INTRODUCERE
Lucrarea propusă este alcătuită în conformitate cu programa de învăţamînt la disciplina Proiectarea în AutoCAD, pentru catedra sisteme infomaţionale a Colegiului Politehnic din mun. Chisinău. Ţinînd cont de specificul specialităţilor, autorii, pe baza unei experiente personale , bogată în activitatea de proiectare bazată pe utilizarea produsului AutoCAD, au elaborat acest material didactic pentru demararea pregătirii în vederea utilizării acestui program. Lucrarea este adresată studenţilor pentru aplicarea noţiunilor de desen tehnic necesare unei corecte exprimări prin reprezentări grafice, cu modul de lucru şi cu performanţele unui program grafic cu o largă aplicare.

Autori: Profesor “Informatică aplicată” gr.didactic II, Ludmila Peca Profesor specialitate gr.didactic I, Lilia Grăjdian Profesor specialitate Maria Franţuz

Redactor responsabil: Ludmila Peca

Recenzent: conf. univ.,dr. Sergiu Dîntu

Colegiul Politehnic din municipiul Chisinau,2009

©C.P.T.C
2

PrefaŃă

Lucrarea, luând în considerare specificul zilelor actuale, şi-a propus un scop dublu: Asimilarea materialului ce Ńine de desenul tehnic: acumularea cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor necesare executării şi citirii documentaŃiei de proiectare; formarea şi dezvoltarea imaginaŃiei spaŃiale; Asimilarea materialului ce Ńine de utilizarea computerului în procesul de proiectare: familiarizarea cu modul de lucru şi cu performanŃele unui program grafic deosebit de apreciat cum este produsul AutoCAD.

-

Din experienŃa didactică, rezultă că performanŃe deosebite în vederea utilizării competente a acestui program pot atinge mai uşor cei care au cunoştinŃe de desen tradiŃional. Programul permite proiectantului să se concentreze, crativitatea servindu-I ca instrument performant în redactarea proiectului. Ca urmare, se recomandă ca, pe lângă cunoaşterea instucŃiilor necesare utilizării programului, să se însuşească cunoştinŃele în desen tehnic.

Metoda de lucru utilizată
Studentul, având la dispoziŃie lucrarea de faŃă şi literatura propusă suplimentar, studiază preventiv materialul Variantele lucrărilor sunt selectate din manualele С. К. Боголюбов „Задания

-

по курсу черчения” şi Р.С. Миронова, Б.Г. Миронов „СБОРНИК ЗАДАНИЙ ПО ЧЕРЧЕНИЮ”.
Fiecare lucrare este finisată cu salvarea fişierului cu desen pe flash-ul personal a studentului. Fişierul dat prezintă darea de seamă privind lucrarea de laborator.

3

în multiplele posibilităŃi de evitare a oricărei munci de rutină. Ecranul terminalului are o structură bine definită. AutoCAD-ul interacŃionează cu utilizatorul prin intermediul echipamentelor periferice disponibile: tastatură. adevărata putere a AutoCAD-ului se relevă în construcŃiile 3D (tridimensionale) şi obŃinerea unor imagini virtuale ale obiectelor proiectate. Însă.AutoCAD 2009 AutoCAD-ul este un pachet de programe destinat desenării şi proiectării asistate de calculator (CAD). Pentru a face activitatea mai eficientă. adaptată cerinŃelor de proiectare asistată. mouse. Numărul foarte mare de utilizatori ai AutoCAD-ului din întreaga lume au transformat practic acest program într-un standard CAD. electrică. SpaŃiul ecranului este divizat într-un număr de patru zone de dimensiuni diferite. astfel: 4 . arhitectură etc. La un prim nivel de percepŃie se poate spune că AutoCAD-ul înlocuieşte complet teul şi planşeta. creionul. AutoCAD-ul reprezintă „doar” nucleul grafic.. în asistenŃa oferită în proiectare şi în capacitatea sa de adaptare la exigenŃele utilizatorului. specifică. Cu alte cuvinte. comenzile primare pe care se structurează diversele aplicaŃii. configurabilă. un instrument de lucru profesional şi totuşi accesibil. utilizat pe echipamentele electronice (calculatoare personale) şi destinat celor mai diverse domenii de activitate: inginerie mecanică. ecran monitor. InterfaŃa AutoCAD-ului cu utilizatorul Ca program. chimică. rigla şi compasul. radiera – pe scurt toate instrumentele clasice de lucru ale proiectantului. AutoCAD-ul „personalizează” o serie de funcŃii ale acestor periferice cum ar fi butoanele mouse-ului sau tastele funcŃionale.

Bara de meniu oferă accesul la menu-urile desfăşurabile (pull-down) AutoCAD.. sub forma unei coloane în care se găseşte o listă orizontala cu articole de menu aranjate în ordine alfabetică. oglindirea. copierea. a controlului liniilor ascunse. O privire generală prin menu-ul ecran sau menu-ul bară (mai uşor de utilizat) permite scoaterea în evidenŃă a celor mai utilizate articole de menu: DRAW (desenare. Stabilirea unor condiŃii iniŃiale cum ar fi: limitele spaŃiului de lucru. mutarea. a culorii şi tipului de linie cu care se vor genera entităŃile etc. Apăsând tasta F1 se poate vizualiza lista informaŃiilor conŃinute anterior în linia de comandă. LAYER. EDIT (MODIFY) (editare. precum şi dialogul folosit de AutoCAD pentru a comunica cu utilizatorul. a poziŃiei imaginii pe ecran. DIM:. schimbarea proprietăŃilor etc. amplasată în partea de jos a ecranului. MODEL. a imaginilor virtuale sunt numai câteva din funcŃiile acestei secŃiuni. Acestei secŃiuni i se subordonează funcŃional menu-urile principale: BLOCKS. Zona de informaŃii (status line) este amplasată la partea inferioara a ecranului şi are o lăŃime egală cu înălŃimea unui caracter. Menu-ul ecran (screen menu).Zona de desenare (graphics area) este zona principală destinată activităŃii de desenare. concepŃie) – este secŃiunea principală în care are loc generarea sau adăugarea de obiecte (entităŃi) plane sau spaŃiale. SEETINGS (FORMAT) – permite setarea. În cazul în care în dreptul unui articol este afişată o mică săgeată. spaŃiul de modelare şi coordonatele curente ale colimatorului în zona de desenare. modificare) – este secŃiunea care permite corectarea şi prelucrarea într-o multitudine de forme a obiectelor (entităŃilor) desenate prin operaŃii precum: ştergerea. Menu-ul bară (bar menu) este accesibil numai cu ajutorul mouse-ului prin deplasarea cursorului peste zona de informaŃii. SHADE. fixarea unor parametrii de context ai AutoCAD-ului. care este înlocuită cu menu-ul bară. Prezintă o serie de date cu titlul informativ care exprimă caracteristicile situaŃiei curente de lucru cum ar fi: numele layer-ului curent şi culoarea. Se consideră ataşate la această secŃiune şi următoarele comenzi: MVIEW. afişează ceea ce se introduce de la tastatură. sau modificarea pe parcurs a caracteristicilor în baza cărora are loc construcŃia geometrică sunt funcŃii uzuale ale acestei secŃiuni. dimensiunile grilei auxiliare. DISPLAY (VIEW) – afişarea convenabilă a obiectelor create prin stabilirea scării de vedere. atunci selectând articolul respectiv se va deschide un menu în cascadă Zona de comanda (commands area). 5 .

In meniul File. Edit.Panoul de comenzi în AutoCAD 2009 Desenul sablon. Window. Tools. inclusiv comenzi şi documente. Modify. sunt dislocaŃe opŃiunile de gestionare a fişierelor de program. View. Care poate fi închis fără a fi salvat prin intermediul meniului: Browser Menu 1. In meniul File şi Editare. aranjate într-o listă verticală de meniuri. Dimension. Format. Help şi Express sunt dislocate opŃiuni de comandă şi gestionare a programului. Browser Menu: Acest meniu oferă un acces convenabil la o varietate de funcŃii. Insert. Draw. 6 .

D) Exit AutoCAD: Un buton care vă permite să ieşiŃi din program. .Save: salvează fişierul curent de desen.A) Meniul de căutare: un instrument care permite căutarea fişierelor. Infocenter: Un instrument care ajută la optimizarea interogărilor. 7 . 5.Qnew: ea deschide un desen/ şablon nou. C) Option: Deschide caseta de dialog Option. . Butoane de Titlu: folosite pentru a minimiza.Undo: anulează ultima acŃiune. Acces rapid la Bara de instrumente: Bara de instrumente conŃine: . a maximiza şi închide fereastra.Redo: înversează ultima acŃiune de Anulare.Open: deschide fişier de desen. care controlează aspecte în 10 submeniuri diferite din AutoCAD. a restabili. . .Plot: permite imprimarea desenelor. 2. 4. Bara de titlu : Afişează versiunea de AutoCAD şi numele fişierului activ. . 3. B) Recent Documents şi Open Documents: Aceste funcŃii permit vizualizarea recentă şi deschiderea documentelor Recent Action: afişează o listă de acŃiuni recente.

Modify: conŃine comenzi de editare generală. Layers: conŃine comenzi administrative asupra straturilor. unele panouri pot fi implementate şi pot oferi acces la mai multe instrumente suplimentare. El conŃine urmatoarele panouri: Draw: conŃine comenzi de obicei pentru desen. Fiecare Tab conŃine Panouri diferite. Aceasta paleta este activată în meniul browser-ului / Tools / Palete /Ribbon. Ribbon: Acest instrument oferă acces facil la mai multe instrumente din AutoCAD. fiecare panou instrumente diferite. 8 . Ribbon este compus din următoarele submeniuri: • Home • Blocks & References • Annotate • Tools • View • Output Home: Acesta va fi submeniul principal pe care il vom utiliza constant in timpul lucrului in AutoCAD.6. printro colectie de TAB-urişi Panouri.

combinaŃie de proprietăŃi şi listarea de proprietăŃi ale obiectelor de desen. deoarece conŃin o varietate de comenzi care sunt dincolo de domeniul de aplicare al cursului. de imprimare. Block: conŃine comenzi pentru crearea. Block & References: din care o sa utilizati numai acest submeniu Block 9 .Paste. Select all. Unele dintre submeniuri care urmează sunt menŃionate doar pe scurt. integrare şi menajare a atributelor.Copy.Cut şi Pan. Utilities: conŃine instrumente Zoom.Annotation: conŃine comenzi de lucru cu texte. tabele şi orientări. tip de linie. editarea. grosime. Properties: conŃine instrumente de culoare. delimitare. Quick select.

texte simple şi multiple. gestionare a proprietăŃilor şi sincronizarea de atribute. Import: vă permite importul de fişiere de diferite tipuri pentru AutoCAD. DWF imagini produse. DNG şi imagini. pe lînga acesta este posibil înserarea şi actualizarea cîmpurilor. generarea de text. Data: submeniu pentru inserarea câmpurilor într-un fişier şi actualizarea lor. de asemenea se pot extrage date şi upload date. căutare de text. Linking & Extraction: permite ca datele link-ului. selectarea paletei de referinŃe externe. WMF. înserarea şi editarea de blocuri. Text: se ocupă de instrumente de formatare şi stilul de text. 10 . înălŃime de text.la introducerea textelor. 3DS şi ACIS. precum şi corectarea lor. editare. Annotate: acest submeniu conŃine comenzi referitoare la marcare . sa fie actualizate. cum ar fi DXB. Reference: Acest panou vă permite să introduceŃi referinŃe exterme.Block: acest panou se limitează numai la crearea. tabelelor. Atributes: un submeniu exprimată prin definirea.

Markup: conŃine marcaje care scot în evidenŃă zonele de revizuire. precum şi extracŃia de atribute la un fişier extern sau un tabel AutoCAD. Tools: Aceast submeniu conŃine instrumente utilizate frecvent care gestionează fişiere în mod corespunzător . Multileaders: se ocupă de crearea de linii directoare. precum şi de comenzi de înserare . Annotation Scaling: adaugă şi scoate lista de obiecte active.Dimensions: acest panou se ocupă de crearea unor stiluri de scriere si are la fel comenzi de delimitare şi editarea. de rectificare şi detalii. Tables: permite crearea de stiluri de tabele.orientare şi de editare . Data Link Manager link. Wipeout şi Revizie Cloud. 11 . de integrare şi actualizare a datelor legate de tabele. annotation conŃine lista de scalare.

coordonatele unui punct. calculator şi data. Inquiry: conŃine comanda de interogare a distantei. în final permite salvarea si înregistrare într-un format video. conŃine editorul Visual Basic. managerul de fişiere recuperate. paleta de unelte. macrocomenzi Visual Basic. de import şi interfeŃele de export personalizate şi editor de parametrii programului PGP. ora. Editor Visual Lisp. Animations: este un submeniu care este folosit pentru fotografierea proceselor de lucru in AutoCAD. de redenumirea obiectelor şi statisticii de desen. Applications: permite încărcarea şi descărcarea aplicaŃiilor. zonei. Drawing Utilities: gestionează fişierele de audit. de zbor şi. perimetrului. la fel simuleaza tururi de mers pe jos. dosar de proprietăŃi. Customization: conŃine instrument de personalizare a interfeŃei cu utilizatorul. 12 .Action Recorder: sunt comenzi pentru a înregistra o serie de proceduri care sunt utilizate foarte frecvent.

Set. UCS: sunt comenzi care stabilesc metodele de lucru ale sistemului de coordonate. Sheet. Palettes.Standards: permite traducerea titlului al layer-ului. Manager. Viewports: acest submeniu permite crearea de tip poligonal a obiectelor. vertical şi in cascadă. verificarea fişierelor standard şi stabilirea standardelor a fişierelor curente. Palettes: Paleta de controale principale. Acesta permite de asemenea tăierea şi refacerea a spatiului de lucru. 13 . View: aceast submeniu permite controlarea pe ecran a mai multor instrumente des folosite pentru lucru. Properties. Window: Acest panou deschide fişiere care se afişează orizontal. cum ar fi: Tools.

De asemenea. Send: Transmite si conŃine instrumente. Plot: este submeniu de controlare de imprimare a unui desen pe un plotter. Output: acest instrument permite formatarea foaiei de imprimare. 14 . UCS Icon: Reprezintă sistemul universal de coordonate. Permite vizualizarea preventivă a desenului. status bar. de publicare. 8. Zona grafica: este locul în care toate elementele sunt reprezentate vectorial. Deschide pagina de instalare unde afişează informaŃii cu privire la tipărirea sau publicarea desenului.Windows elements: controalele de configurare a barei de stare. Publish: Publică desene in format DWF. 7. toate comenzile sunt scrise in fereastara de mai jos. puteŃi salva desene pentru export în alte formate. care permit să creaŃi seturi de desene şi fail-uri pentru transmiterea electronică. Command line: fereastra de comandă. o imprimantă sau un fişier. care ne permite să interacŃionăm cu programul prin comenzi. blocuri. text windows. care conŃin imagini a desenelor selectate.Crează pagini HTML. şi locul unde se efectuiază desenele. 9.

15 . Polar: permite urmărirea unghiurilor polare folosind funcŃia dată. distanŃa dintre aceste puncte poate fi sincronizate cu Snap. Polar şi Osnap apar următoarele meniuri. Ortho: pune condiŃiia de mişcare numai ortogonala a cursorului. y. Drawing Coordinates: valori numerice care apar la începutul lucrului in AutoCAD. în cazul în care etichetele identifică în mod clar aceste zece instrumente de bază. 4. 3. specifica pasul cu care se misca cursorul. care stabileşte limitele de desen. aceste indica componentele x. Apăsând tasta dreapta a mouse-ului pe oricare din cele zece icoane. Dyn: furnizează informaŃiile dinamice. care arată configuraŃii şi opŃiuni pentru desen care aparŃin acestor trei instrumente specifice. direcŃia X şi direcŃia Y. Grid: activează o serie de puncte. 9.10. z de un punct în zona de grafic. Status Bar: Această bară conŃine o multitudine de instrumente pentru a controla lucrul cu desenul. Lwt: furnizează lăŃimile liniilor. 8. selectaŃi opŃiunea Enabled. 5. 6. 7. Snap: funcŃia de stabilire a mişcărilor cursorului în incremente specifice. Ducs: permite folosirea a trei modele dinamice tridimensionale. Iată primele 11 icons de stare din Status Bar 1. numite Coordonate de desen. 11. Qp: activează proprietăŃile obiectelor. 10. Rezultatul este următorul text. Apăsând click dreapta pe instrumente Snap. 2. Osnap: se referă la obiectul activ. Otrack: trage referinŃe active a obiectului.

include comenzi precum Zoom si Orbit. Quick View Layouts: vă permite să vedeŃi rapid şi mai confortabil Layout-uri din acelaşi fişier. 1. 10. 3. 5. Clean Screen: curăŃă ecranul. Layout: indică faptul că mediul de lucru este activ si rolul spaŃiului activ. 6. 9. Workspace Switching: permite comutarea între medii de lucru. şi alegând opŃiunea Display vă va arată cheile funcŃiei date. 4. Model Space: indică faptul că mediul de lucru este activ 2. ShowMotion: are posibilitatea de a crea şi de a vizualiza animaŃii.Apăsând click dreapta pe oricare din cele 10 butoane de sus de pe bara de stare. Zoom: activeaza comanda Zoom. Quick View Drawings: vă permite să vizualizaŃi mai multe fişiere simultan. SteeringWheel: instrument pentru a naviga în jurul unui model tridimensional. 8. Annotation Visibility: obiecte de probă annotative la toate scările. Toolbar/Windows positions unlock: exclude şi dezvăluie poziŃia barelor de instrumente si a paletelor de instrumente. Annotation Scale: stabileşte amploarea obiectelor enumerate. 7. 14. Următoarele functii afisate sunt în Status Bar si sunt descrise mai jos. Annotation Auto Scale: adăuga în mod automat scale de obiecte. Pan: permite utilizarea comenzii încadrate în timp real. 13. 12. 16 . 11.

y) – raportate la origine (fig. 1d) • prin „ochire” – cu ajutorul unui mouse • prin „object snap” – relativ la entităŃile existente. O comandă necesită o serie de subcomenzi cum ar fi selecŃia de entităŃi şi o serie de opŃiuni.y). 1. 1. lansarea comenzii specifice poate fi realizată in următoarele moduri: de la tastatură din meniul ecran din meniul pull-down Introducerea datelor Există reguli de bază în ceea ce priveşte introducerea datelor în AutoCAD. 1b) • coordonate relative (@x.7a). Orice desen are ataşat un sistem de coordonate rectangular fix. Orientarea sistemului de coordonate este vizualizată printr-un simbol – UCSICON (fig. mai multe metode prin care se pot obŃine aceleaşi rezultate. Astfel. 1c) • coordonate polare (@1<α) – raportate la ultimele coordonate (fig. centrul unui cerc etc. Această posibilitate permite selectarea de puncte caracteristice.Lansarea comenzilor Comenzile AutoCAD sunt cuvinte-cheie care pot fi introduse fie de la tastatură (prin intermediul zonei de dialog). fie din una din zonele de menu prezentate. Dacă AutoCAD nu înŃelege modul în care s-au introdus datele. Coordonata x specifică poziŃia pe orizontală. cum ar fi: capetele sau mijlocul unei entităŃi. numit sistem de coordonate al lumii (WCS). folosit pentru localizarea punctelor în desen. OpŃiunile unei comenzi odată lansate sunt afişate în meniul ecran într-o ordine dată. Aceste opŃiuni sunt scrise cu litere mici avand un număr minim de caractere scrise cu litere mari care reprezintă o prescurtarea opŃiunii respective. fiecare punct din desen poate fi precizat prin perechea de coordonate – (x. Acest sistem de coordonate poate fi asimilat cu un sistem de axe carteziene (deci nelimitat) în care unităŃile de măsură sunt relative şi se numesc unităŃi de desenare. cunoscand centrul acestuia şi raza. de asemenea.y) – raportate la ultimele coordonate (fig. La intrarea în editorul de desenare acest simbol se găseşte în colŃul din stânga-jos al zonei de desenare.b 17 .a 1. Se pot folosi mai multe moduri de introducere a coordonatelor (2D): • coordonate absolute (x. iar coordonata y specifică poziŃia pe verticală. iar in zona de dialog sub forma unui şir separat printr-un slash (/). Presupunand că dorim trasarea unui cerc. va afişa un mesaj de eroare şi va solicita reintroducerea lor.

Pentru a aduce cele două spaŃii la un nivel comparabil.y) – valorile coordonatelor.000>: (x.0 sau <R> (Enter) Upper right corner <12. ce vor preciza poziŃia colŃului dreapta-sus al spaŃiului alocat (ex. se observă că spaŃiul ecranului este mult mai mic decât cel al planşetei. 420. În general.1 18 . linii. se începe pur şi simplu cu executarea de comenzi şi plasarea de obiecte pe ecran.y) ON – va fixa respectarea limitelor impuse anterior (x.d Stabilirea mediului de desenare Pentru a începe un desen. comanda LIMITS permite modificarea limitelor de desenare şi controlează verificarea acestora.1. Totul este asemănător ca şi cum aŃi dispune de o fereastră prin care să se poată privi desenul. Apropiind fereastra de desen se pot vedea mai multe detalii. 1. Obiectele pe care AutoCAD le desenează (ca de ex. cercuri. spaŃiul de lucru al planşetei şi spaŃiul pe care îl oferă un display. Examinând însă.297 pentru format A3) (fig.) se numesc entităŃi şi sunt reprezentate pe ecran cu ajutorul vectorilor.000. fereastra este mult mai mică decât desenul.0. la o scară care să permită o precizie acceptabilă. în schimb porŃiunea vizibilă este mult mai mică.000.000>:0. singura soluŃie este afişarea pe ecran a unei părŃi din desen. Astfel. texte etc.9. Command: LIMITS ON/OFF/<Lower left corner> <0.1) Fig1.c 1.

uniform poziŃionate. 1 Reprezentarea pieselor într-o singură proiecŃie ortogonală (piese subŃiri) SCOP: Utilizarea unor comenzi de bază pentru desenare. OBIECTIVE: 1. Aceste puncte. AutoCAD furnizează un set de entităŃi de bază care permit realizarea desenelor (fig. Comanda GRID creează o reŃea de puncte cu spaŃierea specificată pe ecran. de obicei. modul snap asigură acurateŃea desenului prin stabilirea rezoluŃiei desenării.1). IniŃial acest sistem este suprapus peste WCS. Comanda UCS permite definirea unui sistem de coordonate propriu..1 Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază După cum s-a menŃionat. Apoi. temporar. Comanda SNAP permite deplasarea discretă a cursorului pe ecran. 1. constituie un mijloc ajutător pentru desenare ce poate fi utilizat în acelaşi fel în care sunt utilizate liniile de pe o foaie milimetrică. trebuiesc introduşi parametrii specifici fiecărei entităŃi. editare şi de specificare a unor puncte caracteristice entităŃilor. în paşi a căror valoare este. Acest sistem reprezintă un sistem dereferinŃă staŃionar în cadrul căruia pot fi definite şi numite alte sisteme de coordonate (UCS-uri). Utilizarea sistemului de coordonate al utilizatorului (UCS) la desenarea plană (2D). răspunzând la cererile afişate pe display (zona de dialog). se introduc comenzi specifice aflate în meniul DRAW utilizând unul din modurile prezentate în capitolul 1. aceeaşi cu cea a reŃelei de puncte stabilite anterior. 1. unghiuri etc. 2. opŃiunea All va face ca ecranul să afişeze întreg spaŃiul de lucru(alocat). Astfel. 19 . Lucrare de laborator nr. util într-un moment al procesului de desenare pentru a facilita specificarea unor puncte. fapt indicat de litera „W” aplicată pe simbolul originii. Aceşti parametri includ întotdeauna punctul din desen unde va apare entitatea împreună cu o serie de informaŃii referitoare la mărimi. Pentru plasarea lor în zona de desenare. 1. Ca efect.3 Studierea unor comenzi de desenare rapidă şi cu un grad de precizie ridicat (Object SNAP).2 Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea şi editarea desenelor.Comanda ZOOM permite mărirea sau micşorarea porŃiunii vizibile adesenului.1 Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază.

începutul segmentului respectiv se consideră în punctul de sfârşit al celei mai recente entităŃi de tipul segment/arc trasate. însă calea cea mai rapidă este de a selecta pictograma specifică comenzii din bara de instrumente Draw (fig. Variabila PDMODE selectează forma punctului. 2.3). Command: point Current point modes: PDMODE=0 PDSIZE=0. 1. Command: line Specify first point: (primul punct) Specify next point or [Undo]: ( al doilea punct) Specify next point or [Undo]: <R> (pentru a încheia comanda) Notă: – pentru a şterge ultimul segment trasat.2). – activarea comenzii ORTHO (tasta F8) permite trasarea cu precizie a segmentelor orizontale sau verticale paralele cu axele de coordonate. S-C-L 20 . LINE – Comanda permite desenarea segmentelor de dreaptă (fig. fără a ieşi din comandă. Punctele pot constitui „noduri” pentru crearea de obiecte (a se vedea comanda OSNAP). dacă la cererea „To point:” se răspunde cu „c” (close). iar variabila PDSIZE controlează mărimea punctului selectat prin variabila PDMODE. – dacă se răspunde la cererea „From point:” cu <R>. S-C-E 3.2 Bara de instrumente Draw din AutoCAD 2009 POINT – Comanda permite amplasarea unei entităŃi de tip punct pe desen.În versiunea AutoCAD 2009. AutoCAD-ul desenează automat ultimul segment. 2.0000 Specify a point: (introduceti coordonatele) Variabilele de sistem PDMODE şi PDSIZE (accesibile şi prin comanda SETVAR) controlează apariŃia entităŃilor de tip punct. conform situaŃiilor în care se solicită trasarea unui arc. comenzile de desenare pot fi accesate şi după metodele prezentate anterior. se răspunde cu U la ultima cerere „To point:” – dacă înlănŃuirea de segmente trasate formează un poligon închis. S-C-A 4. Sunt prevăzute opt metode diferite de desenare. trei puncte pe arc (3-point) 2. ARC – Comanda desenează un arc (segment de cerc). 2. Fig.

R – raza. continuarea unui segment sau arc unde: A – unghiul inclus între laturi. Se pot trasa cercuri în mai multe moduri.5. S-E-R 6.5): • trei puncte pe circumferinŃă • două puncte diametral opuse • două linii (cercuri) la care cercul să fie tangent şi raza. Cel mai simplu mod utilizează pentru trasare centrul şi raza. OpŃiunea implicită de trasare este (3-point). În fig. E – punctul de capăt. 2. S-E-D 8. L – lungimea corzii. 2. C – centrul. S-E-A 7. Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: (punct) Specify radius of circle or [Diameter]: (raza) Un cerc mai poate fi trasat cunoscând (fig. D – direcŃia unghiulară măsurată în sens trigonometric de la S (start point).4 sunt ilustrate câteva din cele mai utilizate metode de trasare a unui arc. 21 . Command: arc Specify start point of arc or [Center]: (punct) Specify second point of arc or [Center/End]: (punct) Specify end point of arc: (punct) CIRCLE – Comanda permite trasarea cercurilor. S – punctul de start.

22 . 2.7). 2. o înălŃime (elevaŃie) şi o grosime (extruziune). Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea şi editarea desenelor AutoCAD dispune de facilităŃi care permit corectarea şi prelucrarea într-o multitudine de forme a desenelor prin intermediul comenzilor de editare (meniul EDIT). În versiunea AutoCAD 2009.8).7 Bara de instrumente Modify din AutoCAD 2009 CHANGE – Comanda permite modificarea anumitor caracteristici şi/sau a proprietăŃilor oricăror tipuri de entităŃi. acesta fiind folosit pentru modificarea anumitor caracteristici specifice unor entităŃi (fig. Fiecare entitate din desen are asociate un strat (layer). un tip de linie. 2. Command: change Select objects: Properties/<Change point>: Dacă se răspunde la cerere.2. culoarea şi alte caracteristici ale oricărui obiect. Comenzile de editare ale AutoCAD-ului pot fi folosite nu numai la modificările ce se aduc unui desen. mărimea. AutoCAD vă permite să schimbaŃi poziŃia. însă calea cea mai rapidă este de a selecta pictograma specifică comenzii din bara de instrumente Modify (fig. o culoare. ci şi ca ajutoare în crearea de desene (fig. comenzile de editare pot fi accesate şi după metodele prezentate in capitolul anterior.1. 2.6). AutoCAD-ul îl va considera drept punct de modificat (CP – change point). prin introducerea unui punct. Fig.

CHPROP – Comanda este un subset de opŃiuni al comenzii CHANGE. care funcŃionează identic cu opŃiunea „Properties”.0000>: (număr) 23 . toate cerinŃele uzuale. Se acoperă astfel. le putem schimba (modifica) caracteristicile indicate. Command: ltscale Enter new linetype scale factor <1. LTSCALE – Comanda specifică un factor de scalare care se aplică tuturor liniilor din desen. sunt prezentate denumirile liniilor cel mai des utilizate în desenul tehnic. Command: change Select objects: Properties/<Change point>: p Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)?: OpŃiunea „LT” permite schimbarea tipului de linie a obiectelor selectate. AutoCAD-ul în fişierul „acad. ExcepŃie face linia ondulată şi linia groasă pentru care AutoCAD-ul dispune de comenzi separate. În figura de mai jos. Linia continuă subŃire este linia cu care se desenează. Command: chprop Select objects: Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative: Alegând una sau mai multe entităŃi.OpŃiunea „Properties” permite schimbarea uneia sau mai multor proprietăŃi ale entităŃilor selectate.lin” conŃine definiŃiile de tipuri de linie puse la dispoziŃia utilizatorului. Acest lucru este necesar deoarece este posibil ca desenul să fie privit la o scară atât de mare încât liniile întrerupte să se contopească.

2. Numele comenzii care se reface va fi afişat în zona de dialog. Aceasta se poate face introducând „@” (ultima coordonată) la cererea de introducere a celui de-al doilea punct.TRIM – Comanda permite ştergerea de porŃiuni (objects to trim) care intersectează o anumită limită (cutting edge). cercuri.10). BREAK – Comanda permite ştergerea unor porŃiuni de segmente. ERASE – Comanda permite specificarea entităŃilor care se doresc a fi şterse din desen. Command: break Select object: (selecŃia entităŃii) Specify second break point or [First point]: F Specify first break point: (primul punct) Specify second break point: (al doilea punct) Dacă se doreşte separarea entităŃii în două (fără a şterge nimic). Command: undo Enter the number of operations to undo or [Auto/Control/BEgin/End/Mark/Back] <1>: 24 . arce. 2. UNDO – Comanda permite renunŃarea la un întreg grup de operaŃii anterioare şi permite controlul asupra facilităŃilor “undo”. De notat că un obiect poate fi în acelaşi timp şi muchie tăietoare şi obiect supus tăierii (fig. polilinii sau împarte o entitate în două entităŃi de acelaşi tip (fig. Command: erase Select objects: U – Comanda determină ca cea mai recentă comandă să fie refăcută. se va selecta de două ori acelaşi punct.9).

care formează perpendiculara de la acel obiect la ultimul punct QUADrant – alege punctul aflat pe cerc într-una din poziŃiile 0. 90. legat de una sau mai multe entităŃi ce vor fi selectate cu ocazia alegerii punctului. Acestea ne oferă următoarele facilităŃi: CENter – alege centrul cercului sau a arcului de cerc selectat ENDpoint – alege cel mai apropiat punct de sfârşit al entităŃii INSert – alege punctul de inserŃie al unei entităŃi de tip BLOCK INTersection – alege punctul de intersecŃie a două sau mai multe entităŃi MIDpoint – alege mijlocul unei entităŃi de tip linie sau arc NEArest – alege cel mai apropiat punct aflat pe entitatea selectată NODe – alege un nod (o entitate de tip punct) PERpendicular – alege punctul de pe o linie. arc sau cerc selectat. 2. Studierea unor comenzi de desenare rapidă şi cu un grad de precizie ridicat.Răspunsul implicit este introducerea unui număr. Practic. AutoCAD asociază acestor preferinŃe nişte moduri – „moduri osnap”. 270 TANgent – alege cel mai apropiat punct de tangenŃă pe un cerc sau arc NONE – anulează temporar modurile OSNAP active Alegerea unuia dintre modurile osnap se poate face: de la tastarută prin comanda osnap după ce va apărea o fereastra nouă: 25 . este vorba de a prestabili una sau mai multe preferinŃe pentru alegerea unui punct.3.11). Utilizarea sistemului de coordonate al utilizatorului (UCS) OSNAP (Object SNAP) – Sistemul AutoCAD dispune de un mecanism extrem de util şi eficient pentru indicarea unor puncte aflate în condiŃii particulare pe una sau mai multe entităŃi (fig. 1. Acesta va preciza câte operaŃii anterioare să fie anulate. 180.

axele acestora putând fi rotite sau înclinate. translându-l într-o altă origine Z – indică rotirea UCS-ului în jurul acestei axe P – restaurează UCS-ul anterior S – salvează sub un nume UCS-ul curent R – restaurează un UCS salvat ? – listează numele UCS-urilor salvate W – suprapune UCS-ul curent peste WCS 26 . În cadrul acestui capitol se vor studia opŃiunile acestei comenzi pentru desenarea 2D.sau tridimensional.UCS (User Coordinate System) – Comanda este folosită pentru a defini sau modifica UCS-ul curent. Originea UCS-urilor poate fi plasată oriunde în interiorul WCS. Se pot defini UCS-uri prin următoarele căi: • prin specificarea unei noi origini. IniŃial. un nou plan XY sau axa Z • prin copierea orientării faŃă de un obiect existent • prin alinierea UCS-ului cu direcŃia curentă de vedere • prin rotirea UCS-ului curent în jurul uneia din axele sale. Command: ucs Origin/ZAxis/3point/Entity/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: unde: O – creează un nou UCS. acest sistem este suprapus peste WCS (World Coordinate System). Acest sistem de coordonate reprezintă un sistem de referinŃă staŃionar în cadrul căruia pot fi definite şi denumite alte sisteme de coordonate UCS. AutoCAD-ul oferă diverse posibilităŃi pentru a defini un UCS. urmând ca celelalte opŃiuni să fie studiate la modelarea 3D unde această comandă are un rol foarte important. Aceste sisteme de coordonate adiŃionale sunt utilizate pentru a crea construcŃii plane în care obiectele pot fi poziŃionate oriunde în spaŃiul bi.

0. Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.297 (A4) Command: zoom Specify corner of window.0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.297. 1. Se începe un desen nou meniu bară > File > New. 2. enter a scale factor (nX or nXP).UCSICON – Comanda este folosită pentru a indica poziŃia originii şi orientarea UCS-ului curent.0000>: 10 27 .0000>: 210.. Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10.0000. Command: ucsicon ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/<Stare curentă ON/OFF>: unde: ON – afişează icon-ul OFF – nu afişează icon-ul OR – afişează icon-ul centrat în originea UCS-ului curent ExerciŃii rezolvate Exemplul 1 Să se realizeze desenul piesei. Stabilim formatul (A4) şi deci implicit (mm) ca unitate de măsură.0000. or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a Regenerating model.0000>: <R> (enter) Specify upper right corner <420.. Vom utiliza comenzile GRID şi SNAP pentru a ne fixa o serie de ajutoare grafice.

0 Specify radius of circle or [Diameter] <25. Schimbarea originii şi vizualizarea acesteia în locul în care vom amplasa desenul în zona de desenare.0000>: 40 Command:<R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 65. Command: line From point: tan <R> to (se va selecta punctul P1 pe cerc) To point: tan <R> to (se va selecta punctul P2 pe cerc) <R> (terminare comandă) <R> (repetare comandă) 28 . pentru trasarea celor patru tangente la cercuri. Command: ucs Current ucs name: *WORLD* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0.3. Trasarea celor şase cercuri care definesc conturul piesei.0 Specify radius of circle or [Diameter] <40.0000>: 20 (se repetă şi în partea stângă trasarea ultimelor două cercuri) 5. Utilizarea modului osnap (TANgent).0000>: 10 Command:<R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @ Specify radius of circle or [Diameter] <10.0.0>(alegem cu mouse-ul punctul dorit) Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or 4.0 Specify radius of circle or [Diameter]: 25 Command:<R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0. Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0.

Command: chprop Select objects: (cele patru linii) Select objects: <R> Change what property. Command: ltscale New scale factor<1.45 (axa verticală) <R>.-45 To point: 0.. Select objects: (toate cele patru linii de tangenŃă) Select objects: <R> <Select object to trim>/Undo: (toate cele patru arce de cerc de şters) <R> 8..0 (axa orizontală) 7..000>: 10 29 .?: <R> 9. <R> From point: -90.0 To point: 90.. Folosirea comenzii TRIM pentru a „şterge” porŃiunile de cerc aflate în interiorul conturului piesei. Schimbarea tipului de linie pentru cele patru linii de axă.6.?: lt New linetype <BYLAYER>: dashdot Change what property.. Setarea corespunzătoare a factorului de scalare pentru liniile întrerupte.. Command: trim Select cutting edge(s). Trasarea liniilor de axă folosind comanda LINE Command: line From point: 0.

16) Command: line Specify first point: 0. Stabilim formatul si setam o serie de ajutoare grafice.0 30 .. or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a Regenerating model.0000. Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10. meniu bară > New.Exemplu 2 Să se realizeze desenul piesei 1.Schimbarea originii si vizualizarea acesteia in locul unde vom amplasa desenul. enter a scale factor (nX or nXP).0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.297.0.0000>: 210. 2. (fig. Trasarea conturului piesei.0. Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000>:<R> Specify upper right corner <210.2.0>:(punct la alegere) Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or 4.0000..297 Command: zoom Specify corner of window. Se începe un desen nou.0000>: 10 3. Command: ucs Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0.

Trasarea si schimbarea tipului de linie pentru liniile de axa.Specify next point or [Undo]: 120.17 5.60 Specify next point or [Close/Undo]: @-120.2.20 Command: line Specify first point: <R> Length of line: 40 Specify next point or [Undo]:<R> 6. Pentru aceasta din urma originea va fi amplasata intr-o pozitie convinabilă conform fig. Trasarea cercului si a conturului interior.17.16 Fig.0.0>: 50.-10 Command: line Specify first point:<R> Length of line: 40 Specify next point or [Undo]:<R> Command: arc Specify start point of arc or [Center]:<R> Specify end point of arc: @0.10 Specify second point of arc or [Center/End]: -10.0 Specify next point or [Undo]: @0.0 Specify end point of arc: 0. Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 20.0 Specify next point or [Close/Undo]: c Fig.2.40 Specify radius of circle or [Diameter]: 10 Command: ucs Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0. 31 .2.20 <R> Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: z Specify rotation angle about Z axis <90>: 30 Command: arc Specify start point of arc or [Center]: 0.

ExerciŃii propuse: 32 .

1. OBIECTIVE: 2.Lucrare de laborator nr.2. Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază. 33 . 2 Realizarea unor desene de construcŃii geometrice (Racordări) SCOP: Utilizarea unor comenzi de desenare a entităŃilor şi a unor comenzi de editare (continuare). Comenzi pentru realizarea racordărilor şi teşiturilor.3. Studierea unor comenzi de editare a desenelor. 2. Racordări şi teşituri. 2.

Command: donut Specify inside diameter of donut <0.1). prin indicarea colŃurilor opuse diagonale (fig. Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază RECTANGLE – Comanda permite trasarea dreptunghiurilor. 3. utilizând mai multe opŃiuni prezentate în fig.5000>: (diametrul interior) Specify outside diameter of donut <1. Mărimea acestora poate fi dată prin raza cercului circumscris/înscris sau prin mărimea laturii.1 Fig2.2 ELLIPSE – Comanda permite trasarea elipselor.3. 2.3a Specify other endpoint of axis: (punct – P2) Specify distance to other axis or [Rotation]: (punct – P3) Fig 2.2.0000>: (diametrul exterior) Specify center of donut or <exit>: (centrul) Fig 2.1. Command: rectang Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: (punct – P1) Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: (punct – P2) DONUT – Comanda permite trasarea cercurilor cu grosime-inele (fig.3 POLYGON – Comanda permite trasarea poligoanelor regulate cu un număr specificat de laturi. 2.2). Command: ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: (punct – P1) fig. 2. Fig 2.4 Command: polygon Enter number of sides <4>: (numarul de laturi) Specify center of polygon or [Edge]:(centrul) 34 .

• culoarea şi tipul de linie sunt elemente asociate. Command: pline Specify start point: Current line-width is 0. Dacă entitatea anterioară a fost un arc. aceasta putând fi diferită la capete.5 A – alegând această opŃiune comanda trece în modul “arc”.Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: (raza) Fig. 2. verigele care se vor desen vor fi arce de cerc până la alegerea opŃiunii ”line” cu care comanda trece în modul ”line”. Polilinia are următoarele proprietăŃi: • este tratată ca o singură entitate când este editată. W – precizează grosimea verigilor. 35 . H – cere semigrosimea verigilor ce vor fi trasate în continuare.>: L – permite desenarea unui segment cu aceeaşi înclinare cu cea a segmentului anterior trasat. atunci segmentul care se va trasa păstrează direcŃia tangentei în punctul de sfârşit al arcului.5).000 line mode Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: arc mode Fig.2. U – anulează ultima verigă trasată.2. formate din linii şi arce de cerc conectate la capete (fig. astfel: Start width <val. • are posibilităŃi ample de editare. CL – închide polilinia cu un segment sau arc în funcŃie de modul în care este comanda.4 PLINE – Comanda permite trasarea entităŃilor complexe. • poate avea grosime constantă sau variabilă. A – cere unghiul acoperit de arc.>: End width <val. fiind necesară specificarea lungimii acestuia.

Command: array Select objects: (selecŃia obiectelor) Rectangular or Polar array (R/P): R sau P cazul R (fig. într-o reŃea rectangulară sau circulară. 36 . – unghiul de umplere şi sensul. 2) Column offset ( | | | ) <1>: (de ex. 2. – modalitatea de copiere.6b) Center point of array: (C) Number of items: (de ex. R – cere specificarea razei arcului.CE – centrul arcului. cazul P (fig. –=cw) <360>: <R> Rotate objects as they are copied? <Y>: <R> În cazul multiplicării polare. 3. În mod implicit unitatea reŃelei este situată în colŃul stânga-jos. Utilizând comanda SNAP-Rotate se pot realiza multiplicări rectangulare rotite. 2.6a) Row offset (– – –) <1>: (de ex. D – cere precizarea direcŃiei arcului din punctul de start. 3) DistanŃele între rânduri şi coloane pot fi introduse cu semn (+/–).2. 6) Angle to fill (+=ccw. trebuie indicat centrul acesteia şi următorii parametri: – numărul de copii. dispunerea celorlalte „celule” făcându-se în sus şi spre dreapta. Studierea unor comenzi de editare a desenelor ARRAY – Comanda permite executarea copiilor multiple ale obiectelor selectate. L – comută comanda în modul “line”.

6 MIRROR – Comanda permite oglindirea obiectului selectat. prin specificarea distanŃei dintre acestea sau a unui punct prin care să treacă noua entitate.8. Obiectul original poate fi şters sau păstrat (fig.2. Command: mirror Select objects: (selecŃia obiectelor) First point of mirror line: (punctul P1) Second point: (punctul P2) Delete old objects? <N>: <R> În vederea oglindirii corecte a entităŃilor de tip text.7). în raport cu axa specificată. 2. trebuie selectată variabila MIRRTEXT pe 0.2. 37 . cerc sau polilinie.7 OFFSET – Comanda permite construirea de entităŃi paralele (cu entităŃi existente). Fig. 2. Command: offset Offset distance or Through <last>: (număr sau t) Select object to offset: (obiectul de copiat) Side to offset? (partea de copiere) Cele două posibilităŃi sunt ilustrate în fig. arc. Se pot face copii ale următoarelor tipuri de entităŃi: linie.Fig.

or mesh: 2. Capetele vechilor entităŃi sunt ajustate astfel încât. cotă sau un bloc în părŃile lor constituente. 2. Command: explode Select block reference.000>: (valoarea razei) <R> (repetarea comenzii pentru efectuarea racordării) Polyline/Radius/<Select first object>: (prima entitate) 38 .2. între două linii. Select objects: (entitatea frontieră) Select objects: <R> <Select object to extend>/Undo: (entitatea de extins) Fig. arc sau polilinie (deschisă) până la intersecŃia cu un alt obiect (fig.9 EXPLODE – Comanda descompune o polilinie. dimension.. trebuie introdusă valoarea razei de racordare prin opŃiunea ”R”.2. OpŃiunea „P” permite racordarea simultană a unei întregi entităŃi de tip polilinie. polyline.Fig.8 EXTEND – Comanda permite extinderea unui segment.. astfel: Command: fillet Polyline/Radius/<Select first object>: r Enter fillet radius <0. arce sau cercuri. acestea să se termine în locul unde începe/termină arcul de racordare.3. Select boundary edge(s).9). Înainte de racordare. Comenzi pentru realizarea racordărilor şi teşiturilor FILLET – Comanda construieşte un arc de racordare de rază specificată.

comanda le va extinde până când ele se vor intersecta şi apoi le va teşi.2..10 CHAMFER – Comanda realizează o teşitură.11. Dacă liniile nu se intersectează. Se începe un desen nou.000>: (valoare) Enter second chamfer distance <val.>: (valoare) <R> (pentru a repeta comanda) Polyline/Distances/<Select first line>: (prima linie) Select second line: (a doua linie) Fig. Command: chamfer Polyline/Distances/<Select first line>: d Enter first chamfer distance <0.. 2.10) Fig.Select second object: (a doua entitate) (fig. 1. > New Drawing Name..11 METODE: utilizând comenzile studiate. > flansa 39 .. meniu bară > File > New. Înainte de a realiza teşirea trebuiesc introduse distanŃele corespunzătoare în ordinea indicată pe fig. ExerciŃiu rezolvat Să se realizeze desenul piesei – flanşa – din fig.12. 2. la intersecŃia a două linii.2. 2.

40 .13). Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0. factorul de scalare al liniilor întrerupte. 2.0000.0000.2.12 3. Amplasarea originii în locul în care va fi desenată flanşa.000>: 10 Fig2.0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10. Stabilim formatul şi implicit (mm) ca unitate de măsură.0000>: 10 Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or Command: ltscale New scale factor<1.297.297 (A3) Command: zoom Specify corner of window. cunoscând centrul şi cele două semiaxe (fig.0000>: <R> (enter) Specify upper right corner <420.0000>: 420. simbolul originii. pasul cursorului. enter a scale factor (nX or nXP). Urmează iniŃializarea („setarea”) unor diferiŃi parametrii de desenare: grila de puncte. Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10. Trasarea axelor de simetrie precum şi a celor două elipse ce definesc conturul piesei. or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a Regenerating model. respectiv centrul de simetrie al acesteia.0.

0000>: 10 Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:(axa verticala) Specify point on side to offset or [Exit/Multiple/Undo] <Exit>(punct la dreapta axei) (se repeta comanda cu valoarea distantei de 64 pentru aceeasi axa) 4. se vor trasa cele cinci cercuri conform fig.0 Specify endpoint of axis: 84.13 Command: ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c Specify center of ellipse: 0. a părŃii desenate. 2. 41 .Fig.14. În continuare.0 Specify distance to other axis or [Rotation]: 0. Din analiza piesei rezultă că se poate desena doar o jumătate a flanşei (partea din dreapta).60 Command: offset Current settings: Erase source=No Layer=Source OFFSETGAPTYPE=0 Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <Through>: 12 Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:(elipsa trasata) Specify point on side to offset or [Exit/Multiple/Undo] <Exit>(punct in interiorul elipsei) <R><R> Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <12.2. cealaltă parte obŃinându-se prin oglindirea faŃă de axa verticală.

Fig.2.14. Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,0 Specify radius of circle or [Diameter]: 13.5 <R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,0 Specify radius of circle or [Diameter] <13.5000>: 22.5 <R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,0 Specify radius of circle or [Diameter] <22.5000>: 26.0 <R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 64,0 Specify radius of circle or [Diameter] <26.0000>: 10 <R> CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @ Specify radius of circle or [Diameter] <10.0000>: 20 5. Se vor „reteza” capetele unor entităŃi pentru a putea realiza în mod corespunzător racordările. În fig. 2.15, este ilustrat rezultatul acestor operaŃii aplicând comanda TRIM. De asemenea, se vor ajusta capetele liniei de axă a cercului de diametru 10 folosind comanda BREAK. 6. Pentru a putea realiza racordările conturului interior al flanşei, este necesar să descompunem arcele de elipsă rămase în elementele componente (arce de cerc). După introducerea razelor de racordare corespunzătoare, rezultatul acestei operaŃii este prezentat în fig. 2.16. Command: fillet Current settings: Mode = TRIM, Radius = 7.0000 Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r Specify fillet radius <7.0000>: 7 Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]:(prima entitate) Select second object or shift-select to apply corner:(a doua entitate)
42

(racordăm toate entitaŃile având valoarea razei R7, schimbăm apoi valoarea razei de racordare la R9 si racordăm entitaŃile rămase).

Fig.2.15. 7. Oglindirea părŃii din dreapta pentru a obŃine întreg conturul flanşei (fig. 2.16). Ştergerea celor două arce de cerc rămase după oglindire, şi schimbarea tipului de linie al axelor de simetrie.

Fig.2.16

Command: mirror Select objects: w Specify first corner: Specify opposite corner: 13 found Select objects: <R> Specify first point of mirror line: 0,0 Specify second point of mirror line: 0,60 Erase source objects? [Yes/No] <N>:<R>
43

Command: trim Current settings: Projection=UCS, Edge=None Select cutting edges ... (selectam arcele de racordare care au valoarea R9) Select object to trim or shift-select to extend or [Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]:(selectam cele doua portiuni de cerc) Command: chprop Select objects: (toate axele de simetrie) <R> Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative]: lt Enter new linetype name <ByLayer>: dashdot Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative]:<R> 8. Se revine cu originea în poziŃia iniŃială (UCS=WCS) Command: ucs Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: <R>

ExerciŃii propuse:

44

45 .

y-distanŃă) Second point of displacement: (P2) sau <R> Fig. în dublă proiecŃie ortogonală (proiecŃii) SCOP: Utilizarea unor comenzi de editare a desenelor (continuare).1 MOVE – Comanda este folosită pentru a muta obiectele selectate dintr-o poziŃie în alta (fig. pag. OpŃiunea „M” permite realizarea mai multor copii ale aceluiaşi obiect. Command: copy Select objects: (selectarea obiectului original) (fig. OBIECTIVE: 3. Filtre geometrice. Studierea unor comenzi care permit copierea.33. Specificarea punctelor utilizând „filtrele” geometrice. 3. 3 Desene la scară. Studierea unor comenzi de editare a desenelor COPY – Comanda permite realizarea de copii ale obiectelor selectate.2 46 .1) <Base point or displacement>/Multiple: (P1) sau (x. scalarea şi divizarea entităŃilor. 3. Lucrare de laborator nr.1.2. 3. К. Command: move Select objects: (selecŃia obiectului) Base point or displacement: (P1) sau deplasarea (x. Боголюбов „Задания по курсу черчения” exercitiul 6.19-pag.1.Din manualul С. mutarea. 3.y) Second point of displacement: (P2) sau <R> Fig.3. conform variantelor dupa numarul de ordine din registru.2).3.

3).ROTATE – Comanda este folosită pentru a roti obiectele selectate (fig. aceasta va fi considerată ca unghi relativ faŃă de care obiectul va fi rotit din poziŃia curentă.3. Command: align Select objects: (selecŃia obiectului) 1st source point: (P1-sursă) 1st destination point: (P1-destinaŃie) 2nd source point: (P2-sursă) 2nd destination point:(P2-destinaŃie) 3rd source point: <R> <2d> or 3d transform: <R> Fig. Se dau trei puncte ca poziŃie de start (sursă) şi alte trei puncte ca şi poziŃie finală (destinaŃie). dialogul decurgând în acest caz astfel: Fig. comanda poate fi folosită şi în 2D (fig.3. 47 . se poate specifica rotirea curentă şi noua rotire dorită.4 STRETCH – Comanda permite deplasarea (alungirea) unei porŃiuni de desen reŃinând conexiunile cu alte părŃi ale desenului (fig. Dacă unghiul are semnul „–”.5). 3. Dacă se răspunde cu „R”.3 ALIGN – Comanda permite efectuarea unei roto-translaŃii în spaŃiul tridimensional. 3. Obiectul 3D selectat se va deplasa şi se va roti în spaŃiu pentru a aduce punctele de start în poziŃia finală. Când cea de-a treia pereche de puncte este ignorată (apăsând <R>). Command: rotate Select objects: (selecŃia obiectelor) Base point: (punct – centrul de rotaŃie) <Rotation angle>/Reference: (unghiul de rotire) Dacă se răspunde la ultima cerere cu o valoare.4). 2. atunci rotirea se va face în sens orar.

Command: measure Select object to measure: (entitatea de măsurat) <Segment length>/Block: (lungimea specificată) Se pot selecta linii. cercuri sau polilinii.6 DIVIDE – Comanda plasează indicatori (markeri) de-a lungul unui obiect selectat.. Dacă se va răspunde cu o lungime de segment.tate (fig. plasând „markeri” (puncte) de-a lungul acesteia. la intervale de lungime specificată.. Select objects: C(rossing) – – P1/P2 Base point: (punctul de referinŃă al alungirii) New point: (noua poziŃie a punctului de referinŃă) SCALE – Comanda permite modificarea mărimii (scara) obiectelor selec.5 Command: stretch Select objects to stretch by window. începând cu capătul cel mai apropiat de punctul de selecŃie. atunci va urma dialogul: Reference length <1>: (lungimea de referinŃă) New length: (noua valoare a acestei lungimi) MEASURE – Comanda permite măsurarea unei entităŃi.Fig.6). 3.3. divizândul într-un număr specificat de părŃi egale (fig.7). 3. Fig3. entitatea este măsurată în segmente de lungime dată. Command: scale Select objects: (selecŃia obiectului) Base point: (centrul de scalare) <Scale factor>/Reference: (factorul de scalare) Dacă la ultima cerere se răspunde cu „R”. 48 .

Fig3.Command: divide Select object to divide: (selecŃia entităŃii) <Number of segments>/Block: (număr de părŃi egale) Ca efect. pe entitatea selectată apar entităŃi de tip POINT echidistante. Forma şi mărimea acestora se va stabili anterior execuŃiei comenzii.7 PEDIT – Comanda oferă numeroase posibilităŃi de editare a polyline-urilor 2D şi 3D şi a reŃelelor poligonale (mesh-uri). În continuare apar opŃiunile oferite de comanda: Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo/eXit: Aceste opŃiuni permit următoarele operaŃii: C – adaugă un segment între punctele de capăt ale poliliniei J – conectează linii şi arce de cerc alăturate. 3.8) D – decurbează o polilinie asupra căreia s-au aplicat opŃiunile F sau S U – anulează ultima operaŃie făcută asupra poliliniei selectate X – încheie comanda PEDIT revenind la prompter-ul „Command:” Alegând opŃiunea „E”. în cadrul acestui capitol ne vom ocupa doar de editarea polyline-urilor 2D. în zona de comenzi apărând următoarele opŃiuni: Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straight/Tangent/Width/eXit<N>: N – mută X-ul pe vertex-ul următor. care va trece doar prin capetele poliliniei (fig. urmând eventual să-i alăturăm alte segmente sau să-l edităm. creând o polilinie W – uniformizează grosimea poliliniei la o valoare specificată F – calculează şi trasează o curbă care trece prin toate nodurile poliliniei selectate (fig. Do you want to turn it into one? <Y>: AutoCAD informează dacă entitatea selectată nu este o polylinie. primul vertex (nod) al poliliniei este marcat cu un X. dar că aceasta poate fi convertită într-o polylinie (dacă se răspunde cu <R>. Polilinia ce se formează va fi compusă din acel unic segment de dreaptă sau arc selectat. adică yes) – vezi dialogul de mai sus. selectându-l 49 . 3. Command: pedit Select polyline: Entity selected is not a polyline.8) S – calculează şi trasează o funcŃie „spline”.

. Definirea conturului se face prin alegerea unui punct în interiorul ei cu opŃiunea Pick Point. 2. Când în loc de coordonate.x. .”.yz.9 3. a unui contur polilinie ce înconjoară o suprafaŃă închisă (fig.z. În această exprimare. Odată furnizat punctul care oferă aceste informaŃii.2. .P – mută X-ul pe vertexul anterior M – permite mutarea vertex-ului selectat în alt punct I – permite inserarea unui nou vertex după cel marcat S – permite marcarea vertex-ului de început şi celui de sfârşit. după care va înlocui toate segmentele de polilinie dintre acestea printr-un segment de dreaptă B – permite ruperea poliliniei în două părŃi W – permite schimbarea lăŃimii segmentului care urmează R – regenerează polilinia T – permite precizarea direcŃiei unei tangente în nodul vertex-ului curent Fig.9).xz. Polilinia astfel creată va rămâne suprapusă peste conturul selectat. .3. se primeşte prompterul „of”. OpŃiunea Make New Boundary Set permite alegerea entităŃilor care să fie folosite pentru a delimita zona dorită. y. prin intermediul unei casete de dialog. .y. Acesta solicită introducerea unui element geometric de tip punct (de obicei utilizând modurile osnap) de la care AutoCAD-ul să-şi extragă coordonatele. unde a şi b sunt una dintre coordonatele x. Fig.xy. Filtre geometrice Filtrele permit realizarea selecŃiei coordonatelor exprimate prin litera/literele uneia sau a două coordonate precedate de un punct „. la orice cerere a acestora se dă o astfel de combinaŃie. putând fi „văzută” folosind comanda MOVE.3. va apare cererea ”need a” sau ”need ab”.8 BPOLY – Comanda permite definirea. z adică acele coordonate care au lipsit din 50 . filtrele pot fi: .

51 . valoarea x a mijlocului segmentului a-b şi valoarea y a mijlocului segmentului a-d.3. Să presupunem că avem de trasat un cerc în mijlocul unui dreptunghi (fig. aceste două valori vor permite localizarea centrului cerut. Însă. Punctul de intersecŃie al celor două linii poate servi ca centru al cercului. reprezentate în proiecŃie axonometrică.indicarea filtrului. am putea trasa o orizontală ce porneşte din mijlocul segmentului a-d şi o linie verticală ce pleacă din mijlocul segmentului a-b. 3.10 Pentru a localiza cu exactitate centrul acestuia.10). Fig. Împreună.x of MID of (selectăm segmentul a-b) (need yz): . Command: circle 3P/2P/TTR/<Center point>: .y of MID of (selectăm segmentul a-d) (need z): 0 (lucrăm în plan-2D) Diameter/<Radius>: (valoarea razei) METODE: Realizarea desenelor la scară a unor piese în dublă sau triplă proiecŃie ortogonală. în loc de a trasa cele două linii şi de a afla intersecŃia acestora putem extrage (filtra).

După stabilirea poziŃiei de reprezentare. meniu bara > File > New. urmat de alegerea unor ajutoare grafice şi setarea unor variabile de sistem.0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000.297 (A3) Command: zoom Specify corner of window. Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10.. Pentru aceasta.3.12).0000>: <R> (enter) Specify upper right corner <420..ExerciŃiu rezolvat Fig. se începe cu trasarea proiecŃiei principale. or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a Regenerating model.0000. Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0. a numărului de proiecŃii necesare şi natura acestora. > New Drawing Name.11 1.. ne vom poziŃiona cu originea într-un punct caracteristic proiecŃiei cu ajutorul grilei de puncte (fig.0. 52 .000>: 10 Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or 3. 3. enter a scale factor (nX or nXP).0000>: 10 Command: ltscale New scale factor<1. Se începe un desen nou.. > piesa1 2.297. Stabilim formatul şi implicit (mm) ca unitate de măsură.0000>: 420.

Fig.0 Specify next point or [Undo]: 23.-13 Specify next point or [Undo]: @18.3.0000 Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0.-54 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @19.15 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @10. 3.44 Command: line Specify first point: -5.13 Command: ucs Current ucs name: *WORLD* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0. Pentru rapiditate este mai comod poziŃionarea originii în centrul acesteia (fig.0 Current line-width is 0.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0.13) Command: ucs Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0.14 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-8. Trasăm în continuare axa şi generatoarele găurii.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0.0.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0.3. ales cu mouse-ul) Command: pline Specify start point: 0.0>: (punct pe grila.-25 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c 4.0.0 <R><R> LINE Specify first point: 0.12 Fig.13 Specify next point or [Undo]: @18.50 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @18.0 <R><R> LINE Specify first point: 0.0>: -8.0 <R> 53 .

Schimbarea tipului de linie (hidden) pentru toate muchiile acoperite şi (dashdot) pentru toate liniile de axă.0>:( Punct pe grila ales cu mouse-ul) Command: pline Specify start point: 0.0000 Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 40. să putem alege punctul de început pentru trasarea proiecŃiei laterale (fig.13) pentru ca apoi. Urmează trasarea celor trei muchii. De asemenea. folosind comanda CHPROP şi opŃiunea ”lt”.0>: (intersectia P1) <R> Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0. Command: ucs Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c Fig.0.3. Revenim cu originea în punctul (P1 . 54 .14). 3.0.5.0 Current line-width is 0.0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0. 3. prin translaŃia acesteia (folosindu-ne de grilă).fig. este indicat poziŃionarea originii în centrul cercului.14 6. 7.64 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-40. a cercului şi axelor de simetrie ale acestuia.

К. Боголюбов „Задания по курсу черчения” exercitiul 39..0>:<R> 10.61-pag.5 Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:<R> 9. Se revine cu originea în poziŃia iniŃială (UCS=WCS). singura soluŃie este ştergerea acestuia şi înlocuirea cu un “donut”. conform variantelor dupa numarul de ordine din registru.15 8. 55 .70. pag.5 (mm) (fig. pentru proiecŃia principală dialogul decurge astfel: Command: pedit Select polyline or [Multiple]:( selectam conturul proiectiei principale) Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: w Specify new width for all segments: . ExerciŃii propuse: Din manualul С. În cazul cercului din proiecŃia laterală.15). Folosind posibilităŃile de editare oferite de comanda PEDIT. Cu ajutorul comenzii MOVE se pot deplasa cele două proiecŃii pentru a încadra cât mai bine formatul ales.Fig. De ex.4. vom „îngroşa” muchiile vizibile la o grosime 0. Command: ucs Current ucs name: *NO NAME* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: o Specify new origin point <0.0.3.

4. Executarea chenarului A4 (cu indicator complet). Executarea chenarului A4 (cu indicator complet).1. 56 . Scop: Utilizarea unor comenzi pentru desenarea chenarilor cu indicator complet. In cadrul lucrărilor de laborator ulterioare utilizarea desenului prototip permite de a economisi timp pentru studierea materialului current si executarea reprezentarilor necesare.Lucrare de laborator nr. Cotarea desenelor realizate şi salvate în cadrul lucrărilor de laborator 1. Executarea chenarului A3 (cu indicator complet). 4 Trasarea şi completarea indicatorului.3. indicatorul complet ( fig. mm 841x1189 594x841 420x594 297x420 210x297 Formate de bază Desenul prototip prezintă un fişier care conŃine limita formatului. 4.1.3. 4.2. 4. si utilizarea lor in laboratoarele anterioare si viitoare. chenarul (20 mm din partea stangă a formatului si cate 5 mm din celelalte părŃi). Cotarea şi îngroşerea pieselor.1 ) şi toate setările necesare privind Layer-ele. Obiective: 4.2. Format A0 A1 A2 A3 A4 Dimensiuni axb. paşii grilei şi cursorul. stilul de text.

57 .8 0.4 0.3 0.3 0.3 0.Se alege stilul scrierii prin Format – Text style: Text style name – Standard Font name – isocp. Se alge formatul A4 prin Format – Drawing limits Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OF] <0.000>:15 5.5 White Continuous Text5 White Continuous Text7 White Continuous Text10 White Continuous Lineweight 0.Succesiunea executării desenului prototip A4 este următoarea: 1.297>:210. Se afişează formatul prin View→Zoom→All.0 4. Se stabileşte pasul cursorului cu ajutorul comenzii Snap (se recomanda 5): Command: snap <R> Specify snap spacing or [ON/OF/Aspect/Rotate/Style/Tipe]<10>:5 <R> 7. Se creează straturile necesare prin Start→Layer: Name Color Linetype 0 White Continuous Contur Culoare Continuous Subtire Culoare Continuous Cote Culoare Continuous Hasura Culoare Continuous Axe Culoare ACAD_ISO04W100 Invizibil Culoare ACAD_ISO02W100 Text3.35 0.0 >: <R> Specify upper right corner <420.7 1. Shx Height – 0 Width factor – 1 Obligue angle < 0.297 <R> 3. 2.5 0. Se stabileşte pasul grilei auxiliare cu ajutorul comenzii Grid (se recomanda 5): Command: grid <R> Specify grid spacing (X) or [ON/OF/Snap/Aspect]<10>:5 <R> 6. Se lansează AutoCAD-ul.3 0.8 0.

5<R> Specify next point: @-50.292<R> 10.0<R> Specify next point: @0.8.0<R> Specify next point: @-50.10<R> Specify next point: @120.-55<R> Specify next point: @10.25<R> Specify next point: @10.0<R> Specify next point: @120.-20<R> Specify next point: @-65.0<R> 58 .15<R> Specify next point: @-70.55<R> Specify next point: @0.60 <R> Specify next point: @-185.0<R> Specify next point: @0.0 <R> Specify opposite corner: 210.5 <R> Specify other corner point or [Dimension]: 205.297 <R> 9.0<R> Specify next point: @0. Se alege layer-ul “Contur” si se construieste chenarul desenului: Command: rectang Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 20.0 <R> Specify next point: @7.0<R> Specify next point: @0.-55<R> Specify next point: @23.-5<R> Specify next point: @65. Se afiseaza zona inferioara a formatului prin View→Zoom→Windows: Specify first cornet:15. Se alege layer-ul “Subtire” si se construieşte cu ajutorul comenzii Rectangle un dreptunghi si marimea formatului: Command: rectang Specify first cornet point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 0. a) Se deseneaza liniile groase ale indicatorului cu layer-ul “Contur” utilizind comanda Line: Command: line Specify first point: 205.0<R> Specify next point: @0. Se activeaza modul orthogonal de desenare prin butonul ORTHO din bara de stare.-25<R> Specify next point: @0.15<R> Specify next point: @50.0<R> Specify next point: @0. 12.0 <R> Specify other corner point or [Dimension]: 210.65<R> 11.55<R> Specify next point: @15.0<R> Specify next point: @0.0<R> Specify next point: @0.0<R> Specify next point: @0.-40<R> Specify next point: @0.0<R> Specify next point: @0.

0 <R> Specify next point: <R> Command:<R> Specify next point: 20.-20<R> Specify next point: @-12.0 <R> Specify next point: @<R> Command:<R> Specify next point: 20.0<R> Specify next point: @0.25 <R> Specify next point: @65.5<R> Specify next point: @-5.25 Specify next point: @0.0 <R> Specify next point: @ <R> Command:<R> Specify next point: 20.0<R> Specify next point: @0.5<R> Specify next point: @0.0 <R> Specify next point: @<R> Command:<R> Specify next point: 20.20 <R> Specify next point: @65.-5<R> Specify next point: @0.15<R> Specify next point:@<R> Command:<R> c) Se desenează liniile subtiri din stînga indicatorului: Command: line Specify next point: 20.0<R> Specify next point: @0.30<R> Specify next point: @65.25 Specify next point: @0.0 <R> 59 .10 <R> Specify next point: @65.Specify next point: @-18.0 <R> Specify next point: @<R> Command:<R> Specify next point: 20.15 Specify next point: <R> Command:<R> Specify next point: 160.45 <R> Specify next point: @65.20<R> Specify next point: @<R> b) Se deseneaza liniile subtiri ale rubricii Litera a indicatorului cu layer-ul “Subtire” utilizînd comanda Line: Commanda:line Specify next point: 155.15 <R> Specify next point: @65.

1). Rubrica 2. 01. 60 .104.scara desenului.indică denumirea piesei reprezentate sau tema. este alcătuit din mai multe zone dreptunghiulare ( dimensiunile rubricilor vezi fig 4.2 Rubrica 1.masa articolului.litera atribuită documentului conform GOST 2.12 (Desen Tehnic.Specify next point: Command:<R> Specify next point: Specify next point: Specify next point: @ <R> 20. 02-varianta).103-68. Rubrica 6. luînd in considerare că grosimea liniei scrierii este egală cu 0. de exemplu: DT 04.numărul de ordine al colii de desen a documentului. Rubrica 5.68 indicatorul are dimensiunile 185x55 mm. In condiŃii de studiinotaŃia stabilită de catedra.4.notaŃia materialului obiectului proiectat (numai pe desenele de piese).notaŃia documentului conform GOST 2. Rubrica 7. Pentru lucrările grafice ulterioare informaŃia din indicator se va redacta utilizînd MultilineText. exemplu Otel 45 GOST 1050-68.1 din inaltimea literelor majuscule.4.1) şi se completează conform fig. I desen de instruire. Rubrica 8. 14. Conform GOST 2. Vederi ect. de exemplu.50 <R> @65.0 <R> Specify next point :@ <R> 13.201-80.0 <R> @ <R> Command:<R> Specify next point :20.numarul de ordine al lucrării de laborator. Rubrica 3.55 <R> Specify next point :@65. Rubrica 4. de exemplu: 0.5 kg. Se stabileşte pasul cursorul 1 mm si se completează indicatorul ( vezi fig. de exemplu: Racordari.numarul total de coli ale documentului (se completează numai pe prima pagina).

Rubrica 11.2Executarea chenarului A3 (cu indicator complet). 2.semnăturile persoanelor respective. grupei).0 <R> 4. Command: rectangle<R> Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 0.data semnării documentului. facultăŃii. 15. Se deschide desenul prototip A3.denumirea organizatiei de proiectare ( instituŃiei de învătamînt . 1.287 <R> 3.Rubrica 9. Se salvează rezultatul obŃinut: File→ Save as → Desen prototip 4. Se scrie in zona de comandă. Se trasează o linie cu comanda LINE Command: line<R> Specify first point: 230.5 <R> Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: @395.5<R> Specify next point or [Undo]:<R> 61 . Se selectează cu comanda MOVE tot indicatorul. Command: move<R> Select objects: Specify opposite corner: 86 found (selectam indicatorul) <R> Select objects: <R> Specify base point or [Displacement] <Displacement>:20. Rubrica 12.297 <R> <R> Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 20.conŃine inscripŃia clara a numelor de familie ale persoanelor care semneaza documentul.60<R> Specify next point or [Undo]: 230. Rubrica 10.0 <R> Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: 420.5<R> Specify second point or <use first point as displacement>: @ 210.

3 Cotarea Cotarea desenelor se va efectua cu ajutorul barei „Anotation” se alege modul de cotare din cele propuse si se aplica la desen cu ajutorul mouse-ului.4. 62 . ExerciŃii propuse: Se vor selecta desenele din lucrările anterioare şi se vor introduce în chenare A4 sau A3 cu indicator complet unde vor fi cotate.

5.1. Linia de ruptură. în AutoCA2009. Command: zoom 63 . Fig. ele pot fi accesate rapid din bara de comenzi standard (fig 6.3.1. OpŃiunea de Realtime permite operaŃia de mărire/micşorare şi panoramare în timp real a suprafeŃei afişate. Se pot încadra părŃi din desen (window). Haşurarea şi realizarea rupturilor SCOP: Vizualizarea unui desen. 5. Haşurarea. Studiul unor comenzi de afişare a desenelor În AutoCAD. pentru vizualizarea diferitelor porŃiuni ale desenului fără a-i schimba scara de reprezentare. se pot reprezenta obiecte de orice mărime la scara 1:1 display-ul fiind de mii de ori mai „încăpător” decât planşeta. Principalele facilităŃi oferite de AutoCAD pentru vizualizarea desenelor sunt efectul de lupă (zooming) şi panoramarea (paning).2. Studiul unor comenzi de afişare a desenelor. 5 Vizualizarea unui desen. 5. Se poate mări (zoom/in) pentru a desena părŃi mai complicate şi apoi reveni (zoom/out) pentru o vedere de ansamblu a desenului final. OBIECTIVE: 5. Haşura-rea şi reprezentarea rupturilor. Stiluri de haşurare. Comenzi pentru extragerea informaŃiilor.1). Extragerea informaŃiilor din baza de date.1 Activarea comenzilor ZOOM şi PAN în AutoCAD 2009 ZOOM – Comanda permite mărirea sau micşorarea porŃiunii vizibile a desenului (prin modificarea limitelor spaŃiului afişat). Fiind comenzi foarte des folosite.Lucrare de laborator nr. 5. Extragerea informaŃiilor din baza de date.

Folosind săgeŃile. în sensul afişării la dimensiunea dată de limitele ecranului virtual.5. în vederea afişării zonei din desen selectată de acesta. sau cu un număr urmat de ”x”. – Număr – introducând o valoare numerică. realizându-se coincidenŃa spaŃiu-lui afişat cu cel efectiv. – E – ecranul va cuprinde întreg desenul. Deplasând dreptunghiul de încadrare prea mult în stânga-jos poate apare un simbol (clepsidra) ce arată că. dacă se alege acea variantă de zoom va fi necesară regenerarea desenului. 5. aceasta este considerată scară. 64 . Se cere apoi factorul de mărire/micşorare (urmat de ”x”). or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: Se poate răspunde cu una din opŃiunile de mai sus. 0.Specify corner of window. – L – cere colŃul stânga-jos al viitorului ecran. – Vmax – micşorează mărimea desenului pe ecran. – W – cere punctele diagonal opuse. Câteva din opŃiunile prezentate mai sus sunt exemplificate în fig. Dacă după valoarea numerică nu este introdusă litera ”x” atunci raportarea se va face la zona alocată (ex. Fig.2 PAN – Comanda permite deplasarea dreptunghiului care delimitează zona afişată. – P – această opŃiune va prezenta ecranul anterior. peste întreg desenul. – A – reface desenul astfel încât pe ecran să apară toate componentele acestuia. – C – cere centrul zonei ce va fi mărită/micşorată prin ”Center point:”. pentru prezentarea la aceeaşi scară a diverselor porŃiuni.5x – scara 1:2 a imaginii). ale dreptunghiului care va mărgini ecranul. dacă este urmată de ”x” (ex. ( se deplaseaza pe ecran cu mouse-ul). Command: pan Press ESC or ENTER to exit. care coincide cu zona afişată. 1 – ZOOM/All).2. stabilit prin ZOOM sau PAN. enter a scale factor (nX or nXP). dreptunghiul poate fi mărit/micşorat. – D – opŃiunea permite deplasarea unui dreptunghi trasat punctat. Ecranul virtual este acea suprafaŃă din desen în care AutoCAD poate executa operaŃii de ”zoom” şi ”pan” fără a regenera desenul. or right-click to display shortcut menu.

culoarea. aria. Când desenaŃi şi editaŃi. Command: id Specify point: DIST – Comanda indică distanŃa dintre două puncte specificate. circumferinŃa. la un anumit moment. centrul. 65 . 5. informaŃie ce este memorată în baza de date a desenului. tipul de linie. REGEN – Comanda permite regenerarea întregului desen. fie de entităŃi de tip cerc sau polilinie.2. Dacă imaginea afişată după comanda REDRAW nu reflectă corect desenul. raza. cum ar fi cercurile. ID – Comanda afişează informaŃia despre poziŃia (coordonatele) unui punct specificat din desen. Comenzi pentru extragerea informaŃiilor din baza de date AutoCAD înmagazinează o mare cantitate de informaŃie despre orice desen. Desenul afişat de AutoCAD pe ecran este doar o aproximaŃie a desenului real. cum ar fi atunci când se apelează prima dată un desen existent sau când comenzile ZOOM sau PAN modifică semnificativ imaginea afişată. în scurte segmente de dreaptă de aceea. spaŃiul model sau hârtie. Cea mai mare parte a acesteia poate fi accesibilă printr-o varietate de comenzi interogative (INQUIRY). Prin această comandă se poate oricând „curăŃi” imaginea de pe ecran de aceste marcaje. AutoCAD regenerează automat desenul în câteva situaŃii. Presupunând că am selectat un cerc informaŃiile respective vor cuprinde: layer-ul curent. utilizaŃi comanda REGEN. AutoCAD lasă pe ecran blip-uri (mici marcaje în formă de cruciuliŃă) în punctele de selecŃie. Command: list Select objects: În acest moment. Command: regen Regenerating model. AutoCAD descompune o serie de entităŃi. Command: dist Specify first point: Specify second point: AREA – Comanda permite calculul ariei mărginite.REDRAW – Comanda specifică programului să efectueze o actualizare a desenului pe ecran. Pentru a creşte viteza şi eficienŃa afişării. imaginea afişată poate să nu prezinte o acurateŃe suficientă. ecranul se comută în mod text şi vor apare informaŃiile referitoare la entitatea selectată. Comenzile prezentate în continuare arată cum poate fi realizat acest lucru. LIST – Comanda permite obŃinerea întregii informaŃii pe care AutoCAD o conŃine referitoare la entitatea selectată. fie de o succesiune de puncte indicate (contur închis).

3. arătând un punct aflat într-o zonă mărginită de nişte entităŃi.. Command: bhatch Tratarea suprafeŃelor aflate în interiorul conturului (zonei) de haşurat poate fi realizată prin setarea unuia din stilurile de haşurare ale AutoCAD-ului şi opŃiunea Select Objects. comanda BHATCH afişează o casetă de dialog. Stilul implicit de haşurare al AutoCAD-ului este N(ormal).4). arc. 5. Din păcate. returnând aria şi perimetrul delimitate de aceasta. BHATCH (Boundary HATCHing) – Comanda oferă o nouă posibilitate de haşurare pentru AutoCAD R12. 66 . caseta de dialog (fig. Stiluri de haşurare. urmat apoi de un factor de scalare şi unghiul de rotaŃie dorit. Astfel. 5. Linia de ruptură Modelele de haşură indică.3c. câteva dintre acestea fiind prezentate în fig. cît şi a opŃiunilor de haşurare . ce include 53 de modele definite în fişierul ”acad. definită de entităŃi de tip linie. 5.” cât şi alegerea porŃiunilor de haşurat prin mecanismul ”Pick Points <”. HATCH – Comanda plasează un model de haşură într-o suprafaŃă perfect închisă. sau prin indicarea unui punct în interiorul conturului (opŃiunea Pick Points).3c). Practic. cerc sau polilinie. – Entity – cere indicarea unei entităŃi.Haşurarea. Command: hatch Select objects or [picK internal point/remove Boundaries]:(se alege obiectul care va fi hasurat). se poate indica direct AutoCAD-ului această zonă pentru a fi haşurată (fig. zonele de haşurat. comanda nu este suficient de ”inteligentă” în cazul haşurării obiectelor cu un contur mai complicat. – Add/Subtract – declanşează însumarea/scăderea de arii indicate succesiv de utilizator.. ce permite evitarea problemelor ce apar la comanda HATCH. decât comanda HATCH.Command: area Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]:unde. Haşurarea în AutoCAD se realizează prin intermediul comenzilor HATCH sau BHATCH. AutoCAD-ul dispune de o bibliotecă standard de haşuri. într-un desen. care permite alegerea atît a modelului de haşură. este vorba de includerea unui algoritm propriu care ”ştie” să aleagă mult mai inteligent. Selectarea suprafeŃei care va fi haşurată se poate face prin selectarea conturului. diverse tipuri de materiale. – pentru utilizarea unui model de haşură predefinit se va răspunde cu numele acestuia (vezi fig. O facilitate remarcabilă este opŃiunea ”Preview” ce permite o afişare de probă a zonei haşurate.3a) ce însoŃeşte comanda oferă atât selectarea modelelor de haşurare ”Pattern. Mai exact. ca la comanda HATCH. 5. În AutoCAD 2009. zona de haşurat trebuind să fie mai întâi definită de utilizator prin metode specifice de editare. 5.pat”.

5. Caseta de dialog a comenzii BHATCH din AutoCAD 2009.Fig. Definirea opŃiunilor de haşurare 67 . 5.3b. Caseta de dialog pentru realizarea haşurării Fig.3a.

Fig. 5. – C – conectează capătul liniei deja trasate cu punctul curent şi continuă trasarea. 68 . – R – liniile trasate devin permanente fără a ieşi din comandă. – P – creionul sus/jos permite înregistrarea mişcărilor.6). – Q – se iese din comandă fără a păstra liniile trasate. variabila SKPOLY să fie setată pe 1 pentru ca linia respectivă să fie considerată o polilinie (şi nu n linii puse cap la cap) în eventualitatea unor editări ulterioare (fig.4 Indicarea zonelor de haşurat SKETCH – Comanda permite trasarea liniilor de ruptură sau executarea schiŃelor de mână. – E – şterge liniile temporare din punctul specificat şi până la sfârşitul liniei trasate. <Pen down> <Pen up> (numărul de segmente unite între ele) unde. 5. Comanda consideră linia respectivă ca formată dintr-o mulŃime de segmente unite între ele. – dacă peniŃa e ridicată. Command: sketch Record increment <1. Pentru execuŃie comanda are nevoie de un digitizor. 5. fie şi un mouse.0000>: <R> sau valoare Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect . – X – similar cu opŃiunea R dar se iese din comandă. Este important ca.3c. înainte de trasarea liniei de ruptură. – . atunci se trasează o linie temporară de la capătul liniei trasate până la punctul curent. Specificarea modelului de haşură Fig. Incrementul de înregistrare (lungimea segmentelor respective) stabileşte rezoluŃia sau acurateŃea schiŃei.

7 în două proiecŃii. > New Drawing Name.. după traseul de secŃionare indicat...7 1. Exemplul 1 Să se reprezinte piesa din fig. Alegerea ajutoarelor grafice şi fixarea unor variabile de lucru. meniu bara > File > New. Fixarea variabilelor de cotare. 69 .5. 5.5. cu respectarea traseelor de secŃionare indicate..Fig.6 METODE: Reprezentarea unor piese în dubla proiecŃie ortogonală. Fig. > desen6 2. Se începe un nou desen. Alegerea formatului şi deci implicit a unităŃilor de măsură (mm).

Trasarea conturului primului locaş. 6. 5. folosind comenzile OFFSET şi TRIM.8).9). astfel: Command: copy Select objects: (fereastra P1-P2) 70 . 5. 6. în orice moment al desenării. este mai întâi indicat mărirea zonei de lucru respective. în vederea trasării proiecŃiei laterale (fig.13). Fig. PoziŃionarea originii într-un punct convenabil ales pe format şi trasarea proiecŃiei principale (fig.3.5. mutarea originii pentru trasarea mai uşoară a oricăror elemente ale conturului (fig. Pentru aceasta.8. 4. 5.10.9. folosind comanda ZOOM şi opŃiunea ”Window” (fig.12). Fig. cu ajutorul modurilor grid (tasta <F7>) şi snap (tasta <F9>). 5. PoziŃionarea originii.11 şi fig. 5. Este utilă.10).5. Fig.12 şi fig. Trasarea canalului şi a axei de simetrie a primului locaş. 5.5. 5.ObŃinerea prin copiere (vedere şi secŃiune) a celui de-al doilea locaş folosind comanda COPY (fig.

Cotarea piesei pe cele două proiecŃii.20 7. De ex. 8. Schimbarea tipului de linie al axelor de simetrie folosind comanda CHPROP şi opŃiunea ”LType” (fig.12. Fig. pentru linii şi arce de cerc.5. Înlocuirea cercurilor cu inele (cercuri cu grosime) folosind comanda DONUT. 5. astfel încât diferenŃa celor două diametre (exterior şi interior) să fie 1 (mm).5. Îngroşarea muchiilor vizibile de contur şi a celor rezultate din secŃionare folosind comanda PEDIT şi opŃiunea ”width”.11. pentru cele patru cercuri din vederea principală.Fig.14). Select objects: <R> Base point or displacement: (centrul locaşului) Second point of displacement: @0.. dialogul decurge astfel: 71 .

5 Center of donut: (intersecŃia de mai sus) Center of donut: @0. Haşurarea suprafeŃelor rezultate din secŃionare.14 Command: erase Select objects: (toate cele patru cercuri) Command: donut Inside diameter: 9.5. 5.20 (pentru cel de-al doilea cerc) <R> <R> Inside diameter:15. Indicarea şi notarea traseelor de secŃionare (folosind comenzile PLINE şi DTEXT).5.5 Outside diameter: 16. folosind comanda BHATCH şi modelul ANSI31 (fig.20 <R> 9.15). 72 .Fig.5 Center of donut: (intersecŃia axelor cercului de jos) Center of donut: @0.13 Fig.5 Outside diameter: 10.

corp şi roată de curea. etapele prezentate ăn continuare.Fig.Haşurarea părŃilor componente şi îngroşarea muchiilor vizibile 73 . bucşe. Etapa 1 – Trasarea corpului de bază Etapa 2 – Trasarea axului şi a roŃii de cure Etapa 3 .5.Completarea conturului şi eliminarea muchiilor nevizibile Etapa 4 .15 Exemplul 2 Să se reprezinte ansamblul lagăr alcătuit din 4 piese componente – ax.

1 Efectuarea unei scheme electrice sau electronice. conform variantelor dupa numarul de ordine din registru. diode etc. utilizînd comenzile studiate ulterior (utilizarea comenzilor blokc.1 Efectuarea unei scheme electrice sau electronice in conformitate cu standarde. 74 . 6. К. Lucrare de laborator nr. wblokc).2 Exemplu de schema electica.2 Exemplu de schema electica.ExerciŃii propuse: Din manualul С. Obiective: 6. In lucrarea de laborator dată este necesar sa fie utilizate componentele schemelor electrice sau electronice. tranzistoare.159. Боголюбов „Задания по курсу черчения” exercitiul 66.6 Circuit electric Scop: Utilizarea unor entitati pentru desenarea schemelor electrice si electronice. pag. 6. Care trebuie să fie indeplenite conform exemplelor date şi să corespundă standardelor. 6.

reprezentarea ortogo-nală a acestuia este însoŃită în multe cazuri şi de o reprezentare în perspectivă. Practic.1). sunt parcurse circular cele trei plane izometrice (fig.7. şi anume: – o opŃiune SNAP.0001>:<R> Fig. 7.1. 7.2). OpŃiunea ”STYLE” permite utilizatorului alegerea modului de lucru standard sau izometric. 7.ExerciŃii propuse: Efectuarea schemelor în baza elementelor standardizate din revista RADIO (biblioteca. vizibilă cu ajutorul comenzii GRID. OpŃiuni şi comenzi specifice reprezentării axonometrice-izometrice În activitatea de concepŃie şi execuŃie a unui produs. Comanda SNAP este folosită pentru a alinia mişcarea cursorului la o grilă de puncte. Studierea unor opŃiuni şi comenzi specifice reprezentării axonometrice.1 – comanda ISOPLANE (sau combinaŃia de taste <Ctrl/E>). Comanda permite comutarea pe planele izometrice de lucru. Sistemul AutoCAD furnizează câteva facilităŃi specifice privind lucrul în axonome-trie. Lucrare de laborator nr. În modul standard. Command: isoplane Current isoplane: Left Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] <Top>: 75 . aceasta este rotită astfel încât să fie aliniată sistemului de axe axonometrice-izometrice (fig. Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <0. OBIECTIVE: 7.1. sala de lectrură). 7 Reprezentarea in proiecŃie axonometrică-izometrică. iar în modul izometric. grila este aliniată sistemului rectangular de axe de coordonate.0001>: s Enter snap grid style [Standard/Isometric] <S>: i Specify vertical spacing <0. a unor piese date in dublă proiecŃie ortogonală SCOP: Reprezentarea axonometrică-izometrică (2 1/2D) utilizând AutoCAD.

Dacă este selectat modul SNAP-izometric. de loc de neglijat. comenzile obişnuite de desenare şi editare prezentate anterior. utilizatorul are la dispoziŃie ca şi la reprezentarea in proiecŃie ortogonală (2D). 76 .7. Command: ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center/Isocircle]: i Specify center of isocircle: Specify radius of isocircle or [Diameter]: Fig.2 – o opŃiune ELLIPSE. comanda ELLIPSE permite desenarea cercurilor aflate in planul axonometric curent (selectat prin comanda ISOPLANE) (fig. 7.3).3 Pe langă aceste avantaje.Fig.4. 7. piesa din fig. Exemplul 1 Să se reprezinte în proiecŃie axonometrică-izometrică.7. METODE:.

0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Style/Type] <10.0000>: s Enter snap grid style [Standard/Isometric] <I>: i Specify vertical spacing <10.297 <R> Command: zoom <R> Specify corner of window.7. Crearea cadrului de lucru. > 2.0000>:<R> Specify upper right corner <420.0000. enter a scale factor (nX or nXP).0000. Trasarea conturului bazei piesei (fig.4 1.0. astfel incat aceasta să coincidă cu originea axelor axonometrice-izometrice.0000>:<R> Command: ltscale Enter new linetype scale factor <1. 77 . Se incepe un nou desen.0000>: 10 Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or 3.Fig.0000>: 420.5).0000>: 10 <R> Specify snap spacing or [ON/OFF/Style/Type] <10. or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a <R> Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow] <10. Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0. Activarea modului de lucru în axonometrie.. 7. meniu bara > File > New.297. PoziŃionarea originii in locul in care vom incepe reprezentarea axonometrică..

/<World>: o Origin point <0.7.0 Second point of displacement: 0. prin copierea conturului trasat anterior (fig.000. 78 .000.6 5.6).Fig.0 To point: @39<30 To point: @39<150 To point: @78<210 To point: @78<-30 To point: @78<30 To point: @39<150 To point: <R> 4. Command: erase Select objects: (segmentul in ”plus”) Command: copy Select objects: (conturul trasat) Select objects: <R> <Base point or displacement>/Multiple: 0.22 Fig.7. ObŃinerea corpului de bază al piesei.5 Command: ucs Origin/. 7..0..0.000>: (punct la alegere pe grilă) Command: line From point: 0. Trasarea celor patru cercuri (proiectate in elipse) ale cilindrilor exterior şi interior.

Fig.7.7 Pentru aceasta, se va avea in vedere selectarea planului axonometric de lucru corespunzător (Top), folosind combinaŃia de taste <Ctrl/E> (fig. 7.7). Command: ellipse <Axis endpoint 1>/.../Isocircle: i Center of circle: 0,22 <Circle radius>/Diameter: 39 <R> <Axis endpoint 1>/.../Isocircle: i Center of circle: 0,84 <Circle radius>/Diameter: 39 <R> <Axis endpoint 1>/.../Isocircle: i Center of circle: @ <Circle radius>/Diameter: 29 <R> <Axis endpoint 1>/.../Isocircle: i Center of circle: 0,9 <Circle radius>/Diameter: 29 6. Completarea cilindrilor prin trasarea generatoarelor acestora (fig. 7.8). Pentru aceasta, este indicat activarea modului „osnap-Tangent” urmand traseul:

Fig.7.8
79

Command: osnap Selectam modul tangent Command: line From point: (punctul P1) To point: (punctul P2) To point: <R> (se repetă comanda şi pentru celelalte generatoare) (dezactivarea modului „osnap-Tangent” urmand acelaşi traseu)

7. Trasarea profilelor determinate in piesă de cele două plane de secŃionare. Se va trasa mai întîi profilul din partea stangă (fig. 7.9), urmînd ca profilul din dreapta să fie obŃinut prin ”oglindirea” profilului din stanga (fig. 7.10).

Fig.7.9

Command: line From point: 0,0 To point: @39<210 To point: @0<84 To point: @10<30 To point: @0<-75 To point: @29<30 To point: c Command: mirror Select objects: (profilul trasat anterior) Select objects: <R> First point of mirror line: 0,0 Second point: 0,30 (axa Y) Delete old objects? <N>: <R>

80

Fig.7.10 8. „Eliminarea” porŃiunii din piesa rezultată in urma secŃionării folosind comanda TRIM. „Ruperea” in două a unor entităŃi de tip „linie” şi „elipsă” folosind comanda BREAK in vederea schimbării tipului de linie al muchiilor ascunse (fig. 7.11).

Fig.7.11 Command: trim Select objects: (profilele de secŃiune) Select objects: <R> <Select objects to trim>/Undo: (porŃiunile de elipsă şi linii)

9. Haşurarea suprafeŃelor rezultate din secŃionare. Pentru haşurarea profilului din dreapta unghiul de inclinare al modelului de haşură (ANSI31) va fi de 75 grd., iar pentru profilul din stanga de 15 grd. ngroşarea muchiilor vizibile şi trasarea axelor axonometrice-izometrice (fig. 7.12).

81

Fig.7.12

ExerciŃii propuse:

82

83

reprezentarea obiectelor 3D se poate face in trei moduri. De cele mai multe ori insă. în obiecte 3D dandu-le o grosime (thickness). proprietate ce indică „inălŃimea” obiectelor (in direcŃia Z). reprezentarea prin suprafaŃa exterioară a obiectelor – surface şi prin corpuri solide – solid (fig. OBIECTIVE: 8. aşa cum primele două coordonate indică distanŃa in direcŃiile X şi Y. In 84 . folosind o schemă de reprezentare dată. Fig. Scopul modelatorului geometric este furnizarea descrierilor corecte ale obiectelor tridimensionale. 8. adică proiectantul doreşte ca. • definirea de UCS-uri succesive.Lucrare de laborator nr.8.1). cu lucrul direct in acestea. Pentru a realiza desene 3D. Introducere in modelarea 3D. In programele CAD. de la nişte specificaŃii tehnice şi construieşte obiectul pentru prima oară pe ecran. cum ar fi: FEA. Introducere in modelarea 3D. se pot adopta mai multe strategii de lucru. inclusiv a facilităŃilor de evaluare a proprietăŃilor lor de masă.1 Utilizarea „altitudinii”. Utilizarea coordonatei Z In timp ce axele X şi Y vă delimitează la desenarea în două dimensiuni. asamblate prin procese ale căror efecte sunt in primul rand de natură geometrică. 8 Proiectul casei SCOP: Elemente de bază privind modelarea şi vizualizarea 3D.1. precum şi specificarea interfeŃei cu aplicaŃii inginereşti practice. fiecare luand in considerare un anumit nivel de reprezentare a solidelor: prin modele – wireframe. Cea de-a treia coordonată indică o distanŃă in direcŃia Z. O metodă modernă de descriere a obiectelor este aceea. ci de la o schiŃă sau pur şi simplu. produsele manufacturate sunt colecŃii de solide rigide. In acest caz. comanda MUCN etc. efectuarea planului casei. Se pot transforma astfel obiecte plane. • precizarea „altitudinii” (elevaŃiei) curente şi apoi lucrul cu două coordonate. se pune şi problema validităŃii proiectului. ordonate in continuare după complexitate. axa Z permite desenarea in trei dimensiuni.1. efectuarea planului casei. modelul să reprezinte un obiect care să poată fi realizat. de a le modela în spaŃiul 3D. astfel: • precizarea celor trei coordonate (in loc de două) pentru punctele ce definesc diversele entităŃi. 8. În marea lor majoritate. pe langă problema de acurateŃe a reprezentării. proiectantul nu pleacă de la un obiect real pe care vrea să-l reconstituie pe ecranul unui display. Un punct cu coordonata Z negativă se află sub planul XY.

Command: ucs Origin/ZAxis/3point/Entity/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: unde: <R> – suprapune UCS peste WCS. Plasarea convenabilă a UCS-ului oferă ample posibilităŃi de lucru şi control. iar planul XOY va fi planul arcului. astfel încat înŃelegerea lucrului cu UCS este esenŃială în vederea modelării 3D. Fig.3).8. axa X va trece prin capătul arcului cel mai apropiat de punctul de selecŃie. Toate aceste opŃiuni pot fi folosite separat sau în combinaŃie (prin repetarea comenzii UCS) pentru a defini UCS-ul dorit. pentru un arc. originea va fi stabilită în centrul arcului.8. Pentru a-l defini. întotdeauna. această insoŃire a entităŃilor cu incă o dimensiune poartă numele de „extruziune”.terminologia CAD. trebuie specificată direcŃia axelor UCS-ului şi poziŃia originii. UCS este sistemul în care. Notă: Se poate determina intotdeauna direcŃia axei Z. In exemplul prezentat in fig. 8. se fac desenele. 8. s-a utilizat comanda CHPROP şi opŃiunea Thickness pentru a da „grosime” pereŃilor ce delimitează conturul unui apartament. Fig. Tot cu ajutorul acestei reguli se poate afla sensul pozitiv de rotaŃie în jurul unei axe (fig. DirecŃia de extruziune este perpendiculară pe planul desenului.2. E – asociază noul UCS cu o entitate indicată de utilizator. X/Y/Z – se indică prin una din aceste opŃiuni. Aşa cum s-a arătat în capitolul 1. 3 p – cere 3 puncte (originea şi cate un punct pe semiaxele pozitive OX şi OY) pentru noul UCS. prin indicarea axei sale Z.3 85 . AutoCAD determinand automat orientarea celorlalte axe. datorită faptului că puteŃi orienta planul de proiectare astfel incat să lucraŃi mereu in vedere plană. ZA – defineşte un nou UCS. rotirea UCS-ului în jurul uneia dintre aceste axe. cand intrăm în editorul de desenare. Un UCS vă permite să desenaŃi şi editaŃi entităŃi 3D cu uşurinŃă. UCS-ul curent este suprapus peste WCS. dacă se examinează poziŃia ”icon”-ului UCS şi se urmăreşte regula mainii drepte. De exemplu.2 Utilizarea UCS-urilor. În momentul iniŃial.

Exemplu: ExerciŃii propuse: Efectuarea planului casei sau a apartamentului. 86 .

9. contribuind la imbunătăŃirea procesului de proiectare. 9.care nu este complet rezolvabilă printr-o singură vizualizare plană. IniŃial. Editarea obiectelor 3D.0. 87 . 9. acest punct de vedere este amplasat în poziŃia (0. InălŃimea de la care se priveşte este neimportantă.1.4. SpaŃii de lucru.9.2 VPOINT (View POINT) – Comanda permite definirea poziŃiei punctului de vedere din care este privit sistemul de axe. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D. Modelarea prin muchii (wireframe). Obiective:9. 9. SCOP: Modelarea şi vizualizarea 3D. deci la inălŃimea de o unitate pe axa OZ. sunt incluse programe pentru eliminarea de linii şi suprafeŃe ascunse (in cazul solidelor netransparente).9 Reprezentarea ca modele 3D tip wireframe a unor piese reprezentate în proiecŃie ortogonală.2. Suportulsoftware pentru realizarea funcŃiilor de vizualizare il constituie implementareaconceptelor sisteme de coordonate şi transformări. 9. Fig. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D Termenul de vizualizare spaŃială este aplicat oricărei probleme de vizualizare.1). 9.1 Fig. umbrire şi colorare.1).3. Toate aceste programe permit o vedere realistă a modelelor.1. Tipărirea la scară a modelelor 3D. deoarece proiecŃia este paralelă. Metoda utilizată pentru a genera imagini ale unui obiect 3D constă în transformarea punctului de vedere determinat de vectorul liniei de vedere (fig. Tipărirea desenelor la scară. În plus.Lucrare de laborator nr.

z.5. Aceasta conŃine o serie de butoane asociate principalelor puncte de vedere utilizate in desenul tehnic (fig.1. α1 – unghiul făcut cu axa X in planul XOY. ecranul se şterge şi sunt prezentate dinamic axele.1). 9.n. Originea (0. pe care linia de vedere le face cu axele (fig.0) iar cercul exterior este polul sud (0. Liniile reprezintă axele X şi Y.0.3 Comenzile barei de instrumente Viewpoint VPORTS (View PORTS) – Comanda permite impărŃirea ecranului în mai multe ferestre.3). proiecŃiile 88 . 9. fiecare poate conŃine o vedere diferită a desenului curent.Command: vpoint Rotate/<View point><0. potrivit cu mişcarea cursorului ca in fig.–1).00>: Răspunzand prin valorile coordonatelor x.00. O cale mai rapidă. Prin mişcarea cursorului in interiorul acestui glob se poate selecta punctul de vedere dorit.1). OpŃiunea „Rotate” permite specificarea noului punct de vedere in termenii a două unghiuri.0. α2 – unghiul făcut cu planul XOY. 10.0. y. este prin acŃionarea barei de instrumente asociate.0.00. Imaginea prezentată în dreapta-sus pe ecran este reprezentarea bidimensională a unui glob: centrul său este polul nord (0. Pentru a obŃine o proiecŃie ortogonală pe unul din planurile sistemului dereferinŃă sau o vedere izometrică a obiectelor desenate in AutoCAD 14. se poate folosi opŃiunea 3D Viewpoint din meniul desfăşurabil View. Cea mai comodă cale de indicare a punctului de vedere se face răspunzand prin R> la prima cerere. Fig. Se potobŃine astfel. cerem ca punctul din care privim axele să fie plasat în poziŃia dată de cele trei coordonate.9.0) şi punctul introdus determină linia de vedere. In acest caz. cercul interior este ecuatorul (n.

Comanda se aplică modelelor tip surface şi solid. In celelalte ferestre acesta este inlocuit de o săgeată. desenarea 3D într-una dintre ferestre (fereastra activă) produce în mod simultan proiecŃiile corespunzătoare în celelalte ferestre.principale din desenul tehnic: frontală. 9. 9. timp in care AutoCAD verificăfiecare linie. după care o puteŃi continua in alta. ascunzînd liniile care nu sevăd.4 Folosirea ferestrelor de afişare in spaŃiul model (MS) Dinamica procesului de reprezentare grafică se referă la aceea că. 9. determinand dacă e aşezată in faŃa sau in spatele altor obiecte. Fig. este convenabil setarea variabilei de sistem dispsilh. PuteŃi incepe desenarea unei entităŃi intr-ofereastră. in interiorul acesteia HIDE – Comanda regenerează o imagine 3D. Desenul va dispărea un timp de pe ecran. In cazul in care o linie se află in spatele altui obiect din desen. acea linie nu va mai fi desenată (fig. orizontală (şi/saulaterală) precum şi o vedere izometrică (fig.4). Notă: Fereastra activă este cea in care apare colimatorul curent.Pentru o mai uşoară interpretare a geometriei modelelor solide realizate cuAutoCAD 2009. Activarea altei ferestre se face prin apăsarea butonului de selecŃie al mouse-ului. Command: hide Regenerating drawing Hiding lines: done 100% 89 .5). la valoarea 1.

considerat implicit. Aceste ferestre sunt utilizate numai pentru conturarea modelului şi nu este necesar ca ele să reflecte modul de prezentare al modelului in desenul final. efecte de lumină şi material.2. ele nu pot fi tipărite concomitent.9. Command: shade Regenerating drawing RENDER – Procesul de rendering are drept scop atribuirea unui aspectreal modelelor proiectate. Orice desen poate fi făcut in MS. Chiar dacă in MS se pot seta un număr de ferestre(viewport-uri) acestea conŃinand diferite proiecŃii ale obiectului. Unele tehnici de rendering permit o mai bună vizualizare a modelului 3D şi obŃinerea certitudinii că el a fost modelat corect. umplînd zonele dintre liniipentru a da obiectelor un aspect solid. Prima controlează tipul de umbrire iar a doua iluminarea corpului.Fig.6 9. 9. prin adăugarea de culoare.5 SHADE – Comanda regenerează o imagine 3D. SpaŃii de lucru AutoCAD-ul poate lucra in două moduri diferite: model space (spaŃiul demodelare – MS) şi paper space (spaŃiul hartie – PS). Tipărirea la scară a modelelor 3D. in vederea promovării pe piaŃă a unui produs (fig.9. iar altele sunt potrivite pentru prezentări sau pot fi tipărite in cataloage de prezentare. Umbrirea este controlată de două variabile de sistem SHADEDGE şi SHADEDIF. Fig.6). 90 .

7 Natura ferestrelor in cele două spaŃii variază sub diferite aspecte. Acum se poate lucra in MS. VPLAYER (ViewPort LAYER) – Comanda permite controlul vizibilităŃii layer-elor in fiecare fereastră de vizualizare creată cu MVIEW. Cand este setată pe 0. Comutarea intre cele două spaŃii de lucru se face cu ajutorul comenzilor MSPACE. modeland obiectul. de dimensiunea spaŃiului de lucru. in special. la plasarea cotelor in cazul cotării modelelor 3D. Limitele pentru PS sunt determinate de formatul hartiei pe care se doreşte a fi tipărit desenul final. Command: MVIEW ON/OFF/Hideplot/Fit/2/3/4/Restore/<First point>: Other corner: unde. astfel incat să umple ecranul (fig. spaŃiul model şi spaŃiul hartie pot coexista impreună in editorul de desenare. şterse etc. suprapuse sau distanŃate. există două spaŃii de lucru: MS şi PS. trecand in PS se pot aranja ferestrele. Comanda este utilă. respectiv dezactivează o fereastră de vizualizare. Variabila de sistem tilemode controlează aceste două moduri.2/3/4/ – permit crearea directă a 2. ele fiind tratate ca orice altă entitate a AutoCADului putand fi mutate. realiza desene in jurul lor (dar şi peste ele). Din momentul creării configuraŃiei de ferestre dorite.R – permite refacerea unei configuraŃii de ferestre de vizualizare creată cu comandaVPORTS şi salvată sub un nume.7b). Command: vplayer ?/Freeze/Thaw/Reset/Newfrz/Vpvisdflt: 91 . copiate.7a).Primul efect al acestei setări este dispariŃia desenului (modelului 3D) de peecran şi apariŃia unui ”icon” nou care este specific spaŃiului hartie. de ex. ferestrele sunt dispuse ca nişte „dale” aşezate una langă alta. <R> – opŃiunea implicită permite definirea unei ferestre de vizualizare prinspecificarea a două colŃuri opuse. Notă: Controlul vizibilităŃii contururilor viewport-urilor se poate face prin definirea acestora intr-un layer special creat.Hideplot – cere indicarea unui ”viewport” care să aibă liniile ascunse la plotare. 9. 3 sau 4 ”viewport-uri” printr-o singură opŃiune. MVIEW (Make VIEW) – Comanda permite crearea de ferestre de vizualizare (viewport-uri) in spaŃiul hîrtie. Ferestrele care există in PS pot fi aranjate pe ecran. Cand se lucrează in MS.9. PSVPORTS. respectiv PSPACE. după care.Fit – crează o fereastră de vizualizare. 9.Fig.ON/OFF – activează. (fig.

V – asociază axa de rotaŃie cu perpendiculara pe vederea curentă in punctul selectat. Rotirea obiectelor in spaŃiul 3D MIRROR3D – Comanda desenează simetricele obiectelor faŃă de un plan(fig. se aleg axa şi unghiul de rotaŃie. L – este aleasă ultima axă de rotaŃie definită. Notă: Comanda DDLMODES (asociată comenzii LAYER) are in caseta de dialog afişată două campuri adiŃionale Cur VP şi New VP. Editarea modelelor 3D In general. După selectarea obiectelor de manipulat. 9. X/Y/Z – alega ca axă de rotaŃie una dintre axele X. 2p – permite definirea axei de rotaŃie prin două puncte.).ROTATE3D – Comanda permite rotirea obiectelor in jurul unei axe dinspaŃiu (fig.3. F – cere numele layer-elor de „ingheŃat” şi apoi asupra căror viewport-uri să se aplice. apărand insă şi unele diferenŃe.9. N – creează noi layer-e „ingheŃate” in toate viewport-urile.9. pentru editarea reprezentărilor 3D pot fi folosite comenzile de editare folosite la desenarea plană. Fig. ? – listează layer-ele ascunse in viewport-ul curent. definirea planului faŃă de care se realizează desenarea noilor obiecte se face astfel: Command: mirror3d Select objects: 92 . V – permite setarea implicită a vizibilităŃii in ferestrele de vizualizare pentru orice strat. fără a folosi comanda VPLAYER. prin care se poate controla vizibilitatea layerelor din viewport-uri. Totuşi AutoCAD pune la dispoziŃie patru comenzi speciale de modificare pentru lucrul in spaŃiul 3D. conform prompter-ului: Command: rotate3d Select objects: Axis by Entity/Last/View/Xaxis/Yaxis/Zaxis<2 points>: unde. T – dezgheaŃă layer-ele selectate. 9. După selectarea obiectelor care vor fi rotite. E – aliniază axa de rotaŃie cu un obiect plan. Y.unde. 9.8). R – resetează statutul implicit al layer-elor.8. Z.

). ca fiind planul unui obiect plan selectat. 3p – permite definirea planului de oglindire prin trei puncte. Fig. dialogul de la prompter este următorul: Command: 3darray Rectangular or Polar array (R/P): p Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied? <Y>: Center point of array: Second point on axis of rotation: Fig. L – reconsideră ultimul plan de simetrie definit.9. ConstrucŃia obiectelor prin multiplicare “multiplă” 93 . XY/YZ/ZX – defineşte planul de simetrie ca fiind unul din planele definite de cele două axe ale sistemului de coordonate.Plane by Object/Last/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/<3points>: unde.10. Rotire axă X cu 90 Rotire axă Z cu 90 158 Z – defineşte planul de simetrie printr-un punct al planului şi unul pe normala la plan.10.fiind o extindere a comenzii ARRAY in spaŃiul 3D (fig.9 ConstrucŃia obiectelor prin oglindire faŃă de un plan (YZ) 3DARRAY – Comanda permite realizarea de copii multiple ale obiectelor. O – consideră planul de simetrie. 9.9. Pentru opŃiunea Polar.

9. inainte (puncte sursă) şi după transformare (puncte destinaŃie). respectiv destinatie. Deşi interpretarea modelelor 94 . Pentru vizualizarea suprafeŃelor curbe pot fi adăugate orice număr de linii suplimentare. Alinierea se relizează prin definirea poziŃiilor unor puncte aparŃinind obiectelor. Modelarea prin muchii (tip wireframe) Este primul mod in care s-au reprezentat obiecte in trei dimensiuni. fără a include suprafeŃe ci doar puncte.12) şi vizualiza interiorul obiectelor. Un model WF conŃine reprezentarea „scheletului” unui obiect 3D. FuncŃie de numărul punctelor sursă şi destinaŃie pentru definirea transformării. cel mai simplu şi mai larg utilizat. linii şi curbe ce descriu muchiile obiectului. reprezentand o metodă de examinare a muchiilor caracteristice obiectelor 3D similară cu analiza obiectului real. 9. Modelele WF sunt practice datorită vitezei mari de afişare. De exemplu.PosibilităŃi de aliniere a obiectelor in spaŃiul 3D 9. Modelul WF poate fi utilizat intr-o mare varietate de aplicaŃii. se pot obŃine proiecŃii ortogonale ale unui obiect (fig. se pot obŃine diferite tipuri de alinieri ale obiectelor in spaŃiul 3D (fig 9.ALIGN – Comanda permite alinierea obiectelor in spaŃiu.11). dialogul decurge după cum urmează: Command: align Select objects: Specify 1st source point: Specify 1st destination point: Specify 2nd source point: <R> Fig. necesitand condiŃii modeste hardware.11.4. in cazul folosirii a unui punct sursă. Prin modele WF se poate preciza calea cea mai scurtă dintre două puncte.

Alte avantaje ale modelatoarelor WF ar mai putea fi: Fig. Dezavantajul principal il constituie faptul că reprezentarea conŃine prea puŃine informaŃii pentru evaluarea proprietăŃilor de arie şi volum. utilizatorul î-şi defineşte un plan de lucru şi desenează numai in acel plan. – pentru varfuri şi muchii este suficientă geometria 2D (plană). vizualizarea poate fi ajutată de utilizarea transformărilor perspective.12 – procesul de proiectare este de cele mai multe ori tipic WF adică. de aceea modelatoarele WF oferă cel mai bogat set de mijloace de introducere a datelor. – necesar redus de memorie pentru reŃinerea modelului. METODE: Exemplul 1 Să se realizeze modelul geometric 3D tip wireframe al piesei reprezentată în fig. 9.13 (corp de lagăr). – posibilităŃi de studiu asupra legăturilor spaŃiale.necesită multă indemanare. singura informaŃie conŃinută despre obiect fiind dimensiunile acestuia.9. 95 .

0.00. Command: limits ON/OFF/<Lower left corner><0. Stabilim limitele de desenare şi setăm o serie de ajutoare grafice utile in timpul modelării 3D..00./<Scale (X/XP)>: a Command: grid Grid spacing (x) or ON/.Fig../<1./<0....000>: 10 Command: ucsicon ON/.00>: <R> Upper right corner <12. > 2..13 Desenul 2D al piesei de modelat 1./<ON>: or 96 .9.00>: 200..200 Command: zoom All/. 9.000>: 10 Command: snap Snap spacing or ON/... Se incepe un desen nou. meniu bara > File > New.00..0.

• se setează factorul de scară al modelului in fiecare fereastră. • se setează variabila Tilemode pe 0. Ca strategie de lucru. • se aleg limitele desenului şi se trasează elementele grafice ale formatului şi indicatorul.14).14 4. 97 . • se tipăreşte desenul din paper space.3. PoziŃionarea (translaŃia) şi rotaŃia UCS-ului in vederea definirii planului de desenare a profilului piesei (fig. nu inainte de a „ingheŃa” layer-ul ce conŃine contururile viewport-urilor create. astfel incat ansamblul lor să ocupe spaŃiul disponibil in interiorul chenarului. • se definesc ferestrele de vizualizare. Definirea poziŃiei punctului de vedere pentru vizualizarea modelului 3D. trecandu-se in paper space (PS). • se comută in paper space (PS) şi se aranjează ferestrele in poziŃia optimă. • se comută in model space (MS) şi in fiecare fereastră se obŃine proiecŃia corespunzătoare. avand in vedere vizibilitatea layer-elor in fiecare viewport. • cotarea proiecŃiilor anterior obŃinute. se vor parcurge in continuare următoarele etape: • se creează modelul 3D la scara 1:1 in model space (MS).9. corespunzător formatului ales. Fig 9.

Desenarea profilului corpului de lagăr Copierea profilului şi definirea lăŃimii piesei 98 .

99 .

Cotarea corpului de lagăr 100 .

Tipărirea desenului la scară 101 .

rulesurf. con. Precizia cu care AutoCAD-ul aproximează o suprafaŃă curbă este dată dedensitatea reŃelei folosite pentru aproximare (variabilele de sistem surftab1 şi surftab2) (fig.10. Introducere. – furnizarea de informaŃii pentru generarea de coduri CN. edgesurf şi tabsurf.1.3.1). care este o suprafaŃă cu o singură faŃă. Ulterior s-au dezvoltat rutine lisp ce au la bază aceste comenzi pentru a construi corpuri geometrice de bază: sferă. putand fi realizată prin suprafeŃe plane sau prin „revoluŃia” sau „extrudarea” unor entităŃi. OBIECTIVE: 10.1 Cateva aplicaŃii tipice pentru modelarea tip surface sunt următoarele: – obŃinerea vederilor cu linii ascunse şi randate. Primitive de desenare 3D. Totuşi. 10. piramidă.10 SCOP: PosibilităŃi de generare a suprafeŃelor in AutoCAD.Lucrare de laborator nr. mărginită de trei sau patru laturi şi mesh compusă din suprafeŃe multiple (polyface) ce poate avea faŃetele primare distribuite in plane diferite in spaŃiu. 10. 102 . paralelipiped. M şi N specifică numărul de linii. SuprafeŃele generate de AutoCAD sunt definite cu ajutorul unor reŃele matriciale de M x N puncte in spaŃiu (vertexuri). respectiv de coloane ale matricei. Modelarea prin suprafeŃe. Introducere AutoCAD-ul permite generarea de suprafeŃe tridimensionale. 10. La baza tuturor acestor figuri stau două tipuri de suprafeŃe: 3dface. – imbunătăŃirea vizualizării 3D a suprafeŃelor curbe. Studiul unor comenzi de bază pentru a descrie suprafeŃe 3D. revsurf. Comenzile de bază cu care AutoCAD-ul descrie suprafeŃele 3D sunt: 3dface. 10. tor. calotă sferică.2. ReŃelele 3D sunt folosite pentru a crea porŃiuni ale unui model tip surface. dezavantajul principal al modelării prin suprafeŃe este acela că nu poate reprezenta interiorul suprafeŃelor ca un solid. care sunt folosite pentru aproximarea unor suprafeŃe curbe. Aceste porŃiuni sunt apoi reunite pentru a realiza modelul complet al obiectului. Modelarea prin suprafeŃe a obiectelor 3D este avantajoasă pentru că este uşor de manevrat. Fig.1.

O faŃă 3D poate fi definită prin 3 sau 4 puncte. 3DFACE – Comanda este folosită pentru a crea feŃe plane in spaŃiul 3D.3).2 sunt prezentate două corpuri 3D.10. Curbele directoare trebuie să fie inchise sau deschise. In fig. Pentru a crea o muchie „invizibilă”. linie. Studiul unor comenzi de bază pentru a defini suprafeŃe 3D Comenzile care sunt prezentate in continuare sunt caracteristice modelării 3D şi permit generarea acestor suprafeŃe. generată de o dreaptă ce rulează pe două curbe directoare (fig. Metodele de definire ale suprafeŃelor generate sunt acelea care deosebesc comenzile. se introduce prefixul „i” inainte de a da coordonatele punctului de inceput al segmentului ce se doreşte a fi invizibil. arc de cerc sau polilinie. Numărul de intervale in care se impart curbele directoare pentru a compune o suprafaŃă riglată este controlat de variabila de sistem SURFTAB1. Dacă punctele unei feŃe 3D sunt coplanare. ce trebuie date in ordine circulară. SuprafeŃele riglate sunt construite ca reŃele poligonale de tip 2 x N.2 RULESURF – Comanda permite crearea unei suprafeŃe. 10. Muchiile unei feŃe 3D normală apar ca linii ale unui model ”wireframe”. combinate pentru a modela un obiect 3D complex. faŃa este considerată opacă de comanda HIDE. Curbele pe care se deplasează (rulează) dreapta generatoare pot fi de tip: punct. 10.2. de obicei. FeŃele 3D sunt. modelate prin feŃe 3D. Command: rulesurf Select first defining curve: (se selectează prima curbă) Select second defining curve: (se selectează a doua curbă) 103 .10. Fig.

Fig.4).5).10. Variabila de sistem SURFTAB1 controlează numărul de noduri create în jurul axei.10. o curbă ”spline” sau o curbă oarecare. 10. in lungul căreia se va deplasa curba. Numărul de intervale in care este impărŃită curba de definiŃie este controlat de variabila de sistem SURFTAB1.3 TABSURF – Comanda creează o suprafaŃă riglată prin deplasarea unei curbe (numită generatoare) pe o direcŃie de deplasare (dreaptă directoare) (fig. obŃinută prin rotaŃia cu un anumit unghi a unei curbe plane sau spaŃiale (numită generatoare) in jurul unei drepte (axă de rotaŃie) (fig. Command: tabsurf Select path curve: (curba generatoare) Select direction vector: (vectorul direcŃie) Fig. iar variabila SURFTAB2 controlează numărul de noduri create în lungul acesteia. un arc. DirecŃia se specifică printr-un vector direcŃie. Fig.10. 10.5 EDGESURF – Comanda construieşte o suprafaŃă pornind de la patru 104 . Generatoarea defineşte direcŃia N a reŃelei suprafeŃei iar axa de rotaŃie determină direcŃia M. Curba generatoare poate fi: o linie.4 REVSURF – Comanda creează o suprafaŃă de revoluŃie.

respectiv numărul de noduri create de-a lungul celeilalte direcŃii N. Fig.7a. dar este cea mai bună metodă pentru definirea unor forme complexe de suprafeŃe. Cele patru curbe de frontieră trebuie să fie conectate la capete. Variabilele de sistem SURFTAB1 şi SURFTAB2 controlează numărul de noduri create de-a lungul direcŃiei M (prima curbă selectată).10. 10. Dialogul decurge astfel: Fig.a 105 . formand un contur inchis.7. arcuri sau polilinii. ca de exemplu cele prezentate in fig. 10.muchii ce o mărginesc (fig.6). Frontierele pot fi: linii.10.6 Command: edgesurf Select edge 1: (prima curbă) Select edge 2: (a doua curbă) Select edge 3: (a treia curbă) Select edge 4: (a patra curbă) Comanda EDGESURF este mai dificil de folosit decat celelalte comenzi pentru generarea suprafeŃelor. b.

Această opŃiune incarcă un program AutoLISP (cu numele 3D. Torus – permite desenarea unui tor. 10.8. 11.LSP) care permite desenarea de obiecte 3D. Meniu icon pentru alegerea obiectelor 3D Command:3d (se selectează figura dorită din listă) Box – permite desenarea unui paralelipiped sau cub.7.3. 106 .Fig. Prin intermediul acestui meniu. Pyramid – permite desenarea unei piramide sau trunchi de piramidă cu 3 sau 4 feŃe. Sphere – permite desenarea unei sfere. Dish – permite desenarea unei semisfere.8).b 10. Primitive de desenare 3D O altă modalitate furnizată de AutoCAD pentru generarea obiectelor 3D din componenŃa pieselor este oferită de opŃiunea 3DObjects din meniul DRAW (fig.10. Cone – permite desenarea unui con sau trunchi de con. AutoCAD vă inlesneşte desenarea următoarelor entităŃi: Fig.

0 Specify next point or [Undo]: @0.0000. Rezultatul fiind dat în figura 1 107 .0 Specify next point or [Close/Undo]: @20<150 Specify next point or [Close/Undo]: @-18.0000.9.0000>: 0.12 Specify next point or [Close/Undo]: @-80.0001 Command: zoom Specify corner of window.0000>: 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10. Command: ucs Current ucs name: *WORLD* Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>: x Specify rotation angle about X axis <90>: 90 Command: line Specify first point: 0. Mesh – permite desenarea unei reŃele de tip mesh prin specificarea a patru puncte.0 Specify next point or [Undo]: @170.Wedge – permite desenarea unei pene (nervură). Exemplu 1 rezolvat pentru comanda REVSURF Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] <0. Specify next point or [Close/Undo]: @-35.1.0000<R> Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: -1.297.0 Specify next point or [Close/Undo]: c Command: surftab1 Enter new value for SURFTAB1 <6>: 40 Command: surftab2 Enter new value for SURFTAB2 <6>: . or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a Command: vpoint Current view direction: VIEWDIR=0.0000>: <R> Specify upper right corner <420.0.-1.0000.0.297 Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10.1 Regenerating model.0 Specify next point or [Close/Undo]: @0.0000>: 210.0000. enter a scale factor (nX or nXP).0 Specify next point or [Close/Undo]: @0.20 Specify next point or [Close/Undo]: @5<135 Specify next point or [Close/Undo]: >>Enter new value for ORTHOMODE <0>: Resuming LINE command.-12 Specify next point or [Close/Undo]: @-15.

1 După aceasta se utilizează comanda revsurf după care se selectează punctele P1 şi P2 şi se trage o dreaptă din punctul P2 la punctul P1.Fig. -=cw) <360>: 360 Fig.2 108 . Fig.2 Command: revsurf Current wire frame density: SURFTAB1=40 SURFTAB2=40 Select object to revolve: ( se selecteaza punctul P1) Select object that defines the axis of revolution: (se selecteaza punctul P2) Specify start angle <0>: Specify second point: (se trage o dreapta din P2 la P1) Specify included angle (+=ccw.

Rezultatul comenzii fiind în figura.4 Fig.3 Fig.3 Apoi se efectuiază la fel operaŃia precedentă se selectează punctul P3 apoi P2 şi se trage o dreapta din punctul P2 la punctul P3. Rezultatul operaŃiei fiind vizibil în figura.4 109 .

P2 .5 Fig. rezultatul este în figura. rezultatul este în figura. P2 .6 Fig.5 OperaŃia se repetă şi pentru punctele P5.OperaŃia se repeta şi pentru punctele P4.6 110 .

OperaŃia se repeta şi pentru punctele P6. P2 .7 Fig.8 Fig. P2 . rezultatul este în figura.7 OperaŃia se repeta şi pentru punctele P7. rezultatul este în figura.8 111 .

9 Fig.10 Fig.Comenzile se repetă si pentru punctele P8. rezultatul este în figura. P2 .9 Comenzile se repetă şi pentru punctele P9. P2 . rezultatul este în figura.10 112 .

rezultatul este în figura.11 Fig. P2 .13 Rezultatul final fiind în figura 14 113 .11 OperaŃia se repeta şi pentru punctele P11.OperaŃia se repeta şi pentru punctele P10. rezultatul este în figura. P2 .12 Fig.

3 114 .1 Fig. Fig.1 Apoi se taie toate capetele cu funcŃia trim (figura.2.) pentru ca obiectul nostru format din arcuri sa fie unul întreg. Rezultatul fiind văzut în figura.14 Exemplu spre rezolvare pentru comanda Edgesurf Cu ajutorul comenzii arc se face carcasa obiectului ca în figura.Fig. dupa ce în bara de comenzi se scrie comanda edgesurf dupa care se selecteaza toate arcurile.2 Apoi cu comanda surftab1 se pune valoarea 40 si la surftab2 la fel 40.

ExerciŃii propuse: Efecturea pocalului cu funcŃiile revsurf şi arc. 115 .

Realizarea 3D a scaunului regrabil. 11. cu ajutorul functiilor studiate anterior. Realizarea 3D a scaunului regrabil. Exemplu propus pentru efectuarea lucrării: scaun reglabil 116 .Lucrare de laborator nr. cu ajutorul funcŃiilor studiate anterior. Tipărirea desenului s-a realizat combinand facilităŃile oferite de lucrul în PS şi MS.1. Un alt exemplu de utilizare a suprafeŃelor 3D la realizarea unui obiect tridimensional complex este cel al unui scaun reglabil.1. 11 Scaun reglabil SCOP: Proiectarea 3D a diferitor obiecte OBIECTIVE: 11. exemplu ce apare des in documentaŃia AutoCAD.

line... circle.1. arc. Efectuarea carcasei a scaunului reglabil cu functiile: ellipse. (după necesitate) 2. trim.Efectuarea piciorului scaunului cu funcŃia rulesurf 117 .

3.Efectuarea roŃii piciorului scaunului cu funcŃia revsurf 4. Prelucrarea scaunului cu funcŃiile edgesurf pentru suprafaŃa şi rulesurf pentru prelucrarea scaunului din parŃi 118 .

Prelucrarea in continuare a scaunului cu funcŃia copy si rotate. posibil cu mirror 6.5.Efectuarea spetezei scaunului la fel cu functia edgesurf si rulesurf 119 .

120 . posibil cu mirror 8.Efectuarea minerului de reglare a scaunului cu funcŃia rulesurf. Prelucrarea în continuare a spinări scaunului cu funciŃa copy si rotate.7.

1. 121 . se pot edita feŃele si muchiile modelului solid.. Densitatea liniilor prin care se reprezintă în desen suprafaŃa solidului poate fi controlată prin variabila se sistem Isolines. Se pot obŃine automat secŃiuni prin solidele create. Solidele conŃin astfel o descriere mult mai completă a obiectelor modelate. Reprezentarea scaunului in 4 vederi Lucrare de laborator nr. centrul de masa etc. Solidele create pot fi supuse unor analize inginereşti de tipul „ element finit” sau pot fi folosite în programe de animaŃie. fiind usor de construit si editat. proiecŃiile acestora pe diferite planuri si informaŃii privind aria. intersecŃie.9. Introducere Spre deosebirea de reprezentarea obiectelor prin modele de tip „ reŃea de sârmă” sau suprafeŃe. 12. Modelele solide pot fi editate prin comenzi specifice. Continuitatea suprafeŃei modelului poate fi regalta prin variabila Facetres. modelele solide sunt reprezentări ale obiectelor care i-au în consideraŃie şi volumele care le compun. cilindru etc. In AutoCAD se pot crea modele solide de tipul volumelor geometrice elementareparalelipiped. 12 Scop: Prezentarea facilităŃilor de bază ale modelării solide și plane cu AutoCAD. rezultînd modele complexe. diferenŃă. Astfel. volumul. Aceste solide elementare pot fi supuse unor operaŃii logice de reuniune.2. sau solide obŃinute prin generare de tip translaŃie sau rotaŃie. Modelarea obiectelor plane. Modelarea solidelor tridimensionale. Obiective: 12. sfera.

închise.fig. care este o variantă simplificată a ferestrei Boundary Hatch and Fill. Pentru a crea o regiune. Pentru început. Exemplul 1 Crearea regiunilor 1. La fel ca şi haşurarea. centrul de arie etc.1 O alta modalitate de a crea regiuni constă in folosirea comenzii Boundary. 2 total Select objects:<Enter> 2 loops extracted.12. în regiuni este Region.12. elipsa. selectarea regiunii care va fi creată se face prin indicarea unui punct în interiorul unui contur închis. Se transformă cele doua cercuri în regiuni. Aceasta deschide fereastra de dialog Boundary Creation. 2 Regions created 122 . Stânga – cu ajutorul comenzii Circle. cu consistenŃa de suprafaŃă. se desenează doua cercuri secante. Fig. cerc. care este o zona plană.12. se porneste de la o entitate desenată.1.12. Regiunile pot fi folosite pentru: • Aplicarea de haşuri sau umbre • Calculul ariei si primetrului • ObŃinerea unor informaŃii de proiectare: momente de inerŃie. C1 şi C2 – fig. folosită la haşurarea obiectelor. Command: Region Select objects: se selectează cercul 1 1 found Select objects: se selectează cercul 2 1 found. care trebuie să fie un contur închis: polilinie închisă. poligon etc. Fig.1 Modelarea obiectelor plane Conceptul de bază în modelarea bidimensională este „regiunea”. Comanda pentru transformarea contururilor plane.12.2.2 2..

• Momentul de inerŃie polar – în raport cu centrul de masă. • Raza de giraŃie – un alt mod de a prezenta momentul de inerŃie polar.dreapta Prin aplicarea operaŃiilor logice de reuniune (comanda Union). se defineşte dreptunghiul de încadrare a regiunii selectate. prin indicarea a două colŃuri opuse ale acestuia. nu se afişează decît primele patru categorii de date de mai sus. se foloseşte comanda Massprop. prin indicarea a doua colŃuri diagonal opuse ale acestuia. pot fi obŃinute regiuni complexe Fig. • Momentul de inerŃie centrifugal. • Centrul ariei . • Caseta limită – pentru o regiune care aparŃine planului XOY al UCS-ului curent. ceea ce demonstrează faptul că avem de-a face cu obiecte „pline”.y. Daca se doreşte. se observă că discul C2 acoperă parŃial discul C1. se defineşte un paralelipiped de incadrare a regiunii selectate. 123 .12.coordonatele x. Cele doua regiuni au fost create. pentru o regiune care nu aparŃine planului XOY al UCS-ului curent.12.3 Pentru a obŃine informaŃii privind unele proprietăŃi ale regiunilor create. intesecŃie (comanda Intersect) unor regiuni. Pentru a vizualiza rezultatul.2.1 4.3. oferită de prompterul comenzii. se mută unul dintre discuri la o altitudine (elevaŃie) superioară. ca aceste date să fie stocate într-un fişier. Pentru o regiune plană se pot determina astfel: • Suprafaşa – aria totală a suprafeŃelor incluse în regiunea selectată. • Perimetrul – lungimea totală a contururilor exterioare şi interioare ale regiunii. cercurile fiind transformate în discuri.în raport cu două direcŃii paralele cu axele UCS-ului curent. Folosind comanda Hide. diferenŃa (comanda Subtract).0. pentru eliminarea din desen a porŃiunilor acoperite. care trec prin centrul de masă. există posibilitatea. Dacă regiunea selectată nu aparŃine planului XOY al UCS-ului curent. care trec prin centrul de masă.z ale centrului de arie. Aceste informaşii sunt prezentate relativ la UCS-ul curent. Command: Move Select objects: se selectează regiunea C2 1 found Select objects:<Enter> Specify base point or displacement: se indică un punct oarecare pe ecran Specify second point of displacement or < use first point as displacement>: @0. • Momentele de inerŃie principale (valorile extreme ale momentelor de inerŃie axiale) şi direcŃiile axelor faŃă de care se calculează acestea. opace – fig.

15 Specify next point or [Arc/.0 Specify next point or [Undo]: < Enter> 2. Cylinder (cilindru)./Width]: -4.. Se trasează profilul generator P. Cone (con).19 Current line-widht is 0. Wedge ( plan înclinat)... Sphere (sfera). Se trasează axa piesei.4 Fig.Tabelul 12.0 Specify next point or [Undo]: -110.0000 Specify next point or [Arc/./Width]: @24. volumul principal al acesteia va fi generat prin rotirea profilului generator P în jurul axei A./Width]: -86. Command: Pline Specify start point: -110. Command: Line Specify first point: 0. Cea mai simplă modalitate de a obŃine solide geometrice elementare constă în folosirea comenzilor omonime. Acestea sunt în număr de şase: Box ( paralelipiped). Dată fiind forma piesei..0 Specify next point or [Arc/.12.2.15 124 . Aceste comenzi pot fi accesate rapid din meniul grafic Solids.. 1.. Torus ( tor).4 ExerciŃiu rezolvat:1 Modelarea unui solid compus. Modelarea solidelor tridimensionale.12.

125 .

45 Specify next point or [Arc/...5 Specify next point or [Arc/. Command: Revolve Current wire frame density: ISOLINES=4 126 ../Width]: @0./Width]: -80../Width]: -100...-25 Specify next point or [Arc/.. Se genereaza solidul de bază..4 Specify next point or [Arc/.0 Specify next point or [Arc/./Width]: close 3../Width]: @0.20 Specify next point or [Arc/../Width]: @-16.Specify next point or [Arc/.25 Specify next point or [Arc/./Width]: @4../Width]: 10 Specify next point or [Arc/..../Width]: 0.....

ExerciŃiu rezolvat:2 Modelarea unui solid compus. Command: Circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:0.5000> : 35/2 127 . 12.. Select objects: <Enter> Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: Polar Enter the number of items in the array: 4 Specify the angle to fill (+=ccw..0 Specify radius of circle or [Diameter] <22. Command: 3darray Initializing.5 Specify heigh of cylinder or [Center of the end]: 16 Se generează celelalte trei găuri.2.. cu axe pe două direcŃii.] < World>:Y Specify rotation angle about Y axis <90>: -90 Se generează una dintre găurile cilindrice.. 1.0>: 65/2. ca şi în figura de mai sus..=cw) <360>: < Enter> Rotate arrayed objects? [Yes/NO] <Y>: <Enter> Specify center point of array: end Of se indică un capăt al axei Specify second point on axis of rotation: end Of se indica celălalt capăt al axei Se extrag volumele găurilor din volumul piesei.0. prin multiplicarea polară... 3DARRAY loaded. Select objects: se selectează cele patru găuri cilindrice 4 found Select objects: <Enter> După o randare este afişat modelul solid al piesei..0 Specify radius of circle or [Diameter]: 45/2 Command: Circle Specify center point for circle or . Command: Subtract Select solids and regions to subtract from. Se începe modelarea celor două volume conice veritcale..0 Specify radius for base of cylinder or [Diameter]:d Specify diameter for base of cylinder: 12. exterior si interior (co1 şi co2) fig.: 0.Select objects: se selectează polilinia creată 1 found Select Objects: <Enter> Specify start point for axis of revolution or define axis by [Object/X (axis)/ Y (axis)]: ob Select an object: se selectează axa Specify angle of revolution <360>: <Enter> Se reorientează UCS-ul Command: UCS Current ucs name: *No Name* Enter an option [.. a si b. Select objects: se selectează volumul principal al piesei 1 found Select objects: <Enter> Select solid and regions to subtract. Command: Cylinder Current wire frame density: ISOLINES=4 Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0.

Fig.12.1. ExerciŃiul rezolvat 128 .

... înainte de aceasta însă actualul UCS se salvează sub numele de UCS1..../Save/Del/Apply/?/World] <World>: Save Enter name to save current UCS or [?]: UCS1 Command: UCS Current ucs name: UCS1 Enter an option [New/. se modifică sistemul de coordonate.0>: 70./World] <World>: N Specify new origin point <0....> t Specify angle of taper for extrusion <350>: -10 Value must be nonzero Specify height of extrusion or [Direction/Path/Taper angle] <.. mutîndu-l întâi cu originea în capătul axei orizontale şi apoi rotindu-l în jurul axei Y.. pentru a aduce direcŃia axei Z în lungul axei orizontale a piesei. Command: UCS Current ucs name: *WORLD* Enter an option [New/.0.fig..2 schimbarea UCS-ului Command: Extrude Current wire frame density: ISOLINES=4 Select objects: se selectează cele două cercuri 2 found Select objects: <Enter> Specify heigh of extrusion or [Direction/Path/Taper angle] <. Pentru modelarea porŃiunii hexagonale (hex1)./World] <World> : y Specify rotation angle about Y axis <90>: -90 Command: Polygon ( se traseaă profilul hexagonal plan) Number of sides <4>: 6 Specify center of polygon or [Edge]: 0.60 Command: UCS Current ucs name: *NO NAME* Enter an option [New/.a b Fig.2. Se trece acum la modelarea volumelor orizontale exterioare şi interioare din componenŃa piesei.0.. b. 12..] <I>: <Enter> Specify radius of circle: 75/2 Command: Extrude ( se extrudează profilul hexagonal) Current wire frame density: ISOLINES=4 129 .> 120 2... 12.0 Enter an option [Inscribe in circle/Circumscribed.

Select objects: se selectează hexagonul 1 found Select objects: <Enter> Specify height of extrusion or [Path]: 25 Specify angle of taper for extrusion <0>: <Enter> Se generează apoi trei volume cilindrice: cilindru exterior (ci1) de diametru 62 şi înălŃime 70 şi cilindrii interiori (ci2 şi ci3) de diametre 58 si 50.0 Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 50/2 Specify height of cylinder or [Center of other end]: 20 Datorită simetriei. ci3). Prin combinarea solidelor create. Command: Cylinder Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0. Planul de simetrie este un plan paralel cu planul XOY al UCS-ului curent.70 Delete source objects? [Yes/No] <N>: <Enter> 3. situat la distanŃa de 70 de unitaŃi de acesta.0..0>: 0..0>: 0...0 Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 58/2 Specify height of cylinder or [Center of other end]: 70 Command: Cylinder Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0.0. se obŃine solidul curent. 130 . respectiv 70. ci2.12.3.0>: 0. împreună cu volumul hexagonal (hex1).. cu înălŃimile 20.fig. Fig.[.3 Commanda: Mirror3d Select objects: se selectează cele trei volume cilindrice (ci1./XY/. 4 found Select objects: <Enter> Specify first point of mirror plane or.0>: 0. creat anterior.0.. volumele orizontale din partea opusă se pot construi prin comanda Mirror3d fig.] <3points>: XY Specify point on XY plane <0. aspectul este cel din fig. 12.4 (în dreapta este prezentat solidul după efectul comenzii Hide). Printr-o prezentare umbrită sau randată.1.12.0.0 Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 62/2 Specify height of cylinder or [Center of other end]: 70 Command: Cylinder Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0.0.12.

Command: Subtract Select solids and regions to subtract from.5. Command: Union Select objects: se selectează volumele exterioare 5 found Select objects: <Enter> Apoi se extrag din volumul creat prin reuniune volumele interioare (trunchiul de con vertical interior.. În final se poate obŃine secŃionarea cu un plan a unui model solid.Fig..4 Pentru început.12. sau ambele . urmând a se reŃine una dintre parŃile obŃinute.12. cei doi cilindri de diametre 58 şi cei doi cilindri de diametre 50). dialogul comenzii fiind: Fig.12. 131 .un exemplu este prezentat în fig. Select objects: se selectează solidul exterior 1 found Select objects: <Enter> Select solids and regions to subtract . se unesc volumele exterioare (trunchiul de con vertical mare (co1)).5 Efectul comenzii Slice.. Select objects: se selectează volumele interioare 5 found Select objects: <Enter> 4. Se foloseşte comanda Slice.. cele două prisme hexagonale şi cei doi cilindri de diametri 62.

tipul. într-o reţea rectangulară sau polară Haşurează în contur închis Elimină o parte dintr-o entitate Ţeseşte muchiile şi colţurile obiectelor Schimbă proprietaţile obiectelor Modifică proprietaţi ale obiectelor: culoarea.Lista de comenzi studiate AutoCAD 2009: Comanda Efectul comenzii 3DArray Realizează copii multiple. în spaţiu Creează o suprafaţa tridimensională Aliniază obiectele în raport cu alte obiecte Trasează arce de cerc Calculează aria Realizează copii multiple. bazată pe patru curbe Desenează o elipsă sau un arc de elipse Şterge obiectele selectate Desparte un obiect în elementele componente Extinde obiectele pîna la intersecţia cu alte obiecte Generează obiecte 3D prin extrudarea obiectelor plane pagina 92 3Dface Align Arc Area Array Bhatch Break Chamfer Change Chprop Circle Copy Cylinder Dist Divide Donut Edgesurf Ellipse Erase Explode Extend Extrude 102 47. Desenează un cerc Copiază obiecte Creează un cilindru solid Măsoară distanţa dintre două puncte Împarte un obiect în parţi egale. într-o reţea rectangulară sau polară. prin marcatori Desenează cercuri cu grosime Trasează o reţea spaţiala. 93 20 65 36 66 24 39 22 23 21 46 129 65 49 34 104 34 24 38 38 128 132 . grosimea etc.

eliminînd marcatorii Regenerează fereastra curentă Creează imagini randate ale obiectelor tridimensionale 38 19 65 88 65 74 18 20 65 23 48 Mirror Mirror3D Move Mview Offset Osnap Pan Pedit Pline Point Polygon Rectangle Redraw Regen Render 37 92 46 90 37 25 64 49 35 20 34 34 64 64 89 133 . eliminînd liniile ascunse Afişează coordonatele unui punct selectat Permite comutarea pe planele izometrice de lucru Stabileşte limitele desenului curent Desenează segmente de dreaptă Listează forma canonică a obiectelor selectate Stabileşte factorul de scară pentru afişarea liniilor Plasează marcatori. de-a lungul obiectelor Desenează simetricele obiectelor faţă de o axă Desenează simetricele obiectelor faţă de un plan Mută obiectele în altă poziţie Controlează ferestrele de afişare în spaţiul hîrtie Creează linii şi curbe paralele Permite slectarea precisă a punctelor Deplasează zona afişată Editează polilinii Desenează polilinii Desenează puncte Desenează poligoane regulate Desenează un dreptunghi Redesenează fereastra curentă. la intervale specificate.Fillet Grid Hatch Hide ID Isoplane Limits Line List Ltscale Measure Realizează racordarea obiectelor Afişează o reaţea de puncte Haşurează o suprafaţă marginită de contur Regenerează un desen.

în spaţiu Generează o suprafaţă prin rularea unei drepte pe două curbe Selectează obiectele Realizează o imagine umbrită Desenează linii de ruptură Controlează pasul cursorului pe ecran Desenează forme poligonale pline Permite deformarea unui obiect.Revsurf Rotate Rotate3D Rulesurf Scale Shade Sketch Snap Solid Stretch Subtract Tabsurf Trim Ucs Ucsicon Undo Union Vplayer Vpoint Vports Zoom Crează o suprafaţă prin rotirea unei curbe în jurul unei axe Roteşte obiectele în jurul unui punct Roteşte obiectele în jurul unei axe. 26 27 24 130 90 86 88 19. păstrînd legăturile Creează un solid sau o regiune prin diferenţa logică Creează o suprafaţă prin rularea unei drepte pe o curbă dată Retează porţiuni ale obiectelor Controlează sistemul de coordonate UCS Controlează vizibilitatea icon-ului UCS Anulează ultima comandă Realizează o reuniune o două solide sau regiuni Stabileşte vizibilitatea straturilor în ferestrele de afişare Creează şi restaurează puncte de vedere Împarte ecranul în ferestre de afişare Controlează mărimea suprafeţei afişate 103 47 91 102 48 89 68 19 123 48 130 103 24 19. 63 134 .

Ed. 1997. Traducere de Radulan C. a. Racocea C. Ed. -130 p. 1991. 135 . 2. Viatkin G.. -832 p. ş. Segal L. ş. Simion I. Bazele desenului tehnic. Ed. 9. 2003.. -346 p. 1995. 8. Grafică asistată de calculator. Ciobănaşu G. Iz-vo Standartov. Pitzer D. 1990. Dîntu S. Tehnica. P. Bucureşti.301-68. Popovici Gh. Chişinău. Elemente de grafică inginerească computerizată. UTM. Ciobănaşu G. 3.BIBLIOGRAFIE 1. Chişinău.. Lumina. Bucureşti. 2000. Moscva. Infografie.. Obşcie pravila vâpolnenia certejei... 6. Desen tehnic industrial. Самоучитель AutoCAD 2002. 7. Burchard B. AutoCAD 2006 pentru ingineri. Aldea S. NiŃulescu T. Racocea C. BREN.. -152 p. Desen tehnic de construcŃii de maşini. Полещук Н. -181 p. -111 p.2. Bucureşti:Teora. Ed. TehnicaInfo. Îndrumar de laborator.319-81. 4. -598 p. -344 p. GOST 2. Traducere de Iu.. Simion I. PrecupeŃu P.. 5. 2005. Chişinău. şi Spânache Ş. Teora. CăpăŃână. Санкт-Петербург: БХВ-Петербург. Chişinău. 1998. a.. Dale C. Bucureşti. Ed.. Segal L. Tehnica. -279 p. 10. Totul despre AutoCAD 2000.. -230 p. 2000. 1998.

2.2 Comenzi pentru extragerea informaŃiilor din baza de date________________________________64 5.1. Studiul unor comenzi de afişare a desenelor____________________________________________62 5. Proiectii simple_______________________________________________46 3.2.1 Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază_________________________________19 1. Filtre geometrice__________________________________________________________________ 50 Exemplu rezovat_______________________________________________________________________51 Exemple propuse______________________________________________________________________55 Capitolul 4.3. Linia de ruptură_________________________________________65 Exemplu rezolvat______________________________________________________________________68 136 . Comenzi pentru realizarea racordărilor şi teşiturilor____________________________________38 Exemplu rezolvat______________________________________________________________________ 39 Exemple propuse______________________________________________________________________ 44 Lucrarea de laborator Nr . Stiluri de haşurare.Haşurarea.1 Executarea chenarului A4 (cu indicator complet)________________________________________56 4.2 Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea şi editarea desenelor___________________22 1. Piese subtiri__________________________________________________19 1.1. Studierea unor comenzi de desenare a entităŃilor de bază_________________________________34 2.2 Executarea chenarului A3 (cu indicator complet)________________________________________60 4. 2.3.3.Cuprins InterfaŃa_______________________________________________________________________________4 Panoul de comenzi_______________________________________________________________________6 Introducerea datelor____________________________________________________________________17 Stabilirea mediului de desenare___________________________________________________________18 Lucrarea de laborator Nr. Racordari___________________________________________________33 2. Studierea unor comenzi de desenare rapidă şi cu un grad de precizie ridicat_________________25 Exemplu rezolvat______________________________________________________________________27 Exemple propuse______________________________________________________________________32 Lucrarea de laborator Nr. Desen prototip______________________________________________________________55 4.3 Cotarea___________________________________________________________________________61 Exemplu propus_______________________________________________________________________61 Lucrarea de laborator Nr 5. Sectiuni complexe_____________________________________________62 5.3.1 Studierea unor comenzi de editare a desenelor__________________________________________ 46 3.1. Studierea unor comenzi de editare a desenelor__________________________________________36 2.

Piese 3D_____________________________________________________86 9. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D_________________________________86 9. Realizarea 3D a scaunului regrabil.2.3.Exemple propuse______________________________________________________________________73 Lucrarea de laborator Nr 6. Introducere_____________________________________________________________________101 10.4.1.1 Efectuarea unei scheme electrice sau electronice. Introducere in modelarea 3D.2 Exemplu de schema electica.__________________________________83 Exemplu propus_______________________________________________________________________85 Lucrarea de laborator Nr 9. efectuarea planului casei.1.1.1. Primitive de desenare 3D__________________________________________________________105 Exemplu rezolvat____________________________________________________________________113 Exemplu propus_____________________________________________________________________114 Lucrarea de laborator Nr 11___________________________________________________________115 11. Modelarea prin muchii (tip wireframe)________________________________________________94 Exemplu rezolvat_____________________________________________________________________94 Lucrarea de laborator Nr 10___________________________________________________________101 10.2.1. OpŃiuni şi comenzi specifice reprezentării axonometrice-izometrice_________________________74 Exemplu rezolvat______________________________________________________________________76 Exemple propuse______________________________________________________________________81 Lucrarea de laborator Nr 8.2 Modelarea obiectelor tridimensionale_______________________________________________123 Exemplu rezolvat____________________________________________________________________123 137 .3. cu ajutorul functiilor studiate anterior_______________115 Lucrarea de laborator Nr 12___________________________________________________________120 12. Proiectul casei________________________________________________83 8. Tipărirea la scară a modelelor 3D SpaŃii de lucru_______________________________________89 9. Editarea modelelor 3D_____________________________________________________________91 9.1 Modelarea obiectelor palne________________________________________________________121 12. Sectiuni______________________________________________________74 7.__________________________________________________________73 Exemplu propus_______________________________________________________________________73 Lucrarea de laborator Nr 7._________________________________________73 6. Schema electrica_______________________________________________73 6. Studiul unor comenzi de bază pentru a defini suprafeŃe 3D_____________________________102 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful