Expuneti caracteristicile principale ale modernitatii,cat si efectele sale negative sau pozitive asupra arhitecturii.

Termenul de modernitate provine dintr-un adjectiv latin, el fiind prezent pentru prima data in sec VI d Hr., intr-un text al gramaticului Priscos de Cezareea la Cassiodor si intr-o scrisoare a papei Gelasiu care opunea “partum regulas” (regulile stabilite de Parintii sinodali) recomandarilor recente “admonitiones modernas”.Cuvantul modernitate va aparea in jurul adverbului “modo”care inseamna imediat,acum. Modernitatea reprezinta procesul istoric prin care a trecut cea mai mare parte a culturii europene intre secolele XV-lea si al XVII-lea,ca urmare a eforturilor teologice crestine medievale de a se desprinde de traditiile premoderne.Acest proces a fost rezultatul direct si indirect al etapelor de dezvoltare ale problemelor teologice crestine catolice: unele concepte ale modernitatii au rezultat direct din eforturile de clarificare a propriei pozitii teologice,altele au fost rezultat accidental al lor,favorizat de contextul istoric si stiintific al epocii amintite. Astfel,modernitatea este un proiect al rationalizarii lumii,negandit suficient pentru secolul al XVII-lea, o perioada in care lumea suferea de discrepanta dintre irationalitatea lumii si ratiunea naturii. Apare o noua morala,politica,dar si o alta organizare a spatiului. Omul de realizeaza pe sine ca fiinta rationala,independent de ceea ce a fost in trecut,detasandu-se de traditie pentru a deveni astfel. Traditia stiintei experimentale se naste ca ideal stiintific in filosofia lui Francis Bacon (in lucrarea Noul Organon), dar are legaturi certe cu asumarea unui model al lumii infinit si omogen,in care absenta unor repere eterne si univerale ale cunoasterii permite reinvierea lor periodica in functie de datele unei stiinte experimentale,marcate de o metoda inductiva,care are drept corespondent metafizic existenta unui infinit compus din obiecte individuale a caror cunoastere nu necesita prezenta unor intermediari universali. Tehnica specifica moderna este aceea ca omul isi creeaza o lume pe care sa o poata controla, realizand astfel un “salt calitativ”.Francis Bacon incearca sa inteleaga cine este omul modern,dar si sa se cunoasca pe sine, considerand ca “Cunoasterea este putere”.Aceasta devine contemplativ pentru redescoperirea ordinii eterne ce-l precede pe om.In acelasi timp, considera ca daca oamenii( din trecut) ar fi incercat sa analizeze si sa depuna efort pentru a intelege lumea (bazat pe experienta si observatie) ar fi descoperit legile ce guverneaza lumea nostra (fizica, matematica etc) insa acestia au facut greseala de a privi lucrurile din punct de vedere subiectiv (legende, folclor) si le-au crezut fenomene supranaturale - in alte cuvinte, ii acuza pe traditionalisti ca au ignorat semnele ce duceau spre explicatii clare si concise. Unul dintre marii filosofi,Rene Descartes,considera ca proiectul cunoasterii trebuie sa inceapa prin admiterea unor reguli(Reguli pentru indrumarea mintii) cu valoare universala care sa clarifice sensul tuturor activitatilor subiective,iar prin folosirea acestor reguli sa putem ajunge la un concept propriu zis corect al existentei subiectivitatii si al dovedirii existentei realitatilor inconjuratoare si a lui Dumnezeu (Meditatii metafizice). Metoda propusa de Descartes contine in primul rand criteriile claritatii si distinctiei conceptelor vazute ca surse ale adevarului lor,iar in al doilea rand abordarea unei indoieli metodice extinse asupra tuturor

Cunoasterea artistica si cea stiintifica se impletesc in activitatea multor creatori de seama (L.spre figurarea spatiului real.se poate spune ca intre revolutia ontologica din 1277 si revolutia cosmologica ulterioara. adevarul conduce la progres si perfectiune . In arhitectura aceasta perioada este dominata de Renastere. Stilul renasterii a aparut intai in Italia. producand adevaruri universale.prezente intr-o lume in care sensurile depind in mare parte de intentiile de cunoastere ale subiectului.Alberti.prin care sa poata fi verificate claritatea si distinctia lor.artele vizuale.principalele caracteristici ale modernitatii pot fi enuntate astfel : existenta unui eu stabil.limba ratiunii.locul subiectivitatii in univers si raporturile omului cu istoria.care are ca obiect insasi existenta indoielii si a unei fiinte cugetatoare care depunde aceasta activitate.O asemenea propunere inseamna suspendarea metodica a adevarului oricaror cunostinte.intre semnificant si semnificat.in care existenta unor legi comune garanteaza omogenitatea calitativa a elementelor. ce reprezinta afirmarea unui univers infinit si omogen. cunoasterea eului pe sine si a lumii prin intermediul ratiunii. Emergenta subiectivitatii a reprezentat pentru modernitate reevaluarea valorii subiectivitatii active. limbajul ca mod de a exprima cunoasterea e rational si transparent.lansata de Nicolaus Copernic si continuata de Galileo Galilei si Isaac Newton. cunoasterea stiintifica e adevarata si eterna. Ideea ca spatiul de maxima certitudine al lumii este subiectivitatea are o origine carteziana.care poate fi cunoscut.autonom si universal.rational . modul de a cunoaste al eului raţional obiectiv se numeşte „stiinta”.Primul sistem al stiintelor este constituit de Bacon care nu ofera doar cunoasterea ci si principii morale si politice.inteligibil a determinat noua structura a imaginilor artistice si orientarea lor spre oglindirea realitatii obiective si concrete.In concretizarea noilor idealuri umaniste.aceasta fiind constient.filosofia trebuind sa se inspire din ea pentru a avea principii identice.iar acest fapt este egal pentru Descartes cu prima certitudine a ratiunii. Aceasta stiinta exacta devine modelul oricarei cunoasteri.filosoful este in cautarea acestora.existand o legatura necesara si obiectiva intre limbaj si realitate.conceptelor.ca exista un limbaj al naturii definit cu ajutorul matematicii . exista o succesiune cel putin temporala. Afirmatia fundamentala din perioada acestui curent este aceea ca : “stiinta este putere”.dar ea este un bun comun al modernitatii si este rezultatul indirect al eforturilor teoriilor subiectivitatii axate pe conceptul vointei (Sfantul Augustin) si conceptul intentiei (Avicenna).Prin urmare.cu cea a unui univers organizat.considerand ca natura este rationala.corespunzatoare conceptiilor medievale. Incercand sa patrunda legile frumusetii(de structura.Are loc revolutia cosmologica. stiinta e neutra si obiectiva.aceasta fiind descoperita in laborator.ea.proportii.Ratiunea umana descopera esenta lucrurilor. Dorea o lume moderna bazata pe ratiune .Ca urmare a acestui lucru.Inlocuirea viziunii fantastice a lumii.au detinut un rol hotarator. Infinitatea universului material a repus in discutie astfel raporturile dintre om si Dumnezeu. Leonardo da Vinci. Natura este construita de om. A.B. prin excelenta se defineste prin capacitatea sa de a se defini prin aceasta calitate de a gandi si de a intelege lumea din jurul sau ca ceva ce poate fi explicat si inteles.care s-au inspirat dupa modelul operelor clasice greco-romane.el are ca unica finalitate reprezentarea lumii sensibile.ritm etc) ei au .coerent. Concret.totul incepand de la "cuget deci exist" (cogito ergo sum) de unde rezulta ca omul. omul modern descoperind cunostintele universale. Durer).intrucat legile nu se pot testa decat in astfel de locuri.

In aprecierea operelor de arta.Bramante. Anvergura problemelor depaseste astfel scara la care acestea fusesera puse pana atunci.arhitectii italieni creeaza o arhitectura noua. Totodata are loc o criza a arhitectului.gestiunea terenurilor. Michelangelo). cu noi conditii si necesitati .discursurile despre societati utopice.contribuit la dezvoltarea stiintelor ajutatoare artei.Ca urmare a acestui lucru apar specialisti care preiau aceste probleme (exemplu : baronul Haussmann.hale alimentare. In timp ce arta gotica stapaneste nordul Europei pana la sfarsitul secolului al XVIlea. .echilibrul si armonia amsamblului.care initiaza si pune in practica marile transformari ale Parisului si da infatisarea actuala.locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc. Educatia acestuia nu ii oferea capacitatea de a raspunde problemelor noi aparute.cu dominanta orizontala si zidurile pline.echipamente urbane.principalele criterii aveau in vedere claritatea.prefectul Parisului.ionic.nasterea laicatului.cladiri administrative).pe care nici nu le considera demne de atentia lui. O data cu sfarsitul secolului al XVIII-lea istoria omenirii va capata caracterul unor mutatii.Italia nu a fost coplesita de influenta gotica.Arhitectura Renasterii se caracterizeaza prin revenirea la principiile constructive romane. Apar noi tipuri de cladiri ( fabrici.corintic ca elemente care contribuie la crearea unui nou stil.iar traditia antica s-a mentinut in stare latenta mai puternic decat in alte tari. Modernitatea are insa si influentele sale negative in ceea ce priveste o noua etapa a arhitecturii.In sec al XVI-lea s-a dezvoltat tema planului central cu elevatie piramidala (D.democratizarea generala a societatii.preferand insa stilul corintic.revolutia industrial.formand arcada care.astfel incat : dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si calitativa in termeni de circulatie. trecerea de la premodernitate la modernitate este un fenomen tipic societatii europene realizat istoric fara ca el sa fi fost incheiat in marginile geografice ale culturii europene.) In concluzie.Arhitectii Renasterii inlocuiesc arcul frant al constructiilor gotice cu semicercul pe care il aseaza pe coloane.Gasirea formelor adecvate noilor necesitati cu o noua semnificatie devine terenul unor preocupari diversificate.Acestia au folosit elementul doric.constituie porticul. la acestea se pot adauga alte cateva experiente ale omului european: descoperirea alteritatii radicale in epoca marilor descoperiri geografice. desavarsindu-se compozitia ritmica a fatadelor (palatul Pitti din Florenta). gari.repetata.liberalismul. fenomene care compun in mod esential modernitatea.ascensiunea capitalului etc..cu importante urmari in evolutia arhitecturii (saltul demografic.situand-o intr-un nou context. increderea in gandirea pozitivista si in progresul stiintific ca modalitate de rezolvare a problemelor societatii umane).geneza modernitatii este un fenomen mai complex decat evenimentele prezentate mai sus. Astfel.

Jerzy Elzanowski si colaboratorii.2008. Polirom.Bibliografie : o Introducere in arhitectura contemporana.2009 o Nasterea stiintei moderne in Europa. trad.Paolo Rossi. Ana Maria Zahariade si Anca Bratuleanu.wikipedia. Daniel Borden. Ion Mincu.2004 o http://en.org/wiki/Francis_Bacon#Philosophy_and_works . Litera International. Narcisa Gutium.wikipedia. Bucuresti. Bucuresti.org/wiki/Descartes o http://en. o Arhitectura o istorie vizuala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful