STRATEGIA I POLITICA DE SECURITATE A CHINEI ÎNTRE TRADI IE I MODERNITATE Prof. univ. dr.

Cristian Troncot Din punct de vedere strict istoric, China este cea mai veche civiliza ie a lumii, cu peste 3500 de ani de istorie scris . Contribu ia Chinei la îmbog irea tezaurului culturii universale este cunoscut , recunoscut i impresionant . De-a lungul istoriei sale, China a cunoscut perioade de mare ascensiune, dar i de dec dere. La jum tatea secolului al XIX-lea, dinastia conduc toare Qing s-a pr bu it, l sând locul rebeliunii i interven iei externe. Sfâr itul celei de-a doua mari conflagra ii mondiale, surprinde guvernul na ionalist sl bit, dup un deceniu de lupe crâncene împotriva Japoniei. A urmat imediat r zboiul civil soldat cu victoria Partidului Comunist Chinez. Regimul comunist, instaurat în 1949, a dezvoltat industria i agricultura, f r a reda, totu i, rii str lucirea de odinioar . Majoritatea chinezilor au sperat c liderii comuni ti, în frunte cu Mao Zedong, vor reu i s readuc vechea glorie a Chinei, dar speran ele lor s-au l sat a teptate. Dup Ämarele salt înainte´ (1958-1962) a urmat un deceniu i jum tate de Äsalturi înapoi´ - experien e absurde, catastrofale, cu consecin e incalculabile, ceea ce a marcat via a a circa 30 de milioane de chinezi, mor i de foamete în perioada de recesiune de la începutul anilor ¶60, la care se mai pot ad uga înc 10 milioane de mor i în campaniile ideologice Äale marii revolu ii culturale´. S-au ivit apoi zorile unor noi perspective. În decembrie 1978, devenit lider al Partidului Comunist Chinez, dup o îndelungat deten ie în timpul c reia a fost supus la Äautocritic ´, b trânul Deng Xiaoping a reintrodus reformele economice, c l uzite de principiul Äo ar dou sisteme´, care aveau s transforme China, în mai bine de dou decenii, într-un hibrid interesant - Äo economie de pia socialist ± în esen un stat comunist care folose te principiile concuren iale de pia ´1. În fond, b trânul comunist reformator a recurs la o Ägref de liberalism pe regimul socialist´2, fiind convins c transform rile economice nu puteau produce modific ri de profunzime în func ionarea mecanismelor politice i ideologice. Peisajul economic al Chinei a fost modificat de: încurajarea investi iilor de capitaluri str ine, reorganizarea sectorului de stat, apari ia i dezvoltarea sectorului privat,

1

Virginia Mircea, Hegemonia Chinei, în ÄCadran politic. Revist de analiz i informare politic ´, an III, nr. 32-33, decembrie 2005-ianuarie 2006, p.4. 2 Jean-Baptiste Duroselle, André Kaspi, Istoria rela iilor interna ionale. 1948 ± pân în zilele noastre, vol II, Editura tiin elor Sociale i Politice, Bucure ti, 2006, p.303.

1

9.1% în al treilea trimestru). comer i agricultur au dus China la un avânt spectacular. impune implicarea în lupta pentru accesul la resurse (numeroase proiecte cu Rusia i rile Asiei Centrale) i mai ales crearea unei rezerve strategice de petrol (pentru a face fa volatilit ii pre urilor). poluare i exist un echilibru al ratelor de schimb ale principalelor monede ale rilor asiatice. aceast redresare economic nu poate fi sus inut atâta timp cât se confrunt cu probleme structurare. o cot de cre tere de 9% (pentru 2005 cre terea estimat a fost de circa 7. în 2001. China încearc s .atrag cele mai mari firme multina ionale. tenta i de profiturile mari. sporirea accelerat a consumului de resurse energetice (China a devenit deja al doilea mare consumator al lumii). activit ile bursiere i comerciale etc. Datorit sporirii rapide a exporturilor i cererii interne. într-un viitor nu prea îndep rtat.strângerea leg turilor cu chinezii din alte state. China a început s capete înf i area unui nou dragon. Potrivit unor estim ri. 13 noiembrie 2004.6% în al doilea i 9. atractiv pentru investitorii str ini. Coordonate ale dezvolt rii i intereselor chineze În vreme ce structurile politice ale Chinei amintesc de inconfundabilul modelul sovietic.i încetineasc rata cre terii economice. China a devenit mult mai puternic .3 miliarde de consumatori ± din care 70% tr iesc în mediul rural3 . p. impuse. China a devenit o real for economic abia dup accederea. În prezent China este un stat multina ional. necesar men inerii acestei cre teri economice accelerate. economia a atins. China are cea de-a asea economie din lume i al treilea buget de ap rare. În ciuda implement rii înc din anii ¶80 a reformelor economice. Strategia lui Deng const în retragerea partidului din zonele economice în care avea influen . pentru a evita pericolul unei descre teri bru te care ar avea repercursiuni grave asupra economiei asiatice (9. 302.5%). prefacerile din industrie. în 2004. o superputere. 2 . Dup deschiderea economic . 3 4 Ibidem. o ar aflat în plin expansiune economic i capabil s devin . începând cu 1979. omaj. Totu i. Politica de deschidere în fa a tehnologiei i a investi iilor str ine. la Organiza ia Mondial a Comer ului (OMC). De asemenea. Vezi pe larg în ÄDosare ultrasecrete´. For a de lucru ieftin i în acela i timp o pia de desfacere de 1.8% în primul trimestru. p strând în acela i timp controlul asupra restului. de c tre Deng Xiaoping a fost spectaculoas 4.

11 ÄJane¶s Intelligence Review´. în calitate de cel mai mare produc tor de c rbune. martie. în viitorii 25 de ani7. guvernul sperând s mute 400 de milioane în ora e. la 1 000 de locuitori existau 1. Un exemplu este edificator: dac în 1975. op. p. unde China. 2003. ea a trebuit s importe 40 de milioane tone pentru a. cu media de vârst între 18-35 de ani. May 2005. 303. în materie de cheltuieli cu cercetarea i dezvoltarea. De i China este cel mai mare produc tor de o el (mai mult decât SUA i Japonia luate împreun ). în opinia unor exper i. p. ÄThe Washington Post´ i Internet. dar i la sc derea nivelului de dezvoltare ori la sc derea nivelului de trai´10. i al doilea importator de petrol.i satisface necesarul intern.6 milioane de utilizatori chinezi. 9 Ibidem. 2003. 10 Vezi pe larg în ÄNewsweek´. Care este locul Chinei în lume. ceea ce face s dep easc Japonia în acest domeniu11. China cu 60 de miliarde de dolari investi i în 2003. ratele înalte ale cre terii economice provoac în interiorul societ ii chineze disfunc ionalit i de natur social i ecologic ce impun m suri deosebite de gestionare a acestora5. În acela i timp. respectul relativ al propriet ii intelectuale i lipsa de personal competent. în ÄChina popular ´. Pentru a. 1(248).Nu în ultimul rând. un important importator. no. aluminiu i ciment. China fabric ast zi jum tate din produc ia de îmbr c minte a lumii i o treime din produc ia de telefoane mobile. Dup un studiu OCDE. Statutul Chinei de membru al Organiza iei Mondiale a Comer ului (OMC). 54. Aceia i situa ie în domeniul c rbunelui. cit. devenind astfel cel mai important de in tor de centrale nucleare din lume6. vezi i ÄChina today´. În China scade num rul analfabe ilor i se m re te cel al medicilor.3 televizoare. 6 The Associated Press. nevoia de importuri a crescut vertiginos. ar putea deveni în viitor. vol.Chineze în România . se claseaz de acum înainte pe locul al treilea dup SUA i Japonia. André Kaspi. China va construi 40 de centrale nucleare. astfel încât China este cel mai mare consumator din lume de cupru. 2004. 5 Vezi pe larg Chen Wei. 3 . un element esen ial pentru cercetare9. Statistica oficial informeaz despre cre terea progresiv a num rului de utilizatori ai Internetului în China.i suplini lipsa de energie. Nivelul de trai cre te substan ial. Äla o masiv importare a produselor industriale i agricole din str in tate. ast zi sunt peste 2608. Dou treimi din popula ia Chinei (888 milioane de locuitori) tr ie te în zonele rurale..P. experien a muncii în echip . În prezent se evalueaz c exist aproximativ circa 56. 6 aprilie 2005. 8 Jean-Baptiste Duroselle. ar putea duce. iunie. buletin al Ambasadei R.5. 5-7. Mai multe dificult i încetinesc totu i cre terea acestui sector: limitele nedefinite între cercetarea academic i cea comercial . nr. 7 Ibidem.

Information Office of the State Council of the People¶s Republic of China. al Grupului celor 77 de state în curs de dezvoltare i al Grupului de Cooperare Economic Asia-Pacific. pe 1 iulie 1997 de la Regatul Unit al Marii Britanii i Macao. aliatele fidele ale SUA. p. amenin area chinez ± dac exist a a-ceva ± nu este una de tip militar expansionist. Chinezii nu s-au dotat cu rachete nucleare pentru a însp imânta Strategia de Ap rare Na ional a Chinei. Strategia de ap rare i securitate a Chinei Dac anterior China se afla izolat . din octombrie 2000.ro. Cultura strategic chinez este veche de mii de ani i de-a lungul mileniilor nu s-a schimbat ci doar s-a modernizat. De aceea se spune c în China Ätot ceea ce se vede poate fi în el tor´. December. China este a intit cu ochii asupra Taiwanului i inten ioneaz s . identific SUA ca o amenin are global i regional pentru interesele Chinei. China de ine la ora actual una dintre cele mai puternice armate. Carta Alb a Ap r rii Chinei nu are aproape nici o leg tur cu realitatea. Aportul chinez la civiliza ia planetei. China¶s National Defance in 2004. Office of the Secreterz of Defence. 2000. Are de asemenea statut de observator în cadrul organiza iei Statelor Americane. 13 Vezi pe larg Paul Dobrescu. aerian . f r îndoial . în celebra sa lucrare. cu mai bine de dou milenii i jum tate în urm .194-215. The Military Pouwe of the People¶s Republic og China. 2003. în 2001. 2005. dar i varianta îmbun t it din decembrie 2004. dar extrem de interesant prin profunzimea i tradi ionalismul ei. în pofida specificit ii filosofiei chineze (care se prezint ca o filosofie a sinelui) este imens . Carta Alb a Ap r rii Chinei (Defance White Paper). 12 4 . 2004. doctrina care st la baza Strategiei de Ap rare i Securitate a Chinei este foarte concis . Geopolitica. China dispune de importante capacit i militare. Cheltuielile militare ale Chinei se ridic pân la 21 de miliarde de dolari. Documentele fundamentale cu caracter strategic aproape c nu se abat de la principiile enun ate de anticul Sun Tzî. în prezent ea joac un rol-cheie în geopolitica Asiei i aspir . i aloc 1. De aceea. Beijing. maritim i cosmic . s fac la fel i în alte regiuni. Dup ce i-a recuperat Hong Kongul. Annual Report to Congress. i formuleaz direc ii de modernizare a For elor Armate chineze12. Cu toate acestea. Mai mult.6% din PIB. Arta r zboiului.China este membr a Consiliului de Securitate al ONU. China este ara cu cea mai numeroas popula ie i cu cea mai veche cultur . China a aplicat aceste principii ± care sunt în general principii ale strategiei indirecte ± în toate r zboaiele la care a participat. iar sistemele ei de valori au un loc distinct i discret în cultura universal . în special Coreea de Sud i Japonia. terestr . de putere nuclear . în m sur s valorifice pozi ia sa geostrategic . pe 20 decembrie 1999 de la portughezi. Editura comunicare. s -i promoveze i s -i protejeze interesele13.i vasalizeze vecinii.

7 miliarde de dolari în 2002 la 35. for e aeriene cu capacitate de lovire ofensiv . se men ine preceptul lui Sun Tzî i anume acela Äde a ob ine victoria f r lupt ´. Despre r zboi. În concep ia chinez asupra r zboiului. modul cel mai eficient de ducere a r zboiului prin mijloace non-violente. pentru c permanent este i confruntarea (economic . Este vorba despre o victorie politic . Prin urmare.119. p. peste 4 500 ma ini de lupt ale infanteriei. politic etc. este o strategie militar defensiv . i în 2004. dar i s modeleze pozitiv mediul intern de securitate i preveni angajarea adversarilor în ac iuni contrare intereselor na ionale ale Chinei. De fapt. dar se va angaja în r zboi doar în cazul în care va trebui s .i apere suveranitatea na ional i intergritatea teritorial i Äva ataca doar dup ce va fi atacat ´. deci politice. Strategia militar a Chinei.4 miliarde de dolari în 2004. 1982. 69 submarine 14 Karl von Clausewitz. i dispune de circa 2.lumea. De altfel.2 milioane de militari (înzestra i cu 7 180 tancuri. 327 elicoptere. care stipuleaz c China nu va ini ia r zboaie sau participa la r zboaie de agresiune. opera ii navale orientate spre ap rarea apelor teritoriale. Chinezii inverseaz conceptul clausewitzian asupra r zboiului 14 . de la 30. Pentru ei nu r zboiul este continuarea prin mijloace militare a politicii. ponderat . SUA reprezint în viziunea chinez singura putere din lume care dispune de mijloace care-i permit s blocheze ambi iile zonale ale Chinei. iar b t lia armat trebuie evitat pentru c ea nu construie te. Potrivit acestei concep ii. ÄAp rare activ ´. îndeosebi prin dezvoltarea economic i excluderea puterilor exterioare care ar putea contracara sau limita acest proces. dezvoltarea sistemului C4ISR i a capacit ilor pentru opera iile de informa ii. 1 900 de avioane de lupt . 21 distrug toare. Acesta este primul fundament al strategiei militare chineze. ci distruge. China percepe prezen a american în Asia Central i în Coreea de Sud ca pe o amenin are.). 5 . China va c uta nu numai s reac ioneze. aceast atitudine scoate în eviden o Chin mai reticent fa de prezen a i influen a tot mai mare pe care SUA le au în regiune. 67 nave tactice. interzicerea amestecului altor puteri care ar contesta statutul central al puterii chineze. r zboiul este permanent. ci invers. Bucure ti. politica este o continuare a r zboiului. consolidarea statutului de mare putere în Asia. modernizarea for ei de rachete conven ionale. îndeosebi a amestecului SUA i chiar al Rusiei. Accentul se pune pe opera iile de tip Äjoint´ sus inute de o logistic adecvat acestora. iar atitudinea lor fa de sistemele antirachet americane i ruse ti a fost. De i a crescut cheltuielile militare constant. i el vine de la Sun Tzî. Priorit ile doctrinei chineze de ap rare sunt: cristalizarea puterii prin reunificarea pa nic a teritoriului. mai exact.

În opinia unor anali ti. Ibidem. Acela i lucru se poate afirma i despre Äobsesiile startegice´ ale americanilor. institu ie de înv mânt militar de elit . 16. Mai mult. George W. Interesele Chinei în real iile cu SUA Dup dispari ia URSS. unii anali ti estimeaz c . iar submarinele lansatoare de rachete balistice nucleare vor mi una pe coasta vestic a SUA´15. pre edintele SUA. p. ea sfideaz influen a SUA de câte ori îi st în puteri. Totu i. China are interese economice reciproce cu SUA. o uria pia pentru America. submarinele de atac ale Chinei vor dep i de cinci ori ca num r pe cele americane. marina chinez ar putea domina Pacificul. dar i interese comune´. dup Canada. a dat o defini ie realist a rela iilor sino-americane. loc. China trebuie s treac peste oceane i s treac dincolo de oceane în dezvoltarea sa viitore´. probabil în speran a îndrept it c va putea ob ine concursul Chinei în ceea cel al numea Är zboiul împotriva terorismului´. spunând c Äau valori diferite. China Äva avea mai multe submarine de atac decât Statele Unite. la rândul ei. Virginia Mircea. Despre obiective strategice de viitor ale Chinei. aprilie-mai 2006. o dat cu ad ugarea a patru submarine ruse ti din clasa Kilo i a noilor vase diesel-elecrice echipate cu tehnologia care le permite s navigheze mai silen ios decât submarinele nucleare´18.).3 miliarde de locuitori ai s i reprezint . SUA este cea mai mare pia pentru exporturile chineze ti. Bush. pân în anul 2050 ar putea deveni puterea predominant a Asiei. China nu s-a manifestat ca putere militar . lucrurile sunt pu in mai complicate. În realitate. în 15 16 17 18 Michael Cohen. 4. De altfel. Provocarea submarinelor chineze. nr. în 1999 a izbucnit în mass-media american un scandal de spionaj. SUA de in locul principal în preocup rile chinezilor.etc.17. Imediat dup tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001. spunea: ÄChina trebuie s «sparg » blocada impus de for ele interna ionale împotriva securit ii maritime a Chinei« Doar atunci când vom sparge aceast blocad . 36-37. În acela i timp. p. . De i China a devenit al doilea partener comercial al SUA. op. comisar politic al Academiei de tiin e Militare a Armatei de Eliberare Popular . elul explicit al Partidului Comunist Chinez este de a Äspori puterea total a na iunii´16. în vreme ce China cu cei 1. Pentru China Äorice ar vecin care dispune de capacitatea poten ial de a contesta ambi iile de putere chineze constituie o amenin are´ 17. în curând. vom putea vorbi despre ascensiunea Chinei« Pentru a se ridica rapid. în ÄCadran politic´. încercâd s fie conciliant. Al i anali ti apreciaz c pân în 2025. cit. generalul Wen Zongren. p. Astfel. 6 . ÄDup unele estim ri. Paul Dobrescu. cit.

Strategia de Securitate Na ional a SUA. afirma c Äexist câteva certitudini: chinezii desf oar ample opera iuni de informa ii împotriva noastr . evalueaz rela iile Statelor Unite cu China ca Äo parte important a strategiei noastre de a promova o regiune Asia-Pacific puternic . 2002. stabil i prosper . Acumulând capacit i militare ce pot periclita vecinii din regiunea Asia-Pacific. inten ia Statelor Unite este s descurajeze alte ri.centrul aten iei fiind diabolicele servicii secrete chineze. În timp.i transforme arsenalul nuclear într-o modern ma in de r zboi. China va constata c libertatea social i politic constituie 22 singura cale a acestei m re ii´ . chinezii ar aloca în prezent de dou pân la trei ori mai mult decât suma declarat oficial pentru ap rare. Virginia Mircea. Ryan Henry.3 miliarde dolari. capabile s loveasc primele. Administra ia Bush a exprimat frecvent îngrijor ri legate de cre terea cheltuielilor militare ale Chinei. cu o cheltuial de doar 1. 21 ÄCotidianul´. 22 The National security Strategy of the United states of America. prim-vicesubsecretar la Departamentul Ap r rii. 7 . september. în special China i Rusia. a declarat c SUA vor s se asigure de faptul ca Beijingul Äare for ele necesare pentru 19 20 ÄZiua´. Salut m formarea unei Chine puternice. La vremea respectic . fac afirma ii deschise împotriva noastr . 27 mai 1999. liderii Chinei nu s-au pronun at înc asupra op iunilor fundamentale cu privire la statul lor. Potrivit estim rilor americane. James Lilly. dup pr bu irea Uniunii Sovietice i î i caut alt adversar´21. pe care le-a calificat drept Äpure specula ii´. Iat i motivul pentru care. Spionajul chinez era acuzat c ar fi sustras proiecte de tehnologie nuclear american de ultim or care ar fi costat SUA decenii de eforturi. 29 iunie 1999. care ar putea amenin a direct SUA19. China va putea s . Totu i. op. la un sfert de veac de la începutul procesului de eliminare a mo tenirilor celor mai nocive ale comunismului. The Wite House Washington. China a respins în repetate rânduri acuza iile de spionaj aduse de Washington. p. exper ii americani estimau c pe baza informa iilor sustrase. 5. s aloce sume mari de bani pentru dezvoltarea de sisteme ofensive. Ei nu se simt bine într-o lume f r du mani. China urmeaz o cale dep it care.27. Ä raportul apar ine unor oameni r ma i cu mentalitatea R zboiului Rece. în cel din urm . cit. documentele de nivel înalt indic faptul c nu sunt prietenii no tri´20. Potrivit ambasadorului Chinei la Washington. . Dezvoltarea democratic a Chinei este esen ial pentru un astfel de viitor. fostul ambasador american la Beijing. pa nice i prospere. p. Potrivit expertului american Michael Pillsbury. sute de milioane de dolari i efectuarea a numeroase teste nucleare. septembrie 2002. va pune piedici propriilor încerc ri de a avea o mare na iune.

în urm toarea formulare: Äaplicarea unor strategii fa de comer ul i for a militar în mare ascensiune a Chinei ´24. Strategia chinez cu privire la Taiwan r mâne una indirect . The Coming Conflict with China. realizarea unei rezerve strategice de petrol prin exploatarea hidrocarburilor din Siberia oriental i din extremul Orient. cum ar fi. H. p. desigur i cu alte amenin ri. oblig China la o pozi ie ambigu de avertizare. Totu i. p. nu îns i ideologic . 23 24 25 26 Vezi Constantin Vlad. America i-ar Äpierde pentru totdeauna preten ia de-a mai fi marea putere care garanteaz stabilitatea în regiunea Asia-Pacific´26. dac ar l sa Beijingul s o cucereasc prin for . precum i parteneriatul stategic între India i SUA. China nu. De asemenea. care amenin doar ideologic China. Faptul c SUA se teme de China rezult i din priorit ile deja fixate de grupul neoconservator din jurul pre edintelui George W. Bush. New York. De i China are un parteneriat srategic cu Rusia. Apud Vladimir Alexe. Chestiunea Taiwanului este punctul nevralgic principal al rela iilor Chinei cu SUA. între altele. dar nici nu renun la aceast eventualitate. 8 . în parteneriat cu Statele Unite ale Americii i cu Uniunea European . Prin urmare. Richard Berstein. China. noua strategie regional a Chinei se orienteaz în principal în jurul opozi iei China/Statele Unite.asigurarea nevoilor sale de securitate autentice i c nu va merge mai departe de atât´23. SUA pun piedic armatei chineze. China se confrunt . 27 noiembrie 2004. rile din Asia de Sud-Est nu constituie sub nici o form o amenin are pentru China.41. ca putere dominant în Asia´25. Mijloacele de baz prin care China î i propune s realizeze obiectivul aducerii Taiwanului acas sunt cele politice. parteneriatul americano-nipon (care este privit ca o continuare a r zboiului rece). obiectiv ce ar trebui realizat pân în 2008.i poate asuma riscul de a interveni militar. în ÄDosare ultrasecret´. în sensul c . care vizeaz . La rândul ei. sub protec ie american . dar i pentru c . 19 martie 2006. Pentru SUA. documentele militare chineze promoveaz proiec iile de putere i descriu politicile SUA ca Ähegemonism i politici de putere´. strategii chinezi nu privesc cu ochi buni str duin a lui Vladimir Putin de a spori rolul Rusiei în Asia. Taiwanul este considerat o insul chinez rebel . ÄChina încearc s înlocuiasc Statele Unite. 1997. Ross Munro. dar nu i de interven ie armat . Coreea de Sud i Rusia alc tuiesc Forumul Asia de Nord-Est. amenin area taiwanez este una indirect . ori a rezervelor sale monetare. în ÄEvenimentul zilei´. 19. predominant politic . Din punct de vedere militar. Ibidem. Taiwanul reprezint o miz clar la fel de important precum era Kuweitul ± nu doar din cauza mediului de afaceri foarte prosper a insulei. Japonia. pentru agenda celui de-al doile mandat preziden ial. urmeaz Iranul. China percepe ca amenin are atitudinea politic a Japoniei în zon . prin regimul democratic din insul .

Zeng Bijian. Competi ia între ace ti Ädoi mari gigan i asiatici´ se afl într-o continu c utare de alia i. în ultimii ani s-au apropiat. India constituie contraponderea demografic . în principal celor ale SUA29. tendin ele separatiste ale diferitelor provincii (îndeosebi ale uigurilor ± musulmani suni i ± din Xianjiang). Beijingul dispune deja de o deschidere la Oceanul Indian. buletin al Ambasadei R. 9 . având drept subiect insulele Senkaku/Diaozu. p. China sus ine ferm politica dezvolt rii pa nice. care sunt îns . Editura Corint. în esen a lor. descifrând simbolistica strategiei indirecte specifice chineze. Unii dintre anali tii occidentali consider c Republica Popular Chinez . unde India are interese geopolitice. China consider capacit ile militare ca mijloace de presiune diplomatic . i op iunea pentru pace. 2002. ofensive. Dar acestea nu sunt exprimate în mod oficial în doctrina de ap rare i securitate a Chinei. cinci insule de coral în Marea Chinei Orientale. securitatea pentru chinezi înseamn mai mult men inerea ordinii interne decât asigurarea stabilit ii zonale. Noul R zboi Rece. propriet ii. India constituie pentru China du manul asiatic prin excelen . 1(248). Interesele geopolitice ale Chinei în Sud-Estul Asiei Tensiunea strategic între China i Japonia este agravat de faptul c amândou depind de importul de hidrocarburi. în acela i timp. China ar fi capabil s controleze c ile maritime vitale pentru importurile japoneze de hidrocarburi.spre exemplu. Dar mai este bine cunoscut faptul c acela i scop i l-a propus India ± o alt putere a Asiei. achizi ionarea de capacit i moderne. bucure ti. nr. în ÄChina popular ´. ca i pentru traficul maritim regional. conflictele interne i cele de interese. Aceste amenin ri oblig China la o atitudine defensiv activ . 2004. Anali tii occidentali apreciaz c influen a Chinei în Asia de sud-est se afl în cre tere. În esen . Datorit bazelor sale în Birmania. oficialii chinezi declar i sus in prin toate documentele programatice c op iunea pentru dezvoltarea pa nic înseamn .P. rela iile între India i Israel. 45-52. consolidarea rela iilor frontaliere i a siguran ei persoanei. Datorit amplas rii strategice a insulelor. Ca i alte mari puteri ale lumii.3. p. 33. care are cu China unele neîn elegeri la frontierele comune. institu iilor i na iunii. p. 29 Vezi pe larg Gilbert Achcar. care înseamn . etc. În spatele contenciosului care le opune. intraregional i intercontinental în general. aspir la refacerea puterii imperiale de odinioar . ca i pentru circula ia navelor maritime. se profileaz chestiunea poten ialului petrolifer al zonelor economice exclusive din jurul acestor insule. în pofida a ceea ce se spune i se scrie. tulburat cândva de interven ia perturbatoare a Occidentului 27. Spre exemplu. În schimb. ceea ce implic principiul Äde a nu urm ri niciodat hegemonia´28. geopolitic i politico-intelectual a Chinei.Chineze în România . 27 28 Ibidem.

China a accelerat construc ia portului dup interven ia american în regiune. Afganistanul i Asia Central . ar putea oferi mari influen e asupra balansului militar. dup opinia mai multor exper i. port la Marea Arabiei. i despre viitoarea posibil dislocare a unei baze militare israeliene pe teritoriul Indiei. Un alt avantaj este distan a fa de inamicul s u tradi ional. c tre provincia Xinjian. Gwadar va reprezenta o min de aur: 40% din traficul naval petrolier trece prin zon . în 2001. 23 octombrie 1999. nu numai în zona de sud. luând în vedere parteneriatul strategic israeliano-americam30. Din punct de vedere strategic. iar leg turile rutiere i de c i ferate în curs de finalizare îl vor conecta cu restul rii. construirea unui port strategico-militar foarte important.i poat moderniza for ele sale militare. cel mai mare ora pakistanez. O a doua faz a proiectului va fi. 30 31 32 http://www. O asemenea perspectiv .htm http://www:adevarulonline. Costul total estimat este de 1. cu un curs pozitiv. care acoper costul instala iilor portuare i a unei osele între port i Karaki. de-a fi adoptate de partea pakistanez în sfera economico-militar . 10 . La toate acestea se mai poate ad uga contractele comune. finan at de China. care ar oferi Chinei dislocarea for elor maritime chiar la ie irea în Golful Persic. dar i în Sud-Estul Asiei. Pentru Pakistan. În viitor.i fortifice rela iile cu Pakistanul 31 .com/globalizare /stiri/geopolitica. China a contribuit cu aproape 400 milioane de dolari. Pakistanul ar putea începe. de asemenea. China încearc s mic oreze influen a american în regiune32. încercând practic s se apropie de partea SUA.16 miliarde de dolari. India. care a furnizat deja consultan i personal de înalt calificare. Pentru China. portul va fi un terminal de tranzit pentru i eiul importat din Iran i Africa. Pân în prezent. sus inând pozi ia pakistanez în regiunea Kashimir i Djamu. China se folose te astfel de interesul pakistanez aparte pentru tehnologia modern nuclear chinez în scopul îmbun t irii viitoare a puterii sale nucleare. Asia Times Online.globalizare. cu ajutorul Chinei. În plus exist informa ii potrivit c rora for ele israeliano-indiene fac antrenamente militare.Delli sper ca prin aceast apropiere s . trimi ând 450 de ingineri i al i speciali ti. China încearc s .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful