Adresa di pi Internet: www.geocities.com/armaneasca E-mail: piceavad@cmb.

ro Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi
Anlu VI, nr.4 (26) 2001, Bucureshti - România 32 di padzinji - 25.000 lei

REVISTÂ INDEPENDENTÂ DI PLIRUFURII (INFORMATSII) SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Mariana Caciandoni sumu curunâ

Ficiuritslji di la sculia 12 di Constantsa tsi furâ la Festivalu a etniiloru di Sibiu

Pânâyirlu trâ Stâ-Mâria atsea mari la bisearica di Samarina

shi anlu 2002 cu ambâreatsâ trâ tutâ ARMÂNAMEA
Editorú: Dumitru PICEAVA

TRÂ MULTSÂ ANJI!

“Bana Armâneascâ” oarâ

2

Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ
REVISTA “BANA ARMÂNEASC” Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ”

USIA (thimeljlu, njedzl u icâ ncurpiljeatlu)

alushtoru numiri: 4 (26) 2001

Redactsia; Fundatsia “Bana Armâneascâ”2 Ura la Armânji (D. Piceava)..............3/4 Expeditsii...(Lena sh-Oani Cola)........5/6 Duri shYeanula! (D.S.P.)........ ...................7 Pareia “Pilisterlu” (Al. Gica)................8/9 Festivalu di poezii di Scopia (A.Piha)..10 Teatru pi-armâneashti (Santa Djica)...11 Conferintsa...dit Arbinishii (J.Gusho)...12 Armânjlji dit Arbinishii..1915 (V. S.)......13 Armânjlji tu III-lu mileniu (K. Mantsu).14 Fântâna di malâmâ 2001 (S.Yerândã), Alfabetlu armânescu, Ncljinari...............15 Istoria a Machiduniiljei (T. Babali).16/17 Padzina ti ficiurits (Tashcu Iliescu, Florentina Costea, D.S.P.)........................18 Padzinji adrati di ficiurits shi...........19/20 Emisiuni la televizia..(M.Caciandoni).21 “Duna nalbastrâ” (Y. Platari).............. 22 Problemi di istoria a..(D.Papatsafa)....23

Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui numir, 4 (26), 2001 (1.000 cumãts), furâ fapti di Lefter Naum di Bucureshti cumu shi di Vasili Cãlintsaru di Tampa (SUA) cari nâ agiutã cu 50 di $. Redactsia efhãristiseashti a tutulorù atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s-putemu sâ scutemu tru migdani aestâ revistâti sh-yini cu pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji cu vreari ti fara sh-cultura armâneascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Mash ashi va s-putemu sh-noi, tu aradha a noastâ s-lji-agiutãmu Armânjlji.

TUGEARU, Wily WISOSHENSCHI. Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi Internet la adresa: www.geocities.com/armaneasca E-mail: piceavad@cmb.ro Adresa a redactsiiljei: Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47, sc.D. et.6, ap.241, cod 73559, Bucuresti. Telefon: 01/628 27 86 shi 093/609266. Abonamentili s-facù la adresa a Redactsiiljei. Tinjisits yivâsitori, Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits continuarea a colectsiiljei a revistâljei “Bana Armâneascâ” armâni abonamentul! Pâhălu a lui ti un an easti: Ti yivâsitorlji di România: 120.000 di lei. Ti yivâsitorlji ditu xeani: - 20 $ SUA icâ 35 D.M. armâneascâ; -organizarea di activitãts tu noima a unui clubù, andamusi perioditsi shi publicitati tu mass-media; Fundatsia easti efhãristisitâ scolaboreadzâ cu caritsido va s-aibâ simbatii ti Armânji shi easti sinfunipsitù s-da unâ ndrupari frâtseascâ shi fârâ di cãuli (neconditsionatã) ti fâtsearea a scupadzlorù adushi aminti; - adrarea a unui thimeljiù di dati ligati di comunitãtsli armâneshtsâ ditù România shi ditù ântreaga lumi shi a activitãtslorù cari aesti li au shi ali unâ mediatecâ armâneascâ (cãrtsâ, publicatsii, documenti, materiali audio-video); - ndruparea a lucrului di cercetari (filologicâ, istoricâ, etnograficâ) shi activitãts culturali artistitsi (corù, parei di giocuri, formatsii shi solishtsâ di muzicâ pâstratâ dupâ adeti shi modernâ, cenaclu literar, simpozioani); - colaborarea cu alti institutsii, fundatsii, organizatsii guvernamentali shi niguvernamentali ditù România shi ditù alti stati ti fâtsearea di activitãts deadunù, ashi cumù suntu scupadzlji a fundatsiiljei; -Scupolu shi obiectivili pripusi va s-facâ di cãtrã Fundatsii pritù institutsiili shi organismili a ljei cari va sâ s-amintâ tu catandisea spetsificâ a zâcoanilorù. -Fundatsia colaboreadzâ cu organiza-tsiili di idyea noimâ, ditù cratù shi ditù xeani, cari au tu planù axirea a idyilorù scupadz, cu cari poati s-ancljidâ achicâseri (acorduri) etc. Prezidentu, Dumitru PICEAVA

Andamusi cu S. Bletsa (A.Gica)....24/25 Hâbãri................................................26/27 Rebus, ( D.Piceava, V. Dzega).............28 Pirmisi.. (Aristonicos), Carti. N.Zdru 29 Tu gura a lumiljei (D.Piceava)........30/31

PAREIA REDACTSIONALÂ: Marilena BARA, Yioryi BEICA, Ilie A.CEARA, Mariana CACIANDONI, Santa DJICA (Scopia), Alexandru GICA, Dima GRASU, Sashu YERÂNDÃ (Lozovo-Machidunii), Kira Iorgoveanu-Mantsu, Yioryi PLATARI (Aminciu-Gârtsii), Mihai

Fundatsia “Bana Armâneascâ” easti persoanâ juridicâ “B românâ di ndreptu privatù, di sini stâtâtoari, nonguvernamentalâ, nonprofitù shi apoliticâ. Fundatsia “Bana Armâneascâ” dixeashti personalitati juridicâ, uidisitù cu legislatsia românâ (Legea nr. 21/ 1924, Decretlu nr. 31/1954 shi Decretlu-Lege nr. 8/1989), ditu partea a Tribunalului Bucureshti, sectsia a III-a tsivilâ tu data di 06. 07. 2000. SCUPOLU a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ” easti culturalù: ti nvitsarea, pâstrarea, promovarea shi creashtirea a limbâljei shi a culturâljei armâneascâ, a adetslorù shi a areurlorù spetsifitsi a Armânjlorù, ca parti a aveariljei culturalâ europeanâ. Scupadzlji a Fundatsiiljei va s-hibâ bâgats tu practichii ashi cumù s-veadi ma nghiosù: - creashtirea a arâspândiriljei a plirufuriiljei (informatsii), a libirâljei tritseari la informatsii shi alâxearea di informatsii pritù: - fâtsearea di publicatsii di sinferù culturalù, artisticù, shtiintsificù; editarea shi arâspândirea pri virisii di revisti, cãrtsâ, caseti audio shi video cu muzicâ, cântitsi, agiocuri, adets shi areuri spetsifitsi a Armânjlor; literaturâ ti ficiurits shi maturi, ufilisirea di materiali adrati di Fundatsii, ama shi di alti institutsii, sutsati, persoani fizitsi, pi thimeljlu a alâsariljei icâ a ancupârariljei icâ a dixiriljei di licentsâ icâ ndrepturi di autorù; - organizarea di simpozioani, measi arucutoasi, atelier di studio, mutrindalui adetsli, limba shi istoria a

FUNDATSIA A N A A R M  N E A S C ”
Armânjlorù; partitsiparea la ahtãri andamusi ditù cratù icâ di pisti sinuri; -pãrãstisirea a niscântorù informatsii ahoryea sumù forma ânreghistratâ icâ filmatâ: filmi documentari, caseti audiovideo; -colaborari cu organizatsii di radio shi televizii, publitsi icâ privati, massmedia, edituri;- colaborarea cu institutsii, organizatsii, sutsati shi fundatsii, cu scupolu ta sâ s-adarâ activitãts deadunù; - ndruparea materialâ ti reconstructsia a bisertsâlorù armâneshtsâ, cu pâradz dats di Fundatsii, di statù, di organizatsii niguvernamentali icâ di inshi particulari; - promovarea a ligâturlorù umineshtsâ shi a niscântorù ligâturi ma streasi namisa di Armânjlji ditù România shi namisa di Armânjlji ditù alti stati; - darea di agiutorù ti amintarea di grâdinitsi shi sculii iu sâ s-anveatsâ carti pri limba armâneascâ, aclo iu numirlu atsilorù tsi caftâ aestu lucru easti ashi cumù aspunù zâcoanili; - organizarea di spectacoli di poezii, muzicâ, teatru shi conferintsi pi aesti themi, cu scupolu a cunushteariljei shi a arâspândiriljei a limbâljei armâneascâ; durusearea cafi anù a premiilorù “OMLU A ANLUI” a niscântorù perso-nalitãts armâni shi niarmâni a banâljei culturalâ shi shtiintsificâ ti cilâstisirli sh-pãrtsâli a lorù di axii tu câmpulù a artâljei, a literaturâljei, a shtiintsâljei shi a sportului. - organizarea di cursuri ti nvitsarea a limbâljei

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 4 (26), 2001

3

“Ura easti iarna a inimâljei”. Victor Hugo “Ura easti unâ amânii nistãpuitâ”. Cicero.

URA LA ARMÂNJI
câ aestâ urâ yinea di la “marea vreari” tsi u avea xenjlji andicra di Armânji, cari vreari, avea sh-ari sh-tora unù singurù scupo: tuchearea shi asimilarea a lorù. Atseali milets, di cara lâ loarâ loclu a Armânjlorù, nu avurâ altutsiva tu minti dicâtù sâ-lji tucheascâ shi s-lji-asimileadzâ. Tsi va dzâcâ, s-lji adarâ ca cumù suntu elji: Grets, Vâryari, Arbineshi. Idyiulù lucru âlu featsirâ sh-lu facù nica shi Românjlji, a câ nu sâ shtii tora tamam ti cari scupo. Aspuneamù tu unù articulù câ nu cunoscu unâ altâ mileti ca atsea a Armânjlorù, cari s-hibâ câftatâ, ca hiindalui a lorù, di dauâ milets ahoryea sh-maxus Gretslji shi Românjlji. Ditù idyiulù scupo nu salasâ ma nghiosù, duchimù tora, nitsi Vâryarlji sh-nitsi Arbineshlji. Ura alushtorù milets s-dutsi pânâ aclo câ, di cara lâ loarâ loclu sh-lâ alâxirâ numa, lâ u loarâ icâ caftâ s-lâ u ljea shlimba a lorù veaclji di ma multu di 2000 di anji. Nu lji-alasâ Armânjlji nitsi sâ-sh azburascâ limba a lorù. Atselù Armânù cari dzâtsi câ limba armâneascâ, limba a lui di dadâ easti ca dealihea tru banâ, ashi cumù aspusi Sotir Bletsa di Atena, easti bâgatù tu ahapsi. Sh-ti aestâ furnjii, tu aestù cratù, Gârtsia, cumù sh-tu alti craturi balcanitsi, a Armânjlorù lâ easti fricâ sâ zburascâ armâneashti. Idyiulu lucru easti sh-tu Arbinishii (eara pânâ aoa sh-vârâ doi meshi ma nâinti), cumu sh-tu alti craturi balcanitsi, iu, a Armânjloru lâ easti fricâ ta sâ sh-li caftâ ndrepturli a lor ti furnjia câ suntu fuvirsits di exusiili atsiloru stati. Nai ma mari parti di miletsli tu cari bâneadzâ Armânjlji nu lâ pricunoscu ndrepturli tsi lâ furâ pricunuscuti di Evropa, ashi cumù furâ dati tu Dimândarea 1333 ditù 24-li di Cirisharù 1997. Armânjlji, tu aesti craturi (nafoarâ di Rep. Machidunia, iu sunutu pricunuscuts, tu preambululù a Constitutsiiljei), nu suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea sh-nu au ndreptulù la sculii, la bâsearicâ sh-nitsi la mass-media iu sâ s-ufiliseascâ limba armâneascâ. Ura a niscântorù Armânji andicra di isãsh miletea a lorù. Ura, atselù sentimentu, atsea duchiri di dushmânilji andicra di vârâ icâ di tsiva, nu fu sh-nu easti xeana nitsi la Armânji. Spuneamù ma nsusu câ ndrepturli tsi lâ furâ dati a Armânjlor di di cãtrã Europa nu suntu pricunuscuti sh-di miletsli

“Ura”, nâ spunù dictsionarli, easti atsea “sâmtsâri vârtoasâ, atsea duchiri nistãpuitâ di dushmãnilji andicra di vârâ icâ di tsiva”. Seneca spunea câ omlu lipseashti sâ safireascâ di trei arali: ura, catafronisea icâ nihâbârsirea shi anchizma icâ zilia. Niscânti ori ama, ura easti sâmtâ, aspunea Emil Zola. Ea easti “ribilipsirea a ininjlorù vârtoasi, nihâbârsirea icâ catafronisea (disprets) alumtâtoari a atsilorù cari si-nvirneadzâ shi s-cârtescu di oaminjlji minuts shi ftohi tu minti cumù sh-di glâreatsa a lorù”. Tu aestâ catandisi ura easti vreari. Omlu cari-sh ari ahtari urâ âshi ducheashti suflitlu caldù, livendu, cuvârdã shbâneadzâ ma largu ditu nihâbârsirea a lucrurlorù arshinoasi shi glâreshtsâ. Easti ama shi unâ altâ turlii di urâ dicâtù atsea tsi-anchiseashti di la vreari; easti ura a niputeariljei, a dushmãniljiljei shi a omlui glarù shi paraspurù, cari tsiva nu poati s-lu ljeartâ. Easti unâ mari dyeafurauâ namisa di eali dauli. Andicra di miletea armâneascâ, pânâ la câdearea a comunismolui, cunushteamù sh-videamù mash ura a xenjlorù andicra di ea sh-nu cunushteamù icâ u cunushteamù multu psânù ura a niscântorù Armânji andicra di isãsh miletea a lorù. Ura a xenjlorù contra a Armânjlorù. Di cara yivâsii ma multi cãrtsâ ligati di Armânji sh-di catandisea a lor duchii tinjia tsi lâ-u poartâ niscântsâ di autori ama sh-ura a multoru di elji. Tinjia s-videa multu lishorù la autorlji di arâzgâ armâneascâ, a câ niscânti ori minduierli a lor, tu tsi mâtreashti arâzga a Armânjlorù, s-uidisea cu atsea a atsilorù autori tsi nu-avea arâzgâ armâneascâ. Ura s-videa shi s-veadi lishorù tu aproapea tuti atseali cãrtsâ tsi eara shsuntu nyrâpsiti di autori tsi avea icâ au unâ altâ arâzgâ dicâtù atsea armâneascâ. Suntu psâni cãrtsâ ligati di problema armâneascâ tu cari autorlji a lorù, tsi nu au arâzgâ armâneascâ, âlji mutrescu cu tinjii sh-cu ihtibari Armânjlji, âlji mutrescu, tsi va dzâcâ, ashi cumu lipseashti s-u facâ itsi istoricu icâ omu di shtiintsâ. Tsi nu s-videa icâ nu s-duchea la atselji autori tsi-lji mutrea cu urâ Armânjli, eara furnjia ti cari elji avea unâ ahtari duchiri nistâpuitâ di dushmânilji. Multu ma amânatù aveamù s-duchescu

tu cari bâneadzâ elji ama, lipseashti s-pricunushtemù câ unù mari cheadicù tsi s-bagâ ca elji, Armânjlji, s-nu poatâ sâsh amintâ ndrepturli a lorù yini chiola dit partea a niscântorù inshi di a lorù. Aeshtsâ pseftsâ Armânji, cari, pritù tutù tsi facù contra a atsilorù ditù miletea a lorù, nu suntu altutsiva dicâtù niscântsâ patriotardzâ. Cu agiutorlu alushtorù pseftsâ patriots miletsli di cari zburamù ma nsusù shfacù multu lishoru sh-multu ghini propaganda a loru contra a Armânjlorù. Aestâ propagandâ nu avu sh-nu ari altu scupo dicâtu atselu ca elji, Armânjlji, snu poatâ sâ-sh amintâ vârâ ndreptu spetsificu a loru shi s-hibâ niacumtinatu tu catandisea ta s-nu poatâ sâ-sh zburascâ limba a loru, s-nu-sh tinjiseascâ adetsli shi aradzli a lorù shi, pân tu soni, sâ s-agârsheascâ di miletea-lâ shi sagiungâ s-hibâ tuchits shi asimilats di atseali milets. Tu Gârtsii, ca urnechi, Armânjlji agiumsirâ tu catandisea ta snu poatâ sâ-sh zburascâ limba a loru di frica a patriotardzâloru lazareanji cari aspunu cu-amânii sh-cu tãcati câ nu easti ananghi di ea câtse au unâ altâ limbâ ma mari dicâtu atsea armâneascâ sh-maxus limba elinâ. Ti ciudii ama idyiulu lucru easti aspusu sh-tu alanti craturi balcanitsi iu bâneadzâ Armânji. Tu cratlu România, aestâ propagandâ contra a Armânamiljei easti faptâ cu mari tâcati di unâ parei di patriotardzâ a curi câpii lâ easti Hristu Cândroveanu, di iu lâ si tradzi sh-paranuma di Cândruveanji. Di la surparea a comunismolui, niacumtinatù, elji aspunù pritù fimiridha a lorù - scoasâ cu pâradz di la chivernisi -, cumù sh-pritù televizii, pritu conferintsili di la andamusli a loru icâ pritù alti fimiridhi româneshtsâ câ, taha, Armânjlji suntu unâ cu Românjlji iara grailu armânescu nu easti altutsiva dicâtù unù dialectu a limbâljei românâ. Atumtsea cându a unui cunuscutu Cândruveanu di Cunstantsa, profesoru di istorii, âlji si bâgã unâ ntribari ligatâ di ananghea di amintari ali unâ pãrtidhâ (partii) a Armânjloru di România nâs apândâsi cu amânii: “ashi tsiva lipseashti tâljeat dit râdâtsinâ” (!?!). Ti elji, Cândruveanjlji, Armânjlji suntu Românji shi, ti aestâ furnjii, elji nu au izini ta sâsh adarâ unâ partii a loru. Maca tu chirolu di dupâ câdearea a comunismolui tu cratlu România s-amintarâ ma multu di 100 di partii pulititsi nu achicâsimu câtse easti ashi di mari taxirati ca shi

4 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. Armânjlji sâ-sh adarâ unâ partii a lorù atselù cari pâltea mâcarea iara tuts alantsâ sh-cu cari s-poatâ sâ s-alumtâ shi sâ-sh Armânji tsi avea vinitâ aclotsi, vârâ 50 di amintâ ndrepturli a lorù spetsifitsi ashi inshi, nu avea izini di la elù sâ s-aproachi cumu u facù Ungurlji, Ghiftsâlji etc.? di analtsâlji oaspits!?! Ti furnjia câ Armânjlji di România nu furâ Nu dusimù ananghi di ahtãri “patriots” alâsats sâ s-organizarâ pânâ tora sh-nu nitsi tu anlu 1999 sh-nitsi tu anlu 2000. sh-adrarâ unâ partii puliticâ a lorù nu La atsea ditù soni andamusi, tsi s-tsânu puturâ sâ-sh amintâ nitsi unù ndreptu spetsificù a lorù, ashi cumù s-aspuni tu AVINÃ-NJ DOAMNE URA Dimândarea 1333. Lipseashti s-aspunemù câ pareia di Avinâ-nj Doamne ura cu-a ljei jilitù patriotardzâ di cari zburamù ma nsusù fu agiutatâ ca baea di multu tu lucrulu a Shi-adu-nj nâ nauâ vreari tu-a meu suflitù. ljei antiarmânescu sh-di niscântsâ inshi tsi suntu ca dealihea patriots sh-cari sh- Avinâ-nj Doamne vrearea cu-a ljei suschinù u vorù miletea armâneascâ ama cari, dit itii di eryu sh-ziljii cumù sh-di urâ con- Shi-adu-nj nâ-altâ vreari ca unù tserù tra atsilorù cari caftâ s-adarâ ti Armânasirinù. mi tsiva ma multu di elji, lji-nchidicarâ Armânjlji di România sâ s-organizeadzâ shi sâ-sh aleagâ unâ câpii, fârâ di cari Sh-macâ nu va s-facâ njica-a mea câftari nu puturâ sh-nu va s-poatâ vârâoarâ sâsh amintâ vârâ ndreptu spetsificù a loru. Ca dorlu-nj s-amintâ dumnidzasca-lji vreari, Ura, ânchizma shi zilia atsilorù di ma Toarnâ-mi atumtsea la-a meali chetsrâ nsusù featsirâ ca itsi Armânù cari adrã icâ va s-adarâ tsiva ti miletea a lui Sh-la alutlu-aroshu dit vecljili vãtsrâ. armâneascâ fu sh-easti câtiyursitù, ancâceatù, angiuratù shi ânchidicatù tu locù s-hibâ agiutatù. estanù, ti durusearea a premiului “Omlu Zânatea a mea di yeatru featsi ta s-amù a Anlui”, unù Armânù, tsi noi lu parti di ca baea tinji dit partea a oaminjlorù luyurseamù patriotù ama cari tu naevea cu cari earamù sh-escu n ligâturâ. Di elù earu unù Shumuronju cândruveanù anda ahurhii ama sâ nyrâpsescu pi-armâ- hiptu tu pareia a noastâ, Nicolae Blacioti, neashti shi sâ scotù tru migdani revista pri numâ (ex-cunâscâtoru comertsial la Bana Armâneascâ” zboarâli urâti andicra ambasada românâ di Atena), di cara nâ di mini, ca insu, tsi-nji li avdzâi sh-tsi li arâsi di lu-apruchemù pi stsenâ ta s-ljea yivâsii nu li-aveamù avdzâtâ sh-yivâsitâ premiili tsi lâ si durusirâ al Yioryi Platari tu tutâ bana a mea di pânâ tu anlu 1992. shi al Sotir Bletsa, ahurhi sâ spunâ la Atumtsea, di cara ahurhii s-publicù microfonù câ elù nu va sâ zburascâ pi problemi di Rebus pi limba armâneascâ dialectul aromân (!?!) mea pi limba litetu unâ revistâ româneascâ, avui parti di rarâ, tsi va dzâcâ, pri limba românâ !?!. niscânti mushutets di zboarâ nyrâpsiti tu Shi zburâ ashitsi, pi limba a lui literarâ, revista cândruveanâ di-nji si aspâre tutâ pseftulu a nostù patriotù chiro di giumitati soia. Di atumtsea ama numirlu atsilorù di sâhati shi, ti ciudii, nu mata vrea sâ stsi si-ncheadicâ di numa a mea sh-di revi- da mpadi di pi stsenâ di nâ alâsã noi tuts sta “Bana Armâneascâ” criscu niacum- cu gurili hâscati sh-nâ deadi pisti capù tinatù. Cheaditsli a atsiloru Corlu a ficiuritsloru di laprogramlu. di ma nsusù aproapea tutù sculia 12 di Atumtsea cându estanù dedù cali pi criscurâ sh-ma multu dinâoarâ tsi reda- Cunstantsa ctsia a revistâljei “Bana Armâneascâ” Internetù a site-lui “armâneasca” ansâahurhi s-duruseascâ premiili “Omlu a rirâ multsâ pisupra-nji cu zboarâ greali. Anlui”. Tu cafi anù cându tsânumù aestâ Unù di elji, unù Cândruveanu dit andamusi s-aflã câti unù patriotardu cari Amirichii, C. Trandu pri numâ, aspunea câ “adrarea a pareiljei electronicâ câftã ta s-aspargâ aestu lucru. Ashi fu prota oarâ, tu anlu 1998, cându “armaneasca“ esti anti-armâneascâ shlomù apofasea s-durusimù aestu premiu câ D-l Piceava bagâ câtsutlu pi di “Omlu a Anlui”. Atumtsea, cu apuhia a dinâpoi, u mparti Armânamea shi câ andamusiljei cu Lluis Maria de Puiq shi easti “irensposabil” (?!?). Vasile Barba la unù restaurantu di Atumtsea, unlù di yivâsitorlji a site-lui Bucureshti, unlu di pseftsâlji a noshtsâ “armâneasca”, (S.Y.), lji-apândâsi ashi: patriots, cari featsi multi gairets ca “Nu shtiu desi aestu domnu Trandu cari Armânjlji di România s-nu s-organizea- s-adarâ mari Armânù shi cari nu-ari dzâ shi s-nu s-uneascâ, Samara Stere, adratã tsiva pânâ tora ti Armânji (câ pri numâ, nu nâ alâsa s-durusimù premiili cara va s-avea adratâ tsiva va s-aveam “Omlu a Anlui” ti furnjia câ elù eara avdzâtâ di nâs) shtii tsi easti atselù

BANA ARMÂNEASCÂ zborù, pi mucâneashti, “irensposabil”. Sh-câtse site-lu “armâneasca” easti antiarmanescâ ?”. Cându dl. Piceava scoasi revista “Bana Armâneascâ” multsâ âlji dzâtsea câ avemù ahâti revisti shi câ nu easti ananghi di alta. Nâs nu-lji ascultã shi âlu dusi lucurlu ninti shi atsea revistâ adzâ easti una dit nai ma bunili revisti armâneshtsâ tsi s-au scoasâ vârnâoarâ, cara s-nu shi nai ma buna”. Geaba âlji si deadi ahtari apandisi câ nâs, C. T., Cândruveanlu dit Amirichii, tutù pi-a lui u tsânu. Lipseashti s-aspunemu câ di ahtãri mushutets di zboarâ avurâ parti shi tuts alantsâ Armânji tsi adrarâ tsiva trâ Armânami. Ditu aestâ parei adutsemu aminti: Vasile Barba, Chira Iorgoveanu Mantsu, Iancu Perifan, Tiberius Cunia sh-multsâ altsâ tsi s-alumtarâ shi s-alumtâ niacumtinatù ti creashtirea a limbâljei armâneascâ cumù sh-ti amintarea a ndrepturlorù a noasti. Mash atselji tsi nu adrarâ icâ nu facù tsiva nu suntu câtiyursits. “Dealihea easti câ nu-avemù tsi sashtiptãmù di la atselji ditù Americhii ca Babu, Ciufecu, Lascu, Miliu, Trandu etc.,ma, lipseashti s-lj-apruchemù alantsâ tsi minduiescu ca noi”, njianyrâpsea unu colaboratoarù a noastu. “Shtiu câ aesti cripâri nu va ti facâ stradz mânâ di la lucurlu armânescu. “Bana Armâneascâ” easti ca unâ lunjinâ trâ bana a noastâ sh-lipseashti s-ardâ trâ daima”, nji-anyrâpsea ma largu tinjisitlu a nostu colaboratoru. Iara unù altu colaboratorù nji-anyrâpsea: “ Câti vârâ oarâ mi-acatsâ ca fricâ shi mi-ntrebù desi va s-anâchisimù tsiva! Cripãrli cu filo-Mucanjlji li aveamù, li avemù shi va li avemù, ma lipseashti s-himù gionj s-li arâvdãmù,s-nâ alumtãmù shi s-li-anichisimù. Nu-i lishorù ma noi putemù s-inshimù n capù sh-cu ahtãrlji .Pistipsecu câ tini va sâ shtii s-u aledz cheanitsa di gârnu”. Suflitli atsiloru tsi-nyrâpsirâ aesti musheati sh-tinjisiti zboarâ ditù soni suidisescu cu suflitli atsilorù oaminji la cari “ura easti sâmtâ, ura easti vreari”, cumù aspunea Emil Zola. Ta s-ti luyurseshtsâ unu omu anotir (superior), nâ spuni unâ pãrimii latinâ, lipseashti snu ai ducheari di urâ andicra di canâ. Cu ahtãri duchiri lipseashti s-bânãmù sh-di aoa shi-nclo shi, cu tutâ ura shi nchizma cu cari himù anvârligats, sdutsemù nâinti niacumtinatù alumta a noastâ di crishteari sh-tinjiseari a limbâljei shi a miletiljei a noastâ armâneascâ sh-di amintari a tutulorù ndrepturlorù a noasti tsi nâ si pricadù ashi cumù nâ suntu dati di la Dumnidzã! Dumitru PICEAVA

BANA ARMÂNEASCÂ Tu meslu Avgustu, unâ parei di Armânj di Bucureshti shi un Almân dit Ghirmânii, închisi tu unâ excursiiexpeditsii prit horli armâneshtsâ dit Gârtsii. Idheia nâ vini la unâ muabeti tsi u fâtseamù tu Cirisharù cându yiurtuseamù bitisirea a sculiiljei armâneascâ shi cându Thodi (profesorlu Thede Kahl) nâ dzâsi câ elù poati s-nâ agiutâ tu aestu lucru. Cu zori nâ adunãmu 12 di Armânj, dimi câ ti multsâ eara amânatù ti ahtari apofasi. Mari frixi mâcãmù câ nu va s-lomù tuts viza ti intrari tu Gârtsii, cã va s-himù duchits, ma pânâ tu soni ascâpãmù tuts. Pânâ tu fudzeari gailelu nâ-l dusi gionli Mihai Canacheu, deapoaia lucurlu âncâpu tu mâna al Thodi cari âl bitisi cumù shtii, ghirmâneashti. Scupolu a excuriljei fu s-videmù Armânjlj shi locurli iu bâneadzâ, locuri di iu fudzirâ pâpânjlj a noshtsâ, locuri di cari aveamù yivâsitâ mash tu cãrtsâ, ma locuri cari nica li cântãmù tu cântitsi.Thodi avu angâtanù s-tritsemù pit nai ma avdzâtili locuri armâneshtsâ. Entipusili suntu ahâtù di ahândoasi câ va sâhãts ta s-li spunemù. Ti atsea, vâ dãmù, tora di oarâ, unù ca jurnalù di cãlãtorii. Atselji 12 di Armânj suntu: Tacu Piceava (editor Bana Armâneascâ), Ciona Geacã (profesoarâ), Zoia Carabash (hângioanji), Oani (ingineru) shi Lena Cola (icunumistâ), Alexandru Gica (asistentu universitar) shi Monica Gica (artistâ plasticâ), Chiratsa Todi (farmacistâ) cu hilji-sa Yeanula di 14 di anj, Marilena Bara (redactor radio), Aurelia Caranicu (profesoarâ shi dascalitsâ ti limba armâneascâ) shi Mihai Canacheu (icunumistu).

Nr. 4 (26), 2001

5

Excursii-expeditsii pritù horli armâneshtsâ ditù Grâtsii

Bucureshti treisprâdzãts di Armânj (Oani, pritù Gumenisa. Dânâsimù la tsintsili Shana, Monica, Lena, Mihali, Chiratsa, shopati di Livãdz. Mâcãmù (piknik) la Zoea, Yeanula, Thodi, Marilena, Tacu shi shopatù. Mihai Canacheu shi Tacu Aurelia ashi cumu s-vedu tu cadhurlu di Piceava shi-aflarâ soea. Intrâmù tu dauâ ma nghiosu, di nastânga nandreapta. casi di Armânj. Giucâmù tu platei. Nâ Alexandru nu s-veadi ti furnjia câ elu adra cadhurlu) cu unù leofuriu (microbus) di 19 di locuri. Câtrâ searâ intrãmù tu Gârtsii pi la Promahonas. Pi calea câtrâ Puroia di Nsusù vidzumù balta Kerkini, tu cari s-vearsâ arâulu Strimona. Pi cali tricumù pi lângâ hoara Mandraki (di la mandrâ). Dânâsimù shi la un mânâstirù multu mushatù, Timiu Prodromu, iu câluyrealili nâ chirnisirâ cu lâcumi shi apâ aratsi, ti Pânâyirlu trâ Stâ-Mâria atsea marea di Breaza ljea haraua. Seara agiunsimù Puroia di Nsus shi trapsimù turnâmù Axiopoli iu alâsãmù soea shi la hotelù. Vidzumù niheamù hoara shi nâ anchisimù câtrâ Pella anticâ, veacljea ashtirnumù la hanea al Iani….pi muabeti capitalâ ali Machidhunii tu chirolu al Filip shi pi cântari. II-lu, iu s-amintã Alexandru Machidon. Viniri 10.08 - Priimnari prit hoarâ, Seara agiunsimù Platamonas iu trapsimù casili mushati, dunjeaua, bisearica veaclj la hotelu Smolikas. Featsimù banji tu Ayiu Yioryi pi dzeanâ di iu s-vedù horli amarea Egei shi mâcãmù la unâ tavernâ Puroia di Nghiosù shi Rodopoli. iu cântãmù pânâ amânatù. Dipusimù tu hoarâ adunândalui amuri. Sâmbâtâ 11.08 - Anvârligarea a Neasimù la unù market iu l-aflâmù muntilui Eleambo. Anaparti, câtrâ presidentul a sutsatâljei ditù aestâ hoarâ. Ascâpitatâ suntu trei hori di Armânj: Gioi 09.08. - Oara 7 a.m. fudzimù di Deapoaia fudzimù câtrâ Axiopoli Livadi, Kokinoplo shi Fearica (Fteri). (Boimitsa), Prota vidzumù Dion, templulù anticù un câsibiciù (chetsari multi ca tu Bashkioi). Andâmupi Axios simù Armânj di Karitsa, unâ hoarâ di ( Va r d a r ) . anvârliga.Ti prândzu agiunsimù Livadi, Shana cu hoarâ mash di Armânj, vârâ 4000, iu A l e x a n d r u zburâmù cu ma multsâ di elji, namisa di s h i - a f l a r â cari eara shi Proiedrulù Capsali. La turnari s o i a . dânâsimù Kokinoplo iu featsimù muabeti A l â x i m ù tu platei. Turnarea u featsimù pi la cljeili v a l u t a . (dirvenea) Tembi, mânâstirlu Ayia ParaF u d z i m ù shchevia.Seara banj tu amari shi priimnari câtrâ Livãdzli Dumânicâ 12.08 - Fudzimù di di Paicu cu Platamonas câtrâ Aminciu. Tricumù pritù s o e a - l â . Cljeili Tembi di iu inshimù Tesalia. T r i c u m ù Agiunsimù Larisa, nai ma marli câsâbã

dit Tessalia, deapoaia Tricala (Târcol), câsâbãlu dit Grâtsii cu nai ma multsâ Armânj (ma multu ca giumitati). Ti prândzu agiumsimù Meteora. Vidzumù dau mânâstiri Ayiu Nicola shi Ayiu Stefanu. Dipusimù pri padi, multu mushatù. Lomù prândzul Calambaca, deapoaia fudzimù câtrâ Aminciu. Intrãmù tu muntsâlji Pindu iu 90% di bânâtori suntu Armânj. Prota hoarâ easti Cireshi (tora n-ari Armânj), deapoaia Cioranj, hoara al Vasili al Nitsu iu dânâsimù ma nu-lù aflãmù acasâ. Cafi hoarâ ari dauâ numi. Cutsufleani, icã Panayia, hoarâ ti cari Thodi ari nyrâpsitâ unâ carti. Seara agiunsimù Aminciu, la hotelu ali Anetâ. Inshimù la bâsearicâ shi tu platei. Mâcãmù la hanea al Costa, unù di frats. Oaspi la trapezâ, Yoryi al Macri, pânâ amânatù. Luni 13.08 - Tahina, vizitâ la muzeulu Toshitsa, istoriograflu armânù, deapoaia oaspits la Yioryi Platari. Ti prândzu oaspits tu hoara Ncheari (di Aminciu), hoarâ tu padea a muntilui Pilister (Peristeri). Pi calea dânâsimù di vidzumù mânâstirlu Ayiu Nicola. Prândzâmù la unâ hani din hoarâ. Muabeti cu huryeatslji. Turnarea pri padi cu zori. Câtrâ searâ anchisimù Amerù, hoarâ tu pâduri cu ursi, unâ iara tu mesi di hoarâ, ma psohi, vidzumù bâsearica din hoarâ, multsâ fudzits Canada di multu chiro. La cafine featsimù niheamâ gimbushi, ma fudzimù ayonjea Aminciu câ ni ashtipta la restaurantu Yioryi Platari.

“Nivisteana”, monumentu ti muljearea
ditu hoara Neveska (Niveasta)

Livadi, hoara armâneascâ ditu Gârtsii cu vârâ 4000 di bânâtori Tsinâmù, featsimù muabeti shi cântãmù fudzimù câtrâ Yianina. Tricumù pit câmpul di Konitsa di cara inshimù dit pânâ amânatù. Martsâ 14.08 Tahina fudzimù câtrâ Breaza. Tritsemù muntsâ. Agiunsimù Yianina, nâ cazãmu prit naia (regiunea) Zagori (“dupù shi inshimù prit câsâbã. Pi falezâ nâ adunãmù cu unâ parei di 5 studentsã di muntsâ”- slav.), mash pâduri. 46 di Crushova, vinits s-anveatsâ limba hoari, 9 armâneshtsâ. Laclu artificial gârtseascâ. Mâcãmù la unâ hani iu aflãmù Bãiasa (Aou). Hoara Bãiasa, apuntea ca niscânti ghifti dicunjari tsi zbura di Arta, vila al Victor, muabeti pi ayunjii armâneashti. Vineri 17.08—Tahina cu Victor shi altsâ Armânj. Di Bãiasa neasimù s-videmù tsitatea al Ali Pâshelu. pânâ Perivoli s-tindi Valea Caldâ, parcu Deapoaia muzeulu iu aflãm unù armânù natsional. Perivoli, hoarâ mash di (Foti) cu a lui minimuzeu. Ti prândzu Armânj, tu platei prândzâmù shi fudzimù câtrâ Kastoria. Vidzumù pi cali cunuscumù Armânj. Acasâ la Zoe shi muntsâlj Gramos. Tricum nghios di horli Panayioti Papazisi-Papatheodoru. Seara Gramusti shi Deniscu. Dânâsimù tu unâ agiunsimù Breaza (Distrato). S-lucreadzâ hoarâ (Vithos) iu zburâmù cu unâ câtranea aua. Nâ cazãmù. Inshimù la Fârshiroatâ shi hilj-sa. Seara agiumsimù hani, nâ adunãmù cu lali Ilia shi giucãmù Kastoria, nâ cazãmù shi inshimù sprots la platei. Njercuri 15.08 mâcãmù tu câsâbã. Sâmbâtã 18.08 Stâ Mâria - Tahina la bâsearicâ, gioacâ Fudzimù s-videmù Clisura. Aflãmù un ansamblu, deapoaia tutâ hoara. Ianula multsâ Armânj. Vizitãmù mushata shi cântã ti Armânjlj di Breaza. Oaspits acasâ veacljea bâsearicâ Ayiu Dhimitri dit anlu la lali Ilia. Prândzul la Gogu (un nipot al 1419. Fudzimù dapoaia câtrâ Niveasta, lali Ilia), cu pescu ti adutsearea aminti ali multu mushatâ hoarâ. Vizitãmù muzeulu Despo, sora al lali Ilia, cântari. Dupù a hoarâlei. Nâ turnãmù Kastoria. prândzu fudzimù câtrâ Palioseli iu biumù Priimnari. Dumânicâ 19.08 unù cafe. Vidzumù muntsâlji Gamila 1 Vizitâ la mânâstirlu Panaghia Mavriotisa, shi 2, Smolka, Vasilitsa shi multsâ chinji. cu pãuni, shi tu mâhâlãlu veclju di La turnari Breaza, neasimù la Yioryi Kastoria. Lomù calea câtrâ Veryia, macari Iconomu, unù nipotù al lali Ilia cari adarâ cu acordeon pi calea la Zoodohu Piyis. cârlibani multu mushati. Seara, tutâ hoara Neasimù prota di vidzumù Verghina, la hani la pânâyirù. Cântâ Ianula la murmintulù al Filip II-lu. Alinãmù di nâ microfon dauâ cântitsi shi noi giucãmù cazãmù tu unâ cabanâ di schi, deapoaia ân coru. - Gioi 16.08 - Tahina fudzimù dipusimù tu hoara Seli iu, Sutsata a Ficiuritslji la la Samarina di pânâyirù. Lumi multâ la muljerlor pârângâlisi unâ tsinâ mushatâ. bâsearicâ. Pi bâsearicâ criscu un chin. Fudzimù ayonjea Veryia ta s-acâtsãmù sculia 12 di Aushlj acâtsarâ s-giocâ corlu traditsional spectacolu. Nâ turnãmù irushi Seli iu Cunstantsa “Tsiatslu”, cu multi dipli. Tu bitisitâ s- aflãmù nica Armânili. Giucãmù shi ashuirâ. Deapoaia tu platei cântarâ cântãmù, deapoaia muabeti cu Galaitis, Ghiftsâlj iara. Fudzimù câtrâ Breaza. Maneca shi Avgheru cari tu soni nâ dusirâ Dânâsimù la un shopatù iu mâcãmù tsi la cabanâ. - Luni 20.08 nâ avea bâgatâ nipotlu al lali Ilia cu Lomù câlicea câtrâ Sârunâ nica di cârlibãnjili. Nâ turnãmù Breaza s-lu tahina. Ancupârâturi shi priimnari. La alâsãm lali Ilia. Tricumù pi la murmintsâlj oara 14 fudzimù câtrâ Bucureshti. a hoarâljei iu apreasimù unâ tsearâ. Lu- Agiunsimù Martsâ tahina la oara 4. Lena shi Oani COLA alâsãmù lali Ilia plân-gândalui shi

Tu dzua di Stâ-Mârii di estan, marea yiurtii crishtinâ, nâ aflamù tu uborlu a bisearicâljei di Breaza, hoarâ armâneascâ ditù Gârtsii, iu, deadunù cu ntreaga parei di Armânji vinits ditù Românii, loamù parti la pânâyirù. Tu hoarâ s-avea avdzâtâ, nica cu unâ searâ ma nâinti, di unâ ciudioasâ parei di Armânji cari avea vinitâ tâshi dit România ta sâ-lji veadâ elji, Breazanjlji. Niscântsâ di elji, dealihea câ nâ mâtrea cu ciudisiri ama nai ma multsâ di Breazanji nâ mâtrea cu simbatii sh-nâ apruchearâ multu musheatù. Idyiulù lucru putemù s-dzâtsemù câ-lu fâtseamù sh-noi, tsi va dzâcâ, câ-lji mutreamù Breazanlji cu ciudisiri, ti furnjia câ, a câ aveamù avdzâtâ di aestâ hoarâ armâneascâ, Breaza, nu shteamù câ tu ea bâneadzâ ahântsâ Armânji sh-cari Armânji nica nu sh-agârshirâ limba a lorù. Di cara s-bitisi huzmitipsirea vâcfeascâ, unâ parei di tiniri Armânji ditù aestâ hoarâ deadi tu uborlu a bisearicâljei unù multu

Duri sh-Yeanula!
Ear niscânti Armâni ânvitsati tsi lucra Atena icâ Sârunâ ama cari sh-avea zârtsinjili di aoa, di Breaza. Ti aestâ furnjii, tu cafi anu, dumnilji a loru yinù oatsi, acasâ, sh-ljea parti la pânâyirlu di StâMaria atsea mari. Ca tu bitisita a muabetiljei intrarâ tu zborù sh-cu Yeanula, fitica tsi eara tu pareia a noastâ. Di cara zburârâ niheamù cu ea armasirâ ciudisiti di cumù azbura fitica armâneashti shi ahurhirâ s-u alavdâ. - S-u ascultats cumù cântâ! Lâ spusirâ n corù ndoi ditù pareia a noastâ. -Pareia “Pilisterlu” shtii s-cântsâ Ia s-ti videmù cumù tini, lea, fiticâ mushiticâ! Lji-aspusirâ doamnili di Breaza. Sh-Yeanula, di cara avdzâ pârcâlsearea, shidzu niheamù pi mindueari sh-deapoaia ahurhi s-cântâ unù vecljiu sh-musheatù cânticù armânescu ânvitsatù di la paplu

Yeanula shi tinjisitili doamni di Breaza
musheatù spectaculù di cântitsi shi giocuri armâneshtsâ. Curyiosu lucru fu câ, aproapea doauâ sâhãts, câtu tsânu spectacolu, iholu a cântitsloru tsi li ascultamu l-cunushteamu ama zboarâli nu putumu s-li achicâsimu ici ti furnjia câ tutâ cântarea, tsi fu faptâ di unâ parei di Ghiftsâ, fu mash pi gârtseashti. Di cara s-bitisi spectacolu, ditù multsâlji Armânji breazanji tsi avea loatâ parti la pânâyirù, niscântsâ di elji s-apruchearâ di noi sh-featsimù deadunù musheati muabets sh-putumù, cu aestâ apuhii, di nâ cunuscumù cama ghini. Nâinti di vgari di la pânâyirù sapruchearâ di noi niscânti Armâni cu cari featsimù unâ muabeti niheamù ma lungâ. a ljei. Dinâ cali tu pareia a noastâ s-featsi isihii, a câ lumea s-priimna shi zbura pritù uborlu a bisearicâljei. Dupâ niheamù chiro canâ di atselji tsi eara dianvârliga ali Yeanulâ nu avdza altu tsiva dicâtù cânticlu a ljei. Zboarâli sh-iholu a cânticlui cumù shmushuteatsa a boatsiljei ali Yeanulâ lâ mulje suflitlu a Armânilorù a noasti di Breaza cari, dupâ niheamù chiro, ahurhirâ s-lâcrâmeadzâ. Mutreamù la Armânili di Breaza cumù sh-la atselji a noshtsâ tsi cunushtea cânticlu shi u ma avea avdzâtâ Yeanula cumù cântâ sh-nu-nji yinea s-pistipsescu cându-lji videamù cumù aproapea tuts lâcrâma.

Ânji dzâshù atumtsea câ vahi, Yeanula, cari cânta sh-mutrea la atselji oaminji tsi stâtea dianvârliga a ljei sh-plândzea, ditù unâ itii nicunuscutâ di ea, nu va s-poatâ s-ducâ cânticlu a ljei ma largu. Ama Yeanula nu s-dânâsi sh-dusi cânticlu a ljei pânâ tu bitisitâ. Tu soni ânji ticni shi a njia ta s-facù cadhuri cu tuts atselji tsi eara aclotsi. Ama tu atsea oarâ nu putui s-facu nitsi unù cadhurù. Nu videamù ghini nitsi io! Di cara-shi bitisi Yeanula cânticlu Armânili a noasti di Breaza, dinâoarâ tsi sh-vinirâ tu-aeari ahurhirâ s-u bashi shi s-u mbrãtsiteadzâ. Dupâ psânù chiro, di cara shidzurâ niheamù muabeti, Armânili a noasti di Breaza u pârâcâlsirâ Yeanula ta s-lâ ma cântâ unù cânticù. Shi Yeanula nu shidzu multu pi mindueari shi ahurhirâ unù nãu cânticù, tutù ashi di musheatù ca protlu cânticù. Iara Armânili a noasti di Breaza, cu tuti câ s-avea nvitsatâ niheamù cu aestâ turlii di cânticù, iara nu puturâ ta sâ-shi tsânâ lãcrânjli ashi cumù nu puturâ ta sâ sh-li tsânâ nitsi alantsâ tsi eara deanvârliga. Tu soni nâ dzâsimù: Iavea cumù unù aplo cânticù poati ta s-nâ minâ suflitli shi s-nâ leagâ noi, niscântsâ Armânji cari nu nâ aveamu cunuscutâ pânâ atumtsea! Njilji di zboarâ nu potu sâ-lji leagâ oaminjlji ma ghini di cumù poati sâ-lji minâ shi sâ-lji leagâ unù cânticù musheatu. Tu atsea searâ ama tu idyiulù locù fu mari ziafeti. Armânjlji breazeanji mâcarâ sh-giucarâ dupâ muzica cântatâ di idyea parei di Ghiftsâ, pânâ tu njedzù di noapti. Tu bitisitâ, una di atseali Armâni di Breaza tsi u avea ascultatâ Yeanula ti prândzu, âlji pârâcâlsi Ghiftsâlji ta sâ-lji da cali ali unâ fiticâ vintâ tâshi di Bucureshti s-cântâ unù cânticù. Ghiftsâlji âlji deadirâ cali shi Yeanula iara cântã dauâ cântitsi armâneshtsâ musheati di u ascultarâ tuts alantsâ Breazanji tsi eara aclo. Di cara cântã Yeanula tinjisita Armânâ di Breaza s-dusi di-lji pârâcâlsi Ghiftsâlji ta sâ-lji da cali s-cântâ sh-ali unâ altâ featâ vinitâ di Bucureshti. Ama Ghiftsâlji nu mata-lji deadirâ cali shi ali Aurelii ta s-cântâ. Di cara fudzimù di la ziafeti lu ntribãmù Pap Ilia disi poati s-nâ spunâ ti cari furnjii nu-lji si deadi cali shi ali Aurelii ta s-cântâ unù cânticù armânescu. Iara Pap Ilia nâ apândâsi: Tora di oarâ, duri sh-Yeanula! D.S.P.

8

Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ

Motto: “Caftâ uspitsâljea atsilorù unâ turlii cu tini” Sâmtulù Efrem Sirul Nu pistipseamù vârnâoarâ câ va s-agiungu s-cântu shi s-giocù tu unù ansamblu. Mindueamù câ nu amù hãri ti unù ahtari lucru (shi adzâ duchescu idyiulù lucru: câ nu hiu undzitù ti cânticù shi giocù). Tu Alunarù 2000, cându Oani Nicolae shi Aurica Piha loarâ apofasea s-ahurheascâ lucurlu ti unù ansamblu armânescu sh-mi câlisirâ sh-

PAREIA “PILISTERLU”
armâneascâ. Pareili di avyiulgeadz (lãutari) ditù România avurâ mãri axii (merite) ti tsânearea tu banâ a folclorlui armânescu maxus tu chirolu comunistu. Aesti parei armâneshtsâ, pritù cântitsli di la numtâ, u tsânurâ apreasâ cândila a cânticlui armânescu. Ama, ashi cumù dzâtsea Tache Papahagi, muzica a avyiulgeadzlorù “poati s-da semnu mash ti lucri mprumutati shi ashlamãi (altoiuri)”. Shi putemù svidemù adzâ câ România, cânticlu shgioclu armânescu agiumsirâ s-hibâ multu ayunjisiti. Aesta ti ita a ligâturlorù cu folclorlu românescu ama sh-di itia a “modernismului”; tuti suntu ma ayunjisiti adzâ. Ama aestâ “ayunii” nu undzeashti cu cânticlu shi gioclu armânescu ditù zâmani tsi eara multu ashtirnuti. Anargalui: aesta eara filozofia armâneascâ. Easti amârtii s-chiremù aesti lucri arâdhâpsiti di strâpâpânjlji a noshtsâ. Neagu Djuvara dzâtsea câ muzica easti partea nai ma vârtoasâ ditù unâ culturâ, inima a ljei. Cându unâ mileti cheari, atselù ditù soni lucru tsi tsâni cheptu easti muzica (limba cheari nâintea a ljei): “tuti s-facù canda muzica ari arâdâtsinjli nai ma ahândoasi, zmuldzearea a lorù hiindalui nai ma greauâ shi fitrusearea a ljei tu locù xenù nai ma anargalui.” Ti importantsa a cânticlui shi a gioclui zburâ shi Tache Papahagi tsi dzâtsea câ eali suntu unù semnu câ Armânjlji suntu autohtonji tu Pindu, câ nu dipusirâ tu locurli iu bâneadzâ adzâ. Piricljiulù câ scheari unù ditù nai ma importantulù lucru tsi facù identitatea armâneascâ lu pimsi Oani s-adarâ aestu ansamblu. Tu ahurhitâ anyisamù s-avemù unâ câpii tsi s-hibâ sh-dirijorù shi regizorù shi administratorù. Nu putumù s-aflãmù unù ahtari omù ama tihea a noastâ easti mari: avemù unù chihâie moralù shi aestu easti

mini, ânji fu andirisi s-lâ dzâcù câ nu voiù s-mi mintescu tu aestu lucru. Di arshini, lâ tâxii câ va s-yinù sh-mini la andamusli alushtui ansamblu ama mash unâ oarâ tu mesù, nu cathi stâmânâ (ritmolu minduitù ti aesti andamusi). Ashi luyurseamù atumtsea. Adzâ, ashteptu cu niarâvdari cathi sâmbâtâ ta s-mi andâmâseascu cu sotslji a mei di la pareia “Pilisterlu”. Aestu articulù easti unâ dhoarâ ti ficiorlji shi featili di la aestu ansamblu. Unâ dhoarâ ti tutù tsi anvitsai shi dixii di la elji. Armânamea easti disicatâ adzâ di ncâceri mutrindalui arâzga shi limba a Armânjlorù. Câvgãlu nu dânâseashti shi multsâ s-antreabâ cari easti culaea (ceareia) s-lji adunji Armânjlji deadunù. Tuti tâbâbiili di Armânji vorù cânticlu shi gioclu shi aesta fu furnjia ti cari Oani lo apofasea s-adarâ unâ parei di folclorù armânescu Bucureshti. Cânticlu shi gioclu potù s-hibâ unâ apunti anamisa di tuts Armânjlji. Oani, celniclu alishtei parei, s-mindui sh-câ aestu ansamblu poati s-hibâ unù locù iu tinirlji armânji shibâ prâxisits armâneashti. Nu mash pritù cânticù sh-giocù ama sh-pritù zborlu armânescu: nomlu easti ca tuts s-mutrimù sâ zburâmù mash armâneashti. Easti unâ itii ti cari easti ananghi di aestâ praxi muzicalâ

Oani Nicolae, unù omù cu inma di malâmâ. Pânâ tora inshimù shasi ori tu migdani cu spectaculi: doauâ ori la Muzeulu a Huryeatlui Român, la spectacolù ândreptu di revista “Bana Armâneascâ” tu Martsu 2001 (“Premiili Omlu a Anlui”), la spectacoli ândreapti di Sutsata Culturalâ Macedo-Românã (120 anji di la amintari) sh-di Sutsata Culturalâ Armâneascâ (Dzua Natsionalâ a Armânjlorù, Maiù 2001) cumù sh-la festivalu “Proetnica” di Sighishoara (festivalu a Minoritãtslorù ditù România). Tu ahurhitâ nu avumù solishtsâ. Aesta sh-ti furnjia câ featili armâni suntu multu arshinoasi. Ama ma nclo putumù s-li cândâsimù shi adzâ avemù patru solisti: Ianula Gheorghe (13 di anji; avemù nãdia câ pisti niscântsâ anji va s-hibâ unâ steauâ a cânticlui armânescu), Flori Costea (biochimistâ la “Biofarm”; tu aestu numirù ditù Bana Armâneascâ putets s-yivâsits shi protlu a ljei articulù ânyrâpsitù ti baba a ljei), Mirela Ciobanu (tsi lucreadzâ la Opera Românâ). Boatsea a ljei easti multu undzitâ ti cântitsli culti armâneshtsâ. Mirela âshi xanaaflâ identitatea a ljei armâneascâ pritù cânticù.) shi Aurelia Caranicu (profesoarâ di limba englezâ. Deadunù cu Marilena Bara, sh-ea unâ “Pilisterâ”, suntu protili dhascalitsi armâni la prota sculii armâneascâ di Bucureshti, sculia nr. 39. Nu shtiu desi ari cânticù armânescu tsi Aurelia s-nu lu shtibâ. Ea easti dhascala a noastâ di muzicâ armâneascâ). Lipseashti s-lu adutsemù aminti shi Costel Yarmayan, atselù tsi fu protlu tsi nâ agiutã instrumental (cu armonica). Tsi ânvitsãmù nai ma importantu la aestu ansamblu fu atsea câ tuts himù isa, câ cathiunù di noi easti importantu, easti musheatù shi ari hãri tsi ashteaptâ s-hibâ scoasi tru migdani (ashi cumù unâ bâbuchi s-alâxeashti tu unâ lilici). Ca unù semnu di tinjii lâ-aducù aminti sh-numa aluntorù tiniri “Pilisteri”: Mihai shi Mariana Gheorghe, Mihai shi Nicu Sima, George shi Zori Chishish, Mihai Canacheu, Muticâ Stere, Georgiana Mishu, Maria Culerda, Diana Cuturela, Tinela shi Mihaela Stere, Angela Cuciumita (furâ shi altsâ tu aestu ansamblu ti ma psânù chiro. Tora, ahurhirâ s-urdinâ la ansamblu shi altsâ tiniri armânji vinits aoa di la sculia armâneascâ). Tu chirolu ditù soni

BANA ARMÂNEASCÂ ahurhimù s-diftursimù (s-repetãm) ma multu giocurli. Aesta dupu tsi niscântsâ di noi furâ oaspits la Armânjlji ditù Gârtsii. Aclo duchimù câ Armânjlji ditù Românii tsânurâ ma ghini limba ama Armânjlji ditù Gârtsii tsânurâ ma ghini gioclu shcânticlu (ama mash melodhia nu shi zborâli). Calea tu Gârtsii fu ti noi sh-ca unâ “geografii muzicalâ”. Vidzumù aclo locuri tsi li shteamù mash ditù pirmithili a pâpânjlorù sh-ditù cântitsi: Livãdz (“Mi lo unù dorù di hoarâ”), Aminciu shi Amerù (“Di la Aminciu pânù la Amerù”), Pisuderi (“Shcreta Pisuderi”), Ianina (Featâ di Ianina” shi “La valea di Ianina” shi ahâti altili. Tutù aclo duchimù câtù undzescu cântitsli shi giocurli armâneshtsâ cu locurli iu bâneadzâ Armânjlji. Easti tamam ashi cumù dzâtsea Mihali Prefti tu poezia “Ditù sinuri âshi inshi”: “Tuts muntsâlji cu pâduri shi cu vãljiuri, Cu shopati di asimi shi cu arâuri Nu-lji alâsãmù aclo! Di ets s-virsarâ Tu cântits, sh-isturii, shi-a noasti zboarâ”. Lucrândalui la giocuri duchimù (pisti

Nr. 4 (26), 2001

9

Mirela shi Flori
haraua tsi tsâ u da gioclu) tsi va s-dzâcâ “aradha”. Loclu iu shedz, ciciorlu tsi-lù muts (nu multu; mash “caplu” poati seasâ tru migdani), s-eshtsâ sinfunù cu alantsâ; tuti ti ânveatsâ tsi easti “aradha”.

Ti ânveatsâ câ tuti lucârli ditù aestâ dunjeauâ au unâ aradhâ. Filozofia nai ma ahândoasâ a gioclui armânescu easti idheia di aradhâ: nu mash ca “adeti”, nu mash ca ordine” (taxi, nizami). Gioclu easti ritual” (aradha ari shYeanula shi Aurelia mbrãtsitati di patriotlu armânu noima di ditu Gârtsii, Yioryi Platari “ritual”). Gioclu easti ritual: atselji tsi gioacâ sh-loclu iu personalitati vârtoasâ, canâ nu s-alasâ shgioacâ s-umplu di hari sh-di idheia di nâ easti multu greu ta s-apufusimù sâmtu. varianta tsi va u cântãmù icâ va u Cu tutâ tinjia ti adets sh-lucrili ditù giucãmù. Unù altu cheadicù ti noi easti zâmani, “Pilisterlji” bâneadzâ chirolu di xichea di distsiplinâ a Armânjlorù. Nu adzâ. Nu shutsâ pâltãrli la tsi s-fatsi adzâ dzâtsi unù mintimenù zborù armânescu tu lumi. Nidzemù deadunù la munti, la câ “patru Armânji suntu unâ hoarâ”? hani, la sportu icâ la priimnari. Ama noi nu himù patru, ama ma multu Agiumsimù ca unâ fumealji (tsi totna nu di yinyits. Sh-nu himù unâ hoarâ, ama u agârsheashti gimbushea). ma multi. Greu s-tsâni arada la zborù shTi furnjia câ vremù ca totna cându la lucru. Ama tihea a noastâ easti câ inshimù tru migdani sâ-lji ciudusimÎ avemù tuts hazi. Shi spiritù criticù. Ti atselji tsi nâ mutrescu, nâ bâgãmù tru atsea putemù s-duchimù alathusurli a minti s-nu pãrãstâsimù doauâ ori idyiulù noasti shi s-mutrimù s-nâ alâximù. spectaculù. Aesta nu di pirifanji, ama ta Ligatù di numa a pareiljei a noastâ, s-nu lâ si aurascâ a oaminjlorù di noi. “Pilisterlu”, lipseashti sâ spunù câ vârâ Sh-câ, ashi cumù dzâtsea pârintili Andrei shasi meshi nu avumù numâ. Pânâ tu Scrima, vremù “s-avemù totna altâ soni nâ andâmusimù nâ oarâ shi cathiunù vidzutâ, s-himù totna ca xenji ti lumi”. di noi dzâsi unâ numâ shi, pânâ tu soni, Ama ta s-adrãmù aestu lucru easti armasi numa “Pilisterlu” pripusâ di ananghi s-anvitsãmù multi cântitsi shi Mirela. Prota nâ pizuimù niheamâ ama giocuri. Shi cându ânvitsãmù vârâ cânticù deapoia duchimù câ aestâ numâ nâ si nãu totna avemù idyiulù cheadicù. uidiseashti nai ma ghini. Pilisterlu easti Cathiunù shi shtii cânticlu (icâ gioclu) simbolu ti irini cumù sh-ti vreari. ashi cumù s-cântâ (icâ s-gioacâ) tu “Perister” easti unù ditù nai ma analtsâlji fumelji sh-tu soi. muntsâ ditù Machidunii. Tuti aesti Sh-di multi ori nu un-dzeashti ca cumù agiundzea ta s-nâ cândâseascâ. Ama ma lu shtii fu tsiva. Tu atselù chiro difturseamù alantu ditù cânticlu cu aestâ numâ. Feata ditù soea a lui. cânticù (hâidipsitâ di dadâ-sa cu numa La ca- “Pilisterù”) nu-lu va nitsi araftulù, nitsi thiunù âlji picurarlu, nitsi cârvânarlu. Ea lu vrea si pari câ tâmpânarlu. Aoa easti poati semnulù nai adetsli s- ma ahândosù ti apofasea a noastâ. Nu tsânù ma avemù sinferù ti amintari, aveari shi alti ghini tu lucri fârâ njedzù. Noi mirachea u avemù soea a lui. ti cânticù sh-ti giocù. Tsi va s-dzâcâ: ti Sh-cumù lucri tsi yinù ditù suflitù, ti mushuteatsa t u t s a geanlui. Armânjlji Alexandru GICA au unâ

10

Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ artisticâ u spusi poezia ”Gavranlu”, armânipseari dupu Edgar Allan Poe. Anami a artishtsâloru, hiratimati a organizatorlor! Ti jali ama, multsâ di a noshtsâ durusits poets ditù Machidunii shi nu mash, nu vinirâ la aestâ manifestari. Pistipsimù ama câ tu altâ aradâ, tut ma multsâ poets va s-poatâ s-nâ hârseascâ cu a lor stihuri. “Dzâlili a culturâljei armânească” di Scopjia avurâ shi alti turlii di manifestari artistitsi. Oapsitsilji furâ tinjisits la unâ expozitsii hrisusitâ a pictorlor armânj ditù Machidunii, s-dusirâ di bâgarâ lilici la groapa al Gotse Delcev, erou machiduneanù di dada armânâ shi furâ câlisits la premiera a piesâljei di teatru pi armâneashti di la Teatrul a Natsiunjlor. Ti piesa di teatru, regizatâ di Toma Enache nu-nj si cadi sâ zburãscu mini, ama cara va seara s-dau vârâ premiu, atumtsea sigura aestu va-lù duruseamù cu tutâ inima a publiclui. Cu mari interes ti aestâ urnechi artisticâ, Armânjlji dit sală duchea, bâna cu cathi unâ minari di pi stsenâ iara haraua tsi u spusirâ tu soni, nu va u agârshescu vârnâoarâ. Yioryi Platari (di Atena) cu chibara-lj nicuchirâ ânj spusirâ câ s-duchirâ canda eara Aminciu. Iara Sutir Bletsa (oaspi di tinjii) dzâsi câ elù va s-alumtâ ti aestâ culturâ armâneascâ, tsi nu easti cu ici tsiva ma nghiosù di alti culturi. Alushtorù alumtâtori, tsi s-facù curbani ti a lor mileti, noi, njica parei di Bucureshti lâ-ncljnãmù aestu spectacolù. Tuti aesti nu vrea s-fătsea ama cara snu eara atselj duruts everghets armânj, tsi nă purtară tu Machidunie.Hăristusim ashi a durutlui Lifteri Naum shi bageanaclu a lui, Dumitru Marin cu livenda nicuchiră, Florica. Câ premiera s-featsi tu Machidunii, nu fu unâ stihiseari. S-anudă ashi unâ veaclj adeti a teatrului pi armâneashti ditu vecljili sculii armâneshtsâ. Iara ti noi, Armânjlji di Bucureshti fu unâ furnjii snâ spunemu vrearea ti vruta a noastâ Dadă - Machidunia. Aurica PIHA
Nota a Redactsiiljei: 1.Piesa di teatru “Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghilj” fu tradusâ di T. Enache dupâ piesâ “Conu Leonida fatsã cu reactsiunea” di I. L. Caragiale (1852-1912). 2. Tuti aestea ama nu vrea s-eara cu căbili ta s-hibâ publicati tu aestâ revista maca nu va s-eara sh-unu durutu dicunjearu tsi sampuliseashti s-u scoati aestâ revistâ shcari, ama, nu avu sh-elu locu tu atseali doauâ mashinji a durutsloru everghets tsi agiumsirâ Scopia.

Simpozionlu internatsionalu di poezii armâneascâ “Constantin Belimace” - 2001 - di Scopia
Cathi oară cându yini oara sâ-nj mi ducu tu Machidunii unâ emotsii ahândoasâ ânj minâ geanlu has canda va negu sâ-nj vedù Dada. Estan u aflai cama mârânghisita (vishtidzâtâ), ama tutù ahâtù di musheatâ shi ashtiptatâ ti hilji a ljei di iutsido. Andamusea cu fratslj armânj easti dipriunâ unâ harauâ fârâ mãrdzinj. Ama tihea ta s-ti adunj cu ahântsa artishtsă armânj contemporanj nu u ai totna. Ljadună deadun “Sutsata a scriitorlorù shia artishtsâlorù ditù Machidunii, tsi ândreapsi doilu an arada “Festivalu internatsional di poezii armâneascâ”. Nicuchira, Vanghea Mihanji Steryiu nâ ashtiptã la Hotelu “Panorama” di iu dealiisnafea, ma ta sâ-lj dishteaptâ atselji Armânj tsi nica dormu. Sh-ta s-nâ cândâseascâ câ Armânjlj suntu tuts poets, Spiru nâ ciudusi cu promotsia a cartiljei di poezii, simnatâ Dimitri Fuchi, fratili a poetlui. Nicunuscutù pânâ tora di yivâsitori, Dimitri antruyiseashti stihurli cu mari hari. Ia cumù, tu unâ fumealji fitrusirâ dauâ lumãchi cu cari cupacilu a literaturâljei armâneascâ s-fatsi ma avutù. Idyiul pon ti duruta-lj farâ âlù duchimù sh-tu creatsia al Costa al Mundi ditù Vâryârii. Cu unâ boatsi arsâ di dor, regizorlu armânù di Sofia sh-astindzi seatea mash cându dânâseashti la ”Fântâna a limbâljei armânească”. Di la

Armânji tsi loarâ partzi la Simpozionu

thea ai unâ hrisusitâ mutritâ a câsâbãlui Scopjie. Ma nu avui oarâ tora s-mutrescu anvârliga câtse anda shedz di zborù cu ahântsâ oaminj creatori di mushuteatsâ, unâ mistiryioasâ hari tsâ mâyipseashti suflitlu. Tsânù minti câ la tsina la cari fumù câlisits, nâ hârnimù cu zborlu armânescu di dultseamea a curi nu puteamù s-nâ sâtuãmù. Unâ tsinâ ti niagârsheari anda shedz la measâ cu artishtsâ fârâ preaclji. Nâ cumnicã dauâ dzâli arada cu poezia modernâ tsi poati s-sheadâ cu pirifanj tu itsi antologhii universalâ, poetlu Spiru Fuchi di Albania. Lj-aveamù yivâsitâ opera literarâ ama cându âlù cunuscui duchii câ mash un ahtari gean durutù ti Armânami poati sanyrâpseascâ unâ poezii mesianicâ. “Noi, Armânjlji nâ amintãmù poets shi cara alanti milets s-alumtâ cu armatili, noi va s-mutãmù caplu andzeanâ pritù poezia di nai ma buna hari, ânj dzâsi Spiru Fuchi. Ti elù, poetlu prindi s-hibâ câmbana a isnafiljei. Ti siminarea a sentimentului natsional Fuchi ufiliseashti nâscânti ori ironia, ama nu ta sh-u câtiyurseascâ

aestu artistu ashtiptamù ama sh-unù filmu ti epopeea a Armânjlor. Nu putemù s-nu-lù adutsemù aminti Nikola Kiurciev (Vâryâria) cu a lui strâfuldzirãri di metafori, i Dumitru Piceava (România) cu a lui stihuri “plichisiti tu cheatrâ”. Aua, tu Machidunii anvitsai câ a Poeziljei âlj si dzâtsi “Cânticù”, a câ shteamù di la Papahagi câ aproapea tuti poeziili populari eara adrati ti cânticù. Ma tu Machidunii nica s-tsâni aestu zborù tsi multu mi arisi. Aestu lucru lu spusi shi Nicola al Cioli tu cartea ”101 cântitsi armâneshtsâ di tu Vâryârii.”, unâ culeadziri di creatsii folcloritsi shi culti bâgati pi noti muzicali, pi iholu vecljiu armânescu. Tutù aoa avui câbilea s-lj ascultu poetslj xenj (Arbineshi, Ghiftsâ, Sârghi), a curi stihuri furâ yhivâsiti shi pi limba a loru di dadâ ama shi pi armâneashti. Shi câtse axia prindi s-hibă pricunuscutâ, nâscântsâ di elj amintarâ premiu ti creatsii. La sectsia armâneascâ lo premiu Spiru Fuchi. Premiul ti nai ma buna interpretari, âlj si deadi al Toma Enache (România), tsi cu multâ mãsturlichi

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 4 (26), 2001

11

TEATRU PI-ARMÂNEASHTI - SCOPIA
Surori shi frats dâruts! Aseara, Sâmbâtâ, 2-li shi-aoaltats, Dumânicâ, 3-li di Brumaru, Scopia stsânu “simpozium” shi “ festival interna-

tsional di poezii armâneascâ“ , ma nj-si pari câ Armânjlji dit Machidunii nai ma multu s-hârsirâ pi un altu evenimentu cari fu realizat ân-cadrili-a ashi numitâljei manifestatsii “Dzâli-a culturâljei armâneascâ “ . Dupu aproapea 100 di anj, Armânjlji dit Balcanu iara s-cânâscurâ cu teatrulu ca spetsificâ expresii culturalâ. Dzâcu câ aproapea câ nu shtimu di tamamu desi teatru pi armâneashti s-giucã pânâ la anlu 1916 cându fu ncljism liceulu di Bituli icâ curmarea s-featsi ma ayonjea icâ ma amânatu. Ma ti atsea, dupu cum spunu T.Papahagi, B.Nastev (alias Toda al Nasta ) shi altsâ, sâ shtii câ protlu teatru pi armâneashti fu organizatù tu 30-li di Apriirù anlu 1888, tu sala di sculii tu hoara Gopesh, ningâ Bituli. Actorlji eara unâ parei di tinirlji di Gopesh cari nvitsa la liceulu di Bituli sumù cumândusearea-a “rejiserlui” Costa Cosmescu, atumtsea profesorù la liceulu adusù aminti ma nsusù. Furâ giucati piesili: “Scljinciulu“ (“L` Avare“) di Molier shi alti trei comedii ma njits. “Scljinciulu”, ca cum shi “ Lândzitlu nilândzit “(tutù ashi di Molier) di pi frântseashti pi armâneashti li tradusi Costa al Cozma, alias Costa Cosmescu. Ma ti atsea altâ oarâ. Aoaltats, Sâmbâtâ, tu 3-li di Brumarù, Scopia, la Teatrul-a natsionalitãtslor“ fu giucatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseashti cu andrihâshtsâlj“ di I.L.Caragiale shi tradusâ pi armâneashti di actorlu shi rejiserlu Toma Enache di Bucureshti. Echipa njicâ ( Toma Enache- “ Nida“ , Aurica Piha – “Kira”, nicuchira a lui” shi Irina Paris – “huzmicheara“) u featsirâ publicâ prota s-ciuduseascâ,

deapoaia s-hârseascâ shi dip tu soni egzaltatâ sâ ntreabâ: cum ? , tsi s-ashtipta pâ-n tora? , va-s poatâ iara ? , va-s aibâ nica? … sh-bâtea pãlnjili, nu dânâsea nitsi cându rflectoarili s-asteasirâ. Ma “biss “ nu-avu ( câ nu putea saibâ)! Vidzumù oclji lãcârmats di harauâ, vidzumù oaminj ( Armânji ) emotsionats pân ti ciudii ma tutù unâ oarâ pânâ actorlji “giuca” pi stsenâ,” contacta” cu elj canda di totna shi di-aradâ suntu la teatru pi armâneashti. Va u spunù pârearea a mea personalâ ma pistipsescu câ ea u mpartu cu sh-tuts oaspitslji-a spectacolului: “evenimentu extraordinar” cu “artishtsâ extraordinari. Vidzum un mari talentu di artistu ( Toma Enache) cu mâsturlâchi s-ti treacâ dit un chiro tu altu shi s-tsâ si parâ câ oara tutâ eshtsâ “aclo”, cu noimâ shi puteari ti lishoarâ shi trâ oarâ transformari shi unâ limbâ curatâ armâneascâ, ca di un chiro, canda cu anj di dzâli cafi dzuâ gioacâ pi armâneashti. ( Avdzâi un di nigâ mini cari nu paraputea s-aravdâ cumù comenta: “ canda avdu aushlu a meu cumù zburashti cu dadâ-mea. Sh- cara s-nu hibâ ti ciudii tu tsi roljâ lvidzumù Toma, nâ ciudusimù tuts cari li shteam di ma ninti Irina Paris shi Aurica Piha (pânâ tora mash jurnalisti la Redactsia armâneascâ di la Radio România Internatsional) di Aurica Piha shi Toma Enache ghinuitsi di Vanghea MihaniBucureshti . Steryiu la bitisita di spectaculu Cu siyurlichea cu cari câlcarâ sh-pi stsena di teatru shi Machidunii, vâ pitrecu multi nclinâciunj lishureatsa cu cari “giucarâ prezentarâ unâ di Scopia. talentu. Aurica Piha giucã pi stsenâ ca Cu mari tinjii shi vreari frâtseascâ, dzânâ-n corù, tsâsea pi-nâ casâ canda Santa al DJICA

cafi dzuâ la lambâ, sâ scula shi s-baga tu stranji armâneshtsâ. Rolja u-adusi cu mari siyurlichi di actor profesional ( ti ciudii! ) shi tuts noi nâ dusi tu eta cându “buna nicuchirâ armânâ“ avea mash dultsi zborù ti nicuchirlu a ljei. A ljei “ashi soare, ashi soare “ li avdzâi s-diftursea ahânti ori dupu spectaclu di Armânili moderni di adzâ. Shi s-nu facù alatusi, sâ spunâ câ nu-u aducù aminti tu soni câ nu eara ahâtù bunâ ma ti-atsea câ rolja lji-eara ma njicâ Irina Paris ! Dumidzalim, tsi transformari! Irina mulaca, cu dultsi zbor intrâ pi stsenâ cu poala mplinâ di leamni ma din gurâ scutea focu sh-pirâ. Mâtsina ca cu cifoarticâ (ca cum sh-li-undzeashti-a unâljei huzmichearâ) shi-lj deadi nauâ tonalitati shi dinamicâ-a spectaclului ( “ pam-pam ! pam – pam “ Sh-tu dipisitâ: s-bâneadzâ Armânamea! Ashi dipisi spectaclul cari nica multu chiro Armânjlji dit Machidunii va-lâ aducâ aminti. Poati sh-nu lipseashti sadutsemù aminti câ poati (more di-altu ) eara lipsitâ ma mari propagandâ pit massmedia shi presa ti aestu evenimentu istoric ti cultura armâneascâ, câ spectacolulù va s-eara pi nivel profesional cara s-avea shi ma multi efecti di tehnicâ, ma bunâ ilustrari muzicalâ shi-alti chirâturi ca tu aestâ oarâ suntu di – primansus. Putem mash s-adâvgãmù: “s-bâneadzâ actorlji cari lu nyearâ teatrulu armânescu”! Cu umuti shi pistipseari câ multu ayonjea va s-adarâ unù ansamblu artistic cari di-arada va s-gioacâ pi armâneashti pi stsenili di teatrili ditù

12

Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

altili. Scosirâ tu PROTA CONFERINTSÂ TI m i y d a n i MINOROTÃTS DITU ARBINISHII oaminjlji mãri ditù etnia a nostâ tsi suntu tinjisits tu tutâ Arbinishia. Elj Tu 18-li shi 19-li di Sumedru, tu nãulu Hotelù (Rogner) di Tirana, s-organizã spusirâ câ pânâ tora nu avem avutâ vârâ prota Conferintsâ ti Minoritãtsli dit cheadicù di acticvitãtsli a noasti shi pistipsimù câ sh-ma nclo nu va s-avemù Arbinishii di cãtrã Secretariatlu trâ nchidicãri. Opinia a nostâ bunâ s-deadi Conventsia Cuadâr ti Apârarea a Minoridi unù referatù tsânutù di profesorlu tãtslor Natsionali shi Consiliulù Ivrupianù demograf, Arqile Bârxolli, care deadi ân colaborari cu Ministerlu ti Lucri Xeani shtiri di numirlu a Armânjlor ditù Arbiniali Albanii. La aestu seminarù furâ shii, tsi nu suntu loati di la statisticâ, câ acljimats shi reprezentantsâ di la Sutsata nica nu easti faptâ registrarea a popului a noastâ, tsi reprezenteadzâ tuts Armânjlji dupu natsionalitati. El scosi tu migdani ditù Arbinishii: Vanghel Shundi - câ Armânjlji poati s-hibâ ma multu di 100 prezidentulù a Sutsatâljei, Robert di njilji. Zborlu easti ti Armânjlji tsi Çollaku- Secretar Gineral ali Sutsatâ, Jani bâneadzâ nuntru tu cratlu tsi azâ sGusho - Shef Redactor a revistâljei acljemâ Albania, thimeljusitù dupâ 1912, “Frãtsia” shi Dhimitâr Kazanxhi tu numa tsea shi nu dupu statistitsli tsi suntu dati dininti ali alishtei datâ cându tu Arbinia tinirlor armânj ditu Arbinishii. Vremù sâ scutemù tru miydani câ shiia turtseascâ eara shi multu locuri tsi Armânjlji ditù Arbinishi suntu cânuscuts tora suntu tu Gârtsii icâ tu Cosovo shi ca minoritati ahoryea dupâ Constitutsia Machidunii ali Iugoslavii. El spusi câ etnia Naouâ (1998) shi dupu tsi easti ratificatâ a nostâ easti cama multu di tuti etniili di Parlamentulù Conventsia Cuadâr trâ alanti tsi bâneadzâ aoa: gârtseascâ, slavomachedonianâ shi slavo-montenegreanâ. Apârarea a Minoritâtslor Natsionali. La Seminarù, pi numa a Armânjlor, sLa raportulù tsi easti pitircutù a Consicâftã tsi easti ananghi ti ndauâ lucri shi liului Ivrupianù multi ori easti ânyrâpsitâ s-bâgã ma ghini pi cali ambarâ. Ashi easti shi di catandisea a minoritatiljei etnicâ ananghea tsi ningâ Academia di Shtiintsâ armânâ ditù Arbinishii shi prublemili tsi ali Arbinishii s-aibâ un sector ahoryea suntu sculati di la noi. tsi sâ studiadzâ isturia a minoritâtsilor tu Faptu tsi tu aistu Raportu guvernâtar, Arbinishii, ma ahoryea ti atseali minoripitrcutù la data 29-li Alunar 2001 C.I., tãts etnitsi tsi nu puturâ s-aibâ unâ isturi easti multu cândisitorù ti Sutsata a nostâ scriatâ pi limba albanezâ ta si s-cunuascâ câtse ân mod ufutsialù sâ zburashti di di tuti miletsli di aoa; si s-cunoascâ nucatandisea a Armânjlor ditù Arbinishii. mirlu tamam ali cafi unâ minoritati; si Ti noi aistâ ari multu mari simasii shi sâ studiadzâ cultura, limba shi traditsiili spuni ân mod ufitsial câ noi tu Arbinishii a loru shi dupu aistâ si sâ facâ ma limpidi himù unâ soi ca alti minoritâts natsionali. ti tuts cari easti catandisea a lor tu ArbiniLa Seminaru s-tsânurâ niscânti themi, shii. Cu multâ simasi, spusirâ elj câ easti cum di expertsâ di la Consilulù Ivrupianù ananghi shi agiutarea shi ndupurârea ashi shi di la Institutsionili guvernitari shi finantsiarâ dupu proiecti fapti di noi, ti tipusearea a cãrtsâlor, icâ textili di sculii niguvernitari ditu Arbinishii. La Seminarù, pi numa a Armânjlor ditu pi limba a nostâ. Tutù ashi, aclo iu ari Arbinishii zburârâ shi domnjilj Shundi, cilimeanj pi sculili shi suntu tu numirlu vrutù, dupù câftarea a lorù, si s-da Çollaku shi Gusho, care bâgarâ textu pi puterea ta sâ si-nveatsâ limba armânâ shi lucrili fapti pânâ tora di Sutsata a noastâ. aistâ si s-cunoascâ tu programlu ali Ma ahoryea si zburâ ti tsânearea yii shi sculii, pânâ 2-3 ori tu stâmânâ. Ti noi nvitsarea a limbâljei di dadâ, cumù cu asitâ ari multâ importantsâ, ca limba ali sculia di la Diviaca ashi shi cu cursuri tu dadâ s-nu cherâ ma sâ s-avutsascâ di multsâ câsâbâdz, ma ahoryea Tirana, oamilji tsi u shtiu ea cum cu zburâri ashi Curceau, Elbasan shi Fearica, iu adzâ shi cu scriari shi alidzeari. bâneadzâ ma multsâ Armânj; editurili fapti Cu multu mari importantsâ easti shi di cãrtsâ pi limba a noastâ, cu rivista darea ali unâ arãlâchi la radio shi televizii “Frãtsia” tsi ari ma multu di 5 anj di cându ta si s-transmiteadzâ hâbãri shi activitãts easi tu aradhâ unâ orâ tu mesù shi ma pi limba a minoritãtsâlor. multu easti ânyrâpsitâ pi limba a nostâ Aistâ ndriptati u avemù shi câtse raarmânâ. Tutù ashi elj spusirâ tu dio-lu shi televizia publicâ s-tsâni cu taxa Seminaru ti partea di agiutorù tsi u au a popului, iu facù parti shi minoritãtsli datâ Armânjlji ditù Arbnishii tu tuti shi ashi au ndriptati si s-avdâ aclo zborlu câmpurli di lucru: shtiintsâ, artâ, culturâ a lor. Vremu sâ scutemu tu migdani câ cumù sh-di alumtili la cari loarâ elji parti tuti tsi s-câftarâ di la reprezentantsâlji a trâ indipendentsâ shi libertatea, ti crea- noci, pi numa a Armânljlor, s-ashtiptarâ shtirea a icunumiiljei, a nvitsâturâljei shi ghini cum di la reprezentantsâlji a Consi-

BANA ARMÂNEASCÂ liului Ivrupian ashi shi di la institutsionili guvernâtari ali Chivernisea Albanezâ. Aisti nâ da nâdia câ lucrli fapti va si nâintedzâ, s-aducheashti, cu cilistâsirili ma mãri a noasti. Vremu s-bâgãmù oarâ câ aistâ achicâseari shi bunâ ashtiptari ti prublemili tsi li sculãm tu seminaru shi ân general ningâ institutsinili guvernâtari tu Arbinishii easti unu reflexionu cum di lucrili tsi li-ari faptâ Sutsata a nostâ ashi shi di la cilâstâsirili fapti pi planlu internatsional trâ Armânjlji, ma ahoryea di la ULCA, Freiburgu. Aflâmù arastea sâ-efhâristâsimù ali câpia ali ULCA, D-lu Vasile Barba shi tuts tsi lucreadzâ aclo ti Armânamea. Cându lucrili s-colaboreadzâ di nuntru a craturloru cu atseali internatsionali eali s-facu ma lishoari ta s-nâintedzâ shi ma rezultativu. Di la etnia a nostâ ari multi personalitâts cum deputats, oaminjlji tsi sântu tu Chiviria icâ tu câpiili a Partidiloru, icâ tu adminstratsii. Cumu avemu spusâ shi ma ninti prublema easti câ multsâ di elj nu s-declareadzâ câ suntu Armânj di itia câ aistâ lji-aspari câ unâ tsiva tsi nu ari importantsâ. Lucru a nostu esti sh-va s-hibâ tsi scrishtem conshtiintsa a caitsido tsi s-u declareadzâ tsi etnii suntu. Easti ghini si sâ shtii câ ma multu noi avemu borgea s-lucrãm, ma ahoryea cu sculii, activitâtsi, cunushteraea a noastâ culturalâ, câftarea ufitsialâ ta s-fâtsem liturghia pi limba a noastâ aclo iu ari comunitati armânâ shi deapoea sdzâtsem câ iu shi cai ni ncheadicâ. Concluzii Aistu Seminaru easti mash un protu pas trâ crishterea a dialogului namisa di statili, ma shi namisa di Chiviria albanezâ shi Sutsatili diversi, tsi reprezenteadzâ minoritâtsli natsionalâ. Tamam di aistâ itii s-va s-nâ videmu unu-alantu ca parteneri shi nu ca upunents, tsi s-nu si sfacâ goleatsâ namisa di legislatsionlu shi bâgarea a loru tu banâ. Conventa easti unâ hãlati (instrument) yii, cari ari scupo apârarea shi garantarea a ndriptatili a tutâlor minoritâtslor, ca unâ piesâ nimpârtsâtâ a societatiljei albanezâ. Themili tsi s-tsânurâ tu aisti dauâ dzâli, ahurhindalui di la dizvoltãrlji di soni pulititsi-legislativi, registrarea a popului, aspecti a minoritãtslor tu Conventa Cuadâr, ndrepturli ti nvitsâtura pi limba di dadâ a minoritãtslor natsionali, loclu tsi s-vrea s-aiba la media, partitsiparea a oaminjilor di la minoritãtslji tu bana culturalâ, sutsialâ, icunumicâ, shi alti prublemi publitsi, nâ deadi unâ cunushteari ma limpidâ ti catandisea naevea, vidzutâ aistâ di partea a borgiljei tsi nâ easti dupu ratificarea ali Conventii Cuadâr shi bâgarea a ljei tu practichii....
Jane GUSHO

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 4 (26), 2001

13

Armânjlji ditu Albania la anlu 1931
di Vasile Stoica
Tu colectsiili a Arhivilor Natsionali ali Românii - Directsia a Arhivilor istoritsi Centrali di Bucureshti, s-pâstreadzâ tu Fondulù Vasili Stoica unâ parti dit rapoartili diplomatitsi cari aestu li pitricu tu chirolu câtù fu Tirana ministru plenipotentsiarù ali Românii (1930-1936). Pãrãstisimù ma nghiosù nsimnãrli al Vasile Stoica ditù chirolu cându s-afla Tirana. Diplomatlu românù avea intires s-cunoascâ câtù ma multu dit bana a Armânjlorù dit Albania (a curi lâ dzâtsi Românji), câftândalui locurli iu bâna elji.

Armânjlji di la munti
bâneadzâ tu naia a Corciljei, tsi amintarâ tu aestu locù muntosù ma multi hori curatù armâneshtsâ. Mizi tu ndauâ di aestea s-aflâ pri ninga populatsia armâneascâ shi unâ slabâ populatsii arbinisheascâ. Numirlu a Armânjlorù di la munti s-analtsâ la 8.000 di sufliti. Zânatea a lorù printsipalâ easti creashtirea a oilorù, a prãvdzâlorù curnuti shi a caljlorù. Tu niscâti hori s-fatsi shi agriculturâ.. Unâ njicâ parti easti acâtsatâ

tu bana româneascâ dit Transilvania. Capitala a cratlui, Tirana, ari unâ populatsii armâneascâ di 850 di sufliti. Aproapea tutâ populatsia crishtinâ ortodoxâ a Capitalâljei easti armâneascâ; tu eforia parohialâ, adratâ dit 6 membri, mizi tora unù mesù putu s-hibâ aleptu

1931

27-li di Martsu. Numirlu a bânâtorlorù armânji dit Albania nu poati s-hibâ cunuscutù tamam. Atseali tsi li dãmù ma nghiosù suntu adunati di intelectualji armânji sh-di oaminjlji a noshtsâ di pisti ditù aestu cratù. A câ nu nâ da dicâtù unâ tsifrâ aproapea di atsea cari easti naevea, eali nâpoi suntu datili nai ma tamam cari li putemù s-li avemù pânâ tora. Numirlu a Armânjlorù dit Albania easti cca. 40.000. Dupâ lucrulu tsi-lù facù shi dupâ turlia a lorù di banâ Armânjlji aeshtsa si-mpartu tu 4 parei: 1) Câsâbunji; 2) Agricultori; 3) Munteanji (ashi lâ spuni autorlu a Armânjlorù di la munti) tsi acâtsarâ chendrâ shi 4) Munteanji nomadz icâ Fârshirots. Câsâbunjlji (Armânjlji ditù câsâbadz) suntu arâspândits pritù tuti chentrili tugireshtsâ ali Albanii, iu adrarâ tu niscântsâ câsâbadz chiola parei vârtoasi. Numirlu a lorù easti di vârâ 10.000. Tu caplu a câsâbadzlorù cu populatsii armâneascâ sheadi Corcea icâ Coritsa, cu vârâ 2.500 di Armânji; yini deapoa Bercatlu cu 1800, Fieri cu 1500, Elbasan cu 900, Tirana cu 850, Cavaia cu 600, Durazzo (Durres) cu 600, Pesmeti cu 360, Pogradets cu 240 di sufliti armâneshtsâ. Tu altsâ câsâbaadz numirlu a lorù easti njicù: Shcodra (Scutari) 140, Valona 90, Arghirocastro 30 di sufliti. Leagânlu ali unâ mari parti dit aeshtsâ Armânji câsâbunji fu Mocopole, cari pi la anlu 1770 avea ma multu di 60.000 di bânâtori, aproapea tuts Armânji, avea unâ tipografii, unâ vivliotecâ publicâ, unâ vârtoasâ banâ intelectualâ shi tugireascâ, cu lumãchi pânâ Pesta shi Viena. Di Moscopole sh-tragù zârtsina fumeljli Shaguna, Gojdu shi Mocioni, cari giucarâ unù rolù ashi di importantu

Fumealji fi Fârshirots di Coritsa tu stranji di câsâbã (C. Burileanu, 1906)

shi unù membru arbinesu.

cu cârvânitlu tsi-lu facu cu calji icâ cu muli tu nãili di munti pri iu nu potù sbâneadzâ tu avutlu câmpu a Muza- treacâ machinjli. Nicuchiratili a lorù suntu chiljei (triunghiulù Durrazo-Berat - musheati, casili vârtoasi, prãvdzâli buni. Valona), hindalui ashtirnuts tu ma multi Armânjlji fârshirots hori curatù armâneshtsâ, tru unù numirù bâneadzâ veara tu muntsâlji dit Notma mari di hori di populatsii mixtâ armâApirita a Arbinishiiljei, iara tu chirolu a nâ shi arbinesâ shi pi ma multi mulchi iarnâljei tu câmpurli ditù Not-Ascâpitata dispârtsâti. a ljei, aproapea di amari. Numirlu a lorù Numirlu a lorù easti di vârâ 13.000. s-analtsâ la vârâ 8-9.000 di sufliti. Mizi a treia parti di elji au loclu a lorù, tsi Zânatea a lorù easti creashtirea a nu lâ agiundzi shi aestu; nai ma marea prãvdzâlorù: oi, vãts shi calji njits di parti a lorù lucreadzâ, tu unâ dealihea munti. Bâneadzâ organizats tu vârâ 70catandisi di iobãgii, lucrândalui pi mãrli 75 di parei di câti 10-15 di fumelji sumù muluchi a beilorù arbineshi. cumândusearea a câti unù “celnicù”. Suntu oaminji axi tu agriculturâ shi Bana di niacumtinatâ migrari ljiirbapi; cu tutâ urfâniljea tu cari bâneadzâ, ncheadicâ ta sâ-shi adunâ unâ culturâ ma nicuchiratili a lorù suntu anotiri, tsi va analtâ shi ta s-aibâ unâ conshtiintsâ dzâcâ, ma musheati shi avuti dicâtù natsionalâ nâintatâ. Mizi ndoi celnits ma atseali arbinesi, casili a lorù suntu curati, dishtiptats s-minduescu la unâ tsiva chischini, armãtusiti cu tsâsâturi. emigrari tu România. Nai ma multsâ di Bânândalui ama tu parei njits arâspânditi elji ducù ma largu cu tãcati bana shi namisa di Arbineshi shi alargu di chentrili zânãtsli a lorù clirunumsiti di la pârintsâ, armâneshtsâ, duchirea armâneascâ la stribâtândalui vecljili cãljiuri. nâshi easti multu psânù criscutâ. Limba (Continuari tu numirlu yinitoru) armâneascâ tsi u zburãscu easti oarfânâ Adusâ pi-armâneashti: Redactsia “Bana Armâneascâ” shi ncârcatâ cu zboarâ arbineshtsâ.

Armânjlji agricultori

14

Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ

Matilda Caragiu-Mariotseanu -

ARMANJLJI TU TREILU MILENIU
Tu “Rom â n i a literarâ”, nai ma avdzâta revistâ di literaturâ shi culturâ ditù România, numirlu 32, 15-21 di Agustu 2001, stipusi unù multu bunù articolù anyrâpsitù di profesoara shi academiciana armânâ Matilda Caragiu-Mariotseanu. Articolù easti di mari simasii trâ problema armâneascâ shi nâ hârsimù svidemù câ profesoara Matilda CaragiuMariotseanu nu-agârshi câ ari unâ mari borgi trâ fara a ljei: s-da apandisindreaptâ, yiysitâ trâ yinâtorlu a limbâljei shi-a popului armânescu. Articolù easti multu mari, pi doauâ frândzâ di revistâ, shi va s-hibâ ghini desi va s-aibâ vârâ chiro s-lu-apriducâ tutù pi-armâneashti. Tora voiu s-vâ pitrecù mash-ndoauâ cumáts tsi-nj si pârurâ nai ma di simasii trâ noi. S-adyivâsimù ndoauâ di minduierili-mplini di mintiminilji a profesoarâljei Matilda Caragiu (zboarâli anyrâpsiti cu yrami mãri suntu scoasi tu migadani di profesoarâ): Alâsânda nanaparti isturia, caftu s-vedù unâ cali di dutseari nâinti a Armânjlorù (di evolutsii)shi-a limbâljei armânâ tu treilu mileniu, tu contextulù balcanicù. Armânjlji suntu unâ urnechi tipicâ di etnii la cari lâ si dimonstreadzâ identitatea di la ea ishishi shi cari identitati sandrupashti pi limba a loru maternâ/di dada, tsi u azburáscu di 2000 di anj Miletsli suntu unâ cu limbili tsi liazburãscu i limba da la unâ mileti duchearea a identitatiljei a ljei. Ma identitatea etnicâ bâneadzâ concretù tu cathi omu/insu. Easti limbidu câ, itsi cumù va-lj dzâtsemù la atsea turlii di azburari/comunicari anamisa di elj (limbâ i dialectu ali strãromâna - ma canâ-oarâ dialectu ali dacoromâna!). Armânjlji salâmâsirâ/cilâstâsirâ tra sâ-shi tsânâ pânâ adzâ limba a lorù, cari easti actulu/cartea a loru di identitati tu lumi. Amârtie easti câ nu daima shi nu pisti tutù iu bâneadzâ, Armânjlji s-alâmâsirâ trâ sâ-shi tsânâ limba - câtivârâoarâ di ispetea-a xenjiloru, ma nai ma multi ori câbatea fu a lorù: multsâ Armânj sh-diadzâ, chiola shi-atselj tsi, cu zboarâ, alumtâ trâ tsânearea shi-ascâparea a limbâljei armâneascâ di la cheardiri, nu shi-nvitsarâ taifa armâneashti. Trâ njicshurarea, dzuâ di dzuâ, a numirlui di-azburâtori di-armânâ, câbatea u poartâ Armânjlji ishishi. Nu voiù sazburâscu di ducheari natsionalâ ma di ducheari etnicâ, câ unù ethusu duchirâ daima Armânjlji, idheia a identitatiljei etnitsi, pirifanja câ suntu lefteri/liberi, nindzânucljats la canù, bânarea cu tinjii shi nu ahâtù unâ idhei natsionalâ. Ditu aestâ turlii di mutreari a lucârlorù, ndreptulù ali unâi etnii, tsi shi-ari limba a ljei di dadâ, ahoryea, la azburari shianyrâpseari easti unù ndreptu hirescu, elementarù. Trâ harauâ, tu-aeshtsâ ditù soni anj, minduiarea evropeanâ s-dusi câtâ unâ dizligri noauâ a-ndrepturilorù a limbilorù dzâsi njits, minoritari. Dupâ Raportulù trâ Armânj, tsânutù di LLuis Maria de Puig la Consiliul ali Evropâ, la 24 di Cirishearu 1997, s-lo unâ apofasi unanimâ (di tuts) trâ aflarea a cãljiuriloru di bâgari a limbâljei armânâ tu-aradha di limbâ azburâtâ di unâ minoritati. Cu alti zboarâ, s-featsi unâ legitimari a Armânjlorù shi-a limbâljei armânâ tu vâsiliili balcanitsi. Ma-nghiosù profesoara Matilda Caragiu n-aspuni tsi câljiuri prindi acâtsati trâ ascâparea a limbâljei a noastâ. Bagâ antribarea: Tsi easti ti-adrari? La-aestâ-ntribari tsi lipseashti s-nâ u bâgãmù tuts, Prof.Matilda Caragiu da aesti apandisi mintimenâ: Easti ananghi di unâ alâxeari di mentalitati/minduiari tu lumea balcanicâ, ma multu ca tu lumea ditù Ascâpitata evropeanâ. Adzâ, cându câlcãmù tu treilu mileniu, nu s-mata astrâxeashti idheea di idiosincrazii (niastrâxeari) la avdzarea ali unâ limbâ tsi nu easti a ta. Cu alti zboarâ, nu sastrâxeashti adzâ xichia di tolerantsâ. Tuts bânâtorilji ditù Balcanù suntu isa dinintea-alù Dumnidzá: crishtinj, muslimanj, uvrei - a câ suntu elj Grets (ditu Gârtsie i ditù Asia Nicâ), Armânj (amintats pi-atseali locuri), Slayi (vinits tu eta VI), Turtsâ (ditu Turchia Evropeanâ i di-atselj armashi dupâ 500 di anj di-amirãrilji-nturtseacâ), Uvrei (asprândits, cumu sâ shtii, tu tutâ lumea). Unù rolù di mari simasii lu-ari Gârtsia vâsilia a mintiminlâchiljei (iu s-amintâ filosofia), vâsilii tsi prindi sâ-shi toarnâ mãrli shi-alâvdatili traditsii paideitsi, educatsionali. Tinjia trâ elinismu, trâ cultura clasicâ elinâ, lipseashti turnatâ laatsea tsi fu tu-ahurhitâ: sinferu/intiresu trâ CULTURA shi nu trâ PUTEARI (acâ easti puliticâ, icunomicâ). Gârtsia poati s-mutâ unâ boatsi di tolerantsâ, diacâchiseari inter-balcanicâ shi, ma multu, andicra di culturili njits, minoritari tsi nu caftâ altutsiva ca bânari niacumtinatâ tu limba di dadâ. Armânjlji tu treilu mileniu? Trâ harauâ, prufitiili-a anvitsatlui Tache Paphagi (tsi-nyrâpsi cãrtsâ fundamentali tu armânâ) nu s-featsirâ. Tu zborlu ninti la Dictsionarlu a lui dzâtsea: Eta yinyits va s-hibâ eta a astindzeariljei a Armânjlorù Ma unù altu mari anvitsatù, profesorlu Cicerone Poghirc dzâtsea: Unâ limbâ tu cari nica s-anyrâpsescu poemati nu easti unâ limbâ moartâ. Nu hiu di partea atsilorù pesimishtsâ (fârâ nâdii) cându minduiescu la limba armâneascâ shi lexiconlu-a meu DIARIO (Dictsionar Armân/Macedo-Vlah, Bucureshti, 1997) easti mârtirii câ armâna easti unâ fisi yie, dinamicâ, tu minari. Yinâtorlu a limbâljei armânâ easti tu mânjli-a tinirloru: elj lipseashti s-uazburascâ, s-u-anyrâpseascâ, s-u-aibâ angâtanu, s-u-avutsascâ, s-u tinjiseascâ. Mash ashi va s-fixeadzâ shi normili lingvistitsi shi ortografitsi. Eali lipseashti s-hibâ lucurlu-a colectivitatiljei (a tutâlorù azburâtorilorù); a comunitatiljei armâneascâ di pisti tutù. Armâna nu moari. Atsea tsi-ncâpu tu DIARIO nu easti limbâ moartâ, ma unâ yie, musheatâ, singhinisitâ (emotsionantâ). Fârâ di-altâ, rolu-a cratlui, tu cari Armânjlji bâneadzâ, eati multu mari ... Ma, nu ma njicu easti shi rolu-a Armânjloru ishishi. Cu alti zboarâ, VREAREA a loru tra sâ-shi tsânâ limba. Easti limbidù câ ARMANJLJI va schearâ mash atumtsea cându va s-chearâ ARMANA, ashi cumù chirurâ vegliotslj ditu Dalmatsia cându chiru vegljiota. Aestâ easti nai ma marea frixi: câ ARMANA nu va s-aibâ chiro s-moara pe-anarga-anarga, aputrusitâ i intrânda tu ea elementi xeani, ma pritu ALASAREA a elj di Armânjlji ishishi. Tratsea lipseashti tuts s-lucrãmù trâ tsânearea a limbâljei armânâ tra sanchidicãmù ashi chiardirea a ARMANJLOR. ARMANA lipseashti s-hibâ AZBURATA fârâ acumtinari ... Matilda Caragiu bitiseashti aestu articolù di ahândoasâ minduiari shi ducheari armâneascâ cu-aesti zboarâ: Tsi musheatù asunâ aestâ idhei a perenitatiljei (armâneari tu banâ) a Armânjiloru shi-a limbâljei armâneascâ tu poezia alù Nushi Tulliu: Nu v-agârshits pârintsâlji Shi populu-armânescu... Nu cheari nâ pâduri Fidãnjli cându crescu... Cu vreari armâneascâ, Kira Mantsu

BANA ARMÂNEASC 1.1Sonlu “â”. consoanâ cât shALFABETLU ARMÂNESCU dupâ grupuri di Sonurli “ă” shi “â”, ufilisitù tu revista cari, dupâ apofasli consoani. Pot s-hibâ “BANA ARMÂNEASC” di Freiburg 1988 ufilisiti cu icâ fârâ shi Bituli 1997, eara seamni diacrititsi pisuprâ. Urnechi: omù nyrâpsiti cu unâ singurâ literâ “ã”, si- icâ omu, ponù icâ ponu etc. iu yivâsearea nyrâpsescu cu literi ahoryea shi maxus: a lor s-fatsi tu unâ singurâ silabă shi aushi, Sonlu “ă”si-nyrâpseashti cu litera “ã” aroshi etc.iu yivâsearea a lor s-fatsi tu (litera “a” sh-pisuprâ semnul tilda “~”). dauâ silabi (a-ushi, a-roshi).Vocalili El s-avdi ca francezlu “e” dit que, shcurti icâ semivocalili i shi ù canâoarâ jusque, ca albanezlu “ë” i ca româ-nescul nu formeadzâ unâ silabâ ahoryea. “ă”. Urnechi: cãpri, câpãchi. 2.2. Verbili icâ adjectivili sâ-nyrâSonlu “â“ si-nyrâpseashti cu litera “a” psescu tu forma “-eshtsâ” sh-nu sh-cu semnul circumflex (^) pisuprâ. El “eshti”. Urnechi: mindueshtsâ, sâlighes-avdi ca tu zboarâli româneshtsâ: shtsâ, alâxeshtsă, vâryâreshtsâ. român, câine i ca tu zboarâli a noasti: 2.3. După “ts” shi “dz” dit bitisita a Armân, mânâ, lânâ etc. Lipseashti zboarâlor s-ufiliseshti “â” sh-nitsi cum sumliniat câ nu s-ufiliseashti litera “î” (â “i”. Urnechi: analtsâ, ashterdzâ, frândzâ. din i) ashi cum easti tu limba română. Armasirâ nialâxiti: 1.2 Sonlu gamma - consoanâ velopa- Combinatsiili di yramati“lj”latalâ fricativâ - sâ scrii cu dauâ turlii di consoanâ lingo-palatalâ - s-avdi ca tu yramati: y shi g. a) Litera “y” (i greacâ), zboarâli dit limbili italianâ: gli, figli, cari fatsi parti dit fondul fonetic interna- cogliere; spaniolâ: llamar, llevar, lluvia. tsional, easti ufilisitâ ahât ti nyrâpsearea Ca urnechi: ljepur, calji, elj, pulj etc. a zboarâlor xeani, iu ari tesea di semi- Combinatsiili di yramati “nj” vocalâ, ca tu zboarâli: New-York, yoga, consoanâ palato-lingualâ - easti reprezencât sh-tu loc di gamma, iu ari tesea di tatâ di yramatli “n” shi “j” shi s-avdi ca consoanâ, ca tu zboarâli: ayru, ayonjea, tu zboarâli: njelu, Armânj, ponj etc. i ca yramâ. b)Totna cându sonlu gamma s- tu zboarâli dit limbili italianâ: giugno, aflâ tu zbor nâintea a yramatlor “e” shi segno, signore; francezâ: acompagner. “i” s-ufiliseashti litera “y”. Urnechi: yea- Semnul “j” (iota) fu ufilisit tu aestâ tru, yeanitsar, yinar, yiptu. Ama ti furnjia ndziminari ca semnu di palatalizari ti prota câ suntu Armânj cari tu grailu a lor nu- oarâ di Mihai Boiagi tu gramatica armâlu au sonlu gamma, ashi cum suntu neascâ tsi u scoasi Wiena tu anlu 1813. Crushuveanjlji, poati s-hibă ufilisită tu loc Combinatsiili di yramati “sh” asunâ di gamma sh-litera “g”.Urnechi: gumar, ca tu inglizescul “sh” dit numa Shakegramâ, gâitan, migdani.Tu revista a speare. Ca urnechi: shoaric, shulinar etc. noastâ, pânâ la Simpozionlu di Bituli, tu Combinatsiili di yramati “ts” asunâ loc di gamma fu ufilisitâ mash litera “Y”. ca tu numili italiani:Mazola,Venezia etc. 2.1.Ufilisirea a vocalilor shcurti “u” Ca urnechiâ: tsayi, tsâruhi etc. shi “i” dit sonea a zborâlor. Eali sRedactsia “Bana Armâneascâ” ufilisescu ahât dupâ unâ singurâ

Nr. 4 (26), 2001

15

Festivalu di cânticu armânescu Fântâna di malâmâ - 2001

Tu dzua di 18-li di Maiu, estan, tu Aula Universalâ di Scopia s-tsânu III-lu festival di nali cântitsi pri limba armâneascâ, “Fântâna di Malâmâ - 2001”. La festivalù loarâ parti 18 di cântâtori ditù Machidunii ditù cari 12 eara Armânji, 5 Vâryari shi unù Ghiftu. Atsea searâ tu Aulâ vinirâ vârâ 2500 di Armânji ditù Machidunii shi oaspits ditù Gârtsii, cari, cu mari harauâ bâtea pãlnjili atumtsea cându pi stsenâ inshea tinirlji cântâtori shi cânta pi musheata limbâ armâneascâ. Dupâ tsi bitisirâ cu cântarea, la pauza cari s-deadi ta s-poatâ sâ s-voteadzâ ti cânticlu cari nai ma multu lâ lo hari, organizatorlji a festivalui, tu numa a Armânjlorù ditù Machidunii, al lali Nasi al Yiuryitsa âlji si deadi unâ statuetâ cu forma a cârliglui armânescu (ghini câ lâ ticni) ca pricunushteari ti pâstrarea a conshtiintsâljei armâneascâ pit activitatea tsi u avu tu tuts aeshtsâ anji ca cântâtorù. Dupâ elù pi stsenâ vini oaspitli ditù Gârtsii Yioryi Maneca, cari cântã vârâ giumitati di sâhati pi unù iho safi armânescu, ti cari fu multu aplaudatù. La festivalù s-deadirâ ma multi premii: Maria Zicova fu premiatâ ti nai ma buna interpretari, Santa al Djica ti nai ma bunlu textu, a Damir Imeri ti nai ma bunlu arajman. Tuts loarâ câti unâ plachetâ di malâmâ shi câti 8.000 di denari (vârâ 250 di mãrchi ghirmâneshtsâ). Loclu III fu amintatù di Ljiupce Tashcov ti cânticlu “Mash armânâ poati s-mi frângâ”. Premiulù, unâ statuetâ di halcâmi shi 15.000 di denari, fu durusitù di Dina Cuvata. Loclu II lu-amintã cânticlu “Gramustea” interpretat di Oliver Nicolo-vschi. Premiulù fu durusitù di Mita Papulji shi eara unâ statuetâ di asimi shi 30.000 di denari. Loclu I lu amintã Goce Arnaudov ti cânticlu “Tini lea CrushuCARTEA DI NCLJINÃRI veanâ”.Premiulù, unâ statuetâ di malâmâ NCLJINAREA DI CÃTÃDHIXIRI shi 60.000 di denari fu datù di Nico Popnicola. Organizarea alushtui festivalù (cãtãfronisiri, umilire) fu agiutatâ di Societatea actsionarâ Doamne Sâmte, Atselù tsi ntru atseali di nsusù shedz shi spri atseali tapinoasi “Fersped” cumândusitâ di Armânji mutreshtsâ shi, cu ocljulù a Tãu atselù tsi tuti li veadi, caftsâ cãtrã tutâ duruts ti Armânami, atsea tsi adrã ca stizmusirea, nâintea a Ta aplicai gusha a suflitlui shi a truplui shi a Tsãia nâ aestu festivalù s-hibâ nai ma bunlu ncljinãmù, Sâmte a Sâmtsâlorù; tindi mâna a Ta atsea nividzuta ditù sâmtulù festivalù organizatù tu Machidunii. Marli amintaticù ti aestu festivalù fu atselù câ locù a Tãu shi vluisea-nâ noi tuts. s-promovarâ vârâ 5-6 cântâtori tiniri Iartâ-nâ alathusea atsea di vreari shi atsea fârâ di vreari, atsea cu zborlu sh- armânji. La festivalù nu cântarâ ndoi cu fapta. Durusea-nâ a noauâ, Doamne, cãtãdhixiri, durusea-nâ lãcrinji cânâscuts cântâtori armânji ca Pero vãcufeshtsâ ditù tutù suflitlu, ti-aspilarea a amârtiilorù a noasti atseali multili. Tsatsa, Teya al Tugearù, Mitco Arapci. Durusea njila a Ta atsea marea pisti tutâ lumea a Ta shi pisti noi, niacshilji Pistipsimù câ, cu aeshtsâ ndoi cântâtori shi cu altsâ tiniri cântâtori armânji cari aroghi a Tãlji. au sinferlu ta s-cântâ, yinitorlu festivalù Câ vluisitâ shi multualâvdatâ easti numa a Ta, a Tatãlui shi a Hiljlui, shi a va s-hibâ mash cu cântâtori armânji tsi Sâmtului Duhù, tora sh-daima, sh-tu eta-a etilorù. Amin. siyura câ va s-facâ ca intereslu sAdusâ pi-armâneashti: D.S.P. creascâ nica ma multu nu mash tu Machidunii ma shi tu alanti vâsilii iu bâneadzâ Armânjlji. Sashu YERÂNDÃ

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful