16

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ Shi ploai aoa nu va s-da. Lailu om fãrã limbã Nji spusi: Scriatã-i cã tserlu va s-disfacã Shi dzeaditlu a domnului va s-dipunã Va s-ducã pri la om di om Shi va nã spunã Cari u tsãni tinjia Cari u arucã arshinea. Tsi lilici di-t gãrdinã anjurdzim Cu tsi carni ti prãndzu nã suturãm. Lailu om fãrã limbã Corbul-i aspãreat Di plãcãria a dunjeailjei Di dishirtarea a nãmuziljei Sh-di un pon di shilji Cã antroclji lji intrã Shi oclji lji lãcãrmeadzã. Ti lailu om fãrã limbã Cari mintea sh-u ari chirutã Preasinili ahurhirã Sh-putes nu va s-dipiseascã. Corbul di om Limba sh-u ari agãrshitã Bituli, la mirmintsãlj armãneshtsà.

Aestan lãndurli amãnarã
Aestan lãndurli amãnarã Cã anda antser azbuirarã Dighios tu ubor nã numtã vidzurã. Dipusirã corbili s-veadã Cari nun cu catsi hlamburã, Tsi oaminj la harauã s-adunarã. Aestan lãndurli amãnarã Cã shi eali vluisitili La numta cu nunlu s-hãrsirã. Njilji di anj tricurã Lãndurli sã anvitsarã La numta a noastrã armãneascã Cu cãnticlu a nostru s-hãrseascã.

VANGHIU DZEGA
Tuts lu achicãsescu Ma canã nu s-hãrseashti. Tu soni Dip tu soni mi ved mini Tu veclju portu armãnescu. Mi aplec shi ljau nã carti Shi tu carti mira nji scrii: Him hãrsits s-vã dãm di shteari Him hãrsits Doamne s-vã cãlisim La haraua a agãrsheaticlui, La haraua a agãrsheaticlui.

Invictus
Aseara mi priimnam ca jilos Pri ninga un arãu cãmpuljos Vini nã ploai mintitã cu soari Nior di cari canã nu s-aspari. Canda jeali lji eara s-mi udã Cã ahurhi s-da fronimã, fronimã. Li mutream chicutli unã cãti unã Cum tu apili a arãului s-adunã. Largul arãu tu ma mari va s-intrã Shi marli tu amarea va s-chearã. Tsicluslu canda nu va s-dipiseascã Ashi-i dzãsã totãna s-difturseascã. Apili sumnuroasi minduit li mutream Stri eali bãteari di chicuti avdzam. Ploai sh-da minutã, arãulu sh-curã Di dor lãcãrnji pi prosup archiushurã Dor di chirolu cã bãnjli nã li tsasi Tu cseani chindimati iu Torna armasi. Cãntitsli anoastri ca chicuti s-hibã Dit carti s-easã, tu arãu ta s-intrã Arãulu anostru armãnescu mari s-lu adarã Nauli gheneratsii cu amintiri s-li adapã Shi s-creascã, s-creascã pit lumea tutã Nauã banã armãneascã la tuts noi s-aducã.

Vãsãlia a orghilor
Creashti Tu nã padi tutã cu schinj Nã lilici fãrã zãrtsinj. Greashti Mãxãnlu cu boatsi hãidipsitã Cã dada a lui nica-i nicãrtitã. Ambeatã Voaha dultsi di la mãrshi hãbinatã Feaminã mushatã pi crivati durnjitã Nica unã oarã greashti Shi nãdia creashti Di va mi ambeatã Njurizmã di mãrshi goalã Njurizmã di lilici aroshi Tu vãsãlia a orghilor Sum tsiuratlu a corghilor.

Alberlu
Videam un alber tu mesi di pãduri Dimneatsa-i tãljeat, cãciup alãsat. Traptu-i lemnul shi arcat tu soari Lumãchli lji si usucã shi el moari. Mini shtiu cum mi duchescu Ma, carishtii corbul di pom cum s-ducheashti. Trec dzãli, trec anj, trec secoli Totãna vãrã di alberlu plichiseashti. Ancasã, bun foc la vatrã sh-adarã Iarna sã angãldzashti cã uscat easti. Mini shtiu cum mi duchescu Ma, carishtii corbul di foc cum sducheashti. Dzãc cã aclo pomlu iu-l tãljarã Creashti nã nauã tinirã, ljanurã Ma desi ljanura va s-dãnãseascã Cã fãrtãnjli suntu cu mari fortsã? Mini shtiu cum mi duchescu Ma carishtii corba di fãrtãnã cum sducheashti. Voi cu zboarãli ameali apanghiu sadar S-creascã shi aumbrã tãfoasã sadarã. padea goalã cu alberi s-u pãdureadzã Shi armãnlu diznãu, diznãu sanalteadzã. Mini shtiu cum mi duchescu Ma carishtii corbul di armãn cum s-ducheashti.

Angrupumintu fãrã mortu
Nãinti nã mushatã feaminã Cu portu ca di anveastã Albi stranji di baletanã Balet gioacã fãrã muzicã. Dupu ea Un preftu cu carti tu mãnã Aleadzi plãcãrii ti la Dumnidzã Pi nã limbã ti ciudii Pi limba a mea armãneascã. Dupu el: Arãdãrichi di bãrboshi oaminj Tu lai stranji ca di jeali Cu arãs pi prosupuri. Angrupumintu tu nã vali! Dupu elj: Un paljiacio hãrios Tu stranji chindisiti Ansari shi sã hãrseashti Cã plãcãria a preftului Pãnã la el nu agiundzi. Dupu tuts: Un ficiuricu cu ãrchi Tu stranji di sãrbãtoari Azboairã shi s-agioacã Greashti shi zburashti

Lailu om fãrã limbã
Lailu om amprustat Limba sh-u ari agãrshitã La agresia Anda oaspit eara aclo. Tu irinji Anda pi dzeaditi s-imna. To atsel kiro Anda muljerli goali durnjea. Lailu om fãrã limbà Nji dzãsi cã Laea-nj nãmuzi tsi u alag Di pi prag pi prag Va s-toarnã sh-cu ea va s-trag. Cã lãcãrnjili tuti li lãcãrmai Cu mãna cheatrã largu aminai. Pi trandafilã aroshi Pi trandafilã galbinã. Mini escu aoa

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (31), 2003

17

Sãrbãtoarea a Muljeariljei Armânâ
Dumânicâ, 2-li di Martsu, Sutsata Culturalâ Armâneascâ featsi unâ musheatâ adunari la sediul a ljei cu scupolu: yiurtusearea a Muljeariljei Armânâ. Anveasti nauâ, dadi cu ficiurits, mai cu nipots, tuti furâ ashtiptati di tiniri feati alâcâxiti armâneashti tsi chirnisirâ cu culacù, dultseami (lâcumi s h i zahari) cumù shi cu câti unâ chelchi d i archii. Z o e Carabash ghinui oaspitsljli tsi sIrina PARIS adunarâ la aestâ sãrbãtoari shi dapoaia deadi cali a prezidentului a Sutsatâljei, Dumitru Piceava sâ zburascâ ti rolu tsi l-avurâ muljerli armâni ti tsânearea tu banâ a limbâljei shi a miletiljei armâneascâ. Tutù nâs adusi aminti di adetea a âncurunãrlor endogami la Armânji, adeti tsi agiutã multu la tsânearea tu banâ pi heotea a chirolui a grailui pãrintescu, a adetslor shi-arãdzlor armâneshtsâ. Furnjii bunã ta s-nâ adutsemu aminti ti adetsli a meslui Martsu, tsi ânchisea cu semnulù a primuveariljei, Martsulù. Maia lâ bâga,un chiro, a atsilorù din casâ (feati shi ficiori) martsulù (unù hirù ashtsâtù, aroshù cu albu, di lânâ i di bâmbacù) ca ti sânâtati. Mutreamù la unâ moashi cu semnu tu frâmti shi-nj yinea “s-mi ânclinù la crutsea ditù frâmti ali mai” câtse ashi shtiurâ eali s-apârâ pistea crishtineascâ. Shi cara nitsi aestu semnu nu –lj dânâsea pângânjlji, atumtsea sfeatsirâ bana curbani cata cumù Shana ditù avdzâta Gramoste, a curi zboarâ ditù soni suntu unâ cutrimburoasâ dimândari :”Loats-nji mârsha, voi pângânji/ Nu-s da featili di-Armânji/” Shdapoaia ma marea curbani a dadilorù di armatoli tsi sh-deairâ atsea tsi avurâ ma scumpu, hiilu, ti apârarea a vatrâljei strãausheascâ. Ama shi pidimolu a lorù di cathi dzuâ: s-crescâ 7-lj i 10-lj ficiori, sâ-lji hârneascâ, s-lji-anveascâ cu stranjlj cusuti cu mâna shi s-lâ adarâ dhoarâ tu arâzboilu tsi nu-s muta di mpadi, s-asteptâ cu nãmuzi nicuchirlu fudzitù anji arada tu xeani, sâ-lji tiniseascâ socârlji shi snu lâ greascâ un zborù naxina. Tâcutâ, livendâ, chibara nicuchirâ armânâ purta cu harauâ aestâ greauâ furtii câtse eara ti fumealjia a ljei. Aproapea tuts poetslji a noshtsâ spusirâ câ Dada easti Fara. Ama maxus di tuti eali, Armânili lâ deadirâ a ficiorlorù a lorù unâ oarâ cu laptili di dadâ, scumpulù graiù di dadâ. Shi atumtsea anda zborlu armânescu eara fuvirsitù di ehtsrâ, dadili shi zbura, ascumta cu ficiorlji armâneashti. Ti atsea, vahi, multsâ poets luyursescu câ Dada easti Fara. Ea easti atsea tsi amintâ fumealji. Ama shi ma multu ea xanamintâ, pritù praxea armâneascâ tsi lâ u deadi a ficiorlorù. tutâ ihtibarea a noastrâ ti Maili shi dadili a noasti. Ti atsea protsli armânji u cântara ahântu Muljearea shi Dada Armânâ. Sigura furtia a muljeariljei di adzâ easti ma lishoarâ, câtse si caftâ s-tsasâ chilinji. Ama ea lipseahti adzâ s-tsasâ musheatlu graiu armânescu cu cari sh-anveascâ ficiuritsli a lorù. Featili tiniri di adzâ nu mata poartâ flurii di gushâ ama tinjia shi nãmuzea di Armâni tsi u anveatsâ di la dadi potù s-u poartâ cu mari pirifanji. Aestâ easti dhoara di la maili a noasti shi borgea nai ma mari a dadilorù a noastri. Câtse? Ta s-himù tru numirù, anamisa di alanti milets.”Tra s-himù tru numirù” fu shmesajlu a câlindariljei armâneascâ tsi u apruchearâ Muljerli armâni, ca dhoarâ (martsu) di la deputatlu armân Custicâ Canacheu. Pi ninga cadurli ma veclji (Manachia) i ma nali, pi câlindari ari shalti ahtãri zboarâ mintimeni (“fârâ dadâ, ca pulji fârâ cloci”) tsi prindi s-ti bagâ pi mindueari greauâ. Unâ muljeari ama, tinjsita Ileana Radu, ditù fumealjea a Papahageadzlorù featsi dhoarâ a Sutsatâljei Armâneascâ stranjlu di yrambeaticù a lingvistului Tache Paphagi, tsi ashi cumù shtits nu fu ansuratù vârnâoarâ. Sarica lai shi albâ, bârnu, câmeashea, cioaritsli, tuti aesti yishteri tsânuti tu sfinduchea a dadasa-i a li Ileani, va s-hibâ spusi tu muzeulu etnografic tsi va s-hibâ spus la Sutsatâ.

Tutnâoarâ di unâ mari axii (valoari) spiritualâ easti shi vula cu cari Tache Papahagi simna manuscrisili. Dupu aestu momentu emotsionantu, Irina Paris zburâ ti comitetlu di initsiativã ti adrarea a “Clublui a Muljerloru Armâni ti dialog intercultural”, tsi s-aibâ ca scupo agiutorlu tsi poati s-lu da anvitsata armânâ ti fâtsearea cunuscutâ a culturâljei shi-a spiritualitatiljei armâneascâ. Unâ paradigmâ ti intelectualili a noasti easti prof. Matilda Caragiu Mariotseanu, ti cari, unâ altâ anvitstatâ armânâ scria câ easti “Savantul di nafoarâ, Armâna dinuntru”. Tutù ea easti poeta tsi ânyrâpsi ahântu musheat ti hãrli a Dadiljei shi-a muljeriljei armânâ, furnjii ti cari aleapsirâ ditù stihurli a ljei, Toma Enache, Geacâ Ciona shi Andreea Bishinicu. Feati shi ficiori di la Sculia pi armâneashti alepsirâ shi eali ti dadili a lorù unù mânucljiu di musheati poemati: Sorina Nicolae, Cosmin Geamalinga, Cata shi Dana Custurâ. Shhârsirâ mamili, cu botsli a lorù hrisusiti, cântâtorili: Flori Costea, Aurelia Caranicu, Yeanula Gheorghe. Iholu cama vecljiu armânescu s-avdzâ tu boatsea ali teta Maria Andon shi alù Vasili Topa, unâ boatsi ti anami. Vasili Topa cântã shi fârshurâteashti deadunù cu fratslji Yioryi shi Nelu Bracea shi cu Custicã Hristu di la pareia Pirifanlu. Ansamblul “Pilisterlu” fu atsel tsi dishcilisi programlu artistic cu unù c u n u s c u t ù Marushca Yioryi cânticù di primuvearã “Bati vimtul shi pulji tuts/Iea Armânjlji ansusu tu muntsâ?) shi tutnâoarâ ânclisi manifestarea artisticâ cu ândauâ giocuri armâneshtsâ (Mavrumata, HagiuSteryiu). Tu soni, tuts atselji tsi loarâ parti la aestâ alithea sãrbãtoari a Muljeariljei Armânâ (lipseashti sâ-lj adutsemù aminti studentsâlji ditù Machidunii shi dl. secretar di la ambasada ali Machidunie, Yioryo Tufa) furâ câlâsits la piti shi dultsenji, adrati tut di mânjli lucrâtoari a dadilorù armâni. Ti multsâ anj, durutâ Dadâ Armânâ shi s-ti hârseshtsâ daima di fumealjia-ts prucupsitâ!

Aurica Piha

18

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ mindueashti ashi ama ti atselji multsâ Armânji cari tsâ adyiuvâsescu revista, nu easti ghini, câ nu minduescu ashi. Tinjisite Mita, s-avdzâm mash di ghini sh-s nâ videm cu ghini. 28.01.2003 Bucureshti Lifteri Naum

CARTI DI LA LIFTERI NAUM
Domnului Dumitru Piceava Mi arisirâ multi articoli dit numirlu 4 (30)/2002. Ânji feciù chiro sh-li adyivâsii tuti. Evenimentili armâneshtsâ furâ multi tu aestu chiro shi aproapea avushi corespondentsâ di la tuti. Nu anyrâpsishi un zbor di la Etno Festival Mulovishtea 2002 - Macedonia, cari fu un mari evenimentu ti armânamea ditù Macedonia shi Balcanji. Au materiali anyrâpsiti pareia di la RRI Sectsia Aromânâ: Irina Paris, Aurica Piha shi Toma Enache. Un di ei va tsâ li da ma-s li caftsâ. Mi ariseashti câ anyrâpsescu tiniri armânji la Revista Bana Armâneascâ. Mi arisirâ multu interviurli cu prof. Ahile Lazaru shi arhitectul Sotir Bletsa dit Gârtsii. Azburâi sh-mini cu nâshi cându mi adunai Constantsa sh-Bucureshti. Sh-un sh-alantu vor ghinili a Armânjilor ditù Gârtsii, cându stai di zbor cu nâshi, ama cafi un sh-ari calea a lui. Mi arisi shi pag. 30 ama nu tutâ. Mini loai parti la ma multi andamusi cu Armânjlji ditù Macedonia shi Vârgâria, iu s-prezentarâ scrisori di la protlu ministru român. Di doi anji ncoa, tu tuti aesti dâmândãri, anyrâpseashti câ Guvernul ali Românii va s-agiutâ Armânjlji dit statili di nafoarâ ta s-poatâ s-aibâ pi limba armâneascâ bâsearicâ shi shcoalâ (sihãts pi stâmânâ). Voi, ndoi Armânji di aoa din tsarâ, vrets populù armânescu sh-tu România. Baea chiro pistipsii sh-mini câ easti ghini s-hibâ ashi, popul armânescu ahoryia sh-tu Românii ama nu easti ashi, câ nu ai tsi documenti s-aspunji. La unâ andamusi a Armânjilorù la amfiteatrulù N. Iorga di la Universitatea di Bucureshti, cu prof. Djuvara, monitorizatù di tinjisitlu Alexandru Gica, mutaiù boatsea ta smi avdâ tutâ lumea, sh-dzâsh câ easti ghini s-câftãmù ta s-himù shi aoa popul ahoryea, câ himù ma veclji di Dacoromânii iara Branislav Shtefanovschi di Tetovo - Macedonia avea niscânti argumenti ti aestâ câftari (mi avea arisitâ multu cãrtsâli al Brane sh-lu pistipseamù câ easti dealihea). Profesorlu Djuvara lo zborlu shargumentã ahâtù di ghini sh-mushatù câ avemù originea comunâ Armânjlji cu Daco-românjlji sh-nu ahoryea, câ mi bâgã pi mari mindueari. Di iu shpânâ iu, noi Armânjlji cari anvitsãmù

carti pit statili iu bânãmù tinjisitsâ, ama nu avem faptâ studii shi cercetãri ti zânamea a Armânjilorù, putemù ta sformulãm pâreri cu puteari di sentintsâ: „him popul ahoryea". Di la atsea andamusi tricurâ vârâ doi anji. Adyivâsii tsi anyrâpsirâ mãri profesori armânji di istoria sh-originea a Armânjilorù. Aeshtsâ profesori bânarâ shi anyrâpsirâ tu Roânia ninti di anjii 40 shtu multi alti stati di nafoarâ iu nu iambudyiusea vârnâ s-nu dzâcâ dealihea. Tuts, ama tuts dzâcu câ originea a noastâ easti comunâ cu a Daco-românilor. Ama pânâ tora, mini nu am avdzâtâ câ vârnâ mari anvitsatù di nafoarâ ari anyrâpsitâ câ Armânjlji suntu populù ahoryea, tuts dzâcu:originea easti comunâ cu Dacoromânjlji. Nu avemù argumenti câ tu România scâftãmù s-himù populù ahoryea. Avemù argumenti ta s-câftãmù ndrepturi tu România ti minoritati culturallinvisticâ: -la shcoalâ, niscânti sihãts tu stâmânâ aclo iu ari Armânji ori pot sadunâ Armânji; - la bâsericâ, iu ari Armânji cama tricuts, icâ tu atsea hoarâ suntu majoritari, sh-ari sh-preftsâ armânji, putem s-câftãmù slujbâ pi armâneashti; emisiuni la posturile publice de radio shi tv, finantsate di statlu român: cându prezintâ istorie, literaturâ, poezii, giocuri, adets di tricu-tlu chiro icâ dit aestu chiro; - reprezentantsâ la ambasadili româneshti dit Balcani a Armânjilorù ditù România cari shtiu ghini armâneashti ta s-tsânâ ligâtura cu comunitãtsli armâneshti dit xeani ti alâxeri culturali shi economitsi. Putem s-câftãm sh-multi alti, ama va shim pi unâ cali tuts atselji cari minduiescu ghini ti armânami aoa tu Românii sh-pot s-adarâ ghinets nu mashi zboarâ fârâ tinjii. Sh-tora tu soni, nu mi arisirâ zboarili di la pagina 31 al Dina al Goga. Nâs ansari cafi oarâ cându vârnâ anyrâpseashti vâr zbor anaxi, ta s-tsânâ cu el, ama nu poati s-ascoatâ tu miydani tsiva bun faptu di el ti armânami. Cându vidzu i avdzâ nâs câ Românjlji dit locurli istoritsâ nu sacâchisescu anda azburãscu româneashti? Ama tini tinjisite Mita cându ai vidzutâ câ nu s-acâchisescu Românjlji di la un capu la alantu a statlui? Sh-deapoaia cara nu easti ashi, câtse li publicashi atseali zborâ uruti? Va s-dzâcâ lumea câ ashi mindueashti pareia di la redactsia a revistâljei sh-unâ turlii atselji cari ti agiutâ s-ascots revista. Minduea-ti câ nu-i ghini ni ti tini i ni ti alantsâ. Poati s-hibâ ghini ti Dina al Goga sh-ti nica vârâ altu cari

Apandisi
Tinjisite domnule Lifteri Naum, Ânji pari ghini câ vâ arisi turlia di cumù fu anyrâpsitù nr.4 (30)/2002 a revistâljei Bana Armâneascâ. Cu tuti aesti nâ câtuyursits câtse nu anyrâpsimù tsiva di Etno Festivalu Mulovishtea 2002 ditù Rep. Macedonia, cari fu, ashi cumù aspunets sh-voi, un mari evenimentu ti Armânami... Lipseashti s-nâ achicâsits câ revista easti anyrâpsitâ di unâ mânâ di oaminji sh-nu s-poati ta s-hibâ acâtsati tuti evenimentili tsi s-tihisescu tu lumea armâneascâ. Noi apruchemù materiali ti revistâ di la tuts atselji Armânji icâ di altâ mileti cari au dhoara ta sâ-nyrâpseascâ shi vrearea ta s-nâ li pitreacâ s-li publi-cãmù.Ashi sta huzmetea sh-cu Reda-ctorlji di la R.R.I., icâ di la altu postu di Radio i di televizii ditù locurli machiduneshtsâ. Pânâ aoatsi, tinjisite domnule Lifteri Naum, iu vâ spunets punctulù di videari ca cititorù a revistâljei, tuti lucrili suntu buni sh-la loclu a lorù cu voi. Atumtsea ama, cându voi vâ anãltsats la tesea di reprezentantu a chivernisiljei româneascâ, lucrili nu mata suntu la loclu a lorù sh-lipseashti s-li limbidzâmù niheamâ. Easti dealihea câ chivernisea românâ, dinâoarâ dupâ câdearea a comunismolui, sh-nu di ndoi anji, cumù aspunets voi, ahurhi s-aibâ tsiva sinferù ti Armânjlji autohtonji shi, dzâtsemù noi, nu easti unù lucru arãu. Prota ahurhi ta s-da bursi ti tinirlji Armânji ditù locurli machiduneshtsâ ta s-facâ facultati România. Scupolu a chivernisiljei nu eara sh-nu easti ta sagiutâ Armânamea ta s-amintâ tsiva mea eara sh-easti aplo (ashi cumù fu sh-easti scupolu a tutulorù chivrnisilorù tsi adarâ ahtari lucru): vru sh-va ta sâ scoatâ dealihealui niscântsâ ânvitsats armânji, ama ânvitsats cari s-agiungâ s-hibâ ca dealihea niscântsâ Românji safi. Sh-ca dealihea, niscântsâ di tinirlji

BANA ARMÂNEASCÂ armânji tsi bitisirâ facultãtsli România inshirâ oaminji ânvitsats cu minduearea di Românji safi. Altsâ armasirâ tutù cu minduearea cu cari vinirâ ama nai ma multsâ di elji cari vinirâ ca Vâryari, Arbineshi etc. - aesta easti tihea a noastâ -, inshirâ oaminji anvitsats cu minduearea di Armânnji safi. Paradiymi avemù ca baea. Lipseashti s-adâvgãmù câ Chivernisea românâ nu lji-agiutâ mash tinirlji armânji s-facâ facultati mea lji-agiutâ shniscântsâlji di lideri armânji. Aeshtsâ lideri a Armânjilorù autohtonji yinù Bucureshti - iu dormu pitù hoteluri di luxu - sh-caftâ agiutorù di la Chivernisea românâ. Shi Chivernisea românâ lâ deadi shi vahi, va lâ ma da. Multu ghini aestu lucru ama problemâ easti la turlia a câftariljei. Aeshtsâ pseudolideri a Armânjlorù autohtonji caftâ agiutorù tu numa taha, a Românilorù di pisti sinuri!?!? Pistipsescu câ nu easti ananghi ta s-lâ dãmù sh-numa alushtorù pseudolideri ti furnjia câ voi u shtits tutù ashi di ghini cumù u shtiu sh-mini. Va s-yinâ oarâ cându va li scutemù tru migdani sh-numili alushtorù patriotardzâ. Shi agiutorlu tsi-lù loarâ aeshtsâ pseudolideri nu-lù ufilisirâ ta s-dishcljidâ vârâ bisearicâ icâ vârâ sculii armâneascâ mera cari shtii ti tsi. Sh-tora s-tritsemù la problema a noastâ, a Armânjlorù di România. Vidzumù cumù suntu agiutats Armânjlji autohtonji ama nu vidzumù cumù furâ sh-suntu agiutats Armânjlji di România. Apandisea easti limbidi: cu tsiva. Dimândarea 1333 nu fu bâgatâ ici tu practichii. Nitsi nu fu loatâ tu luyurseari di Chivernisea românâ. Ma multu di ahâtù: atseali sculii di Bucureshti shi Constantsa iu s-avea dishcljisâ cursuri optsionali ti ficiuritslji armânji furâ âncljisi. Nafoarâ di emisia pri limba armâneascâ, tsi easti tsânutâ la Radio Constantsa di Mariana CaciandoniBudesh nu s-dishcljisi nitsi unâ turlii di altâ emisii la Radio. Di emisii pri limba armâneascâ la telivizia românâ nitsi nu s-bagâ zborlu. Atseali emisii pri limba armâneascâ tsi li adra tinirlji di Constantsa furâ adrati cu pâradzlji a niscântorù Armânji cuvârdadz. Idyealui lucru easti sh-cu emisia armâneascâ tsi u tsânemù noi tora la ETNO Tv. Ditù partea a statlui, dupâ cumù shtits, nu avumù sh-nitsi nu ari vârâ Armânù agiutorù, nafoarâ di bunjlji a voshtsâ fârtats H. Cândroveanu shi A. Papari cari andrupãscu ideia - tsi u acâtsatù sh-voi ditu azborù sh-nu-lji mata dats cali, tinjisite domnule Naumù -, cumù câ Armânjlji suntu Românji iara limba armâneascâ easti dialectu a limbâljei românâ. Nâ câtiyursits câ noi, ndoi Armânji di aoa, vremù populù armânescu shRomânia a câ nu avemù tsi documenti s-aspunemù. Unlu di documenti cari s-aspunâ câ Armânjlji suntu populù ahoryea di alanti milets himù noi, Armânjlji tsi nica bânãmmù shi tsi minduimù sh-duchimù armâneashti. Tsi vrets voi unù semnu ma mari di atselù câ, dupâ unù chiro di 80 di ani di anda vinirâ tu locurli româneshtsâ, Armânjlji s-aspunù câ suntu Armânji sh-nitsi cumù Românji? Tsi vrets unù altu documentu ma mari sh-ma dealihea dicâtù atselù cari easti datù dupâ catayrafia (recensãmânt) di anlu tsi tricu sh-iu easti zborlu di unù numir di 25.000 (tsisprâyinyits di njilji) di Românji tsi s-declararâ Armânji? Cumù putets s-dzâtsets câ tuts mãrlji ânvitsats dzâcù câ taha noi Armânjlji avemù idyea arâzgâ cu Românjlji? Vahi avdzâtu sh-di marli ânvitsatù A.D.Xenopol cari aspunea câ dialectili aromân shi daco-român (cumù eara luyursiti unù chiro) suntu limbi ahoryea sh-nitsi cumù idyealui. Voi, domnule Lifter Naum, cari vâ luyursits Românù, cu tuti câ hits di arâzgâ armâneascâ, putets s-bânats ma largu ashi cumù vâ luyursits voi ama nu avets ndreptulù ta s-dânâsits alantsâ Românji di arâzgâ armâneascâ ta sâ-shi caftâ ndrepturli tsi lâ si pricadù di la Dumnidzã. Ndreptulù, ca paradigmâ, sâ si-ncljinâ alù Dumnidzã pri scumpa-lji limbâ pârinteascâ, limba armâneascâ. Voi bânatù alargu di Armânji tutâ bana, dupâ cumù aspuneats unâ oarâ, shi alâgats ta s-amintats câtù ma multsâ pâradz. Ghini featsitu. Ama tora, di cara vâ vidzutù axitâ atsea vreari, vinitù tu lumea armâneascâ, di vârâ ndoi anji, shprotlu zborù cari lu avdzâmù di la voi, la unâ andamusi, fu atselù di “dialectul aromân”!?!. Tora yinits shi nâ dzâtsets câ noi Armânjlji avemù unâ idyea arâzgâ cu populu Român sh-ti atsea nu avemù ndreptulù s-câftãmù s-himù pricunuscuts ca populù ahoryea. Vâ adutsemù aminti câ sh-tu Gârtsii easti unâ idyea teorii ama nu s-uidiseashti cu a voastâ. Dupâ cumù pistipsescu câ shtits, aclotsi s-aspuni câ Armânjlji au

Nr. 1 (31), 2003

19

unâ idyea arâzgâ cu Gretslji iara limba armâ neascâ easti unù idiomù a limbâljei elinâ. Argumenti, cumù câ Armânjlji suntu altâ mileti dicâtù atsea a Gretslorù icâ a Românjlorù suntu câti vrets voi. Populu armânescu nu ari unâ istorii comunâ cu nitsi unù di atseali doauâ milets, gârtseascâ icâ româneascâ. Tu tsi mutreashti ca limba armâneascâ s-hibâ unâ cu limbili elinâ icâ româneascâ lipsea ca ea s-hibâ fructulù a unui singurù populù shi cari s-bâneadzâ tu unù singurù locù. Dupâ cumù shtits populu armânescu s-apreasi, ca mileti, tu locurli ali Machidunii sh-nitsi cumù nu tu locurli gîrtseshtsâ icâ româneshtsâ. Tuti aesti suntu argumenti ca Armânjlji di România - tu unù numirù di vârâ 26.500, cumù sh-aspurâ câ suntu la catayrafia ditù anlu tsi tricu -, s-aibâ ndreptulù ta s-caftâ s-hibâ pricunuscutù atsea tsi suntu shi maxus: unâ mileti ahoryea di miletea româneascâ sh-nu mash s-caftâ ndrepturi ti “minoritati cultural-lingvistic”. ¤¤¤ Tu tsi mâtreashti “zboarâli alù Dina Goga”, ânji pari arãu câ nu vâ arisescu. Nitsi a luii nu-lji ljea hari tsi shi cumù anyrâpsits voi ama io publicù shi zboarâli a voasti shi a lui shi aesta ti furnjia câ aestu easti ndreptulù a vostu di cititori shi di abonats a revistâljei Bana Armâneascâ. Avets andriptati cându spunets câ D. Goga alâtuseashti anda dzâtsi câ Românjlji ditù “locurli istoritsi” nu sachicâsescu namisa di elji atumtsea anda zburãscu româneashti. Easti minduearea a lui sh-noi u tinjisimù tutù ashi cumù vâ tinjisimù sh-minduearea a voastâ. Easti dealihea câ elji, Românjlji, sachicâsescu multu ghini unù cu alantu ama, lipseashti s-pricunushtets câ, cu Armânjlji nu para s-achicâsescu. Sigura, ca s-eara shi Armânjlji unâ cu Românji icâ di va s-eara unù idyealui populù atumtsea va s-achicâsea tutùn ashi di ghini cumù s-achicâsescu elji cu elji. Noi vâ urãmù, tinjisite domnule Lifteri Naumù, s-vâ dutsets sânâtosù ma largu huzmetea a voastâ di avocatù a miletiljei româneascâ cumù shi atsea di procuror a miletiljei armâneascâ. Dixits vâ pârâcâlsimù, tinjiili a noasti nai ma aleapti. Dumitru Piceava

20

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ

Interviu cu Prof. dr. Maria Berenyi di Budapesta ti coloniili macedo-române din Ungaria.
M. B. - Escu dr. Maria Berenyi, escu directorlu a Institutlui di Cercetãri a Românilorù ditù Ungaria shi prezidenta a Sutsatâljei a Românjlorù di Budapesta. Rep. - Di iu aestâ initsiativâ ti cercetarea a Armânjlorù? M. B. Tu anjlji a studentsiiljei a melji aflai tu vivliotecâ nâscânti documenti ti Ungar, tricândalui shi pritù Polonia câtse fumealjea Grabovski, Gojdu, Mocioni shi di aclo ândoi membri alishtei fumealji agiumsirâ Miscolc shi di aoa membri a fumealjiljei fâtsea emburlâchi di yinù shi leamni anamisa di Polonia shi Ungaria. Di colonia di Miscolc s-trapsirâ multi fumelji tu capitala ali Ungarii. Ashi agiumsirâ Grabovschi, Shaguna shi Gojdu, unâ parti di aestâ fumealji s h i d z u Egher shi altâ parti tu judetslu B i h o r (Oradea), iu s-amintã Emanuil tu anlu 1802. Colonia macedoromânâ di Pesta eara nai ma vârtoasa ditù Ungaria, câtse aoa vinirâ nai ma avuti fumelji shi nai ma ânvitsati. Capitala ali Ungarii deadi cali ti xanamintarea, dishtiptarea a Armânjlorù catse aduc aminti aoa Gramatica al Boiagi shi Roja. Fumealjea Roja eara shi ea di Budapesta. La aestâ dishtiptari natsionalâ a Armânjlorù agiutarâ sh-corifeilji a Sculiljei Ardeleanâ, cari tu intrata a sec. XIX eara cenzori la tipografia di Buda. Membrilji a coloniiljei macedoromânâ deadirâ pâradz ti tipuserli tsi s-adra la Tipografia di Buda. Tu anlu 1915, muljerli macedoromâni di Budapesta adrarâ unâ Sutsatâ a Muljerlorù Macedoromâni di Pesta, prota prezidentâ fu Elena Grabovski, nicuchira alù Athanasie Grabovski. Eara 33 di membri fondatoari. Unù Naum Petrovici eara perceptor la Fondul Natsional Scolastic ditù cari s-deadirâ pâradz ti sculiili ortodoxi natsionali shi preparandii (Di Arad, Sf.Andrei). Membrilj ditù aestâ

coloniili macedoromâni, cunuscuti tu documenti ca companii gârtseshtsâ ditù Ungaria. Atumtsea ânji si dishcljisi sinferlu ti aestâ themâ shi duchii câ ma sâ studiedzù aestu subiectu va s-potù scunoscu personalitãts avdzâti shi tu istoria i cultura româneascâ. Aducù aminti aoa, Emanuil Gojdu, Athanasie Grabovski, membrilji a faumealjiljei Mocioni, Andrei Shaguna. Bitisii facultatea Budapesta shi vrui deapoaia s-prilucredzù istoria culturalâ a Românjlorù di Budapesta, ma multu sec. XIX. Cari studiadzâ aestu subiectu nu poati s-ansarâ pisti colonia macedoromânâ di Budapesta, câtse fârâ ea nu putemù sâ zburâmù ti culturâ româneascâ tu sec. XIX. Sâ shtii câ Armânjlji dupâ aspârdzearea ali Moscopoli agiumsirâ aoa tu ma multi dãldzâ yinindalui tu Imperiul Austro-

fundatsii eara Emanuil Gojdu, Nicolae Roja, Athanasie Grabovski. Scupolu a Sutsatâljei di Muljeri fu ta s-ândrupascâ sculia macedo-valahâ, tsi lucrã tu iamea di chiro 1818-1888. Eara unâ sculii normalâ iu s-ânvitsa shi pi armâneashti shi pi limba românâ. Muljerli adunarâ pâradz ta s-pâlteascâ dhascalu. Protlu dascalù fu cunuscutlu dramatistu Constantin Diaconovici Loga. Deapoaia vini Shtefan Neagoie, tsi tipusi ashi cunuscutili câlindari "di la Buda". Tu 1832 Gojdu ânyrâpsi tu aesti câlindari ti Mathias Corviul shi tipusi unâ carti dishclisâ câtâ aestu dhascalù a sculiijei macedo-valahâ cu unù apelù ti scutearea a câlindariljei di Buda. Va s-aduc aminti ândauâ di institutsiili adrati di Armânji. Prota bâsearicâ adratâ deadunù cu Gretslji, bâsearica greco-valahicâ. Anlu tsi tricu yiurtusimù 200 di anj di anda fu ayisitâ aestâ bâsearicâ. Tu aestâ bâsearicâ furâ ândaoâ niachicâseri anamisa di Armânji shi Grets ama Armânjlji la 1800 vrurâ s-aibâ shi elji preftu cari spsâltisescâ pi valahâ. Featsirâ nâscânti apeluri la locotentsa amirãreascâ shi ânchirdâsirâ. Protlu preftu tsi psâltisi pi româneashti fu Ioan Teodorovici, cenzor la tipografia di Buda, scoasi multi cãrtsâ di gramaticâ. Deapoaia vinirâ ma multsâ preftsâ, tsi eara sh-ânvitsats avdzâts. Ioan Miculescu vini di Lugoj shi-tipusi unâ revistâ la Pesta "Aurora Româna", (1861) prota revistâ cu yrami latini. La Pesta eara unâ vârtoasâ colonii macedoromânâ, elj eara multu avuts. Ancupârarâ pãlãts shi casi avdzâti. Aesti pot s-hibâ vidzuti tu pâzarea Ghiorosh Morti, ditù capitala a Ungariiljei. Multi casi furâ ancupârati mardzina di Dunâ shi aesti suntu pirifanjea ali Budapestâ. Rep- Zburâts-nâ shi ti alti colonii armâneshtsâ di Budapesta? M.B. Colonia di Pesta eara nai ma sânâtoasâ ama Armânji eara shi tu altsâ câsabadz, sumù numa di colonii gârtseshtsâ. Adusimù aminti ti atsea di Miscolc. Unù lucru importantu câ di multi locuri, Gretslji eara ca numirù ma multsâ di Armânji ama Pesta sh-Miscolc Armânjlji eara ma multsâ. Tu istoriografia maghiarâ aflai câ mash Miscolc easti unâ ploaci pi stizma di bâsearicâ iu easti ânyrâpsitù câ easti adratâ mash di Armânji câtse aoa nuavea Grets. Aestâ bâsearicâ adratâ di pâpânjlji al Gojdu shi Roja ari unâ iconostasi nai ma musheatâ ditù Europa,

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (31), 2003

21

dupu minduita a mea. Tu altsâ câsâbadz Armânjlji eara ma putsânj di Grets ama prezentsa a lorù eara multu sânâtoasâ. Aduc aminti Egher, Doloshiogormod, la Vilniu shi tu alti pãrtsâ. Aeshtsâ Armânj dupu tsi loarâ pricunushteri di la amirãlu Iosif II-lu shi dupu Patenta di tolerantsâ cându lâ si deadi ândreptulù la cetãtsenii a Armânjlorù tu Amirãrilji, atumtsea shadrarâ casi aclo iu s-aflarâ. Ancupârarâ casi musheati sh-adrarâ mari aveari tu sec. XVIII-XIX. Eara unâ colonii macedoromânâ vârtosâ sh-la Debretsin. Tu Ungaria, Armânjlji cu Gretslji deadunù adrarâ 13 bâserits shi 6 capeli, putemù sâ spunemù câ tu 20 locuri aflãmù toarâ ti cultura a lor materialâ. Bâseritsli aesti pot s-hibâ vidzuti shadzâ, sigura câ nu mata suntu bâserits ortodoxi ama toarâli armasirâ. Rep. Ti cartea tsi u scrisitù ti Fundatsia Gojdu, di iu adunatù materialili sh-cara s-vrets s-nâ zburâts ti hopili di lucru a fundatsiiljei Gojdu pi hiotea a chirolui? M.B. Tu 1986, dupu tsi bitisii facultatea mini tipusii un njicù articolù. Nu para s-avea scrisâ ti Gojdu nitsi tu istoriografia româneascâ, nitsi tu atsea maghiarâ. Ti atsea duchii câ nu easti mash unâ leghendâ ta sâ scrii ti Gojdu ama eara un lucru mistico. Vrui s-aflu averlu shi câftai tuti documentili a chirolui. Ti Gojdu puteai sâ scrii shi savea scrisâ ama mini avui sinfer ti Fundatsia a lui. Tu 1995 anda tipusii cartea a mea "Istoria a Fundatsiiljei Gojdu 1870-1952". Di la 1870 pâna la 1918 au scrisâ sh-altsâ ândoi ti Fundatsia Gojdu. Ama mini avui sinferù ti avearea Gojdu câtse mini nidzeamù la Parohia ortodoxâ tsi eara casa al Gojdu, dapoaia alanti casi di pi geadeia Kiraly tsi eara a Fundatsiiljei shi tora nu sâ shtie tsiva. Vrui sâ shtiu mira a lor dupu 1918. Aflai documneti la Arhiva Natsionalâ Maghiarâ. Ti aestu chiro avea multi documenti ama nu-nji si deadi cali ta sli mutrescu, s-li cercetezu. 10 anj di dzâli mi alumtai ta s-intru la aestu dosar. Dupu 1992, cându tu Ungaria s-deadi nomlu a Arhivilorù atumtsea avui izini s-li studiedzù. Atumtsea duchii câtse vârnâ nu li mutri aesti documenti tsi putea s-hibâ furnjii di âncâceari anamisa di dauli stati: român shi maghiar. Aoa aflai pâzârâpserli tsi s-au fapta anamisa di guvernul român sh-atselù maghiar ta s-hibâ ândreaptâ Fundatsia Gojdu. Un lucru eara limpid ti mini: eara zori ta s-li

badz pi aradâ aesti pâzârâpseri ca tu unù mozaic. Ti atsea cartea a mea u tipusii tu format A 4, la anexâ scoshù tu cadurù documentili orighinali ta snu-nji aflâ vârâ câbati câ suntu psefti. Suntu documentati aesti pâzârâpseri, atseali câftãri di partea a chivernisiljei româneascâ. Mini pistipsescu câ aestâ carti a mea dischilisi unâ frândzâ shi unâ firidâ ti chirolu anamisa di dauli polimi mondiali ti Fundatsia Gojdu. Rep. Tsi s-fatsi azdâ cu Fundatsia Gojdu? M.B. Io nu shtiu tora tsi sfatsi cu Fundatsia, mini escu unù cercetãtorù, io agiumshu pânâ tu 1952, pâna cându amù documenti. Yivâsii shi tu jurnalili maghiari câ tu 1953 s-featsi unâ achicâseari anamisa di România shi Ungaria tu cari sâ spunea: România nu caftâ tsiva dit avearea Gojdu shi a Armânjlorù di Ungaria ama nitsi Ungaria nu caftâ tsiva ditù avearea a Maghiarlor di Transilvania. Tora chivernisea ungarâ dzâtsi câ pot ta sâ sfacâ pâzârâpseri diznãu ama partea românâ spuni tsi caftâ iara statlu maghiar spuni tsi caftâ ti alâceaseari.Aesta easti politica, ca om di cultura mini dghivasescu tsi s-fatsi shma largu.Ama pi io ca cercetator mi intereseaza istoria a Fundatsiljei, tsi ari la thimeljiu documenti,dimi pâna tu 1952.Mini plâcarsii istoriografi shcercetatori dit România ca va s-hiba ghini maca mini aflai ahâti documenti tu Arhiva Maghiara , mini luyursescu ca s-afla shtu România atseali documenti, noti , la Ministerlu afacerilor Externi, ta s-dzâc ashi.Mini ashteptu s-cunushtem shi-di partea româna aesti documenti. Rep.-Adrat un lucru multu greu, bagat thiemeilu shtiintsific ca tora cari tsi s-va s-poata sa studiadza problema Fundatsiljei Gojdu pi tuti planurli(shtiintsific,diplomatic). Aestu lucru poati s-hiba dus ninti ti aver ama sh-ti ascaparea aveariljei aishtei Fundatsiljei. Va minduit sa adrats una filiala a Fundatsiljei Gojdu la Budapesta? Maria Berenyi- Va s-videm aestu

lucru, catse noi românjlji di Ungaria multsa anj arada banam âmpartsats. Noi ashtiptam aestu lucru ama mash cara nomurli va s-da cali ti dishcljdearea unaljei filiala Gojdu tsi minduescu ca poati s-hiba ghini vinita.Aua,tu capitala iu bana Gojdu, iu ari una parohii,iu suntu casili a lui dimi aua iu tuti toarali culturali shi spirituali armasira pisti chiro.Am umutea ca va ti românjlji va s-hiba multu importantu cându va sa zburasca ti valoarea culturala al Gojdu sh-a Fundatsiljei a lui. Gojdu easti un exemplu yiu sh-ti comunitatea româneasca di budapesta shi minduescu ca easti actual. Gojdu bana shi lucra tu mediul maghiar iara tu tsi mutreashti perioada istorica el acatsa un chiro di tranzitsie (eara revolutsia, s-featsira nâscânti pacti) ashi cum minduescu io ca treatsi comunitatea româneasca di Budapesta tora, tu un chiro di tranzitse. Ama Gojdu poati shiba un exemplu ti cum pots ta s-eshtsa un cetatsean tsi tinjiseashti cratlu iu banedz ama s-armânj sh-un bun minoritar. Aurica Piha

22

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ Cari ma, sta s-ti ascultã? Voi hits ama, suriili! Di liri, s-vâaspunù ndauâ: Lipsitâ nu-s, oi mârats... Ma, tsiva nu dau-a vauâ, Sh-tu focù di va mi arcats! * Buluchea-atsea di shirponji Poartâ leamni di pi plaiù... Pira acriscu - tsâfunji! - Lirili li voiu! Li dai? Aushlu-ama, sta-chitrusitù, Mljear-sa...mutâ, limnusitâ! Âlù-loarâ, sh-deapoia-astrâdzitù Pisti piri! Ea, chirutã: - Shi pri mini, geanabets! Zburâ cu greu. - Shi pri mini, Câ malâmâ nu-va videts, Ai câtù di arãu ori ghini... Tu foclu mari u arcarâ! Deapoea, azvarna-n casâ. Pri nveastâ s-u talji vrurâ... Natlu-lù featsi...U alasâ... Caftâ! Guzgunipsescu! Lirili nu-s ti-aflari. Sh-fugù nâpoi, ayunescu, Selim, cu-a lui yeanitsari. Nu easti ghini - s-amânâ, S-da oclji cu Steryiu "glarlu" Sh-fudzirâ s-nu-lji shtii canâ Fudzirâ, chirânda-sh torlu! "Glaru-i" Steryiu, ti pseftsâ, Câ-arâdi, sh-cu-sumarâsù easti Sh-tsâ-adutsi tutù tsi-lji caftsâ... "Ma maca s-ribilipseashti?!..." Ljiufta more, glara ljiufta! Ma, ea nu sâlâgheashti armâ, Nu-agudeashti ni cu spata, Mash cu pumnulù, ma ti dãrâmâ!" Muljearea-i? "Ba! Nâ muljeari... Ni-achicâsi, ni vidzu, Sh-deapoia, vahi meti chiari, Ca nâ yunâ cumù câdzu Tu balta atsea di sândzi, Cu-natlu-a ljei tut aurlânda, Tsi nu shtea nica cum s-plândzi, Ca pâcelu trimurânda..."

STERYIU, FURLU DI HRISTU CÂNDROVEANU
STERYIU, FURLU
Sta pâdurea ta s-murdzeascâ, Soarli-apunea nicurmatù, Iarba s-avea-uscatâ - iascâ, Oili-adilja ma-ngricatù. Sum ponj, iu sh-amiridza, Ma sh-ashi, apânghisiti, Câroarea tut li-agiundzea! S-munduia sh-om, sh-tutiputi... Sh-avea-adratâ Steryiu casâ N-pâduri-aoa, tam estan, Mash câ Turtsâlj nu lu-alasâ, Da dulãi aman, aman... "Na, more pângânji, sh-a voauâ, Câ la mini-i di nimal!" Steryiu vrea li-adra sh-pi dauâ, Câ avea, sh-i sâtul mal... Nu mash Turtsâ, ma caritsi Cantsido praglu-lj tritsea, Ma ghini filipsea-aoatsi Ca la itsi dat tsi s-ftsea! Sh-deapoia la-dat pâlteshtsâ... La Steryiu-i fârâ di pârã, Cum, de, s-nu dânâseshtsâ Aoa la izvur, tu avrâ ? Luyuriili tuti-a lui Cari âlji li afireashti? Nu da isapi-a vârnui, Singur, el âsh li pãzeashti, Nu-ari huzmicheari, ni cânji, Ari mash un câtsâlicù, Mash s-ducheascâ câ-s pângânji, Sh-"asunâ" dit "cluputicù"!... Câ Steryiu, bun sh-aleptu, Ni-armâ nu tsâni-n apanghiuri. "Ashi-i ghini sh-andreptu!" Dzâtsi,-arâdi, nu-ari-anãnghiuri... Unù câtsutù, ti dzâli greali, Cu mânãri tu-asinji lucrati, La bârnu-lù tsâni - di-arali S-lu-apârâ, di-lj suntu dati... Câ elù, vrutlu, ni nâ rimâ Nu-u calcâ, nu u vatâmâ. Sh-atumtsea - la tsi bun nâ-armâ? "Him ntrã oaminji, ca nâ gamâ!" Steryiu, Steryiu, ântrâ oaminji... Oaminjlji, ma, nu suntu-unã, Multi ori suntu "luchi", pângânji Angâtanù s-ai dipriunâ! Sh-tu-atsea searâ di pârmiti Tu-amurdzitù clo-n brãditsi, Selim-bey, ia-lù, da cârinti Ca nafimatù sh-aoatsi! Aushlu-al Steryiu-aclo stâtea La foc-ahândusitù, nafoarâ. Ncljina, la somnu trâdzea, Bana-i dultsi, nu-i amarâ... Muljarea-a lui, nveasta, buna Nica easti mshatâ, nica! Dzâts câ-i printrâ steali, luna Tsi pi nâ shcarpâ-alunica... Nora mash, sta tu udai, Câ ashteaptâ njicù sâ-lj yinâ, Cari-u sfuldzirâ, u talji... "Doamni, cât va si ma tsânâ?" * - Ei, ghiaure, bagâ oarâ, Câ io hiu Selim! Selim! - Buiurum! Ma nu-am lâhtarâ, Câ ti shtiu, Selim, ti shtimù... Tsi, ursits tuts ningâ focù! S-lu schin shi s-lu ma crescu, Deapoia s-fridzemù, pri locù, Pri-areulu armânescu Cumãts di birbecù sh-noatinji, Trã tuts oaspitslji vinits... Shi va s-adutsemù sh-dultsenji, Dupu tsi va s-filipsits! Apâ-aratsi shi shirbetù, Ashi cum mãlãxits sh-voi... Sh-va s-bemù sh-unù cafe minghetù.. Buiurum, oaspits, la noi! Muljarea-aushlui mâtrea, Cu palma-sustâ pri gurâ, Shi multu si lâhtârsea! Iar Selim zburâ, cu urã: - Aush-gheaure, nibunù, Io sh-aestâ bluchi, moi, Malâmâ, io mash adunù, Shi altu tsiva nu voi! Scoalâ-ti, sh-adu-nji fure Câti liri-avets pritù pundzâ! Aljumtrea, bre - ghiaure, Ligatù pi latsù agiundzã! Bitârnulù mutri cu bunù, Câtâ-atselù Selim-pângânlu. - Mâtrea tsi-amù io ta s-aspunù: Nu si aspari Armânlu!

Câ-multi vidzumù-n bana tutã, Shi tricurã cu tutili...

BANA ARMÂNEASCÂ Nu muri mljarea, curmatâ... Steryiu u-aflã tu intratâ, Lâhtârsitâ, ânvirnatâ, Ligânânda-sh dashlu-lj natù. Achicâsi. Nu gri ici, Metsi, vrea s-eara hârsitù... Iavea câ-lji si alânci Natlu multu-apândâxitù! "Dashlu-al tati! Alù tati dashù, Tsi ts-aflash nâ crudâ oarâ! Doamne, bati-lji, si nu lji-alash!" Achicâsi, dinâoarâ! Maria-mljearea dzâsi: - Omù! Anjiurdzeashti nafoarâ! Pri furi lji-vidzui, ca-n yisi... A noshtsâ-aush lj-acâtsarâ ... Fu Selim, câ ashi-lj grea, Vrurâ amalâmâ. Liri... Tutù mintea shi ruzuea, Sh-câdzui mini tu nishteari... - Di-aestù njicù ai frundidâ... Featâ-i, ma easti ficiorù? Câ io njegù pri-aoa-anghidâ, Sâ-lj acatsù mash, shi sâ-lji morù! - I ficiorù, ca tu-anyisatù... Sh-du-ti, fârâ-amânari, Câ sândzili-a nostu virsatù, Caftâ sâ s-facâ pâlteari! * Steryiu-agiundzi la cathir: - Selim-ânji vâtâmã pârintsâlji! - Nu shtiu, gheaure! sictir... - Va lj-arupù oasili! Sh-dintsâlji! Câ sh-tu nâ guvâ di sharpi Tutù va-lù aflu shi va-lù taljù! Sâ si shtii ghini... Iar pi Yeanitsarlji-a lui, cavai!... Ma nu putu s-bitiseascâ Tsi ma-avea ti-aspuneari, Câ-alù cati, s-lu-aputruseascâ, Shi s-lu ducâ cu pteari Tamam la Edicule, Ta s-nu veadâ soari, lunâ! Doamne, mâtrea câ nu e Ni di Steryiu-tora bunâ... Mash câ Steryiu nu plândzea, Iu-lù hânducusi catiulu. Câ stâtea shi luyursea Tsi s-ma facâ elù, pri-yiulu…? Sh-dzâsi n sini: Io vruiù Sâ-nji si facâ ndriptati, Aesta mash lâ tsiruiù, Batâ-lji Analtulù di-lji bati! Maca-i ashi…eh, alas' Câ va s-videmù noi-aumbre… Sh-nu va mi dau io armas, Di niscântsâ di alù bre!" Prota noapti fu cumù fu, Fârâ somnu sh-fârâ yisi… Tu tahinimâ-lù vidzu Vigljitorlu, câ-lji dishcljisi… Lji-adutsea rizù shi pâni Sh-nâ canâ cu apâ-aratsi… "Nu-alasâ di-adzâ pri mâni!" Pritù minti alù Steryiu-lji treatsi! "Ljeartâ Doamne!" - ma dzâsiâ Sh-lu trapsi Turculù la sini, Di-cara-lù pâli sh-lu frâmsi, Ta sâ sta fronimù, ghini… Shi âlji lo stranjili di niferù Cari pi elù plâscânea… Sh-arâsi Steryiù, pishicherù, Câ multu ghini-lji yinea! Shi inshi pri poartâ, iavea, Cari s-lu ântreabâ tsi? Avea tufechi? - E, avea, Câ amù easti niferù! Nu-i?… Di-aoa, ayiù li angânã Tâsh la catilu acasâ, Tsi, di cumù-lù-bâgã-n mânâ, Ici nu mata lu alâsã Pânâ tsi Turculù lji-aspuni Iu sta-atselù Selim, saylami... Sh-deapoea, Doamne, tuti buni, Lumi-sorâ, vrutâ lumi!" Tamam noaptea-n crutsea-a ljei, Steryiu-i la Selim tu poartâ... Sh-lji dishcljidi, unù di-atselji, Unù-aschirli cu boatse-aspartâ... - Tsi vrei, ashchirli?...Tsi vhrei?... - Yinù dupu Selim... Lu-cljamâ! Tsâ giurù pri... ficiorlji-a mei Du-mi la elù, mash ti nheamã... Shi...âlù dutsi yeanitsarlu. Aclo, ama, ningâ ushi, Câdzu pri aestu tserlu, Aguditù cu-unù bushù tu gushi! Intrâ la Selim, s-lu talji! -Pri...Alah, Steryiu âlj greashti, Di cumù-agiumsi tu udai... Tsi s-facù, ma-nji caftsâ simbeti!?... Bitârnjlji lj-arsesh di yii, Câ nu-tsâ deadirâ lirli! Vedz, Selim, câ nu tsâ shtii Tsi ts-avea scrisâ mirili? Cari mi pitricurâ, S-mi luyursescu cu tini, Shi s-ti scrumedzù troarâ,

Nr. 1 (31), 2003

23

C-ashi easti-ndreptu sh-ghini! Shi iu ânji tsâ-lù lo pri Turcu, Sh-lu strâmsi, ca tu cljeshtsâ! "Arãu-nji pari câ mi frângu Cu gushli pângâneshtsâ... Doamne - nu-vrea s-mi fac pângânù, Di nu vrea s-hibâ-arâzganù Sândzâli-a tsilorù a melji, Cari - avdzâ cumù grescu elji?... Sh-va s-rãpãseadzâ, turâ, Câ lâ-aducù dhorâ-arsurâ!" * Shi s-dusi Steryiu, si dusi, Pânâ tsi soarli apusi, Ma-ayunjisitu sh-cu pâvrii, Shi agiumsi tu curii, Shi sh-lo mljearea cu-sârmânitsâ, Di-lji tricu pisti muntsâ, S-deadi ahândosù, tu-arinji, S-chearâ urma ti pângânji... Shi-sh featsi deapoea nâ-ceatã Di-aslanji, ghini ncljigatâ, Ligatâ-n sprigiurari, Câtù va hibâ-n bânari: S-agudeascâ tu dushmanù, Dzuâ di dzuâ sh-anù di-anù, Stic di stic, oarâ di oarâ, Ta s-lu bagâ tutù si chearâ, Pân s-anveatsâ tu banâ Câ ni cându sh-ni canâ Fârâ-calea tsea axitâ N-armâni niculâsitâ! * Lumea cântâ, dinâpoi Unù mshatù cânticù di la noi, Cu unù furù sh-pareia-a lui, Asparizma-a Turcului, Steryiu âlji dzâtsea pri numi, Âlù-tinjiseashti sh-adzâ nâ lumi! Agudea-aoa, clo-agudea, Turcamea u pidipsea, Ta si s-veadâ, sâ si shtii Câ iu nu-easti uminilji Yini unâ mushtinari, Sh-canâ n-ari ascâpari! Steryiu tini, bre, fure, Steryiu tini, giunare! S-ti tsânâ-atselù is sh-bunlu, Pri-ea s-tsâ scots-arâzganlu, S-ducheascâ turcamea, frati, Câ ma easti nâ ndriptati! Adusâ pri armâneashti: Dumitru Piceava Yinarù 1998 ( Hristu Cândroveanu, ”Cinci balade

24

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ s-cutsea tu unu furnu a kirolui tsi ardea deadunu cu furnulu mplinu cu piti armâneshtsâ. "Cându vinirâ maia cu teta, nonna cu zia", va s-dzâca elji pisti multsâ anj, "casa anjurdzea ciubrica shi noi ashtiptamu s-andridzemu pomlu ti Cârciunu! shi s-mâcãm pitâ!" * Wanda cu nicuchirlu a ljei, Gianni, shi Federico, cusurinlu al Michele, cu taifa, shi noi din casâ, shideamu tuts arada tu sufragerie, de-anvârliga a measâljei shi cathi unu aspunea cumu tricu ti Cârciunu. Eara prota dzuuâ di anlu 2001. Aveamu andreaptâ tsina ca la elji, cum li cumândusi Michele shi li adusi di la hanea a loru, tsi u tsânea doauâ casi ma n-susu tu idyea cali: - cu masini turlii di turlii, atseali di Calabria cu oslu lungu shi cu susami li vrea tuts shi s-dipisirâ prota, filii - filii subtsâri di cãrnuri - afumati, deapoaia lucanits friptsâ pi terasâ, pastili cu njedzu di zburlidz shi alti njits poami di amari, carni friptâ tu tavâ, unu yinu aroshu di Chianti ashi cumu lipsea, deapoaia cafelu, dultsenjli cu njari, cu mandorli, cu purticãlji, cu dzamâ di limonj, adusi di Federico. Cumu Roma iara easti caldu, ushili câtâ terasâ eara dati di stizmâ shi Michele truvuia cu phiatili cu lucanits di pi terasâ. Alessandro, siisitu, lo shi elu unu shi shlu baga dininti, shi cu bunela tu mânâ sandrupa, mea shi li anduplica tuti cu arada shi fârâ s-mutreascâ vârnu deanvârliga. Flavia, ca daima, na stânga a mea, sfrimita pi scamnu, s-ashtsa, s-anvârtea, pânâ câdzu shi tuts acâtsãmu s-arâdemu: -"Bungaaa!" Aestu eara unu zboru dealu Alessandro ti itsi câdea mpadi shi tutâ dzuua s-avdza ân casâ: di ayunjiseari, câ alâga cushii ditu unâ parti di casâ tu alanta, dupu io, cându mi-ascundeamu iuva cu unâ carti, i ca arca maxusu tsiva mpadi ta s-arâdemu, "Bungaaa!" eara haraua a noastâ. - Zoia arâdea shi cu niheamâ nostalgie, câtse sh-adutsea shi ea aminti cumu dzâtsea unâ oarâ muma :"Punga, pat, punga!", cându u imita pi mama. Atumtsea noi earamu njits shi io aveamu virsata unâ pungâ cu arizu, shi mama mi agudea shi-nj dzâtsea: "Punga!', deapoaia taha s-avdza "pat!", shi mama dzatsea iara "Punga!" * Ducheamu câ mâni - pâimani va s-

NÃETEA
- Mama, dipu una turlii cu muma, nora - dimi, avea shi ea rezerve. Ashi câ tata s-alumta cu tsi shteamu io di la eali, ta sâ nj-aspunâ "dealihea" tuti. Ari shi tora mari mirachi ta sâ-zuyrâpseascâ protslji bârbats cunuscuts cu numa Bara, nâinti di 1800, shi s-bâga pi carti arborlu genealogicu. Ndoaua isturii le-ashteamu shi di la paplu Goga Piti, cusurinu veru ali mumi, tsi avea shi elu unâ limbâ subtsâri shi shi-adutsea aminti multi, tsi tata aspuni tora câ nu le-ari avdzâtâ. Arborlu a soiljei a noastâ bubuchisi tu prumveara di Avdela, arâvdã furtuna shi tora himu tuts unâ pâduri. * Neshu s-pranddãscu tu unâ hane, unu restaurantu tu vecljulu câsâbã di Filibeu, tora Plovdiv, cându vini seara tâshi shi s-apuitui câroarea. Unâ stâmânâ la pânâyirlu internatsionalu. De-aua yinea acasâ paplu, fendâ-su ali mami, cu multi shicâi, tu anjlji 1920-1930, cându vindea aoa lâna, adunatâ bascâ, cu ziya, teasa lâna pi unâ iambulâ ashtirnutâ mpadi. Discârca unâ cârutsâ, va s-eara niscânti suti buni di kiladz, u vindea tu doauâ trei dzâli. Unâ oarâ vinirâ ninga elu doi trei Vâaryari cu multâ lânâ, cu bârnurli groasi pisti buricu, mplini di pâradz. Grirâ inspectorlu ditu pânâyiru: "Tsi caftâ aua Vlahlu aestu?! Avinã-lu, noi himu aua!" -Inspectorlu vini la paplu shi armasi ciudusitu tsi ghini azbura paplu vâryâreashti: "Di Pirdopu hiu shi amu cãrtsâ ta s-vindu tu tutâ Vâryâria!", dzâsi paplu. Inspectorlu vidzu câ ashi eara shi s-turnã la alantsâ: "Nu-amu tsi s-ljadaru! Va s-videts câ elu va s-vindâ prota, ashi cumu azburashti shi cumu u alavdâ lâna!" Ashi fu. Paplu, cu stranji di Vlahu, yinea Filibeu doauâ ori tru-anu, vindea, bâga pâradzlji la banca shi s-turna iara cu cârutsa Lajine, ninga Sufii. Nu purta cu elu pâradz câ avea multsâ furi calea. Tu restaurantu, adratu tu unâ casâ cu doauâ patomati, nauâ, cu cheatrâ albâ mpadi, cu grindzâ di lemnu, avea unu cadru zuyrâpsitu cu untulemnu, analtu ma-nsusu di boia di omu; cu buielji ahantu apreasi câ tsâ trâdzea ocljilji s-ul mutreshtsâ, di iu va ti aflai: eara "Pâzarea di Filibeu", câta la 1900 - 1910, cu multu lao, cu unu preftu tu stranji lai, cu unu cucotu aroshu cu coada ca unu curcubeu, cu sfinduchi cu masini, cu chilinji cu bairi, cu trasti, cu ndoi yumari... Shidzuiu dininti ta s-bagu cu mintea paplu tu - aestu caduru, cumu eara elu tiniru, cu shilivari shi duluma

viniti, cu giumadanea morca cu gâitani di mardzina, cu gepi pi cheptu shi cu sihatea ân gepi, cu perlu ncârshiljatu, shcurtu di trei dzeaditi, analtu, sânâtosu, ancucutatu. Omu alâgatu, paplu shi-avea adratâ casa cu doauâ patomati, cu ciurdachi, cu scãri di cheatrâ, cu tsilaru dighiosu shi cu udadzlji ti durnjari analtu. Cumu dzâtsi Thomas Mann ân Casa Buddenbrock , cându casa easti etima, yini shi moartea: cându u dipisi, vini oara s-fugâ tu Rormânii shi s-tragâ nitraptili. Cari dusi Lajine tora, aspunu câ hoara easti multu mushatâ, ama casa alu papu u surparâ ta s-lârdzeascâ geadeia. * Wanda. Catse nu s-afla ciubrica (cimbru) shi leushteanu (rusalie), nitshi verdzu ta s-adari sarmadz Roma, ea avea azburâtâ unu anu nâinti cu mama shi ljavea dzâsa s-aducâ di acasâ altâ oarâ. Noauâ dzâli nâinti di Cârciunu andreapsimu tuti shi anchisimu cu mashina. Dumânica earamu Roma, mama shi-bâshã nipotslji shi bâtu pi usha la Wanda, vitsina a sora-melji. - Wanda va s-eara polonezâ di vârâ maie, cari shtii, ea s-ashtea de-aua di daima, italianâ: mashi prosuplu albu, perlu arusu shi ocljilji njirli u aspunea ca alta mileti. Tu ilichii cu mama, eara soatsâ bunâ shi cându yinea mama, mashina a leji tiacuseari yinea la sorâ-mea, ca mama tutu afla s-arufearica vârâ pirde, vârâ circeafi, vârâ fustani. U câlisimu Wanda ti Nãulu Anu pi tsina. "Ti Cârciunu cu taifa, ti Nãulu Anu cu cari vrei", dzâcu Italianjlji. Wanda vrea s-veadâ shi cumu s-adarâ sarmadzlji shi vini di tahina, cu unâ poalâ albâ noauâ. Ahurhimu cu carnea mâtsinatâ, bâgãmu chiperu laiu, ciubrica, tseapâ tsâryârsitâ cu untulemnu... Flavia shi Alessandro tsâsea tutâ casa: "Mama, suntu etimi? Nica?!" Flavia, prota cama fronimâ, shidzu pi unu scamnu ningâ frigideru. Alessandro nu lu-acâtsa loclu, vrea s-bagâ mâna tu carni, s-pispileascâ chiperlu, s-aducâ tiyanea di pi focu, tuti elu s-le-adarâ! Cumu s-hidea ta s-veadâ de-aproapea, nu shtiu cumu dedu shi lu-agudiiu cu cotlu dupu capu! Njicâdzanculu lo s-aurlâ shi Flavia, niheamâ cama mari di elu, ansâri la io: "S-nu lu-agudeshtsâ! Easti fratili a meu!" Di iu mi avea soatsâ, mi aflâ ehtra! Ta s-tacâ Alessandro, âlji tricuiu unâ poalâ dininti shi nâ agiuta cu vasili lati: io li lamu shi elu li dutsea cu mirachi di li baga cu gura n-ghiosu: phiati, scãhi, tingireadz. Vâzâia casa di lucru, di arâsu shi ashi s-ahurhi sârbâtoarea: sarmadzlji hirbea shi dultsi adutseri aminti

BANA ARMÂNEASCÂ antreabâ nipotslji shi ti soia loru ditu Românii, câtse ti atsea ditu Italii ari cari s-lâ aspunâ - veclji lucri. Aclo au unâ casâ di cheatrâ, cu yinghits udadz, cu trei balconi, cu terasi shi livada di limonji. Au caduri di strâpâpânj, au unu arboru genealogicu adratu di unâ institutsii, tsi ahurheashti cu unu strâpapu ditu Spanie, nobilu refugiatu Genova. Mama alu Michele, Fedora, easti ditu lumachea a lui. Fendâ-su a ljiei fu comunistu shi âlj deadi numa aruseascâ. Domenico, fendâ-su alu Michele, Paparusso dimi, suntu vinits ditu Gârtsii cari shtii cându, câ nitsi mai-sa, tsi bâna pânâ la 1995 nu azbura gârtseashti. ADAM Tsi-ai biutâ-Adame scafa di virinù Shi di-atumtsina amârtia u-ai tu sândzi Sâ-nji mi ashteptsâ la tini o s-yinù Câtse nu vedz câ tutâ lumea plândzi. Iu u-ai grâdina-atsea di ets Ayiusitâ shi-mplinâ di mushuteatsâ Aspuni-nji tini sh-Eva tsi videts Mash amârtii shi-uruteatsâ? Tu stranji nali ti-nviscushi Ma vrearea-i ascumtâ Shi lãcrânji lãi curâ pi fatsa-ts Di dorù greauâ shi plâmtâ. Tu ayiudimâ tsâ-ai cãrutsea Shi bana-ts ardi dipù tu somnu Shi tseara ninga ea curâ Shi suflitu-ts di omù. Cumù vimtu suflâ-arina Shi aladz tu somnù shi tu yisi Tu bana-ts nu-i lunjinâ Mash zboarâ nipitrumsi. A cui? A cui i vrearea-aistâ Tsi nu-aducheashti shi cheari Armasirâ tu bana-ts Mash dorù shi alâgari. Unâ yishteari-ascumtâ U caftsâ ma u-aflji dotù Ahâtâ nishteari Ta s-aduchescu nu potù. Ti-alas ta s-umplji bana-ts Shi voiù ta s-aducheshtsâ Câ mash a tauâ vreari Ti-alasâ omù ta s-eshtsâ. Omu… Cai s-hibâ? Unù suflitù avinatù di dyiavulù Icâ avigljeatù di Dumidzã…? LUNJINÂ DI OCLJI GOLJI Nu potù ta s-vedù cu ocljilj-a mei -Catsalaclu atselu tsi-nji si hidzea prota tu cicioari, tora criscu baia, easti unu câni arosu, analtu, bunu di avinâtoarea di isturii. Tora s-veadi câ elu mi tradzi shi mi ljea azvarna... Cându va s-yinâ tu Avgustu Zoia cu Michele cu ficiritjlji, nâ minduim cu mama s-bâgãm arâzboilu, s-veadâ cumu s-tsâsea vârâ kiro. Va sadrãmu chilinj cu bairi, ta s-dipisimu lâna tsi sheadi pi balconi. Albi va shibâ, cu bairi verdzâ, veardi Veronese, caldu, deapoaia aroshu, niheamâ carmezicu, galbinu di

Nr. 1 (31), 2003

25

fumu, alti hiri cu frândza di nucu va li anvupsimu ta s-iasâ morca... Ashi tsâsurâ si Cristina cu Pupa, tora suntu yeatrisi, nu aspardzi s-ashtii di vecljili lucri. Ashi va s-easa shi cartea, pânâ tu soni: cu di tuti, cumu li adutsemu aminti, shi parmâneashti, ti noi, shi pi vârâ limbâ cama ivropeanâ, ti nipots... shi ti tuts alantsâ tsi va s-voru... 24 Cirisharu 2002 Mariana BARA

CÃTÃLIN GHITSÃ
Lunjina-nji easti lai Ti-atsea câ ocljilj-a melj suntù golji Shi fârâ di sivdai. Voi sufliti tsi alâgats laolu Shi di daima ta s-vâ dânâsits voi nu putets Când va vâ-nyeadzâ voi Hristolu Aistâ voi ta sâ-nji spunets. Lunjina lai vâ avinâ Shi chirolu nu-shi si-aspardzi Clepsidhra-mplinâ di arinâ A voastrâ banâ ardi. Cara s-vâ cljemù s-vâ dishtiptats Va s-hârâseascâ vâr Voi bana s-vâ si lunjinedzâ Ca dupâ lai niorù. Va v-aspargu bana cu mâyia-nji Shi-va vâ dishteptu la vecljulù cutarù Cu tseara lai, mâyipsitâ Tsi va u bagù tu-a vost altarù. Ia…! Canda ahurhii ta s-vedù Lunjina nu mata ânji easti lai Câ oclji-nji si umplurâ Di dorù shi di sivdai. SOARILI A MEL Soarili a mel lunjineadzâ mash noaptea Când suflitili-sh cafâ uidia Iu cãljiurili au cãrutsi Aco âshi aflâ eli nâdia. Soarili a mel ânji aspuni mira-nji Când tu liyia a suflitlui mutrescu Dinintea-a tsearâljei âmplinâ di dureri Cai ânji aspuni cânda ta s-cãpsescu. Soarili a mel yiliceashti Atumtsina când suflitli s-dishteaptâ Elù easti lunjina a noaptiljei a

meauâ Elù âji aspuni cai ânji mi ashteaptâ. Tu soarili a ardi vrearea-nji Ti tutù tsi easti mushatù shi-aleptu Shi soarili a mel lunjineadzâ calea-nji Iu ta s-agiungu ninga lipseashti ta s-ashteptu. Tu soarili-a mel s-amintâ ishishi bana Ditù alba-a vreariljei lunjinâ Soarili a mel aspardzi taxiratea Shi curâ-a chirolui arinâ. Un soari nji-amù shi elù ânji mi aveaglji Shi-aspardzi tutù arãu ditù lao Shi el ânji vindicâ-a mea ranâ Câ nji-amù tu soari Dumidzã. AGRÂSHARI Trecù anji shi vâr nu-lji veadi Shi idyea banâ u bânãmù, Cu dzâli di-arâderi shi lãcrânji Shi tihea sh-taxiratea blâstimãmù. Ah, banâ, banâ-aleaptâ, di eti faptâ ! Câtse nu vretsi Arrãmânji ta s-pistusits Câ agrâsharea ashteaptâ - Pi tutsi tsi zboarâ vruti nu duchitsi ! Shi v-aflu tora agrâshâts, Tu unù otseanù di pustâ vreari, Shi nitsi chirolu tsi-ashtiptats Nu yini s-vâ da dishtiptari. Câ agrâshâts tuts himù Tu bana grea shi-arauâ, Shi noi shi tut laolu Shi nu avemù harauâ. Shi noi di agrâshari o s-himù loats, Câ moartea agrâshari-amintâ, Shi fâr di numâ o s-himù pitidzats Sh-va s-avdâ mashi nâ boatsi.., sâmtâ!

26

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ va s-dipunù ca unâ aumbrâ tu aestâ fântânâ aestâ njcâ bâsearicâ ti mini sh-ti lumea tutâ. Aestâ fântânâ tu cari s-adunâ tutâ a mea plâcârii. S-da Dumnidzã canâ oarâ s-nu s-usucâ di xeri tu oclji. Aestâ fântânâ. tutù s-hibâ mplinâ di seati ti banâ sh-ploai tu inimâ. Ashi cama lishorù va s-azboairâ sh-a meu suflitù, ditù aesta tu alantâ etâ. S-da Dumnidzã dupâ mini s-armânâ mash unâ njcâ fântânâ. PLOAI TU INIMÂ, DORLU TI MUMÂ Unù yisù ca di Walt Whitman Ploaia cadi nghiosù, iarba creashti nsusù, sh-aclo iu sâ stâvrusescu s-amintâ chicuta di roauâ lacrâma alù Dumnidzã. ANGRUPATÙ TU SOMNU S-mi dishteaptâ calu tsi rujeashti tu hâryii. Atumtsea mash va s-pistipsescu Câ nica amù tu inimâ unâ chicutâ harao. Sh-dorlu ti chirolu tsi treatsi fârâ njlâ Nu easti moarti ntru mesi di banâ.

COSTA BICOV (al Mundi) easti faptu tu 17-li di Andreu 1944 tu hoara Rakitovo ditù Varyarii sh-bitisi Facultatea di Regie Filmu di Sofia. Lucreadzâ ca regizorù la TV Sofia. Ari loatâ premiili Ritonlu di malâmâ la festivalu di Plovdiv shi premiul III la festivalu Gionli di malâmâ tu Rusii ti filmul documentarù Ranghel Valceanov. Ari acasâ vârâ 10-15 cãrtsâ di scriitori armânji tsi li aflã la Sutsata a Armânjlorù di Sofia. Poetslji a lumiljei tsi-lj ari cama aproapea di suflitù suntu George Byron, Frederico Garcia Lorca, Jaques Prevert, Paul Eluard, Jorje Louis Borghes, Iosif Brodski, pots cehi, polonezi. Zburãscu armâneashti nica di njicù. A mei pârintsâ suntu Armânji, curats Armânji sh-noi ân casâ zburâmù mash armâneashti. Tora nu-ari cu cari sazburãscu sh-va s-li anyrâpsescu aesti zboarâ ta s-nu li agârshescu. Limba armâneascâ ari mushuteatsa cari tora, io cându angâldâsii câ ari alfabetù, câ ari cãrtsâ, literaturâ clasicâ, ghivâsii Belemace sh-tuts alantsa scriitori mãri armânji. Cându aflu vârâ zborù tsi lu-amù agârshitâ, tsi sdishteaptâ tu mintea a mea, sh-io lu shtiu aestu zborù ânji yini multu harao tu suflitù sh-ca njicù ficiorù cari dinâoarâ s-anvitsã s-ghivâseascâ shi sâ anyrâpseascâ pi limba cari el u shtea di nica ninti di 50 di anj di cându s-ari faptâ. Shi loai shi-nyrâpsii andauâ, ari nâscânte poezii tsi li aveam anyrâpsitâ pi vâryâreashti sh-li turnaiù pi armâneashti shi-nji pari ca s-adrarâ ma ghini..a noastrâ limbâ armâneascâ ari ahtari iho, cumù dzâcù vecljilj oaminji cari intrâ tu suflitù, tu inima. Sh-amù ahtari elpida, sperantsâ cumù s-dzâtsi câ va s-dishteaptâ vârâ mari scriitor cari s-da ahtari literaturâ tsi undzeashti pi aesta limbâ sâ nyrâpseascâ. A mel lucru ca film reghiseur easti nai ma aproapea di poezia. Amù sperantsâ ti filmuri cându easi ditù inimâ, ditù suflitù, a la poezia easti nai ma aproapea di aestu lucru. Amù unâ sperantsâ câ voi sadarù unù filmu pi limba armâneascâ s-aibâ subtitli inglezi, ma s-avdâ limba armâneascâ. Shi am curajù sminduiescu câ, cara s-nâ adnãmù noi, putemù s-adrãmù aesti lucri. Putemù s-adrãmù filmuri ti anvitsari limba armâneascâ. Putemù s-adrãmù documentari film ti adetsli, ti cultura, ti literatura a Armânjlorù. Antologhii di nai ma buni cantitsi. Vidioclip putem sadrãmù. Nu potù s-aflu omù cari cântâ cumù amù avdzâtâ vecljilj Armânji,

COSTA BICOV (al Mundi)
aestu iho tsi yinea, tu unâ boatsi s-avdza multsâ oaminji. Easti unù cânticù tsi luamù avdzâtâ di a meu fendi: Voi Armânji machidunlats, Di Hristolu pâtidzats, Shi di Stâ-Mâria ncurunats, Shi di draclu avinats. Sh-aclo a bâgatâ sh-mini, ti a meu fendi, ca elù lu cânta ghini : Voi Armânj machidunlats, Tuts deadunù s-vâ adunats, Tuts ca frats s-va sprigiurats, Limba voastrâ s-vâ câftats. Voi Armânj machidunlats. ZGHICÙ Mi-amintai aseara, va s-morù mâni. Bana nji-easti astâdz Aurlu s-nu chearâ Armânjlji sh-nu ari cari s-mi avdâ. ANAPUD CHIRO Ca goada di câtsutù tu inimâ, nj-intrã tu suflitù ausheaticlu. Mash mintea nj-armasi tinirâ ta s-shutsâ chirolu anapuda. Anapud chiro! FÂNTÂNA Cara sâ-nji da Dumnidzã unâ mâshcâturâ di banâ, va s-adarù unâ fântânâ. S-adunâ limpida apâ ti lumea tutâ Atumtsea va s-cadù pi dzânuclji ta s-vedù pisti apâ, ca tu yilii, cumù anyeadzâ oclji ali muma tu lãcrânjli di a mei oclji. Deapoia va s-beau apa ta s-bashù oclji ali mumâ sh-va s-ancljidù a mei oclji. Aesta-i calea ti alantâ etâ. Ca s-da Dumnidzã va s-treacâ chiro shi-atumtsea tu idyea aestâ fântânâ. pisti a mei oclji va s-cadâ lãcrânjli ali a mea hilji. Sh-io nu shtiu di iu va mutrescu, cu ocljilji al Dumnidzã pisti vârâ niorù

BANA ARMÂNEASCÂ Nãi alidzeri la Sutsatâ Culturalâ Armâneascâ Sutsata Culturalâ Armâneascâ easti unâ asociatsii cu 350 di membri cumândusitâ di unù Comitetù di Cumânduseari formatù ditù 9 Armânji, aleptu dupu statutù di Andamusea Generalâ tu Andreu 2001 ti unù mandatù di 2 anji. Comitetlu aleapsi unu presidentu iara prezidentul âsi aleapsi unù viceprezidentu shi unù secretarù. Pritù unâ achicâseari faptâ tu atselu chiro, Comitetlu apufusi ca mandatlu a prezidentlui s-hibâ di unù anù. Ditù Yinarù 2003, przidentulù a Sutsatâljei easti dr. Dumitru Piceava, iara viceprezidentsâ suntu Dima Grasu shi Santa alù Todi iara secretarù easti Alexandru Gica. Lâ urãmù s-lâ si ducâ ambarù lucurlu !

Nr. 1 (31), 2003

27

Lansari di carti
Tu meslu Andreu, la editura Scara di Bucureshti s-tipusi cartea "Vulturii Pindului", unù romanù istoricù scrisu di poetlu Ionel Zeana tu cari easti zborlu di hala a Armânjilorù ditù Macedonia tu ahurhita a etâlei XX.

Serbari di bitisita di anù
Tu dzua di 14-li di Andreu, la Sediulù a Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ s-featsi serbarea di iarnâ. Ficiuritstslji tsi urdinâ la cursurli pi armâneasti di la Sculia nr. 39 di Bucureshti spusirâ unù mânuclju di poezii shi colindi armânestsâ, furnjii ti cari Papù Cârciunù lâ deadi cãrtsâ shi poami. Cu un cântic armânescu, featili shi ficiorljii di la pareia "Pilisterlu" âlù cândâsirâ Papù Carciunù s-lâ da shi-a lorù dhoarâ. Sponsorlu alù Papù Carciunù fu fundatsia "Sâmta Ana" pritù prezidentulù a ljei Lifteri Naum. Hâristusimù tutnâoarâ a pârintsâlorù tsi furâ aclo. La aestâ serbari eara shi studentsâ ditù Machidunii.

Cu Pilisterlu la colinda

Tu 25-li di Andreu, Prindu Cârciunù, pareia di folclor "Pilisterlu" alâgã cu colinda pi la andauâ personalitãts armâni (pr. acad. Matilda Caragiu Marioteanu, poeta Kira Iorgoveanu Mantsu, prof. dr. Durutlu cântâtorù Gicu Coadâ scoasi

nica Armâni la cântitsi armâneshtsâ. Coru diunù CD cu Andamusea di Avemù Aminciu tu umuti ca tu meshji Apriiru icâ Maiu sâ s-facâ unâ lansari a cd-lui la sediul a sutsatâlei. Nicolae Saramandu, prof. Ioan Cardula) Cenaclu di istorii cum shi la ândoi duruts armâni (Iancu Cepi, Gheorghe Vârza, Tinela Stere, Ghitsa Njirlu). Aesta easti unâ adeti a pareiljei a noastâ Tu 15-li di Scurtu, Sâmbâtâ, oara 13.30, shi, cu pâreari di arãu, spunemù câ nu la sediul a Sutsatâljei s-tsânu prota editsii nâ agiumsi chirolu s-alâgãmù shi la altsa a tsercljiului di istorii di pi anlu 2003 iu Armânji la cari aveamù tu minti s-nâ sfeatsi unâ analizâ a romanlui istoric dutsemù. Fu ama unâ searâ mâyipsitâ di ''Vulturii Pindului alu Ionel Zeana. Cârciunù, cu haraua câ fumù deadunù "Pânâyirlu di cartishi minduimù câ putumù s-adutsemù Bucuresti 2003" niheamâ lunjinâ shi câldurâ tu casili armâneshtsâ iu fumù aprucheats ahântu .Ditù 5-li pânâ tu 9-li di Martsu, la musheatù. Muzeulu Natsional di Bucureshti stsânu "Pânâyirlu di carti-Bucuresti Yiurtia di Anlu Nãu la sediulù 2003" iu Sutsata a noastâ avu unù standu a Sutsatâljei cu cãrtsâ shi revisti armâneshtsâ di cari avu angâtanu Irina Paris.. Tinirlji di la Sutsata Culturalâ Armâneascâ vrurâ s-treacâ deadunù sinurlu a anjilorù S-asteasi ditu banâ 2002-2003, shi s-adunarâ la sediul a Ionel Zeanâ Sutsatâljei la unù Revelion ândreptu di tiniri, ti tiniri. Tu dzua di 8-li di Yinarù muri scriitorlu Ionel Zeana cari fu Emisiuni tv. armâneascâ ângrupatù la murmintsâlji Strãuleshti la ETNO Tv. di ningâ Bucureshti. Di partea a Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ fu bâgatâ unâ cârunâ di lilici ca semnu Tu dzua di 25-li di Yinarù, pi postul di di ihtibari ti aestu mari alumtâtorù televiziuni "ETNO" fu spus un program shi omù di culturâ. di giumitati di sahati ti activitatea a Dumidza s-lu arihãtipseascâ! Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ shi ti siutuatsia a Armânilorù, ti cari zburârâ Oani Nicolae si Alexandru Gica. Maria si Mihai Gheorghe zburârâ ti mirachea a tinirilorù ta s-cânta shi s-gioacâ armâneashti la pareia "Pilisterlu". Emisiunea s-dusi ninti cu un fragmentu Gala a premiiloru di spectacol armânescu filmat la pizzeria “Omlu a Anlui 2002” "La Machedoni" iu cântarâ Zoe Carabash, Tu dzua di Sâmbâtâ, 15-li di Yiani Bracea, Hristu Costica, Aurelia Martsu, la sâhatea 14 va s-tsânâ Gala Caranicu, Yeanula Gheorghe shi Dani a premiiloru “Omlu a Anlui 2002”. Peanci. Emisiunea s-hârsi di suctsesù shi Manifestarea ti duruseari a fu reprogramatâ, tu 30-li di Yinarù. Premiilorù "Omlu a anlui -2002", va Cu agiutorlu tsi-lu dixi di la unu durutu s-hibâ organizatâ di Fundatsia “Bana Armânu, Teyea Sponti, Sutsata tsânu Armâneascâ” la Sala ARCUB di ahtãri emisiuni la ETNO Tv. shi tu meshlji Bucuresti tsi s-aflâ dinâpoia a Shcurtu shi Martsu shi maxus tu dzâlili hotelului Intercontinental. di 8-li shi 22-li la sâhatea 14 shi reluari tu Va s-hibâ premiats Oaminji ditu dzua di Martsâ la sâhatea 12. România shi ditu xeani. Dupâ premieri va s-hibâ tsânutu unu Evenimenti ti va s-facâ tu ahoryea spectacol di pareili meslu Martsu “Musheata Armânâ“ shi “Pilisterlu”. Vâ ashtiptãmu cu harauâ. Lansari di CD

HÂBÃRI

28

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ R: V-ati referit la unele zone in care, intr-adevar, mai existã unele deosebiri. Si m-as referi si eu, de pildã, la Valea Timocului, unde, stim bine, vlahii de acolo multi se considerã români, unii vor sã rãmânã vlahi, iar unii se considerã chiar sârbi. Deci, concluzia era cã nici ei nu stiu foarte bine ce sint. D.V.I: Este urmarea perioadei comuniste si urmarea unei situatii nefericite in istoria zonei. Trebuie sã stim cã existe legãturi strinse intre românii din România si românii din apropiere de Dunãre, deci din zona Timocului, pentru cã asa-numitii vlahi trãiesc de o parte si de alta a Timocului, o mare parte, vreo 500-600.000 in Serbia si o parte de vreo 150.000, aproape 200.000 in Bulgaria. Deci, impreunã românii din aceastã zonã a Timocului sint cam 700.000... Ce se intimplã cu aceastã dihotomie vlah-român? Sigur, dacã 200 de ani ti sa tot spus cã esti vlah, cã esti altceva decit român, probabil cã generatii intregi care nu au avut sansa sã aibã o scoalã in limba maternã, sã aibã o slujbã religioasã in limba maternã, sã aibã un cuvint scris, tipãrit sau o imagine in limba maternã, probabil cã pentru unii este greu de inteles. Ei stiu insã cã sint vlahi, cã sint altceva si cã multora dintre ei le este clar cã vlah si român este acelasi lucru.... R: Se poate spune cã România a invãtat din experienta Ungariei in ceea ce priveste tratarea minoritãtii? D.V.I: Se poate spune si acest lucru. ...iar datoria principalã a guvernului român este sã negocieze, dacã imi permiteti sã spun, la singe cu fiecare guvern al tãrilor din jur pentru asigurarea drepturilor care se cuvin minoritarilor români de pe aceste teritorii. Nu este nici o discutie despre revenirea unor teritorii la patria-mamã, pentru cã noi ne integrãm in Europa si problema granitelor nu se mai pune cum se punea in secolul XIX sau chiar in secolul XX. Va fi o Europã fãrã granite, dar, in cadrul acestei Europe, in regiunile care se constituie si care s-au constituit istoric in aceste euroregiuni, minoritãtile, cetãtenii trebuie sã aibã toate drepturile asigurate. Si, asa cum România asigurã drepturi pentru minoritãtile din România si isi respectã promisiunile si responsabilitãtile fatã de aceste minoritãti, noi nu avem altceva de fãcut decit sã le cerem si guvernelor tãrilor din jur sã facã acelasi lucru pentru minoritãtile românesti din aceste teritorii. Si o facem cu toatã responsabilitatea.

Relatiile Romaniei cu comunitatile romanesti din Balcani
DIVERS -buletin informativ despre minoritati etnice-Anul II/nr. 45 (95) / 21 nov. 2002 Asistam in ultima vreme la o adevarata ofensiva in politica Bucurestiului pentru sprijinirea comunitãtilor românesti din statele vecine cu România. In acest context, recenta vizitã a presedintelui României, Ion Iliescu, in Serbia si Macedonia a stârnit interes major de ambele pãrti ale Dunãrii. Pentru a intelege mai bine demersurile României in favoarea comunitãtilor românesti din Balcani postul de radio Deutsche Welle i-a intervievat pe Doru Vasile Ionescu, secretar de stat pentru relatiile României cu românii din strãinãtate si pe dr. Thede Kahl, de la Institutul de Studii EstEuropene din Viena. Puncte-le lor de vedere nu coincid intru totul. Interviu cu Doru Vasile Ionescu Reporter: Recenta vizitã a presedintelui României, Ion Iliescu, in Iugoslavia si Macedonia a constituit un prilej de a discuta un subiect legat de minoritati, de respectarea drepturilor minoritãtilor si, in primul rând, a minoritãtii române care trãieste in Iugoslavia, in Macedonia. S-a vorbit, bineinteles, si despre situatia aromânilor, despre situatia vlahilor in diferitele zone, asa cum sunt ei numiti acolo. Ce poate face România pentru aceste minoritati? Doru Vasile Ionescu: Dacã veti urmãri cu atentie, veti vedea cã la fiecare intilnire pe care presedintele României, ministrul de extrene, primul-ministru al României le au in tãrile din jur unul dintre subiectele principale este situatia minoritãtii române din aceste tãri. Asa se intâmplã ori de câte ori existã dialog la nivel inalt cu Ucraina, cu Ungaria, cu Iugoslavia, cu Bulgaria, dar si, cum ati observat, Macedonia, Albania, deci tãrile in care exista minoritãti române compacte: de la 30-40.000 de români, cum este cazul Ungariei, pânã la 300-600.000 de români, cum este cazul altor tãri. In ce priveste chestiunea româno-vlahã, se apropie foarte mult de chestiunea româno-moldoveneascã. Este un paralelism deloc fortat, pentru cã, din pãcate, in mentalitãtile mai vechi, chiar in cele staliniste as putea indrãzni sã spun, se foloseste aceastã deosebire, se cautã o asemenea deosebire sã fie transformatã in deosebire de natiune sau de limbã, asa cum se exploateazã diferentele de grai moldovenesc de cel ardelenesc, bãnãtean si se spune cã existã o natiune moldoveneascã si o limbã moldoveneascã, unii oameni, in necunostintã de cauzã, dar si multi in cunostintã de cauzã, considerã ca vlahii sânt altceva decât români. Or, se stie foarte bine cã a existat multã vreme o tarã care se numea Valahia, se stie foarte bine si vecinii nostri in memoria istoricã trebuie sã-si aducã aminte cã nouã, tuturor, ne spuneau vlahi sau valahi, cã tuturor vorbitorilor de limbi romanice in Evul Mediu li se spunea vlahi, blachi, volohi, pentru cã asa ii diferentiau de vorbitorii de limbi germanice sau slave. Deci, vecinii nostri ne-au spus vlahi si acum parcã cineva le-a sters cu buretele din memorie acest lucru si unii dintre ei considerã ca vlahii sint altceva decit români, dar lucrurile incep sã se schimbe. Si statul român a insitat in ultimii ani de dupã 1990 ca sã se revinã la normalitate. Si, in sfirsit, guvernele cu care avem relatii, guvernele vecine, incep sã admitã - este mai greu la bazã sã se admitã, dar incepe sã se admitã - cã vlahii si românii sint acelasi popor, cã vorbesc aceasi limbã si cã au rãdãcinã comunã. Sigur, existã diferente pe care le cunoastem si noi, chiar intre vlahi, adicã intre noi valahii, cei care suntem in jurul Dunãrii sau la nord de Dunãre si care formãm ramura nord-dunãreanã daco-românã si cei care sint la sud de Dunãre, in special cei din Macedonia, Grecia, Albania, care sint asa-numiti aromâni si care sint ramura sudicã a poporului român si a limbii române, cu dialectele aromân, megleno-român, iar undeva in vest istroromân, in Peninsula Istria din Croatia. Deci, o populatie rãspinditã pe aproape intreg centrul si sudul Europei, cu specificul ei, dar cu aceeasi rãdãcinã, provenind din acelasi singe romanic si din aceeasi limbã, cu dialectele dacoromân care s-a trasformat in România, unde existã si un stat national, intr-o limbã literarã si cu dialectele aromân, megleno-român si istro-român in zonele celelalte din Balcani. In comunitãtile românesti de acolo se vorbesc dialecte si chiar graiuri ale acestor dialecte.

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (31), 2003 ce priveste limba, dar si identitatea lor, ei sunt mult mai apropiati de mari grupuri etnice din nord-estul Greciei si sudul Albaniei. Multi dintre ei nu au avut absolut nici un contact cu România si nu inteleg deloc româna. Dar trebuie mentionatã si latura cealaltã. Exista mereu imigrare, influente si instructie scolarã româneascã. Asa se face cã unii aromâni din spatiul macedonean cunosc limba românã si ar fi dispusi sã se angajeze pentru o identitate comunã. R: Au putut fi observate cu prilejul vizitei demersuri concrete intreprinse de presedintele Iliescu pentru a-i reuni pe vlahii din Balcani? Cooperãriile din ultimul timp dintre Skopje si România pot fi interpretate ca pasi in aceasta directie? T.K.: Cred cã aproape tot ce intreprinde astãzi un politician român vizavi de aromânii, de vlahii din Macedonia are legãturã cu o experientã mai veche, si anume cu politica scolarã româneascã intiatã in spatiul macedonean in urmã cu peste 100 de ani. Cunosc multi oameni care isi amintesc bine de scolile românesti si care povestesc cã erau percepute in parte ca strãine. Dacã un politician reia astãzi aceastã practicã, faptul este resimtit de unii aromâni drept propagandã, mai ales de cãtre acei aromâni care nu se simt români si care nu cultivã contactele cu România. Trebuie spus cã vizita in sine a fost pentru aromâni o mare onoare, cu atit mai mult cu cit Iliescu a vizitat in primul rind grupãrile aromânilor si abia dupã aceea reprezentantii oficiali ai tãrii. Sa ivit totusi o problemã. Din discutiile purtate am inteles cã sprijinul statului român nu va fi atit cultural, cit mai curind in domeniul invãtãmântului si educatiei. Vor fi acordate burse, numãrul studentilor macedoneni de origine aromânã care studiazã in România urmind sã creascã. Am mai auzit cã existã intentia de a infiinta o episcopie aromânã in cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Multi aromâni nu doresc acest lucru, mai cu seamã intrucit biserica ar tine slujbe in limba românã, si nu in cea aromânã. Sub aspect cultural, sint prevãzute o serie de activitati din partea româneascã: asociatii, formatii de dans, cursuri de limbã. Am inteles cã presedintelui Iliescu i s-a relatat cã in unele scoli din Rep. Macedonia existã, incepind

29

Interviu cu Thede Kahl
R: Un alt invitat al acestei emisiuni este domnul doctor Thede Kahl, de la Institutul de Studii EstEuropene din Viena. Domnule doctor Kahl, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, a intreprins recent o cãlãtorie in Serbia si Macedonia. Care credeti cã a fost scopul acestei vizite in Balcani? Thede Kahl: Eu cred cã presedintele Iliescu vrea doar sã se ocupe de minoritatea româneascã din afara României. Aceasta existã si in statele din Balcani. Atitudinea lui a apãrut oarecum provocatoare, fireste intrucit doreste sã se ocupe si de aromâni. Spun fireste, deoarece este vorba aici de o mentalitate a românilor, veche de secole, conform cãreia aromânii, numiti si vlahii la sud de Dunãre, sint considerati ca fiind subsumati românilor sau ca aromânii, practic, drept fratii din sud. Punctul acesta de vedere continuã sã fie impãrtãsit si astãzi de cei mai multi politicieni din România. Faptul cã presedintele a intreprins aceastã cãlãtorie nu numai acolo unde existã o minoritate propriu-zisa vorbitoare de limbã românã, de exemplu in estul Serbiei, ci si in Macedonia, dovedeste cã el vrea sã ii trateze pe toti la fel si sã se ingrijeascã si de acesti frati macedoneni. R: Pornind de la aceastã distinctie intre vlahii din Serbia si vlahii din Macedonia, considerati cã existã diferente si in ceea ce priveste interesul lor fatã de problemele din România, raportarea lor la statul român? T.K.: Fireste cã existã diferente mari, dar ele sint percepute in România tot mai estompat. Aceasta deoarece aromânii vlahi din sudul Balcanilor imigrati in România se identificã astazi purternic cu statul si poporul român, vorbesc româneste si nu se mai disting prea mult de români. Dar, la origine, distinctia a fost clarã si ea trebuie subliniatã. Noi avem o dificultate in toate limbile, si anume cã vorbim de vlahi. Or, aceastã mãsurã este una genericã, in care pot fi inclusi si românii, dar si alte grupuri, ca de pildã aromânii din Albania si Grecia, precum si alte grupãri desemnate impropriu prin notiunea de vlahi. In limbile iugoslave si in greacã, dacã cineva vorbeste despre vlahi, nu apare lamurit la ce grupuri se referã. In schimb, in abordarea stiintificã este foarte clar cã aromânii trebuie tratati separat de populatia statului român. Interesant este faptul cã, desi regiunile Serbiei si Macedoniei in care trãiesc aceste minoritãti se afla in imediata vecinãtate, populatia din estul Serbiei, care, pe lângã sirba, vorbeste si româna, este intr-adevar o populatie romanofona si apartine etniei române, in timp ce populatia din Republica Macedonia, inregistratã la recensãminte ca vlaha, apartine de fapt aromânilor. Si din punct de vedere lingvistic, aromânii sunt foarte diferiti de români. De altfel, comunicarea intre ei nu a fost usoarã. In ceea

din 1995-1996, cursuri facultative de limbã aromânã, subliniez nu de românã. R: Spuneati cã aromânii au fost onorati de vizita lui Ion Iliescu. Dar, cunoscut fiind faptul cã vlahii se identificã cu popoarele cu care convietuiesc si, deci, admitind cã acesti vlahi se simt asimilati cu macedonenii, intentiile presedintelui român nu au dat nastere si unor critici? T.K: Desigur, au existat critici. Eu am citit in presa românã cã Iliescu a fost incintat sã intâlneascã atit de multi aromâni activi in Skopje, dar cã a fost mai putin incintat sã audã cã ei nu vor sprijin ca români, ci ca aromâni. De exemplu, in cazul unor burse de doctorat. Foarte putine voci au afirmat cã asemãnãrile sint atit de puternice incit nu ar fi justificat sã se vorbeascã de douã popoare si de douã limbi diferite. Exista acolo o mentalitate impãrtitã. Sustinerea româneascã va fi primitã intotdeauna cu un oarecare spirit critic si nu de cãtre intreaga populatie. Acest lucru nu poate fi evitat. R: Vlahi trãiesc si in tãrile invecinate: in Bulgaria, Grecia, Albania. Ce credeti dvs., domnule doctor Kahl, de ce nu a vizitat presedintele Ion Iliescu si vlahii din aceste regiuni? T.K: In Republica Macedonia este inregistratã cea mai puternicã activitate a unor aromâni. Acolo ei s-au reunit si organizat ca in nici o altã tarã. Au intre timp douã partide politice, chiar dacã sint mici. Nicãieri nu existã ca in Macedonia ziare si reviste in aromânã. In Bulgaria, numãrul lor a scãzut, iar in Grecia apartenenta la etnia vlaha, precum si limba, se bucurã de un prestigiu atit de mic incit nu existã conditii favorabile unei incurajãri dinspre partea româneascã. Cea mai mare parte a populatiei vlahe din Grecia ar reactiona incã si mai sensibil la contactul cu un politician român. Astfel de demersuri ar fi pentru ei de-a dreptul o provocare. In Albania, dupã cum se stie, conditiile economice sint de asa naturã cã nu se poate realiza nimic. In Macedonia, aromânii sunt foarte activi si este clar cã Iliescu doreste sã se ocupe de cei mai activi si de cei mai receptivi la un sprijin din Romania.

30

Nr.1 (31), 2003 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ

Corlu armanescu / Giocuri armaneshti.
Dr. Thede Kahl, Dr. Alkis Raftis Austrian Institute of East and Southeast European Studies Interna-tional Organization of Folk Art Josefsplatz 6 Scholeiou 8/Adrianou 122 A-1010 Wien GR-10558 Plaka Vruts Armânji, avemù ananghi di agiutorlu a vostru. Vâ anyrâpsimù ti unâ lucrari ma mari cu thema Corlu armanescu / Giocuri armaneshti. Ti aestu proiectu adunãmù materiali la Institutlu di Câftãri Est shi Sud-EstEvropeani Austrian Institute of East and Southeast European Studies (Viena) shi la Organizatsia ti Arta Populara Organization International of Folk Art (Atena). Va pâlâcârsimù s-nâ pitritsets: 1.materiali ti folclorlu armânescu ditu locurli di iu hits: video, fotografii; 2. texti ti gioclu/corlu armânescu 3.isturia a formatsiilorù/pareilorù di corù 4. textili a cântitslorù (armâneashti sh-tu alti limbi); 5. cari di voi ari mihanimati s-adarâ caseti s-ljea ma ayonyea ligâturâ cu noi 6. informatsii ti iu putemù s-aflãmù sh-alti ahtãri materiali (arhivi etc.). Tuti materialili tsi va nâ li pitritsets va li tipusimù - mash cara s-hits simfunji tu unâ aradhâ di CD-Rom (ma s-aflãmù sponsorù bunù shi DVD). Cu agiutorlu a vostru putemù s-adrãmù unâ câftari ma mari la ma multi organizatsii tsi potù s-nâ agiutâ cu pâradz ti adunarea shtipusearea a materialilorù. Ma multi lucri li aflats tu frândzâli tsi vâ li pitrecù. Tuti tsi li avets pi aistâ themâ putets s-li pitritsets la una di adresili: Dr. Thede Kahl, Austrian Institute of East and Southeast European Studies, Josefsplatz 6 A-1010 Wien, (Tel.: 0043-1-5121895-40, Fax: 00431-5121895-53, Mail: thede.kahl@osi.ac.at) Dr. Alkis Raftis International Organization of Folk Art, Greek Section Scholeiou 8 / Adrianou 122 GR-10558 Plaka (Telefon: 0030-210-3244395, Fax: 0030-210-3246921, Mail: president@cid-unesco.org) Nâ hârsimù ma s-nâ agiutats câtù cama multsâ di voi. Scupolu aishtui proiectu easti tipusearea shpromovarea a materialilorù a voastri cari va s-agiutâ s-vâ fâtsets ma cunuscuts shi, tutùnâoarâ s-vâ shtits ma ghini unù cu alantu. Cu multa tinjie, Viena, 21.1.2003 Dr. Thede Kahl, Dr. Alkis Raftis *** Anyrâpsearea a activitãtslorù di giocù / corù la Armânjlji ditù Balcanji 1. Numa a lucrariljei Anyrâpsearea a activitãtslorù di giocù / corù la Armânjlji ditù Balcanji 2. Âshi loarâ borgea ti aestu proiectu: Dr. Thede Kahl thede.kahl@osi.ac.at & Dr. Alkis Raftis president@cidunesco.org 3. Institutsii: Austrian Institute of East and Southeast European Studies International Organization of Folk Art, Greek Section 4. Supervizari: International Dance Council - CID 5. Colaboratori: Theatrulù „Dora Stratou" shi sutsatili armâneshti tsi va s-lucreadzâ deadunù cu noi. 6. Limba: Englezeashti ti texturili tsi li bâgãmù tu CD, ti alanti texti itsi limbâ. Tu materialili ditu CD cathi unâ sutsatâ/ parei va-shi anyrâpseascâ singurâ isturia. Va s-hibâ anyrâpsitâ tu limbili di cratlu iu suntu sh-cu stridu-tsearea englezeashti. Zboarili armâneshti di la cântitsi va s-hibâ anyrâpsiti armâneashti tu unù alfabetu comunù latinichescu. Pi ninga aisti va s-aibâ tricuti shi prezentãri shtiintsifitsi shi comentarii. 7. Sponsorizari: Va s-cafta tu ma multi locuri. 8. Scupolu: Anyrâpsearea a folclorlui armânescu tu tutù Balcanlu shi productsia video, cãrtsâ, CD-ROM i DVD ta s-armânâ tu arhivi sh-vivliothits, shibâ adrati câftari (cercetari) ta s-facâ ma cunuscuti adetsli shi folclorlu armânescu. 9. Andridzearea 9.1. Atselji tsi lucreadzâ deadunù cu noi (inshi i sutsati) va s-hibâ prâxits ti cum s-anyrâpseascâ textili. 9.2. Atselji tsi lucreadzâ deadunù cu noi lipseashti s-da materialili pânâ tu dzua apufusitâ. 9.3.Atselji tsi-shi loarâ borgea a proiectului va li lucreadzâ materialili fârâ s-alâxeascâ noima - shi-deapoa va li pitritsemù nâpoi ta s-li veadâ nica unâ oarâ colaboratorlji.

9.4. Atselj tsi lucreadzâ deadunù cu noi va li pitreacâ nâpoi materialili cu comentarili a lorù. 9.5. S-fatsi productsia. 9.6. Atselji tsi lucreadzâ cu noi ljea fârâ pâradz mash unâ parti di exemplari - altili s-ducù la institutsii. 9.7. Institutsiili au angâtanù promovarea a CD-urlorù tsi li vindu colaboratorlji. Panâ s-aflãmù unù sponsor ahurhimù cu atseali tsi nu custusescu multu: ducheri anamisa di colaboratori, anyrâpsearea a niscântorù isturii, adunarea a materialilor, andridzearea ti anyâpsearea tehnicâ.

Ion Caramitru discoapirâ Armânjlji di Eschibaba...

Hoara Eschibaba (Stejaru) Tulcea. Sâmbâtâ, 25-li di Yinaru 2003, Armânjlji ditù hoara Eschibaba sandreapsirâ di sãrbãtoari. Cu unâ stâmânâ nâpoi primãria di Eschibaba deadi hâbari pritù hoarâ câ va s-yinâ ta sâ-lji veadâ marli actorù di arâzgâ armâneascâ Ion Caramitru deadunù cu actorlji Ovidiu Iuliu Moldovan shi Valeria Seciu. Armânjlji sh-ashtiptarâ oaspitslji cumù nu s-poati ma musheatù - cu suflitli amplini di vreari, cu tinjii ama sh-cu mâcãri armâneshtsâ: piti turlii, turlii shi njelji pi sulâ. Ion Caramitru l-aspusi a Armânjlorù di Stejaru câ elù easti prezidentu di tinjii a tutulorù a Armânjlorù ditù România sh-câ di tora sh-ninti va s-mindueascâ ma multu la Armânami. S-dishtiptã Ion Caramitru ditù somnulù a nivreariljei di farâ i s-aproachi alidzerli shi ari ananghi di Armânjlji s-lu voteadzâ? Nu shtimù. Apandisea va nâ u da chirolu. Armânjlji di Eschibaba, pritù turlia di ashtiptari tsi u featsirâ a cunuscutslorù actori, aspusirâ nica nâ oarâ câ suntu pirifanji di miletea armâneascâ sh-câ scupolu a lorù tru banâ easti s-tinjiseascâ fara armâneascâ, farâ tu cari s-amintarâ. Mariana Caciandoni-Budesh

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (31), 2003 Viorel Stãnilã, cercetãtor la Institutul de Studii Sud-Est Europene: "Într-un moment în care majoritatea formatiilor celebre pentru interpretarea folclorului armânesc, s-au lãsat seduse de influentele muzicii de gang, profesorul Bicu redescoperã pentru noi nestemata muzicii curate, pornitã din suflet si nu nu din coardele vocale ale unor instrumentisti cãrora aparatura electronicã le usureazã munca dar le sterge identitatea." Iulian ILIE Articolul de mai sus a apãrut în anul 2002 în ziarul "Atac de Constanta", unde un epigon îsi înjoseste propria sa etnie si pe marii ei evergheti, motivând cã este un "mare artist". El, în realitate fiind un inginer zootehnist.E un mare neânteles, un mare neajutorat! E si firesc, prin manelele pe care le promoveazã nu face decât sã umbreascã si sã înjoseascã puritatea cântecului macedonesc. Dacã nu-ti iubesti natia, mã mir cum ai putea sã-i iubesti traditia!? Poate-i de compãtimit, sau atât îl duce duhul! A face compilatie e foarte usor, a face artã înseamnã a respecta niste valori autentice, perene. În fata unor astfel de atitudini defãimãtoare nu trebuie decât sã stârpesti buruiana dintr-un lan de frumusete culturalã. Chita di Constanta

31

Zbânezi mult ani si tâ da Dumnezeu multâ parazi, lale Bicule!
Fiind un nationalist convins, de obicei am tratat în materialele de pe marginea acestui subiect, probleme legate de extinderea nefastã a mentalitãtilor si comportamentului de tip tigãnesc, unguresc si nu în ultimul rând machidonesc. Cu toate astea am prieteni din toate cele trei rase, unul dintre ei fiind profesorul Bicu Dustinian, un aromân din Mihail Kogãlniceanu. La un pahar de bere omul mi-a destãinuit câteva din preocupãrile lui demne de remarcat. În trecut profu' Bicu a fost mare actor si a jucat Shakespeare, bre! A scos o carte de poezii…într-un singur exemplar, dar cel mai intens s-a ocupat de grupul de folclor autentic macedonesc "La Steaua". Anul trecut am participat la unul dintre spectacolele sale si spre surprinderea mea, în timp, proiectul sãu s-a materializat într-un CD. Supãrarea cea mare a domnului Dustinian se îndreaptã împotriva machidonilor, mai ales a celor cu bani (tcmai de-aia ne-am împrietenit), care n-au catadicsit sã-I sprijine initiativa, nici mãcar lansarea care de pe 5 iulie la sala Rapsodia Românã din Bucuresti. Bicu recunoaste cã natia asta e una de ciufuti, de zgârâie brânzã, de oameni ce preferã sã-si arunce banii pe aur si alte acareturi, decât pe culturã. Ca sã conchid, citez din prezentarea fãcutã pe marginea albumului de cãtre

URMINII SH-PÂLÂCÂRSIRI Ti atselji tsi pitrecù articoli ta s-hibâ publicati tu revista "Bana Armâneascâ" Articolulù lipseashti: 1.s-hibâ ânyrâpsitù pri limba armâneascâ; 2. s-aibâ tematicâ armâneascâ; 3. s-hibâ ânyrâpsitù pi nai multu doauâ paginji di computerù, 4 paginji la machina di ânyrâpseari icâ 6 paginji anyrâpsiti di mânâ; 4.s-ufiliseascâ grafia a revistâljei "Bana Armâneascâ"; 5.Materialili niufilisiti nu s-pitrecù nâpoi; 6. S-hibâ ânyrâpsitù cu zboarâ tsi saflâ tu dictsionarlu alù T. Papahagi; 7. s-nu hibâ pitricutù sh-la alti revisti; 8. Sartsina, borgea icâ apândâsirea ti articolulù publicatù âlji cadi a autorlui. Redactsia
VA CLJIMÃMU S-NÂ AGIUTATS TA S-ADRÃMU CASA ARMÂNEASCÂ DI BUCURESHTI ! Tu meslu Andreu 2001 nãulu Comitetù di Cumânduseari a "Sutsatâ-ljei Culturalâ Armâneascâ" sh-lo borgea ta s-u ndreagâ problema a sediului. Ti atsea elji loarâ apofasea ta sâ-sh adarâ elji unù sediu tsi s-aibâ numa "Casa Armâneascâ". Aesta va s-hibâ Casa a Armânjlorù. Tuts atselji cari vorù ta sda pâradz ti aestu lucru va s-hibâ ânyrâpsits tu "Cartea di tinjii" a ctitorlorù a Casâljei Armâneascâ. A ca nâ si deadi cu nichi unu sediu, lipseasti s-agiundzem s-avem unâ casâ a noastâ iu noi s-him nicuchiri. Sutata a noastâ s-dutsi ma largu cu aestu lucru shi vâ caftâ s-nâ agiutats. Protslji cari deadirâ pâradz suntu: Oani Nicolae(500 $), Dumitru Piceava(100 $), Dima Grasu (100$), Alexandru Gica (100$), Nicolae Constantin (100$), Santa al Todi (100$), Yioryi Hagivreta (100$), Santa al Caracoti di Voluntari (100$), Kira Iorgoveanu-Mantsu (100$), Gicu Coada (500$) shi sotslji a lui Damov Constantin (500$), Vasile Gheorghe (500$), Gramaticu Sima (500$). Pânâ tora adunãmu 3300$. Lista easti dishcljisâ ti tuts Armânlji. Nu agârsits: Cara s-vremu, va s-putemu s-u adrãmu dea-dunu Casa Armâneascâ! S-na agiuta Dumidza! Cont: BCR-Sucursala sector 2: 2511.111438.1/ROL; 2511.1-11438.2/EURO; 2511.1-11438.3/USD Prezidentu: Dumitru Piceava

Tsercljiu di areuri shi adets armâneshtsâ Organizatsia a Tinirlorù Armânji ditù România deadunù cu dascalitsili armâni di la sculia 23 di Constantsa ahurhirâ cursuri tru limba armâneascâ ti ficiuritslji armânji tsi anveatsâ la aestâ sculii. Cursulù tsi s-cljeamâ "Cerc de obiceiuri si traditii aromâne" (Tsercljiu di areuri shi adets armâneshtsâ) va s-hibâ tsânutù di dascalitsili: Giugicâ Tudora,

Granzulea Chiralina Mihãilã Aura, Zugravu Elena, Tasentse Zoe. Cafi ahurhitâ easti greauâ ama himù sigura câ tu 15-li di Cirisharù, cându s-bitiseashti anlu shcolar, dascalitsili di la sculia 23 va nâ cljeamâ ta sâ-lji videmù ficuritslji armânji tu unù musheatù spectacol iu s-aspunâ pritù zborù, cânticù shi giocù tsi li anvitsarâ la aesti cursuri tru limba armâneascâ. Lucrulu s-vâ hibâ ambarù!

NCLJINARI

Doamne, io-a Tsãia tsiva nu Tsâ caftu, Câ nâ dâdesh tutù tsi vrea s-nâ lipseascâ, Ta s-hibâ-adrati arãdzli di unù preftu, Tu a noastâ pisti crishtineascâ. Doamne, io-a Tsãia, tsiva nu Tsâ caftu ti-mini, Câ n ji-agiundzi tsi-amù dixitâ di la Tini, Ma, unù lucru voiù sâ-nji si axeascâ: S-avemù sh-noi unù preftu sh-nâ bisearicâ Iu sâ s-facâ-adetea crishtineascâ Pri limba a noastâ armâneascâ.
Dumitru PICEAVA

Notâ: Tu cadurlu di nsusu sh-nastânga s-vedu Santa alu Djica sh-duruta-lji nicuchirâ. Namisa di elji suntu Sahu Yerândã deadunu cu tinira sh-tinjisita-lji nicuchirâ. Nastânga: Hrista Lupci. Desenlu di nghiosu easti ncljinatu a doamniloru iara poezia alu Sashu Yerândã, yinitorlu preftu armânu la bisearica armâneascâ di Bituli. Alu Hrista Lupci shi alu Santa Djica lâ durusescu tutâ tinjia a mea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful