RECENZIE DE CARTE

An II , CRP

Aix-en-Provence. 1971. disciplina care inscrie comunicarea printre temele majore din sfera preocuparilor sale . Practique sociale et representations . profesor de psihologie sociala la Universite de Provence . Lucrarea nu se adreseaza exclusive studentilor la psihologie sau alte facultati care se ocupa de comunicare . cap.2 . de la asistentul social la manager . este autorul mai multor studii consacrate reprezentarilor sociale si creativitatii grupurilor ( Experimental study of group creativity: task representation . mai exact al psihologiei sociale . 1984. 1987 . Cooperation . dupa care sunt analizate trei mari teme : comunicarea interindividuala (cap. In primul capitol sunt abordati factorii generali care intervin in situatiile de comunicare . Iasi . Aceasta lucrare de initiere isi propune sa prezinte principalele teorii psihologice si tehnicile de comunicare fundamentala . competition et representations socials . Obiectivul lucrarii de fata este abordarea comunicarii din perspectiva psihologiei . 3 ). si director al Laboratorului de psihologie sociala al aceleiasi universitati . Ea ofera informatii de baza tuturor celor pentru care comunicarea reprezinta o preocupare majora si in egala masura un instrument indispensabil .RECENZIE DE CARTE TITLU : Psihologia comunicarii : teorii si metode AUTOR : Jean-Claude Abric TRADUCAORI : Luminita si Florin Botosineanu Editura POLIROM .2002 Jean-Claude Abric . In societatea contemporana . .). group structure and performance. 1994 etc. comunicarea a devenit o tema centrala de dezbatere . La Creativite des groupes.

Lucrarea prezinta .factorii care influenteaza codul si canalul de comunicare si tipurile de variabile ( psihice sau obiective . cap. functia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor. rolul contextului social .Acesta din urma prezinta rolul actorilor comunicarii si tipurile de variabile care influenteaza situatia de comunicare (psihologice . nici ghidat prin sfaturi si nici manipulat sau hartuit prin intrebari. comunicarea trebuie sa functioneze ca un sistem circular si sa se autoregleze. Prima parte Comunicarea interindividuala si. de comprehensiune(reformulare) . Ultima tema abordata in acest capitol este comunicarea bilaterala si feedback care sustine urmatoarea idée : pentru a fi eficianta . o tranzactie intre locutori ) si factorii determinanti ai comunicarii . procesul comunicarii se bazeaza pe stabilirea unei relatii intre un emitator si un receptor ) . analizat sau interpretat.4 . cap. iar acesta ar fi situatia in care celalalt nu se simte judecat. Tot aici este data si situatia optima de comunicare. Este o situatie in care el se simte pur si simplu ascultat. 7 . cap. 8 ). alegerea canalului de comunicare . de ajutor sau consiliere(manifestarea interesului pentru celalalt). analiza psihosociologica a comunicarii ( comunicarea este prezentata ca fiind un act social. repectiv .Abordarea nondirectiva analizeaza notiunea de atitudine. functiile atitudinilor si tipurile de atitudine existente. cognitive si sociale ). rolul actorilor ) si factorii de context si de mediu ( rolul contextului material si temporal. rolul contextului cultural si ideologic ) . factorii generali ai comunicarii care domina in present campul cercetarii . psihologice si psihosemantice. de evaluare(formularea unei judecati pozitive sau negative in raport cu ceea ce spune sau face celalalt). al doilea capitol al lucrarii Atitudini si comunicare individuala. 6 ). functia de reglare sociala prin flexibilitatea rolurilor si functia socioafectiva. 5 . Sunt analizate urmatoarele aspecte legate de comunicarea vazuta ca situatie tehnica ( este definit modelul lui Shannon 1952: comunicarea poate fi definita ca transmitere de mesaje dintr-un loc in altul . .cum ar fi :atitudinea de interpretare(consta in a verbaliza pentru celalalt ratiunile ascunse care se afla la originea faptelor sale). in primul capitol . iar feedback-ul corespunde urmatoarelor patru functii : functia de control al intelegerii.- comunicarea in grupuri ( cap. de chestionare sau de ancheta(adresarea intrebarilor pentru a-i permite celuilalt sa se exprime). contributia cercetarilor experimentale ( cap.

Pentru Rogers. devianta. psihologia comerciala. grupul sau contextul. curentul psihanalitic reprezentat de catre Freud in doua lucrari celebre aparute la inceputul secolului XX: Totem si tabu1912 si Psihologia colectiva si analiza eului 1921. aplicatiile interviului nondirectiv:terapia. Principalul punct de dezbatere al capitolului al treilea se refera la tehnicile de culegere a informatiei in situatie interindividuala. problema formularii temei. formarea terapeutului pentru ascultare. Din aceasta categorie face parte interviul nondirectiv (unde sunt analizate proeminenta climatului asupra tehnicii . capitolul cinci si capitolul sase. respingere si comunicare in grupuri (Schachter. care reprezinta fundamentele demersului: accepterea neconditionata a celuilalt. si chestionarul. esentiala este crearea unui climat relational particular bazat pe patru componente. curentul interactionist care este reprezentat de catre cercetatorul Bales 1950. Tot in acest capitol sunt analizate si stilurile de leadership si procese de grup (Lippit si White. Capitolul patru defineste curentul dinamic si contributia pe care o are Kurt Lewin in elaborarea acestuia. instrumntul de . situatii de grup centrat pe sarcina:tehnica de conducere a intrunirilor asa cum a aratat G.interviul focalizat.de Montmollin in 1964. 1947). coeziunea si schimbarea sociala in grupuri data de catre Lewin intr-una dintre cercatarile sale celebre. tacerile in cadrul interviului. Indiferent de situatie si oricare ar fi obiectivele. neutralitatea binevoitoare. in comunicarea interindividuala. cunoasterea opiniei publice.exista un element fundamental in reusita oricarei animatii: observatia. Chestionarul reprezinta forma cea mai prelucrata a interviului directiv .Este prezentat rolul essential jucat de ancheta preliminara si verificarea acestuia si tipurile de intrebari utilizate in cadrul chestionarului. principii si tehnici ale creativitatii in grup. tipurile de interventii.)interviul ghidat. empatia. Partea a doua a lucrarii contine capitolul patru. In capitolul Observarea si consemnarea proceselor de grup sunt trecute in revista grila de observatie a lui Bales continand bazele teoretice. Urmatorul capitol urmareste situatiile de grup centrat pe grup:grupul de diagnostic creat de Lewin si echipa sa. 1965). autenticitatea.

1965). comunicarea se inscrie printre temele majore al psihologiei sociale. disciplina fundamentala in intelegerea fenomenelor.avantaje si limitele acestei abservatii si abordarea socioafectiva. In acest capitol este introdusa si concluzia lucrarii : orice comunicare se inscrie intr-un context psihologic care ramane intotdeauna unul social si ideologic.1960. metodelor si tehnicilor de comunicare la diferite niveluri ale raporturilor umane.este analizat efectul lui Steinzor 1950 . analizand pe rand urmatoarele: cele doua notiuni de baza(notiunea de tele si notiunea de atom social) .alaturi de modelul lui Rouquette. Capitolul opt prezinta structura de grup. . rolul reprezentarilor creat de Abric. Inceputul celei de-a treia parti il reprezinta si capitolul sapte Comunicare si influenta sociala in care sunt definite abordarea experimentala a influentei cu ajutorul unor cercetari intreprinse la inceputul secolului XX care iau un considerare situatii colective din ce in ce mai complexe. reteaua de comunicare si functionarea grupurilor (modelul de sarcina dat de Flament.1971. indicii sociometrici( pozitivi. ajungand in sfarsit la analizele –aflate inca in centrul preocuparilor actuale ale psihologiei sociale-proceselor subterane asociate rolului minoritatilor(Miscovici). de la simpla referire la un grup(Moore) la prezenta sa afectiva intr-o situatie simpla (Sherif) si de la grupul divizat (Asch) la grupul care se supune in fata unor autoritati(Milgram). cognitivi si sociali. natura sarcinii . negativi.observare. Studiind aceasta lucrare am observat ca in societatea contemporana .metodologia codarii. tipurile de sociograme( individuale si collective) si aplicatiile acestora. perceptia sociometrica). asigura initierea in psihologia sociala a comunicarii.structura de grup si performanta date de Faucheux si Moscovici. si distorsiunea informatiei in comunicarea prin relee date prin cercetarea lui Allport si Postman. Comunicarea trebuie studiata si inteleasa prin prisma interactiunii a trei tipuri de factori:psihologici. comunicarea si performanta grupurilor.Este definita aici notiunea de structura de comunicare in discutiile de grup. Consider ca aceasta lucrare este de actualitate oferind informatii detaliate . principiile tehnicii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful