2

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. USIA icâ NCURPILJEATLU alushtui numiru: 3 (29) 2002

BANA ARMÂNEASCÂ

Redactsia, Eschibaba,.. (D.Piceava)...2/3 Dzua Natsionalâ a Armânjlor (M.Budesh, D.Piceava, G.Godi, N.Chiurci...4-7 Tsi himu noi Armânjlji (A.Gica, Lifteri Naum, Dina Goga)..................8/9 Armânjlji tu Balcanji (N.Perdichi) 10/11 E.Gojdu (K.Iorgoveanu-Mantsu), Alidzeri la Liga.. S.Yerândã...........12/13 Show di Show (D.Piceava).............14/15 Colonelu shi post.....(Ilia Colonja ).......16 Poetlu Stavri Parzali (M.Bara).............17 Di zboru cu N.Djuvara (A. Gica)....18/19 Cum furâ vinduts Armânjlji, Carti di la un Aromân din Salonic...........20/21 Tsi nu spusi secretarlu..(S.Djica).........22 Carti di la C.Carniciu...........................23 Naetea (Maria Bara).............................24 Sutira (S.Yerândã), Mituluyia... (I.Cardula)...........................................25 G.Weigand (Vasile Tega)................26/27 Hâbãri.............................................28/29 Fântâna di malâmâ (S.Yerândã), Caimacan-ayã, Casa Armâneascâ...30/31

ESCHIBABA (STEJARU) , HOARÂ CU TIHI
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ”
H ã r g i u i r l i ti tipusearea a alushtui numir, 3 (29), 2002 (1.000) cumãts, furâ fapti di editoru shi agiutatu di Oani Nicolae (1.000.000 lei) shi Iancu Zisu di Pipera (500.000 lei). Redactsia efhãristiseashti a tutulorù atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s-putemu sâ scutemu tru migdani aestâ revistâ sh-yini cu pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji cu vreari ti fara sh-cultura armâneascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Mash ashi va s-putemu sh-noi, tu aradha a noastâ, s-lji-agiutãmu Armânjlji.

Armânjlji majoritari Cu apuhia a andamusiljei armâneascâ tsi s-tsânu tu dzua di Dumânicâ, 30-li di Cirisharù, la hanea alù Shamata aspushù câ aestâ hoarâ, Stejaru, easti unâ hoarâ cu tihi. Ti andruparea alushtorù zboarâ adushù aminti câ ea, hoara Stejaru, easti singura hoarâ di România iu Armânjlji suntu majoritari. Di anda vinirâ aoatsi di Cadrilaterù, Armânjlji ditù aestâ hoarâ nu u apârghisirâ, ashi cumù featsirâ tuts alantsâ Armânji ditù alanti hori di Dobrugea, ta s-ducâ s-bâneadzâ tu câsâbadz mea armasirâ aoatsi shi-sh ducù bana ca tu vârâ chiro. Ditù unâ njilji di bânâtori ditù aestâ hoarâ, nai ma mari parti di elji, ma multu di 800, suntu Armânji. Niscântsâ di hiljlji a ljei ama s-dusirâ tu câsâbadz shi sh-ducù bana aclotsi. Cu tuti aesti, Eschibaba, hoara iu samintarâ nu u agârshescu canâoarâ shti atsea, cafi anù, tu unâ dzuâ ditù meslu Alunarù icâ di Stâ-Mârii, s-organizeadzâ yiurtisearea a hramlui (patronlu ali unâ bisearicâ crishtinâ) a hoarâljei, iu s-aduna hiljlji a hoarâljei cumù shmultsâ Armânji ditù horli di anvârliga sh-facù tutâ noaptea unâ mari ziafeti. Amintaticlu câ nu fudzirâ tu câsâbadz shi armasirâ tu hoara a lorù easti atselu câ Armânjlji di aoatsi s-tsânù ma ghini ca mileti sh-pâstreadzâ areurli shi vecljili a lorù adets armâneshtsâ. Fudzearea a Armânjlorù ditù hori shi arâspândirea a lorù pritù câsâbadz featsi ca elji s-hibâ ma ayonjea deznatsionalizats shi asimilats di cãtrã miletea rumâneascâ majoritarâ. Iavea ti cari furnjii mini u luyursescu aesta ca unâ tihi ti comunitatea a Armânjloru ditu hoara Stejaru.

PAREIA REDACTSIONALA:
Marilena BARA, Mariana CACIANDONI-BUDESH, Alexandru GICA, Dina GOGA, Jane GUSHO (Tirana), Sashu YERÂNDÃ (Machidunii), Kira Iorgoveanu-Mantsu, Yioryi Platari, Willy Wisoshenschi.

Abonatslji la revista “Bana Armâneascâ” - 2002 1.Oani Nicolae, 20.Vasile Barba, 2.Dima Grasu, 21.Carniciu S., 3.Y.Hagivreta, 22.Carniciu C.tin, 4.Mita C.Papuli, 23.Cardula Iancu, 5.B.Shtefanovski,. 24.Zelca Vasile, 6.Stere Samara, 25.Hertu Nicolae, 7.Stere Paris, 26.Stere Nicolae, 8.Nacea Dumitru, 27.Gigica Apostol 9.C.Canacheu, 28.Paris Adrian S, 10.Lifteri Naum. 29.Marva Andon, 11.Zoe Carabashi, 30.Costea Vasile, 12.Hris. Varghida, 31.M.Stavrositu, 13.Chir.Gheorghe, 3 2 . I . G h e o r g h e , 14. Santa alu Todi, 33.Gogu Stere, 15.Blacioti Fl-ica, 34.Dauti Ghe., 16.Dec.Tapangea, 35.Tugearu Mihai, 16.Ion Bucuvalâ, 36.Papari Costel, 17.Iancu Zisu, 37.Gagu Aura, 18.Mita Ploscaru, 38.Mihail Pulio 19.C.Iorgoveanu39.Iancu Perifan Mantsu

Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi Internet la adresa:
www.geocities.com/armaneasca ISSN - 1582-7607

Adresa a redactsiiljei:
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559, Bucuresti. Telefon: 01/6282786 shi 093/609266.

Posta electronicâ: E-mail: piceavad@cmb.ro

Abonamentili

s-facù la adresa a Redactsiiljei. Pâhãlu a unui abonamentu ti unu anu easti: Ti yivâsitorlji di România: 150.000 di lei. Ti yivâsitorlji ditu xeani: 20 $ icâ 20 Euro.

Contulu

a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”:

2511.1 - 7280.1/ROL - BCR, Sucursala Stefan cel Mare, 32, Bucureshti. ISSN: 1582 - 7593
Catayrafia (Recensamant) - 2002 - Romania La Catayrafia di estanù a populatsiiljei di România ditù unù numirù di vârâ 150.000 di Armânj, câts suntu dupâ isapea a noastâ, s-aspusirâ câ suntu Armânji mash 25.053 di inshi iara altsâ 1.334 s-aspusirâ câ suntu MacedoRomânji. Ditu aeshtsa 13.389 aspusirâ câ limba a loru maternâ easti aromâna iara altsâ 869 aspusirâ câ macedoromâna easti prota a lorù limbâ.

Corlu di Avdela

Vâsiljelu Mihai I ali Românii tu oara-anda-sh bagâ ipuyrãfia tu cartea di tinjii a Primãriiljei di Stejaru

BANA ARMÂNEASCÂ

Vizita a vâsiljelui Mihai I ali Românii Unâ altâ furnjii cari mi featsi ta saspunù câ aestâ hoarâ easti cu tihi ti Armânjlji di aoatsi easti vizita tsi lâ u featsi Vâsiljelu I ali Românii tu anlu 2000, cu apuhia a yiurtiseariljei a Sâmtsâlorù Pashti. Pritu aestâ aleaptâ vizita a vâsiljelui I ali Românii ahât locurli cât shi oaminjlji din hoarâ sanãltsarâ shi s-ancârcarâ di tinjii, di bunâteatsâ agiungândalui ma chibari. Ti mini sh-ti Alexandru Gica, cu cari mi-aveamù dusâ cu trenlu tu noaptea di nâinti ta s-putemù s-lomù parti tahina la atsea aleaptâ andamusi a Armânjlorù di Stejaru cu Vâsiljelu Mihai, fu unù semnu di pricunushteari a Armânjlorù di Români ca etnii ahoryea di miletea rumâneascâ. Atumtsea, Vâsiljelu Mihai avea vinitâ ta s-viziteadzâ maxus Armânjlji ditù aestâ hoarâ ashi cumù s-avea dusâ sviziteadzâ, cu atsea apuhii, Lipoveanjlji ditù hoara Jurilovca. Pritù pricunushtearea a Armânjlorù ditù aestâ hoarâ, Stejaru, ca etnii ahoryea - vahi fârâ vrearea a chivernisiljei ditu atselu chiro -, furâ pricunuscuts tuts alantsâ Armânji di România ca hiindalui unâ etnia ahoryea di alanti milets. Lituryisirea pri limba armâneascâ Unâ altâ furnjii ti cari u luyursescu hoara Stejaru cu tihi easti sh-ti ispetea câ Armânjlji di aoatsi u avurâ adzâ marea haraua, ti prota oarâ tu unâ hoarâ, câ furâ marturi la unâ lituryisiri (yivâsearea a lituryiiljei) pri limba armâneascâ. Lituryisirea fu faptâ di doi preftsâ armânji vinits di Constantsa shi maxus preftsâlji Yioryi Ploscaru shi Mita Goane cari, doilji, cu unâ stâmânâ ma nâinti avea faptâ deadunù cu altsâ trei preftsâ armânji, idyiulù lucru la mânistirlu Ayiu-Triada. Tu njica bisearicâ di Stejaru avea vinitâ Armânji di Bucureshti, Slobozia, Constantsa, Tulcea, M. Kogalniceanu shi ditù horli di-anvarliga. Mini lu-aveamù ascultatâ preftulù Ploscaru s-facâ aestu lucru sh-cu altâ apuhii ama di aestâ oarâ luyursescu câ fu unù lucru multu ahoryea. Yivâsearea a Lituryiiljei pri limba armâneascâ tu aestâ njicâ bisearicâ di Stejaru mplinâ di Armânji avu unù altu iho sh-unâ altâ axiri. Ti noi Armânjlji saxi, cu aestâ apuhii, atsea câftari a Hristolui pritù cari spunea ca: "Cafi unâ mileti sâ si ncljinâ alù Dumnidzã pri limba a lui". Aestu lucru aspusù di Domnulù a nostu Hristolu avea s-lu caftâ tu zborlu dit soni shi preftulu Yioryi Ploscaru. Dumniljea a lui aspusi

câ, ti tsânearea tru banâ ma ghini a farâljei armâneascâ, easti ananghi ca tu biseartsâli dit locurli iu bâneadzâ Armânji lituryisearea sâ s-facâ shi pri sâmta limbâ di dadâ, ashi cumu aspusi Hristolu. Tsi va dzâcâ, pri limba armâneascâ. Easti ndreptulu a nostu shi lipseashti s-lu avemu sh-noi ashi cumu lu au tuti alanti milets namisa di cari bânãmu noi Armânjlji. Aestâ thâmâsitâ câftari tsi u featsi preftul Yioryi Ploscaru tu bisearica di Stejaru, pricunoscu câ easti ti prota oarâ cându u avdu. S-da Dumnidzã sâlji si axeascâ aestâ câftari a preftului Ploscaru câtu ma ayonjea! Mutrindalui la oaminjlji adunats tu bisearicâ videai pi fãtsli a lorù emotsia pritù cari tritsea cu aestâ apuhii. Di cându suntu elji tu aestâ hoarâ nu shiavea avdzâtâ ca lituryisearea sâ s-facâ pri sâmta a lorù limba armâneascâ. Ditù muabetea cu niscântsâ di Armânjlji tsi loarâ parti la aestu thâmâsitù lucru tsi-lu featsirâ preftsâlj armânji tu aestâ Dumânicâ s-duchea haraua tsi u avea ti furnjia câ puturâ sascultâ lituryisearea pri limba armâneascâ sh-câ aestu lucru s-featsi tamam tu hoara a lorù. Elji sh-aspusirâ cu mari mirachi vrearea ca aestu lucru, tsi va dzâcâ, s-ascultâ tu bisearicâ lituryisearea pri limba a lorù di dadâ, sâ sfacâ di câtù ma multi ori tru anù. Dupâ aestâ crishtineascâ câftari tinjisitslji preftsâ lâ tâxirâ a Armânjlorù di Eschibaba câ elji va s-yinâ tu hoara a lorù shi alti ori ta s-facâ aestu lucru shi ma multu di ahâtù tâxirâ câ, di va shibâ vreari ti ashi tsiva, va s-facâ lituryisearea pri limba armâneascâ sh-tu alti hori iu bâneadzâ Armânji.

Nr. 3 (29), 2002 3 pturli tsi-lji si cadù. Aestu lucru ama, pânâ tora nu s-putu sâ s-facâ ditù furnjii di cari nu vremù sâ zburâmù aoatsi, avândalui nãdia câ tora, vahi, sagiumsi tu chirolu cându lipseashti, fârâ di alta, ca Armânjlji sâ s-uneascâ tu unâ Sutsatâ ma mari. Aestâ Sutsatâ lipseashti s-poartâ numa di “Federatsii”, ashi cum aspunu nomurli di România, icâ “Ligâ”, ashi cumu suntu: “Liga a Armânjloru ditu Gârtsii”, “Liga a Armânjloru ditu Machidunii” shi ashi cumu eara unu chiro “Liga a Armatoljloru”. Mash aestâ Sutsatâ poati s-ancurpiljeadzâ tuti comunitãtsli di Armânji ditu tuti horli sh-ditu tuts câsâbadzlji cumu sh-tuti Sutsatili shi Fundatsiili armâneshtsâ tsi s-amintarâ pânâ tora aoa, România.

Preftulu Yioryi Ploscaru namisa di tinirlji Armânji tsi au borgea s-u poartâ shi s-u ducâ nâinti hlambura armâneascâ.

Andamusea di la hanea alù Chichi alù Shamata
Di cara s-bitisi lituryisirea pri limba armaneasca tsi s-featsi tu bisearicâ, tuts oaspitslji vinits Eschibaba, deadunù cu multsâ Armânji di-a loclui s-adunarâ pi terasa a cafinelu alù Chichi alù Shamata ti una ahoryea muabeti. Furnjia ti cari s-featsi aestâ andamusi aoa, tu hoara Eschibaba, avu ca scupo amintarea ali unâ nauâ filialâ a sutsatâljei “Comunitatea Armâneascâ” cumu shi bâgarea a timeljùlui di unificari a tutulorù fortsâlorù armâneshtsâ di România. Tu aeshtsâ 12 di anji di anda câdzu comunismolu furâ ma multi câftãri ca Armânjlji di România sâ s-uneascâ, sâ s-facâ unâ, tsi va dzâcâ, shi ashitsi, Armânamea, s-poatâ ca, pritù câpiili a ljei, sâ-sh caftâ di la chivernisi ndre-

Mash unâ ahtari Sutsatâ va s-poatâ saibâ unù zborù ti spuneari dinintea a chivernisiljei româneascâ shi s-u apârâ Armânamea, pânâ nu va s-hibâ ca baea di amânatù! Vahi, di aestâ oarâ, hoara Eschibaba va s-hibâ trâ Armânamea di România, nu inima a ljei, cumù aspunea tu zborlu a lui dimarhulù Coli Livendi, mea ca dealithea unâ hoarâ cu tihi cari s-ljiagiutâ Armânjlji di România sâ s-uneascâ shi s-poatâ s-armânâ tu veti ashi cumu suntu elji di daima: unâ dealithea mileti tsi nu sh-agârsheashti zârtsina, limba shi adetsli a ljei ditu zâmani. Dumitru PICEAVA
P.s.: Di cara s-bitisi muabetea tuts atselji tsi loarâ parti la andamusi prândzârâ deadun tu hanea alù Shamata shvidzurâ finala-a campionatlui mondial di fodbal (Brazilia-Ghirmânia). Vremù s-ma adâvgãmù tu soni câ oaminjlji ditù hani eara ashi di figurats, di impresionats, va dzâcâ, di tutu tsi avdzârâ tu atsea tahinimâ, câ nu putea ta s-veadâ finala mondialâ di fotbal tsi avea ahurhitâ shi sh-aspunea unù la alantu entipusili (impresiili) a lorù.

4

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANA ARMÂNEASCÂ

23-li di Maiù-unâ Dzuâ tsi tuts Armânjli lipseashti s-u aibâ tu suflitù; s-cunoascâ tsi s-achicâseashti pritù EA shi câtse ari unâ simasii ahoryea ti tuts Armânjli. Easti Dzua cându Armânjli furâ pricunuscuts ca etnii ahoryea shi cându lâ sâ deadirâ idyili ndrepturi ca alantorù milets ditù Balcanji. Tu anlu 1999 România, tu câsâbãlu Constantsa, s-yiurtisi ti prota oarâ Dzua Natsionalâ a Armânjlorù. Estanù, Constantsa, Dzua Natsionalâ fu andreaptâ di Sutsata ,,Giunamea Armâneascâ". Yiurtisirea ahurhi cu simpozionlu shtiintsific ,,Armânlu nu cheari" simpozion iu furâ prezenti personalitãts ditù bana culturalâ armâneascâ shi româneascâ. Easti zborlu di: prof. Dr. Stoica Lascu tsi prezentã lucrarea ,,9/22 mai-Adevãr si Mistificare”; prof. Maria Magiru tsi zburâ di Emanuil Gojdu. ,,Moscopole si emanciparea culturalã a aromânilor în sec. 18 " fu unâ altâ lucrari pãrãstâsitâ di prof. Nistor Bardu. Virgil Coman prezentã lucrarea ,,Bana vâcufeascâ (bisericeascã) la Meglenitslji tu ahurhita a sec. 20" iara Maria Pariza azburâ di "Armânjlii tu publicatsiili dobrogene". Lipseashti s-himù obiectivi shi saspunemù câ simpozionlu avu unâ dealihea “anjiurizmâ româneascâ". Apropea tuts atselji tsi pãrãstâsirâ lucrãri agârshirâ câ tu atsea salâ eara mash Armânji cu unâ vreari safi armâneascâ, cari nu avea tu videari nitsi un interes di nitsi una turlii sh-câ vinirâ la simpozion cu mirachi, ta savdâ lucri nali, tsi poati nu li shtea… Ama amârtii…nu fu ashi: lucrãrli furâ pãrãstâsiti tu limba românâ ti furnjia câ, taha, unâ lucrari shtiintsificâ poati shibâ pãrãstisitâ mash pi limba literarâ, iara Armânjli nu au ahtari lucru (!?!). Ama aestâ furnjii fu afânisitâ, datâ nanâparti, va dzâcâ, di Maria Magiru tsi l-aspusi a sotslorù a ljei - tuts dascalji câ unâ lucrari poati s-hibâ pãrãstâsitâ shi pi armâneashti sh-tu idghea oara shiba multu ghihi achicâsitâ; Unlu di ,,mãrlji " a noshtsâ dascalji, cu multi ,,titluri" nu azburâ di simasia a Dzuâljei di 9/22 di Maiu mea acâtsã sazburascâ di tsi s-fatsi Constantsa cu cumândusearea di tora a câsâbãlui; câ nâslu nu achicâseashti câtse ahurhirâ la sculii cursuri pri limba armâneascâ; câtse fu tipusitù manualu ti ficiurits,…câtse nai ma multsâ Armânji

Armânjlorù" mea ,,Dzua Armânjlor" ti atsea câ nu vrurâ s-cârteascâ pi vârâ. "Cari va s-cârtea? Nu shtim. Sh-câtse Constantsa - 2002 unâ pozitsii neutrâ? Nitsi la aesta nu duchescu armâneashti!? Tsi ligâturâ putemù s-apândâsimù. avea tuti aesti cu Dzua Natsionalâ nu Cafi anù, ahurhindalui ditù anlu 1999, putumu s-achicâsimù…ama un lucru lu- Constantsa s-yiurtiseashti Dzua Natsioachicâsimù sigura: câ tuti cripãrli shi tuti nalâ, sh-tu can anù n-avdzâmù vârâ boacheaditsli tsi li aravdâ Armânamea nu tsi cari s-aspunâ câ nu-lji ari hari sintagyinù di la xenjli mea yinù di la noi, ma ,,Dzuâ Natsionalâ". Ma 3 anji piArmânjlii, di la atselji Armânji tsi s-ufil- aradâ fu ufilisitâ sintagma ,,Dzua Natsiisescu di "titlurili" a lorù shi aspunù câ onalâ" câtse tora n-ashtsâmù sh-alâtusim elji shtiu nai ma ghini tsi easti cu aesh- lucârli? Vahi câtse cafi Armânù mintsâ oaminji tsi s-acljeamâ Armânji. dueashti câ Elù easti nai ma bunlu, nai Lipseashti s-lu-aducù aminti Goran ma itrulu shi câ minduita a lui easti nai Pushuticlu a curi zborù avu ligâturâ cu ma uidisita. Sh-nica un lucru tsi easi tu numa a simpozionlui ,,Armânlu nu migdani tu chirolu ditù soni: ahurhimù scheari". Nâslu azburâ ti lucrulu tsi-lu n-ashtsâmù cumù bati vimtulù, sh-nu featsi sutsata U.C.A.M., tsi tipusi tu 5 easti ghini, ma multu ti noi tinirlji tsi anji ma multu di 25 di cãrtsâ shi cari lipseashti s-avemù unâ pozitsii apufâsitâ ascoasi tu migdani pitù atseali spusi câ sh-nu neutra. Ma pânâ tora tu MachiduArmânlu, iutsido bâneadzâ, nu-shi agâr- nii, Arbinishii, Românii s-ufilisi sintashi limba, ma multu, tu chirolu ditù soni gma ,,Dzua Natsionalâ", câtse tinirlji ahurhi s-anyrâpseascâ pi armâneashti. minduescu câ pârearea a lorù easti nai Tu bitisita a simpozionlui n-adusi ma buna? Easti ghini s-avemù minduiti sumarâslu pi fatsâ Toma Babu tsi n- buni ama va s-hibâ multu ma ghini ma saspusi ndauâ pârâvulii dit cartea a lui acâtsãmù unâ cali andreaptâ pi cari s-ni,,Muabeti", tipusitâ di Cartea Aromânâ. dzemù ninti cu caplu mutatù; s-himù ma Dupâ simpozion, la sihatea 7, Sutsata aprucheats un di alantu shi s-avemù tu ,,Giunamea Armâneascâ" lji-adunã videari atumtsea cându andridzemù Armânjli la spectacolu ,,Hai mutâ caplu, andamusi armâneshtsâ, tuts Armânjlji, di Armâne", andamusi cu cânticù, giocù shi iutsido, niavandalui simasii cratlu iu poezii armâneshtsâ. Putumù sâ-lji bâneadzâ. Ma Armânjli ditu Machidunii videm: Hrista Lupci, pareili Mushata yiurtusea tu 2002 Dzua Natsionalâ câtse Armânâ, Vlahos, Lutseafirlu (ficiuritslji Armânjllji di Constantsa yiurtusea Dzua di la sculia 12 cari anveatsâ carti pri lim- Armânjlor? Aeshtsâ Armânjli nu suntu ba armâneascâ), Pindu, Lilici ditù Maiù, unâ? Samarina, Agapis, cântâtorlji Cristian Alexandru Gica anyrâpsea tu un articol Ionescu, Aurelia Caranica, Ianula Yioryi, dit revista ,,Bana Armâneascâ" ,,câ poetili Mariana Iorgoveanu shi Mihaela averlu easti bunù mash cându adutsi irini Shutsu-Liuta. shi mushuteatsâ" - ama, tinjisits ArSutsata Giunamea Armâneascâ ari tutâ mânji, noi avemù ananghi tu aestu chiro ihtibarea a noastâ câ s-mindui s-andrea- di “averu”. Shi cari easti “averlu”? Nu gâ yiurtisirea a Dzuâljei Natsionalâ a shtimù…Oaminjlji di shtiintsâ, dascalji Armânjlorù. Maca ea nu va s-loa apo- la Universitati, cu 3 titluri, aspun câ fasea s-andreagâ aestu lucru atumtsea ,,elji" shtiu Averlu; ama aeshtsâ oaminji Constantsa, câsâbã iu bâneadzâ nai ma di shtiintsâ tsi suntu Armânji sh-tsi nu multsâ Armânji ditù România, nu va s- bâneadzâ tu idyiulù cratù (ex. Stoica, fâtsea tsiva tu aesta dzuâ pisimâ; alanti Lazaru) s-ancaci sh-cafi unù aspuni câ sutsati, nu shtim cu tsi lucri furâ acâtsati elù ari andriptati, câ elù shtii Averlu icâ poati s-agârshirâ di simasia alishtei mutrindalui Fara Armâneascâ. Sh-mini, Dzuâ di nu featsirâ dipù tsiva. Ma multu, Armânlu di mesi, tsi nu escu om di sticu tuti câ reprezentantsâlji a lorù furâ intsâ, cari di elji s-lu pistipsescu? Shcâlisits la aestâ andamâsi, nâsh nu vinirâ. pânâ tu soni va-lù pistipsescu paplu tsi Catse?...nu shtimù. Poati câ s-minduirâ eara emburù fârâ multâ carti sh-tsi câ tinirlji nu reprezintâ tsiva sh-câ yiur- aspunea câ easti Armânu. tia andreaptâ di elji easti fârâ simasii; câ Averlu s-afla tu noi sh-aestu averù nâsh, reprezentantsâlji a sutsatilorù lipseashti s-lu-ascutemù tu lunjinâ. suntu ,,multu mãri" ta s-shadâ la idyea Cu tuti lipsirli tsi li avu, andamusea di measâ cu tiniramea, cu Armânlu tu 23-li di Maiu ascoasi nica nâoarâ tu Dealihea. migdani câ Armânjli di Constantsa au tu Unâ mari alatusi tsi u featsirâ organiza- suflit vrearea ti Fara Armâneascâ. torljii easti ligatâ di sintagma ufilisitâ: elji nu dzâsirâ ,,Dzua Natsionalâ a Mariana CACIANDONI-BUDESH

Yiurtisirea a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù -

BANA ARMÂNEASCÂ M. Kogãlniceanu vini pareia "Musheata Armânâ" cumândusitâ di Wily shi Nutsa Wisoshenschi. La aestâ andamusi lo parti sh-unâ Maca tu doilji anji di ma nâinti parei di patru tiniri di la sutsata "GiunaArmânjlji di Bucureshti sh-u yiurtisirâ mea Armâneascâ" di Constantsa, atsea Dzua a lorù Natsionalâ tu sãli ditù chen- cari, cu unâ stâmânâ ma nâinti, avea trulù a câsâbãlui, estanu ama, tutu pritù organizatâ tu câsâbãlu a lorù yiurtisirea Sutsata Culturalâ Armâneascâ, sh-u a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjloru. yiurtisirâ Dzua a lorù pisimâ nafoara a Lipseashti s-ma spunemù câ Sutsata Bucureshtiului, tu dzua di Dumânicâ 26- Culturalâ Armâneascâ, ta s-poatâ sli di Maiù, la restaurantulù Cernica. organizeadzâ câtù ma ghini sh-ma Aestu locu aleptu ti yiurtisearea a musheatù aestâ aleaptâ andamusi, fu Dzuâljei Natsionalâ, tsi s-aflâ la mardzi- agiutatâ di Fundatsia "Moscopole", nea a capitalâljei, ninga un lac iu s-fatsi prezidentu Dima Grasu sh-di Fundatsia banji di soari, lji-ari ca nicuchiri fratslji "Bana Armânmeascâ" ditu partea a curi Ferfelis, Armânji ditù Gârtsii, deadunù furâ durusiti a oaspitslorù ma multu di cu Dima Grasu shi Yioryi Stavrositu. 200 di revisti. Elji lji-apruchearâ multu musheatù Oaspitslji armânji tsi loarâ parti la atselji vârâ 400 di oaspits armânji vinits aestâ dzuâ pisimâ s-hârsirâ ahâtù di prodi Bucureshti, di Constantsa cumù sh- gramlu artistic datù di tinirlji armânji ditù alti pãrtsâ. cumù sh-di aleaptili mâcãri a restauranYinearea la aestu tului Cernica. locù di nafoara a Pritù spectacolulù tsi-lù vidzurâ la câsâbãlui, ti nis- aestâ yiurtisiri a Dzuâljei Natsionalâ a cântsâ di oaspitslji Armânjlorù, ti niscântsâ di Armânjlji tsi fu niheamâ ma cu loarâ parti fu unâ dzuâ ti niagârsheari. zori ti agiundzeari Amârtii ama câ nu loarâ parti la yiurama, pân tu soni, ti tisearea a Dzuâljei Natsionalâ a ArmânjOani Nicolae tuts fu ca unâ ins- lorù shi altsâ Armânji ashi cumù suntu heari tu câmpu cu câpiili a multorù Sutsati Culturali shi multâ virdeatsâ shi multsâ ponji dean- Fundatsi armâneshtsâ di Bucureshti. vârliga sh-ca baea di uidisitù ti ziafeti, Pistipsimù câ eara ananghi di elji la ashi cum s-adra vârâoarâ tu locurli aestâ andamusi ta s-agiutâ cu tsi putea machiduneshtsâ. elji ma ghini cumù ananghi ânji si pari Andamusea ahurhi cu cântarea a câ eara ta s-hibâ câlisits shi s-ljea parti la imnului a nostu natsionalù "Dimândarea aestâ sârbâtoari a Armânjljorù shi nispârinteascâ" dupâ cari Oani Nicolae, cântsâ di membrilji a Primãriiljei a prezidentulù a Sutsatâljei Culturalâ Ar- Capitalâljei cum shi niscântsâ membri mâneascâ, azburâ di marea importantsâ tsi facu parti ditu chivernisea româneatsi u ari ti noi Armânjlji yiurtisearea a scâ icâ ditu organizatiili internatsionali. Nu mata easti ananghi s-aspunù câ Dzuâljei a noastâ Natsionalâ tsi s-fatsi lipsea s-hibâ prezentâ la aestâ andamusi cafi anù tu dzua di 23-li di Maiù. Programlu artistic fu ahurhitù di ficiu- armâneascâ shi mass-media rumânearitslji armânj tsi anveatsâ carti pri limba scâ, vârâ postu di Televizii icâ di Radio di dada la sculii nr. 36 di Bucureshti. Elji cari s-nâ facâ cunuscuts ma multu tu aspusirâ multi sh-musheati poezii pri lumea rumâneascâ shi sâ si shtibâ ca tsi limba armâneascâ sh-lâ cântarâ a oaspi- minduimù, tsi vremù sh-tsi adrãmù noi Armânjlji di Bucureshti. tslorù thâmâsiti cântitsi armâneshtsâ. Dupâ elji vinirâ di-l Pareia “Pilisterlu” hârsirâ publiclu cu veclji shi nali cântitsi armâneshtsâ pareili: "Pilisterlu", cumândusitâ di Oani Nicolae, "Steaua di Vreari", cumândusitâ di cunuscutlu cântâtorù Gicâ Coadâ (deadunu cu Stelicâ Bushu shi Nicu Casherica). Di Constantsa vini cântâtoarea Zoe Gica iara di

Yiurtisearea a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjloru Bucureshti - 2002

Nr. 3 (29), 2002 DZUA NATSIONALÂ A ARMÂNJLORÙ

5

Duruts Armânji di iutsido, Cu Dumnidzã ninti, vâ orù s-anchirdâsits tutù tsi minduits, shi aestâ Dzuâ di Maiù, hrisimâ ti noi, s-anyiliceascâ anù di anù, s-conshtientizeadzâ tutâ Armânamea ta s-u tinjiseascâ cu pirifanji, ashi cum undzeashti. CAPLU - N SUSU ! Caplu-n susu, cu pirifanji, Nu-ai thimealji s-ti uhtedz, Câ ai aushi shi tiniri cu-anami, Armâname, ashi s-bânedz! Gioni cu steauâ avemù datâ La mãri shi la njitsli vâsilii, Ama avumù soarti blâstimatâ, Avumù cripãri turlii, turlii. Cu noi shi pâdurli suschirarâ, Shi stealili la urano, Muntsâ sh-dzenuri s-dirinarâ Di dureari sh-di caimo. Sh-pi cheatrâ seacâ au bânatâ Pâpânilji a noshtsâ, stripâpâni, Di tsiva nu s-au aspâreatâ, Ni di foclu di pângâni. Chihâiadzâ sh-cilnicami, Pârmâteftsâ sh-cârvânari Tutâ eta s-alumtarâ Ti grailu a loru di picurari. Maia sh-nipoata, nveasta sh-muma, Pi frâmti, cu ziliu sh-cu dorù, Purtarâ semnulù crishtinescu Ta s-nu-shi chearâ pistea a loru. Paplu Costa Belimaci N-alâsã nâ dyeatâ greauâ: "Cari sh-alasâ limba lui S-lu-ardâ pira focului!" Zboarâli cadu ca gâgoashi, Cadu pi mindueari tuts, A tutulorù lâ da tu shteari Shi atsiloru tsi s-facu chiruts… Caplu-n susu, cu pirifanji, Nu-ai thimealji s-ti-arshunedz Câ ai aushi sh-tiniri cu-anami, Armâname, ashi s-bânedz! Gicâ Godi

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. Dzua Natsionalâ a Armânjloru “yiur- cari nâs dzâtsi câ maca va s-facâ, va stoarnâ strâpâpânjlji tu mirmintsâ di tisitâ” di Sutsata Culturalâ arshini). Tutù nâs dzâsi câ noi, ca cetãMacedo-românã senji românji, nu undzeashti, nu easti ghini s-criticãmù chivernisea românâ ti Di la Alexandru Gica aflãmù turlia di politica a ljei. Easti emotsionantù s-lu cumù fu yiurtisitâ Dzua Natsionalâ a avdzâ dl.Zeana, cari fu bâgat 16 di anj Armânjlor di niscântili di câpiili a ahapsi (tu chirolu comunistu), câ nu alishtei sutsatâ. easti ghini s-critits chivernisea! (vedz Lipseashti s-aspunem câ aesti câpii, di articolu “Unâ alatusi” di ma nghiosu). anda s-alinarâ di vârâ ndoi anji n caplu a nai ma veacljiljei sutsatâ armâneascâ Yiurtisearea a Dzuâljei agiumsirâ di u alâxirâ ditu unâ sutsatâ Natsionalâ a Armânjilor tu proarmâneascâ, ashi cumu eara anda sRepublica Machidunia amintã, tu una sutsatâ antiarmâneascâ. Ta s-pistipsits tsi-aspusimu ma nsusu Ditù hâbarea datâ di TVR Internavâ dãmu ma nghiosu niscânti seamni: tsional tu seara di Luni 20-li di Maiù “Gioi, 23-li di Maiù, Societatea aflãmù câ estanù Armânjlji ditù RepuCulturalâ Macedo-Romanâ featsi (ti blica Machidunia sh-u yiurtusirâ Dzua prota oarâ) unâ andamusi cu furnjia a Natsionalâ tu câsâbãlu Struga. Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù. Ea fu organizatâ di Liga a Armânjlorù Andamusea fu cumândasitâ di J. cu agiutorlu a sutsatâljei di a loclui di Tambozi shi A. Papari (!?!?). Mbeala. Tu zborlu a lorù, tu dishcljiD.V. Ionescu yivâsi unù mesajù pitri- dearea a andamusiljei, Iorgu Ilievski, cutu di protlu ministru, Adrian prezidentulù ali Liga a Armânjilorù ditù Nãstase, cu urãri ti dzua di 23-li di Machidunii shi Vangel Dunovski, preziMaiù. G. Zbuchea, tu cuvenda a lui, dentulù a Sutsatâljei a Armânjlorù di dzâsi câ tu anlu 1905 Armânjlji furâ Mbeala di Struga aspusirâ tsi imporpricunuscuts di Turtsâ ca Românji. tantsâ ari ti Armânji yiurtisearea a DzuD.V. Ionescu primithusi ti entipusili a âljei Natsionalâ a Armânjlorù sh-tutnâlui tu tsi mutreashti calea tsi u featsi la oarâ scoasirâ tru migdani partitsiparea a Armânjlji ditù Balcanù. Tutù nâs dzâsi membrilorù a comunitatiljei armâneascâ (cându fu antribatù di I.Cardula câtse la nai mai importantili momenti ditù chivernisea românâ nu s-alumtâ sh-ti istoria a alushtui cratù cumù shi lucrulu Armânjlji ditù Gârstii?) câ România tsi-lù featsirâ Sutsatili armâneshtsâ pi poati s-amintâ ndrepturi tu Machidu- calea a promovariljei a identitatiljei nii, Vâryârii, Arbinushii câtse aesti etnicâ, lingvisticâ shi culturalâ. vâsilii suntu pimti di organismili euroLa aleapta andamusi di Struga lo parti peni ta s-tinjiseascâ ndrepturli a mino- shi Ambasadorlu ali Românii la Skopia. ritãtslorù. Ciudioasâ apandisi! (tu Nâs, cu aestâ apuhii, yivâsi idhisea antribari eara zborlu di Gârtsia). (mesajlu) cari domnulù Adrian Nãstase, protlu ministru ali Pareia “Musheata Armânâ” Românii, lu pitricu a ntreagâljei comunitati armâneascâ ditù Republica Machidunia. Pitricândalui ncljinâciunji frâtseshtsâ shi hiritimati cu apuhia a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjilorù ditù Republica Machidunia, protlu ministru românù ljiasiyuripsi membrilji a comunitatiljei di andrupari sh-tsi va s-hibâ daNaum Lifteri s-asculã shi dzâsi câ el tâ ti conservarea shi creashtirea a aveafu tu Machidunii niheamâ chiro dupâ riljei culturalâ, ti nvitsarea a limbâljei D.V. Ionescu shi oaminjlji di aclo maternâ tu sculii shi ufilisirea a ljei tu zbura nica ti aestâ vizitâ. Sh-deapoa bisearicâ. Tu soni protlu ministru aspusi dzâsi câ Armânjlji ditù Machidunii s- câ Armânjlji: "ditù itia a adetslorù culluyursescu Românji..(!?!?). Dupâ tsi turali ahoryea shi hãrli a lorù aleapti di Ionescu fudzi, dl. I. Zeana antribã: tsi bunji nicuchiri, suntu unù elementu di hâiri va s-aibâ Armânjlji ditù România thimeljiù a tutulorù statilorù balcanitsi maca va s-declarâ minoritati? (lucru ti shi unâ cârcheauâ di ligâturâ cu 6

BANA ARMÂNEASCÂ

Dzua Natsionalâ la Armânjlji di Vâryârii
Vruts shi duruts Armânji ditù tutâ lumea, Tuts Armânjlji avemù borgea s-nâ adutsemù aminti câ tu aestâ dzuâ ti prota oarâ Armânjlji furâ pricunuscuts ca populù shi ca ethnos tu Amirãriljea Otomanâ. Pitritsemù urari ti Dzua Natsionalâ a Armânjlorù ditù tutâ lumea. La noi Bulgaria nica nu fâtsemù mari sârbâtoarisiri. Ma la bâsearicâ va s-nâ adutsemù aminti di pâpânjlji a noshtri, cai tu anlu 1895 adrarâ Sutsata Armâneascâ tu Sofia shi scularâ bâsearica tu tsentrul a capitalâljei ali Bulgaria. Totana avemù bânatâ cu isihii shi cu tinjii anamisa di oaminj tinjisits. Nu himù multsâ ma multu di 100 di anj avemù activitati armâneascâ. Shi tora cu itia alistei sãrbãtoari reprezentantsâlji a noshtri, Armânj, ca totana s-nâ adunãmù tu câsâbã Velingrad tu muntsâlj Rodopi s-adrãmù unâ sãrbãtoari cu tinji. Tu dzâlili di 8 pânâ 12 di Maiù noi trei Armânj: mine Nico Chiurkci, tata al meu Toma Chiurkci shi Domnu Dotsent Mihai Vasile Hristu earamù tu Sârbii, tu câsâbãlu Subotitsa la 47-a Congres al FUEN - Federal Union of European Nationalities, iu Tsentru ti limba shi cultura armâneascâ di Sofia, Bulgaria eara apruchiatâ ca membru asotsiat ali FUEN cu tutâ majoritatea di parti a partitsipantsâlorù tu Congreslu. Nu-ari s-fudzimù di numa pârinteascâ! Nu-vremù schiremù doara a Domnului shi dultseama a somnulu! Noi himù Armânj, shi Armânj va s-ARMÂNEMÙ, astãdz, mâni shi tu eta tuatâ! Pitricui unâ puizii ditu cartea a mea ditu soni cu numa "Vimtul - Lirica Armâneascâ". CRUSHOVA Dit Moscopolea, metropola armâneascâ Tu eta a XVIII-lea, cumù arsi, Lãilji-Armânj loc isih tu Crushova aflarâ, Shi aclo banâ nauâ s-ahurheascâ. Ca diamantu lunjinos easti câsâbâlu Tu munti analtu cu casi mãri shi mushati, Cu miydãnji lãrdzâ shi sirini, Cu dughenji ti mastur shi isnãhi, Cu mâgâzii di pârmâteftsâ ambugati, Cu bâserits shi sculii andreapti, Crushova Armânjlji tinjisits sh-aveaglje fara, Sh-limba armâneascâ vrutâ sh-alâvdatâ. Nico al Chiurkci

BANA ARMÂNEASCÂ România, cari va ca ntreaga nai s-hibâ unâ nai a iriniljei, a prodlui shi a colaborariljei.". Tu tsi mâtreashti programlu cultural aflãmù câ fu ndreptu di nai ma aleaptili formatsii folcloritsi cumù sh-di pareili di ficiurits ditù sculiili iu anveatsâ carti pri limba armâneascâ cari aspusirâ musheati poezii sh-cântarâ aleapti cântitsi armâneshtsâ. La aestâ ahoryea andamusi di Struga aflãmù câ ma loarâ parti ma multsâ oaspits ca cumù furâ membri shi prezidentulù a Consiliului di a loclui di Struga, lideri shi membri a filialilorù ali Liga a Armânjliorù, reprezentantsâ a niscântorù sutsati culturali ditù Arbinishii, Vâryârii, Românii, reprezentantsâ ali mass-media sh-tutnâoarâ reprezentantsâ di la OSCE shi UE. Ditù hâbarea pitricutâ di Redactsia armâneascâ di la Televizia di Scopia aflãmù câ tu dzua di 21-li di Maiù delegatsii di la Partia a Armânjlorù, Liga a Armânjlorù shi Unia ti cultura a Armânjlor ditù Machidunii avurâ andamâsi cu prezidentul a Parlamentului machidunescu Stoian Andov a curi lji-adusirâ la cunushteari activitãtsli a lorù ma shi câftãrli a lorù. Partia a Armânjlor câftã sâ s-alâxeascâ nomlu ti alidzeri cumù va s-poatâ shi Parlamentul s-aibâ shi deputats Armânj, di la Partia a Armânjlor; Unia ti cultura a Armânjlorù lj-adusi aminti nica unâ oarâ ti Rezolutsia 1333 shi ti atsea câ nica nu-easti faptâ tsiva ti Armânjlji mash atsea tsi eara pricânascuts cu alâxerli tu Constitutsia ca parti di mileti ca cum eara sh-alantsâ. Liga a Armânjlor, câftã ca nãulu nomù ti cãrtsâli ti identificari, ma s-aibâ andreptu Arbineshlji sâ scrii pi limba a lorù atumtsea atselù andreptu s-lu aibâ sh-Armânjlji, aljumtrea va s-adarâ boicot pi reghistrarea a bânâtorlorù. Tu dzua di 22-li di Maiù, delegatsii di la Partia, Liga shi Unia avurâ andamâsi cu prezidentul ali Republica Machidunia Boris Traicovschi cari lâ-u-urã sãr-

bãtoarea shi cari actsentuã câ easti ti sotsietati multietnicâ shi câ Armânjlji suntu subiectu importantu ti stabilitatea ali Machidunii cum pi plan politic ashi shi pi Aurelia Caranicu plan icunomic shi cultural. Ditù partea a prezidentului Armânjlji câftarâ ma mari agiutorù di ministeriatili resorti ti activitãtsli a lor ca cumù easti editarea di cãrtsâ, organizãri di simpoziumi shi seminarii.

Dzua Natsionalâ a Armânjloru shi polimlu psihologic
Ca s-mâtrimù ghini aesti ndauâ padzinji tsi zuyrâpsescu turlia di cumù fu yiurtisitâ Dzua Natsionalâ a Armânjlorù tu locurli iu bâneadzâ elji va sputemù multu lishorù s-trâdzemù unâ concluzii di turlia di cumù bâneadzâ elji tu chirolu a anjlorù 2002 tu atseali vâsilii sh-tsi ndrepturi au ca etnii ahoryea. Su lomù pi-aradâ. Aoa, România, Dzua Natsionalâ a Armânjlorù fu yiurtisitâ di Armânjlji di Constantsa sh-di Bucureshti. Constantsa, aclo iu bâneadzâ unù mari numirù di Armânjji, yiurtisearea a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù fu organizatâ di cãtrã tinirlji di la "Giunamea Armâneascâ", dupâ cumù s-vidzu, sumù sintagma "Dzua Armânjlorù". Aestu lucru âlù featsirâ tinirli câpii di la "Giunamea" nu di fricâ câ va s-patâ vârâ di elji tsiva mea di itia câ furâ fuvirsits di ma multi ori pritù tilifonù di cãtrã "Armânjlji di ghini" câ, taha, va lâ si dânâseascâ emisia pri limba armâneascâ di la televizii ma s-nu lu scoatâ zborlu "Natsionalâ" ditù sintagâa "Dzua Natsionalâ a Armânjlorù". Tutù ashi pâtsârâ shi câpiili di la "Sutsata Culturalâ Armâneascâ" tu anlu 2000, cându s-lo apofasea ta sâ s-yiurtiseascâ, ti prota oarâ Bucureshti, Dzua Natsionalâ a Armânjlorù. Di cara vidzurâ câ s-lo unâ ahtari apofasi "oaminjlji di ghini", tsi lji-aveamù hiptsâ ghini tu Sutsata a noastâ namisa di noi tu atselù chiro, ca niscântsâ aslanji sumuronji, sh-cari tora s-aflâ tuts, pânâ di hirù, ân caplu ali unâ altâ sutsatâ, s-acâtsarâ, ca gaia matslu, di zborlu "Natsionalâ" ditù sintagma "Dzua Natsionalâ a Armânjlorù" shi pânâ nu lu scoasirâ nu s-alâsarâ. Anichisirâ elji tu atselù anù ama tu alantsâ anji nu puturâ s-adarâ tsiva shi, dupâ cumù s-vidzu, zborlu "Natsionalâ" sh-lo loclu a lui tu pisima sintagmâ "Dzua Natsionalâ a Armânjlorù".

7 Iavea câ estanù, "Armânjlji a noshtsâ di ghini" u scoasirâ n capù di u asparsirâ pisima sintagmâ la yiurtisearea tsi u featsirâ Armânjlji di Constantsa pritù scoatirea a zborlui "Natsionalâ". Ânji si pari câ easti ti atsea ditù soni oarâ. Elji, "Armânjlji di ghini", lipseashti snu agârsheascâ câ estanù, ti prota oarâ, protlu ministru ali Românii, Adrian Nãstase, lâ pitricu âncljinâciunji a Armânjlorù ditù Republica Macedonia cu apuhia a "Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù" shi, dupâ cumù s-vidzu, nu fu scosù ditù pisima sintagmâ zborlu "Natsionalâ". Di aoatsi s-amintâ unâ ntribari: Câtse s-alumtâ "oaminjlji di ghini" ashi di vârtosù ta s-lu scoatâ nafoarâ zborlu "Natsionalâ" ditu pisima sintagmâ "Dzua Natsionalâ a Armânjlorù? Apandisea easti aplo. Elji vorù ta sâ scoatâ tru migdani pritù aesta câ, taha, noi Armânjlji nu himù unâ natsiuni sh-ti atsea nu lipseashti s-ufilisimù zborlu "Natsionalâ" atumtsea cându nâ yiurtisimù Dzua a noastâ pisimâ. Lipseashti s-ma adâvgãmu câ polimlu psihologic a "oaminjlorù di ghini" (ân capù cu Stoica Lascu), cu tinirlji di la Giunamea (sh-nu mash), avea s-hibâ dusù multu vârtosù cu apuhia a Simpozionlui tsânutù tu idyea dzuâ cându u scoasirâ n capu di-lji deadirâ unâ dealihea anjiurizmâ filoromâneascâ. Di aoatsi autoarea a articulului trapsi concluzia câ "tuti cripãrli shi tuti cheaditsli tsi li aravdâ Armânamea nu yinù di la xenjli mea yinù di la noi, Armânjlii”. "Oaminjlji a noshtsâ di ghini" di Constantsa, reprezentats di A.Papari shi J.Tambozi, ca niscânti pâpushi tsi suntu cumândusiti cu hiri di masturlji a lorù, agiumsirâ sh-Bucureshti sh-deadunù cu Cândruveanjlji, fratslji a lorù di idei gâlbâgioasi, organizarâ, cu apuhia a Sãrbãtoariljei Natsionalâ a Armânjlorù, unâ andamusi tsi sh-u undzea ca unâ chicutâ di apâ cu Simpozionlu di Constantsa. Cumù furâ fuvirsits tinirlji Armânji di Constantsa putumù di aflãmù ama cumù furâ fuvirsits icâ cumù s-putu di lâ si alâxi minduearea a niscântorù cunuscuts Armânji tsi loarâ parti la andamusea a Sutsatâljei Macedo-Românâ, tora di oarâ, nu putumù ta s-aflãmù. Concluzia la turlia di cumu fu yiurtisitâ Dzua Natsionalâ a Armânjlor tu alanti vâsilii v-alasu s-u trâdzets voi, tinjisits yivâsitori. Dumnidzã s-u aibâ angâtanu Armânamea! Dumitru PICEAVA
Notâ: Cadurli cu Aurelia Caranicu, Oani Nicolae shi Aurica Piha cu Gicâ Coadâ furâ loati ditu fototeca di pi Internet alu Coli Caranica

Nr. 3 (29), 2002

Aurica Piha shi Gicâ Coadâ

8

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANA ARMÂNEASCÂ

UNÂ ALATHUSI
Dupâ vizita tsi u featsi unâ delegatsii româneascâ cumândâsitâ di D.V. Ionescu tu Arbinushii, Vâryârii shi Machidunii fu datù unù comunicatù pi Mediafax tu cari s-dzâtsea câ chivernisea românâ va s-alumtâ ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea tu vâsiliili tsi li dzâshu ma-ninti. Câ va s-alumtâ ca Armânjlji s-aibâ sculii shi bâsearicâ a lorù tu aesti craturi. Tu comunicatù s-dzâtsea câ chivernisea va s-alumtâ ti sculii shi bâsearits pi româneashti sh-câ Armânjlji voru pricunushteari ca Românji. Ca Armân, hiu ciudusitù câ chivernisea românâ nu bagâ oarâ la tsi sfatsi nafoarâ di sinurlji ali Românii. Tu Balcanù (Romania nu easti luyursitâ câ easti parti ditù Balcanù) easti multu greu s-andâmuseshtsâ vârâ Armânù tsi s-dzâcâ câ easti Românù. Easti unâ xichi di realismù s-nu vedz aestu lucru. Ca cetãtseanù românù, hiu ciudusitù sh-anvirinatù ti atsea câ chivernisea românâ nu easti nitsi barimù nialâxitoari (consecventã). Maca s-alumtâ ti Armânjlji ditù Machidunii, Vâryârii shi Arbinushii, câtse nu s-alumta sh-ti Armânjlji ditu Gârtsii? Câ aclo bâneadzâ nai ma multsâlji Armânj. ¤¤¤ Gioi, 23-li di Maiù, Societatea Culturalâ Macedo-Romanâ featsi (ti prota oarâ) unâ andamusi cu furnjia a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù. Andamusea fu cumândasitâ di J. Tambozi shi A. Papari. D.V. Ionescu ghivâsi unù mesajù pitricutu di protlu ministru, Adrian Nãstase, cu urãri ti dzua di 23-li di Maiù. Tu mesajù eara dzâsâ nica unâ oarâ apofasea tsi u lo chivernisea românâ ta s-measticâ diznãu tu problema armâneascâ. J. Tambozi zburâ sh-elu ti simasia a dzualjei di 23-li di Maiù. G. Zbuchea, tu cuvenda a lui, dzâsi câ tu anlu 1905 Armânjlji furâ pricunuscuts di Turtsa ca Românji. D.V. Ionescu primithusi ti entipusili a lui tu tsi mutreashti calea tsi u featsi la Armânjlji ditù Balcanù. Tutù nas dzâsi (cându fu antribatù di I.Cardula câtse chivernisea românâ nu s-alumtâ sh-ti Armânjlji ditù Gârstii?) câ România poati s-amintâ ndrepturi tu Machidunii, Vâryârii, Arbinushii câtse aesti vâsilii suntu pimti di organismili europeani ta s-tinjiseascâ ndrepturli a minoritãtslorù. Ciudioasâ apandisi! (tu antribari eara zborlu di

TSI HIMÙ NOI ARMÂNJLJI?
Gârtsia). Sh-ma ciudioasâ fu sh-aluzia câ ma-nclo, dupâ niscântsâ anj, România va s-alumtâ sh-ti Armânjlji ditù Gârtsii. Tu adutsearea a mea libira pi armâneashti aesta va s-dzâcâ: shtits, noi tora avem ananghi di agiutorù gârtsescu ta s-intrãmù tu NATO ama ma-nclo, dupâ tsi va s-agiundzemù tu NATO, va s-alumtãm sh-ti Armânjlji ditù Gârtsii. Aestea nu furâ dzâsi, furâ mash sugerati. Tutù D.V. Ionescu dzâsi câ shtii câ multsâ Armânji ditù Balcanù nu sluyursescu Românji. Dupâ nâs, exighisea (explicatsia) ti aestu lucru easti câ România trapsi mâna ta sâ-lj agiutâ Armânjlji di 50-60 di anj. Ratsionamentul al Ionescu easti aestu: maca România va s-giutâ Armânjlji atumtsea elj va s-ahurheascâ sâ sluyurseascâ Românji(!?). Naum Lifteri s-asculã shi dzâsi câ el fu tu Machidunii niheamâ chiro dupâ D.V.Ionescu shi oaminjlji di aclo zbura nica ti aestâ vizitâ. Sh-deapoa dzâsi câ Armânjlji ditù Machidunii sluyursescu Românji. Domnule Naum, hits membru la dauli grupi armâneshtsâ di e-mail. Vâ plâcârsescu s-anyrâpsits ndoauâ zboarâ shi s-aspunets cari suntu atselj Armânj ditù Machidunii tsi s-luyursescu Românji, ca mini nu shtiu nitsi unù. Dupâ tsi Ionescu fudzi, domnul I. Zeana antribã: tsi hâiri va s-aibâ Armânjlji ditù România maca va sdeclarâ minoritati? (lucru ti cari nâs dzâtsi câ maca va s-facâ, va s-toarnâ strâpâpânjlji tu mirmintsâ di arshini). Tutù nâs dzâsi câ noi, ca cetãsenji românji, nu undzeashti, nu easti ghini s-criticãmù chivernisea românâ ti politica a ljei. Easti emotsionantù s-lu avdzâ dl. Zeana, cari fu bâgat 16 di anj tu ahapsi (tu chirolu comunistu), câ nu easti ghini s-critits chivernisea! Ama a njia ânj pari câ lipseashti sdzâtsemù tsi minduimù. Aesta sh-ti suflitlu a nostu ama sh-ti bunlu a cratlui românù, ta s-nu adarâ alathusi. Fu unâ actsiuni a cratlui românù tu problema armânescâ tu chirolu 18641945. Shtimù cari fu birichetea. A njeia ânj pari unâ alathusi câ chivernisea românâ ahurheashti iara aestâ actsiuni tu problema armâneascâ. Tora alathusea ânj pari ma mari ca tu anlu 1864. Ti atsea câ tora shtimù tsi s-featsi dupâ unâ ahtari actsiuni politicâ. Sh-unâ ma mari alathusi ânj pari câ u fatsi cratlu românù câtse nu caftâ mintea a sutsatiloru armâneshtsâ ditù Balcanù sh Românii tu aesta problemâ. Icâ maca u cafta nu u ljea tu isapi, dupâ cumù vidzumù tu mesajlu al Santa Djica. Tu anlu 1913, România ufilisi Armanjlji ta s-amintâ Cadrilaterlu. Adzâ Armânjlji suntu ufilisits ta s-hibâ agiumtu unù altu scupo: apruchearea tu NATO. Ânj pari unâ alathusi moralâ ama sh-unâ alathusi politicâ. Ti atsea câ tsi easti amintatù pritù lucri nichischini nu tsâni canâoarâ multu chiro. Nãmuzea sh tinjia suntu ma-nsus di itsi scupo! Avdzâi multsâ oaminj cu anami tsi dzâcu câ voru Româ-nia cu deaspir. Ashi duchescu sh-mini tora. Hiu cetãtsean român sh-voi ca România s-hibâ aprucheatâ tu NATO. Hiu erotipsit multu di multu di vâsilia tu cari bânedzù ama mi doari inima câ s-facu ahtãri lucri România (easti zborlu aoa di ufilisearea a Armânjilorù). Voi s-ma dzâcù aoa unù zborù: suntu multsâ Armânj tsi nu s-luyursescu Români ama s-ufilisescu di pâradzlji ali Românii. Sh-aestu lucru mi doari. Câbatea a noastâ (a Armânjlorù) easti multu mari câtse nu shtimù s-dzâtsemù dishcljisù shi isih atsea tsi minduimù. Multsâ di noi dzâcu cându suntu cu soia icâ cu sotslji tsiva ama cându zburãscu cu chivernisea lâ easti fricâ s-dzâcâ atsea tsi duchescu. Alexandru Gica

Apandisea alu Lifteri Naum
Domnului Alexandru Gica Tu mesajlu di 29.05.2002 „Una alathusi", anyrâpsishi di mini: „Naum Lifteri s-asculã sh-dzâsi câ el fu tu Machidunii niheamâ chiro dupâ D.V. Ionescu shi oaminjlji di aclo zbura nica ti aesta vizitâ. Sh-deapoa dzâsi câ Armânjlji ditù Machidunii s-luyursescu Români. Domnule Naum, hits membru la dauli grupi armâneshtsâ di e-mail! Vâ plâcârsescu s-angrapsits ndoauâ zboarâ shi s-aspunets cari suntu atselj Armânj ditù Machidunii tsi s-luyursescu Români, câ mini nu shtiu nitsi un?" Shtora tsi dzâsh mini la atsea andamusi: - Earam tu Machidunii, la Struga, invitat di Shutsata armâñilor di Struga, la Dzua Natsionalâ a Armâñilor shi participai pi 19.05.2002, di-adun cu Irina Paris, Aurelia Piha shi Zoe Carabash, dit România, la manifestatsia di la Casa di Culturâ, iu eara delegatsii dit Scopie, Bitolia, Crushova, Ohrida, Beala din

BANA ARMÂNEASCÂ nsus shi alti dit Machidunii shi dit Arbinishii. Mi arisi multu tsi vidzui câ adarâ armâñii di aclo. -La Struga, domnul ambasador român la Scopia, yiuvâsi un mesaj di la primul ministru român care dzâtsea câ România va-s sustsinâ ca armâñii dit Lifteri Naum Machidunii s-poatâ ta sanveatsâ la shculii pi armâneashti iar bâsearica s-hibâ tut pi armâneashti. - Di la Struga, armâñii dit România fum câlisits la Scopia. - Armâñii dit Machidunii ashteaptâ ca domnul D.V. Ionescu, s-adarâ tsi lâ promisi. -Tu Machiduniii, armâñii nu dzâc câ suntu români, ei dzâc câ suntu armâñi. Mini azburâi ma multi pi 23.05.2002, ama vârnâ oarâ nu dzâsh câ armâñii dit Machidunii dzâsirâ câ suntu români. Snu s-avdzâ „a" dinintea râmâñilor!? Ei suntu armâñi, ama sh-vlahi di eta tutâ. Dipisii cu apandasea. Sh-tora ndoauâ comentarii ti tini: Mini anvitsai limba românâ cându nesh la sculia primarâ Bashchioi di Tulcea. -Tu añii 40 anvitsai di la paplu câ him vlahi. -Ama tut vlahi lâ dzâtsea tu chirolu di ninti shi a românilor din stânga Dunãrii. - Atsei di Crushova, dzâc „crushovenâ" shi alti zboarâ cu idia terminatsii „enâ" sh-nu „crushuveanâ" cu terminatsia „eanâ". Idia terminatsii u avdzâi tu România ân partea Bucovinâei, cu terminatsie „enâ" la zborlu popular, nu literar. -Tu Arbinishii âshi dzâc „râmâñi", ama idiul zbor âl dzâtsea românii ti iobagii di pi mosiile boierilor ninti di reformile fapti di domnitorul Cuza tu eta 19. - Ia zboarâli veachi româneshti dit veachili tsinuturi istoritsâ sh-va-s vedz câ multi suntu aproapea unâ turlii cu armâneshtili zboarâ. Nica tu hoarili vechii dit România iu azburãscu nica limba veachi româneascâ, suntu zboarâ unâ turlii cu armâneshtsâli. -Ma-s ti duts tu nordul a Maramureshului românesc, va-s vedz disaga armâneascâ cu shahlu pi ea. Sh-doaga anflucatâ armâneascâ tut aclo va-u vedz , sh-va-s avdzâ shi zboarâ cari sh-u aduc cu zboarâli armâneshtsâ. Sh-va ti ciudiseshtsâ : di iu pânâ iu !? - Armâñii anvitsarâ carti shi anyrâpsirâ ti/sh-dispri ei, shi-s redeshteptarâ, tu eta 19, cu agiutorlu statului român (nu mi ariseashti ici zborlu „crath", nu-i românesc ni armânesc, armâñii dzâtseau „vâsilii"). -Anvitsatsii armâñi, cari angrâpsirâ despre istoria armâñilor shpublicarâ cartsâli tu România, Italia, Frantsa, Germania, America, ama sh-la congresi despre latiñi, nu dzâsirâ câ him mileti ahoryea di români. -Tu eta 19, cându armâñii eara tuts diadun tu Machidunii, nu puturâ vârnâ oarâ ta-s hibâ recunoscuts mileti ahorghea. -Prota oarâ armâñii suntu recunoscuts ca mileti la 23.05.1903, di Sultanlu Turchiei, cu agiutorlu statului român, ama nu ca armâñi, tsi ca români iar armâñii tâxirâ aestâ dzuâ ca „Dzua Natsionalâ a Armâñlor". -Pistipsescu câ luyuria aestâ cu miletea ahoryea, va-s aducâ cripãri pit noi. Dupu tsi câ him putsâñi atsei cari vrem s-adrãm shi s-arâspândim cultura armâneascâ pit armâñi, v-a nâ bâgãm singuri âmbodiu. Niscântsâ dzâc „him mileti shi avem limbâ ahoryea". Altsâ dzâc „him dialect shi avem origine comunâ". Sh-nu-s adunâ s-azburascâ pishchin. Azburãscu cu inati cându sved ori pit mass-media iu arucâ shi zborâ greali niscânti ori. -Mini mi adun sh-cu atsei cu „miletea", sh-cu atsei cu „dialectul", sh-agiut cât pot. - Ca-s anâchisim, va-s him diadun, sh-pi unâ minti, ti cultura armâñlor. Cu tiñii sh-s-avdzâm mash di ghini. Lifteri Naum

Nr. 3 (29), 2002

9

Apandisea alù Dina Goga
D-nul Lefteri, Mini nu cunoscu cari hii tini ama minduiarea nu easti bunâ. Ma tini mindueshtsâ câ Armânjlji machiduneanji suntu unâ cu Rromânjlji ditù România atumtsea alâtuseshtsâ multu cu aestâ luyurii. A meu papù anda vini tu România nu s-achicâsea cu vârnu Românù tu muabeti. Zboarli, idiomatica sh-minduiarea a noastâ a Armânjlorù machiduneanji nu sh-adutsti câtâ iuva. Am s-avdâ câ fâtseshi shcoala tu România ti tsi li vedzi lucurli multu lishoari sh-tradz s-nâ adari icâ "convertezi" la "româneshte". Vlahii, numa tsi nâ u deadirâ Gretslji a noauâ fu un "accidentu"'. Vlach, pi gârtseashti sdzâtsi i ca 'picurar' i ca om ayru. Tu eta -VI- sh-tu eta IX-lea anda nâ aflarâ Bizantinjljii sh-ahurhirâ s-anyrâpseascâ ti noi tu Balcanji sh-tu România tuts eara "Vlacii". Câ tse câ tuts tsânea tutiputâ (cu oili). Gretslji s-priimna cu pâradzlji ân gepi la POLI (Istanbul) shluyursea ta s-ancupârâ vârâ câsâbã icâ vârâ chivernisi ta s-u cumândâseascâ elji. Turtsâlji ma nâpoi lâ dâdea cali shlâ loa pâradzlji. Tsi voiù s-dzâcu mini easti câ noi Armânjlji machiduneanji, fumù faptsâ sh-alâsats Machiduneanji di Machiduneanjlji-latinizats di ma nâpoi di ROMA. VLAHI fu nâ misnoma, numâ

datâ cu alutuseari. Tu America s-dzâtsi 'labeling', ashi pâtsâmù sh-noi. Ti tsi sfeatsi polimlu Balcanic? Ti tsi s-bâturâ ti Machidunia? Gârtstia cu Vâryâria sh-cu Sârghia vrea ta s-u ampartâ Machidunia shi s-adarâ elji nai ma avuts. Niniti di 1913 sh-ninti di 1918-1920 (polimulu Turchia-Gârtsia) tu Machidunia eara ma multsâ Machiduneanji latinji (Vlahi) di tuti alanti milets tsi bâna aclotsi. Câ tse nu nâ antribarâ noi canù tsiva?! Câ lâ eara fricâ atsilorù câ va nâ câftamù andrepturli. Tsi andrepturi?! câ himù nai ma vecljilj tu Balcanù, tu Machidunii. Noi himù psânji machiduneanji armashi curats sh-cu adetsli veclji. Mini minduescu câ ari Maciduneanji tsi zburãscu slavona sh-ari Machiduneanji tsi azburãscu gârtseashti mash. Ti tsi la anlu 1920 Europa lipsea ta-s tragâ câtâ noi s-fâtsea trei-patru cantoani cumù tu Swiss iu s-bâna tuts deadunù atselji tsi s-duchea MACHIDUNEANJI. Noi himù ma multu soi cu aeshtsâ oaminji di sud di Dunãri dicâtù cu Românjlji ditù România (nord di Dunãri). Noi himù Machiduneanji latinizats pi locurli a noasti veclji ditù Machidunii sh-Românjlji ditù România suntu unâ mileti di Daci-Gets-Trachi latinizats. A noastâ limbâ latinâ s-adrã prota tu Balcanji cu ahurhita a anjilorù 164 N.H. Tu România limba a lorù ahurhi ta s-latinizeazâ dupâ anlu 100 d.H. Limba a noastâ ari multi zboarâ tsi sh-u aducù dealihea cu atseali româneshtsâ ama noi nu himù unâ cu elji. Zboarâli italiani cu atseli francezi sh-cu portughezi sh-cu spanioli sh-u aducù iara multu ama elji nu dzâcù câ suntu unâ. Sicilianjlji tsi bâneadzâ tu unâ vâsilii cu Milanezlji nu dzâcù câ suntu unâ cu elji. Câ tse?! Elji sh-cunoscu identitatea, cari suntu elji. Noi nâ arâsirâ tuts. Canù nu dzâsi ghini ti noi. Shatselji ANVITSATSLJI armânii di cari n-azburãshtsâ tini suntu vinduts ti chivernisea România. S-vindurâ ti unâ pâni uscatâ!!! Sh-vindurâ limba (tora azburãscu tuts româneasca literarâ), shvindurâ adetsli, pistea sh-ihtibarea ta sâlji mutâ Rromânjlji multu andzeanâ pri elji. Aeshtsâ anvitsats di cari azburãshtsâ tini suntu deadunù cu chivernisea a Româniiljei. Elji cumândusescu di tsi va s-anyrâpsescu cumù sh-tsi va dzâcâ ti noi Armânjlji. Câ tse nu anyrâpsescu ashitsi ANVITSATSLJI pi româneashti ti România? Ca tse nu adarâ poezii româneshtsâ mash? Câ nu va lâ ancupârâ canù cãrtsâli! Atselu tsi nu anyrâpseashti cu inima sh-dealihinea s-ducheasti di nâ cali. Zboarâ psefthi tsi adzâ unù pârã nu facu!! Vrei s-aflji tsi s-anyrâpsi ti noi

10 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. ghivâsea unâ carti di n-afoarâ, di anaparti di voi. Noi Aramânjljii alâtusimù sh-chirumù multu câ nu nâ avumù unù alfabetù a noastu cu anyrâpsearea a noastâ 'unicâ'. Armânjlji ditù Machidunii ahurhirâ s-urdinâ tu România nica di la anlu 1800 ta sâ-sh facâ 'cultura' icâ studiili. Deapoaia s-turnarâ nâpoi ta slji-anveatsâ sh-pi alantsâ Armânji ROMANEASHTI !? Câtâ minduiari, tsi minti psefta?! Aeshtsâ Armânji nâ mâcarâ caplu a noauâ icâ, va s-dzâcâ, nâ mâcarâ dichea (ndriptatea). Ma s-nu aveamùu canâ 'influentsâ' di România icâ di cultura a lorù noi Armânjlji machiduneanji va searamù multu ghini. Nica unâ oarâ s-aspunù câ tu hoarli ditù România nu s-azburashti armâneashti ica machiduneashti. Mini vâ pitrecù unù Armânù di Crushova tu Maramuresh icâ tu Moldova sh-va chiara dipu sh-nu va s-achicâsescâ ici cu aeshtsâ Românji. NOI HIMÙ MACHIDUNEANJI; ROMÂNJLJI SUNTU ROMÂNJI. Mihali Boiagi tu anlu 1760-(?!) scoasi carti ti noi (1813), alfabetù, lituryii ti bâsearicâ. Gretslji dzâtsea câ aesta easti 'limba a draclui' sh-alaga din hoarâhoarâ ta s-li acatsâ shi s-li ardâ cãrtsâli tsi inshirâ atumtsealui. A Gretslorù nu

BANA ARMÂNEASCÂ lâ eara fricâ ca va nâ trâdzemù Românji, a loru lâ eara fricâ s-nu adrãmù Machidunia a noastâ!! Machidunia ti Maciduneanji!! Tu atselù chiro noi Armânjlji earamù 3-4 miliunji. Românjlji nu eara iuva tu Macidunii. Ma s-anchiseamù cu aestâ carti alù BOIAGI, tora di oara Machidunia va s-avea Constitutsia Armâneascâ!!! Nu n-avumù tihi shmultâ vindeari s-featsi !!! S-baneadzâ Machiduneanjlji, nai ma aleptulu Lao! Dina GOGA

Armânjlji tu Balcanji
Multsâ scriitori featsirâ incheari, tsi va dzâcâ nu lâ pricunuscurâ a Armânjlorù unù tricutù shi dicara unâ istorii. Cu alti zboarâ, elji vreai bânatâ namisa di alti milets fârâ unù tricutù thâmâsitù, apulimsitorù shi politicù, fârâ unâ limbâ literarâ shi unâ culturâ a ljei proprii. Populu armânescu nu purtã multi pulemati, nu avu vâsiljeadz icâ amiradz cari s-lu cumânduseascâ câtâ amintãri, s-ljea shi s-calcâ alti milets shi locuri, fu ama unù populù cari featsi ma aproapea di oaminji catandisli di banâ tu Balcanji shi nu sâ shtii cari vrea s-eara catastasea politica shi sotsialâ tu aestâ parti a Europâljei fârâ prezentsa shi partea di agiutorù a alushtui populù. Armânjlji shi-adusirâ partea a lorù di agiutorù sh-curbani la tsivilizatsia umanâ nu pritù amintãri sh-lori cu apala, mea pritù promovarea shi inimusirea a ideilorù morali, dupâ cumù u apudixeashti partea di agiutorù a Armânjlorù la creashtirea culturalâ shi politicâ tu patru craturi: Vâryâria, Iugoslavia, Gârtsia shi România. nâoarâ, tsiva ma amânatù, timiljiusitorlu a protâljei tipografii vâryâreascâ.

Tu Sârghii
Printrâ craturli slavi cari avurâ di amintatù di mplinù di lucrulu, talentulù, curbãnjlji shi hãrli fârâ preaclji a alushtui populù di emburi shi masturi furâ Sârghia shi provintsiili croato-slavoni. Iavea tsi spuni conferentsiarlu Popovici - spesù tsitatù ân ligâturâ cu marli rolù giucatù di Armânjlji: "Ditù itia ali unâ aplo sh-tinjisitâ mindueari a noastâ nu va s-dãmù numi lutsiti shi cunuscuti a iroilorù chiruts icâ nica tu banâ, cari sumù numi scribizati shi adzâ nica mârescu anamea a Sârghiiljei". Ama tuts aeshtsâ epanastats, cu multu suflitù, axi ti curbani, nu putea s-ducâ la capù alumta a lorù fârâ ajutorlu finantsiar datù de Armânjlji Iconomu Baron-Dumba, Baron Sina shi altsâ multsâ inshi cunuscuts shi nicunuscuts tsi deadirâ agiutorù ca a fratslorù Cirje (bancheri amirãreshtsâ), a curi influentsâ s-duchi ma multu namisa di anjlji 1790-1840. Tuts atselji cari u agiutarâ panastasia (revolutia), ama tu unâ turlii ahoryea ljiagiutarâ Caragheorghe shi Milos Obrenovici au ghiniaxiusitâ di la populu tirãnipsitù. Thimiljiusitorlu a teatrului sârbescu fu Iovan Sterie Popovici, hiljù di emburù di Vuset, cari tu anlu 1842 lu adrã, hiindalui shi autorul a operâljei "Kir Iani".

Tu Vâryârii
Armânjlji mutarâ elita a clasiljei tugireascâ - chentri veclji ca: Arbanasi, Samacor, Kotel, Peshtera, Sistov, Plevna, Sofia shi multi altili deadirâ nai ma aleptsâ bârbats tu aestu câmpu. Singurâ comuna Kotel, a curi romanitati u apudixi dicutotalui istoriclu Irecek, deadi a alushtui cratù nai ma mãrlji scriitori, oaminjlji nai ma aleptsâ, cumù shi alumtâtorlji ditù chirolu a xanaamintariljei culturalâ natsionalâ shi politicâ. Armânù di Kotel fu shi Petre Balon, autorlu a protlui Abecedar vâryârescu tipusitù tu anlu 1824 Bucureshti shi tut-

Tu Gârtsii
Armânjlji shi rolu di aschirlâchi shi politico-shtiintsificù giucatù tu istoria a Gârtsiiljei Nu fu vârâ minari ribilipsitoari tu

dialungalui a istoriiljei pi locurli veclji shi nãi a Gârtsiiljei cari s-nu vrea s-eara unâ initiativâ armâneascâ sh-cari elji snu u ducâ pânâ la capù. Multsâ di elji agiungu generalji aleptsâ, ciudisindalui lumea pritù strategia shi curajlu a lorù, niscântsâ di elji agiungândalui eroi leghendari cântats tu baladi, ashitsi: - Riga Fereulu icâ Riga Velestiniotlu Armânù, hiljlu ali Perivoli - "Pindarlu modernu", poetlu sirsemù (mintitoru), asiyuriftu (sertu), nistãpuitù, cari cljimã di Bucureshti tuts armatolji di Tesalia shi Epir shi tuts crishtinjilji tu alumta contra a Semilunâljei. Teodor Colocotroni, numa di fumealji eara Ciorchina icâ Terghina, fâtsea parti ditù unâ fumealji armâneascâ ditù comuna Crusovita (curatù armâneascâ) di Arcadia. Tu chirolu a alumtilorù di la 18201929 ti eliberarea a Gârtsiiljei di sumù Turtsâ fu generalisim pristi tuti fortsâli revolutsionari di Peloponez shi sheflu di faptu a alishtei provintsii. Iavea tsi nyrâpseashti ditù aestu puncru di videari istoriclu grecù Filimon: "Teodor Ciorchina-Colocotroni tu aestâ provincii Peloponez avea unâ puteari multu teasâ, nica shi ma mari puteari avea pisupra a niscântorù picurari vlahi, nai ma duchimãsitù shi nvitsats cu armili". Tu alumta cunuscutâ, disturù ta s-lâ asiyuripseascâ ti daima anamea di gioni populù, atsea di la Misolonghi, apufâsitù adzâ Câsâbãlu Sâmtu a Gârtsiiljei, Armânjlji s-pãrãtirsirâ pritù curailu a lorù. Câpia a organizatsiiljei a rezistentsâljei fu Sturnari, cari deadi cumândusearea alù Dimitrie Macri, Noti Bocianu shi Ghitu Giavela. Altsâ generalji shi capitanji la aestâ aleaptâ apârari shi ascurâ alumtâ: Marcu Botzari, Ghe. Cionga, A. Scaltu,

BANA ARMÂNEASCÂ Iansu Panu Mare - A. Cardiani etc. Gârtsia fu vâsilia eftihipsitâ cari, ma multu ca itsi alta, amintã multu di vârtushamea harishi a alushtui populù shi, câftândalui, di canda-lji si cadi, s-hibâ a ljei, shtiu totna sâ si-nvârtusheadzâ bâgândalui la thimeljlù a ljei slabi shi ndilicati tuti vârtutsli shi energhiili aleapti di cari avurâ parti Armânjljii. Dãmù ma nghiosù atseali nyrâpsiti di N. Kazasis: "S-pãrãtirsirâ tu literi shi shtiintsi, tu lucrulu politicù shi iconomicù shi s-au furnjisitâ pritù calda a lorù ligari la ideia gârtseascâ!". Tu câmpulù a poeziiljei shi a yramatlorù, ahoryea di atselù Riga Fereos ca baea di cunuscutù, Armânjlji deadirâ atsea trinitati di creatori a limbâljei modernâ: Aristotel Varaoritis, poetù shi alumtâtorù, cumù shi coleganjlji a lui Zalacosta shi Kristalis. Gh. Averoff, omù cu aveari di aproapea unâ miliunâ di liri inglizeshtsâ, mortù tu anlu 1900 Alexandria, tu banâ hiindalui thimiljiusi: Sculia militarâ ndreaptâ cu tutù tsi lipseashti; Sculia navalâ; Orfelinatlu di feati shi Stadionlu (thâmâsita lucrari di artâ ditù marmuri). Shi-ari aspusâ vrearea ta s-pãrãstiseascâ, s-reprezintâ, cu titlu di tinjii, sinferurli ali Românii tu Gârtsii, ama nu fu aprucheatù shi ashitsi miletea româneascâ chiru suflitlu alù Averoff ti hâtârea a Gârtsiiljei. Rolu tsi-lu giucarâ Armânjlji tu provintsiili ditu atsea tsi fu vâsilia România. - Unâ isturii a fumeljlorù di arâzgâ armânâ vrea s-caftâ unâ lucrari ahoryea. Easti ca baea ta s-adutsemù aminti tu treatsiri ndauâ numi ditù atseali ma spesù citati: Shaguna, Mocioni, Gojdu. - Andrei Baron di Shaguna: personalitatea nai ma importantâ shi usia nai ma curatâ a suflitlui românescu, Mitropolitul Shaguna, membru a casiljei a magnatslorù, bârbatù di besâ a Senatlui Amirãrescu, membru pri banâ a senatlui austriacù, putu s-amintã autonomia a bisearicâljei shi pritù aleaptili a lui hãri, pãrãtirsiti (evidentiate) pritù sculii shi bisearicâ, shi pi atsea politicâ. Marli istoricù N. Iorga aspunea di elù: "Avea ahântâ mintiminilji... câtù unâ giumitati di cratù... eara omù politicù ditù creashtitù pânâ tu pãtuni, eara crierlu cari minduea, mintea cari combina, inima caldâ cari dâdea banâ...". Iara Octavian Goga lu zuyrâpseashti ca avândalui unâ ararâ energhii tsi da fructu, sh-di cari eara mari ananghi tu chirolu cându s-câfta unù omù thâmâsitu shi aestu rolù lu avu aestù vlãstarù a Pindului, pitricutù di mirâ, ca unù agiutorù vinitù di nsus, tu tãbãbia a Transilvânenjlorù. Tu alumta a lui dicutotalui scoasâ ncapù, aestu mari ierarh shi omù politicù avu unù agiutorù nimãrdzinitù tu niscântsâ di nai ma acshi shi aprucheats, numili a lorù hiindalui: Godju, Mocioni, Caliva, Sina, cu cari era soi shi cari âlji ljishurã intrarea tu Palatea Amirãreascâ. Pi unù planù politicù di prota scarâ, va-lji thimisimù D.C. Arvache, ministru sumù Regulamentulù Organic di Livadia a Olimpului, D. Bolintineanu, ministru di interni sumù Cuza Voda, C. Ecsarcu, yeatru shi profesor universitar, agentu diplomatic la Roma shi Atena. C. Dissescu, marli jurist-consultu, ministru tu ma multi arãdz, di arâzgâ di Clinova. Marli bârbatù di statù Tache Ionescu eara pirifanù ta sâ s-numirâ na-misa di Armânji. Iuliu Valaori, exsecretar gheneral a Instructsiiljei, Petre Topa, vitseprezidentu a Camerâljei shi prezidentu a Sutsatâljei Macedo-Românâ. Tu câmpulù a literilorù shi a artilorù va s-dãmù ndauâ numi: namisa di atselj ma veclji, Anton Pann - pârintili a folclorlui român shi promotor a culturâljei tu masili populari. D. Bolintineanu, poetlu tsi cu xichi di tinjii fu niluyursitù di critica românã; O. Goga, St. O. Iosif; Al. Drumes, poati shi Caragiale! Theodor Aman, hiljlu a serdarlui (câpii di ascheri) Dimitrie, di dinâintea alù Grigorescu, thimiljiusitorlu a Sculiilorù Mushati, a pinacotecâljei shi a protlui salon a "Muzeului Aman". La amintarea a "Azilului Elena Doamna" aflãmù ndoi Armânji ca: Ghermani, Papa, Belu shi Ioan Stamu. La anãltsarea a Ateneului unâ chibarcâ apofasi u avu C. Ecsarcu. Tache P. Anastasiu (1836-1900) shialâsã tuti averli a Academiiljei, ti douâ sculii. Nicolae Popa alâsã a Casâljei a Sculiilorù aleapta aveari di ma multi miliunji ti unâ sculii primarâ mash ti cilimeanji românji, shi nu di alti natsionalitãts. Multi numi armâneshtsâ furnisirâ shi furnisescu shtiintsa shi catedra universitarâ. La Craiova, G. Coculescu, tsi fu director a Institutului Astronomic; istoriclu I.Caragiani, di Iashi, Ghe. Murnu, interpretlu fârâ uidii alù Homer, filologlu T.Capidan di Cluj, tuts treilji membri ali Academia Românâ. - Iuliu Valaori, Moscopoleanu, cu multi lucrãri di filologii clasicâ, Cezar Papacostea, Caracostea, filologlu Tache

Nr. 3 (29), 2002

11

Papahagi, C. Iutzu, de la Academia de Arhitecturâ, Elie Carafoli, prof. di aerodinamicâ la Shcoala Politehnicâ shi tsi fu shi director di studiu alù IAR, autorù ali unâ soi di avionù di avinari. Tu chirolu di ma aproapea di noi andâmusimù alti numi di importantsâ ca: C. Ecsarcu, M. Obedeanu; Toma Ionescu, cumù shi atselu a loyiotatslorù (savanti) prof. dr. Minovici, timiljiusitori shi organizatori a atsilorù nai ma importanti instituti medicali shi farmaceutitsi ditù cratù, di arâzgâ di Tetova-Sârghia. Fratslji profesori dr. Minovici (Mina, Shtefan shi Nicolae), cafi unù tu parti shi tuts tu unù locù agiutarâ la dezvoltarea shtiintsificâ tu ashi misurâ câ potù s-hibâ ca paradigmâ a tuturorù bârnurlorù yinitoari. Pritu unâ cilâstâseari fârâ astamasi, apustusitâ, niacumtinatâ shi mplinâ di duruseari shi-anyrâpsirâ numili tu arada a mãrlorù dishcljizâtori di cãljiuri tu agurlu ahâtù di tesù a shtiintsâljei. Thimisimù ndauâ di mãrli a lorù operi shi axiri: 1. Prof. dr. Minovici: creatorlu shi timiljiusitorlu a Institutului Medico-Legal di Bucureshti tsi-lji poartâ numa. Alâsã a Institutului unâ avutâ vivliotecâ shtiintsificâ tsi agiutã nu mash ti formarea a yeatsrâlorù ditù atselù chiro, mea shi a bârnurlorù di tora shi yinitoari. Tutnâoarâ, adrã unù muzeu ahoryea, ncurpiljindalui piesi shi documenti fârâ uidii ligati di lucrulu dhisculù a institutului tu cursul a ntreagâljei a ljei veti. Tutù Mina Minovici scoasi tru migdani monumentalu "Tratat complet de medicinã legalã si jurisprudentã româneascã si strãinã" tu 2 tomuri (2.400 pagini). 2. Prof. A.N. Minovici - fratili ma njicù alù Mina, succesor la Catedra Universitarâ shi director a Institutului, adrã: societatea di salvare; spitalu di urgentsâ; asistentsa sotsialâ pritù lucru; shcoala samariteanã. 3. Prof. dr. Stefan Minovici (chimistù) timiljuseashti:- Facultatea di Farmacii; - Societatea di Chimii ditù România; - Adãrãmintulù a Institutului di chimii teoreticâ a Universitatiljei Bucureshti. Iavea mash unâ shcurtâ informari pisupra a curbaniljei a Armânjlorù tu Balcanji tu tuti câmpurli di lucru, cumù shi a mariljei a lui curbani tu tsi mâtreashti dezvoltarea a icunumiiljei shi a culturâljei ditù craturli ditù NotùData a Ivropâljei. Prof. Ecaterina Minovici (Nusca Perdichi) Alunaru 2, 2002, Romania Libera Adusâ pi-armâneashti: DSP

12 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANA ARMÂNEASCÂ Atanasi s-arcâ câtâ tatâ-su, alumtâtoru trâ-ndrepturili a Armânjilorù shi trâ axiili di libirtati shi dimucratsii. Dzuari shi rivisti di Paris anyrâpsirâ trâ Atanasi Perifanu, trâ lucurlu tsi lu fatsi, trâ minduierili a lui polititsi shi sotsiali, trâ atsea tsi ari tu minti s-facâ trâ oaminjlji tsi Chira IorgoveanuMantsu bâneadzâ tu marili câsâbá. Mari harauâ avumù cându vidzumù câ tu unù di nai ma mãrli dzuari ditù Frântsie - „Le Figaro" - anyrâpseashti (Martsâ, 28-li di Maiù 2002) cu-ahântâ vreari trâ Armânlu a nostu. Titlulù easti: Atanase Perifan, inventeur d'"Immeubles en fete" organise dans une centaine de villes (Atanase Perifan, sufsi/inventá „Casili tu sârbâtoari" tsi syiurtuseashti tu suti di câsâbadz). Tu dzuarlu „Reperes pour croire"( Nr.123, 1-lu di Andreu 2001) s-dzâtsi: „Atanase Perifan, 37 di anj, easti cunuscutù ca sufsitorlu (inventatorlu) a „Casiloru tu sârbâtoari", la cari, cathi anù, s-adunâ vitsinjlji s-bea deadunù unù putiru di yinù. Easti primarù (dhimarhu) adjunctu la Arondismentul 17 (unù di nai ma aleptsâlj mâhâladz di Paris, iu bâneadzâ tutâ fumealja alù Iancu Perifan), ansuratu, cu 4 cilimeanji, shefù la unâ Sotsietati di marketing, crishtinù di pisti ortodoxâ." Aoa shi patru anj, Atanasi Perifan ahurhi aestâ idhei cu andamusea a vitsinjloru sâ scunoascâ la unu putiru di yinu, muabeti. Aestâ idhei acâtsã tu tutâ Frântsia shi adzâ ari unâ lârdzimi natsionalâ. Cându easti-ntribatù di iu-lj vini aestâ idhei, Atanasi Perifan apândâseashti: „ Turlia mea di lucru politicù easti multu ligatâ di praxea tsi u-amù ditù fumealja a mea. Zârtsinjli-a meali di-acasâ minsimnarâ. Casa a pârintsâlorù a melj easti daima dishcljisâ; pârintsâlj a melj au unâ mari vreari tr-ashtiptari di oaspits. Tutù elj ânj deadirâ sinferlu trâ bana politicâ, trâ alumta di idhei." Cându easti-ntribatù tsi ligâturâ easti anamisa di lucurlu a lui shi di pistea lui, Atanasi Perifan da unâ altâ musheatâ apandisi: „Ligâtura easti vrearea. Dumnidzâ siminá tu inima mea multâ vreari. Cându andâmusescu vârâ pi cali, amù ananghea s-lj-azburáscu, s-lu cunoscu.(...) Duchescu câ Dumnidzâ mi-ari tu vrearea-lj shi mini duchescu vreari tr-altsâ. (...). Fârâ di-altâ, min-

Casili alù Gojdu
Gojdu/Budapesta Avuiù diznou haraua s-mi-aflu tu unù musheatù câsâbã evropeanù. Fuiù ti 3 dzâli Budapesta, cu furnjia a Pânâyirlui Internatsionalu di carti. Budapesta vidzuiù diznou casili/pâlãtsli alù Gojdu tsi suntu pâryisiti, ca aguditi di blâstemù ...Tutâ avearea u-alâsã la Românji shi isturia nu lj-alâsã sâ shârseascâ nitsi elj ...

Emanuil Gojdu
Tora armasi mash numa GOJDU, anyrâpsitâ mari pi murlu ditù intratâ (suntu 7 trupuri di casi livendi tsi vâr chiro eara di-atseali ma aleaptili tu Budapesta)...Avdzâiù câ unâ firmâ di Uvrei va s-li ascapâ di agârsheari shi sadarâ aclo teatru/apartamenti di luxu shi-alti mushutets ...Casili-alù Gojdu eara tu mâhâlalu a Uvreilorù shi suntu cunuscuti ca "Uborlu alù Gojdu" (pi ghermanâ Gojdu-Hof i pi maghiarâ Gozsdu udvar). Tu cartea turisticâ "Budapest" di Andras Török (tu limba ghermanâ) easti tricutâ tu arada atsiloru 12 di Pâlãts tsi lipseashti s-hibâ vidzuti di tuts turishtsâlj shi "Gozsdu-Hof" tsi easti luyursitù ca "nai ma lunga shi mistiryioasa aradhâ shi portsâ-cubei" Tritsearea a mea sumù aesti 7 portsâcubei fu ca unâ tritseari tu lumea a mortsâloru...Firidzli frâmti; aoa shiaclo vârâ câni agiunù i vârâ matsâ ... Ndoi Uvrei âshi câfta sinagoga i casili iu lâ bânarâ pârintsâlj i pâpânjlji ... Mi-andâmusiiù cu unâ Uvreauâ ditù Americhii tsi mi-ntribã desi sh-mini caftu idyili toarâ... Lj-dzâshù câ toarâli tsi li caftu suntu sumù oclji-a noshtsâ:

atseali 7 trupuri di pâlãts alù Gojdu ... Mi-ntribá tsi soi lu-avuiù Gojdu...câ avea duchitâ câ suflitlu-a meu eara multu mintitù...Pirmithusiiù niheamâ di fara a mea asprânditâ tu lumi, di putearea a ljei di curbani trâ culturi xeani... Eara unâ dzuâ musheatâ di prumvearâ; soarili ardea shi ponjlji di Budapesta avea tuts lilici ma mini videamù dininti mash firida frâmtâ a casiloru alù Gojdu, tsi eara ca unâ aranâ tsi-shi câfta yitria ... Vidzuiù shi Catedrala ortodoxâ gârtseascâ (ORTHODOX TEMPLOM) tsi u-adrarâ Armânjlji deadunù cu Gretslji. Nai ma multsâlj pâradz âlj deadirâ Armânjlji Gojdu, Sina... Ma, câ nu vrurâ Gretslji s-bagâ sh-limba armâneascâ tu bâsearica aestâ, Armânlji trapsirâ mânâ shi ahurhirâ s-lucreadzâ trâ România ...Tora pi livenda bâsearicâ di pi-amealu ali Dunâ, dipù tu centrulù a câsâbálui, easti anyrâpsitù pi trei limbi: greacâ, arusâ shi maghiarâ... Armâneashti - nitsi unu zboru! Canda noi nu tricumù tu-aestâ Europâ! Shcanda nu virsãmù duri sâdoari! Tu cartea turisticâ di cari vâ dzâshù ma ninti anyrâpseashti câ aestâ mari catedralâ easti adratâ di "unâ mari colonii di emburi grets"! Tr-Armânj nu-ari locù ... Nitsi macari unù zborù trâ adutseari aminti a atsilorù tsi deadirâ di amintaticlu a lorù trâ tinjisearea alù Dumnidzá! Vidzuiù shi Apuntea cu shingiri prota adratâ pisti Dunâ - iu Armânjlji deadirâ iara multsâ paradz ...Greu dânâsiiù lãcârnjili shi nu shteamù pi cari s-nj-arucù inatea ... Câtse avurâ nai ma mãrilji oaminj a noshtsâ ahântu di shcurtâ mutrita? Câti nu va s-putea sadarâ cu averili tsi li virsarâ trâ xenj!! Aestâ easti tragedia a noastâ: câ pisti tuti atseali tsi li-adrâmù cu sâdoarea a noastâ s-ashtearni agârshearea, urutlu blâstemù ... Va s-putemù noi, bârnurili di adzâ, sligãmù shingirili-arupti a apuntiljei culturalâ armâneascâ fârâ di cari nu va sputemù s-tritsemù mãrli api ali isturii? Kira Iorgoveanu-Mantsu UNÙ OMÙ POLITICÙ ARMANÙ TU FRANTSIE ATANASE PERIFAN Atanase Perifan easti candidatu independentu trâ alidzerili legislativi tsi va s-facâ tu Frântsie, di la 9-li pânâ tu 16li di Cirishearu 2002. Easti hiljlu alu Iancu shi Geta Perifan. S-veadi câ

BANA ARMÂNEASCÂ duiarea câ Dumnidzâ nâ ari tu vreari, nâ da unâ puteari fârâ mardzinâ." Shi rivista, „Famille Chretienne" (nr.1217, 12-18-li di Maiu 2001) azburashti cu tinjie trâ lucurlu alù Atanasi Perifan la primãria a Mâhâlâlui 17 di Paris. Shi s-adutsi aminti di zârtsinjlialù Atanasi, zârtsinj tsi lu-adusirâ piaestâ minduiari: s-agiutâ oaminjlji sâ scunoascâ, tu unù câsâbá iu xinitipsirea shi nicunushtearea anamisa di oaminj suntu furnjii di lângoari, loari di banâ ...Reporterlu Sabine Chevalier dzâtsi: „ Nu potù s-nu vâ pirmithusescu extraor-

dinara isturie a fumealjiljei a lui: pap-su crishtea cupii di oi tu unâ hoarâ ditù Makidunii. Unâ oarâ cu câdearea a Amirâriljiljei Anturtseshtscâ, la 1917, niscântsâ di aestâ mileti ortodoxâ, azburânda latina, emigrarâ tu România. Afendi alù Atanasi alumtã contra a comunizmolui shi agiumsi rifugiatù politicù tu Frântsii. S-turnã tu Makidunii tra sâ-shi aflâ nveastâ ditù fara a lui armâneascâ." (...) Numa a lui machiduneascâ ari doauâ noimi: „atselù tsi s-aspuni" i, ma ghini dzâsù, „cari lunjineadzâ, va s-dzâcâ, lunjinâtorlu" al Gazdu" di Sveti Nicola, shi "Halciu al Brova" di Cumanova. Data di 12-li di Maiù eara dzua pânâ cându lipsea alanti sutsatsi armâneshtsâ cari vor s-intrâ tu "Liga a Armânjlorù ditù Machidunii" s-dipunâ actili cu câftari ti aprucheari tu Ligâ. Câftari adrarâ aesti sutsati: "Ianco Mihailovski - Iancitsa" ditù Chicevo, "Sutsta di cultura shi folclor Pitu Guli" dit Scopia, "Moscople" di Scopia shi "Cavalioti Moscopole" di Scopia. S-ashtipta ca câftari s-da shi sutsatili: "Armânji-Meglenits" ditù Ghevghelia, "Sutsata a scriitorlor armânji ditù Machidunii" shi "Sutsata a muljierlor armâni dit Machedonii" cari furâ fundati di Liga. Ti aestu punctu s-lo detsizii ca comisia di candidare s-li mutreascâ câftãrili shi cara s-axea conditsiili cari scaftâ la alantâ andamusi cari va s-tsânâ Shtip tu 30-li di Ciresharù 2002, aesti sutsati s-hibâ aprucheati tu Liga. Al shasilea punctu eara "Alidzeri a organlui di condutsiri a Ligâljei". La aestâ shedintsâ s-aleapsi mash prezidentulu a sumpreshidentsâlji, secretarlu shi casierlu va s-hibâ aleptsâ di condutsirea a Ligâljei la prota a-lor shedintsâ. Ti prezidentu a Ligâljei avea dauâ candidaturi. Prota candidaturâ eara Yiorgo Nico Ilievschi, pripus di sutsata "Fratslji Manachi" di Bitola, a a doaua candidaturâ eara Gjorgji Mialce Nicolov pripus di sutsata "Pitu Guli" di Scopia. Alidzearea s-featsi dupâ statut cu votari. Votarâ mash reprezentantsâlji a sutsatiloru tsi suntu tu Ligâ shi cari eara prezentsâ la aestâ shedintsâ. Alidzerli li amintã YIORGO NICO ILIEVSKI di Bitola cu 16 voturi. Ti Gjorgji Nicolov votara 8 reprezentantsâ. Nãulu prezidentu, dupâ profesii, easti iconomistu Iorgo Ilievschi licentsiat shi easti faptu

Nr. 3 (29), 2002 13 Aesti alidzeri legislativi suntu trâ Atanasi Perifan protili tu bana a lui. Suntu ahurhita. Lumea va-lù cunoascâ ma ghini cu aestâ furnjie. Intrarea tu bana politicâ caftâ chiro ... Atanasi easti nica multu tinirù shi-ari multu chiro nâinti tra s-agiungâ câtù ma-ndzeanâ! Trâ protlu Armânù tsi fatsi politicâ tu marea pulitii ali Frântsie âlj urâmù saibâ tihi shi s-calcâ cu-ndreptulù tu bana politicâ. S-bâneadzâ shi s-nu sagârsheascâ canâoarâ câ easti ARMANÙ! Kira Iorgoveanu-Mantsu tu anlu 1952. La pripunirea a sutsatâljei "Fratslji Manachi" di Bitola, Nico Pop Nicola shi Ianco Ianachievschi furâ aleptsâ ti membri di tinjii tu Ligâ. Ti aestâ tinjii tsi lâ si featsi a alâshtorù doi Armânji, d-l Nico Pop Nicola, tu a-lui zburari, hãristusi a Ligâljei ti tinjia tsi-lji si featsi, a hãristusi shi a prezidentului pânâ tora Mita Cos-tov - Papulji ti tutù agiutorlu tsi lu deadi nâs ti afirmarea a Armânjlorù. Tu soni voi sâ spunù câ pistipsimù câ nãulu prezidentu shi noaua condutsiri a Ligâljei va-lù ducâ lucurlu ninti mash ashi cum lipseashti, câ va s-aibâ dor ti armanamea, va li alasâ interesili personali la unâ parti, va s-colaboreadzâ cu alanti asotsiatsii armâneshtsâ cari nu suntu membri tu Ligâ shi va s-alumtâ ti afirmarea a Armânjlor ditù Machidunii. Di la naua condutsiri ashtiptãmù ca scaftâ s-dishcljidâ tuti sculiili iu sanveatsâ pi limba armâneascâ shi sadarâ shi alti cãrtsâ di cari easti ananghi ti anvitsarea a ficiuritslor; - s-caftâ ghiavasea pi limba armâneascâ tu bisertsâli armâneshtsâ ditù Machidunii, lucri cari suntu nai ma importanti ti pâstrarea a limbâljei shi a adetslor armâneshtsâ. Cara s-nu u acâtsãmù shi aestâ pampori, cari minduescu câ easti atsea dit soni, atumtsea minduescu câ noi Armanjlji nu nâ ashteaptâ tsiva ghini aoatsi tu Machidunii, shi zboarâli cari li avea spusa marli scriitor armânù Constantin Belimace câ Armânjlji tu ahurhita a noulu milenium narga-pinarga va schearâ, va s-acatsâ s-hiba di dealihealui. Ma s-pistipsimù câ aesta nu-ari ta sfacâ vârnâ oarâ shi câ Marli shi Bunlu Dumnidzãu va nâ lunjineadzâ calea atsea ndreaptâ shi miletea a noastâ va sbâneadzâ nica multi shi multi secoli di aoa shi ninti. Cu tinjii, Sasho Y E R A N D A

Alidzeri la “Liga a Armânjlor dit Machidunii”
Asearea, tu 12-li di Maiù, anlu 2002, tu sala a comunâljei di Bitola s-tsânurâ alidzerli la "Liga a Armânjlorù dit Machidunii". Tu salâ s-avea adunatâ vârâ 60-70 di Armânji ditù tutâ Machedonia. Nu avea vinitâ mash Armânjlji meglenits ditù Ghevghelia. Di ispetea câ di vârâ ndoi meshi Liga armasi fârâ prezidentu, tu ahurhitâ saleapsi unù comitet di condutsiri tu cari intrarâ: Anastasika Georgievska, Naum Dinovski, Mita Kostov - Papulji, Atanas Atanasovski shi Nikola Babovski cari u condutsea shedintsa. Estu eara protlu punctu la shedintsâ. Al doilea punctu eara "apruchearea a protocolului ditù atsea ditù soni shedintsâ" cari s-tsânu Crushova ninti di vârâ dauâ-trei stâmânji, shi aestu protocol eara aprucheatù cu aclamatsii. Tu treilu punctu s-aleapsirâ comisia di candidari tu cari intrarâ Vanghel Dinovski, Venco Babovski shi Gjorgi Gjorgiev shi comisia di verificari tu cari intrarâ Nikola Atanasovski, Gjorgi Nikolovski shi Pero Nane. Aesti comisii furâ aleapti cu aclamatsii. Nai ma mari discutsii s-fetsi la al patrulea punctu: Apruchearea ti alâxiri a statutlui shi adâvgarea a nãiloru puncti. La aestu punctu Armânjlji discutarâ shi s-ancâciarâ vârâ trei sâhãts ditù patruli sâhãts câtù tsânu tutâ andamusea. Sâ spusirâ shi andauâ zboarâ greali la adresa a niscântorù persoani, ama pân tu soni s-achicâsirâ. Shi alantu al tsintsilea punctu "Apruchearea a documentilorù ti nali sutsati tu liga" adusi mãri discutsii. Pânâ tora ditù "Liga a Armânjlorù ditù Machidunii" parti fatsea aesti sutsati: "Fratslji Manachi" di Bitola, "Nicola Batsaria" di Crushova, "Bela" di Struga, "Santa al Dzurdzu" di Shtip, "Lunjina" di Ohrida, "Pitu Guli" di Scopia, "Halcia

14 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. Prota parti
(Aestu aticolu fu datu ma nâinti pi Internet la “armâneasca groups”)

SHOW DI SHOW

"Ncârfusearea"
Aoa escu bre, gione Goran, nu fudzii iuva. Furnjia ti cari nu vâ apândâsii pânâ tora, al Vlatcu shi a tsãia, nu fu alta dicâtù atsea câ nu paraputeamù sanyrâpsescu. Di aproapea trei stâmânji, di anda loai parti la atselù Toma Show armânescu, fârâ di preaclji, di Constantsa, gusha sh-mesea nji-armasirâ ancârfusitâ. Ca s-nu spunù dipù ncârfusiti. Mânjili li amù buni, mintea, bircheavis alù Dumnidzã, dzâcù mini, tutù bunâ u amù, gusha sh-mesea ama nji-armasirâ dipù pirunsiti. Gusha nji-armasi ncârfusitâ strâmbâ câtâ nastânga iara mesea nji-armasi pirunsitâ dipù ndreaptâ. Ndreaptâ di ndreaptâ. Nu potù s-mi shutsù ni nastânga ni nandreapta. Fârâ bârnu nu potù s-imnù ici iara atumtsea cându esù tu sucachi escu ca omlu tsi imnâ sh-mutreashi totna tu vitrinâ. Ânji li fricai dauli, gusha sh-mesea, cu tuti mihlemili, alifiili, tsi va dzâcâ, di pisti locù. Tsiva bre! Dauli armasirâ ncârfusiti di ncârfusiti. Minduindalui câ, vahi, escu diucljeatù, neshù la unâ moashi sumulai di-nji discântã. Di cara mi yitripsi cu alifiili a ljei mâyipsiti sh-di cara-nji dicântã cu cârbunji sh-cu ayeazmo (apâ vluisitâ), tinjisita mãyistrâ nji-aspusi câ escu lândzitù di diucljeari. - "Tuti aesti lâiets tsâ si tragù, njiaspusi mâyistra, di la diucljerli a doi oaminji ânsimnats ditu locurli ali Amarea Lai: unlu easti, nji-aspunea nâsâ, unù bârbatu di gljindâ, niheamù sumulai, ca Michel Iordan, sh-cu barbâ has ca-lù Marxshi-Enghels iara alantu easti unù bârbatù fârâ di barbâ sh-mustacâ ama analtu ca Michel Jordan shi slãbushcu sh-harishù ca Claudia Schifer. Bircheavis alishtei mãyistrâ dicântâtoari, sumulai ca M. Jordan, cari njiaspusi di iu-nji si tragù aesti lâiets shtutnâoarâ mi agiutã di-nji si discârfusi niheamâ gusha shi s-potù sh-io tora ta svâ nyrâpsescu câti tsiva… Unù ageamitù dipù nistipsitù Diucljeatù shi âncârfusitù… Partea a doaua

Yisù di miliunistru
…Mintimenâ atsea mâyistrâ discântâtoari! Cumù li shtiu ea tuti! Apandisea a ljei fu ma tsiva dicâtù unâ prufitii dixitâ di la Oracolu di Delfi, di unâoarâ! Atselji doilji bârbats nsimnats ditù prufitii sh-u undzescu, ca unâ chicutâ di apâ, cu atselji doilji regizori: di udã, Laurentsiu Bujduveanu shi di measâ niarucutuoasâ, Toma Enache, iu s-fea-

tsirâ filmãrli ti protlu Sow armânescu di Constantsa sh-di pisti tutù… Cumù intrãmù tu udãlu di filmari dinâoarâ regizorlu di udã ni câlisi sshidemù pi fotolii câ va s-ahurheascâ unâ sh-unâ filmãrli. Aveamù amânatâ niheamù pi cali. Cali lungâ…Bucureshti - Constantsa..shi domnulù Naum u cumuândusi machina atsea buna mash pi unù chiro di cãtãhnii. Nâ aveamù sculatâ la sâhatea 4 tahina ta s-putemù s-agiundzemù Constantsa la oara 10, cându lipsea s-ahurheascâ filmãrli. Nu eara chiro di arihãtipseari ama, mindueamù io, niheamâ chiro ti unù café vahi va s-eara. Mi arâshù. Nu eara chiro ti ashi tsiva…ahurhea filmãrli… S-apruchearâ di noi domnulù Laurentsiu Bujduveanu deadunù cu unâ Madzâreanâ. Nu shidets ghini pi fotolii, nâ spusirâ doilji tu unâ boatsi. Tini, domnu Piceava, nji-aspusi domnulù Laurentsiu, nu shedz ici ghini. S-nu ti andrupãshtsâ di fotoliù câ eshi ditù cadru…ashi, … ma pi mardzini,..ashi,…ndreptu, ndreptu, caplu ndzeanâ, mutrea nastânga, nastânga shi pâltãrli ndreapti. Ndreapti di ndreapti. Ashi sâ stai! Shi ashi shidzui, mâratù di mini, trei sâhãts shgiumitati pânâ s-bitisirâ filmãrli! Sh-tora, dupã trei stâmânji di la atsea tihiseari, aproapea tutù ashi shedù pi scamnu! Ahurhescu filmãrli…Di unâ stâmânâ mi mindueamù la aestu lucru. Aveamù loatâ di hâbari di la domnulù Naum câ tu dzua di Dumânicâ, 31-li di Martsu, tu unù studio di la Tv. Neptun di Constantsa va s-facâ filmari ti unâ muabeti armâneascâ sh-la cari va s-ma ljea parti, pri ningâ nâs, shi domnulù Ionel Zeanâ. Moderatorù va s-hibâ domnulù regizor Toma Enache. La aestâ muabeti eshtsâ câlisitù sh-tini, nji-aspusi. Mi ntribã disi aprochiù s-yinù. Aprucheai. Tu atsea searâ loai ligâtura cu domnulù T. Enache sh-lu pârâcâlsii s-nji-aspunâ tsiva di aestâ andamusi: cumù va s-hibâ sh-tsi tematicâ va s-aibâ. Nji-apândâsi câ aestâ andamusi va shibâ ca unâ muabeti armâneascâ shi nu va s-aibâ nitsi unâ turlii di themâ!?! Nitsi io nu va s-amù pi measâ vârâ ntribari ânyrâpsitâ. Iara ntribãrli cari va vâ li bagù va s-hibâ ntribãri di culturâ generalâ!?! Nu achicâsii mari lucru ama njiarmasirâ tu minti zboarâli "ntribãri di culturâ generalâ". Culturâ generalâ!!!…culturâ generalâ??? Naca va shibâ, ânji dzâshù atumtsea tu minti, vârâ

BANA ARMÂNEASCÂ concursu ca atselù "Vrei s-eshtsâ miliardarù?" di la Prima TV? Cara s-hibâ ashitsi va-shibâ mari lucrù, mindueamù io. Mari lucru s-amintu… samintu, nu unù miliardu, ama vârâ 10 miliunji di lei, ta s-potù sâ scotù vârâ numirù di revistâ, tutù va s-hibâ ghini. Ghini ma, cari va s-hibâ atselù Armânù cari va s-bagâ la bâteari unù miliardu di lei la unù ahtari concursu? S-hibâ tsiva ca Papari & Tambozi s-ljiaibâ acâtsatâ njila di Armânji shi, di cara arcarâ, ditù unù adiljeatù, 23 di miliardi di lei ti unù hotelù di Mamaia, s-minduirâ s-arucâ nica unù miliardu di lei, ca mirachi, la unù ahtari concursu?!? Pots sâ shtii tsi lji-acatsâ niscâti ori oaminjlji?!? Mari thamâ va s-hibâ…Shmi acâtsai dinâoarâ ta s-yivâsescu cãrtsâli di enciclopedii tsi li-aveamù tu vivliotecâ. Pânâ Sâmbâtâ seara tsiva altu lucru nu adrai. Mash cu enciclopediili tu mânâ shidzui. Sâmbâtâ Seara, amânatù, domnulù Naum mi lo la tilifon shi njiaspusi câ alantâ dzuâ, la sâhatea 6, fudzimù Constantsa. Di Constantsa easti shdomnulù Tambozi. E, more! Aesta easti: va s-hibâ unù concursu cu ntribãri ditù Enciclopedia a domnului Tambozi! Cumù di nu njiavea ticnitâ pânâ atumtsea? E, sh-tora di iu s-aflu io aestâ carti ararâ? Sh-câtù luaveamù pâlâcârsitâ domnulù Tambozi sâ-nji da shi a njia una di atseali shapti cumãts, câti avea tipusitâ la xerox, shnu-nji deadi? Nu easti tsiva! Importantu easti s-ljeaù parti la concursu... - Cari easti alternativa la Sutsata Culturalã Macedo-românã, domnu Piceava? Mi ntribã domnulù Laurentsiu Bujduveanù. - Nu achicâsescu ntribarea! - Di Sutsata Culturalâ Aromânã sâ zburãshtsâ…., cari easti unâ alternativâ la Sutsata Culturalâ Macedo-românã..!? Unù miliunistru di yisi-eftihipsiti Tsi sh-doarmi shi cu yisi niaxiti. Partea a treia

Laurentsiu & Toma show

Ntribarea aesta cu "alternativa la Sutsata Culturalâ Macedo-românã" mi lo dipù pi napandica. Sutsata Culturalâ Armâneascâ (SCA) nu fu sh-nu easti unâ alternativâ la Sutsata Culturalâ Macedo-Românã (SCM-R), aspushù mini, ti furnjia câ ea easti prota sutsatâ culturalâ armâneascâ tsi s-amintã România dupâ câdearea a comunismolui. Tu atselù chiro S.C. Macedo-Românã nitsi nu eara tu veti, tu existentsâ, tsi va dzâcâ, a câ ea s-avea amintatâ nica ditù anlu 1879. Sutsata Culturalâ Armâneascâ, di cara s-amintã tu anlu 1990, ti furnjia câ a niscântorù di atseli tsi u cumândusea nu lâ avu hari câ

15 tu numa a ljei eara shi zborlu "armâneascâ", fu ascumtâ iara loclu a ljei fu loatu di veacljea Sutsatâ Macedo-Românã. Ea, Sutsata Culturalâ Armâneascâ, eara cumândusitâ di ljirtatlu Athanasie Nasta, ca prezidentu, Hristu Cândroveanu, protù-vitsprezidentu iara ca secretaru eara Nicolae Saramandu. Di cara "Sutsatâ Culturalâ Armâneascâ" fu "ngrupatâ" tutâ cumândusearea a ljei tricu la xanaamintata S.C.MacedoRomânã, fârâ ta sâ s-aspunâ tsiva. Lumea pistipsea câ, vahi, ashi fu ditù ahurhitâ: câ "Sutsata Culturalâ Armâneascâ" purta shi numa di Societatea Culturalâ Macedo-Românã". Canâ nu duchi alâxearea. Aestu lucru ama aveamù s-lu aflãmù tâshi tu anlu 1999. Multsâ di noi atumtsea duchea câ lucrulu armânescu nu imna ghini shi câfta ta s-adarâ lucru tu vârâ altâ sutsatâ. Atumtsea s-tihisi di vini domnulù Nicolae Saramandu shi scoasi tru migdani actili a "Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ" amintatâ tu anlu 1990. Nâs nâ deadi actili sh-nâ agiutã ta s-u bâgãmù tru banâ. Tu psânù chiro s-featsirâ alidzeri shi fu aleptu ca prezidentu Costicã Canacheu iara dupâ doi anji fu aleptu ca prezidentu Oani Nicolae. Tu aestu shcurtu chiro Societatea Culturalâ Armâneascâ avu unâ avutâ activitati... Aesta fu apandisea a mea la prota shi atsea ditù soni ntribari. Ma largu, chiro di trei sâhãts sh-giumitati, a njia nu mata-nji si bâgã vârâ ntriibari shi io nji-aspuneamù minduearea andicra di ntribãrli tsi lâ si bâga a domnjiloru I. Zeanâ shi Lefter Naum. Atumtsea aveamù s-duchescu câ muabetea a noastâ avea unâ themâ shi ea eara "Sutsata Culturalâ MacedoRomânã" iara moderatorlu Toma Enache yivâsea ntribãrli ânyrâpsiti di Laurentsiu Bujduveanu... Ascâparea a Armânjlorù di la asimilari. La una di ntribãri domnulù Ionel Zeanâ apândâsi câ Tache Papahagi nu avu ndriptati atumtsea cându pruvidzu câ Armânamea va s-chearâ tu bitisita a etâljei XX. Anda-nji si deadi microfonlu mini dedù unâ altâ apandisi cari yinea niheamâ cundritâ andicra di tsi spusi nâs. Iavea apandisea a mea: Mini dzâcù câ nu lipseashti sâ-lji câftãmù ahâti cusuri a pruvideariljei alu Tache Papahagi. Vahi, catandisea greauâ tu cari s-afla Armânamea tu atselù chiro, featsi ca Tache Papahagi s-agiungâ la atsea lai pruvideari. Minduescu câ nu eara alargu di averù. Noi, Armânjlji di România, himù tu unù numirù di vârâ 100-150 di njilji. Lipseashti s-vâ aducù aminti câ dupâ ardirea ali Moscopole shi a Gramustiljei, tu Austro-Ungaria s-avea adunatâ unù numirù di vârâ 100 di njilji di Armânji. Multsâ di elji avea agiumtâ avuts, avea dishcljisâ sculii pri limba greacâ icâ românâ shi avea mutatâ multi biserits cari shi adzâ nica suntu mproasti shi stizmili a lorù nâ spunù câ furâ mutati di pistimenji Armânji. Bisertsâli armasirâ ama Armânjlji di aclo tuts chirurâ. Tu dzâlili di adzâ s-adutsi aminti mash di faptili a lorù, ashi cumù easti cazlu cu avearea alâsatâ Budapesta di avutlu armânù E. Gojdu. Dupâ cumù s-veadi numirlu a Armânjlorù di România s-uidiseashti cu atselù a Armânjlorù di unù chiro ditù Austro-Ungaria. Mash catandisea easti alta. Ma largu feciù unâ paralelâ namisa di Armânjlji di România shi Românjlji ditù Ungaria shi adushù aminti unâ apandisi al Arpad Gontz, prezidentului ali Ungaria, tsi u deadi a unui ziaristu român cu apuhia a vizitâljei tsi u featsi Bucureshti. La ntribarea: Tsi lipseashti sâ s-facâ ca Românjlji ditù Ungaria s-nu ma hibâ asimilats? Arpad Gontz apândâsi: Ta snu ma hibâ asimilats Românjlji ditù Ungaria lipseashti sâ-sh formeadzâ intelectualji. Minduescu câ unâ ahtari urminii easti multu uidisitâ sh-ti noi Armânjlji. S-nâ formãm intelectualji. Aesta easti calea ca Armânjlji s-nu ma hibâ asimilats. Easti dealihea câ multsâ di Armânji suntu intelectualji ama elji suntu di altâ formtsii sh-nu armâneascâ. Mash Armânjlji di formatsii armâneascâ va spoatâ s-u ascapâ Armânamea di la chireari. Numâ tabu La una di ntribãrili yivâsiti di moderatorlu T. Enache domnulù Naum apândâsi câ noi, Armânjlji, ta s-nidzemù nâinti lipseashti s-nâ agiutãmù noi, unù cu alantu, shi s-nu câftãmù agiutorù di la statù. Ditù unù punctu di videari domnulù Naum avu multâ ndriptati. Easti dealihea câ niscântsâ di Armânjlji di România cari agiumsirâ avuts dupâ câdearea a comunismolui ma ayonjea lji-agiutarâ Ghiftsâlji cu zborlu sh-cu pâradz dicâtù u agiutarâ Armânamea. Cunushtets cu tuts ca baea cazuri. Io atumtsea ama aspushù altutsiva: Easti dealihea câ lipseashti s-nâ agiutãmù unù cu alantu ama lipseashti ca shi statlu, tu arada a lui, s-nâ agiutâ. Noi, Armânjlji, lucrãmù tu aestu cratù, pâltimù impoziti la chivernisi, nâ fâtsemù borgea andicra di statù shi lu agiutãmù cu tutù tsi putemù. Iavea ti tsi lipseashti ca shi noi Armânjlji s-himù agiutats shi apârats ashi cumù suntu apârati shi agiutati tuti alanti etnii di România. Nu s-poati ca mash alti etnii s-hibâ agiutati sh-noi Armânjlji s-nu himù ici agiutats di chivernisi a câ pânâ tora nu fumù pricunuscuts ca etnii ahoryea. Nu fumù agiutats nitsi atumtsea cându unù Armânù agiumsi ministru, ashi cumù fu cazlu cu domnulù Ion Caramitrù cari, tu tesea di ministru ali Culturâ, nu vru s-nâ agiutã cu tsiva… Anda adushù aminti di numa alù Ion Caramitru mâna a domnului Toma Enache, vahi, ahurhi s-treamburâ shi lu ascâpã microfonlu mpadi. Tu idyiulù chiro, di canda eara zburâts, domnulù Bujduveanu dânâsi filmãrli, sapruche di mini shi multu nvirnatù, ahurhi s-mi câtiyurseascâ ti furnjia câ-lu criticai domnulù Ion Caramitru. - Nu easti tsiva, dzâshù, putets s-u tâljeats aesta cu Ion Caramitru. Nu shteamù câ aestâ numa "I.C." easti tabu tu aestu udã. - Nu mash aesta…va u tâljemù tutâ fraza! - Easti lucrulu a vostu. Io spushù atsea tsi minduii. - Aoa ama, nu easti ashi! ... Catayrafia Ca tu soni s-agiumsi, ca dit tihiseari, shi la problema a catayrafiiljei tsi s-featsi tu giumitatea a meslui Martsu. Di aestu lucru mini aspush ma multi lucri dit cari aduc aminti aoatsi: Voi ta sâ spunn câ tu cãrtsâli a catayrafiiljei (recensãmânt) a populatsiiljei tsi s-featsi cu psân chiro ma nâinti, tu pareia a natsionalitãtslor ghini cunuscuti, ashi cumù suntu: maghiarâ, ghifteascâ, rromâ tsi va dzâcâ, cumù âshi dzâcù Giftsâlji dupâ câdearea a comunismolui, easti tricutâ shi natsionalitatea aromânâ.Tsi va dzâcâ, natsionalitatea a Armânjlor easti tricutâ, chiola câ nu easti ea sh-pricunuscutâ ca etnii ahoryea, ama, pri ningâ ea easti tricutâ shi natsionalitatea macedo-românã ca unâ natsionalitati ahoryea di atsea aromânâ shi di alanti natsionalitãts. A Armânjlorù lâ sâ ma dzâcù di cãtrã xenji shi Vlasi, Vlahi, Cutsovlahi, Tsântsari etc. Ca s-nâ lomù dupâ aestâ mindueari, cumù câ easti unâ etnii macedo-românâ, lipsea sâ s-treacâ tu atseali cãrtsâ câ suntu shi natsionalitãts cu numili aspusi ma nsusù. Numa di "Macedo-român", tsi lâ si ma adâvgã a Armânjlorù, dupâ anlu 1880, fu loatâ di la numa a Sutsatâljei Culturalâ Macedo-românã, tsi s-amintã Bucureshti tu anlu 1879, cari numâ nu ari nitsi unâ ligâturâ

16 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. cu unâ natsionalitati macedoromânã, ti furnjia câ unâ ahtari natsionalitati nu easti tu veti, tu existentsâ, tsi va dzâcâ. Lipseashti s-adâvgãmù aoatsi câ, tu atselù chiro a anjlorù 1880, pritù noaua Sutsatâ Culturalâ Macedo-Româna tsi saminta Bucureshti, s-achicâsea unâ sutsatâ culturalâ namisa di comunitãtsli machiduneanâ shi românâ. A Armânjlorù, tu atselù chiro, Românjlji nu lâ dzâtsea Aromâni icâ Macedoromâni mea lâ dzâtse Machiduneanji (Macedoneni icâ Machidoni). Di atumtsea, dupâ unù chiro di ma multu di unâ sutâ di anji, Românjlji lâ spunù a Armânjlorù tutù ashi: Machidoni icâ Macedoneni. Numa di Aromâni, tsi fu sufsitâ di G. Weigand, easti ufilisitâ ma multu di ofitsialitãts. Numa a noastâ easti atsea di Armânù icâ di Machiduneanù. Alanti milets au ândreptulù s-nâ dzâcâ cumù vorù eali ama nu au ndreptulù s-nâ li ljea aesti numi. Natsionalitatea macedoromânâ easti unâ natsionalitati sufsitâ shi fu bâgatâ tu cãrtsâli di catayrafii ta sâ-lji minteascâ Armânjlji sh-ma multu dicâtù suntu. Tu chirolu di vârâ trei sâhãts, câtù tsânurâ filmãrli, s-azburâ di ma multi lucri ama a njia aesti ânji si pârurâ nai ma intirisantili...Tutâ muabetea a noastâ lipsea s-hibâ di unâ sâhati shi s-hibâ datâ pi postulù di televizii, nâ si spusi, tu doauâ emisiuni di câti giumitati di sâhati. Pi postulù di televizii ama tutâ muabetea fu njicshuratâ la giumitati di sâhati iara zborlu a meu tsânu vârâ 4 (patru) minuti ditù cari, dupâ cumù ânji si spusi, trei minuti furâ umpluti cu alâvdãrli fapti a Giunamiljei shi câftãrli di agiutorù câtâ ea, pi bunâ ndriptati, ta s-poatâ s-tsânâ aestâ emisiuni di televizii, sâ scoatâ unâ revistâ etc., iara tu alanti doauâ minuti ânji furâ dati vâr trei giumitãts di frazâ. Iavea ti tsi nu achicâsirâ tsiva tinirlu Vlatcu sh-tuts alantsâ telespectatori tsi dzâshu mini atumtsea. Cu tinjii armâneascâ (machiduneascâ), Dumitru PICEAVA
Frate Piceava! Ma tsâ pitrecu unâ spuneari, cari easti scriatâ di Ilia Colonja, unù scritorù shi poetù armânù tsi bâneadzâ tu unâ hoarâ a Arbinishiiljei. El ari scriatâ multu pi limba arâmneascâ shi da agiutari mari ta s-tsânâ yii limba la noi. Pistipsescu câ poati si s-tipuseashti la "Bana Armâneascâ". Cum s-u vedz sh-tini. Cu sântati, Jani Gusho

BANA ARMÂNEASCÂ

Hâbari di la “Giunamea”
Cum tu chirolu dit soni, ma multsâ inshi, colaboratori a noshtsâ, membri a clublui Giunamea Armâneascâ i participantsâ la emisiunji, comentarâ calitatea shi influientsâli tsi sh-featsirâ loc tu emisiunea Tv. ditu Apriir 6, 2002. Comitetlu di Cumândâseari a “Sutsatâljei Culturalâ Giunamea Armâneascâ” fatsi ândauâ limpidzâri: 1.Sutsata culturalâ Giunamea Armâneascâ, tsi s-amintã Constantsa tu anlu 1999, sum numa di “Clublu Giunamea Armâneascâ, ari tu scupo s-lucreadzâ trâ prucupsearea a limbâljei, a culturâljei shi a identitatiljei armâneascâ. 2. Sutsata culturalâ Giunamea Armâneascâ dutsi unâ alumtâ ti achicâseari anamisa di Armânji, ti atsea câ sinferlu a nostu easti ascâparea di la chireari a limbâljei shi a adetslor a noasti, sh-nu vrem s-participãm la actsiunji politicheshtsâ sum canâ sfera di influentsâ. Nu nâ minduim vârnâ oarâ s-mâryim, scutuyursim, i s-aspârdzem vidzuta publicâ a vârnui. 3. Colaborarea cu Toma Enache s-fatsi mash ti calitatea di regizoru shi di redactor mass-media. 4. Tuti viderli ofitsiali li fâtsem di la adresa a noasta : Giunamea1999@yahoo.com shi Giunamea2002@yahoo. com, sh-adâvgãm câ itsi alti comentarii fapti di la alti adresi, ti activitatea a sutsatâljei, a clublui i a emisiuniljei suntu puncti di videari personali (cum cafi un ari andreptu s-aiba). 5. Cu aistâ aradâ, vâ tindem mâna a tutulor, oaminji shi sutsati armâneshtsâ, cari au vreari ti Armânji, s-lucreadzâ deadun cu noi. S-da Dumnidzã s-imnâ lucurlu ambar! Comitetlu di Cumânduseari a “Sutsatâljei Culturalâ Giunamea Armâneascâ”

- Colonel, ãlj dzãsh, tini eshti om scuColonelu shi lat, cu academii… cãtse s-cãndãseshi "Nhima (post) Comunismulù" sina a ta s-ti bats prit cluburi? eara rãmãnã. Mini escu doctor. Aduchii cã alcoolu va-lj fãtsea arãu. Dupã niscãntu chiro, Filip ânj dzãsi câ-lù doari hicatlu. Lu mutrii, âlj dedù niscânti yitrii sh-lu ncãceai ta s-nu bea alcool. - Singur apã s-beau? Nj-u turnã cu câhâri. - Ma s-nu tradz mâna di beari, va s-tsã aspargã hicatlu…Lj-misurai niscânti functsii a hicatlui ti buneatsea-a truplui shi el s-ciudusi. Nu lu shtea aestu lucru. Filip avea tu Italii frati-su shi ficiorlu atsel marli a lui, cari eara di yinyits anj. Elj âlj pitirtsea pãradz. Ficiorlu va-lj pitirtsea shi unã viturã (amaxi). - Va ti fats cu viturã lji-dzãshù mini, dicara loai di hãbari aestã. Ia ca nu easti sh-ahãntu arãu capitalismulu. Ghini ma minduii cã Filip, cari sâ mbita ndasi, va surpa iuva cu vitura a lui, ti atsea, alantã dzuã, lu ncãceai. - Colonel, va s-fats ma ghini s-nu u ljeai vitura. Ficiorlu, a sã ts-pitreacã pãradz shi cu nãsh discljidi un club. El scãrchina caplu minduit. - Ai fricã s-nu cad iuva, a? - Ashi easti…-Ghini…va fac cum dzãts tini…Aveam loatã di hãbari cã, unã searã, dicara sã mbitã, s-bãtu cu-un alantu mbitat. El scãrchina napoi caplu minduit. - Cãtivâroarã… nu shtiu tsi fac… U cher mintea… Earam pi lucru slabã tsiavea lotã, dicara lu scoasirã la pensii. - U feci ti tini, cã nu vream s-armânâ unâ rãmânâ fârâ bârbat-su, lj-u turnai cu shicai. Unã searã intrarã tu club doi ficiori arãdzãndalui cu boatsi. Elj ãlj zburãrã al Filip. Un di nãsh lu ntribã: - Cu tsi noimã u-ai bãgatã atsea tabelã stri ushi? - Ma tini, tsi noimã-lj dai? Lã turnã zborlu colonelu. - Minduescu cã va dzãcã "Nhima Comunismul"! - Ficiorlji eara students. Atselj tsi ljavdzârâ, arâsirâ. Arâsi sh-Filip. Tu limba arbinusheascâ nhima s-dzâtsi "posht", cari s-aproachi di zborlu "post", ti astea studentsâlji tu minti a dratslor âlj dedirâ ali tabelâ ahtari noimã. - Tsi nu lâ neadzi tu minti a drastlor di ficiori, dzâsi Filip, dicara elj ishirâ dit club. Dupã ndauã dzãli avdzãi un ficior, cari-lj dzãtsea a sotslui: - Nidzem s-bem vârâ birâ la clubul "Nhima Comunismul"? Arâsh singur. Ilia Colonja

Dicara s-arâzvui dictatura, multsâ oaminj minduirâ câ va nâ yinâ bunetsli diunâoarâ. Ma nu fu ashi elj sâ nivrinarâ. Niscântsâ dzâtsea câ eara ma ghini ma ninti. Ahtari eara shi-un cunuscut dia meu. El eara colonel tu chirolu a dictaturâljei. Lu scosirâ la pensii dinintea-a chirolui shi el s-cârti multu. Lu acljima Filip. Atselj tsi-lù cunushtea âlj grea tuts Colonel. Ashi-lj greamù sh-mini. Unâ dzuâ-nji dzâsi: - Mini escu colonel fãrã ascheri. Neasirã di mi scoasirã la pensii tãsh canda earam aush. Capitalismul easti bun ti atselj tsi s-lja cu lucri lãi. - Ma ari multsâ tsi nu s-lja cu ahtari lucri, ãlj dzãshù mini. Lja-ti sh-tini cu vãrã lucru altu. - Mini am ânvitsatâ ti lucri di ascheri, nu am anvitsatâ ti alti lucri… Colonelu bea multu, pãnã cãndu sã mbita. Ma multili ori nidzea mbitat acasã. Aestu nji-u dzãsi muljari-sa, cari

Nr. 3 (29), 2002 17 Stavri Partsali avea multu mari mirachi s-cunoascâ (Patsali, Pazali) ditu Gârtsii noi locuri sh-oaminj, s-cunoascâ alti Tu chirolu ditù soni, nu para s-featsirã adets di atseali ditù Eptalog cunuscuts multsâ poets armânj ditù hoara a lui. Pi Gârtsii. Sh-aesta di ma multi itii tsi nu 1. Dimândarea a pârintsâlorù sh-a ninga poezia a lui va li zburâmù tora aoa. Ama, cu tuti câ patrioticâ, videmù ari niscântsâ tsi dzâcù câ yrafia latinâ pâpânjlorù: frats, si-u ânvitsãmù daima maxus tu shcurtili isturii cumù autorlu âlj ambudhiseashti Armânjlji ditù limba armâneascâ! 2. Himù eroilji a Pindului shi-a sh-alasã minduerli s-azboairâ tu altu Gârtsii s-anyrâpseascâ shi s-yivâseascâ Olimpului, ficiori a Dumnidzadzlor a chiro, tu alti locuri. Poati câ tamam cu caracteri latini, ia câ ari oaminj tsi au loculi shi-a amãrlorù… aestâ vreari âlù featsi sâ s-aproachi di mari mirachi ti fara a lor sh-tsi ânyrâ3. Di la Mandrâ la Câshari, boatsea a literatura xeanâ. Ashi, nâs stridusi ditù literatura chinezã ''Dzatsili Tavri'' (Cele psescu chiola poezii pi limba di dadâ. Armânjlor greashti limba a lorù! Ashi eara ljirtatlu Stavri Parzali, di 4. Cu flambura a soarlui shi a lunâljei, 10 Tavri???) al Kuan-Hsiu (832-912, caloyir budistu, poet sh-pictor) cum shi Athena. Nâs s-featsi la anlu 1936 tu stealili a tserlui tu loc shi amari hoara Gudovashde (adzâ Kalomira) ditù 5. Noi Armânjlji si zburâmù limba a niscânti poetati ama, varianta a lor pi armâneashti, di câti shtimù, nica nu fu Pindu shi, ashi cumù singurù dzãtsea, di nostrâ shi s-nâ dishtiptãmù tu lumea tipusitâ. njicu ânyrâpsea cu mari mirachi shi si- mushatâ ca bârbats! 6. Dit biserits sh-dit ayalmili a eroilor, vdai poezii 'ti Vlahi'. Nâs ari scoasâ ma Dolji Dumnidzãlu nâ veaglji limba a multi cãrtsâ di poezii sh-di shcurti isturii pi armâneashti ama sh-pi gârtsea- stripâpânjlorù… Tu munti shideamù dolji 7. Dit gurli a noastri easi unâ boatsi di shti. La 1985-'86 pitricu la redactsia a aclo iu florli muscuvulsescu... eti: pâpânj, ficiori sh-nipots, cafi unâ revistâljei Zborlu a nostru di Freiburg, plâcârii s-u ânvitsãmù limba armâneaNinga unâ cupâ bem dolji, ninga unâ, ninga unâ... ditù Ghirmânii, unù dictsionarù scâ, di relighii, fumealji, pãtridâ! Mi furã somnul oaspe, armânù-gârtsescu tsi el ishishi lu ari Unâ ntribari tsi pari câ multu lu-ari oarâ shi fudz ! adratâ. S-pari câ tu aestu dictsionarù frimtatâ poetlu ''Iu him noi?'', pari câ shMâni tu bunâ dzuâ ti ashteptu Stavri Partsali adunã multi zboarâ di aflâ apandisi tu poezia cu idyea numâ: ama, vre, si-nj mata yinj… arâzgâ latinâ ufilisiti maxus tu locurli Iu him noi? ditù Pindu, zboarâ tsi ti multsâ adzâ Lilicili suntu nicunuscuti. Noi, nu avem patria a noastrâ, Poeziili shi shcurtili a lui isturii furâ Mushata primuvearâ fudzi Nu avem loclu a nostru, tipusiti, câtù fu tu banâ (pânâ tu anlu pri-ayalea, pri-ayalea - iu s-dutsi? Nu avem 'nâ tsarâ a noastrâ… 1996 -?!) tu revistili Zborlu a nostru, Mutrescu ninga unâ oarâ lilicili Noi pulji azbuirâtori Fenix (Skopje - tu Machidunii) shi shi cupa di yin shi-ntrebù: Tu xeani locuri sh-la niori… Minduearea armâneascâ (Constantsa ''Ti cari s-mârâghisescu florli, Noi, him ispati di oaminj tu Românii). ti cari mata s-facù ahãtù mushati?'' Sti loclu aestu… Vrearea alù Stavri Partsali ti fara-lj Cari bânãmù njljii di anj… armâneascâ u ducheshtsâ nica di cumù Punti di cheatrâ …………………………… ahurheshtsâ sâ-lji yivâseshtsâ stihurli: Punti di cheatrâ, câlivâ di palji Noi himù! ''Ti am tu inimâ/ Dultsea a mea farâ!/ aratsea apâ ditu arâu Noi himù… iu s-avdi zborlu Ca unã lilici mushatâ/ Tu frândzâ treatsi anamisa di dolji muntsâ… shi cânticlu Armânescu! vlahâ'' - dzâtsi poetul, i ''Ti am tu inimâ/ Soari limpidzâtù, Ca unâ viatsâ aleaptâ,/ Ca unâ sorâ arâhati di alpogii, di vimtu Shi adâvgãmù, tut cu zboarâli a poetnjilâoasâ,/ Ca unâ mumâ durutâ,/ Tu sh-anasâ ditu agru cu schicuri. lui, ''noi Armânjlji, multu vruts di truplu a ljei nuntru!'' Aestâ aumbrâ di virdeatsâ La anlu 1988, Stavri Partsali pitricu ti Dumnidzãlu''. easti ma mushatâ shi di flori ! Ti Stavri Parzali Armânjlji shi lumea tipuseari la “Zborlu a nostru” unù ''Eptalog'', âlj dzâsi nâs, dimi 7 minduiti armâneascâ suntu anaparti di chiro shi Stavri Parzali muri la anlu 1994, tu di thimeljiù ti Armânami. Eptaloglu lu locù, nu au sinuri apufusiti di om. meslu Martsu. Eara tu ilichia di 58 di ânyrâpsi sh-pi armâneashti ama sh-pi ''Loclu a nostru easti mari'', dzâtsi anj. Cu Stavri Parzali putemù s-dzâtgârtseashti, canda ti unâ ma bunâ Parzali, ''him frats, noi Armânjlji, di semù câ s-asteasi unâ boatsi tsi nica Pindu, Olimpu sh-di Parnasulù''. achicâseari a urnimiilorù a lui. avea multi ti spuneari! Lipseashti s-dzâtsemù câ aesti 7 urni- Ama, cu tuti câ prota tsâ si pari câ va-lj Ma suntu texti publicati tu Zborlu a mii ishirâ prota tu Gârtsii deadunù cu arâdâpseascâ Armânjlji tu un locù, tu Nostru nr 1/1992 (un pirmith - Regina alti poezii a autorlui tu cartea ''Vlahika unâ reghiuni, poetlu dzãtsi tu bitisitâ pãpushã); Z. N. nr.2/1989 (anlu VI) pimata''. Di itia câ tu aestâ njicâ carti ''pirghios, sti-un Soari sh-unâ Lunã/ ''Vlahica numtã''; Z.N. 3/1990 - Vlahlu poetlu bâgã shi stihurli a lui pi bânãmù di njilji di-anji/ tu tsara a cãlãtor (njicã isturie ti ficiurits) armâneashti ama cu yrami gârtseshtsâ, noastrâ, tu loclu a nostru''. Multu mushati isturii sumù numa dip pi prota frândzâ ari ânyrâpsitâ: Marilena BARA ''Inima tutâ azboairâ di vreari cându ''Mitologhia armâneascâ'' tipusi Stavri Parzali la anlu 1987, Athena ama limba a noastrâ poemati ari''. pi gârtseashti.

BANA ARMÂNEASCÂ

POETUL STAVRI PARZALI -

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful