/2000 sunt stabilite condiţiile în care este permis anatocismul: Astfel. In toate celelalte cazuri dobânda legală se stabileşte la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Legea admite şi excepţii. p. între dobânda la depozitele atrase de Banca Naţională a României şi vânzările reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta în luna anterioară celei pentru care se face anunţul.dobânzile să fie scadente. în Revista de drept comercial. 1 Pentru detalii a se vedea: M. 42 Cod com. 42 alin. 9/2000: “ Dobânda legală se stabileşte. atunci când legea română este aplicabilă şi când s-a stipulat plata în monedă străină. 112-124 2 O. obligaţia este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii. potrivit art. Regula specială a fost instituită în vederea protecţiei creditorilor şi asigurării securităţii operaţiunilor prin posibilitatea de a se îndrepta împotriva oricărui codebitor. Partea I. 3 al art. la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. este solidaritatea (dacă părţile nu au stipulat altfel). nr. Nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României. 12/1997. Excepţia de la regula solidarităţii codebitorilor este prevăzută de alin. 9/21. 26/2000. 9/2000 2 “… sumele socotite în bani cu acest titlu. 1 Cod com. diminuat cu 20%.existenţa unei convenţii a părţilor.Regula stabilită de art. . 362/2002 . In relaţiile de comerţ exterior sau în alte relaţii economice internaţionale.

iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul. 4. Cărpenaru. Ediţia a VII-a revăzută şi adăugită. 1088 Cod civil şi deci este admis cumulul dobânzilor cu depăgubirile. I. de fidejusiune şi societate.D. 1021 din Codul civil”. 12/1999.Anatocismul nu este permis în cazul contractului de cont curent şi atunci când legea dispune altfel. nr. Universul Juridic.mandatarul care schimbă destinaţiunea sumelor primite în socoteala mandantului. Ediţia a VII-a revăzută şi adăugită. Drept comercial român. Necesitatea apărării creditorului şi a circulaţiei bunurilor cere ca obligaţia să se execute întocmai şi la termenul stipulat2. la termen. Cumulul dobânzii cu despăgubirile Potrivit art. asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite. 65 ali 2 din Legea nr. Universul Juridic. fidejusorul beneficiază de cumulul dobânzilor şi al daunelor interese (art 1669 Cod civil). În materie comercială nu poate fi aplicat art. chiar penală. afară de regulile speciale în materie de comerţ. Schiau. 31/1990. D. deosebit de daune interese provenind din neîndeplinirea mandatului şi de orice altă acţiune. p. Gerota. p. 44. c. în afară de daune. 121 .în acţiunea de regres contra debitorului. care se particularizează prin aceea că ele sunt anticipat evaluate de către legiuitor. Actualizarea pretenţiilor şi evaluarea daunelor în materie comercială. Inadmisibilitatea acordării termenului de graţie Codul comercial art. în contract să fie stipulat termenul de executare. 1932. Neefectuarea unei plăţi la termen poate avea repecusiuni asupra obligaţiei pe care creditorul.L. 57 3 I. acordarea termenului de graţie ar duce la dezorganizarea activităţii comerciale. 32-39 4 St. D. dobânda curge de drept”. Bucureşti. Drept comercial român. deoarece dobânzile sunt în realitate daune-interese de întârziere (daune moratorii). Dobânzile nu se pot cumula cu daunele-interese 1. Din prevederile art. Pentru detalii: D. Bucureşti. prevede că: ”În obligaţiunile comerciale judecătorul nu poate acorda termenul de graţie permis de art. 422. În mod excepţional. nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată. 1994. e dator dobânda la aceste sume din ziua în care le-a primit. 4/2001. p. Cărpenaru. în Revista de drept comercial. 424. Imprimeria Naţională. In raporturile comerciale. 31/1990). . afară de cazurile în care. p. Drept comercial român. cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor (art. o are faţă de alţii. dobânzile se cumulează cu daunele interese în cazurile arătate de art. Prescure. 2007.potrivit art. p. teoria generală a obligaţiilor comerciale. 5. . 1088 Cod civil: “ La obligaţiile care au de obiect o sumă oarecare. 383 Cod comercial). la rândul său. 84 alin. Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ţinut a justifica despre vreo pagubă. 48-49 2 I. putând duce la executări silite. răspunde de suma datorată. înRevista de drept comercial. Deleanu. Bucureşti. asociatul. este o condiţie esenţială pentru derularea în bune condiţii a activităţii comerciale. In materie comercială operează principiul libertăţii probaţiunii Specificul probelor în dreptul comercial este definit 1 St. aplicarea procedurii insolvenţei3. nr. 1088 Cod civil: . Interdicţia acordării termenului de graţie în cazul obligaţiilor comerciale se explică prin faptul că executarea obligaţiei. dauneleinterese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. Editura Lumina Lex. p. după lege. 2 Legea nr. obligaţia debitorului trebuie să aibă caracter comercial4. Georgescu. pentru detalii: T. 44 Cod civil rezultă condiţiile în care operează interdicţia legală a acordării termenului de graţie: obligaţia debitorului trebuie să rezulte dintr-un contract sinalagmatic. . Bucureşti. 2007. Termenul de graţie.dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat. în caz de dol sau fraudă (art.

atunci predarea se va face în acel loc”. Editura Lumina Lex. prin orice alte mijloace de proba admise de legea civilă” Libertatea contractuală este principiul fundamental al obligaţiilor comerciale. p. Reguli speciale instituite de lege privind preţul în obligaţiile comerciale Când urmează a se hotărî adevăratul preţ sau preţul curent al productelor. Drept comercial român. de câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba testimonială şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art.. 157-158 St. Potrivit art. prevede: “Orice obligaţiune comercială trebuie să fie executată în locul arătat prin contract. 1191 din codul civil. ori din intenţiunea părţilor contractante. după cursul pieţei celei mai apropiate. Imprimeria Naţională. Dacă însă urmează a se preda un lucru determinat. proba să fie uşor de administrat. Universul Juridic. Bucureşti. (art. art. Legea comercială a instituit reguli speciale pentru determinarea locului executării obligaţiilor comerciale Articolul 59 Cod comercial. 41 Cod comercial. 2000 2. are drept corolar libertatea probei în litigiile comerciale. D. În contractele comerciale. Bucureşti. Ediţia a VII-a revăzută şi adăugită. Cărpenaru. teoria generală a obligaţiilor comerciale. 2007 1 2 D. 2007. 7. D.D. Ediţia a II-a. 46 Cod comercial “Obligaţiunile comerciale şi liberaţiunile se probează: cu acte registrele părţilor. să fie uşor de confecţionat pentru a nu stânjeni celeritatea în circulaţia bunurilor comerciale. pot fi utilizate ca mijloace de plată şi efecte de comerţ. În lipsa de o clauză expresă. Bucureşti. al efectelor publice şi al titlurilor industriei. afară numai dacă contractul poartă clauza "efectiv" sau o altă asemenea”. facilitează circulaţia mărfurilor2. pentru a consolida creditul comercial. el se ia după listele bursei sau după mercurialele locului unde contractul a fost încheiat. Regimul juridic al dobânzilor. plata va putea fi făcută în moneda ţării. 418 . Cărpenaru. 40 Cod comercial) Regulile speciale privind determinarea preţului asigură criterii pentru soluţionarea litigiilor şi. 6. transporturilor. Drept comercial român. contractul trebuie să fie executat în locul unde cel ce s-a obligat îşi avea stabilimentul său comercial. 45 Cod comercial “Contractul litigios prevăzut de art. pentru a asigura securitatea în justiţie a cauzelor comerciale1. după acelea ale locului celui mai apropiat. sau după orice fel de probă. care după cunoştinţa părţilor se găsea într-altă parte în momentul formării contractului. 1402. sau în locul care ar rezulta din natura operatiunei. 1403 şi 1404 din codul civil nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial” 8. Băcanu. Instrumentul probatoriu al unui drept comercial trebuie: să facă deplină credinţă. cu martori.. preţul poate fi stabilit şi în monedă străină. p. 1932. mărfurilor. cursul schimbului. în lipsă. al primelor de asigurare. Nu este permis retractul litigios Retractul litigios este o măsură de protecţie a debitorului împotriva actelor de speculaţie ale cumpărătorilor de drepturi litigioase. iar când în acea localitate n-ar fi un curs de schimb. Universul Juridic.Potrivit art. sau. sau cel puţin domiciliul ori reşedinţa. Bibliografie: 1. la formarea contractului. Gerota. St. De asemenea. dispune: “Când moneda arătată într-un contract nu are curs legal sau comercial în ţară şi când cursul ei n-a fost determinat de însăşi părţile. Bucureşti. implicit. în materie comercială. după cursul ce va avea schimbul la vedere în ziua scadenţei şi la locul plăţii. navlului. I. Ediţia a VII-a revăzută şi adăugită.

Tratat de procedură civilă. Deleanu. 2001 9. în Revista de drept comercial. 1994 7. Drept comercial român. nr. Teoria generală a obligaţiilor comerciale.L. în Revista de drept comercial. Laura. Deleanu. putem vorbi despre: . I. Imprimeria Naţională. T... I. Bucureşti.. nr.. Editura All Beck. 12/1997 10. Nicolae. 4/2001 6.3. Bucureşti.. 2007 4. Editura Lumina Lex.. I. Discuţii în legătură cu răspunderea solidară în materia obligaţiilor comerciale. D. Editura C. Georgescu. Leş. Buta.. Gh. Bucureşti. M. în Revista de drept comercial. 1932 8. Acţiunea comercială. I. Gerota.. nr. Schiau. 12/1999 CAPITOLUL III TIPURI DE ACŢIUNI COMERCIALE Acţiunea comercială În funcţie de domeniul sau instituţia de drept comercial din care fac parte.D. Actualizarea pretenţiilor şi evaluarea daunelor în materie comercială. în Revista de drept comercial. Bucureşti. Laura Cetean-Voiculescu. nr. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale..H. 10/2000 5. Ioan. Beck. Termenul de graţie. Prescure..

majorările sau penalităţile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective”.este o procedură specială. Aspecte noi în legătură cu procedura somaţiei de plată din perspectiva modificărilor survenite cu privire la această cale de satisfacere a creanţelor. .este o procedură facultativă ( nu exclude utilizarea acţiunilor de drept comun pentru valorificarea creanţelor şi obţinerea titlului executoriu). 1 din OG nr. precum şi dobânzile.creditorul – persoană fizică sau persoană juridică – să dispună de o creanţă certă (existenţa rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte. certe şi exigibile. 195/2004 C. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi admisă procedura somaţiei de plată: Potrivit art. 5/2001 “ Procedura somaţiei de plată se desfăşoară. chiar neautentice. p. 295/2002. S. Procedura somaţiei de plată în lumina OG nr. p. Suma ce reprezintă obligaţia prevazută de lege. 9/2002. 170-171. 90-107 . nr. D.4 1 2 OG nr. 3/2003. 4. prin intermediul căreia aceştia îşi pot recupera creanţele băneşti lichide. Acţiuni privitoare la fondul de comerţ ??????????????? 2. în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe. B. . p. Caracterele procedurii somaţiei de plată: . derogatorie de la dreptul comun în materia executării silite. . regulament sau altui înscris. Deleanu. 5/20011 s-a urmărit imprimarea unei dinamici pozitive circuitului economic al banilor. precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată. asumate prin contract constatat printrun înscris ori determinate potrivit unui statut. iar unii autorii susţin că faza soluţionării cererii de către tribunalul. judecătorul citează părţile. însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii.este o procedură necontencioasă. respectiv tribunalul comercial. fie recunoscute de dânsul. emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul). fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă. iar faza soluţionării cererii în anulare a ordonanţei de somare are caracter contencios3. lichidă (câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice. 5/2001 şi a modificărilor aduse prin Legea nr. 10 3 I. Leaua. Onica-Jarka. majoritatea autorilor susţin opinia caracterului necontencios. la cererea creditorului. In cadrul procedurii necontencioase. există autorii care susţin caracterul contencios2 al procedurii somaţiei de plată. Somaţia de plată Creditorii au la dispoziţie o procedură judiciară mult simplificată. Acţiuni pentru aplicarea unor măsuri asigurătorii ????????????????????? b. 1/2002. Nicolae. p. . Procedura specială a somaţiei de plată. fie emanând de la debitor. lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani. chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală) şi exigibilă (creanţă cu scadenţa împlinită. dimensiune esenţială a oricărei economii funcţionale. lucrări sau orice alte prestaţii. Papadopol. Acţiuni în unele proceduri speciale a. în Dreptul nr. nr. 5/2002. în Dreptul nr. deci a cărei executare poate fi cerută imediat de către creditor). în Dreptul. Procedura somaţiei de plată în P. B.1. mult mai rapid decât înainte. 5/2001 modificată prin Legea nr.creanţele să reprezinte obligaţii de plată a unei sume de bani. Prin OG nr. are caracter necontencios. Petre. pentru explicaţii şi lămuriri. In doctrină.R.

ordonanţa iniţială devine irevocabilă prin hotărâre judecătorească. . dacă părtile nu se înţeleg altfel). In acest caz. 2007. lucrări sau orice alte prestaţii.dreptul la acţiune să nu fie prescris. Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apărări 4 Dec nr. p. regulament sau altui înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege. fie a acţionat în acest sens.H. Totodată titlul. Pe parcursul desfăşurării procedurii: .. precum şi termenul de plată (între 10 şi 30 de zile. 233/7. majorările sau penalităţile datorate potrivit legii care se actualizează în raport cu rata inflaţiei aplicabile la data plăţii efective. judecătorul închide dosarul şi pronunţă o încheiere irevocabilă. emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către creditor.în contractul care constată obligaţia de plată a sumei de bani să nu existe clauze compromisorii.înscrisul să ateste drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii. creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.Dacă se constată existenţa unei datorii. p. Editura C. două modalităţi prin care ordonanţa iniţială să rămână irevocabilă: fie debitorul nu a apelat la acţiunea în anulare în termenul legal de 10 zile. adm. . dar acţiunea i-a fost respinsă. s. Bucureşti. În această situaţie debitorul nemultumit poate introduce o acţiune în anulare a ordonanţei (acţiune specifică procedurii somaţiei de plată. ori determinate potrivit unui statut.temeiul de drept al obligaţiei de pltă să fie de natură contractuală . La cererea creditorului. cel interesat poate face contestaţie la executare. dacă s-ar judeca conform procedurii de drept comun. Competenţa materială să judece o astfel de cerere o are instanţa căreia i-ar reveni cauza respectivă în fond. cât şi prin instanţa competentă să o judece . 114 . 5/2001.să nu existe hotărâre judecătorească de respingere a acţiunii creditorului privind valorificarea creanţei băneşti. derogatorie de la căile de atac de drept comun atât prin termenul în care poate fi introdusă -10 zile de la data înmânării sau comunicării ordonanţei. care constituie titlu executoriu. Potrivit art.2002. .Dacă creditorul primeşte plata datoriei ori se declară că este mulţumit cu întelegerea asupra plătii. o astfel de ordonanţă irevocabilă va fi investită cu formulă executorie. . ordonanţa constituie titlu executoriu. judecătorul admite în tot sau în parte cererea creditorului.. C.A.03. se comunica şi debitorului. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. potrivit dispozitiilor Codului de procedura civilă. potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civila. care se eliberează creditorului. 178179 1 Laura Cetean-Voiculescu. precum şi dobânzile. Timişoara. judecătorul anulează ordonanţa iniţială şi pronunţă o hotărâre irevocabilă. .cont. precum şi în cazul în care prin ordonanţă cererea sa a fost admisă în parte.instanţa căreia i-ar reveni cauza respectivă în fond. . Astfel investită. Există. Dacă acţiunea în anulare este respinsă. fie contract încheiat între părţi. Cererea de emitere a unei ordonanţe care să conţină o somaţie de plată se adresează preşedintelui instanţei de la domiciliul debitorului persoană fizică sau sediul debitorului persoană juridică. Obiectul cererii îl formează suma ce reprezintă obligaţia principală a debitorului. 9/2002.com. judecatorul respinge cererea creditorului şi emite o ordonanţă irevocabilă.Dacă se consideră că nu îndeplineşte condiţiile cerute de această procedură. 10 din OG nr. Beck. publicată în Revista de drept comercial nr. întrucât puterea de lucru judecat se impune şi în cadrul procedurii somaţiei de plată.să nu existe hotărâre judecătorească de obligare a debitorului la plata creanţei1. . Dacă acţiunea în anulare este admisă.sumele de bani datorate trebuie să rezulte dintr-un înscris. în copie.

respectiv Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie.civ: “Arbitrajul poate fi încredinţat. Munteanu.de fond împotriva titlului executoriu. Persoanele care dispunde capacitate de exerciţiu pot conveni să soluţioneze litigiile patrimoniale dintre ele. înscrisă în contractul principal. pentru arbitrajul ocaziţional. în scris. iar pe de altă parte se obligă să execute o sentinţă arbitrală. R. litigiile referitoare la lucrurile care nu sunt în comerţ. p. 353 lit. Avantajul major al arbitrajului îl constituie confidenţialitatea2. pe calea arbitrajului. Editura Universul juridic. arbitrii învestiţi constituie. arătându-se. Tăbârcă. p. Fundamentul competiţiei arbitrajului comercial în soluţionarea litigiilor. fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare. în afara de cele referitoare la drepturile asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţii (litigiile privind statutul persoanelor. II. Despre arbitraj. Drept procesual civil. litigiul soluţionându-se după regulile stabilite de această instituţie. 313 O. In România. Potrivit art. . Acţiuni derivate din procedura arbitrajului comercial Arbitrajul comercial reglementat în Codul de procedură civilă.civ. mai puţin formală. uneia sau mai multor persoane.Prin compromis părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea arbitrajului. Cartea a IV-a. denumită compromis. consensual şi comutativ. Arbitrajul va avea aceeaşi natură şi când este organizat de către un terţ. specificul constă în faptul că îşi încetează activitatea odată cu pronunţarea sentinţei sau cu expirarea termenului arbitrajului) şi arbitrajul instituţional (când părţile încredinţează organizarea arbitrajului unei instituţii specializate. Convenţia arbitrală reprezintă un contract bilateral.clauza compromisorie. Calmuschi.civ. 340 şi art. 17 . arbitrajul instituţional beneficiază de structuri permanente. este o formă de justiţie privată. potrivit convenţiei părţilor1. în Registrul de Drept Privat nr.judecarea mai rapidă. 2/2002. sub sancţiunea nulităţii. Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă. Forma depinde de momentul în care intervine acordul de voinţă (înainte de naşterea litigiului sau după). 341 Cod proc. arătându-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. Bucureşti. sau litigiile privind lichidarea judiciară). referitor la organizarea arbitrajului părţile pot alege între arbitrajul ocaziţional ( când părţile dispun de libertatea deplină de a-l organiza şi de a-i stabili procedura potrivit înţelegerii dintre ele. . în sensul dispoziţiilor de faţă. conflictele colective de muncă. Cod procedură civilă. . dar numai în cazul în care nu a formulat cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului. ce poate impune plata unei sume de bani sau transferul proprietăţii asupra unui bun). Arbitrul unic sau. tribunalul arbitral”. 1 2 M. reglementată în art. Avantajele arbitrajului . care au rolul să asigure constituirea tribunalului arbitral. mai suplă – fac din acesta o modalitate privilegiată de soluţionare a litigiilor. după caz.. Prin clauza compromisorie părţile convin ca litigiile ce se vor naşte din contractul în care este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului. este un act de dispoziţie (pentru că părţile renunţă la garanţiile specifice justiţiei de stat. 2005. vol. convenţia arbitrală se încheie. 340 Cod proc. Potrivit art. c. învestite de părţi sau în conformitate cu acea convenţie să judece litigiul şi să pronunţe o hotărâre definitivă şi obligatorie pentru ele. obiectul litigiului şi numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. 343 Cod proc. c. prin convenţia arbitrală. Ea se poate încheia fie sub forma unei clauze compromisorii. Regula generală este prevăzută în art. sub sancţiunea nulităţii. care se impune ca o regulă fundamentală opusă publicităţii proprii procesului judiciar care se poate constitui uneori ca o gravă sancţiune comercială cu caracter destabilizator pentru părţi.

256-258. hotărăşte instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei înaintea căreia s-a ivit conflictul. Potrivit art. Ioan Leş.) Efectele convenţiei arbitrale se produc numai între cei care au încheiat-o sau au semnat-o – în urma clauzei compromisorii – ea nu poate fi opusă terţilor chiar dacă aceştia sunt în contractul principal. În celelalte cazuri. în forma compromisului. trebuie ca terţul să fie şi el parte în convenţia arbitrală. Oripencu. 15 2 Laura Cetean-Voiculescu. iar procedura insolvenţei a fost defalcată în două categorii2: 1 V.). în primă instanţă”. p. Bucureşti. Efectele de natură procedurală se referă la excluderea competenţelor instanţelor judecătoreşti pentru litigiul în cauză şi instituirea competenţei arbitrilor de a soluţiona litigiul. Acţiunea în anulare are o natură juridică controversată. Editura Naţional. II. 1/2002. 126127 . în Revista de drept comercial. Editura C. d. 85/2006 precizează sfera persoanelor fizice şi a persoanelor juridice care pot intra sub incidenţa acestei legi. cale de atac extraordinară. 364 Cod proc. II. la cererea uneia dintre părţi. Art. Instanţele judecătoreşti au competenţa de a rezolva trei categorii de cereri: cele privind soluţionarea incidentelor privind organizarea şi desfăşurarea arbitrajului. 342 Cod proc. 12/2002. p. se va declara necompetentă. Desfiinţarea sentinţei arbitrale se poate obţine numai prin acţiune în anulare (numai pentru motivele prevăzute în art. are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive. care poate fi introdusă în termen de o lună de la data comunicării şi este de competenţa instanţei judecătoreşti imediat superioare celei ce ar fi competentă dacă nu s-ar fi încheiat convenţia arbitrală. cale de atac specială1. în Dreptul nr. 2007. E. p. opinie împărtăşită şi de noi.civ: “ Pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului.civ. sub forma intervenţiei voluntare sau forţate.M Ciobanu. Pentru atragerea terţilor în cadrul procedurii arbitrale. Bucureşti. vol. p. litigiul comercial în cauză va fi soluţionat pe calea arbitrajului. 9/1995. În caz de conflict de competenţă. care în lipsa convenţiei arbitrale. (art. cererile de anulare a unei hotărâri arbitrale. dacă tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. fiind calificată drept recurs. până la a o considera o formă de control judecătoresc ce se realizează pe cale de acţiune. vol. Acţiuni privitoare la procedura insolvenţei Procedura insolvenţei este o procedură specială căreia îi vor fi aplicabile prevederile Legii nr. Bucureşti.H. dacă va constata că există convenţie arbitrală. 612. 1 din Legea nr. 1997. cererile de investire cu formulă executorie a hotărârilor arbitrale. nr. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. competenţa instanţelor judecătoreşti fiind exclusă. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Cu toate acestea instanţa va reţine spre soluţionare procesul: dacă pârâtul şi-a formulat apărările în fond. Cozmanciuc.civ. ar fi fost competentă să judece litigiul în fond. 2001. Acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale. Sentinţa arbitrală se comunică părţilor în termen de o lună de la data pronunţării. Hotărârea instanţei judecătoreşti cu privire la acţiunea în anulare poate fi atacată numai cu recurs. Despre natura juridică a acţiunii în anulare a hotărârii arbitrale în Dreptul nr. M. 3434 Cod proc. Beck. partea interesată poate sesiza instanţa de judecată. fără nici o rezervă întemeiată pe convenţia arbitrală. acţiune principală de control judecătoresc. Editura All Beck. 76-83. dacă convenţia arbitrală este lovită de nulitate sau inoperantă. sau ulterior declanşării litigiului arbitral părţile iniţiale şi terţul să încheie un compromis în acest sens.Dacă în contractul principal părţile au inserat clauze compromisorii sau au realizat o înţelegere de sine stătătoare. instanţa judecătorească. p. Impactul modificărilor Codului de procedură civilă şi a altor reglementări legale recente asupra arbitrajului. Comentariile Codului de procedură civilă.

. 85/2006: “ Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale. Înregistrarea cererii nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăşte asupra ei. oricăror alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice. prevăzută în art. . b din Legea nr. asociaţiilor familiale. . persoane fizice.judecătorului-sindic care a pronunţat o hotărâre într-o etapă a procedurii insolvenţei. ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator. debitorilor care fac parte din categoriile prevăzute la alin. În cadrul procedurii insolvenţei pot fi exercitate următoarele acţiuni şi cereri: . Este considerată procedură specială deoarece: . anterioare deschiderii procedurii.contestaţiile debitorului. judecătorul-sindic. 85/2006). . organizaţiilor cooperatiste. 107 şi următoarele. 12 alin. 85/2006) . respectiv a tribunalului comercial specializat.cererile administratorului judiciar. în condiţiile art.procedurile prevăzute de Legea nr. 1 lit. societăţilor cooperative. debitor sau de către orice alte persoane sau instituţii prevăzute expres de lege – art. precum şi administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment. societăţilor comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive şi debitorilor care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară.hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi pot fi atacate separat cu recurs (art. 1 în anumite condiţii. 85/2006). acţionând individual. comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori.procedura generală: se aplică societăţilor comerciale.cererile de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea. Ordonanţa preşedinţială Ordonanţa preşedinţială este o procedură specială reglementată de lege în scopul luării unor măsuri vremelnice în cazuri urgente. 105 Legea nr. administratorul judiciar. nu-i sunt aplicabile prevederile art.procedura simplificată: se aplică comercianţilor. e. societăţilor agricole. 1 din Legea nr. 1 în anumite condiţii. 11 alin. . 26 alin. prin încheiere”. sunt formulate de către creditor. 85/2006. . .opoziţiile creditorilor la deschiderea procedurii.organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti.acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial. . 5 din Legea nr.contestaţiile debitorilor împotriva cererilor introductive ale creditorilor pentru începerea procedurii (art.. în a cărui rază teritorială se află sediul debitorului şi sunt exercitate de judecătorul-sindic. comercianţilor enumeraţi la alin. 23 şi art. . 1 Legea nr. grupurilor de interes economic.cererile introductive pentru începerea procedurii. . 85/2006 sunt de competenţa tribunalului. . 24 Cod de procedură civilă privind incompatibilitatea şi abţinerea.cererile de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă. administratorul judiciar şi lichidatorul (art.

Editura All Beck. 3. va respinge. din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie. 47 LSC).. sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii.. Acţiuni referitoare la constituirea societăţilor comerciale5 (acţiunile se referă la cererile de regularizare a societăţilor comerciale în cazul încălcării condiţiilor de fond sau de formă pentru constituirea societăţilor). p. . i-a pus în întârziere. oricare asociat poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării. 31/1990 prevede în art. Bucureşti. Ordonanţa preşedinţială nu poate fi folosită: . 130133 . . reclamantul poate cere instanţei. Legea nr. 719 C.acţiunea în regularizare a neregularităţilor existente înainte de constituirea societăţii comerciale Potrivit art. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate. dec. cererea de înmatriculare. 815/1995. Bucureşti. Culegere de decizii pe anul 1995. 31/1990.com.pentru încetarea calităţii de administrator prin modalitatea de revocare. Beck. suspendarea executării hotărârii atacate”.cererea de înmatriculare a societăţii în registrul comerţului În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal. în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea neregularităţi. în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi. . 147/1996.acţiunea în regularizare a neregularităţilor constatate după înmatriculare Legea nr. prin lege specială se face trimitere expresă la posibilitatea folosirii ordonanţei preşedinţiale. Tratat de drept procesual civil. 133 alin. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. în Buletinul Jurisprudenţei. Nr. în Buletinul Jurisprudenţei. Tratat de drept procesual civil. 719 4 C. 376 5 Laura Cetean-Voiculescu. după ce. com. prin încheiere. 319 3 Ioan Leş. p. p. Bucureşti.. dec. prin notificare sau scrisoare recomandată. . Acţiuni privitoare la societăţile comerciale a.S. s. Dacă societatea nu se conformează. orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţii. motivat. să le 1 2 Ioan Leş.J.În materie comercială. Folosirea ordonanţei preşedinţiale în litigiile comerciale este supusă condiţiilor privind urgenţa şi neprejudecarea fondului cauzei. . societatea este obligată să ia măsuri pentru înlăturarea lor. art. . 2007. s.S. vremelnicia măsurii luate. 46 LSC: Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii. Culegere de decizii pe anul 1996. 2001. pe cale de ordonanţă preşedinţială. Editura C.pentru înregistrarea în registrul de acţiuni a emitentului uneri cesiuni 4. p.H.pentru evacuarea dintr-un spaţiu comercial când părţile îşi dispută chiar dreptul de proprietate asupra acestuia2. Editura All Beck. 2001. ..pentru excluderea unui asociat din societate. prin radierea lui din cartea funciară3. iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire (art.J. ordonanţa preşedinţială poate constitui un mijloc procedural deosebit de util pentru prevenirea unei pagube iminente sau pentru luarea oricăror măsuri ce reclamă o intervenţie promptă a justiţiei1.asupra valabilităţii unui contract de credit sau a unui contract de garanţie. 48 dispune: “În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare. judecătorul delegat. p. 1: “O dată cu intentarea acţiunii în anulare. nr.

prevăzut de lege. fondatorii. preşedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comerţului unul sau mai mulţi judecători ai tribunalului. nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică. Judecătorul delegat va putea dispune. incapabili. sau prin agenţi ai oficiului registrului comerţului. nu s-a respectat numărul minim de asociaţi. obiectul său de activitate. . fie că nu atrag această sancţiune.acţiunea în declararea nulităţii prospectului de emisiune (art. 76-84 .cererea de înregistrare în registrul comerţului a actului modificator. . Documentele care trebuie anexate cererii. c. ori în condiţiile Codului de procedură civilă. în Dreptul nr. aporturile asociaţilor sau capitalul social subscris.recursul îndreptat împotriva hotărârii pronunţate în urma opoziţiilor. 222 LSC. 212 LSC).cererea de înmatriculare a societăţilor comerciale în registrul comerţului Articolul 36 din LSC prevede: În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv. primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea. b. actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii. s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim. ataşându-se recipisa la dosar. . obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice. precum şi administrarea altor dovezi. efectuarea unei expertize. pe lângă acţiunea în excludere. 37 LSC) Cererile şi căile de atac sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti. prin încheiere motivată. primii administratori sau. . 5/2005. soluţionarea aparţine instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal. fie că atrag nulitatea societăţii. Leaua. în contul părţilor.(art. lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii. La începutul fiecărui an judecătoresc.acţiunea în excludere a asociatului. poate fi introdusă şi acţiunea în stabilirea drepturilor asociatului exclus. se susţine că neregularităţile. Acţiuni privind modificarea actelor constitutive ale societăţilor comerciale Acţiunile ce pot fi exercitate sunt: . p. 36 alin.opoziţiile.acţiunea în declararea nulităţii societăţii înmatriculate în registrul comerţului Potrivit art. . Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatriculării societăţii.regularizeze. la data constituirii societăţii. În doctrină1.acţiunea în încuviinţarea retragerii din societate. 56 Legea nr. potrivit legii. Controlul legalităţii actelor sau faptelor care. lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei obligaţii. 31/1990. . . 2 LSC. toţi fondatorii au fost. de către oficiul registrului comerţului. Acţiuni privind dizolvarea şi lichidarea societăţii comerciale 1 C. Citarea părţilor în faţa judecătorului delegat şi comunicarea actelor sale se fac. potrivit legii. se înregistrează în registrul comerţului se exercită de justiţie printr-un judecător delegat. vor putea fi invocate în cadrul unei acţiuni în regularizare. . sunt prevăzute în art.recursul declarat împotriva încheierilor judecătorului delegat referitoare la înmatriculare sau la oricare înregistrări în registrul comerţului. subscris şi vărsat. Acţiunea în regularizarea societăţii comerciale. prin poştă. cu scrisoare recomandată. dacă este cazul. în cazurile prevăzute de art.

tribunalul de la sediul societăţii. 83-102. 2 C.acţiunea în dizolvarea societăţii pe acţiuni în cazul în care directoratul constată că. .acţiunea în faliment a societăţii comerciale. excluderea. . Beck. . în condiţiile art. la cererea oricăruia dintre asociaţi. 138. p.cererea de efectuare a consultării asociaţilor privind prelungirea duratei societăţii. . conform art. p. Deşi atribuţiile judecătorului delegat au dublu caracter: litigios şi administrativ. 31/1990. în condiţiile art. f. . Acţiunile şi cererile din această categorie sunt: . d. . . . e.H. g. când. 228 lit.acţiunea în dizolvarea societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată.acţiunea în declararea nulităţii societăţii comerciale. . 31/1990. 2/2003. 1 Legea nr.acţiunea în dizolvarea societăţii la cererea oricărui asociat. fără ca asociaţii să decidă prelungirea duratei acesteia. 56 Legea nr. Dizolvarea societăţilor comerciale – unele probleme procedurale. retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi. poate dispune.cererea de înmatriculare în registrul comerţului. efectuarea consultării. 1. c.acţiunea în dizolvarea societăţii pe acţiuni în cazul în care capitalul social se reduce sub minimul legal. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. .Dizolvarea societăţiilor se dispune direct de instanţa de judecată în cazurile prevăzute de art. Editura C.acţiunea în anularea hotărârii asociaţilor de revenire asupra hotărârii de dizolvare a societăţii comerciale. . Bucureşti. 31/1990. incapacitatea.acţiunea în dizolvarea societăţii pentru cazul imposibilităţii realizării obiectului de activitate sau realizarea obeictului de activitate stabilit. Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai în condiţiile prevăzute de art. art. Leaua. numărul asociaţilor s-a redus la unul singur. pentru motive temeinice. societăţilor în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni prin falimentul.opoziţia la hotărârea asociaţilor de dizolvare a societăţii comerciale. 229 din Legea nr. 31/1990. Laura Cetean-Voiculescu.acţiunea în anularea hotărârii asociaţilor de dizolvare a societăţii comerciale. Acţiunile ce pot fi exercitate cu privire la dizolvare2 sunt: . Dacă asociaţii nu sunt consultaţi în legătură cu eventuala prelungire a duratei societăţii. 227 lit.acţiunea în dizolvarea societăţii pe acţiuni în cazul în care mumărul acţionarilor scade sub minumul legal. încheierile acestuia au natura juridică de hotărâri judecătoreşti. . 2007. Acţiuni privind activitatea Oficiului Registrului Comerţului Caracteristica acţiunilor privind activitatea Oficiului Registrului Comerţului constă în faptul că sunt în competenţa judecătorului delegat la oficiul registrului comerţului.143 . în urma unor pierderi.acţiunea în constatarea dizolvării societăţii. coroborat cu art 15324 alin. activul net al societăţii s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris şi adunarea generală nu hotărăşte reîntregirea capitalului sau reducerea lui la valoarea rămasă. 228 şi art. în Dreptul nr. 10 alin. 1 din Legea nr. 3 din Legea nr. 31/1990. . datorită acestor cauze. prin încheiere.opoziţia la hotărârea asociaţilor de revenire asupra hotărârii de dizolvare a societăţii comerciale. 119 alin. b. în cazul în care durata societăţii a expirat.

. Beck. membri ai comitetului de direcţie sau directori ai unei societăţi pe acţiuni. fără consimţământul scris la celorlalţi asociaţi ai societăţii în nume colectiv. nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune. .H. şi pe de altă parte.acţiunea în pretenţii pentru beneficiile rezultate din operaţiunea (când administratorul şi-a substituit o altă persoană pentru a administra societatea. cenzori sau asociaţi cu răspundere limitată în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect. 132 din Legea nr. administratori.acţiunea în restituirea beneficiilor şi acţiunea în despăgubiri pentru daunele cauzate de asociatul care a întrebuinţat capitalul. e. pe nedrept. 2007. 1 Laura Cetean-Voiculescu. f. .acţiunea în daune pentru cazul în care au fost revocaţi. Acţiunile societăţii împotriva asociaţilor şi ale asociaţilor împotriva societăţii . dacă. pe cont propriu sau pe contul altuia. Asociatul care contravine acestor dispoziţii este răspunzător de daunele cauzate societăţii. formulată de către persoana fizică sau persoana juridică prejudiciată prin înmatricularea sau menţiunea în registrul comerţului. acţiuni ale administratorilor împotriva societăţii . Acţiuni privind hotărârile Adunării Generale a Asociaţilor . . bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane. 31/1990). Editura C.. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. într-o operaţiune determinată. fără a-i anunţa în prealabil pe ceilalţi administratori. acţiuni ale societăţii împotriva administratorilor .acţiunea în nulitate a hotărârilor adunării generale pentru cazurile în care se invocă motive de nulitate absolută. fără a avea în mod expres această facultate. 79 Legea nr. .cererea de anulare sau de modificare a titlului în baza căruia s-a făcut o menţiune în registrul comerţului. Acţiuni ale societăţii împotriva administratorilor şi ale acestora împotriva societăţii 1. p.cererea de înscrierea menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege. interese contrare acelora ale societăţii.acţiunea în daune ce aparţine societăţii împotriva asociatului care.recursurile declarate de persoanele nemulţumite împotriva rezoluţiilor sau încheierilor pronunţate de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului. membri în comitetul de direcţie. fără votul său.cererea de retragere a acţionarilor care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate.acţiunea în revocare însoţită de răspunderea pentru daune a administratorilor care sunt concomitent şi fără autorizarea consiliului de administraţie. la mutarea sediului sau la forma societăţii1. din funcţia de administratori g. nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută (art. are. 2. ori exercită acelaşi comerţ sau altul concurent. Bucureşti. 148149 . . 31/1990 prevede unele norme procedurale referitoare la această acţiune. precum şi cererea de radiere a acelei menţiuni. pe cont propriu sau al altei persoane.acţiunea în răspundere pentru cazul în care un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni care depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite comerţului pe care-l exercită societatea.cererea de radiere ( a societăţii comerciale în urma dizolvării şi a unor înregistrări) din registrul comerţului. Art. .

11 consideră ca fapte de comerţ obiective. Alba Iulia. 6. cu respectarea intereselor consumatorilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. Editura C. vol. Bucureşti. iar litigiile apărute sunt guvernate de prevederile Codului de procedură civilă cu privire la soluţionarea acestor litigii 2. Acţiuni în răspundere contractuală sau delictuală . Beck. Gălăşescu Pyk. (Legea nr. Creditorul cambial care doreşte să-şi realizeze creanţa are la dispoziţie: procedura unui proces cambial şi o procedură specială execuţională întemeiată pe ideea că titlul cambial este un titlu executor. . 21/1996. p. nr. Cambia şi biletul la ordin. 2007. Bucureşti. Editura Continental. V. precum şi de efectuare a prestărilor de servicii. p.acţiunea pentru anularea titlului pierdut. Banca este un comerciant şi încheie acte juridice şi operaţiuni comerciale. II. Bunurile. menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal. sustras sau distrus ( acţiune numită în doctrină. amortizarea cambiei1). 7. ca fiind un drept profesional. Dreptul bancar este definit în doctrină. 622-690. vol.. (art. Drept comercial. Dacă debitorul nu-şi îndeplineşte de bunăvoie obligaţiile asumate prin încheierea contractului de credit cu o bancă. . în vederea promovării intereselor consumatorilor. 1 E. 2 din Legea nr. Statutul dreptului bancar. dreptul comercianţilor care speculează asupra monedei şi creditului3. Acţiunile izvorând dintr-un act de concurenţă neloială sunt de competenţa tribunalului locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului sau inculpatului. 1936. Constituie concurenţă neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor.H. D.acţiunea în răspundere împotriva comanditarului care a încheiat operaţiuni în contul societăţii fără a avea o procură specială dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului.cereri de investire cu formulă executorie. 130-136 . 11/1991). potrivit uzanţelor cinstite. (art. 1998. în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului sau inculpatului. Bercea. 5. Tratat de drept cambial. art. p. 1). Acţiuni rezultate din fapte de concurenţă neloială Comercianţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă. Acţiuni din domeniul bancar Codul comercial. 11/1991) In vederea aderării României la Uniunea Europeană. 7 din Legea nr. în Revista de drept comercial. 112 2 Laura Cetean-Voiculescu. art.răspunderea contractuală este atrasă de neexecutarea sau neexecutarea la timp a obligaţiilor asumate prin contracte. Tiparul Românesc. 1947. 455-476. 4. p. Bucureşti. . p. de execuţie a lucrărilor. Cristoforeanu. operaţiunile de bancă şi schimb. 3 pct. II. Acţiuni în materia efectelor de comerţ Principalele categorii de cereri: . 169 3 L. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale.acţiunea în revendicare cambială. . Luha. o măsură necesară a fost cea referitoare la protecţia. Editura Curierul Judiciar.răspunderea delictuală este atrasă de săvârşirea unor fapte ilicite producătoare de pagube. va interveni procedura executării silite prin intermediul unui executor bancar.opoziţia. 6/2003.

. nr. 16. 9/2002 C. II. 2/2002 Cetean-Voiculescu. Munteanu. Bucureşti. B. V. Bucureşti. vol. C. D.com. 19. B. nr. com.. 2001 Leş. 2007 Ciobanu. nr. 5/2001 şi a modificărilor aduse prin Legea nr. Aspecte noi în legătură cu procedura somaţiei de plată din perspectiva modificărilor survenite cu privire la această cale de satisfacere a creanţelor. Editura All Beck. Cambia şi biletul la ordin..M.cont. Editura Curierul Judiciar. 9/1995 Papadopol. în Revista de drept comercial. în Dreptul. Bucureşti.. I. Cozmanciuc. dec. R. M. vol. Nr. Dizolvarea societăţilor comerciale – unele probleme procedurale. 1998 Leş. 2001 Nicolae.. Bucureşti.. Tratat de drept cambial. 6.. II Dec nr. C. în Revista de drept comercial...M. s. Onica-Jarka. Alba Iulia. E. Editura C. 6/2003 Calmuschi. II.. Editura Universul juridic. 5. 9. Bucureşti. Drept comercial. 18. Despre natura juridică a acţiunii în anulare a hotărârii arbitrale în Dreptul nr. s.. 1/2002 Cristoforeanu. în Dreptul nr..J. 1997 Ciobanu. M. s. nr. 3. Fundamentul competiţiei arbitrajului comercial în soluţionarea litigiilor. în Registrul de Drept Privat nr. 1947 Leaua. Acţiunea în regularizarea societăţii comerciale..M. II..2002. Ioan.03.. 7. Drept procesual civil. vol. 10.S. Bucureşti. 13.A. 2. Impactul modificărilor Codului de procedură civilă şi a altor reglementări legale recente asupra arbitrajului. Editura All Beck.H. 21. 11. Culegere de decizii pe anul 1995 . Statutul dreptului bancar. 15. 5/2002 Gălăşescu Pyk.acesta va solicita judecătoriei încuviinţarea executării silite a debitorului în temeiul contractului de credit sau a contractului de garanţie imobiliară încheiat cu banca... S. O. Bercea. Culegere de decizii pe anul 1996 C. 12.. Beck. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. Procedura somaţiei de plată în P.. 3/2003 Tăbârcă. Laura.R.. în Dreptul nr. vol. 12/2002 Ciobanu. 2/2003 Luha.. V. Tratat de drept procesual civil.. 815/1995. Ioan. 8. 5/2005 Leaua. în Dreptul nr. vol. Procedura specială a somaţiei de plată. Acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale. 2005. C. Tiparul Românesc. 9/2002 Oripencu.. Editura Continental. 20. Editura Naţional. 147/1996. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Bibliografie: 1. publicată în Revista de drept comercial nr.. Comentariile Codului de procedură civilă. Timişoara. adm. 17.J.. 1936 Deleanu. 295/2002. în Dreptul nr. 4. 22. Procedura somaţiei de plată în lumina OG nr.. Bucureşti.. E.. 14. în Dreptul nr. dec. Petre. V. II. în Buletinul Jurisprudenţei.S. în Buletinul Jurisprudenţei. Bunurile. 233/7. L. 1/2002 Leaua. C.com. nr. V. D.

Cazurile şi condiţiile în care un organ judiciar are îndreptăţirea legală de a soluţiona o .CAPITOLUL IV COMPETENŢA DE SOLUŢIONARE A LITIGIILOR COMERCIALE Competenţa desemnează capacitatea unei instanţe de judecată de a soluţiona anumite cereri sau litigii.

Competenţa Curţii Constituţionale în materie comercială Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei şi realizează o veritabilă juridicţie specială3. cu personalitate juridică. 2007. numai de a exercita funcţia de control financiar asupra statului şi unităţilor administrativ teritoriale. în vederea promovării intereselor consumatorilor.H. Competenţa generală desemnează instituţia procesuală prin intermeniul căreia se delimitează activitatea instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale1. . Tratar de drept procesual civil. Tratar de drept procesual civil. tribunale specializate. care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor legii. . Bucureşti. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. între persoane fizice şi persoane juridice care au calitatea de comercianţi. Editura C. 167 . Beck. p. p. în calitate de persoane juridice de drept public. înfiinţat prin Legea nr. cauze de contencios administrativ şi fiscal. p.Competenţa Consiliului Concurenţei în materie comercială Consiliul Concurenţei este autoritatea administrativă autonomă în domeniul concurenţei.Competenţa organelor Curţii de Conturi în materie comercială După adoptarea OUG nr. Formele de competenţă: a. Datorită importanţei acordate determinării regulilor de competenţă. fapte sau operaţiuni comerciale.anumită cauză se determină prin intermediul regulilor de competenţă. Curtea de Conturi nu mai are competenţa de a soluţiona litigiile comerciale. instanţe militare. 21/1996. 166 Laura Cetean-Voiculescu. cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale. în momentul înserării în contract a clauzei compromisorii sau în momentul încheierii compromisului2. Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. tribunale. Criteriul de delimitare a competenţei instanţelor judecătoreşti faţă de competenţa organelor arbitrale îl constituie existenţa convenţiei arbitrale. Editura All Beck. de asemenea. . Competenţa jurisdicţională a instanţelor judecătoreşti în materie comercială Legea nr. legea prvede înfiinţarea tribunalelor specializate pentru cauzele comerciale. judecătorii”. 1 2 Ioan Leş. 2. precum şi asupra modului în care se asigură respectarea clauzelor contractuale stabilite pri contractele de privatizare. Atribuţiile Consiliului Concurenţei sunt cele stabilite prin art. cauzele cu minori şi de familie. este unică. acestea sunt stabilite în primele articole ale Codului de procedură civilă. prevede: “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti. exercită controlul cu privire la respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege. art. imparţială şi egală pentru toţi. . 2001. 304/2004. b. 2001.noua instanţă are competenţa să soluţioneze litigiile comerciale. 26 din Legea 26/1996. La procedura arbitrajului comercial se recurge frecvent în litigiile comerciale şi în special în litigiile de comerţ internaţional. 117/2003. Efectele înfiinţări tribunalelor comerciale specializate constau în aceea că: .Competenţa organelor arbitrale în materie comercială Arbitrajul comercial reprezintă instituţia juridică reglementată pentru soluţionarea unor litigii comerciale născute sau care se vor naşte din acte. curţi de apel. 176 3 Ioan Leş. Consiliul Concurenţei îndeplineşte o funcţie corectivă privind restabilirea şi menţinerea unui mediu competitiv normal şi o funcţie prevenitvă de monitorizare a piueţelor în scopul protejării şi stimulării concurenţei pentru asigurarea unui mediu concurenţial normal.

1 care prevede competenţa tribunalului. 2 pct.H. care. potrivit dispoziţiilor prezentului cod şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii”. din Cod proc. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă. Editura All Beck.Competenţa materială (de atribuţiune) a Curţii de apel în materie comercială Potrivit art. Tribunalul este instanţa cu plenitudine de competenţă în materie comercială. cele privitoare la calitatea de comerciant sau la existenţa unei societăţi comerciale -. Editura C.000 lei. ca instanţe de apel. prevede: Judecătoriile judecă: în primă instanţă.civ. 2001. pe linie verticală. 179 Laura Cetean-Voiculescu. 2. 2. 1 alin. Judecătoria este competentă să judece litigiile comerciale patrimoniale al căror obiect are o valoare de până la 100. . Competenţa materială (de atribuţiune) a instanţelor judecătoreşti în materie comercială Competenţa materială sau de atribuţiune este forma competenţei prin care se delimitează. 58/1934 prevede că este competentă pentru a investi cambia cu formulă executorie judecătoria – art. precum şi litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul acestei activităţi se soluţionează de către instanţele care au competenţa de judecată a proceselor şi cererilor în materie comercială.civ.. Excepţii de la această regulă sunt prevăzute în legi speciale (astfel Legea nr. sfera de activitate a diferitelor categorii de instanţe care fac parte din sistemul nostru judiciar1.000 lei.a Cod proc. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. toate procesele şi cererile.noua instanţă va avea plenitudinea de jurisdicţie în materie comercială pentru orice procese şi cereri din domeniul comercial. precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege. 1 Cod proc. Sub incidenţa procedurii de soluţionare a litigiilor comerciale intră litigiile comerciale propriu-zise – toate contestaţiile relative la fapte de comerţ. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale.Competenţa materială (de atribuţiune) a judecătoriei în materie comercială Art. judecătoria este competentă în privinţa investirii cu formulă executorie a biletului la ordin. p. în afară de cele date în competenţa judecătoriei sau de cele date de legi speciale în competenţa altor instanţe. 61 alin.civ2. 72010 Cod proc. între persoane. precum şi în privinţa contestaţiei la executare în cazul urmăririi silite a unui comerciant). precum şi cele asimilate lor prin dispoziţiile art. 2 pct. precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani (art. 1. dar nu şi litigiile care au obiect neevaluabil în bani. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale.civ..Competenţa materială (de atribuţiune) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie comercială 1 2 Ioan Leş.” . .se realizează transferul efectiv de dosare de la tribunalul de drept comun la tribunalul comercial specializat. a cecului. . care prevede: “Litigiile privind desfăşurarea activităţii în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societăţilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat.1 lit. 3 şi 4. 1 Cod proc. Tratar de drept procesual civil. . Beck. 212213 . 2007. însă reiese din art. Competenţa judecătoriei în materie comercială nu este prevăzută de art. inclusiv.Competenţa materială (de atribuţiune) a tribunalului în materie comercială Tribunalul judecă: în primă instanţă procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.. potrivit legii. Bucureşti. nu sunt supuse apelului. Bucureşti. în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe. de asemenea. ca instanţe de recurs. “Curţile de apel judecă: ….civ. p.). 1 lit. 3 pct.

Se distring următoarele forme: competenţă teritorială generală. are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole. alin. se soluţionează de instanţa locului unde societatea îşi are sediul principal”. Bucureşti. recursurile în interesul legii. 2. 2 al art. 4 prevede: “ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri. 7 permite introducerea cererii de chemare în judecată şi la instanţa locului unde persoana juridică are reprezentanţă. care dispune: “Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta lege. instanţa supremă este competentă să soluţioneze recursurile îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către curţile de apel sau în situaţiile de excepţie. “Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente” Articolul 10 Cod. trebuie îndeplinite două condiţii: . a. . competenţa teritorială generală aparţine instanţei din circumscripţia teritorială în care pârâtul îşi are domiciliul. p. comerciale sau industriale.civ. care nu pot fi atacate cu apel. proc. 196 . Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti în materie comercială Prin normele de competenţă teritorială se realizează delimitarea de atribuţii pe linie orizontală între diferitele instanţe judecătoreşti de acelaşi grad.civ. “Când pârâtul. de competenţa instanţelor judecătoreşti. Principiul este enunţat în art.Cod proc.litigiul să fie comercial. Competenţa teritorială alternativă în materie comercială Competenţa teritorială alternativă este forma competenţei teritoriale care consacră dreptul reclamantului de a alege între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente. în orice alte materii date prin lege în competenţa sa. iar dacă nu are nici reşedinţă cunoscută. art. 2001. 6 Cod proc. 1 Ioan Leş. pentru obligaţiile patrimoniale şi care sunt născute sau care urmează să se execute în acel loc”. enumeră cazurile de competenţă teritorială alternativă. competenţă teritorială alternativă. b. la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului. în afară de domiciliul său. Regula este enunţată în mod expres în art. în cazurile prevăzute de lege.(dacă pârâtul are domiciliul în ţară)..civ.obligaţiile să fie născute sau urmează să se execute în acel loc. Pentru ca reclamantul să poată alege instanţa competentă teritorial între cea corespunzătoare domiciliului pârătului şi cea a aşezării comerciale.: “Cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului” . Tratar de drept procesual civil. 31/1990. 63 Legea nr. Norme de competenţă teritorială sunt cuprinse în art. Prevederile art. Dacă persoana juridică are una sau mai multe reprezentanţe. competenţă teritorială 1 excepţională. cererea se poate face şi la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri. cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. competenţă teritorială convenţională . 12 Cod proc. recursurile îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate de către curţile de apel în primă instanţă. Editura All Beck. civ. Prevederile art. 7 Cod proc. Dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut.” In materie comercială.civ.civ. 5 Cod proc. conţine o normă de competenţă teritorială generală în privinţa persoanelor juridice: “Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal”. dar numai pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârşite de acesta. Competenţa teritorială generală în materie comercială Pentru soluţionarea litigiilor comerciale.

Tratat de procedură civilă.în cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil. Bucureşti.în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit. cât şi cele civile)4.:”Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanţa în circumscripţia căreia se află imobilele”. instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea. p. p. p.în cererile ce izvorăsc dintr-o cambie. 60. astfel “În materie de asigurare. până la sfârşitul lichidării în fapt. anularea. 4 şi 5): . 2007. 2000.H. 1 2 Laura Cetean-Voiculescu. S. . In domeniul comercial este importantă norma de competenţă teritorială alternativă prevăzută de art. cec sau bilet la ordin. . . sunt de competenţa instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal. 15 Cod proc. până la sfârşitul lichidării în fapt.civ. fie chiar în parte. Potrivit art. Tratar de drept procesual civil. 2001. Editura All Beck. a obligaţiunii. 250 Ioan Leş. Deleanu. Procesul civil internaţional. Editura Lumina Lex. Bucureşti. I. Editura C.H. Zilberstein. 2 şi 8) . Beck.în cererile privitoare la obligaţii comerciale. în acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară. avem: competenţă absolută (se întemeiază pe norme imperative de la care părţile nu se pot abate în nici un mor) şi competenţă relativă (se întemeiază pe reguli care nu presciu norme obligatorii pentru părţi şi pentru instanţă)2. Editura ServoSat. p. 13 alin. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. p. 1. Art. 1994. Bucureşti.civ. 2007. în materie de asigurare. 3. rezoluţiunea sau rezilierea unui contract. 3 pct.în cererile izvorâte dintr-un contract de transport. prevede un alt caz de competenţă teritorială exclusivă: Cererile în materie de societate. caz în care raportului juridic de asigurare i se va aplica tot legea comercială.în cererile privitoare la executarea. dacă acesta este proprietarul lor3.civ. Doctrina şi practica judiciară admit că imobilele de care comerciantul se foloseşte în activitatea sa fac parte din fondul de comerţ. 6 Cod comercial. instanţa locului unde se află imobilul. 426 . 1718 şi art. Cazuri de competenţă teritorială alternativă comune cu domeniul civil (pct. Bucureşti. Arad. 251 4 Ioan Leş. 206 3 Laura Cetean-Voiculescu. sunt de competenţa instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal. I. bunurile asigurate. Tratar de drept procesual civil. în condiţiile în care intreprinderea de asigurare este faptă de comerţ bilaterală. atunci când bunul asigurat este obiect al comerţului sau cel puţin unilaterală. 11 Cod proc. instanţa locului de plecare sau de sosire. Bucureşti. instanţa locului de plată. În funcţie de caracterul normelor care consacră reguli referitoare la atribuţiile instanţelor judecătoreşti. instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit acel fapt. 204-205. vol. atunci când e vorba de asigurări asupra vieţii sau a unor bunuri care nu fac obiectul comerţului1 – art. locul unde s-a produs accidentul” c. Beck. Editura All Beck. Competenţa teritorială exclusivă în materie comercială Competenţa teritorială exclusivă este forma competenţei teritoriale prin care se stabileşte capacitatea unei instanţe judecătoreşti de a soluţiona în exclusivitate o anumită cauză. Cererile în materie de societate (atât societăţi comerciale. cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: domiciliul asiguratului.Cazuri de competenţă teritorială alternativă care se referă expres la domeniul commercial (pct. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. p. . 2001. Editura C. 1 Cod proc. instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii..

Zilberstein. Deleanu. S.H. Editura All Beck. Ioan. prin înscris sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei. 2007 2. p. Leş. competenţa unei anumite instanţe judecătoreşti în soluţionarea unui litigiu. Tratar de drept procesual civil. Bibliografie: 1. Editura C. 2001.. Bucureşti. 803 .In materia reorganizării judiciare şi a falimentului. Arad. Editura All Beck. cererile sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul principal al debitorului. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. vol. Competenţa teritorială convenţională în materie comercială Părţile au posibilitatea de a stabili. “ Părţile pot conveni. Laura.. Procesul civil internaţional. potrivit prevederilor art. prin acordul lor de voinţă. Tratar de drept procesual civil.civ. 19 Cod proc. 16 Cod proc. Bucureşti. c. Bucureşti. Bucureşti. Editura Servo-Sat. 1994 CAPITOLUL V JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ Concilierea părţilor Concilierea în litigiile comerciale – procedură prealabilă şi obligatorie1 1 Ioan Leş. Beck. Cetean-Voiculescu. 2000 3. I.civ. Editura Lumina Lex. au competenţă teritorială. 2001 4. I. Conform art. ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanţe decât acelea care.. Tratat de procedură civilă. cu excepţia cazurilor de competenţă teritorială exclusivă reglementate prin norme de competenţă absolute. potrivit legii.

Luncean. Tratat de procedură civilă.este formulată în scris ( atât convocarea la conciliere. II. . 15. în Revista de drept comercial. . Ed. Roşu.M.A. . nr. 281. 5/2002. sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile. p. Litigii în materie comercială. 2007.este o procedură contradictorie.H.Din perspectiva reglementărilor Codului de procedură civilă. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. vol. Probleme de ordin procesual pe care le ridică prevederile art. 275 Laura Cetean-Voiculescu. negocierea. Dănăilă. în Dreptul nr. V. 7201 determină considerarea ca obligatorie a procedurii de conciliere). 7201 care stabilesc regulile care se aplică procedurii concilierii trebuie coroborate cu prevederile art.: în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani. 7-8/2002. facilitarea. 274 3 Pentru detalii:V. Deleanu. Conform art.este directă ( forma directă presupune prezenţa faţă în faţă a participanţilorla domiciliul sau sediulul eventualului pârât ori la locul convenit de părţi pentru a-şi comunica pretenţiile referitoare la obiectul litigiului). c. p.civ: „În cazurile anume prevăzute de lege. 8/2002. 139-144 4 B. Categorii de litigii care nu necesită procedura concilierii a. în Revista de drept comercial nr. Jurisprudenţă comercială comentată. Servo-Sat. p. reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. în condiţiile stabilite de acea lege. Caracterele procedurii prealabile a concilierii . alături de conciliere pot fi incluse: medierea. Ciobanu. Concilierea directă. 2007. în cadrul procedurii somaţiei de plată (concilerea este incompatibilă cu caracterele şi scopul procedurii somaţiei de plată). Litigiile juridice din acest domeniu au ca participanţi în primul rând persoanele juridice – în special societăţile comerciale. G. 45-46. dar şi persoanele fizice. cât şi dovada îndeplinirii procedurii prealabile). V. Editura C. p. aria de aplicabilitate şi de interes a noţiunii de conciliere este foarte largă. nemijlocită. considerate alternative la procesul judiciar6. 126-129 5 A. p. b.procedura prealabilă a concilierii este obligatorie ( redactarea imperativă a dispoziţiilor art. Buta. . Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Procedura concilierii a fost introdusă ca obligatorie în materie comercială b. 2 Cod proc. p. 109 alin. Bucureşti. 12/2002. Procedura prealabilă de conciliere în materie comercială. 7201 Cod proc. p. Impactul modificărilor Codului de procedură civilă şi a altor reglementări recente asupra arbitrajului. nr. Gh. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată”. Arad. F. Baias. 9/2005. în Revista de drept comercial nr. p. arbitrajul. 2000.H. Conexiunea concilierii cu alte proceduri prealabile În categoria modalităţilor alternative de soluţionare a conflictelor5. . înainte de introducerea cererii de chemare în judecată. în Revista de drept comercial. 67-97. Concilierea – mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor comerciale internaţionale (II). 64-73 6 Laura Cetean-Voiculescu. 7201 din Codul de procedură civilă referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială. Beck. 1 2 I. Medierea – un alt fel de justiţie. noţiunea de conciliere directă are o importanţă deosebită pentru cauzele apaţinând materiei comerciale. în cadrul procedurii insolvenţei comerciale4. 1/2006. Editura C.civ. Diamant. Beck. fără conciliator1. Bucureşti. Dispoziţiile art. în materie de arbitraj ( Tribunalul arbitral poate fi sesizat fără îndeplinirea procedurii concilierii3).obligaţia de conciliere este o obligaţie de diligenţă2 Categorii de litigii care necesită procedura prealabilă a concilierii a. Concilierea este obligatorie în privinţa litigiilor comerciale patrimoniale (al căror obiect este evaluabil în bani). în Revista de drept comercial nr. Belegante. p.

Editura All Beck. 283 F. imparţială şi fără putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor ajunge părţile . Consideraţii referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială. Medierea – un alt fel de justiţie. 7201 alin. 2 din Codul de procedură civilă. fără a se distinge între cele facultative şi cele obligatorii. A. p. Jurisdicţie comercială.trebuie să existe corespondenţă între conţinutul procedurii prealabile şi conţinutul cererii de chemare în judecată5. ori la sediul 1 2 Laura Cetean-Voiculescu. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire. 109 alin. 78 3 V. Editura Lumina Lex. 2 Cod proc. Bucureşti.medierea este modalitatea extrajudiciară de soluţionare a conflictelor. prin care mediatorul – o terţă persoană neutră. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. 109 alin.civ. Potrivit art. p. 107 6 Gh. 311. p. Editura C. data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate. respectiv data primirii convocării. Petrovici. în Revista de drept comercial. 7/2000. Beck.. 2 din Codul de procedură civilă. p.facilitarea este o formă de negociere asistată. 99-111 5 M. prin telegramă. . 2 Cod proc. 7201 alin. Consideraţii referitoare la instituţia procedurii prealabile din perspectiva art. forma scrisă a convocării la conciliere este obligatorie în toate cazurile. cât şi competiţia în găsirea unui acord1. 3 Cod proc. . Din interpretarea restrictivă a art.negocierea reprezintă comunicarea orientată spre încheierea unei înţelegeri. telex. 109 alin. 4/2004. atunci când părţile au atât interese comune. Locul de desfăşurare a procedurii concilierii nu este precizat în lege. Baias. Tratar de drept procesual civil. în care a treia parte asistă părţile să negocieze o înţelegere. 2007. 7-8/2002. dar ţinând cont de normele de competenţă teritorială generală sau principiile de echitate7.le ajută să rezolve neînţelegerile dintre ele prin utilizarea unor metode şi tehnici specifice. în timp ce consilierea vizează menţinerea sau restabilirea raporturilor dintre părţi prin împăcarea lor3. Roşu.: reclamantul va convoca partea adversă. atunci când împăcarea nu este posibilă. Bucureşti.se desfăşoară în condiţii stabilite de lege. fax sau orice alt mijloc de comunicare6 care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.civ. Dovada îndeplinirii obligaţiei de conciliere Potrivit art. cât şi interese divergente. 2003. p.A. un proces de rezolvare a unui conflict. fără a interveni în conţinutul propriu-zis al negocierii. nr. Bucureşti. . proces care include atât cooperarea. în Dreptul nr. V. Belegante. bazate pe comunicare şi negociere2. Îndeplinirea procedurilor prealabile trebuie verificate întrucât: . C. In concluzie. Fanu-Moca.civ. Convocarea.H. p. în Revista de drept comercial nr. Medierea un alt mod de soluţionare a litigiilor civile. Bădescu.159-167 7 Ioan Leş. p. p. în Dreptul nr. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Medierea vizează ajungerea la o soluţie de compromis. 803 . Pentru realizarea procedurii concilierii prealabile. Buta. Consideraţii referitoare la instituţia procedurii prealabile din perspectiva art. Petrovici. Teorie şi jurisprudenţă. precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. 2001. rezultă că este vorba de cazurile în care legea reglementează o procedură prealabilă. concentrându-se asupta înlesnirii procedurii în sine. în Juridica nr. 253-256 4 M. În doctrină4 s-a afirmat că această concepţie ar contribui la accelerarea judecăţilor şi la degrevarea instanţelor judecătoreşti şi la armonizarea legislaţiei interne cu cea a Uniunii Europene.. reclamantul fixează o dată la care pârâtul se va prezenta ca să încerce soluţionarea litigiului pe cale amiabilă. comunicândui în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal. 4/2004. acesta trebuie să fie la domiciliul pârâtului dacă este vorba de comerciant sau necomerciant persoană fizică. 7/2001.

precum şi.H.. denumirea şi sediul lor. ori la sediul uneia dintre părţile litigante2. . anexându-se dovada calităţii.N. În procesul verbal vor fi precizate clar pretenţiile părţilor cu privire la obiectul litigiului.numele. după caz. în procesul verbal de conciliere.semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională. Editura Lumina Lex. domiciliul sau reşedinţa părţilor ori. 12/2001. 2007. 296 . . dacă instanţa constată îndeplinirea procedurii concilierii. Bucureşti. 7203 Cod proc. În situaţia în care pârâtul dă curs solicitării primite din partea reclamantului şi se prezintă la data la care este convocat se consemnează în scris. precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori. pentru persoanele juridice. Miff. rezultatul discuţiilor. după caz. Dacă instanţa de judecată este sesizată cu judecarea unei cauze în care procedura concilierii directe este obligatorie şi aceasta nu a fost îndeplinită. a. codul fiscal şi contul bancar. precum şi probele pe care se întemeiază cererea. va putea trece la administrarea dovezilor şi judecarea fondului cauzei.civ. Nimic nu împiedică părţile ca prin acordul lor de voinţă.societăţii comerciale. p. nr. în Revista de drept comercial. în faţa primei instanţă. Editura C. Avantajele procedurii concilierii constau în: faptul că neînţelegerile pot fi soluţionate de către părţi într-un timp cât mai scurt.motivele de fapt şi de drept. iar prevederile sale devin obligatorii pentru cele două părţi (atât reclamant. va pune în discuţia părţilor excepţia prematurităţii acţiunii formulateşi va respinge cererea ca inadmisibilă. În această etapă: . cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Costin. faptul că reclamantul evită plata taxelor de timbru în situaţia unui proces. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă: .se introduce cererea de chemare în judecată ( se investeşte instanţa competentă pentru soluţionarea litigiului). Potrivit art. dimpotrivă. Beck.se citează părţile. . 2003. . 1 2 Gh. numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice. p. . 313 M.numele şi calitatea celui care angajează partea şi ale celui care o reprezintă în litigiu. dar nu mai repede de 30 de zile de la data primirii convocării la conciliere de către reclamant. Aspecte de ordin procedural privind soluţionarea litigiilor comerciale. În situaţia în care pârâtul nu dă curs solicitării de a se prezenta la conciliere. Bucureşti. A. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. p. Buta. Etapa scrisă pregătitoare Etapa scrisă pregătitoare reprezintă prima etapă a dezbaterilor judiciare. Jurisdicţia comercială. . iar temeiul legal al acestor pretenţii să fie însoţit de înscrisuri pe care părţile îşi întemeiază punctele de vedere3. 9-28 3 Laura Cetean-Voiculescu. Dovada primirii convocării la conciliere se anexează la cererea de chemare în judecată. să stabilească un alt loc pentru desfăşurarea concilierii1.obiectul şi valoarea cererii. Teorie şi jurisprudenţă. reclamantul poate introduce împotriva acestuia cererea de chemare în judecată. cât şi pârât). Cererea de chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul investeşte instanţa de judecată cu soluţionarea pretenţiilor sale. ce va fi semnat de fiecare dintre părţi.

instanţa. când este cazul. Tratar de drept procesual civil. menţionându-se şi datele arătate la art. Editura C. Cererea reconvenţională Cererea reconvenţională este actul procedural prin intermediul căruia pârâtul urmăreşte valorificarea unui drept propriu faţă de reclamant3. 7205 Cod proc. reclamantul va depune întâmpinare până la prima zi de înfăţişare. . 7204 alin. în cererea de chemare în judecată trebuie să se arate şi domicliul ales în România. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. La cererea părţii interesate. p.civ. p. La cererea de chemare în judecată se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile. Bucureşti.: Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului derivând din acelaşi raport juridic. Întâmpinarea Întâmpinarea este actul procedural prin intermediul căruia pârâtul răspunde la pretenţiile formulate de către reclamant. 1 pct. Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată şi va fi introdusă în cadrul termenului prevăzut pentru depunerea întâmpinării.civ. 7201alin. 115. în sensul de a deriva din acelaşi raport juridic.obiectul cererii reconvenţionale să fie de natură comercială. la alin. 112 Cod proc. 1 Cod proc. 2001. precum şi prin faptul că instanţa are posibilitatea de a cunoaşte cadrul în care-şi va desfăşura activitatea2. 372 . prin arătarea dovezilor. 1 lit. 368 Laura Cetean-Voiculescu. ţinând seama de complexitatea cauzei. Potrivit art. art. . 2001. Bucureşti. iar în procesele urgente.civ. 2007. Potrivit art.reclamantul este pus în situaţia de a cunoaşte apărarea şi dovezile pe care se sprijină pârâtul. poate fixa un termen scurt pentru completarea întâmpinării. în acelaşi timp. a) şi b).H. Bucureşti. (art. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevăzut de art. Editura All Beck. p. întrucât: . 2. 7203 alin. În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconvenţională. 112 prevede că în cazul în care reclamantul locuieşte în străinătate. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea reconvenţională: .Prevederile art. Tratar de drept procesual civil. La primirea cererii de chemare în judecată potrivit art. (În cazul persoanelor fizice. Beck. 1 2 Ioan Leş. arătând.) b.se realizează egalitatea în ceea ce priveşte poziţia procesuală a părţilor. 7203 se completează cu cu cele ale art. care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere. precum şi pentru studierea acesteia de către pârât. 7204 alin. unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. în litigiile comerciale nu pot fi inovecate pretenţii civile. prin motivarea ei.pretenţiile pârâtului să aubă legătură cu cererea principală. 313 3 Ioan Leş. 2: Pârâtul va fi citat cu menţiunea că este obligat să depună întâmpinare la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată. În cazul litigiilor prevăzute de art. şi apărările sale1. el poate face cerere reconvenţională. cu cel puţin 3 zile. Este deosebit de important depunerea întâmpinării în materie comercială. Editura All Beck. reclamantului i se va pune în vedere să depună orice act invocat în susţinerea cererii. menţionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condiţiile prevăzute de art. c.contribuie la urgentarea soluţionării procesului. 7201 nu este necesară o altă încercare de conciliere. . 114.

În cadrul procedurii insolvenţei. îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri. prevede modalităţile de comunicare a cererilor şi a actelor de procedură: Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face.. în ziua următoare sau la termene scurte. Disjungerea cererilor se va pronunţa în materie comercială numai în cazuri extreme. 1 Cod proc. vor lua măsuri de refacere a acestor proceduri. Judecătorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi. din oficiu. editat de Oficiul Naţional al registrului Comerţului. 7206 alin. iar în procesele urgente. precum şi comunicarea oricăror acte de procedură. citaţia. citarea părţilor. termenul poate fi şi mai scurt. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. b. judecata. Sancţiunea aplicabilă pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a procedurii de citare sau de comunicare a actelor de procedură este nulitatea relativă (întrucât poate fi invocată numai de către partea interesată. soluţionarea cu celeritate a procesului. 85/2006. în materie comercială. după aprecierea instanţei. când este cazul. legate special de celeritate. Procesele şi cererile în materie comercială se judecă cu precădere.) Când procedura de citare este legal îndeplinită. poate continua în şedinţă publică sau în camera de consiliu. Dezbaterea cauzei în şedinţă publică Din dispoziţiile Codului de procedură civilă pot fi desprinse două reguli importante care sunt destinate soluţionării eficiente şi rapide a procesului: a. care nu a fost legal citată sau căreia nu i-au fost communicate actele de procedură. cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Editura C. Comunicarea se va face prin poştă. este obligată să ia de îndată măsurile necesare. Bucureşti. prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia. precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe. 2007. 86 din Cod proc.civ. determinată de necercetarea fondului. 317318 . precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru înfăţişarea la termen. în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul. 7 alin.cererea de chemare în judecată şi cererea reconvenţională se judecă împreună. Instanţa solicitată. Pentru termenele următoare şi primul termen fixat după casarea cu trimitere. La aceste termene instanţa poate stabili. 1 din Legea nr. Citarea părţilor în litigiile comerciale Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea. date în cunoştinţa părţilor. chiar şi asupra fondului. p. succesive.H. Art. relaţii scrise. precum şi desfăşurarea cu celeritate a procesului (art. va fi înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor. când i se cere să îndeplinească procedura de comunicare pentru altă instanţă. potrivit legii. În pricinile urgente.civ. Beck. potrivit art. sub pedeapsa nulităţii. 4 Laura Cetean-Voiculescu. potrivit legii. procesele se judecă cu precădere faţă de alte litigii. datorită avantajelor pe care le oferă soluţionarea concomitentă a celor două cereri4. şi să trimită instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii. cel puţin 5 zile. d. pentru parte sau pentru cel care o reprezintă. Instanţa este datoare să asigure.

purtând menţiunea că este irevocabilă. astfel încât nu se mai pune problema analizării celeilalte excepţii. întrucât admiterea ei duce la respingerea cererii. deliberarea se va face în confom prevederilor cuprinse în Cartea II Titlul III Capitolul IV. excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia conexităţii. întrucât nu mai sunt dosare de conexat3. prevăzute de art. 2. 1 Cod proc. care se aduce la îndeplinire prin executare silită. 7-8/2001. 2.civ. iar excepţia este acordarea de termene normale. 7209 Cod proc. în materie comercială. fără efectuarea altor formalităţi (art. 2007. A. momentul la care poate fi formulată cererea de sechestru asigurător sau poprire asigurătorie. se consideră că este mai potrivită acordarea de termene scurte. 1 C. dacă procedura de citare nu este îndeplinită. precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei. Beck. Dacă instanţa a fost alcătuită din mai mulţi magistraţi. 7208 Cod proc. Hotărârii judecătoreşti pronunţate în materie comercială sunt executorii şi sunt supuse atât apelului cât şi recursului. preşedintele va putea însărcina pe unul dintre ei cu redactarea hotărârii. Ordinea de soluţionare a unor excepţii procesuale invocate concomitent înaintea instanţei în procesul civil. în Revista de drept comercial nr. de la săptămână la săptămână. art. În doctrină. deoarece numai instanţa competentă poate verifica cea de-a doua excepţie2. instanţa va cerceta mai întâi excepţia de necompetenţă. Hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii. Motivarea hotărârii se va face în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare. alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. în acelaşi timp: 1. în Dreptul nr. Fanu-Moca. p.darea de cauţiune. Hotărârea se dă în numele legi şi va cuprinde elementele obligatorii (care alcătuiesc cele trei părţi esenţiale ale oricărei hotărâri judecătoreşti: practicaua. Dacă au fost invocate mai multe excepţii. 11/2003. sunt prevăzute două reguli derogatorii de la dreptul comun: 1. Pentru hotărârea judecătorească dată în materie comercială.). 261 alin. excepţia de procedură a necompetenţei şi excepţia lipsei procedurii prealabile. Deliberarea şi pronunţarea hotărârii judecătoreşti Întrucât dispoziţiile speciale privind soluţionarea litigiilor comrcaile nu prevăd norme speciale. Regula stabilită este acordarea termenului de judecată “în ziua următoare sau la termene scurte”.H. 2. motivarea sau considerentele – motivele de fapt şi de drept şi dispozitivul). Considerţii referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială. p.civ. 159-167 2 Laura Cetean-Voiculescu. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea.răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. În art. Pentru motive temeinice. 326 3 M. trebuie cercetată mai întâi excepţia lipsei procedurii prealabile. p. Editura C.) Alte aspecte specifice judecăţii în primă instanţă în materie comercială a. Roşu. hotărârea.civ. 7209 Cod proc. constituie titlu executoriu. (art. ridicarea sechestrului asighurător.civ. 107-123 . sechestrarea navelorsunt prevăzute de Codul comercial. asigurarea acţiunii comerciale Măsurile asigurătorii . 7208 şi art.partea introductivă. care pot contribui la soluţionarea cu celeritate a litigiilor comerciale şi dau posibilitatea administrării oricăror probe1. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. 222. Bucureşti. asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor. Tăbârcă. O particularitate a litigiilor comerciale constă în existenţa unei noi excepţii procesuale – lipasa procedurii prealabile – ce poate fi ridicată în faţa instanţei.

f. prin încheiere executorie. Termenul perimării nu curge cât timp. recurs. când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu. 6 Cod proc. art. se întemeiază pe caracterul complex al litigiilor comerciale.civ.. în condiţiile legii. dacă a fost dată fără citarea lor. chiar împotriva incapabililor. 248 Cod proc. nici cu recurs. poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. 1403 şi 1404 din codul civil nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial. realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor. 1402. Asistarea părţilor Asistarea presupune punerea la dispoziţia mandantului a cunoştinţelor prin oferirea de consultanţă juridică sau prin consiliere în formularea de acte la diferite autorităţi publice. dacă a fost dată cu citarea părţilor. contestaţie. în tot sau în parte. cererea n-a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată. e.. (7202 Cod proc. în Revista de drept comercial nr.civ. Partea nu se socoteşte în vină.: Contractul litigios prevăzut de art. Editura Lumina Lex. în Juridica nr. 7-8/2002 2. Perimarea judecăţii în litigiile comerciale Potrivit art. Stăruinţa instanţei pentru soluţionarea litigiului prin înţelegere În cursul judecăţii asupra fondului procesului. În procesele şi cererile în materie comercială părţile sau reprezentanţii lor pot fi asistaţi de experţi ori de alţi specialişti. instanţa va stărui pentru soluţionarea lui. Încheierea privind luarea măsurilor prevăzute de 1141 alin.. 1021 din Codul civil. Medierea – un alt fel de justiţie.civ. Teorie şi jurisprudenţă. şi de la comunicare.A. Inadmisibilitatea retractului litigios In materie comercială.civ) Regula potrivit căreia părţile sau reprezentanţii lor pot fi asistate de experţi ori de alţi specialişti.. Gh. prin înţelegerea părţilor. 4 Cod proc. potrivit art. precum şi măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt.Art. 45 Cod com. Bădescu. Medierea un alt mod de soluţionare a litigiilor civile. care dispune că: procesele şi cererile în materie comercială se judecă cu precădere. în cazul proceselor şi cererilor în materie comercială. b. dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. 7209 alin. Jurisdicţia comercială. instanţa este datoare să asigure. V. Înţelegerea se constată prin hotărâre irevocabilă şi executorie. revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept. 7/2000 3. iar potrivit 7204 alin. prevede: De asemenea. potrivit legii. judecătorul este obligat să stăruie pentru soluţionarea prin înţelegerea părţilor. Asigurarea celerităţii Regula este prevăzută expres de art. Se observă că în cazul litigiilor comerciale. c. Hotărârea pronunţată nu poate fi atacată nici cu apel. Bibliografie Baias. F. 2003 1.. În materie comercială termenul de perimare este de şase luni. Buta. Bucureşti. preşedintele va putea încuviinţa. g. . măsuri asigurătorii. Inadmisibilitatea acordării termenului de graţie de către instanţă în cazul obligaţiilor comerciale Potrivit prevederilor Codului comercial. apel. 44: În obligaţiunile comerciale judecătorul nu poate acorda termenul de graţie permis de art. 6 Cod proc.civ.civ. d. fără vina părţii. Belegante. V. instanţa este datoare să asigure desfăşurarea cu cleritate a procesului. 7206 Cod proc..: Orice cerere de chemare în judecată.

109 alin. Luncean. 1/2006 Roşu. Consideraţii referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială.. în Revista de drept comercial. Arad. . 11. în Dreptul nr. Bucureşti. Jurisprudenţă comercială comentată. 11/2003 CAPITOLUL VI JUDECATA IN CONTROL JUDICIAR Controlul judiciar se declanşează prin intermediul căilor legale de atac prevăzute în Codul de procedură civilă...H. 2 din Codul de procedură civilă. Ioan.. 6.. Procedura prealabilă de conciliere în materie comercială. nr. Consideraţii referitoare la instituţia procedurii prealabile din perspectiva art.. Editura C. nr. G. 2000 Diamant.. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. vol. 14.. 8. Tratar de drept procesual civil. 12/2002 Costin. Tratat de procedură civilă. în Revista de drept comercial nr... Servo-Sat. Impactul modificărilor Codului de procedură civilă şi a altor reglementări recente asupra arbitrajului. Gh. Bucureşti. Litigii în materie comercială. în Revista de drept comercial. A. II. M. 12/2001 Dănăilă. . Concilierea directă. Editura All Beck. 5. 15. I.N. 7-8/2001 Tăbârcă. nr. Gh.. 8/2002 Leş. Laura. 13. A. în Dreptul nr. în Revista de drept comercial. C. Buta. A. în Dreptul nr.M.4. Ordinea de soluţionare a unor excepţii procesuale invocate concomitent înaintea instanţei în procesul civil. Fanu-Moca. Beck. M. 7. nr. 5/2002 Cetean-Voiculescu. 7201 din Codul de procedură civilă referitoare la soluţionarea litigiilor în materie comercială.. V.. M. 9/2005 Deleanu. V. 2007 Ciobanu.. Miff. 4/2004 Roşu.. Probleme de ordin procesual pe care le ridică prevederile art. Concilierea – mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor comerciale internaţionale (II). 2001 Petrovici. 10. Ed. în Revista de drept comercial nr. B. în Revista de drept comercial. 9. Aspecte de ordin procedural privind soluţionarea litigiilor comerciale. 12.

102-103. 2. Zilberstein. p. 327-328. Un punct de vedere privind interpretarea prevederilor alin. În materie comercială. p. Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare. Bucureşti. Laura Cetean-Voiculescu. stabileşte două reglementări distincte referitoare la hotărârile pronunţate în materie comercială: 1. pentru creditorul prezent. Tratat de drept procesual civil. p. p. 3733 Cod proc. pentru că dispoziţiile 2821 alin. nr. în doctrină s-a afirmat că numai promovarea consecventă a principiului celor două grade de jurisdicţie poate da eficienţă imperativului de realizare a unei justiţii eficiente şi rapide. 2007. Potrivit art. constituie titlu executoriu.”Hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii. Tratat de drept procesual civil. Gheorghiu. luarea măsurilor asigurătorii şi în alte cazuri prevăzute de lege”. art. Ioan Leş. 2001. 530 2 Ioan Leş. Codul de procedură civilă. şi de la comunicare. 1 Cod proc. că este susceptibilă de apel. Beck. legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate de instanţele judecătoreşti inferioare lor şi de a casa ori modifica acele hotărâri ce sunt greşute sau de a le confirma pe cele ce sunt legale şi temeinice1. litigii al căror obiect are o valoare de până la 100. :“Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere. 539. Bucureşti. II.civ. 282 1 din Codul de procedură civilă. 2821 alin. hotărârea. fără efectuarea altor formalităţi”. 9. p.civ.:”Pentru hotărârea judecătorească dată în materie comercială. atât în materie civilă. Actuala reglementare asigură principiul dublului grad de jurisdicţie. purtând menţiunea că este irevocabilă. sunt derogatorii de la norma generală care instituie că hotărârile pronunţate în materie comercială sunt susceptibile de apel. vol. în Revista de drept comercial. Bucureşti. Ciobanu.civ. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. care se aduce la îndeplinire prin executare silită. în condiţiile şi cu procedura stabilită de lege. iar cele pronunţate în apel sunt susceptibile de recurs. p. 24 3 Ioan Leş. cât şi în materie comercială. Dispoziţii speciale prevăd că anumite hotărâri judecătoreşti nu sunt supuse apelului sau că pot fi atacate numai cu recurs. în Revista de drept comercial. hotărârile pronunţate în primă instanţă sunt susceptibile de apel. pentru cel lipsă. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. 431 . De asemenea. Editura All Beck. acţiunile posesorii. nr. p.civ.Controlul judiciar reprezintă dreptul şi obligaţia pe care le au în cadrul unui sistem judiciar instanţele judecătoreşti superioare de a verifica. cât şi nepatrimoniale s-a exprimat opinia 4. V. 12/2004. precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă. Sistemul dublului grad de jurisdicţie în dreptul procesual civil actual. Potrivit art. 6/2003. 2001. potrivit art.M. Căile de atac şi Procedurile speciale. 7208 Cod proc.civ. Bucureşti.000 lei inclusiv. Apelul Apelul reprezintă calea ordinară de atac prin care oricare dintre părţile litigiului comercial poate solicita jurisdicţiei imediat superioare reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond3. 4 N. Astfel. 1 Cod proc. Dacă cererea cuprinde atât capete patrimoniale.H. Editura C. Încheierea prin care preşedintele instanţei 1 I. 1 al art. Drept procesual civil. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura All Beck. dispune:” Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris ori cererea de eliberare de către instanţă a titlului executoriu în cazurile prevăzute de lege poate fi atacată cu recurs de către creditor. 7209 Cod proc. Stoenescu. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea”. Existenţa a trei sau mai multe grade de jurisdicţie este de natură să complice în mod inutil sistemul de organizare a unei justiţii democratice şi eficiente2. S. 1981.

În legi speciale comerciale se regăsesc texte care prevăd că anumite hotărâri judecătoreşti pot fi atacate doar cu recurs. Partea a IV-a. Fiind o cale extraordinară de atac poate fi exercitat numai pentru motivele prevăzute limitativ de art. Instanţa de recurs este Curtea de apel. 304 Cod proc. 284 alin. 301 Cod proc. dacă legea nu dispune altfel. 31/1990: “Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului”. În termen de 3 zile de la data depunerii. Recursul Recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căruia ser poate cere desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în apel sau fără drept de apel.civ. Exemplificăm în acest sens. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.civ. cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată”. 60 alin.Legea nr. 62 alin. 12 prevede că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi pot fi atacate separat cu recurs. pentru orice alte persoane interesate.admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă nici unei căi de atac”. 31/1990: “Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului”. Legea nr.). de retractare. 1 Cod proc. nci în cazul în care acest termen nu a fost respectat. 85/2006 art. 31/1990 la art. prevede unele norme procedurale cu privire la soluţionarea recursului declarat împotriva hotărârilor judecătorului-sindic. In materie comercială. decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului. citarea părţilor se face prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. 8. 85/2006 art. iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ. Potrivit art. apelul nu are efect suspensiv nici în cazul în care a fost declarat în termen.Legea nr. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. prin intermediul căreia părţile sau procurorul pot obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru cazurile . ale art. curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei. 1 din Legea nr. In materie comercială sunt prevăzute reguli pentru soluţionarea recursului: . dispoziţiile art. 60 dispune: “Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului. În cazul admiterii recursului. 3 din Legea nr. Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. termenul de recurs este de 10 zile. Contestaţia în anulare Contestaţia în anulare reprezintă o cale de atac extraordinară. în condiţiile şi pentru motivele expres prevăzute de lege. Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României. . oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii. Motivele recursului se pot depune la instanţă. recursul va fi soluţionat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curta de apel..civ. dacă legea nu dispune altfel (art.

H. nr. 2001. nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii. Editura C.. 318 alin. p. pentru motivele prevăzute în art. din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei. 616-617 4 C.prevăzute în mod limitativ de art. pentru ziua când s-a judecat pricina. nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. dar numai dacă motivele care o legitimează nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului).civ. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. dec. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă. 2007. 1 Cod proc. Tratat de drept procesual civil. 2001.J. 2. pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României.S. (art. respingând recursul sau admiţându-l numai în parte. Beck. să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. Deciziile prin care se soluţionează sesizările se pronunţă de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se publică în Monitorul Oficial al României.. p. Editura All Beck. în cazul nesocotirii unor norme procedurale1. Recursul în interesul legii Recursul în interesul legii este calea extraordinară de atac ce are ca scop asigurarea unei practici unitare pe întreg teritoriul ţării. 317-318 Cod proc. a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare Contestaţia în anulare este o cale de atac de retractare şi vizează numia hotărârea instanţei de recurs. numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: când procedura de chemare a părţii.: Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa. Contestaţia în anulare obişnuită2 ( poate fi exercitată împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile.civ). Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe. publicată în Revista de drept comercial nr. 317 alin. Editura All Beck. Contestaţia în anulare specială3 (poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor pronunţate de instanţa de recurs şi numai pentru cazurile prevăzute de art. 5/2004.. Tratat de drept procesual civil. de retractare prin intermediul căreia se obţine desfiinţarea unei hotărâri definitive şi reînnoirea judecăţii în cazurile prevăzute în mod limitativ de dispoziţiile art.322 Cod proc.2002.: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. s. Bucureşti. p. 609 3 Ioan Leş. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare. 1 2 Laura Cetean-Voiculescu. Potrivit art.civ. Revizuirea Revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară. 1. 317 alin.com. 2382/2. Bucureşti. Soluţiile se pronunţă numai în interesul legii.04. precum şi colegiile de conducere ale curţilor de apel au dreptul. 329 Cod proc. p. 438 Ioan Leş. pentru motivele arătate mai jos. Bucureşti. 1 Cod proc. Partea I. fără a implica reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor4. În dispoziţiile Codului de procedură civilă sunt consacrate două forme ale contestaţiei în anulare: 1. 207-208 .civ.civ.

s. Leş. 5/2004 CAPITOLUL VII EXECUTAREA SILITĂ A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI ÎN MATERIE COMERCIALĂ . nr. Bucureşti.. în Revista de drept comercial.04.J. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Ioan. nr. Beck. Bucureşti. Editura C. 1 al art. 2007 2. dec. Editura All Beck. 2821 din Codul de procedură civilă. Cetean-Voiculescu. N. II 3. nr.com. Zilberstein. C.. Leş. 1981 7.M..H. publicată în Revista de drept comercial nr. vol. 6/2003 6. Laura. Editura Didactică şi Pedagogică. S. Un punct de vedere privind interpretarea prevederilor alin. Căile de atac şi Procedurile speciale. Stoenescu. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. Ioan.. Bucureşti.S. Ciobanu.. 2382/2. în Revista de drept comercial. 2001 5.. 12/2004 4...Bibliografie: 1. Gheorghiu. Sistemul dublului grad de jurisdicţie în dreptul procesual civil actual.. V. I.2002. Drept procesual civil. Tratat de drept procesual civil.

Hotărârile pronunţate în materie comercială fac parte din categoria excepţiilor şi nu trebuie investite cu formulă executorie. potrivit legii. 58/1934 şi Legii nr. purtând menţiunea că este irevocabilă. este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. 36/1995 art.Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercială. 3. Adică. care se execută fără formula executorie. 66. Legea nr. constituie titlu executoriu. fără să fi fost stabilit cuantumul acestora. în cazul celorlalte titluri executorii.Executarea silită în materie comercială urmează regulile dreptului comun cu privire la executarea silită..civ. art. potrivit legii. 7209 Cod proc. în afara cazurilor în care legea dispune altfel”. 2 şi 3 dispune: “În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi. fără efectuarea altor formalităţi”. indiferent de izvorul ei. organul de executare va proceda la actualizare în funcţie de rata inflaţiei. care dacă vor constata creanţe certe şi lichide au putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acestora. Codul de procedură civilă la art. Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. Conform art. în cazul în care dispoziţiile speciale ale procedurii speciale de soluţionare a litigiilor comerciale sau cele cuprinse în legi comerciale speciale nu prevăd altfel. 373 Cod proc. 1. În cazul în care titlul executoriu nu conţine niciun asemenea criteriu. forţă probantă şi forţă executorii. Art. 372 Cod proc. calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau. afară de încheierile executorii. 14 . Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea. Alături de hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele judecătoreşti în materie comercială. în cazul urmăririi bunurilor. Potrivit Legii nr. hotărârea. 105/1992 recunoaşte hotărârilor judecătoreşti străine. 7208 şi art. 269 alin. 59/1934. 368 dispune: Hotărârea arbitrală învestită cu formulă executorie constituie titlu executoriu şi se execută silit întocmai ca şi o hotărâre judecătorească.civ: Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care. biletul la ordin sau cec ul au forţă executorie. Pentru hotărârea judecătorească dată în materie comercială. de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege. de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligaţiei . au relevanţă în privinţa executării silite a hotărârilor judecătoreşti: „Hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii. Dacă titlul executoriu conţine suficiente criterii în funcţie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligaţiei principale stabilite în bani. 374: Hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art. “Hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori. fără a mai fi nevoie de investirea cu formulă executorie. iar în conformitate cu art. Executarea hotărârilor judecătoreşti Potrivit art. la cererea creditorului. şi la actualizarea acestei sume. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. actele autentificate de notarii publici. 2.civ. există şi alte înscrisuri care au valoarea unor titluri executorii: 1. Pentru a proteja drepturile părţii care a obţinut câştig de cauză Codul de procedură civilă. se va proceda. Cap. cambia. care se aduce la îndeplinire prin executare silită. hotărârea judecătorească pronunţată în materie comercială reprezintă titlu executoriu. 4. constituie titlu executoriu. de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea. penalităţi sau alte sume. ele vor fi calculate de organul de executare. 3712 alin. Legea nr. putere de lucru judecat.

p. dispune: “ Împotriva executării silite.G nr.Reguli privind executarea silită sunt statuate prin Legea nr.H. acestea trebuie investite cu formulă executorie de către instanţa locului unde este situat imobilul5. Potrivit art. la ultima adresă comunicată. Operaţia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc este una tehnicoadministrativă. Bucureşti.2005 Laura Cetean-Voiculescu. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale.H. AVAB poate folosi executori judecătoreşti. numită prin ordin al preşedintelui (art. p. în termen de 30 de zile de la primirea notificării.U. Editura C. Textul de lege reglementează1 o procedură execuţională dată în sarcina organului de executare. 1040 din 23. 399-404 Cod proc. persoana care se consideră vătămată în drepturile sale –debitorul sau creditorul obligaţiei de plată – are deschisă calea contestaţiei la executare. ori îşi poate organiza corpul de executori proprii. Art. Contractul de credit ipotecar pentru investiţii imobiliare. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare4. întinderea sau aplicarea titlului executoriu. Părţile sau terţele persoane prejudiciate prin actele de executare silită. 281 1. Beck. în caz contrar creditorul poate proceda la executarea silită fără nicio altă somaţie. contractul de credit ipotecar pentru investiţii imobiliare se consideră reziliat de plin drept şi întreaga sumă a creditului. 2/2002. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale.civ2. 20 din lege. . 2007. 449 3 A. în cazul întârzierii la plată. 451 . Valorificarea unor active bancare. În cadrul acestei proceduri. precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege”. calea de atac împotriva acestora este contestaţia la executare. pblicată în Monitorul Oficial nr. pentru valorificarea activelor bancare. precum şi garanţii reale şi personale subsecvente constituie titluri executorii. potrivit art.O. Derogări de la procedura de executare silită instituită de Codul de procedură civilă .cuprinse în oricare dintre aceste titluri”. nr. se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul. 1944 din OUG 51/1998 ). De asemenea. expertul desemnându-se de AVAB pe bază de contract. dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 108-131 4 Legea nr. executorul judecătoresc are de stabilit valoarea actualizată a obligaţiilor de plată. 1945. 484 din 29 septembrie 2005. 34/2006 5 Laura Cetean-Voiculescu. 190/1999 a fost modificată şi completată prin Legea nr. Potrivit art. 1 2 Curtea Constituţională. 399 alin. precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. î Revista de drept comercial. Termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu este de 5 zile lucrătoare de la primirea titlului executoriu. creitorul ipotecar va trimite împrumutatului. devine exigibilă. Editura C. dacă împrumutatul nu execută obligaţiile asupra cărora a fost notificat. Împotriva acestei operaţii. 51/1998 prevede norme derogatorii de la procedura de executare silită instituită de Codul de procedură civilă. o notificare prin scrisore recomandată cu confirmare de primire sau prin executor judecătoresc sau bancar. cu dobânzile aferente la data operării rezilierii. Decizia nr. p. În vederea executării silite a titlurilor executorii. Bucureşti. care nu este supusă principiilor procesual civile privind publicitatea şi contradictorialitatea. numiţi prin ordin al preşedintelui AVAB3.XI.civ. Nr. preţul de pornire la licitaţiei se stabileşte prin expertiză. prevenindu-l asupra consecinţelor încălcării contractului de credit ipotecar pentru investiţii imobiliare. 2007. 1 Cod proc. potrivit elementelor şi criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Vânzarea bunurilor urmărite silit se face prin licitaţie publică organizată de o comisie din cadrul AVAB. Beck. Fuduli.

Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare. creditorul va putea obţine măsuri de asigurare. . Bucureşti.În conformitate cu prevederile art. în condiţiile legii. A. Editura C. Decizia nr. 54 din Legea asupra cecului. înscriindu-se în fals. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă.2005 . în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. Beck. Somaţia de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului. înaintea oricărei alte pricini.Legea nr. 23. 484 din 29 septembrie 2005. 2007 2. debitorul poate face opoziţie la executare. de urgenţă şi cu precădere. în Revista de drept comercial.XI.. sau nu recunoaşte procura. art. Fuduli. 53 din Legea nr. Procedura de soluţionare a litigiilor comerciale. Cecul emis în străinătate are aceleaşi efecte executorii. somaţia va face menţiune şi de actul din care rezultă mandatul. 59/1934 prevede: Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii. Laura.H. 2/2002 3. după caz. Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii. Potrivit art. Somaţia de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului. Valorificarea unor active bancare. dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cecul a fost emis. precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorită. Potrivit art.Legea nr. 62 din Legea nr. precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată. Cetean-Voiculescu. înaintea oricărei alte pricini. 1040 din 23. nr. În caz de suspendarea executării. de urgenţă şi cu precădere. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă. dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisă. debitorul poate face opoziţie la executare. Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie. prevede: cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii. 58/1934. Inscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără investire cu formulă executorie. 61. Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura. pblicată în Monitorul Oficial nr. Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procură. Curtea Constituţională. 59/1934 prevede dispoziţii derogatorii cu privire la executarea silită Art. executarea creanţelor ipotecare se va face de către executorii proprii ai instituţiilor autorizate sau de către executorii judecătoreşti.. 58/1934: În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii. . Bibliografie: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful