DANIELA ANA-MARIA RADU ELEMENTE DE CULTUR I CIVILIZA IE CRE TIN

NOTE DE CURS

1

EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NA IONAL AL CERCET RII TIIN IFICE DIN ÎNV MÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.).

2

DANIELA ANA-MARIA RADU

ELEMENTE DE CULTUR CIVILIZA IE CRE TIN
NOTE DE CURS

I

3

Copyright © 2008 Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei edi ii apar in Editurii Pro Universitaria Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat f r acordul scris al Editurii Pro Universitaria Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României 4 .

................. PRIMELE MANIFEST RI ARTISTICE I RELIGIOASE................................. ISTORIA POPORULUI EVREU ...CUPRINS INTRODUCERE..............................................9 I.................................................. CONCEPTUL DE MENTALITATE.............................. PRINCIPALELE GRUPURI DE CULTUR I CIVILIZA IE ACTUALE....133 XIV................................................. IMPERIUL ROMAN.. PRIMUL STAT CRE TIN................................................................................................................ ALTE MARI RELIGII ALE LUMII ..................151 ANEXE.................................................. CIVILIZA IA CRE TIN ...........................................94 X...............................................................................................124 XIII.................................................................... VECHIUL TESTAMENT........142 INFORMA II PRIVIND PROBA DE EVALUARE SEMESTRIAL ...30 IV.............................. CATOLICISM... CRE TINISM TIMPURIU I ORTODOXIE.............................. PRIMELE SOCIET I UMANE......................................................................... ORDINELE CAVALERE TI......................... CULTUR I CIVILIZA IE.............. MAREA SCHISM .............................................. RELIGIA IUDAIC .............. PARTE A CIVILIZA IEI UNIVERSALE......................... CIVILIZA IA ELENISTIC –– PILON AL CRE TINISMULUI......116 XII...................................................................................................................104 XI.................54 VI.................72 VIII................................ REFORMA I CULTELE PROTESTANTE ...19 III.... ORDINELE C LUG RE TI .......................................... CULTURA I CIVILIZA IA ORIENTULUI MIJLOCIU ........................... APARI IA CRE TINISMULUI................................. REVOLU IA INDUSTRIAL ..............38 V............ MENTALITATE ROMÂNEASC MENTALITATE EUROPEAN .................................... SINCRETISMUL IUDEO-ELENISTIC ..153 5 ...............84 IX.................. CULTE NEOPROTESTANTE . DIFEREN E I ASEM N RI ..................................................................................................... CRUCIADE............... EREZII........................... RENA TEREA.....11 II.......... IMPERIUL BIZANTIN................ INFLUEN A CRE TINISMULUI ASUPRA SOCIET II MODERNE..........148 BIBLIOGRAFIE ........................... EXEMPLE DE SUBIECTE..... MONAHISMUL..................................61 VII.......................INFLUEN E ASUPRA RELIGIEI I SOCIET II EBRAICE.................

6 .

traducere din englez de Mircea Iv nescu. ( James Joyce.Moise îl n scu pe Noe i Noe îl n scu pe Eunuch i Eunuch îl n scu pe O'Halloran i O'Halloran îl n scu pe Guggenheim i Guggenheim îl n scu pe Agendath i Agendath îl n scu po Netaim i Netaim îl n scu pe Le Hirsch i Le Hirsch îl n scu pe Jesurum i Jesurum fi n scu pe MacKay i MacKay îl n scu pe Os-trolopsky i Ostrolopsky îl n scu pe Smerdoz i Smerdoz îl n scu pe Weiss i Weiss îl n scu pe Schwartz i Schwartz îl n scu pe Adrianopoli i Adrianopoli îl n scu pe Aranjuez i Aranjuez îl n scu pe Lewy Lawson i Lewy Lavvson îl n scu pe Ichabudonosor i Ichabudonosor îl n scu pe O'Donnell Magnus i O'Donnell Magnus îl n scu pe Christbaum i Christbaum îl n scu pe Ben Maimun i Ben Maimun îl n scu pe Dusty Rhodes i Dusty Rhodes îl n scu pe Benamor i Benamor îl n scu pe Jones-Smith i Jones-Smith îl n scu pe Savorgnanovici i Savorgnanovici îl n scu pe Jasperstone i Jasperstone îl n scu pe Vingtetunieme i Vingtetunieme îl n scu pe Szombathely i Szombathely îl n scu pe Virag i Virag îl n scu pe Bloom et vocabitur noraen eius Emmanuel. Univers. Ed. Ulise.1984 ) 7 .

8

INTRODUCERE

Cre tinismul poate fi abordat ca fenomen psiho-socio-cultural, ca element constitutiv al grilei culturale a societ ilor unde a existat. Profilul individualit ilor modelate în zona sa de iradiere are o anumit structur cognitiv i afectiv , o anumit percep ie a vie ii, un anumit tip de mentalitate. Cristalizarea cre tinismului de-a lungul istoriei nu a reprezentat un proces fastuos, ci o suit de diviziuni, rupturi, alegeri de multe ori dramatice, lupte i schimb ri la nivelul con tiin elor i structurilor sociale. Dincolo de vicisitudine i eroare, acest fenomen religios secular a oferit o patrie spiritual pentru milioane de oameni: cre tin tatea desemneaz calitatea de a fi cre tin, de a sim i comuniunea cu cei care au acelea i valori. Cre tinismul a oferit posibilitatea oamenilor simpli de a se exprima i marilor spirite de a aprofunda intui iile lor asupra realit ilor i misterelor existen ei i efemerului. Din momentul în care s-a cristalizat a reprezentat dincolo de doctrin , i lupt , i agonie, i preg tire pentru via i sensul acesteia. Cre tinismul nu ofer modele prefabricate, gata finisate dar ofer îns libertatea de a g si sensul, pentru c , pacea vine dup lupt , iar lumina dup întuneric. A tr i, a lupta, a lupta pentru via i a tr i prin lupt reprezint un profil uman. Cre tinismul a creat premisele unui model cultural axat pe libertate de a alege, iubire necondi ionat , lupt i tr ire pentru un sens. Oamenilor le r mâne s perceap vigoarea a ceea ce acest curent uman a propus, s priveasc realist i lucid, nedeformat, esen a mesajului cre tin. Notele de curs se doresc a reprezenta un suport informa ional pentru 9

studen ii Facult ii de tiin e Politice la disciplina Istoria culturii i civiliza iei cre tine, disciplin care contureaz anumite repere f r de care fiin a uman , într-o societate a multidimensiunii informa iei, nu s-ar putea insera, nu ar putea descifra noul, nu ar putea modela sensul prezent f r a articula trecutul c tre viitor.

10

ac iuni. Scheletul mai jos prezentat se încearc a fi o prim ini iere. Raportul cultur .civiliza ie. Cultura se înglobeaz în comportamentul uman sub form de convingeri. Cultura este modelul bazal care ofer reperele ini iale. Piramida lui Maslow 5. tradi ii. 4. pentru a reu i s delimit m spiritul civilizator al traiului laolalt . care modeleaz temperamentele i le transform în personalit i individuale. Concepte utile în definirea culturii. Civiliza ia cre tin . informa ia trebuie completat . Dincolo de concepte. oamenii î i delimiteaz caracteristicile personale. Presupune: valori. parte a civiliza iei universale Este deosebit de important s se perceap nuan ele termenilor de cultur . moravuri. 1. Func ii ale culturii 6. Sensuri ale conceptului de cultur 3. cultura i civiliza ia reprezint realit i pe care trebuie s le adapt m cu delicate e structurilor individuale. iar în func ie de particularit ile spa iilor. 11 . devenind un adev rat act cultural de conduit . creeaz la rându-le produse de cultur i civiliza ie.I. norme. Actul percep iei culturale reprezint un salt ontologic iar con tientizarea reproducerii identit ilor prin cultur un punct vital pentru articularea structurii sociale. Delimitarea conceptului de cultur . mentalit i. respectiv civiliza ie. Ca i în cazul cursurilor ulterioare. Modelarea personalit ilor presupune interac iunea unui complex de factori. Cultur i civiliza ie. Cultur i civiliza ie cre tin 1. Concepte utile în definirea culturii 2.

””Aceasta este porunca mea: s v iubi i unul pe altul precum v-am iubit Eu. 15. .. militar ……cz. a ordonat-o.cz. filosofie. cre tinismul a oferit un plus de statuare valoric civiliza iei. Întreb ri posibile: Care este raportul civiliza ie-cultur ? 2.. a adaptat-o necesit ilor umane cu dragoste. ornamentele i divertismentele……c. politic . ca sufletul lui s i-l pun pentru prietenii s i”” (Ioan.îmbr c minte……cz. datinile……c. credin ele i practicile religioase……c..c. locuin ……. Care sunt reperele civiliza iei cre tine? 5. Chiar dac istoria civiliza iei omenirii nu este istoria cre tinismului. 10-13). Marca i în dreptul fiec rui produs de mai jos domeniul din care acesta face parte: cultur (c) sau civiliza ie(cz) alimenta ie……cz. organizarea social . Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are.. obiceiurile……c. operele de tiin ……c. Care este diferen a de abordare a culturii dintre reali ti i subiectivi ti? 4. Care sunt sensurile conceptului de cultur ? 3. podoabele…………c. responsabilitate i libertate de a alege.. 18 .

Evenimente care contribuie la structurarea mentalit ii române ti 3. (Burguiere. credin e. a creat maniere de a sim i. în m sura în care cre tinismul a creat opinii ordonate în jurul valorilor pe care acesta le-a promovat. Mentalit i europene-mentalitate româneasc 1. Conceptul de mentalitate. Mentalitate româneasc -mentalitate european No iunea de mentalitate este relevant în cadrul cursului de istoria culturii i civiliza iei cre tine. stabilitate (supravie uiesc i rezidual). 1. atemporalitate. Mentalitatea individual sau/ i colectiv reprezint motorul care propulseaz individul i comunitatea spre adaptare i crea ie sau motorul care poate îngreuneaz procesul schimb rii sociale datorit faptului c mentalit ile înainteaz în istorie precum corpusuri invizibile în ciuda faptului c hainele în care acestea se înf oar pot avea aerul nout ii. De ce este necesar schimbarea mentalit ii 4. cognitiv . Mentalit ile reprezint un ansamblu de predispozi ii. atitudini. orient ri de natur intelectual i moral . Sunt strâns legate de istoria sistemelor culturale. Conceptul de mentalitate.II. comune membrilor unei comunit i. dar nu i omogene. Conceptul de mentalitate 2. ansamblu care se exprim în opinii. Prezint tendin la invarian . a multiplelor orizonturi spirituale. de a gândi i de a ac iona atât la nivel individual cât i la nivel colectiv. Sunt liantul cel mai durabil dintre un individ i o comunitate. (societatea poate fi definit i ca ansamblul de indivizi cu imagini i reprezent ri sociale asem n toare). comportamente. construc ii intelectuale. 1983) (vezi Anexa 2) Mentalit ile însumeaz o serie de caracteristici: Sunt întotdeauna colective. Reprezint exerci iul prin care ne asum m interior via a socio-cultural . Concentreaz forma universului ideilor. reprezent ri specifice. afectiv . a sistemelor de credin i 19 .

produsul final în acest context fiind un tip original de structur social modern . Dup experimentele la nivel colectiv ale comunismului se pune problema structurii noastre identitare. faptul c la noi totul se declan eaz i începe mai târziu i. Surprind nuan ele i mi carea. la metodele psihologiei sociale. dictatura militar a lui Antonescu –– mai târziu decât cea a lui Pilsudski în Polonia. de a ne manifesta solidarit ile latente sau ata amentul fa de valorile etnicit ii i de a ne sim i parte a identit ii na ionale. ca sintez dinamic i vie a fiec rei societ i. 2. sensibilit ilor. sentimentelor. Includ domeniul afectivului. mai mult. Acestui decalaj i s-a ad ugat comunismul. centrat pe raporturi de proprietate agrare. într-o anumit colectivitate. Ne-am diferen iat ca fiind altfel prin structura rural tradi ional . a verigilor comune care ne unesc de-a lungul existen ei. cu sensibilitatea tradi ional i antiburghez . credin e. care are ca obiect colectivul. pasiunilor. nefiind doar o reflectare a acesteia. Înglobeaz elemente ireductibile care diferen iaz tipurile de civiliza ie. 20 . a structurilor mentale i a fondurilor emo ionale comune. Iau na tere din necesitatea de a explicita anumite circumstan e particulare (idei. chiar i sfâr itul comunismului) sau infantilismul românesc de a da vina pe altcineva i de a nu ne asuma responsabilitatea a ceea ce suntem i putem face. prejudec i) într-o anumit societate. S-au amintit în multe comentarii ale speciali tilor în domeniul tiin elor sociale i istorice. iar etnologia creeaz dialog cu sociologia. prin societatea centrat pe marea proprietate. caracteristici precum starea româneasc de perpetu a teptare. prin sistemul patriarhal i autoritar. care a modificat bazal structurile sociale. occidentalizarea societ ii române ti a fost în contradic ie cu îns i structura sa. apeleaz . în urma adapt rii. Modernizarea.valori. Evenimente care contribuie la structurarea mentalit ii române ti Vicisitudinile timpului tr it au modelat maniera de a reac iona la anumite provoc ri ale istoriei. în acest timp inert nu ne preg tim pentru a ataca mai cu tact (dictatura regal –– mai târziu decât în Serbia. de structuri i dinamic social .

Exemplu: Calota Scandinav a Europei. despre periodizarea istoriei i preistoriei. Religiozitate primitiv . În aceast perioad este semnalat apari ia omului. Antropologia cultural studiaz comportamentul uman. bazat pe norme (cultur ) în context spa io-temporal concret. Primele societ i umane.5 –– 2 milioane ani (cea mai scurt perioad din istoria p mântului) când o p trime din suprafa a acestuia a fost acoperit de calote groase de ghea în urma r cirii climei. despre religia ce a înso it omul în cursul evolu iei sale. primele manifest ri artistice i religioase. Religia preistoric a furnizat principiile de baz pentru credin ele religioase ale epocii istorice primare din Orientul Apropiat i Mijlociu. descoperirile acestor tipologii umane s-au constituit ca un punct de plecare în ini ierea universului noilor civiliza ii. o serie de caracteristici comune religiilor popula iilor tribale contemporane. 30 . cea Canadian în America de Nord. condi ia acestuia ca sintez a evolu iei vie ii pe p mânt. la indivizii considera i primitivi. Mai mult. Prin alternan a diferen elor de temperatur . cea Siberian în Asia. ghe urile înaintau (faze glaciare) sau se retr geau (intraglacia iuni). Primele tipuri de comunitate uman 1. Reprezint sistemele de gândire care au drept ax central i finalitate fiin a uman . Cursul ofer no iuni despre apari ia primelor manifest ri umane. Antropologie: anthropos (om) i logos (cuvânt). începuturile artei 4. component a societ ilor umane 3. 1. aceast alternan exercitând o puternic influen asupra vie ii i migra iei animalelor. cât i artistic . atât în plan de organizare socio-cultural . Se pot sesiza de asemenea. Concepte care faciliteaz în elegerea no iunilor din curs Cuaternar: perioad care dureaz cam 1. Religia.III. Concepte care faciliteaz în elegerea no iunilor din curs 2.

Sacrul devine astfel esen a oric rei religii. func iile religiei. dar aceasta nu poate fi desprins decât din atitudinea noastr fa de aproape. are o realitate dubl : crea ie divin pe care omul nu o poate p trunde complet pe de o parte i un ritual prin care omul încearc s fie al turi de Dumnezeu. Raportul religie . S-a apropiat i el i mi-am dat seama c era fratele meu””. Religia. Un proverb tibetan sintetizeaz foarte bine simplitatea acestei st ri: ““întro zi am v zut ceva mi cându-se în dep rtare. numit i dimensiune teoretic ). component a societ ilor. Religia (latinescul religare-a lega) reprezint leg tura omului cu sacrul. Religia are o func ie explicativ : clarificând unele din problemele existen ei.sacru tiin a i religia reprezint cele dou mari provoc ri ale vie ii care înglobeaz o parte de necunoscut i mister. Cele trei dimensiuni reunite pot oferi un nivel al tiin ei despre divinitate.2. are finalit i care au evoluat concomitent cu evolu ia societ ii i s-au desf urat în func ie de acela i eveniment cauz : sacrul. o func ie de coeziune social . cât i prin ac iunea bisericii la nivelul comunit ilor. societ ile în care ace tia tr iesc sunt cele care delimiteaz cadrele sacrului i profanului (laicului). o func ie normativ-moral . adic o teologie care clarific natura raportului oamenilor cu sacrul. exist în toate spa iile unde au tr it oameni. Oamenii timpului nostru a teapt ca religia s -i înve e compasiunea. Practicile oamenilor i dorin ele acestora. 31 . ca i produs cultural. o func ie protectiv-moral (omul nu se simte abandonat i vulnerabil). în toate timpurile umane. devine observabil i analizabil. leg tur care-i creeaz senza ia de coeren într-o lume greu de st pânit vreodat . ceremonialul religios (ce impune reguli de ordine ritualic i reprezint dimensiunea ac ional ) i cadrul institu ional în care se desf oar ritualul care îi reune te pe indivizii uni i prin acelea i idei (dimensiunea organizatoric ). M-am apropiat i mi-am dat seama c era un om. Am crezut c era un animal. Orice sistem religios are trei axe de manifestare: dogmele religioase (reunite în doctrin . creând spa iul respectului aproapelui i distinc ia dintre bine-r u. Religia. contribuind la con tientizarea sentimentului de unitate i nu în ultimul rând o func ie de control social atât prin inocularea unor norme morale la nivel individual.

abilit ile tehnice. sau: în momentul descoperirii lor de c tre europeni. aplicabil ca atare Europei. aztecii se aflau în neolitic)..). Darwin conchide în urma cercet rilor (““Originea speciilor”” –– 1859 i ““Descenden a omului”” –– 1871) c omul descinde din lumea animal (are str mo i comuni cu cei ai primatelor superioare de ast zi.10. care pune accent pe evolu ie ca un proces firesc de adaptare la mediu. H). Omul a evoluat apoi biologic i spiritual în etape articulate. dezvoltându.5 mil. Perioadele care s-au succedat în decada preistoriei au fost consemnate ca fiind cele ale epocii pietrei cu perioadele ce-i corespund acestora: paleolitic (2. creierul voluminos).Australia. Printre evenimentele desf urate pe parcursul acestor periodiz ri se pot remarca: Apari ia i dezvoltarea omului (antropogeneza) explicat orient ri teoretice : prin dou Perspectiva evolu ionist .H.000 Î. mezolitic (10.H. existând varia ii considerabile în alte regiuni ale Globului (ex: popula ii contemporane aflate înc în epoca pietrei: bo imani. de i posesori ai unei dezvoltate culturi. Astfel. Religiozitate primitiv i începuturile artei Preistoria este perioada în care sunt consemnate primele forme de religie i art posibile datorit procesului de antropogenez precum i debutului procesului de etnogenez (sfâr itul neoliticului . neolitic (7000 –– 3000 Î. cucerind pozi ia vertical .3.i gândirea i limbajul.Africa .). Î. Istoria cuprinde succesiunea fazelor epocii metalelor: astfel epoca bronzului relevant în special datorit accentu rii procesului de etnogenez i epoca fierului cu cele dou perioade-Hallstatt i La Téne. la provoc rile acestuia.epoca bronzului). Orientului Mijlociu i unei p r i considerabile din Asia.000 –– 7000. În perspectiva acestei teorii principalele grupuri umane ar fi: 32 . pigmei . argumente: locomo ia biped . Comentarii: Periodizarea de mai sus este aproximativ ca datare. aborigeni .

prin: modul de locuire. cu cele dou subspecii: Homo sapiens neanderthalensis (““omul de Neanderthal””). Perspectiva crea ionist . limbaj articulat primitiv.35 m. fiin a uman creeaz culturi specifice. în fier etc). dar omul creeaz unelte care-l ajut s creeze alte unelte. 1. Se consider a fi o adaptare în func ie de habitat pentru o asigurare a supravie uirii. Homo erectus (erectus = drept. de la simpla cioplire. iar speciile nu se mai creeaz . prin lefuire. uneori individual. Cain (agricultor). .000 de ani. Abel (p stor nomad). Omul a fost vân tor––pescar-culeg tor (hunter-gatherer). supersti ii. mai târziu comercian i. exprimat prin tipul de ad post. alteori comun (casa lung viking . cresc tor de animale. Europa. diferite forme de art ). prima teorie care afirm c fiin ele vii sunt atâtea câte le-a creat fiin a suprem (dup chipul i asem narea sa). colonizând Asia. Apari ia i dezvoltarea uneltelor i a tehnicilor de producere a acestora. Homo sapiens. i alte specii care utilizeaz obiecte din mediul înconjur tor.exist . reunit instinctual pentru procreere i ap rarea progeniturii (perpetuarea speciei). uneori chiar dup o anumit prelucrare a lor. s-a evoluat de la familia pereche. la metalurgie i meseriile focului (lucru în bronz. Homo sapiens sapiens (““omul de CroMagnon””. me te ugar). la familiile 33 . agricultori.Australopithecus = cel mai vechi hominid identificat. Social. ca unelte. specia din care se presupune c face parte omul actual) care apare acum 40-50. ulterior apare dezvoltarea ocupa ional i primele forme de specializare asociat acesteia (agricultor. p r se te Africa. probabil vegetarian. cunoa te focul. specificul ocupa iei de baz : p stori. tipurile de exprimare a gândirii abstracte (începând cu ritualuri funerare. confec ioneaz unelte. locuin ele lacustre). folosind ceea ce natura îi oferea. case din Polinezia. Homo habilis (habilis = îndemânatic) = omnivor. Datorit adapt rii la mediu. vertical) = unelte mai elaborate. tr ie te în grupuri. nu mult diferit de primatele de ast zi. în regnul animal.

Se trece apoi pe o alt treapt de ini iere.erau considerate ““opere utile””. Urm toarea etap a fost apari ia societ ilor complexe. i sunt în curs de dispari ie total .picturi rupestre. obiecte înc rcate de ““anima””. un grup de conducere i coordonare (militari. asocierea în grupuri din ce în ce mai eficiente (familie––clan––trib-societate).n. pentru ap rare. prelucrare fibre). amenajarea mediului într-un habitat convenabil. aflat în slujba magiei/religiei (idoli. pe pere ii pe terilor (Lascaux. Altamira). Primele tipuri de comunitate uman Societ ile de vân tori i culeg tori. Omul dezvolt concepte despre cunoa terea. feti uri. m rog s mearg bine””). la arta sacr . a necesitat apari ia tehnicilor de construc ie. existen a lumii nev zutului. care poate fi benefic sau malefic. Sunt alc tuite din grupuri mici de oameni care î i asigur existen a prin vânat. primele manifest ri de art . atragerea i influen area nev zutului prin intermediul for ei magiei i religiei. a sacrului. manifest ri ale unei gândiri în primul rând motivate pragmatic (““cer iertare animalului ucis. marea mas . pescuit i culesul plantelor comestibile. prezint pu ine 34 . a tehnicilor i specificului în vestimenta ie ( esut. ad postul i fabricarea acestuia a implicat a ezarea într-un teritoriu fizic/magic. 4. sacralitate). *** Printre influen ele civiliza iilor preistorice asupra structurilor societale moderne se pot men iona: focul i producerea lui pe cale artificial : crucial în ap rare-atac.e. Apar acum 50 000 î. procurarea hranei i mai târziu a altor necesit i materiale sau spirituale. func ionari). preo i.înrudite organizate în gin i i clanuri pe criteriul descenden ei (matriliniare sau patriliniare). unde se poate poate sesiza o ierarhie: ef ( efi) ai grupului. a structurilor statale bazate pe stratificare social . ierarhizate. produc toare de bunuri. prelucrarea hranei. producerea de lumin i c ldur .

4-5 familii.i asigura existen a. prezint inegalit i. pân în prezent) depindeau de cre terea animalelor domestice pentru a. pân în prezent) erau bazate pe mici comunit i rurale. care locuiau într-o zon împ durit . erau alc tuite din câteva sute i mii de membri. În anul 1960 au fost studia i de c tre antropologi i pe atunci modelul lor original era intact.milioane de oameni.n.H.. exist unele ora e unde se concentreaz comer ul i me te ugurile. Via a lor era dedicat animalelor pe care le îndr geau într-o asemenea manier încât b rba ii purtau numele boilor favori i iar femeile ale vacilor favorite. f r ora e sau metropole. erau organiza i în grupuri mici. acestea puteau fi ridicate în câteva ore sau abandonate foarte repede (nu st teau mai mult de o lun într-un loc). Comentarii : nu erau interesa i de aspectul material al vie ii.). Exemplu: tribul Nuer din sudul Sudanului în componen a c ruia se aflau cam 200 000 de indivizi care vorbeau aceea i limb . inegalit ile erau mai pronun ate decât la p storii culeg tori. Statele sau civiliza iile tradi ionale (6000 Î. adesea suplimentat prin vân toare. cea de-a treia civiliza ie 35 . Exemplu: tribul Gururumba (Noua Guinee) constituit dintr-o mie de locuitori. XIX) bazate pe agricultur . erau conduse de c petenii sau regir zboinici. conduse de un rege sau de un împ rat. erau conduse de c tre c petenii. s-au transformat. organiza i în ase sate.e. greu de p truns. Un exemplu de astfel de comunitate sunt pigmeii Mbuti din regiunea Zairului.e. via a se centra pe agricultur . –– sec. f r efi.n.inegalit i cum ar fi diferen e de rang limitate la vârst . pescuit. cu locuin e din frunze pe un cadru din crengi. dar. sex. aveau obiceiuri legate de r saduri i gr din rit i s rb tori unde erau sacrificate animale. o dat cu restructur rile sociale. Africa Central .H. erau interesa i de valori religioase i activit i ceremoniale Societ ile pastorale (12 000 i. Exemplu : Maia ii (300 –– 800 Î. aveau acelea i obiceiuri i erau grupa i în sate aflate la distan e de 10 –– 30 km. prezentau inegalit i. Societ ile agrare (12 000 î. sunt foarte mari .

amulet ) care îndep rteaz spiritele rele i orice ac iuni r uf c toare. dotate cu puteri a c ror eficacitate este considerat a fi irezistibil ). localiza i în peninsula Yucatan. dar i între oameni i diferite fiin e. Golful Mexic. fie în obiecte. Astfel. prin acte sau formule prestabilite. divina ia sau ghicitul . totemul este considerat a fi str mo ul tribului. independent . feti ismul deriv de la cuvântul portughez fetico (obiect vr jit) i reprezint un obiect (talisman. Comentarii: Religia primitiv se caracterizeaz ca fiind prelogic i mistic . reprezint sentimentul profund de înrudire nu numai între oameni. care s l luie te în anumite lucruri sau fiin e. diferite tipuri de magie (magia este definit ca o dorin puternic a fiin ei umane de a st pâni i controla for ele naturale. datorit faptului c se raporteaz la partea emo ional . venerarea unor obiecte de in toare de mana cum ar fi pietre. tabu-ul desemneaz un fenomen social complex. for a sacrului fiind supranatural i influen ând comunitatea). copaci. credin a în mana care reprezint credin a într-o putere tainic . în aceast categorie incluzându-se persoanele i faptele care de in o putere sacr .american . fie în faptele imediate. spiritele i chiar divinit ile sunt imaginate dup chipul uman.. dar i de precau ie. acestea având o anumit for de transformare. care datorit unor transe reu e te s intre în lumea spiritelor i s alunge r ul i moartea).practic specific primitivilor menit s deslu easc tainele viitorului. amanismul ( amanul este o persoan cu o pozi ie special în lumea primitivilor. eul spiritual fiind proiectat fie în exterior. Pe un astfel de model de religie primitiv se bazeaz : recunoa terea sacrului (primitivul are atitudine de respect. condu i de clasa aristocrat a preo ilor r zboinici. animale. animismul reprezint credin a c toate lucrurile sau fiin ele sunt însufle ite de spirite sau suflete. cu capitala la Tikal –– 40 000 locuitori. 36 .

5. Care sunt primele tipuri de comunitate uman ? 6. 37 . organizarea ritualurilor comemorative. Func ii sociale ale religiei. filtrate de acesta sub variate forme specializate în întreaga lume.Întreb ri posibile: 1. Enumera i i dezvolta i dou dintre acestea. mai departe. ca principii fundamentale care au fost ulterior dezvoltate de civiliza iile Orientului Mijlociu i Apropiat i. toate acestea s-au constituit ca baze. (fie ea i pragmatic ). Care sunt marile descoperiri umane care reprezint baza civiliza iilor moderne? 4. Preciza i care este leg tura dintre magie i religie. 3. Care este temeiul teoriei evolu ioniste? Dar al celei crea ioniste? Argumenta i op iunea dumneavoastr . a sacrului. surprinderea misterului. Cum influen eaz practicile primitivilor civiliza iile ulterioare? Diversele forme de art . dorin a de a crede într-un ““ceva”” supranatural. 2.

Religia i cultul.IV. Pozi ionarea sa geografic a determinat o economie bazat pe agricultur : sistemul presupunea existen a de grupuri umane sedentare care au dezvoltat rela ii de comunicare prin schimbul de produse. dar având în vedere faptul c istoria debuteaz o dat cu primul document scris.H. gr dinile suspendate din Babilon. primele ora e-state. rege-zeu (sub akkadieni). Localizare spa io-temporal 2. 1. baza piramidei fiind constituit din: popula ia activ ce presta servicii în agricultur contra celor necesare traiului i contra p mânturilor oferite acestora doar cu drept de folosin . Evreii i Mesopotamia 1. S-au consolidat astfel statusuri sociale specifice unei societ i destul de complexe unde regele reprezenta autoritatea suprem care deriva din cea divin . Vârful piramidei concentra puterea economic i spiritual administrat de regepreot. i-au perfec ionat obiectele de metal i au creat structuri sociale adaptate supravegherii canalelor de iriga ii i digurilor.H. Cultura i civiliza ia Orientului Mijlociu -influen e asupra religiei i societ ii ebraice IV 1. ziguratele. speciali tii au fixat reperele temporale mesopotamiene între 3600 Î. epopeea lui Ghilgame constituie doar o parte a crea iei materiale i spirituale. (invazia macedonian ). 38 . Mesopotamia este considerat cea mai veche civiliza ie istoric . Elemente de originalitate ale civiliza iei mesopotamiene 3. Mesopotamia Primul sistem de scriere. statuate de c tre o sintez de popoare denumite generic civiliza ie mesopotamian . primul cod de legi. Localizare spa io-temporal Situat între fluviile Tigru i Eufrat. -332 Î. Se consider c aceast civiliza ie s-a dezvoltat de-a lungul a ase mii de ani. ajutat de un aparat birocratic.

1.imagine general 2. Grecia continental prezint astfel trei regiuni distincte: nordul. filosofie). Polisul (ora ul-stat). Religia grecilor 7. iar înspre partea de sud a acesteia. partea central . Perioada oligarhiilor 4. Domina ia Spartei 5. Romanii au mo tenit direct modelele culturale grece ti. element definitoriu al lumii elene. Dorida). s la ul zeilor. Creativi în cele mai diverse forme (politic literatur . Epoca elenistic . format în principal din dou provincii - 61 . Influen a asupra dogmei cre tine 1.VI. prin istmul Corint. Domina ia Atenei. Expansiunea civiliza iei grece ti. bine ancora i în realitate. Civiliza ia greac .imagine general Civiliza ia greac s-a pl m dit în bazinul M rii Egee. Grecia antic . Explozia cultural 6. R zboiul peloponesiac. Civiliza ia elenistic –– pilon al cre tinismului Antichitatea greac a reprezentat matricea formatoare i valoarea normativ pentru cultura european . armoniei i echilibrului au avut drept filosofie central umanismul generos. Epoca lui Pericle. Rezisten a antipersan i triumful democra iei. Trecerea dinspre partea nordic a Greciei continentale spre cea de mijloc se face prin defileul de la Termopile. surs i model cu rol decisiv în modelarea civiliza iei europene. Epopeea lui Alexandru Macedon. Grecia antic . unde se afl Olimpul. în Grecia continental (Sudul Peninsulei Balcanice). Civiliza ia minoic i influen a ei asupra marii civiliza ii elene. Eolida. Mycene i ““lumea r zboiului troian”” 3. în Grecia insular (insulele din Marea Egee) i Grecia asiatic (Ionia. pentru a le adapta ulterior întreg imperiului. centra i pe spiritul propor iei.

axat pe esen e (conform grecilor esen ialul nu const în cuvinte. a filosofiei care a inspirat toate curentele filosofice ale lumii europene. orientate c tre filosofie i cultur . 4. c majoritatea Epistolelor se adreseaz unor comunit i protocre tine aflate în ora e grece ti). Grupuri culturale componente ale civiliza iei grece ti i polisul. cre tinismul. a format dogma i principiile cre tine. Datorit mediului oferit de statele elenistice.Apostolul Pavel nu i-a axat întâmpl tor misiunea apostolic asupra ora elor grece ti (de v zut. Spiritul elen. lumea elenistic a fost universul care a putut privi cu suficient maturitate i în elegere na terea uneia dintre marile religii ale lumii. Democra ia atenian 3. 5. datorit expunerii permanente la concepte noi. de pluralitate religioas o sintez a elementelor mozaice i grece ti (Sfânta Treime –– o sublimare a monoteismului a grecilor este doar un exemplu). Majoritatea simbolurilor esen iale ale cre tinismului reprezint iudaic cu ideea dominant spiritului.Caracteristici ale i percep ia omului. 70 . În acela i timp. Alexandru Macedon. Civiliza ia greceasc 2. Umanismul ““ra ional”” elen întâlnea astfel un spijin. în timp. Grecia i influen a sa asupra cre tinismului Civiliza ia elen a fost cea care a pus bazele tiin elor moderne. ci în concept i idee iar f r esen e lucrurile nu pot fi cunoscute) a constituit un mediu prielnic pentru ca ideile i m rturiile primilor ucenici ai lui Hristos s poat înflori în ceea ce. a fost generat un public suficient de ““treaz”” pentru a recepta ideile absolut revolu ionare ale cre tinismului. religiei grecilor 6. de-a lungul istoriei sale de pân atunci. Filosofia greceasc a apropiat omul de natura sa prin profunzime i cunoa tere. ca exemplu. revelat. Mitologia greac 7. adresat Întreb ri pentru examen: 1. islamice i chiar hinduse.

71 . atât de orientate c tre filosofie i cultur . a fost generat un public suficient de ““treaz”” pentru a recepta ideile absolut revolu ionare ale cre tinismului. Datorit mediului oferit de statele elenistice.prin definirea sensului umanului în aceast existen .

precum i introducerea în lumea roman târzie a unor modele noi sociale i culturale caracteristice popoarelor care iau parte la marile migra ii. r spândirea i oficializarea religiei cre tine. În anul 395. Religie întemeiat pe iubire i non-violen . a avut loc o muta ie a mentalit ii care a declan at dezbinarea. religios i etnic. Acest lucru s-a datorat anarhiei.i Valens î i împart Imperiul i stabilesc i dou capitale: Milano sau Ravenna (apus) i Constantinopolul (r s rit). i însemnele imperiale sunt trimise la Constantinopol. perioadei de criz moral i politic caracterizat prin pierderea coeren ei teritoriale i dec derea civiliza iei urbane a Romei. cu capitala la Ravenna. Pe acest fundal are loc na terea. s-au transformat locurile sacre în domenii personale. care va deveni Imperiul Bizantin având capitala la Constantinopole i Honoriu –– pars Occidentis. în contradic ie cu majoritatea religiilor practicate în Imperiul Roman. fiind difuzat de apostoli i ucenicii acestora (Sfin ii Petru i Pavel predic la Roma 80 . cre tinismul a fost cea mai profund schimbare care s-a petrecut în cadrul Imperiului i care a avut cel mai mare impact asupra con tiin elor. monoteist . Imperiul roman se destram definitiv împ r it între cei doi fii ai s i: Arcadiu ––pars Orientis. Cre tinismul se afirm ca religie universal . Criza roman a reprezentat un conflict unde au interac ionat aspecte de ordin social. I. Cre tinii la Roma N scut în Orientul Imperiului. dup dispari ia împ ratului Teodosiu. Odoacru. P trunderea popoarelor barbare predominant germanice pe teritoriul Occidentului European (Imperiul Roman de Apus) are drept consecin e constituirea unor forma iuni politice noi –– statele barbare. S-a impus identitatea individual în defavoarea identit ii colective. În 476 ultimul împ rat roman Romulus Augustulus este detronat de c petenia migratorilor go i. cre tinismul apare la Roma abia la jum tatea sec.

s se înregistreze consacrarea din cre tinismului ca religie oficial de c tre Constantin prin Edictul de toleran persecu iile. Cre tinii erau judeca i în virtutea legilor de lex majestate sau pentru magie i crime. sacrilegiu. Tot în aceast perioad Flavia Domitilla. consider sufletul uman un l ca unde lucreaz duhul în credin .între 61-67). Traian (98-117) legalizeaz denun urilor anonime. Tacitus spunea despre Nero c . Sfântul Ioan Evanghelistul a fost exilat în Insula Patmos. în cazul primului. Domi ian (81-96) se folosea de refuzul cre tinilor de a pl ti d rile i îi acuz de tr dare. Persecu iile s-au constituit ca parte integrant în consolidarea i impunerea religiei cre tine. în vremea c ruia a avut loc prima persecu ie împotriva cre tinilor. ultimele i cele mai dure persecu ii religioase (incluzându-le aici i pe cele din Dacia i Dobrogea). În timpul domniei sale. Transformarea con tiin elor în spirit cre tin revine Apostolului Pavel. universalismul (fiecare se poate converti) i comuniunea care-l personalizeaz pe cel aflat în leg tur cu Dumnezeu. începând cu cel de-al doilea. Acestea au avut loc. cheam mul imea la convertire. Acesta predic egalitatea tuturor în fa a p catului originar.i îmbr ca victimile în piei de animale sau le transforma în tor e. fiind condamna i la tortur sau moarte. a a cum era considerat mica comunitate de apostoli i ucenici ce-l slujeau pe Mântuitor. acesta modificând percep ia mul imii referitoare la secta lui Iisus. Dintre împ ra ii prigonitori ai cre tinilor s-au remarcat Nero (54-68). datorit spiritului ocant de crud al unor împ ra i romani sau poate datorit fricii acestora la gândul r spândirii unui curent care nu venera decât împ ratul ceresc. dar le i restrânge prin refuzul una dintre rudele împ ratului devine cre tin –– 81 . Utilizeaz simbolul învierii. În timpul ultimilor împ ra i restauratori ai imperiului –– Diocle ian (245 –– 305) i Constantin cel Mare (306–– 336) au loc. În vremea sa. la Roma î i pierd via a în numele idealului i credin ei Sfin ii Apostoli Petru si Pavel (67). se pare. pentru ca.

în Capadoccia Sfântul Gheorghe. în Antiohia Sfânta Margareta. Religia roman –– izvoare i caracteristici. 6. simbol al vie ii la egipteni i al soarelui la cel i. De i au existat specula ii diverse ale motivelor acestor persecu ii continue. Perioadele istoriei romane. crucea reprezint semnul biruin ei i al identific rii acestora. Imperiul roman. II ca expresie a formelor estetice a simbolurilor religioase p gâne c rora li s-au atribuit interpret ri cre tine.313 iar în 325 la sinodul de la Niceea. Imperiul Roman Caracteristici. 3. de ordin pur sentimental. neintegra i în sistem. Erau percepu i ca incontrolabili. 7. Printre sfin ii care au cunoscut martiriul se num r : în Egipt Sfin ii Varvara. Cuceririle romane. Arhitectura Imperiului Roman. Un exemplu în acest sens este reprezentat de cruce care a fost ini ial simbol al regalit ii i al celor patru vânturi care aduceau ploaia i ofereau fertilitate naturii la babilonieni. Pentru cre tini. deci periculo i. simbol al vindec rii i binecuvânt rii în antichitatea ebraic . 2. mergând pân la argumente penibile. cauza acestui antagonism era refuzul cre tinilor de a accepta ca pontifex maximus pe împ rat. Cilicia. formele de organizare ale imperiului. 82 . Republica roman . cre tinismul este declarat religie oficial . Cosma i Damian. 9. Arta paleocre tin a contribuit la formarea iconografiei cre tine i la apari ia simbolisticii cre tine abstracte. Epoca roman târzie –– i Cre tinismul. 8. Izvoarele civiliza iei romane. Arta paleocre tin Se cristalizeaz în primele trei secole de dup Hristos. precum i devo iunea lor total orientat în principal c tre Divinitate i nu c tre autoritatea civil . 4. Întreb ri posibile: 1. A ap rut în catacombele de la Roma în sec. 5.

simbol al vie ii la egipteni i al soarelui la cel i. dar interpretate în sens cre tin. Arta paleocre tin –– pictura. Cre tinismul se exprim prin imagini i simboluri de influen fiin greco –– roman . Alte simboluri frecvente erau porumbelul. Arta paleocre tin ia în secolele I-III. Arta paleocre tin . 11. Persecu iile cre tinilor. Simbolurile p gâne erau interpretate în sens cre tin (ex: Crucea –– ini ial simbol al regalit ii i al celor patru vânturi care aduceau ploaia i d deau fertilitate naturii –– la babilonieni. III apar teme biblice specifice Noului Testament: minunile lui Isus. Mântuirea. Formele sale estetice sunt cel mai bine eviden iate în manifest rile de pe pere ii catacombelor.i simbol de identificare al acestora). 83 . p unul. imaginea Orantei –– cu bra ele ridicate simbolizând defunctul care se roag . în special –– a contribuit la formarea primului ciclu iconografic cre tin i la apari ia simbolisticii cre tine abstracte. Abia începând cu sec.caracteristici. 10. este semn al biruin ei la cre tini –– prin ar tarea sa lui Constantin cel Mare. iar temele specifice –– Bunul p stor. simbol al vindec rii i binecuvânt rii în antichitatea ebraic . pe tele –– ichthys.

Forma nu are valoare ca în cazul curentelor grece ti. Imobilitatea. caut pacea i lini tea. Via a intelectual i artistic bizantin . Forma în arta bizantin . Comenta i. 5. personal . Ochii sufletului i min ii care pot descifra i în elege. Arta trebuie s i emo ioneze sufletul i s devin obiect de contemplare. 3. 4. Mentalitatea Evului Mediu 7. spre ce conteaz . Este o art mistic 93 . Ce reprezint Bizan ul? 2. artistul nu face o oper simbolic . este cea care conteaz în reprezentare. Fiind o art sfânt . Arta bizantin pune accent pe seninul i pacea interioar datorit dematerializ rii formei i hieratiriz rii chipului. ca i atribut al sfin eniei. acestea sunt valorile ce coordoneaz arta bizantin . Arta bizantin reprezint o cotitur spre spirit.Întreb ri posibile: 1. Elemente specifice ale guvern rii bizantine. adev rul dincolo de aparen e. Caracteristici generale. Justi ia bizantin . Elemente ale artei bizantine 6. Arta este codificat în cadrul unor reguli i norme precise. dar este pu in perceptibil.

Constantinopol II în 553. Calcedon 451. Organizarea bisericii ortodoxe Biserica ortodox este structurat într-o comunitate de biserici independente. axat pe principiul supunerii absolute fa de hot rârile acestor i cizelarea conceptelor însemnate întruniri. a adev ratei sale meniri. doctrinar i administrativ . Toate au o doctrin i organizare similar . Patriarhii sunt i capii sinoadelor episcopale. Cele apte Concilii ecumenice au fost : Niceea I în 325. Monahismul. 94 . Sfântul Duh era c l uzitor al acestor întruniri i era considerat infailibil. ca i catolicismul. Constantinopol III în 680. nu propov duie te altceva decât ceea ce Sfin ii P rin i din Niceea au propov duit. orthodox = drept credincios). greac . Constantinopol I în 381. Ortodoxismul (în lb. statuarea acestuia la pozi ia binemeritat . autocefale. ””Duhul adev rat. împ rt esc acelea i ritualuri. Niceea II în 787. fiind proprie popula iei fiec rei comunit i în parte). se consider continuarea direct i de drept a bisericii str vechi a apostolilor. diferen ele fiind cu totul insignifiante (de ex: limba de cult este diferit . carele din Tat l purcede””(Ioan 15. Ordinele c lug re ti 1. Efes în 431. Recunoa te autoritatea celor apte concilii ecumenice. Aceasta este fidel comuniunii mentale i rituale a primei cre tin t i. Cre tinism timpuriu i ortodoxie. care aveau ca scop deslu irea cre tinismului. 1. care reprezint cea mai înalt autoritate canonic . fiecare guvernate de propriul patriarh. Se consider c biserica ortodox a p strat o anumit puritate a dogmei i c sistemul s u dogmatic accentueaz pe intensitatea tr irii credinciosului.26).IX. 1.

în lb. dar. Pentru c au purtat. la retragerea sa în pustiu. o lung perioad istoric .opt ore pentru somn. el putând fi întâlnit. Urma ul s u spiritual. Benedictinii urmeaz principiile Sf. 101 . O form aparte de izolare o practicau stili ii (stylus = stâlp. izolat. Regulile lor accentueaz pe cump tare. Augustin. În est. 50 de benedictini au ocupat scaunul papal. restul timpului fiind ocupat de activit i fizice (preponderent agricole) i studiului religios. P rintele vie ii monastice este considerat Sf.opt ore pe zi sunt dedicate rug ciunilor. latin ). au fost supranumi i c lug rii negri. de exemplu. Benedict din Nursia. dar era obligat s se consulte cu to i fra ii s i în problemele importante. sau în comunit i c lug re ti. dec zut . a stabilit regulile monastice ale comunit ilor c lug re ti. Pachomius. Aceste forme de organizare au reguli specifice i se revendic de la un întemeietor celebru. în budism.spirituale. care se autoizolau pentru a evita persecu iile autorit ilor romane sau abandonau o lume pe care o percepeau ca fiind corupt . Monasticismul cre tin poate fi reperat în forma sa de debut în Africa. care tr iau în vârful unor stâlpi. i în lumea islamic . unde. binecunoscutul fondator al mân stirii Monte Cassino. Fiecare stare avea autoritate patriarhal asupra membrilor comunit ii unei mân stiri. De-a lungul istoriei. lâng Roma. apte . începând cu secolul III. hinduism sau iudaism (secta esenienilor). judecând dup standardele timpului. înso it de mul i adep i. 3. c lug ri solitari. Primele m n stiri benedictine au ap rut în sec. de i nu existau specifica ii ale ordinului asupra culorii. Monasticismul nu este un fenomen propriu doar cre tinismului. a ap rut fenomenul eremi ilor (siha trilor). VI. pe rmurile M rii Ro ii i mai ales în zonele de ertice din Egiptul de Sus. nu erau exagerat de ascetice sau austere. ve minte din lân neagr . Patru . Ordinele c lug re ti sunt caracteristice catolicismului. cu o mare influen spiritual asupra vie ii religioase. Sf. comunit ile monastice se supun regulilor vechi trasate de Vasile cel Mare. la Subiaco.

Tr iesc ca pustnici. purtat aproape în permanen . i pe refuzarea drepturilor (veniturilor) provenite din societatea civil (feudal ). prin perfec ionarea tehnicilor de des elenire a p mânturilor. un ordin care respinge posesiunile materiale i influen a societ ii civile. le-au fost acordate privilegii speciale. intensa activitate de apostolat i marea importan pe care o acord studiului i educa iei. Ca îmbr c minte. la Grenoble. Bernard de Clairvaux (predicatorul celei de-a doua cruciade) este unul dintre membrii celebri ai acestora. laice sau ecleziastice. Sfântul Dominic întemeiaz ordinul dominicanilor. pe munca fizic drept regul principal monastic . Au contribu ii semnificative în îmbun t irea vie ii economice din Evul mediu. Jur mântul acestora este traiul în s r cie. În 1214. ale predicilor i al exemplului personal de austeritate. sunt recunoscu i pentru activit ile lor caritabile. Au reprezentan i în cadrul bisericii anglicane. ca i franciscanii. cum ar fi dreptul de a predica i de a spovedi f r acceptul autorit ilor locale. servitute i propov duire a Cuvântului lui Hristos. Constituie. adesea uzate. Pe lâng faptul c au influen at r spândirea arhitecturii gotice în Europa. în sudul Fran ei. sub conducerea Sfântului Robert de Molesme. Fran a. În secolul XVII. nu consum carne sau pâine alb . tr ind din dona ii. prin mijloacele înv turilor. erau cunoscu i i datorit activit ilor lor de copi ti de manuscrise pentru marile lor biblioteci. În 1220 a fost întemeiat i ordinul carthusian pentru c lug ri e. 102 . Sfântul Fracisc de Assisi. Franciscanii au ap rut la ini iativa unei mari personalit i a cre tinismului. pentru a ac iona.Cistercienii (c lug rii albi) i-au întemeiat ordinul în 1098. Puneau accentul pe ascetism sever. Întemeiat în 1209. împotriva ereziilor care luau amploare în epoc . Carthusienii au fost întemeia i de Sfântul Bruno în 1084. Fiind cei mai ferven i ap r tori ai supunerii cu stricte e la dogma cre tin . în Cistercium. sunt cunoscu i pentru gluga neagr . dintre ace tia s-au desprins trapi tii. îmbr când haine cât mai simple. precum i prin tehnicile de producere i comercializare a grâului i a lânii.

2. Biserica ortodox . de Sfântul Igna iu de Loyola cu scopul de a r spândi influen a bisericii prin educa ie. s r cie. 7. în Spania. C lug rii se ocupau de opere de caritate. predici sau prin orice alt mijloc considerat de maxim urgen de c tre biseric . la un moment dat. obedien . Practica bisericii ortodoxe.Iezui ii (societatea lui Isus) sunt considera i cei mai plini de ardoare c lug ri catolici. dar i ca bra politic al Papei.Enumera i ordinile c lug re ti i comenta i unul dintre acestea. 4. XIX. 3.autori de opere teologice i istorice. Întreb ri pentru examen: 1. de misionarism. Sunt recunoscu i pentru contribu iile lor în educa ie. mân stirile fiind adesea centre de cultur importante unde tr iau arti ti. de servicii în spitale dar desf urau i activit i intelectuale. cea greceasc –– reglementat de Vasile cel Mare. Jur mântul lor este de castitate. Ortodoxia dup 1453. munca de orice fel era obligatorie pentru indivizi. Au fost întemeia i în 1534. Se deplasau în orice loc unde prezen a acestora era considerat necesar de c tre Pap . pân în sec. Caracteristici ale monasticismului. Bizan ul i ortodoxismul. atât cea religioas cât i cea civil . 8. copi ti. În Bizan monahismul a cunoscut dou forme: cea oriental –– c lug rii duceau o via anahore i. indiferent de originea social a acestora. 6. Monahismul în Bizan . 5. Iconoclasmul. În mediul c lug resc de la Athos a luat na tere doctrina mistic a isihasmului care îl are ca principal ap r tor pe Grigorie Palamas (lumina necreat a lui Isus pe Muntele Tabor ob inut prin medita ie i contempla ie). contemplativ practicând ascetismul –– 103 .

ai c rui membri sunt fie laici (inclusiv pastorii) fie oameni ai Bisericii (prela i de rang inferior). care transcend diocezele. Conform tradi iei. Actualmente num r aproximativ un miliard de membri (20% din popula ia Globului) fiind foarte bine reprezentat în Europa i America Latin . Ace tia sunt organiza i în ordine i congrega ii. dar recunosc autoritatea Papei. Catolicismul a avut un impact profund asupra istoriei lumii. Cruciade. Denumirea de „„catolic”” provine din cuvântul grec katholikos (universal) i a fost utilizat pentru a denumi Biserica înc din perioada timpurie. început de Sfântul Petru. Acesta este considerat temelia Bisericii. fiind alc tuit din cei care recunosc autoritatea Episcopului de Roma (Papa) în tot ceea ce reprezint aspectele de credin i dogm religioas . Organizare i structur . Autoritatea acestuia se exercit asupra clerului. dar i în alte p r i ale lumii (ex. clerul trebuie s urmeze hot rârile episcopului în problemele ce vizeaz manifest rile religioase publice. Anumite biserici de rit oriental (Unia ii. când exista o singur Biseric cre tin . unitatea fundamental a organiz rii cultului romano-catolic este dioceza. Fiind parte a acestora. datorit fragmentului din Noul Testament în care Iisus îi schimb acestuia numele ebraic de Simon: „„te voi numi Petru i pe aceast piatr îmi voi zidi Biserica””. condus de un episcop. prin tradi ia succesiunii episcopale neîntrerupte. Marea Schism .1. Maroni ii) î i urmeaz propriile manifest ri tradi ionale. Catolicismul reprezint cea mai mare structur unitar cre tin . asupra dezvolt rii culturii i civiliza iei europene i a r spândirii valorilor europene la nivel universal. Filipine). 1. Erezii 1.X. Ordinele cavalere ti. Catolicism. dar se bucur de o mare libertate în ceea ce 104 . Catolicii se consider drept singurii continuatori legitimi ai misiunilor i prerogativelor celor 12 apostoli ai lui Hristos.

Numi i direct de c tre acesta.”” La moartea papilor. dar nu fac parte din cler. Cardinalii sunt cei mai mari demnitari religio i dup Pap . „„Colegiul Sacru. atât datorit obliga iei îndeplinirii misiunii apostolice de r spândire a Cuvântului lui Hristos. Prima mare schimbare în istoria cre tinismului a fost r spândirea sa în tot bazinul mediteranean. Exist c lug ri i c lug ri e (fra i i surori). 105 .prive te modul de îndeplinire a misiunii i voca iei acestora (de obicei caracteristice ordinului/congrega iei la care ader respectiva persoan ). cardinalii constituie consiliul suprem al Bisericii catolice. Istoric. În cazuri cu totul deosebite. cât i împrejur rilor generate de hazard. Au fost convocate pân numit Curia papal . Pân la scindarea de Biserica ortodox . Papa este conduc torul Bisericii romano-catolice i reprezint autoritatea suprem în toate aspectele religioase. în 1054. în general. papii pot convoca concilii. care nu sunt considerate ca devieri de la normele mai radicale ale bisericii apostolice. ci ca expresii mai elaborate ale tendin elor i manifest rilor originare. este imposibil de a separa istoria Bisericii romano-catolice de cea a cre tin t ii. proto-cre tinii au adoptat limba i vocabularul filosofic al lumii greco-romane pentru a. care se întrunesc pentru solu ionarea situa iilor speciale i urgente. precum i unele practici organiza ionale i în prezent doar 21 de astfel de concilii. care apar in ordinelor. Papa se bazeaz pe un complex aparat birocratic. Caracteristice catolicismului sunt autoperceperea ca singur continuator al tradi iei Noului Testament i acceptarea cu consecven a majorit ii dezvolt rilor doctrinare i de structur care s-au produs în timp. 1.2. ace tia se întrunesc în conclav. Ca ajutor în îndeplinirea func iunilor sale.i r spândi mesajul. În scurt vreme. pentru desemnarea noului Suveran Pontif.

Începând cu acest moment. în plin prigoan a cre tinilor de c tre autorit ile imperiale. în timp ce în est. papalitatea câ tig a a-numit criz (sau controvers ) a investiturii cu principii diferitelor regate europene (în special în dauna împ ratului Imperiului romano-german). biserica a p strat neîntrerupt tradi iile cre tin t ii elenistice. în secolul V. Ulterior. De i respecta în mare m sur prerogativele Bisericii din Roma (ca fost capital a Imperiului roman). Datorit influen ei popoarelor germanice. Biserica din Constantinopol (lidera bisericilor r s ritene) a început s resping unele dintre preten iile jurisdic ionale ale papilor. între bisericile dintre Imperiul roman de R s rit i cel de Apus s-a produs un proces constant de diferen iere i înstr inare. Marea schism (1054) De-a lungul secolelor. La sfâr itul secolului al XI-lea. acesta devenind liderul unanim acceptat i necontestat al Bisericii vestice (catolice).procedurale ale Imperiului roman. Institu ia episcopal începe s se manifeste cu preeminen începând cu secolul al II-lea. precum i 106 . papalitatea („„episcopul Romei””) pretinde i. în anul 313. Recunoa terea bisericii de c tre împ ratul Constantin cel Mare. a fost lupta continu împotriva tendin ei de diminuare a importan ei autorit ii episcopale manifestat de conduc torii laici. se statueaz definitiv c episcopii pot fi desemna i i condu i doar de Pap . pr bu irea Imperiului roman de Apus i convertirea invadatorilor germanici la cre tinism a avut un impact important asupra multor aspecte ale vie ii religioase. 2. începând cu Leon I. într-o oarecare m sur . între secolele VII-XI. a consolidat aceste dezvolt ri. cultura cre tin vestic a suferit un fenomen gradual de transformare. Una dintre caracteristicile Bisericii din Vest. pentru ca. î i exercit un rol de lider fa de celelalte biserici.

în cele din urm . pe lista oficial . a fost trimis de Roma la Constantinopol în 1054. Biserica din vest se opunea cezaropapismului (subordonarea bisericii fa de liderii laici). pentru a rezolva aceast controvers devenit capital . Motivele sale au fost: folosirea de c tre catolici a pâinii nedospite pentru împ rt anie precum urm a fost generat i problema controversei asupra manifest rii Sfântului Duh. închizândule. Pentru faptul c acesta era o copie perfect a lui Cerularius în privin a zelului i a îngustimii de vederi.”” Aceasta din de alterarea formei Crezului (rug ciune-confesiune de de forma credin ) de c tre catolici. i-a încheiat vizita cu excomunicarea i afurisirea patriarhului i a colegilor acestuia. patriarhul de Constantinopol i Sinodul s u au r spuns cu aceea i moned . în timpul lui Leon al IX-lea i al succesorilor acestora. Cardinalul Humbert de Silva Candida. ca argument al schimb rii s-a mai ad ugat o disput privind pâinea dospit ( men ionat mai sus) i celebrarea Pa telui la date diferite. Evenimente grave ulterioare. primul gest de reconciliere ap rând abia pe 7 decembrie 1965. În 1043 Mihail Cerularius devine patriarh al Constantinoplului. lucru interpretat ulterior ca o blasfemie la adresa întregii biserici estice. În schimb. când excomunicarea a fost 107 . Acesta a început o campanie intens împotriva bisericilor latine din aria sa de influen . în urma Conciliului de la Toledo (589) fa stabilit de conciliul de la Niceea (325). chiar. În varianta catolic . cum ar fi atacarea i ocuparea Constantinopolului de c tre membrii Cruciadei a IV-a au adâncit aceast ruptur . Peste câteva zile.cre terea tendin ei de asumare de c tre ace tia a rolului de lideri incontestabili. lucru considerat de neconceput de c tre Biserica estic . Eforturile ulterioare de reapropiere a celor dou biserici nu au fost încununate de succes. cunoscut drept „„controversa filioque. La aceasta. Sfântul Duh se pogoar de la Tat l i de la Fiul(filioque).

Reforma i cultele protestante 1. Rena terea reprezint perioada istoriei europene în care s-a manifestat reînnoirea interesului pentru redescoperirea valorilor universale. istoricii de marc consider c acest moment al istoriei Europei a fost posibil tocmai datorit perioadei medievale anterioare.XI. a artei i a tiin ei. cu o via social axat pe comer i ora e. Italia secolelor XII-XIV prezenta un peisaj fundamental diferit fa de societatea feudal care domina 116 . Aristotel i ale altor gânditori clasici a stat la baza filosofiei Rena terii. preponderent agrar . Gânditorii Rena terii continu de fapt. iar Rena terea i realiz rile acesteia ca pe un reviriment revolu ionar.XVII. lucr rile autorilor clasici (Virgiliu. la un nivel mult mai elevat. matematice i astronomice. Cicero. Ovidiu. tradi ia studiilor gramaticale.) au fost conservate în scopul transmiterii peste genera ii. pentru varietatea elementelor de civiliza ie ale perioadei clasice grecoromane. Pe parcursul acestei perioade. teologice i retorice medievale. Spiritul de continuitate a ideilor lui Platon. manifestând un interes concret în domeniile educa iei i artei. a Evului mediu s-a transformat într-o societate dominat din ce în ce mai mult de institu ii politice centralizate. Ora ele italiene au constituit mediul care a oferit condi iile ce au determinat apari ia acestui fenomen complex –– Rena terea. Rena terea a debutat în secolul XIV în Italia i s-a r spândit ulterior în restul Europei. Aristotel. fragmentata societate feudal . Seneca. XIIXIII). Universit i sau coli precum Salerno (Italia) i Montpellier (Fran a) au fost centre importante pentru studii medicale. De i a existat un curent de opinie care prezenta societatea medieval în culori exagerat de sumbre. Sistemele legislative ale Europei moderne sunt fundamentate pe dreptul civil i canonic ap rut în plin Ev mediu (sec. Rena terea. Prin grija i munca minu ioas a m n stirilor medievale. cu perioada sa de apogeu al efervescen ei în secolele XVI. Platon. în prezent. etc.

Au fost dezvoltate pentru prima dat tehnici comerciale i economice ca biletele de schimb. Francesco Guicciardini. Orientul Mijlociu. 117 . cumulat cu noua mentalitate a f cut posibil un nivel de bun stare care a atras dup sine dezvoltarea artelor. Italia medieval era structurat într-o multitudine de teritorii circumscrise unui ora central. Aceast societate. Istorici ca Niccolo Machiavelli. Vene ia. în prim faz în Italia. ulterior men inut în Istambul. a filosofiei. existau cartiere întregi ale negustorilor în ora ele mari ale vremii (ex: cartierul genovez ““Galata”” din Constaninopol. financiare. cea lui Giovanni Carpini). apoi în restul continentului. În majoritatea cazurilor. Leonardo Bruni au manifestat prin intermediul lucr rilor lor. aceste ““mici state”” au intrat în istorie sub denumirea de ““republici italiene””. organizând chiar expedi ii comerciale care s-au extins pân în îndep rtata Chin (ex: c l toria lui Marco Polo. decât de teologie (cum se întâmpla pân în acel moment). Una dintre primele i cele mai importante desprinderi de tradi ie s-a manifestat în domeniul istoriei. Floren a.Europa acelor vremuri. popula ia. Siena i multe alte republici controlau majoritatea comer ului i a finan elor pe întreg continentul. p strarea contabilit ii. o nou perspectiv în abordarea i perceperea cotidianului. fapt pentru care. Italia a fost polul care iradia cultur i civiliza ie c tre restul continentului. o perspectiv laic . Milano. datoria public . Mentalitatea medieval nu a disp rut brusc. sau cel pu in partea mai înst rit a acesteia participa la conducerea politic printr-un sistem de reprezentare. bazat pe analiza critic a textelor i a evenimentelor istorice. Contoare comerciale italiene au fost întemeiate în tot bazinul M rii Mediterane. Genova. Schimb rile au ap rut gradual. perspectiv mai mult apropiat de literatur . Comercian ii italieni au stabilit rela ii comerciale cu Orientul Apropiat. Pisa. orientat fundamental i contrastant cu restul lumii c tre interese civile. dup cucerirea ora ului de c tre turci). La fel ca i Grecia antic . în modul de percepere i redare a acesteia.

un fenomen generalizat. devine unul dintre atributele esen iale ale form rii personalit ii individuale. în domenii existente i pân atunci. Este în Ferara. perfec ionarea corpului prin exerci ii fizice. În aceast perioad au tr it i au creat mari oameni de cultur . prin prisma p gânismului acesteia. percepeau Evul mediu ca fiind barbar i înapoiat. Au ap rut noi modalit i de exprimare artistic (ex: perspectiva tridimensional –– arhitectul Filippo Brunelleschi. mai târziu chiar suveranii pontifi) au finan at i încurajat creatorii i gânditorii Rena terii. Un fenomen important care a permis apari ia i a sus inut formele de manifestare ale Rena terii a fost mecenatul. Reprezint curentul cultural care proclam . lumea greco-roman era privit totu i cu extrem criticism. dogii Vene iei. Umanismul î i centreaz sensul de manifestare pe demnitatea i valoarea ai rena terii cunoscu i sub numele de personal a individului. Antichitatea reprezenta sursa principal de inspira ie iar abandonul tradi iilor crea iei medievale. ducii de Urbino. Al turi de nevoia de cizelare. ca principiu de baz faptul c oamenii sunt fiin e ra ionale care posed în structura lor valorile fundamentale ale adev rului i bun t ii. Sforza în Milano. 118 . iluminare i emancipare a fiin ei umane prin instruire i art . sus ineau necesitatea învierii valorilor acesteia. Familii sau grupuri de putere celebre. pictorul Masaccio). epigrafia). precum i capacitatea de a le exprima. Sandro Botticelli. Gonzaga în Mantua. Andrea Mantegna.De i influen ele gândirii i realiz rilor lumii antice existau i se manifestau. i considerau epoca i societatea proprie un apogeu al civiliza iei. bogate i influente politic (Medici în Floren a. arheologia. Reprezentan ii Rena terii adorau Antichitatea. culminând cu operele lui Rafael Sanzio. filologia. Idealurile de armonie i propor ie se reg sesc în crea iile lui Piero della Francesca. sau nou ap rute (numismatica. Aceste idei s-au manifestat în maniera de a gândi i în operele artistice ale gânditorilor i oamenilor de cultur umani ti. Donatello.

mai ales asupra celor din cercurile de putere (Papi. În spiritul fenomenului Rena terii. S-au f cut progrese în medicin i anatomie (Vesalius.) nefiind posibile f r acestea. Erasmus din Rotterdam. Paracelsus). provoc rile acesteia. legile mi c rilor planetare –– Johannes Kepler. În literatur i filosofie se remarc iradierii creatoare i de rile de Jos. astronomie (apar idei noi. Rena terea a schimbat iremediabil lumea Europei. multe dintre fenomenele i evenimentele istorice ulterioare (marile descoperiri geografice. Isac Newton. Per ansamblu. Omul a fost desenat 2. impulsionate de nelimitata efervescen Hieronimus Bosch. cu totul revolu ionare: heliocentrismul .Nicolaus Copernicus. Reforma denume te revolu ia religioas din cadrul bisericii catolice la începutul secolului XVI care a avut ca rezultat sfâr itul suprema iei Papalit ii în 119 . Rogier van der Weyden –– Albrecht Durer. caracterizat prin creativitate i ferven într-o perspectiv mai demn . Matthias Grunewald –– Germania. fizic (Galileo Galilei. intelectual . Giovanni Boccacio. i Michelangelo în secolul XVI. alte state europene au fost patria unor reprezentan i celebri: Francesco Petrarca. Thomas Morus. Rena terea a fost un fenomen istoric esen ial pentru evolu ia lumii. Jan van Eyck. Astfel s-au creat premisele apari iei unui alt fenomen istoric crucial: Reforma. Datorit noile perspective din domeniul tiin ei i tehnologiei. mai realist . Cardinali. Dante Alighieri. prin perspectivele inedite asupra mediului bisericesc. infinitatea Universului –– Giordano Bruno). calculul precis al orbitelor planetelor –– Tycho Brahe. tiparul etc. Episcopi) dar i prin noul mod de gândire.Leonardo da Vinci. Rena terea a influen at mult gândirea teologic a catolicismului prin impactul pe care l-a avut asupra oamenilor bisericii. Leonardo da Vinci).

Fran a). Wycliffe a tradus Biblia i a desf urat slujbele religioase în limba englez . i Rena terea datorit : i perceput Fenomenelor cauzale expuse mai sus li se adaug perspectivelor noi. ca sus in tor al Papei. Ini iativa reformatorului englez s-a diluat în Anglia. Acest sentiment a fost sus inut i de apari ia i înt rirea na ionalismului. a venera iei excesive a sfin ilor i a standardelor i comportamentului imoral al oamenilor Bisericii. începând cu inven ia lui Johann Gutenberg: tiparul. prin criticarea public a Papalit ii. a izbucnit r zboiul husit. Al i factori care au generat fenomenul reformei au fost conflictul dintre papalitate i împ ra ii germani privind suprema ia în sânul Sfântului Imperiu romano-german i resentimentul ap rut. Dup condamnarea acestuia drept eretic i arderea sa pe rug în 1415. în Anglia.Europa de Vest i apari ia cultelor protestante. în schimb. John Wycliffe s-a manifestat ca prim precursor al protestantismului (originea termenului provine de la protestul îndreptat împotriva clerului catolic). nu numai în Germania. datorit r spândirii cu u urin a scrierilor. Condi iile i cauzele acestei mi c ri existau îns de câteva sute de ani i cuprindeau elemente complexe de natur doctrinar . În secolul XIV. 120 . politic i economic . Pentru a atrage suportul oamenilor simpli. unde au constituit baza protestului lui Jan Hus. datorit accentului deosebit pus pe educa ie. datorit cre terii nivelului cultural al maselor i a vitezei de circula ie a ideilor. ci i în alte regiuni ale Europei (Anglia. în diverse p turi ale popula iei privind drepturile speciale ale Bisericii i ale clerului. Scandinavia. perceptele sale s-au r spândit cu succes în Boemia. a vânz rii de indulgen e. între sus in torii cehi ai noilor idei (dar i pe fondul apari iei unor tendin e na ionaliste i de separare de Imperiul german în sânul popula iei Boemiei) i Împ ratul german. cultural . critice i cauzale sub care era analizat realitatea.

protestantismul. în favoarea credin ei ghidate de Sfânta Scriptur ( simplitatea ceremoniilor religioase. cele ““95 de teze””. prin care contest i sfideaz autoritatea clerului catolic. pe cale pa nic sau prin conflict armat (R zboiul de 30 de ani -1618-1648-. ai p turii negustorimii. Lutheranismul este astfel recunoscut oficial. sub diferitele sale forme se r spânde te în mai multe state europene (mai ales în rile germanice i în Nordul continentului). Acesta. împreun cu Pacea de la Augsburg (1555). ci prin gra ia divin . Antagonismul degenereaz în R zboiul r nesc (1524-1525). Împ ratul Imperiului romano-german îi cere ultimativ s . care genereaz un nou conflict religios dintre protestan i i catolici (1546-1555). Refuzul public al lui Martin Luther alimenteaz conflictul deja existent între cele dou p r i: prima fiind constituit din prin ii statelor germane nordice. ob inut prin credin . Ulterior. importan a ritualurilor. me te ugarilor i r nimii (care se constituie în sus in tori ai ideilor Reformei) i cea de-a doua din marea nobilime i p turile conduc toare ale Bisericii. Ideile teologului Luther s-au r spândit cu rapiditate în Germania i nu numai. În afara criticii sistemului bisericesc i a moralei acestuia. 121 . Se minimaliza. atât din punct de vedere doctrinar cât i moral. ci Biblia i c mântuirea cre tinilor nu este ob inut prin faptele lor. de asemenea.i aleag confesiunea i s o impun supu ilor lor. iar vechiul concept al unei comunit i cre tine în vestul Europei. reprezentan ii p turilor inferioare ale clerului. unit sub suprema ia Papei se neutralizeaz . importan a predicilor). care de i se finalizeaz cu victoria Imperiului va avea ca rezultat Compromisul de la Speyer (1526). în Wittenberg. Luther sus ine c autoritatea religioas suprem nu este Biserica. stabile te c prin ii statelor germane sunt liberi s .i renege acuza iile la adresa autorit ii clerului catolic. dintre catolici i protestan i fiind cel mai important)..Figura principal a Reformei este teologul Martin Luther care public în 31 octombrie 1517.

Calvinismul (reformatorul francez Jean Calvin) reprezint doctrina protestant care are multe similitudini cu luteranismul. puritanismul (în Anglia). SUA). Sus inând c munca i h rnicia sunt forme de virtute moral . dar dogma i practicile sunt acelea i. Luteranismul afirm autoritatea suprem a Cuvântului lui Dumnezeu (a a cum este revelat în Biblie) în toate aspectele legate de credin în elegerii Sfintei Scripturi. dar prive te mai îndr zne ideea de predestinare (în sensul existen ei unor oameni ““ale i”” i a altora ““damna i”” aprioric). deoarece nu s-au efectuat modific ri de dogm i ritual. presbiterianismul (în Sco ia. în diversele sale forme dezvoltarea capitalismului. influen ând astfel. iar succesul reprezint un semn de Gra ie Divin . în 122 . mi carea hughenot (în Fran a). A primit sprijin deplin din parte maselor. Ca r spuns. sau convertite. acest curent a creat un climat favorabil comer ului i activit ilor industriale. Printre formele de calvinism cunoscute se pot men iona: arminianismul (în Olanda. Începuturile acestuia sunt marcate de actele Parlamentului englez dintre 1529-1536. Anglicanismul reprezint cultul protestant cel mai apropiat ca form de catolicism. i via cre tin i subliniaz c Hristos este cheia Baptismul (30 milioane de membri. Evenimentul a fost generat de refuzul Romei de a anula c s toria regelui Henric VIII al Angliei cu Caterina de Aragon. suveranul englez ia ini iativa separ rii de autoritatea papal . fiind independent de autoritatea Papei. Lutheranismul cuprinde cea mai mare comunitate protestant (peste 80 milioane de membri). Anglia. În diferite state poate fi numit diferit (de exemplu: Biserica Suediei). accept liberul arbitru într-o mai mare m sur ). prin care se proclam faptul c Biserica anglican are caracter na ional.Protestantismul cunoa te mai multe forme. în toat lumea) reprezint forma protestantismului care are drept membri persoane ““ren scute””.

Forme de manifestare 11. 123 . se consider c cea mai important porunc este s nu ucizi i se refuz îndeplinirea serviciului militar. prin imersie total . Un fenomen important care a permis apari ia i a sus inut formele de manifestare ale Rena terii a fost mecenatul. Se pune accent pe non-violen . Sforza în Milano. Rena terea i Europa 6. atunci. ducii de Urbino. Semnifica ii ale Rena terii pentru istoria omenirii 5. Martin Luther i Reforma 10. dogii Vene iei. Ora ele italiene i Rena terea 3. 12. Rena terea 2. bogate i influente politic (Medici în Floren a. epigrafia). Oameni de cultur din Rena tere 8. Mecenatul. Umanismul Rena terii 4. Familii sau grupuri de putere celebre. Reforma. Este în Ferara. Gonzaga în Mantua. sau nou ap rute (numismatica. mai târziu chiar suveranii pontifi) au finan at i încurajat creatorii i gânditorii Rena terii. Întreb ri pentru examen: 1. Rena terea i Reforma 9. Forme. în domenii existente i pân arheologia.urma unei experien e religioase marcante. acesta trebuind s se realizeze în adolescen sau în perioada adult . Se respinge botezul copiilor. Protestantismul. filologia. Cre tinismul i Rena terea 7.

extinzându. revolu ia industrial a fost ini iat într-un singur stat. Revolu ia industrial . bazat pe producerea de bunuri materiale (m rfuri) i pe proprietatea asupra mijloacelor de produc ie. înnoitoare. Activit ile industriale. greco-romane) i Rena terea italian . Aceast situa ie a generat o provocare la care societatea englez exemplar. i anume. se desf urau la o scar relativ redus . iar Londra era o adev rat metropol . st pâna unui imperiu colonial aflat în continu expansiune. în Marea Britanie s-a putut remarca un proces concret de schimbare la nivelul întregii structuri societale: s-a trecut printr-o transformare progresiv a societ ii feudale centrate pe proprietatea asupra p mântului c tre un nou tip de societate. explozia cultural atenian (care a condus la apari ia civiliza iei i culturii elenistice. mai apoi. Imperiul britanic. i. în 1750 Marea Britanie ocupa pozi ia celei mai mari puteri maritime i comerciale.XII. urmând s iradieze la nivelul întregii civiliza ii de care apar inea respectivul stat. Ca i alte dou fenomene istorice cruciale în evolu ia umanit ii. Ca i în celelalte dou cazuri men ionate mai sus. Marea Britanie era o a r spuns reprezentant oarecum periferic a societ ii europene a acelui moment istoric.i ulterior influen a revolu ionar . 124 . Revolu ia industrial Începând cu secolul al XVIII-lea. dar superioar restului lumii. Toate acestea aveau s marcheze debutul erei industriale. precum mineritul i prelucrarea fierului. asupra întregii omeniri. Dac la începutul perioadei marilor descoperiri geografice Anglia prezenta pe scena european un poten ial nu de prim rang. Culte neoprotestante 1.

mare parte din Africa i continentul australian. o tendin de a minimaliza i chiar a anatemiza influen a pe care cre tinismul a avut-o asupra societ ii europene i. Cre tinismul a fost factorul care. XIX. a fenomenelor istorice. prin aceasta. ca i concluzie bazat pe argumente. i cele dou Americi. având la baz o concep ie bazat pe o în elegere holistic . a structurat caracteristicile principale ale universului cultural european de ast zi. Alte mari religii ale lumii 1. Abord rile moderne. asupra civiliza iei mondiale. Nu trebuie pierdut din vedere faptul c civiliza ia cre tin-european de ast zi nu se reduce la limitele geografice ale continentului. De fapt. începând cu perioada Iluminismului (sec. mai accentuat. ar trebui s redea religiei. faptul c natura radical diferit a religiei cre tine a fost for a modelatoare care a generat spiritul i principiile morale care i civiliza ie 133 . se desprinde.XIII. s . i în mod particular. locul esen ial pe care îl are în istoria culturii i civiliza iei mondiale. tendin a multor istorici contemporani (ex: Christopher Dawson 1889 –– 1970) este de a considera c o societate care î i pierde componen a religioas risc . Influen a cre tinismului asupra societ ii moderne. cre tinismului. combinat cu mo tenirea romano-elenistic .i piard esen a caracteristicilor culturale. de fine e. XVIII) i. mai devreme sau mai târziu. Influen a cre tinismului asupra societ ii moderne Pe plan cultural mondial a existat. cuprinzând. în epoca actual . O analiz atent a datelor istorice confirm faptul c în elegerea credin elor religioase proprii unui sistem de cultur este esen ial în definirea respectivului sistem. în epoca marii dezvolt ri tiin ifice i industriale din sec. Ad ugând faptul c societatea european (în mod special vest-european ) a fost motorul principal al dezvolt rii tiin ifice i tehnologice pe plan mondial.

În perioada imediat urm toare.au inspirat cele mai înalte realiz ri ale acesteia. s se converteasc la noul curent religios. În momentul istoric al disolu iei lumii greco-romane. Europa a fost supus unui nou mare val de invazii externe (raiduri devastatoare ale vikingilor. a a cum o percepem ast zi. vikingii-cre tina i pân în secolul XIII). al turi de cel bizantin). prin activit ile de misionarism i convertire ale reprezentan ilor bisericii. Apar ulterior primele elemente de autopercepere i autoidentificare cu lumea cre tin a spa iului vestic european. Elementele principale ce vin în sprijinul ideii expuse mai sus deriv din chiar analiza atent . opozi ia i ulterior ofensiva împotriva barbarismului a fost în foarte mic m sur politic (deci militar ) i preponderent spiritual . ace tia încep r spândirea acestor elemente de civiliza ie. unde catolicismul a sprijinit i influen at regatul francilor i mai târziu Imperiul carolingian (principalul stat universalist al vremii. Un exemplu de reflex al acestei st ri de fapt au fost cruciadele (în plan politic) precum i produsele de cultur i civiliza ie. care pot fi oricând identificate. Majoritatea popoarelor invadatoare ajung. presiunea islamic în sudul continentului). (ex: maghiarii în sec. dintre care cel mai important impact l-au avut maghiarii i slavii. adic în perioada de declin a acesteia. aducând beneficii hot râtoare asupra lumii contemporane. i 134 . bulgarii –– sec. politica (basileii erau „„un i”” de patriarhul Constantinopolului) i via a de zi cu zi din Imperiul Bizantin. unde ortodoxismul a devenit religie de stat. coerent nep rtinitoare a mersului istoriei societ ii cre tine. influen ând îndeaproape cultura. cre tinismul devenind astfel parte integrant a lumii civilizate. Ini ial. sârbii. retra i în mân stiri. X-XI.tiin ifice ale romanit ii. în p str toarea mo tenirilor culturale ale civiliza iei care tocmai apunea. biserica s-a constituit pentru lumea european amenin at de barbarism. Începând cu secolul V. au fost p str torii artei i cuno tin elor tehnico. de fapt. apoi de dispari ie a Imperiului roman. invazia celui de-al doilea val de popoare migratoare. IXXI. Acest lucru a fost valabil în egal m sur în estul Europei. europene. cât i în Vest. Oamenii bisericii.

pe care ast zi le leg m indisolubil de ideea de normalitate social . preg tit de cre tinism. ca religie de stat sau religie principal pentru toate statele Europei. 135 . respectul pentru educa ie. egalitatea în fa a legii. religia cre tin turilor se autoconsider . Universul contemporan ar fi un mediu diferit. scindat din punct de vedere lingvistic. au avut nevoie de secole. bolnavi. Acesta a fost promotorul unor noi idei i institu ii pe care ast zi întreaga lume (inclusiv non-cre tinii) le consider a fi cerin ele de baz ale vie ii civilizate: tratamentul uman al tuturor indivizilor. institu iile caritabile. ca fiind esen ialmente activ („„Cuvântul lui Hristos trebuie r spândit în toat lumea) i adresat tuturor oamenilor (percepu i egali. grija pentru s raci. Unele idei promovate în premier (demnitatea. egalitatea i libertatea femeilor) i considerate ca necesare în perspectiva dogmei cre tine. influen ând-o direct. În lipsa acceptului cultural preexistent. chiar milenii pentru a putea avea aplicabilitate la nivel social. institu ii.dincolo de specificul na ional. în lipsa opozi iei constante pe care i-a ar tat-o biserica cre tin . Europa este o „„societate a popoarelor””. de exemplu. cercetarea tiin ific . Ulterior. spitalele. Elevata cultur greco-roman nu a cunoscut. b trâni. instalat în diversele sale forme. pe toat durata Evului mediu i a epocilor urm toare. cum ar fi orfelinatele i institu iile de binefacere. în lipsa influen ei cre tinismului. ca fii ai lui Dumnezeu). concomitent. ca fiind specifice lumii cre tine. într-o multitudine de moduri. care este universalist prin îns i natura înv sale. etnic i geografic. Acest lucru ofer posibilitatea juxtapunerii unor practici i idei diferite. foarte întunecat. cre tinismul a fost al turi de lumea european . acest lucru nu ar fi fost posibil. Îns i sclavia ar putea fi ast zi o institu ie omniprezent . Într-adev r. dar pentru combinarea eficient a acestora era nevoie de un factor de unitate precum cre tinismul.

i deci a cre tinismului. Acest lucru este demonstrat de tradi ia institu iilor i simbolurilor interna ionale (ordinele cavalere ti i c lug re ti. Au existat momente istorice în care Biserica s-a opus noilor idei (heliocentrismul. cre tine. de cauz -efect. Importan a apostolatului a fost unul dintre motoarele expansiunii civiliza iei europene. holistic i evolutiv patrimoniul culturii i civiliza iei cre tine europene în spiritul articul rii adev rului în viitor. O influen tiin ei. În procesul activ de construc ie a identit ii politice europene ar trebui reconsiderat complex. Credin a în existen a unei Împ r ii spirituale autonome a inhibat 136 . atât de for a oferit de diversitatea politic cât i de valen ele de unitatea spiritual impuse de cre tinism. la nivel mondial. Accentul pus pe liberul arbitru. în prima faz . Universit ile sunt institu ii inventate i patronate. ca fiind „„darul”” suprem al Divinit ii. prin provocarea oferit de necesitatea oferirii remarcabil a cre tinismului s-a f cut sim it asupra dezvolt rii i ortodox ). Aceasta a condus ulterior la o con tientizare a trecerii timpului în lumea european . teoria evolu ionist ). Cet eanul european se con tientizeaz concomitent ca apar inând unei societ i temporale. „„suprastatal ”” a bisericilor catolic perceperea indivizilor ca fiind simpli pioni ai statului. aceasta s-a constituit într-un factor stimulator. de c tre biseric . a stimulat ini iativa personal i perceperea de sine ca tiin ifice individualitate important („„iubi i-v a a cum Dumnezeu v iube te pe voi””). cultul sfin ilor i martirilor i îns i structura interna ional . Chiar i în astfel de situa ii.Societatea european a putut beneficia astfel. laice i uneia eterne. proprie cre tinismului a generat apari ia unei percep ii deschise. Îns i ideea de divinitate trinitar . pluraliste asupra Universului i vie ii. dar în acela i timp unic . Ceasul a ap rut în lumea monastic concret din necesitatea perceperii exacte a momentelor dedicate rug ciunilor. permi ând apari ia ideilor deterministe.

motive i simboluri de o deosebit sensibilitate i cu un mare impact social. atât prin sprijinul i mecenatul oferit de multe ori de Biseric . cât i prin faptul c a oferit un rezervor generos de teme. Islamul se identific cu monoteismul propov duit de profe i anteriori lui Mahomed. dar în sens religios. cum ar fi Ibrahim (Abraham). Alte mari religii ale lumii 2. religia dateaz de la începutul secolului VII. Musa (Moise) i Isa (Isus). În arab . Islamul este privit de adep ii s i ca extinzându-se în toate aspectele vie ii. Literatura. Cre tinismul a exercitat în permanen un efect moderator al tendin elor distructive proprii naturii umane. i a generat cauzele celor dou r zboaie Exemplu: cre terea influen ei na ionalismului i a ideilor acestuia. anterior de momentul istoric. Islamul.de argumente. 2.1. Islam poate fi tradus prin supunere sau renun are. cu rezultat nefast asupra umanit ii. Au existat momente în care curente sau tendin e ideatice antagoniste cre tinismului dintr-un anumit punct de vedere au avut o preeminen social-politic asupra acestuia. în sensul de supunere fa de Dumnezeu. care sunt îndeob te considerate actualmente ca f când parte din 137 . a creat premisele mondiale. tot ceea ce este necesar pentru a deveni musulman este declararea cu sinceritate a propozi iei m rturisesc c nu exist alt Dumnazeu decât Allah iar Mahomed este profetul s u. în scopul promov rii ideilor proprii. În sens istoric. Teoretic. practican ii acesteia consider c . în dauna cre tinismului. În mod tradi ional. muzica i arta în general datoreaz mult cre tinismului. Persoana care practic supunerea fa de Dumnezeu poart denumirea de musulman. nelimitându-se la cele precum credin a i ritualul religios.

ini ial sub califii din Medina. la începutul sec. dar reu e te s creeze o comunitate puternic în Medina. Islamul reprezint în fapt un mod de via . astfel încât. voin a acestuia ca umanitatea s i se închine i faptul c divinitatea îi va pedepsi sau r spl ti pe oameni în concordan cu faptele acestora din via a prezent . Revela iile sau alte evenimente de natur transcendent înceteaz în acest moment. institu ia creat pentru a continua rolul lui Mahomed ca i conduc tor al comunit ii. cu centrul în Siria. se consider c exist cinci datorii sacre obligatorii pentru orice musulman (a a-numi ii ““cinci stâlpi”” ai Islamului): m rturisirea c nu exist decât 138 . Ideile centrale ale acestor revela ii erau unicitatea lui Dumnezeu. Spania. incluzându-se aici nordul Africii. prin califat. Aceasta este disipat la nivel local. în jurul anului 632. cel pu in pân în perioada modern . care va deveni cartea sfânt a musulmanilor. Aceast ultim dinastie va marca i o a doua perioad de mari cuceriri. fiind responsabilitatea a nenum ra i scolastici sau oficiali religio i. Una dintre caracteristicile religiei islamice se eviden iaz în faptul c . Se trece c tre expansiunea politic a Islamului. la dispari ia lui Mahomed. Mohamed a tr it o serie de revela ii verbale din partea lui Allah (Dumnezeu).sfera religioas . Irakului i a unei mari p r i din Iranul de azi. Începe astfel o perioad de expansiune teritorial . câteva triburi arabe i un num r de ora e. revela iile profetului sunt adunate în Coran. Siriei. Influen a sa cre te continuu. care nu au o organizare ori o ierarhie clar . Asia Central pân în Afganistan. dup cucerirea întregii Arabii. se întemeiaz dinastia califilor Umayyazi. iar apoi. Sub califul Utman (644-656). Este alungat din acesta. inclusiv Mecca (care era deja un ora sfânt pentru lumea arab ) acceptaser deja religia islamic . Conform tradi iei Islamice. nu a existat nici un organism care s pretind a fi autoritatea central a credin ei musulmane.VII. Profetul începe s r spândeasc mesajul revelat printre oamenii din ora ul s u. a Egiptului. Tradi ional. Mecca.

întemeiat în nordestul Indiei. cedare a unei p r i din averea proprie s racilor 139 .H. Diferen a rezid în importan a pe care ii ii o acord imamilor (lideri religio i). Mai mult. rug ciunea la anumite momente ale fiec rei zi (salat). bazat pe înv turile lui Siddhartha Gautama. pân în secolul X s se cristalizeze principiile religioase definitorii. China. Mahayana (marele vehicul). pentru ca. VI Î. Vajrayana(Vehiculul de Diamant) în Tibet. Birmania i Laos. ginerele lui Mahomed). Vietnam. budismul a evoluat rapid într-o direc ie distinctiv . în Mongolia. Nepal. Cambodgea. Fiind la origine (sec. negând sistemul castelor i ideea c persoanele sunt pure/impure prin na tere. Separarea a fost ini iat în secolul VII. pelerinajul c tre Mecca i îndeplinirea în acest spa iu sacru a anumitor ritualuri. fiind ini ial politic ( ii ii provin din sus in torii. 10 %). 2. receptori ai inspira iei divine. autorul acestei reforme religioase. (haji). în mod egal.un Dumnezeu. Coreea. Budismul reprezint una dintre religiile majore ale lumii. Japonia. ai lui Ali ibn Abi Talib. iar Mahomed este profetul s u (shahadah). nu numai c respingea aspecte importante ale filosofiei brahmanice (hinduiste). ci nega i autoritatea preo imii. În prezent. percepu i ca infailibili. Buda. a validit ii textelor vedice i condamna cultul sacrificial bazat pe acestea. cunoscute sub numele de Theravada (Calea celor vechi). idei respinse de suni i. acesta a deschis mi carea sa tuturor oamenilor. Se estimeaz un num r de 150-300 milioane de adep i în întreaga lume. cel pu in o dat în via (zakat). Principalele subdiviziuni ale acestei religii sunt suni ii (majoritari) i ii ii (aprox. Mahayani tii numesc mi carea Theravada cu termenul derogatoriu de Hinayana (micul vehicol).2. Thailanda. budismul este divizat în trei ramuri.) o mi care monastic în cadrul dominantei tradi ii brahmanice. cunoscut drept Buda (Cel Iluminat). Allah. postirea în luna Ramadanului (sawm). pentru pozi ia de calif. mai r spândit Sri Lanka. aproape egali cu profe ii.

prin atingerea st rii de Nirvana.Dac pentru Theravada. fiind ulterior sistematizate. în existen ele viitoare datorate ciclului reîncarn rilor. cel care a ar tat calea. interpretate i înscrise. Principiile de baz ale budismului au fost transmise prin tradi ie oral vreme de câteva secole. gândire bun i contemplare corect . Buda este doar un înv via a oamenilor. Prin atingerea acestei st ri. Ulterior renun abordare c utând o cale de mijloc între negarea de sine i o via cump tat . 2. iluminarea i eliberarea din ciclul reîncarn rilor. inclusiv karma individului principiul conform c ruia ac iunile dintr-o 140 . pe care i-a organizat într-o comunitate monastic sangha. prin medita ie. Toat suferin a este generat de ignoran a asupra adev ratei naturi a realit ii i din dorin ele. Suferin a se sfâr e te doar prin dep irea ignoran ei i a ata amentelor. renun aceast la pozi ia social . în care ura. Conform de la na tere acestora. acesta atinge starea de iluminare pe care o c uta. 3. Nirvana nu trebuie mai confundat cu anihilarea total a eului. c utând pacea la interioar . convingeri bune. nutri ie corect . exist Patru adev ruri nobile: 1. Conform legendei centrale a religiei.i predice ideile. l comia i ignoran a sunt anihilate definitiv. Calea pentru suprimarea suferin ei este definit prin respectarea a opt principii: inten ii bune. fiind de fapt o stare de con tien este anulat . la vârsta de 29 de ani are revela ia lipsei de sens a vie ii materiale i ubicuitatea suferin ei. o stare de gra ie.H. 4. eforturi bune. iluminare. ac iuni bune. Prin al unui mic regat indian. adopt o via de ascetism radical. Numai prin respectarea acestor principii poate fi întrerupt irul reîncarn rilor i al suferin ei asociate acestuia. Via a înseamn suferin numit pân la moarte i chiar dincolo de aceasta. a adunat un grup de discipoli. tor. vorbire bun . mahayani tii îi atribuie i calit i de zeitate care are posibilitatea de a interveni în Buda s-a n scut probabil în anul 563 Î. dependen ele i ata amentele ce deriv din aceast ignoran . A început apoi s . Karma reprezint presus de orice defini ie.

Cre tinismul i lumea modern . 4. 5. propria oper . Comenta i: ““iubi i-v a a cum Dumnezeu v iube te pe voi”” Dumnezeu ne iube te pentru c ne-a creat i ne-a dat darul vie ii. de a alege. Biserica cre tin . ea va face iubirea rotund vie. acceptarea de sine i bucuria în urma faptelor ce conteaz . ne-a dat libertatea de a ne construi prin descifrarea a ceea ce via a ofer . sanscrit ) bune determinând o karma viitoare bun 141 . dar cei ce sunt s nu p leasc la încerc ri. Tot El ne înva bucuria lucrurilor simple. Principii ale islamismului. chiar norocul sau ne ansa. Personalitatea lui Buda i budismul. miracolul vie ii.existen determin soarta individului în existen a sa ulterioar . 3. Întreb ri posibile: 1. Cre tinism i budism. Budismul. locul i mediul în care va rena te. Iubirea s l luie te în suflet.Islamism i cre tinism. 5 . i mereu (karma=ac iune. 2. Nu to i pot fi cu suflet de pace. în lb. Suntem în linii generice construi i cu acelea i forme. aceasta e bucuria iubirii. s sim i c tr ie ti printre oameni. influen ând un fel de principiu de justi ie cosmic . 2. Noi trebuie s o hr nim. S nu sim i pustiu. ac iunile i calit ile viitoare ale acestuia. Asta r mâne: speran a. mai mult ne-a dat libertatea de a sim i. i credin a. 6. Reprezint analog. dar lumina interiorului le încheag . ridicarea din m runt i meschin. s cau i sensul a ceea ce din ascunse teritorii scânce te pentru lumin .

în cazul în care una din variante nu-i este accesibil . Primul subiect va consta din cinci întreb ri la care se solicit r spunsuri succinte. Cre tinismul i raportul cu alte mari religii 5. Exemple de astfel de întreb ri se g sesc la finalul fiec rui schelet de curs. Exemple de subiecte. fiind înv ate i împ rt ite de mai multe persoane. specificitate.Cultura i civiliza ia cre tin 4. una fiind i cu r spuns.Cre tinismul i influen a sa asupra lumii moderne 3. Al doilea subiect va fi un comentariu argumentat. Instinctual. deci de adaptare. grupurile dobândesc stabilitate.60. la obiect. Oricare societate are o cultur oricât ar fi ea de simpl iar oricare fiin civiliza ie. omul a sim it nevoia s .Cre tinismul i cele apte taine 2. provocarea determinând r spunsuri umane de supravie uire. Raportul cultur -civiliza ie Cultura reprezint ansamblul articulat al manierelor de gândire. bazat pe informa ia din curs a unei teme alese din cinci oferite. Cultura i civiliza ia sunt coextensive. unul dintre subiectele de mai jos:1. unitate. subiectul valorând trei puncte. pentru a asigura diversitatea i a stimula capacitatea studentului de a se adapta. mai mult sau mai pu in formalizat care. Prin aspectele obiective si simbolice ale culturilor. Proba de evaluare va fi clasic i va cuprinde trei variante de subiecte. sim ire i ac iune. ase minute pentru o întrebare care se va nota cu 0. contribuie în manier obiectiv acestor persoane într-o colectivitate specific i totodat simbolic la constituirea i distinct . Timpul acordat este de 30 minute.i creeze facilit i pentru a face fa existen ei i istoria omenirii ar putea fi privit ca o încercare a omului de a st pâni natura. Astfel un exemplu: Dezvolta i argumentând informa ia prezentat . Suntem înconjura i de o multitudine de uman este cultural în sensul c particip la o anumit cultur i 148 . Timpul rezervat este de 30 minute iar valoarea subiectului de trei puncte.Informa ii privind proba de evaluare semestrial .Conceptul de cultur .

s se constituie 149 . cum ar fi Epoca Marilor Descoperiri Geografice sau revolu ia industrial . pe care nici unul dintre martorii ridic rii la putere a lui Alexandru al III-lea cel Mare nu ar fi avut cum s -l prevad sau intuiasc . gradul de percep ie al mesajului acestui curs. Civiliza ia vest-european . g sind în pax mundi. condi iile necesare pentru a influen a radical universul civilizat al vremii. Acest lucru s-a datorat faptului c între 334 i 323 î. modele culturale. Acestea sunt construite dup un set de valori. dar avea s influen eze umanitatea într-un mod hot râtor. aceast nou religie i-a început propria epopee. întreaga lume civilizat a Orientului Apropiat. este latura sa material . Timpul acordat este de o or . concepte care reflect tradi ii. prin aceasta. astfel încât.obiecte de ordin material care ne faciliteaz existen a i adaptarea la mediu. impus în lumea mediteranean de Imperiul roman. a g sit în cre tinism motorul spiritual care a f cuto s domine lumea i. vizibil . stimulând dramatic spiritul din îmbinarea lumii romane cu omenesc. norme.Chr. regatul Macedoniei nu numai c avea s . lumea era preg tit s -i în eleag a Greciei antice. originalitatea. iar punctajul pentru acest subiect este de patru puncte. Civiliza ia este circumscris culturii. Cel de-al treilea subiect vizeaz coeren a. Mai apoi. deci dup grile. formate ca o consecin a campaniei sale. Regatele elenistice.. n scut i de civiliza ie. fiind ini iatoarea unor fenomene istorice radicale. Alc tui i un scurt eseu utilizând urm toarele cuvinte :Macedonia –– Imperiul roman –– Rafel –– Iudaism–– Revolu ia industrial Considerat ““semibarbar”” de c tre vecinii s i greci din sud. acest monarh macedonean avea s cucereasc Imperiul persan i. în care elementele i religiei originale a iudaismului s-au putut împleti cu fine ea intelectual revolu ionare i provocatoare a cre tinismului.i fac o intrare fulminant i aprig în istorie. au constituit creuzetul în care s-au creat condi iile necesare pentru o nemaiîntâlnit explozie cultural filosofia matur principiile. la apari ia în lume a religiei elementele barbare germanice. gradul de flexibilitate în mânuirea conceptelor.

150 . caracteristici de excep ie ale unor civiliza ii generând universuri. Iat cum dator m emo ia intens pe care ne-o insufl picturile fascinante ale unui Rafael sau Michelangelo. solda ilor pr fui i ai lui Alexandru. a a cum o cunoa tem. evenimentele istorice au leg tur cauzal foarte strâns . mari momente politice determinând realiz ri culturale inestimabile. Evident sau nu.în principala modelatoare a lumii de ast zi.

Lucian. Oscar Print. Univers Enciclopedic.Universit ii ““Alexandru Ioan Cuza””. Ovidiu . Francis. 1995: Din psihologia poporului român. 1978 : Les trois ordres où l’’imaginaire du feudalisme. 6. ed. Huizinga. 5. McGraw ––Hill Inc. Ed. Yves. Conrad Philip. Humanitas. Durand ––Bogaert Fabienne.. Bucure ti. Dumitru. ed. de l’’antiquité au XX siècle-Anthologie critique et commentée. Ia i. Dr ghicescu. Bucure ti. 151 . Paris. 14. 13. Vestala. 1998: Istoria culturii i civiliza iei. Bucure ti. Meridiane. 7. Dumitru. 2006: Istoria culturii i civiliza iei cre tine. 1993: Amurgul Evului mediu. Fukuyama. Bucure ti. 8. ed. Boia. Gavrilu . Nicu. 2000: Europes. Florin. Claude . 1997: Istorie i mit în con tiin a româneasc . Gallimard. 1998: Mentalit i i ritualuri magico-religioase. London. Karnooh. ed. 9. 2000: Istoria civiliza iei cre tine. Humanitas. ed. Ionescu. Ion. ed. ed. Bucure ti. Ia i. Radu. 4. 2. Kottack.Bibliografie 1. 11. ed. ed. 10. Bucure ti. Hersant. Aurelia. 1994: Românii –– Tipologie i mentalit i. Georges.Antet. ed. 3. Johan. Florescu.Virtu ile sociale i crearea prosperit ii. ed. Polirom. Duby. 1997: O istorie sincer a poporului român.Albatros. ed. 2001: Încredere. 12. Drâmba. Bucure ti. Constantiniu. B lan-Mihailovici. Bucure ti. Stan. Bucure ti. 1991: Cultural Anthropology. 1997: Elemente de sociologie. Oscar Print.

Collection Savoir/Hermama. I. a existen ei. 1980 : La Monde Hellenistique. 1972 : La civilisation de l’’antiquité et le Christianisme. Adrian. Cuza. Ia i. Alexandru Florin. Vedina . 26. Bucure ti. Polirom. Ia i. Maus. Newman. Traian. Neculau. Community Planning and Conception of Change. Anchor Press. Bucure ti. 20. 1995: Introducere în istoria mentalit ilor colective. 2001: Introducere în sociologia rural . Vladimir. Nicoar . Toader. 19. Peter. PUF. 16. 1998: Psihosociologia schimb rii. 23. Mircea. Orford. Marcel. 1980: Community of interest. Platon. Cluj-Napoca. Claire. Vulc nescu. 1998 : Psihologia comunit ii. Bucure ti. Ferreol Gilles. 24. ed. Simon. Oscar Print. 25. Universit ii Al. ed. London. NY. 1993: Societate i mentalit i în Europa medieval . 18. Marcel. 1995: România în tranzi ie. Jim. Paris. 21. Arthand. Marris. ed. ed. Paris. Dacia. ed. Paris. 1982: Routledge. Ia i. 1991: Dimensiunea româneasc Funda iei Culturale Române. Oscar. Pasti. 17. Nemira. ed.15. 152 . C derea în viitor. Polirom. Preaux. 22. 1992: Le savoir des anthropologues. ed.

153 .

154 .