You are on page 1of 32

Adresa di pi Internet:

www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi


Anlu XI, nr. 1/2 (43/44) 2006,
Bucureshti-România
32 di padzinji - 40.000 (4 RON) lei

BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Pareia “Lilici ditù Maiù” di Custantsa,


cumândusitâ di Zoe Gicâ

Editorù: Dumitru Piceava


2 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Revista Jubileulu a revistâljei


“Bana Armâneascâ” fu
thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
“Bana Armâneascâ”(1996-2006)
Editatâ di Fundatsia Ti unâ revistâ armâneascâ v â r â
”Bana Armâneascâ” independentâ, cari nu easti ligatâ cu cratù,
tsiva di vârâ icâ di tsiva, mea mash di a s h i
Hãrgiurli
atselù icâ di atselji cari u scotù tru c u m ù
ti tipusirea a alushtorù numiri: 1/2
migdani, 10 (dzatsi) anji di banâ, tu suntu
(43/44), 2006 (1.000 di cumãts), furâ
chirolu nâearcu tu cari bânãmù noi adzâ revistili:
fapti di cãtrã tinjisitslji Sutir Bletsa
aoa, România, ânji si pari câ easti unù „Armânlu”
di Athena shi Iota Trandu di
chiro câtù unâ zâmani. d i t ù
Bucureshti. Efhãristisimù a tutulorù
Easti ca baea ta s-nâ minduimù Vâryârii,
atsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ tora shi
niheamâ la revistili armâneshtsâ tsi „Frãtsia”
ashtiptãmù shi di aoa shi nclo agiutorù
inshirâ tru migdani pânâ tora shi va s- d i t ù
ti furnjia câ mash ashtsi sh-noi, tu
videmù câ eali avurâ parti di unâ banâ Arbinushii,
aradha a noastâ, va s-putemù s-lji-
multu shcurtâ. Revista „Deshtepta- „Grailu
agiutãmù Armânjlji.
rea”, scoasâ aoa sh-unâ sutâ di anji di armânescu” di Scopia,
Tu aestu numirù: 4 (42) - 2005 marli scriitorù Nicolae Batzaria, scrisâ „Deshteptarea” di Bucureshti shi, di
- Jubileulu a revistâljei Bana Armâneascâ mash pi armâneashti, inshi mash tu 4 psânù chiro revista Armânamea,
numiri, tutù ashi cumù inshi aoa sh-
(T.Piceava)...........................2 variantâ nauâ, scoasâ cu agiutorù di
- Gala a Premiiloru Bana Armâneascâ - dzatsi anji shi revista „Armânamea”, la Ministerlu a Culturâljei shi Cultilorù.
2005, Festivalu Internatsional di scoasâ Bucureshti di Marilena Bara shi Nu shtimù desi ma easi revista
Folclor Armanescu, Simpozionlu cusurinlu a ljei, Ionel Bara. Dupâ „Fenix” di Bituli. Di vârâ anù-doi, di
“Identitatea a Armanjloru” 3/7 surparea a comunismolui, tu cafi cratù cându nu mata easti agiutatâ di cratù
- Câftarea cãtrã Prezidentsia ali ditù Balcanji iu bâneadzâ Armânji, sh-nitsi di vârâ emburù armânù, nu
nafoarâ di Gârtsia, fu scoasâ tru
România ............................8/9 mata avemù nitsi unù semnu.
- Mirachea di pi sufliti A. Docu......10 migdani nai psânù unâ revistâ Armasi tru banâ di ma ghini di 10
- Prota audientsâ ofitsialâ...............11 armâneascâ, cari avu unâ banâ ma anji „Rivista di Literaturâ shi Studii
- Câftarea shi Apandisli di la exusiili lungâ icâ ma shcurtâ. Revistili Armâni”, scoasâ di Tiberiu Cunia cu
axi ali România................12/13 armâneshtsâ cari furâ scoasi cu pâradzlji a lui.
- Leghendili a armâneascâljei culturâ pâradzlji a editorlui, ashi cumù furâ Pri ningâ tuti aesti revisti
Vanghea Mihanji Steryiu...14/15 revistili „Lutseafirlu”, di Shtip, armâneshtsâ armasi tru banâ, chiro
- Un alt punct de vedere asupra „Minduearea armâneascâ” shi di 10 anji, shi revista ”Bana
aromânilor (D.Piceava).......16/17 „Giunamea” di Custantsa sh.a, avurâ Armâneascâ”, scoasâ unâoarâ tru
- Di la marea manifestatsii la pâyidha a unâ banâ shcurtâ. Armasirâ tru banâ triminii, cu hãrgiurli a editorlui icâ cu
mash revistili scoasi cu agiutorù di la
d-lui Perifan..............................18/19 agiutorù di la Armânji cu vreari trâ
- Marea manifestatsii di tu 23-li di Mai ( Armânami sh-cultura a ljei.
H. Hristu; Eara doi..(V. Dzega)....20 Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi Unù populù, ta sâ-sh avutsascâ
-Di la Mãri Românji la Mãri Armânji.....21 pi Internet la adresa: cultura a lui ari totna mari ananghi di
-Armânjlji ditù Amirãriljea Habsburgicâ www.banaarmaneasca.tk revisti, fimiridi icâ jurnali, nu ma
(Eva Bozgan)..........................22/23 Poshta electromnicâ: dzâtsemù di cãrtsâ, pritù cari sâ-sh
- Carti di la Kira, S.Fuchi, Y. Peshtera.. 24 E-mail: piceavad@cmb.ro spunâ punctulù di videari elitili a lui,
- Crushuva (L.Ghiorghieva)..........25 Pareia di muabeti: avangarda a spiritlui, ca s-dzâtsemù
- Sutir Bletsa..........................26/27 banaarmaneasca@yahoogroups.com ashi.
- ULCA (Vasili Barba)..................28 ISSN - 1582-7607 Cu tuti câ adzâ Armânamea tutâ
- Armânjlji ditu Arbinushii (A.Kaso).29 treatsi pritù unù chiro nâearcu ti ea,
- Nu moari nãdia (H. Hristu, A. Docu, Adresa a redactsiiljei:
cu tutâ zorea moralâ shi finantsiarâ
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
Nicu alu Cheaici)................30 nu va s-ducâ la chirearea a
sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,
- Emburlji Yioryi Vasili shi C. Rudu....31 cãrtsâlorù, a revistilorù shi a jurnalilorù
Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi
0723/609266. armâneshtsâ, atseali cari u tsânù tru
Abonamentili banâ shi u ducù nâinti cultura
s-facù la adresa a Redactsiiljei. “Fundatia Bana Armâneascâ”
Cont IBAN: armâneascâ iara pritù aesta, miletea
Pâhãlu a unui abonamentu ti unù armâneascâ.
anù easti: Ti yivâsitorlji di RO37RNCB5017000072800001
- BCR, Sucursala Stefan cel
România: 190.000 di lei. Ti Tacu PICEAVA
Mare, 32, sector 2, Bucureshti.
yivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 3

sh-cu pâradzlji ti
Gala a Premiilorù Bana Armâneascâ - 2005, organizarea a alushtui
spectacol, efhãristusi a
editsia a 9-a - Sâmbâtâ 25-li di Martsu 2006 oaspitslor ti tinjia tsi lâ u
featsirâ a organizatorlorù
ta s-yinâ shi s-ljea parti
pricunushtearea a grailui armânescu ca
PREMIILI la aestu spectacol.
limbâ a Armânjlorù, lucru tsi dusi la
“BANA ARMÂNEASC“ –
2005
Shi estanù spectacolu ti
durusearea a Premiilorù Bana
Armâneasacâ 2005, editsia a 9-a,
s-tsânu la sala ARCUB iu s-
adunarâ vârâ 400 di Armânji.
Pãrãstisearea a spectacolului di
premieri fu faptâ di Cristina
Gushitsâ shi Dumitru Piceava.
Premiantsâlji di estanù furâ
tinjisitslji Armânji:
1. Francisk Bozgan, premiu ti
nvitsâturâ. Tu anlu 2005 amintã
Premiulù I (unu) la
Balcaniada di Matematicâ.
2. Nicolae Beli, Premiu ti Sala ARCUB
shtiintsâ amintarea a Dimândariljei 1333 ditu 24-
3 RRI li di Cirishearù 1997. PREMIILI DI TINJII
4 Premiulù a sponsorlorù Lâ si ma spusi a oaspitslorù câ anlu
BCR
“BANA
aestu premiili “Omlu a Anlui”, shi
5. Premiul Omlu a Anlui 2005 “Premiili ti tinjii Bana Armâneascâ”, ARMÂNEASC–2005”
- Gicâ Godi premii tsi s-da ti anlu 2005, va s-hibâ
Durusearea a Premiilorù di Tinjii
durusiti a niscântorù oaminji ti anami
Spectacolu di duruseari a Premiilorù Bana Armâneascâ-2005, tsi s-featsi
cari s-alumtarâ shi s-alumtâ cu mari
“Omlu a Anlui” shi a “Premiilorù di di cãtrã Dumitru Piceava shi Cristina
giuneatsâ ti tsânearea tru banâ sh-ti
Tinjii Bana Armâneascâ” fu dishcljisù Gushitsâ, ahurhi cu Francisc
avutsârea a limbâljei, a cânticlui, a
di Dumitru Picerava cari, namisa di istoriiljei shi a ntreagâljei culturâ Bozgan a curi-lji si durusi Premiulù
altili, di cara-lji ghinui oaspitslji, adusi armâneascâ - aesti hiindalui elementili ti Tinjii “Bana Armâneasacâ”-
amnti câ tricurâ 9 anji di anda s-ahurhi di timeljiù a identitatiljei a Armânjlorù-, 2005 - ti nvitsâturâ”.
durusearea a Premiilorù Omlu a Anlui cumù shi a niscântorù oaminji tsi s- Di elù, profesoara Crisitna Gushitsâ
di cãtrã Fundatsia “Bana alumtâ, cu mãri anichisiri, cu mãri aspusi câ easti hiljlu a profesoarâljei
Armâneascâ”, premii cari tinjisescu succesi, va dzâcâ, tu câmpul a di istorii Evantia Bozgan, tsi s-tradzi
ahâtù gãiretsli sh-pidimadzlji a shtiintsâljei. ditù unâ fumealji di Fârshirots di
Armânjlorù - oaminji di shtiintsâ, di S-ma adusi aminti di agiutorlu dixitù Pipera. Cu tuti câ shi nicuchirlu a ljei
culturâ, ama shi ditù alti tsercljiuri - cari ditù partea a ma multorù oameni aplo easti profesorù di istorii easti zori sâ
s-alumtarâ shi s-alumtâ ti tsânearea tru cum shi ditù partea a sutsãtslorù s-achicâsescâ câtse hiljlu a lorù
banâ a areurlorù shi a adetslorù armâneshtsâ: “Sutsata Culturalâ Francisc sh-aleapsi matematica. Vahi
armâneshtsâ, câtù shi a atsilorù inshi Armâneascâ” di Bucureshti, prezidentu matematica l-u alepasi naslu.
cari nu tsânù di etnia armâneascâ, ama Ionel Bara, Fundatsia “Moscopole” di Dzâtsemù aestu lucru ti furnjia câ la
cari “lji-agiutã Armânjlji cu zborlu sh- Bucureshti, prezidentu Dima Grasu, Francisc s-ampilteashti multu ghini
cu fapta”. Adusi aminti câ aesti premii, “Organizatsia a Tinirlorù Armânji di mirachea cu shtearea. Di la protili clasi
“Omlu a Anlui”, furâ durusiti, ti prota România”, prezidentâ Mariana Budesh, anvitsa multu ghini ama nai ma bunili
oarâ, tu anlu 1998 a cunuscutlui pareia “Lilici ditù Maiù”, prezidentâ rezultati li avu la matematicâ. Ditù
alumtâtorù ti ndrepturli a Armânjlorù, Zoe Gica, cumù shi agiutorlu finantsiar anlu 2001 shi pânâ tora Francisc
Vasile Barba shi a portughezlui Luis ditù partea a BCR (Banca Comercialã Bozgan adunã multi premii ditù cari
Maria de Puiq, Prezidentul a Adunariljei Românã). va s-adutsemù aminti: premiul ntânjù
Parlamentarâ a Consiliului ali Europâ, Tu soni, di cara lâ efhãristusi a tutulorù la Concursul Internatsional di
tu atselu chiro, cari ndruparâ atselji tsi agiutarâ cu zborlu, cu fapta matematica Cangurul dit Frântsii tu
4 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
anlu 2001; protlu loc la concursulù di soi luyursiti
matematicâ “Grigorie Gheba” cu Nicushor Beli ma di multu
diploma di merit 3 anj arada; medalia Premiul di Tinjii “Bana Armâ- chiro fârâ
di bâcâri la a 55-a Olimpiadâ neascâ - 2005 - ti shtiintsâ” nãdii, nâ
Natsionalâ spuni C.N.
Constantin Nicolae Beli fu pãrãstisitù
di Matema- Popescu
di Tacu Piceava cari aspusi câ
ticâ di Membru
premiantulù bitisi Facultatea di
Deva tu corespon-
Matematicâ a Universitatiljei di
anlu 2004 dentu ali
Bucuresti tu anlu 1993, anù cându fu
shi la idyea Academia
arugatù, angajat la IMAR (Institutlu di
Olimpiadâ Românâ.
Matematicâ ali Academia Românâ) ca
ditù anlu Ca stu-
asistentu di xitãxiri, di cercetare, va
2 0 0 5 . dentu fu di 3 ori olimpic international
dzâcâ, stagiar. Tu anlu 2001 sh-tsânu
Bistritsa di Matematicâ. Doctorat sh-tu
teza di doctorat la Universitatea di Ohio
aminta România, la Academia Românâ.
(Ohio State University) cu titlululù di
medalia di Cercetãtor principal la Institutlu di
“Integral spinor norm groups over
asimi; la a Matematicâ ali Academia Românâ.
dyadic local fields and
patra editsii Tu anlu 2005 Academia Românã âlji
representations of quadric lattices”.
a concur- F.Bozgan shi C. Gushitsâ duruseashti alù Nicushor Beli Premiul
Nica ditù liceu Beli deadi seamni di
sului “Jose Simion Stoilov ti lucrarea: Integral
mãri hãri di cercetãtorù, furnjii ti cari
Marti”lo premiul ntânjù; idyiulù anù lo spinor norm goups over dyadic
fu loatù tu lotlu olimpic ti concursulù
diploma ti excelentsâ ti rezultatili ti fields. (23 XII 2005).
OIM (Olimpiada Internatsionalâ di
anami di la Olipiadili internatsionali di Ti tuti aesti anichisiri tu câmpul a
Matematicâ) shi OBM (Olimpiada
matematicâ. Unlu di nai ma mãrli shtiintsâljei Fundatsia Bana Armânea-
Balcanicâ di Matematicâ). Tu teza a
succesi alù Francisc Bozgan pânâ scâ shi Federatsia “Liga a Armânjlorù
lui di doctorat Beli ndreapsi unâ
tora fu premiulù amintatù la ditù România âlji durusescu alù
problemâ ditù teoria a “formelorù
Balcaniada di Matematica ditù 2005 Nicushor Beli Premiulù di Tinjii Bana
pãtratice”. Aestâ problemâ fu bâgatâ
tu Gârtsii. Aclo, Veria, iu bâneadzâ Armâneascâ pi anlu 2005.
di Kneser tu anlu 1956. Pisupra a ljei
ahântsâ Armânji, aestu tinirù armânù
lucrarâ ma multsâ matematicieanji
reprezentã România cu mari namuzi.
cunuscuts ditù ma multi vâsilii cari u
RRI - Sectsia armâneascâ
Estanù amintã Olimpiada di - Premiulù di Tinjii Bana
ndreapsirâ problema tu ma multi cazuri
matematica faza pi municipiu shi va Armâneascâ – 2005 -
particulare.Tu teza a lui di doctorat Beli
s-reprezintâ Bucureshtiulù la
u ndreapsi problema tu cazlu general
ntritsearea di Iasi. Ca unâ Redactsia armâneascâ di la RRI fu
ufilisindalui unâ mithodâ noauâ, sufsitâ
pricunushteari ti tuti succesili di pânâ pãrãstisitâ cu zboarâ uidisiti shi multu
(inventatâ) di elù. Aestu lucru fu unù
tora Francisc Bozgan fu aprucheatù musheati di Vanghea Mihanji Steryiu.
rezultatù di anami a matematicâljei
tu Lotlu Olimpicu di Seniori ali Romanii Tutù nâsâ durusi premiulu Bana
româneascâ. Partea senzationalã,
la Matematica. Cu unâ minti Armâneascâ di Tinnjii-2005 ali Irina
niashtiptatâ, easti atsea câ aestâ
anyiliciaosa, multu itru shi studios, Paris, atsea cari u cunânduseashti
mithodâ sufsitâ di Beli da cali ti ndri-
Francisc calca vârtos pi torlu ali Ana aestâ parei di Armânji di la RRI.
dzearea shi a altorù problemi di idyea
Caraiani shi al Nicu Beli, *
tiniri armanj a curi numa Ma nghiosu dãmu minduirli alu
s-avdzâ la nai ma analti Vanghiu Dzega, unù vecljiu
foruri shtiintsifitsi ascultâtorù a alushtorù emisii.
internatsionali. Gioi, 23-li di Martsu, Sectsia
Noi âlji urãmù tihi pi calea Armâneascâ di la RRI umplu 15 di
tsi anchisi shi avemù anji di anda intrã pi lucru. 15 di anj
umutea ca va s-alinâ tu suntu putsânj. Avui tihi s-li avdu
cipitù. Nâ mârimù shi noi emisiunili di protslji anji shi adzâ u
câ avemù ahatari tinirù, s- ascultu a câ tricurâ ahântsâ anji. Nica
lâ bâneadzâ a pârintsâlorù di prota emisiunea fu adratâ cu cvalitet
shi s-nu-shi agârsheascâ cari adzâ cumù treatsi cafi anù lu
vârâ oara isnafea shi la analteadzâ. Amù scriatâ nâinti câ aoa
multili diplomi tsi li amintã vedù unù profesionalizmu di mari
pânâ tora adâvgãmù sh-noi nivel. Unâ limbâ curatâ shi chischinâ
Premiulù di tinjii Bana poati s-dzâcù unâ limbâ armâneascâ
Armâneasca-2005. N. Beli, T. Piceava shi Cristina Gushitsâ literarâ. Atselji jurnalishtsâ di la RRI
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 5
cari-lji cânâscui nji-alâsarâ unâ apunti di ligâturâ
câldurâ tu inimâ. Unâ harauâ câ vedz JUBILEULU 15 DI ANJ DI
anamisa di tuts
shi avdzâ persoani ashi ca cumù EMISIUNI ARMANEASCA LA RRI Armânjlji. Nu mash
lipseashti s-hibâ - Armâneshtsâ ahâtù ama ligâturli
Armânji. Ma, ari unâ lugurii cari-nji Estanù s-umplurâ 15 di anj di cându
s-avdzâ ti prota oarâ tu dunjeaua di tsi li adrarâ aeshtsâ jurnalishtsâ cu
armasi tu minduerli. Tsicara câ
aua shi di iutsido limba armâneasâa pi personalitatsili armâneshtsâ, cu
redactsia-i organizatâ di la unù statù
radio. La initsiativa a prof. Vasili Armânji cu hari tsi nu s-cunushtea unù
cari nica nu nâ pricânoscu ca populù
Barba, cu agiutorlu a directorlui a cu alantu, agiutrolu profesionistu tsi-lù
ahorghea. Tsicara câ au cheaditsi di
deadirâ ti scutearea di fimiridz,
la tuti pãrtsâli: nji si pari câ aflarâ
fortsâ ta s-armânâ pi calea armanea-
scâ. Ashi câ tutù cu tutù aestâ
redactsii armâni ca un tsentru di
culturâ armâneascâ di iu s-lunjineadzâ
Balkanlu shi Lumea tutâ cu zborlu
armânescu. A alushtorù jurnalishtsâ lâ
orù sânâtati shi lucru bunù cu suctses
pi calea profesionalâ shi personalâ.
Haristo ti haraua cari nâ u da cafi
dzuà - s-u avdzâmù limba a noastâ
hrisusitâ la radio shi barem ti putsân
chiro s-nâ minduimù câ himù tu unâ
altâ dimenziuni a chirolui - tu un statù
armânescu...
Nãdia-nji easti câ aestâ redactsii va radioului public dit 1991anchisi s-emitâ
s-continueadzâ s-li ducâ ashi redactsia armaneasca. Atselji tsi simpozioani, spectacoli, festivaluri fu
emisiunjlji, câ armânamea ari ananghi anchisirâ atumtsea s-facâ lucurlu di ca baea. Shi ti cathi unù di elji ama
di ea. Ari ananghi ca Loclu di Apa a jurnalishtsâ armânj avea cathi unù altâ lucurlu tu aestâ sectsii fu unâ sculii;
shi ca Apa di Loclu câ cu ea shi lucurlu zânati ama avea tu idyiul chiro unâ ashi s-fatsi câ shi atumtsea cându
a ljei criscurâ bârni di tinirì armânji cu mari mirachi ti curltura shi ti grailu nâscântsâ di fudzirâ tu xeani, elji dusirâ
ideia armâneascâ. pârintescu. Vahi aestâ mirachi lj-agiutã ma largu lucurlu ti armânami.
Vanghiu Dzega ca pritù cursurli tsi li featsirâ dapoaia U aducù aminti aoa Marilena Bara
cu prof. Nicolae Saramandu shi prit tsi deadunù cu Thede Khal scoasi unâ
Premiulù a sponsorlui atseali ti ufiliseari a tehnâljei ti zburari monografii ti hoara Turia ditù Gârtsii,
la microfon tu schurtu chiro aeshtsâ ti Mariana Caragicu-Coanda tsi adrã
Bana Armâneascâ -2005 gruplu Armânamea pi inernet, atselù
oaminj agiumsirâ s-adarâ aestâ zânati
BCR cu mari profesionalismu .Cu hashti, cu locù iu s-facù moabets anamisa di noi
pidimo shi multâ alâgari aeshtsâ Armânjlji di iutsido. Atselji tsi armasirâ
Premiul a Sponsorlui Bana jurnalishtsâ furâ tu mesea a tutlorù scoasirâ ma largu cd-uri cu cântitsi, cu
Armâneascâ-2005 fu durusitù ali BCR colindi, poemati, pirmithi armâneshtsâ.
evenimentilorù culturali di aua shi dit
xeani. Materialili adunati furâ lucrati, Ma multuù, sectsia armâneascâ sumù
bâgati tu unâ limbâ armâneascâ reghia alù Toma Enache adrã prota
chischinâ tsi prit botsli a lorù aleapti piesâ di teatru armâneascâ tsi fu spusâ
agiundzea tu casa a Armânjlorù ditù la Teatrulù di Scopje, Velingrad,
Balcanji, ditù Europa Chentrala shi tu Bucureshti, Arad shi tsi fu aprucheatâ
ahurhitâ shi tu Romanii, iu s-acâtsa cu entuziamu di Armânji. Di doi anji
aestâ emisiuni. Tu giumitati di sihati tricu arada di elj tu tesea di colaborator
unâ ntreagâ lumi armâneascâ eara shi cunuscutlu scriitor Hristu
adunatâ tu unù locù pi calea a undilorù Candrveanu. Ti amartii câ tu chirolu
radio. Tu niheamâ di oarâ hâbãrli ditù soni nu mata putemù s-avdzâmù
urdina unâ shi unâ anamisa di Armânjlji botsli radiofonitsi ali Aurica Piha, Toma
ditù Românii, Vâryârii, Machidunii, Enache, Hristu Steryiu icâ Tascu Lala.
Iugoslavii, Arbinishii, Gârtsii ama shi Ti multsa anj sectsia armaneasca di la
ma largu pi internet tu Americhii, RRI la iurtia di 15 di anj.
Frântsii, Ghirmânii.
Sectisa armâneascâ fu ashi unâ RRI, Sectsia armâneascâ
6 Nr. 1 (43), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

(Banca Comercialâ Românâ) ti ama njilji di anji.


agiutorlu datù tu anlu 2004 shi 2005, Sculia alù Godi ljea anji multsâ di
fârâ di cari nu pistipsimù câ puteamù nvetsu - 20, 30 di anji di-ascultari sh-
s-andridzemù Gala a Premiilorù Bana cântari. Sh-ma s-hibâ mash aesta nu-i
Armâneascâ shi Festivalu Folcloric tsiva. Lipseashti atsea nicurmari di suti
Armânescu, editsia a treia. Lâ sh-njilji di anji adusâ, nicurmatâ, tu
hãristusimù ditù tutù suflitlu sh-lâ chirolu di adzâ. Aestâ niacumtinari
urãmù multâ ambâreatsâ tu lucrulu a putsâni milets u au. Cu tutâ nitihea a
loru shi, cara s-poatâ, s-nâ agiutâ sh- noastâ easti nâ mari tihiseari ti noi Gica
tu yinitorù. Godi. Sh-ma s-cilâstâsescu s-plâsedzu
Cu aestâ apuhii vremù s-hãristusimù tru mintea a mea ficiuriclu Gica, âlu
shi a durutlui Armânù di Custantsa, vedu tu unâ cohi pi unâ crivati, fronimù,
ama cu mintea sh-duchearea tâljioasâ,
Mita Rida, cari nâ agiutã cu pitrundzâtoari, ascultânda-lji, la vârnâ
pâradz ta s-putemù sâ scutemù tru aradhâ - numâ, isuseari, numtâ,
migdani atselù ditù soni numirù a pâtigiuni, atselji cântâtori, dhascalji a lui
revistâljei “Bana Armâneasacâ”. tsi bash dipunea ditù Machidonii,
Âlji urãmù s-aibâ parti sh-tu yinitorù aducândalui cu elji multimilinara mithicâ
di multi anichisiri tu lucrulu tsi-lù fatsi, sculii a cânticlui armânescu. Shi-aclo
ca emburù, cumù shi tu lucrulu iu Gica lji-asculta lâlânjlji sh-huryeatslji
a lui di Beidaut cântândalui la harei,
Premiulù “Omlu a cânta sh-elu, sh-cu boatsea sh-cu
Anlui – 2005 mintea, sh-tutù cânta… Fârâ di unâ câ
Sculia multimilinarâ ethnicâ
Gica Godi sculia a noastâ câdea tu-unù suflitù sh-
minti iu fisea sh-Dumnidzã avea armânmachidoneanâ di-adunù cu
armânescu tu cari intrã cu giuneatsâ. siminatâ nâ dhoarâ fârâ aradhâ, tsi s- sculia mudernâ amintarâ pritù Gica
Premiulù “Omlu a Anlui – 2005 fu cljeamâ adzâ mudernu - dzeniu. Godi opera Armâneascâ.
durusitù a poetlui GICA GODI ti tutù Cu-aestâ ncârcâturâ di la lâlânji sh- Unù mari amintaticù - tehnuluyia -
lucrulu tsi-lù featsi ti armanami pit huryeats, sh-dhoarâ di la Dumnidzã, intra tu casili a tutâlorù. Sh-libirtatea.
cântitsli sh-poeziili a lui. Gica fudzea tu câsâbã ta s-anveatsâ Di-aclo di iu nu puteamù s-avem nitsi
Elù fu pãrãstisitù di Aurica Piha cari, carti la universitati. Aoa elù andâmâ- unâ mashinâ ti anyrâpseari, tu
namisa di altili, adusi aminti shi zboarâli seashti unâ altâ turlii di sculii a cântarillei cumunizmu, adzâ cathi unù ari tipuyrafii
spusi di Mihali Prefti: Gica Godi - unù - cântarea mudernâ, opereticâ, clasicâ, n-casâ, iara bâgarea a cântitslorù pi-
Pavaroti a Armânjlorù? ma multu di- ama didindi di ethnicu. Ahtari cântari unâ cumatâ di plasticù - CD-lu, agiumsi
ahântu. Dauâ sculii di cântari tsi nu mash botsli vârtoasi putea s-u aproachi. unâ mari efculii. Istoricâ efculii. Aestâ
potu s-hibâ bâgati aradha. Gica avea boatsea aestâ, iara sculia a n-ascâpa di moarti sculia tsi Gica u-
Gica Godi nu easti mash poetù sh- cântariljei mudernâ sh-didindi di ethnicu, adutsi ditù chiro mithicù, tu casili sh-
cântatorù; elù easti unâ sculii a elu u-anvitsa imnandalui; ahâtu di aftuchinili a tutâlorù. Ascultâ sh-cântâ
cânticlui armânescu icâ Armân- lishoarâ eara ti elu. Dhascalji, sots sh- shi-anveatsâ cânticlu Armâneascu.
Machidoneanù. Ama sculia a altâ lumi, anda lu-asculta Gica Ama avrapa, pânâ nu hii asimilatù di
cântariljei armâneascâ, tsi cu ciudii cântândalui, armânea apurisits. Vârnâ alti culturi sh-di culturli priduminanti. Câ
dânâseashti pân tu chirolu di adzâ, ari nu-acâchisea di-iu yini, ditù tsi chiro sh- itsi tihisiri yini cu-unâ nitihisiri; nu-i
zârtsinji tsi fugu nâpoi tu chiro, nu suti, ditù tsi lumi, di-u ascoati aestu iho. efcula s-tsânemù duchearea sh-
Gica Godi fu diunâcali aprucheatù di vrearea tu eta nauâ. CD-lu 2, "Tora
tuti corurli ndreapti tu-atselù chiro. inshii la coru" ahurheashti cu cânticlu
Cânta sh-tu coruri di prufisiunishtsâ. tsi-lji da sh-numa.
Cânta tu theatri di spictaculi mãri. Sh- Cânticu multu cunuscutù tu-
cu tutu, casa di theatru tsi-lu mâyipsea, Armânami ama tsi-i daima unù "hit".
tsi-lji dâdea nai ma mari harauâ eara Cu tihea a CD-lui ahtari cântitsi va s-
casa di theatru armâneascâ - Theatrulu armânâ munumenti tu cultura a noastâ,
a Numtâllei. sh-paradhiymi di cântari safi sh-ti-
Unù savantu Armânu (nicunuscutù anvitsari. Ama pri ningâ boatsea-lji di
shi-avinatù) Tachi Galavu, cari ndridzea malmâ, trâ tihea a noastâ, Gica Godi
unù ansamblu di cânticù sh-giocù, tu easti unù axiosu poetù. Tu cântitsli di
anjlji 60 aspunea: "Easti unù adzâ nu-amù avdzâtâ mitafori ma
Grâmusteanù di-avostu, Gica Godi, a tihiroasi, ma mushati ca tu stihurli alù
curi boatsi sh-turlii di cântari Gica. Unâ multu mushatâ sh-uidisitâ
cutreamburâ muntsâlli". mitaforâ cari aspuni mâreatsa sh-
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (43), 2006 7
pirifanjea a Armânlui tu giocù easti shi profesionistu festival di muzicâ
tu Simpozionlu armâneascâ ma nauâ.
cânticlu 4, CD-lu 2, "Ho o o opa!/ “Identitatea a Armanjlor” Delegatsia ditù Machidunii u adusi
Cumù ansari topa/Sh-cu jgljioatili Di aestâ oarâ Simpozionlu tinjisita poetâ Vanghea Mihanj Steryiu
misurati/Aspuni sâltânati." Mitafurli “Identitatea a Armânjloru”, cumându- tsi cathi oarâ nâ cutreamburâ suflitli
tu stihurli alù Godi suntu crehti. La sitù di T. Piceava, s-tsânu tu sala njicâ
elù li avdzâ ti prota oarâ sh-ti ARCUB, di la sihatea 11.
ciuduseshtsi ti-a lui puteari di plâsari. Tsânurâ comunicari: - prof. Eva
Gica adutsi tu cultura a noastâ Bozgan, “Armânjlji tu Amirãriljea
muzicalâ sh-cânticlu mudernu Habsburgicâ”, poeta Vanghea Mihanji
rumanticù di mushuteatsâ fârâ Steryiu tsânu lucrarea “Leghendili a
aradhâ. Anda elù cântâ rumantsi, Armâneascaljei culturâ ica avdzâtslji
boatsea sh-turlia a lui di cântari lji
armânji”, Adriana Mitrevska,
rumantidzeadzâ sh-pi nai ma sarchilj
prezidenta a Sutsataljei a Muljerloru
picurari icâ biznismenji, cari di multi Aurica Piha
Armani di Bitola, “Fratslji Manakea”,
ori alasâ corlu shi-acatsâ tangolu, shi doauâ armânici di
Anitsa Steryiu Ciociu, “Moscopolea ca
purtats tu chirolu a protâljei giuneatsâ, Pipera
puljlu Foenix”, lucrari pãrãstisitâ di
anda tangolu nu eara nica faptu la
Vanghea Mihani Steryiu.
Armânji. Ahtari cântâtorù cari cu-
Ditù aesti lucrãri publicãmù tu aesti
ahântâ efculii treatsi di la turlia di
numiri di revistâ lucrãrli a tinjisitilorù
cântari opereticâ la rumantsâ cu poematili a ljei.
Evantia Bozgan shi Vanghea Mihanji
Steryiu. Poetlu shi regizorlu Toma Enache
Trâ Fundatsia "BANA interpetã, cumù mash elù shtii cumù
ARMÂNESCÂ" s-facâ, doauâ pârvulii di Batzaria.
Di-aua, di-alargu iu escu avdu câ- Festivalu Internatsional Deapoaia vini arada sâ s-alinâ pi
nj featsitu tinjia s-mi durusits cu di Folclorù Armanescu “- stsenâ pareia “Iholu” di Custantsa,
mshata pishchesi “Omlu a Anlui” editsia a 3-a - 2006 cumândusitâ di cântâtoarea Zaharica
ca unâ hâbârseari ti duchimâserli a Purichea.
meali s-agiutù cu tsi potù la aestâ mudernâ sh-iara la cântarea greauâ Dupâ Iholu s-alinarâ pi stsenâ
Nauâ Hâryii a Armânamiljei. ethnicâ easti mash unù - Gica Godi. Carmen shi Daniela Canciu cari
Va hãristusescu a tutuloru cari vâ Pi stsena ditù Sala mari ARCUB, iu aspusirâ doauâ musheati poezii.
minduitù la mini shi prota a atsilui eara ndreaptâ shi unâ expozitsii ti lucri Tu soni cântâtorlji Gica Coada,
tsi fu caplu a lucurlui tu ahtari arada, armâneshtsâ adusi di Steryiu Ianush di George Pistireanu shi pareia
yeaturlu Tacu Piceava. Bucureshti, spusirâ musheati poezii sh- Makedonia Grup nâ mâyipsirâ
Dealihea câ tinjisearea u adarâ cântarâ thâmâsiti cântitsi ficiuritslji ditù spectatorlji pritù cântitsli a lorù.
borgea nica ma mari, ti-atsea voiù pareia “Lilici ditù Mai” cumândusitâ di Tu bitisita a spectacolului - tsi fu
s-hiu sh-di aua shi ninti ninga voi cântâtoarea Zoe Gica. cumândusitu di Cristina Gushitsâ shi
tuts atselji cari cilâstâsits s-adrats Ditù Machidunii ti prota oara vinirâ ta agiutatâ di Aurica Piha -, s-cântã imnul
tsiva ti isnafea a noastâ tirnisitâ, s-nâ cântâ doauâ oaspiti cu bots aleapti, natsional a Armânjlorù, Pârinteascâ
mâchilipsitâ di unâ isturii strâmbâ. easti zborlu di surorli Biljiana shi Maria Dimândari.
Cu vreari, cu tinjii, G. Godi Traikovska di Bitola, tsi li avemù ascultatâ Dupâ Spectacol organizatorlji
pi cd-lu Fântâna di malâmâ tsi s-tsâni ndreapsirâ unâ musheatâ searâ armâ-
CÂFTAREA A neascâ la Restaurantul “Inter-
Scopia shi tsi easti luyursitù nai ma marli
Macedonia”, iu nicuchjiru easti
ARMÂNJLORU
Constantin Rudu. Oaspitslji furâ
Tu soni, di cara s-bitisi durusearea
mâyipsits di cântitsli a pareiljei
a Premiilorù “Bana Armâneascâ”-
“Makedonya Group” (Mihai Parishcu,
2005, D.Piceava shi Cristina Gushitsâ
Costel Ciota shi Gigi Ciobãnicã) sh-
yivâsirâ, pi armâneashti sh-pi
ditù cari adutsemù aminti: “Noi himù
româneashti, “Câftarea a Armânj-
Armânji di unù chiro”, Rufelji câdzurâ
loru” icâ “Cererea aromânilor” cãtrã
njilji di ori, Samnjiotisa, Loaiù cârliglu
exusiili axi ali România shi maxus:
sh-cu tâmbarea, Veara sh-Primuveara
Chivernisea, Parlamentulu shi
etc. Va s-ma adutsemù aminti câ
Preshedintsia, pritù cari s-câftã pricu-
pareia Makedoya Group” s-amintã
nushtearea a Armânjlorù ditù
aoa sh-vârâ 25 di anji sumù numa di
România ca minoritati natsionalâ
“Aynodekam”, ti furnjia câ, tu atselu
icâ etnicâ. Câftarea fu aprucheatâ
chiro, nu aveamu izini ta s-adutsemù
di spectatori din salâ cu mirachi shi
Biljiana shi Maria Traikovska aminti numa di Machidunia ohi s-
multi aplauzi. (vedz padz. 8 shi 9)
aspunemù câ noi, Armânjlji, nâ
trâdzemù ditu atselù locù.
8 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Federatia “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”,


str. Vasile Lascãr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.
6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:
ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CÂFTARI
Cãtre Prezidentsia ali România

A Domnului Traian Bãsescu


Prezidentulù ali România

Noi, reprezentantsâlji ali Federatsia “Liga a Armânjilorù ditù România” - scriatâ tu registrulù a
Tribunalului Bucuresti, Sectsia a II-a tsivilâ, numirlu 11 ditù Martsu 2004, certificat nr.3 ditù Martsu 2004,
adratâ ditù ma multi Sutsãts shi Fundatsii culturali armâneshtsâ ditù România, tu harea di reprezentantâ
autorizatâ a comunitatiljei armâneascâ ditù România, ashi cumù s-aspuni tu articolu 25 ditù Statutù -,
adunats Bucuresti, adzâ 25- li di Martsu 2006 tu Adunarea Generalã di cafi anù -,
luyursindalui câ tu catandisea di adzâ, comunitatea armâneascâ ditù România - a curi membri vinirâ icâ
suntu clir (clirunomlji) a atsilorù vinits România dupâ anul 1925, tu unù numirù di vârâ 32.000 - 40.000 shi
ditù cari adzâ ma suntu vârâ 26.500, ashi cumù s-aspuni tu catagrafia ( recensãmântul) ditù anlu 2002 -,
easti tu piricljiu s-chearâ tu yinitorlji 50 di ani ca identitati ahoryea aoa România (ashi cumù s-poati sâ s-
veadâ tu catagrafiili ditù soni) ti furnjia câ membrilji a ljei nu s-hârsescu di nitsi unù ndreptu spetsific a etniiljei
a lorù;
nu au sculii iu ficiorlji armânji s-poatâ s-anveatsâ carti pri limba maternâ;
nu suntu biserits iu slujba religioasâ sâ s-facâ pri limba armâneascâ;

apufusimù câ easti mari ananghi s-aspunemù dinintea a exusiilorù axi a statlui român paravrearea a
comunitatiljei armâneascâ ditù România ta sâ scoatâ tru migdani identitatea etnicã shi culturalâ a Armânjlorù
ditù România, ca parti a popului armânescu ditù Balcanji,
apufusimù tutnâoarâ sâ fâtsemù tuti câftãrli di cari easti ananghi cãtrã exusiili axi a statlui român ta s-hibâ
pricunuscutâ shi scriatâ comunitatea armâneascâ ca minoritati natsionalâ tu România.
Câftarea a noastâ yini s-andrupascâ câftarea a Sutsatâljei “Comunitatea Armâneascâ ditù România”, ditù
dzua di 16-li di Apriirù 2005, pritù cari câfta „scriarea a Armânjlorù ca minoritati natsionalâ tu România”.

Pritù aestâ câftari comunitatea armâneascâ ditù România va ta sâ-sh axeascâ ndrepturli tsi-lji si cadù ditù
statutlu di minoritati natsionalâ shi ditù ndrepturli di thimeljù a omlui shi a tsitãtseanlui:
a. nvetsù pri limba maternâ;
b. lituryisirea, serviciile religioase s-hibâ fapti pri limba armâneascâ tu bisertsâli a lorù;
c. jurnali, revisti, emisiunji di radio shi di televizii pri limba armâneascâ;
d. ndruparea a sutsatilorù culturali a Armânjlorù.

Fârâ aestu ndreptu, di pricunushteari ca minoritati natsionalâ, Armânjlji di România nu pot sâ-shi tsânâ tru
banâ limba a lorù maternâ, veaclji di 2000 di anji, cu tuti apofasli ditù Dimândarea 1333/97 a Consiliului ali
Europâ, cari câfta ascâparea a limbâljei armâneascâ - shi nitsi nu va s-poatâ s-bâneadzâ multu chiro ca unâ
populatsii ahoryea namisa di populatsia majoritarâ româneascâ.

Iavea ti tsi easti ashi di mari ananghi ca exusiili a statlui român s-pricunoascâ comunitatea armâneascâ di
România ca minoritati natsionalâ, ca sh-ea sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli di cari s-hârsescu alanti minoritãts
natsionali ditù România shi di pisti tutù. Mash ashitsi potù ta s-hibâ asacâpats Armânjlji ca mileti shi pi loclu
românescu.

Dr. Dumitru Piceava


Presedintele Federatiei
“Liga Aromânilor din România”
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 9

Federatia “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”,


str. Vasile Lascãr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.
6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:
ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CERERE
Cãtre Presedintia României

Domnului Traian Bãsescu


Presedintele Romaniei

Reprezentantii Federatiei “Liga Aromânilor din România” - înscrisã în registrul Tribunalului Bucuresti,
Sectsia a II-a civilã, la pozitia nr.11/ martie 2004, certificat nr.3/ martie 2004, formatã din mai multe Asociatii si Fundatii
culturale aromâne din România, în calitate de reprezentant autorizat al comunitãtii aromâne din România,
conform Art. 25 din Statut -, întruniti la Bucuresti, astãzi 25 martie 2006 în Adunarea Generalã anualã -,

considerând câ în conditiile actuale, comunitatea aromânã din România - ai cãrei membri au venit sau
sunt urmasii celor veniti în România dupa anul 1925, în numãr de cca. 32.000 - 40.000 si din care în prezent
mai sunt cca. 26.500, conform recensãmântului din anul 2002 -,
este în pericol sã disparã în urmãtorii 50 de ani ca identitate aparte pe pãmântul românesc (conform ultimilor
recensãmânturi) datoritã faptului cã membrii ei nu se bucurã de nici un drept specific etniei lor;
nu au scoli unde copii aromâni sã poatâ învãta carte în limba maternã;
nu existã biserici unde slujba religioasã sã se facâ în limba aromânâ;

am hotãrât cã este absolut necesar sã exprimãm în fata autoritãtilor competente ale statului român dorinta
comunitãtii aromâne din România de a afirma identitatea etnicã si culturalã a aromânilor din România, ca parte
a poporului aromân din Balcani,
am hotãrât totodatã sã facem toate demersurile necesare cãtre autoritãtile competente ale statului în vederea
recunoasterii si înregistrãrii comunitãtii aromâne ca minoritate nationalã în România.

Cererea noastrã vine sã sprijine demersul Asociatiei “Comunitatea Aromnã din România”, din data de 16
aprilie 2005, prin care solicita “înregistrarea aromânilor ca minoritate nationalã în România”.
Prin aceastã revendicare comunitatea aromânã din România doreste sã-si exercite drepturile ce decurg din
statutul de minoritate nationalã si din drepturile fundamentale ale omului si cetãteanului:
a. învãtãmântul în limba maternã;
b. serviciile religioase sã fie fãcute în limba aromânã în bisericile lor;
c. ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune în aromânã;
d. sprijinirea societãtilor culturale ale aromânilor.

Fãrã acest drept, de recunoastere ca minoritate nationalã, aromânii din România nu pot sã-si tinã în viatã
limba lor maternã, veche de 2000 de ani, cu toate hotãrârile din Recomandarea 1333/97 a Consiliului Europei,
care solicitã cultivarea si salvarea limbii aromâne - si nici nu vor putea sã trãiascã mult timp ca o populatie
aparte în mijlocul populatiei majoritare românesti.

Iatã de ce este asa de mare nevoie ca autoritãtile statului român sã recunoascâ comunitatea aromânã din
România ca minoritate nationalã, pentru ca si ea sã se bucure de toate drepturile de care se bucurã celelalte
minoritãts nationale din România shi de peste tot. Numai astfel pot fi salvati aromânii ca neam si pe pãmântul
românesc.

Dr. Dumitru Piceava


Presedintele Federatiei
“Liga Aromânilor din România”
10 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

MIRACHEA DI PI SUFLITÙ... câ-i di arãu. GUVERNUL ROMÂNIEI


Când easti unâ DEPARTAMENTUL PENTRU
A d z â , manifestare culturalâ indiferent RELATII INTERETNICE
25.03.2006, (adyeafurù) cai u organizeadzâ easti SECRETAR DE STAT
unâ dzuâ mushat s-lu tânjisim atselù tsi u adarâ, Stimate domn,
mushatâ di tutù atselji Armânji him, nu avem altsâ, Referitor la adresa dumneavoastrã
primverâ, sh-lipseashti sâ scutem tu migdani câ prin care solicitati o audientã a unei
dzua când shtim s-nâ tânisim un pi alant, delegatii a federatiei „Liga
tânisitul sh indiferent di alidzerea tsi u fâtsem ca Aromânilor din România”, vã aduc
avdzãtlu videari social-politicâ . la cunostintã cã întrevederea va
a r m â n Cu aistâ ocazii, T. Piceava declarâ avea loc pe data de 25 mai 2006
Dumitru câ ndrupashti câftarea ali asociatsia orele 10.
(Tacu ) Piceava tsânu Festivalu di C. A. R. shi ndreapsi cãrtsâ trâ Cu deosebitã consideratie
folclor Internatsional Armânescu shi autoritãts ca Armânjlji di România s- Secretar de stat
Gala a Premiilor „ Bana Armaneascâ”. hibâ apruchiats ca minoritate, easti un Attila MARKO
Armânjlji s-adunarâ s-lu tânjiseascâ lucru di alâvdari, câ aistâ idei easti Domnului Dumitru PICEAVA
di câlisearea tsi lâ u featsi. apruchiatâ cu multâ vreari di Presedinte
Cu aistâ ocazii furâ premiats sh atselji Armânami sh-mash deadun putem s- Federatia „Liga Aromânilor din
tiniri ti curbanea tsi u featsirâ shi fâtsem lucri buni shi musheati. România”
anichisirli tsi li adusirâ câti unù tu Tora când him aproapi ta s-trâtsem 10.05.2006
domeniul a lui, ashe cum easti un prag istoric ti armânami, un prag
Francisc, ficiorlu a profesoarâljei di Di anda Armânjlji vinirâ România shi
multu greu, ma tsi lipseshti di noi, easti
istorie Evantia Bozgan, tsi ari loatâ furâ colonizats Cadrilater, ahurhindalui
ghini ca tuts Armânjlji s-hibâ deadun.
medalia di malâmâ la Balcaniada di cu anlu 1925, easti ti prota oarâ cându
Aist chiro nâ da cali ca unoarâ tu
matematicâ, sh-cari, cu aistâ ocazii unù Departamentu icâ unâ Comisii a
bana a noastrâ s-putem s-apufusim
ncljinã aistu premiu di tânjia a pap-sui Chivernisiljei românâ câliseashti ofitsial
(decidem) singuri cum s-nâ si dzâcâ
Constantin Docu, cai numai easti ninga la muabeti unâ delegatii a comunitatiljei
sh-cum s-him tânisits (tratatsi), sh-vâr
noi, shi reprezentâ tu aistã calitate armâneascâ ditù România.
nu poati s-dzâcâ câ nu avem aist
România; cumù shi tinirlu Ea nâ fu pitricutâ dupâ tsi noi,
ndrept, ndreptul la identitate (ca
matematician, profesorlu di reprezentantsâlji ali Federatsia “Liga a
minoritate lingvisticâ, culturalã, etnicã,
matematicâ Nicushor Beli, di a curi Armânjlorù ditù România”, aveamù
etc.) easti garantat di tuti documentili
numâ ar avdzãtâ ma multu America pitricutâ Câftarea a noastâ cãtrã
interni shi internatsionale.
di armânjlji a noci. Chivernisea (Guvernul) ali România tu
Ndreptul la identitate nu easti mash
Tu soni fu un spectacol mushat, putea 13-li di Apriirù 2006.
un termen juridic, easti .... ashe cum
s-hibâ sh-ma mushat ama nu-lji si deadi Scupolu a delegatsiiljei a noastâ eara
dzãtsii shi profesorul Neagu Djuvara
agiutorlu di cai avea ananghi, câ tu ta s-lu informãm Ministrulù di
tu cartea a lui „ Aromânii – Istorie.
aistâ situatsii nu putem s-dzâtsem câ catandisea a Armânjlorù ditù România
Limba. Destin”: “nici un stat balcanic
fu un spectacol di folclor internatsional, shi s-lu cândâsimù ta s-nâ ndrupascâ
n-a recunoscut pânã acum în mod
câ reprezentarea nu fu dit tuti statili iu tu shedintsa di Guvernu Câftarea a
oficial drepturile natsionale ale
bâneadzã Armânji. noastâ ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts
aromânilor ca minoritate lingvisticã,
Ma, ashe cum easti la Armâni când ca minoritati natsionalâ.
etnicã, nationalã (aici nu e vorba de
un lucru mushat easti fapt di altsâ sh- Ditù ahurhitâ avumù parti di unâ protâ
termeni juridici, ci de drepturile simple
nu di noi, nu nâ adunãm cu tuts sâ-lji ciudisiri: Audientsa s-avea mutatâ di la
ale omului )”.
dãmù curagiu a atsilui omù shi s-himù sihatea 10 la sihatea 9. Aflaiù aestu
Tora când România va s-aderâ la
ningâ nâs. lucru tamam atumtsea anda neshù, la
UE, easti ghini s-avem pi ninga actul
Easti amârtii câ pânâ tora Armânjlji sihatea 9, la secretara a Ministrului ta
di identitate (cetãtseni ai statului) shi
nu nvitsarâ tsi easti achicâsearea s-lji-aspunù cari escu sh-ti tsi vinjù.
certificatul di nashtere (amintari) tsi
(tolerantsa) sh-tânjia ti alantsâ Armânji Secretara, niheamâ njiratâ, nji-aspusi
nâ lipseashti (di origine aromânã).
cai nu minduiesc ca nâshlji, ninga him câ audientsa nu easti la sihatea 10 mea
Am nâdia câ Armânjlji nu va s-alasâ
unâ dunjiauâ di capitanji ashe cum lji- la sihatea 9, ashi cumù nâ avea data di
s-treacâ shi aist chiro fârâ ca nashlji
arâseshti a soatsâljei a mea, Daniela hâbari pritù telefon la sediul a nostu cu
sâ-sh dzâcâ pleaga tsi u au pi suflit.
Caratash ta s-dzâcâ. ndoauâ dzâli ma nâinti. Nji-aspusi câ
Easti di dzâtseari efortul al T. avea zburâtâ cu nâ doamnâ shi s-njirã
Adriana Docu
Piceava ti lucrulu tsi-lù adarâ di câ nu shteamù aestu lucru.
Pleaga = durere
ahãntsâ anji ti Armânami, nu pots sâ Di cara intrã la Ministru sh-lji-aspusi
Aman, nu agrâsha cã mini hiu
zburâshtsâ di Armânji fârã s-aduts cari escu mi ursi s-intru.
Fârshiroatâ sh-nu cunosc zboarâ di a
aminti sh-di T. Piceava, câ-i di ghini i Ministrulù Attila Marko, di cara mi
voastri, dzâc câ tora easti ghini...
apruche cu tinjii sh-multâ pulitichii, nji-
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 11
mâtreashti Câftarea a
PROTA AUDIENTSÂ OFITSIALÂ comunitatiljei armâneascâ ditù
România ta s-hibâm pricunuscutâ
aspusi furnjia ti cari u mutã timeljù a omlui tsi easti asiyuripsitù di sh-ea ca minoritati natsionalâ,
andamusea cu unâ sihati ma nâinti sh- nomurli internatsionali. singura cali pritù cari etnia
deapoaia nji-aspusi câ li yivâsi Ti amârtii ama tinjisita avucatâ Chirana armâneascâ va s-armânâ tru banâ
Câftarea a noastâ cumù shi unâ parti Darlaeani nu spusi aesti lucri mea-lji câfta shi tu locurli româneshtsâ.
di materialili tsi-lji li aveamù pitricutâ. a Ministrului ta s-lji-aspunâ ti cari furnjii nu
Ti furnjia câ nica avea multi seamni pitricu pânâ tora unâ apandisi scrisâ la Tacu PICEAVA
di ntribari tu tsi mâtreashti Armânjlji Câftarea tsi u featsi cu niscântsâ meshi ma
ânji bâgã ma multi ntribãri ligati di nâinti sutsata tsi u reprezintâ nâsâ, P.s.: Cumândusearea a sutsatâljei
problema a noastâ armâneascâ. Comunitatea aromânã. CAR, cara vrea s-avea ashi di
Di cara-lji dedù a Ministrului ma multi Ministrulù lji-apândâsi câ nu putu ta s-lâ mari mirachi ca Armânjlji s-hibâ
materiali ligati di istoria shi limba pitreacâ unâ ahtari apandisi ti furnjia câ a pricunuscuts ca minoritati
armâneascâ, namisa di cari s-afla lorù câftari fu blocatâ, fu curmatâ shi ncljisâ, natsionalâ, dupâ cumu câftã ea cu
“Documentarlu” cumù shi articolu cu va dzâcâ, di unâ altâ Sutsatâ armâneascâ unu anu ma nâinti, vrea s-dutsea
Armânjlji publicatù tu ziarlu România (nu lji-aspusi numa), cari ari unâ altâ barim unâ oarâ tu aestu chiro la
liberã, ahurhii s-apândâsescu la mindueari andicra di a lorù. Ama, dzâsi Chivernisi ta s-veadâ tsi s-fatsi cu
ntribãrli tsi-nji furâ bâgati. Ministrulù ma largu, va s-vidermù adzâ tsi câftarea a loru, ama elji nu featsirâ
Nu acâtsai sâ zburãscu ma multu di va s-fâtsemù… aestu lucru - vahi shtea câ a loru
unù cirecù di sihati câ avuiù parti di Tu aestu chiro intrã tu udã profesorlu Ion câftari eara nchidicatâ di Sutsata
unâ a doaua ciudisiri: secretara intrâ Cardula. Nu acâtsai ghini ta s-lu prezintu di Culturâ Macedo-Românã - sh-
shi lji-aspusi a Ministrului câ vini unâ cari easti câ nâslu sh-ahurhi cuvenda shi nu vrea s-câfta ta s-nâ ncheadicâ
doamnâ di la “Comunitatea aromânã” nu s-dânâsi pânâ cându nu vini profesorlu noi.
(!?!?). Corneliu Zeana. Fu una di nai ma musheatili
Ministrulù, pulitipsitù, sâ sculâ cuvendzâ tsi putu s-li tsânâ pânâ tora Voi mash nica sâ spun:
mprostu shi u câlisi doamna ta s-intrâ profesorlu Ion Cardula. Pritù zborlu tsi-lù Nu-adrarâ ghini-atselji di la
shi s-sheadâ pi unù scamnu, ningâ tsânu shi pritù multili documenti tsi li adusi CAR câ li mintirâ lucrili shi-
mini… (vârâ 10 cãrtsâ di istorii shi literaturâ alâxirâ oauli tu cuibairi.
Anda mutrii ta s-u vedù cari armâneascâ, tsi-lji li alâsã a Misnistrului), Ghini ma, shi-aestâ videari cu
easti…armashù, ca dealithea, profesorlu Ion Cardula fu nai ma un ministru dit Guvernul a
ciudisitù! Eara Chirana Darlaiani, cândisitorlu di noi shi avu unâ mari puteari Rumâniiljei nu easti prota tu
atsea tinirâ avucatâ, mushuticâ itrâ shi ta s-lu limbidzascâ Ministrul tu multi di isturiea câ shtim multu ghini câ
ca baea di mintimenâ, tsi u aveamù problemili a noasti. ninti di II polim din lumi ahtari
cunuscutâ cu unù mesù ma nâinti… Nu ma psânù musheatâ shi cândisitoari fu videri avea multi. Una sâ spuni
Atumtsea lji-aveamù câftatâ sâ-nji shcurta ama vârtoasa cuvenda a profesorlui cu Batzaria shi-Antonescu tsi-u
da vârâ ndoauâ urnimii, ditù punctu di Corneliu Zeanâ, cari azburâ di rolu a da Papanace.
videari juridic, ligati di Câftarea a minoritãtslor etnitsi tu yinitorlu a Europâljei Cu tinjii,
noastâ ca Armânjlji s-hibâ tu cari sh-aflâ loclu shi minoritatea a Dina Cuvata
pricunuscuts ca minoritati natsionalâ. Armânjlorù.
Nu-nji deadi nitsi unâ. Tsi s-caftâ nâsâ Tu soni, Ministrulù Attila Marko, di cara Apandisea a noastâ
tora tu audientsâ cu noi? Cara s-vrea nâ ascultã, nâ hãristusi ti tuti informatsiili
elji, atselji di la sutsata CAR, ta s-intrâ shi documentili ligati di Armânji tsi-lji li Dealithea easti câ sh-pânâ tora
tu audientsâ la Ministru câtse nu deadimù shi nâ taxi câ tu alantâ stâmânâ avurâ shi alti andamusi namisa
câftarâ aestu lucru mea vinirâ pisti va s-andreagâ unù Raportu di informari cari di parei di Armânji shi vârâ
noi? Mari ciudii!?! va-lji lu da alù Cãtãlin Popescu-Tãriceanu, ministru român icâ vârâ vâsilje
Nu-i tsiva, ânji dzâshù, tutù arãlu trâ Prim-Ministru a Chivernisiljei ali România, român, ashi cumu fu atsea a
ghini! Chirana, ca avucatâ mintimenâ va u prezintâ shi va u ndrupascâ Câftarea pareiljei cumândusitâ di
sh-cari apârâ cauza armâneascâ, va a noastâ tu unâ shedintsâ yinitoari a Constantin Belimace shi Carol I
s-azburascâ di ndreptulù tsi-lu avemù Guvernului. Aesta easti putearea a mea, nâ - apuhii cu cari vâsiljelu lâ dzâtsea
noi, Armânjlji di România, ta s- spusi nâslu tu soni. Macedoneni shi nu Aromânji -,
câftãmù s-himù pricunuscuts ca Aesta eara shi vrearea a noastâ, vrearea ama la canâ di aesti andamusi di
minoritati natsionalâ. Va sâ spunâ câ ca unâ Câftari a comunitatiljei armâneascâ pânâ tora nu s-câftã ca Armânjlji
nomurli internatsionali da cali ca itsi ditù România s-hibâ zburâtâ tu unâ s-hibâ pricunuscuts ca
omù s-poatâ sâ s-aspunâ câ easti ashi shedintsâ di Guvernulù ali România shi sâ minoritati natsionalâ icâ
cumù luyurseashti elù, iara statlu ari s-ljea unâ apofasi. etnicâ aoa, România, ashi cumu
borgea ta s-lu aproachi ashitsi. Altâ Ashtiptãmù cu mari nãdii apofasea tsi va s-câftã la andamusea a noastâ.
turlii statlu român ncalcâ ndreptulù di u ljea Chivernisea ali România tu tsi
12 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Parlamentul României GUVERNUL ROMÂNIEI


Camera Deputatilor Directia Relatii cu Publicul
Comisia pentru drepturile omului, culte
si problemele minoritãtilor nationale Nr.25/488/24mai 2006 Nr. 16/26247/A 10.04.2006

Cãtre FEDERATIA LIGA


Federatia “Liga Aromânilor din România” AROMÂNILOR DIN
Domnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte ROMÂNIA

Domnule Presedinte, din: str. Vasile Lascãr, nr. 26-28,


Urmare a memoriului dvs. adresat Presedentiei, care a fost anterior trimis sector 2, Bucuresti
în facsimil si Parlamentului, vã atasãm alãturat copia rãspunsului la solicitarea
dvs. ca aromânii sã fie recunoscuti ca minoritate nationalã trimis dvs., împreunã Referitor la memoriul
cu adresa nr.25/366/3.05.2006. dumneavoastrã, vã facem cunoscut
Cu deosebitã consideratie, fasptul cã a fost trimis, spre
Presedinte, competentã solutionare,
Deputat Nicolae Pãun DEPARTAMENTULUI PENTRU
RELATII INTERETNICE,
solicitând luarea mãsurilor legale ce
Parlamentul României se impun.
Urmeazã ca, în termenul legal,
Camera Deputatilor institutia sesizatã sã comunice
Cancelariei Primului - Ministru si
Comisia pentru drepturile omului, culte dumneavoastrã solutia adoptatã.
si problemele minoritãtilor nationale Nr. 25/366/3 mai
2006 Cu stimã,
Director,
Cãtre Oana Maria ISTRATE
Federatia “Liga Aromânilor din România”
Domnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte PRESEDINTELE ROMÂNIEI
PROBLEME CETÃTENESTI
Domnule Presedinte,
DP02/12466/13.04.2006
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritãtilor
nationale au luat act de solicitarea organizatiei pe care o conduceti. Domnule Dumitru Piceava,
Dupã cum cunoasteti, proiectul Legii privind statutul minoritãtilor
nationale din România se aflã, în prezent, în dezbaterea Comisiei noastre, Am luat cunostiintã din petitia
a Comisiei juridice, de disciplinã si imunitãti si a Comisiei pentru învãtãmânt, adresatã Presedintelui României,
stiintã, tineret si sport. Singura posibilitate de satisfacere a solicitãrilor Domnul Traian Bãsescu, despre
organizatiei dvs este amendarea în consecintã a proiectului de lege amintit solicitarea dumneavoastrã.
de cãtre membrii celor trei comisii sesizate în fond. În vederea analizãrii problemelor
De aceea, pentru a sprijini solutionarea solicitãrilor dvs., în limita atributiilor semnalate, petitia dumneavoastrã a
unei comisii parlamentare, vã rugãm sã înaintati Comisiei noastre prpunerile fost trimisã la Camera Deputatilor.
concrete de amendare a proiectului de lege amintit, în sensul dorit, pentru Urmeazã ca, în termenul legal,
a fi transmise membrilor celor trei comisii amintite în timp util. Numai în institutia sesizatã sã comunice,
mãsura în care acestea vor fi însusite si sustinute în cadrul dezbaterilor de Administratiei Prezidentiale si
unul dintre parlamentari si amendamentele respective vor fi adoptate de dumneavoastrã, solutia adoptatã.
plenul celor trei comisii reunite, solicitãrile dvs. vor putea fi prinse în viitorul Consilier de Stat
cadru legal privind minoritãtile nationale din România.
Gabriel- Cristian Piscociu
Cu deosebitã consideratie,
Cod unic: 443e197628f07
Palatul Cotroceni - Bdul Geniului
Presedinte, nr. 1-3 - Bucuresti
Deputat Nicolae Pãun
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 13

spusimù apofasea a noastâ ta s-fâtsemù tuti


PARLAMENTUL ROMÂNIEI câftãrli di cari easti ananghi cãtrã exusiili axi
a statlui român ca Armânjlji s-hibâ
SENAT pricunuscuts aoa, România, ca minoritati
COMISIA PENTRU natsionalâ. Pri ninga Câftarea a noastâ
DREPTURILE OMULUI, pitricumù shi ndoauâ amendamenti la
CULTE SI MINORITÃTI Proiectulù di nomù a minoritãtslorù natsionale
XXVI/ 243/29.05.2006 ditù România, ashi cumù nâ câftarâ, shi ditù
cari, di nai ma mari simasii ti noi fu pripunirea
Cãtre ca la Articolu 74 s-hibâ tricutâ, namisa di
alanti minoritãts natsionale, shi minoritatea
natsionalâ armâneascâ.
FEDERATIA “LIGA AROMÂNILOR DIN ROMÂNIA”
Pânâ s-u pitritsemù Câftarea a noastâ cãtrã
exusiili axi a statlui român avumù parti mash
Ca urmare a memoriului înaintat Comisiei pentru drepturile
di ndoauâ cheaditsi di la ndoi Armânji
omului, culte si minoritãti din Senatul României, vã aducen la
patriotardzâ, a curi numâ nu axidzashti s-lâ u
cunostintã cã Proiectul de lege privin statutul minoritãtilor nationale
adutsemù aminti.
a fost respins de Senat la data de 24.10.2005 si a fost trimis spre
Tu tsi mâtreshti exusiili a Statlui român, a
dezbatere la Camera Deputatilor. Vã anexãm alãturat fisa
curi lâ pitricumù Câftarea a comunitatiljei a
proiectului de lege, care este disponibil pe site-ul Senatului
noastâ, eali nâ deadirâ di mânear, nâ loarâ tu
www.senat.ro
luyurseari shi nâ pitricurâ apandisli cari li
videts tu aesti padzinji di revistâ.
Prin urmare, vã recomandãm sã trimiteti amendamentele
Mutrindalui apandisli tsi li apruchemù, pi di
dumneavoastrã la Camera Deputatilor.
unâ parti putemù sâ spunemù câ eali suntu
multu tinjisiti ama, ditù punctulù di videari a
PRESEDINTE, sinferlui a nostu, putemù s-aspunemù câ
exusiili axi a statlui român s-aspilarâ pi mânji
Semnãturã indescifrabilã si stamipla Comisiei Pentru Drepturile di noi, ca Pilat di Pont unù chiro, sh-nâ
munlui, Culte si Minoritãti pitricurâ s-nâ ndreagâ lucrulu unâ Comisii.
Aestâ comisii cari poati s-nâ ljea noi
Câftarea a noastâ cãtrã Armânjlji tu luyurseari shi s-nâ
exusiili axi ali România u
CÂFTAREA
pricunoascâ ca minoritati natsionalâ
pitricumù dupâ ndoauâ ali easti Comisia pentru drepturile
stâmânji di la yivâsirea a ljei Comunitatea armâneascâ omului, culte si problemele
dinintea a sutilorù di minoritãtilor nationale, aclo iu s-aflâ
spectatori tsi loarâ parti la
ditù România tu lucru “Proiectul Legii privind
Spectacolu di durusiri a tru migdani di iu vinirâ Armânjlji statutul minoritãtilor nationale din
Premiilor Bana Armâneascâ- România, numirlu a lorù cumù shi România”. Ea ari 15 di membri shi atumtsea
2005 sh-tsi fu aprucheatâ cu mari greaua catandisi tu cari s-aflâ elji cându va s-agiungâ ta sâ s-voteadzâ Articolu
mirachi shi nãdii. tora. Tutnâoarâ aspusimù sh-di 74 a Proiectului di nomù timisitù ma nsusù,
Pritù aestâ Câftari noi scoasimù piricljiulù tu cari s-afâ va s-hibâ ananghi ca 8 (optu) di elji s-nâ
Armânjlji di România shi pricunoascâ noi, Armânjlji, ca minoritati
apofasli tsi lipsescu loati ca natsionalâ. Tu a doaua parti, atumtsea cându
elji s-nu s-chearâ tu yinitorlji va s-adunâ cu idyea Comisii ditù partea a
50 di ani ca identitati Senatlui, cari ari 11 di membri, easti ananghi
ahoryea (ashi cumù poati sâ ca 6 (shasi) di elji s-voteadzâ trâ noi shi
s-veadâ tu catagrafiili ditù atumtsea va s-himù tricuts tu arada a
soni) ti furnjia câ membrilji minoritãtslorù natsionali. Di aoatsi Proiectulù
a ljei nu s-hârsescu di nitsi va s-hibâ pitricutù a Parlamentului ali
unù ndreptu spetsific a România shi, atumtsea cându va s-hibâ votat
etniiljei a lorù; nu au sculii shi di majoritatea a Parlamentarlorù românji,
iu ficiorlji a lorù s-poatâ s- va s-putemù s-dzâtsemù câ anichisimù.
anveatsâ carti pri limba Pânâ atumtsea nâ armâni mash nãdia.....
maternâ; nu suntu biserits iu Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã!
slujba religioasâ sâ s-facâ DSP
Delegatsia a noastâ: Prof. Ion Cardula, Ec. Dima pri limba armâneascâ.
Grasu, Dr. Dumitru Piceava shi Santa alù Todi. Pritù aestâ Câftari noi nâ
14 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
eta XVIII, XIX shi Armânji adzâ
LEGHENDILI A ARMÂNEASCÂLJEI CULTURÂ amintats tu Machidunii:
- AVDZÂTS ARMÂNJI 1.Nicola Martinovschi, pictor,
amintatù 18.08.1903, Crushuva. Muri
Cultura easti nai ma marli niachicâsits, avinats, pidipsits shi tu
tu anlu 1973.
fundamentu ti bânarea shi tsânearea niscânti momenti tu singureatsâ, ma elji
2.Tachi Hrisich, muzicieanù, amintatù
a adetslorù, a limbâljei shi a identitatiljei nu fudzea di ideili shi printsipiili a lorù ti
Crushuva. 1022-1984.
a unui populù. Cultura easti libertatea tsânearea a identitatiljei, a limbâljei shi
3.Gheorghe Constantin Roja, lector
a suflitlui, câldura a inimâljei, lunjina a a culturâljei a lorù.
shi filolog, Bituli 1786-1874
ocljilorù, dishcljisâ poartâ cãtrã tu Ashi ca cumù tu alantili culturi eara:
4.Theodor Capidan, lingvistu. Pârleap
nâintarea, dishcljisâ firidâ tsi mutreashti Socrate, Kafca, Gheote, Goya, Sarter
1879-1853.
cãtrã tu lumi. Tuti aesti printsipii ti shi nica multsâ altsâ, pleadâ di oaminji
5.Constantin Belimace, scriitorù,
tsânearea shi di culturâ, di shtiintsâ, scriitori,
Mulovishti, 1849-1934
vigljearea a pictori shi filozohi, cari
6.Constantin Cosmescu, scriitor,
identitatiljei suntu armasirâ ca leghendi ti eta a
Gopesh, 1866-1914,
atseali cu cari s- etilorù, dupu cari adzâ tuts
7.Petru Vulcan, scriitor shi jurnalistu,
nâinteadzâ alantsâ tsi vinirâ dupâ elji,
Târnova, 1869-1932.
mushutetsli a atseali printsipii li au ninti a
8.Nicolae Batzaria, scriitor, Crushuva
limbâljei, a lorù ca unâ Biblii.
1874-1952.
culturâljei, a Ahtãri leghendi avu shi ari
9.Nicola Velo, scriitor, Mulovishti
literaturâljei sh-tutâ shi Armânamea, leghendi cu
(Monastir) 1882-1924.
atsea pit protseslu tu cari putemù s-nâ alâvdãmù shi
10.Leonida Boga, scriitor, Veles tu
sculiurli, deadunù cu s-himù pirifanji ti furnjia câ eali
Machidunii, 1886-1974.
dascalji, profesorlji, foclu shi dorlu ti limba shi
11.Dimitri Atanasescu, dascal shi
lingvishtsâlji, cultura armâneascâ li poartâ
scriitor, Târnova, 1859-1900,
istoriciarlji, scriitorlji ahânda tu suflitli a lorù shi nu
12.Fanula Papazoglu, nvitsâtoarâ –
shi afirmarea a sh-u alasâ avearea culturalâ
academicâ, Bituli, 1917-
oaminjlorù ditù atsea sferâ. ta s-nu s-alumtâ ti ea.
13.Mihail Nicolescu, poetù, Târnuva,
Cunushtearea a lumiljei cu oaminjlji di Ashi cându easti zborlu ti Armânamea
1835-1965.
shtiintsâ, cu artishtsâlji tuts atselji tsi shi Armânjlji ditù tuti sferili
14.Tashcu Iliescu,
alichescu shi suntu hlambura a unâljei a banâljei, nica ditù
dascal, scriea psãltsâ ti
dunjeai. aprindirea shi fitrusirea a
bâsearicâ, Crushuva
Cu atsea, zârtsina a cafi un ui populù Armânamiljei, dipriunâ eara
1845-1908
s-lundzeashti sh-creashti, cându tuti tu strâmtâ ligaturâ cu tihisirli
15.Hristofor Jefarovici,
atseali averuri, s-mutrescu shi s- ditù Evropa ditù Ascâpitatâ
eromonah, tipograf,
cunoscu dupu a lui purtâtori a shi di totâna eara purtâtorlji
gravcer,heradidist shi
hlamburâljei a culturâljei, cari u a atsilorù imnatitsi a
editor ti cãrtsâ, s-amintã
angrâpsescu, u prezenteadzâ shi u Balcanlui shi atsea nu mash
Doiran tu Machidunii,
afirmeadzâ: limba, portulù, adetsli, a shtiintsâljei, ma shi a
1700-1754,
cântitsli, gioclu, puiziea, pictura shi nâintâtoarilorù idei di eta
16.Ianachi Manachi,
alanti culturi tsi suntu shi semnulù dupu tricutâ.
dascal tu armâneasca
cari s-cunoscu miletsli, ca cumù shi Armânjlji eara cunuscuts
sculii di Bituli, s-amintã Avdela tu
Armânamea. shi dupu alumtarea ca heroi ti libertati
Gârtsii tu anlu 1878-?
Aeshtsâ oaminji, prezentatorlji shi ca cumù eara Pitu Guli shi altsâ, ma shi
17.Milton Manachi, protlu camerman,
tsânâtorlji a aveariljei culturalâ a unâljei alumtâtori ca mãri persoani, Armânji cari
s-featsi Avdela, 1882-?
dunjeai, nu mash adzâ, ma di totâna u s-alumta ti dizvâlirea a aveariljei
18.Victor Tolo, icunumistu, prof. di
avea marea rolji tu isturia di culturalâ, lucrarea pi câmpulù di
chimii shi fizicâ. S-featsi Pârleap. Avea
aprindearea a miletslorù, ta s-lucreadzâ shtiintsâ, ti limba, ti nintarea tu
a lui farmatsii cu numa “La spirantsâ”,
pi atsea ta s-u spunâ dealihea shi tsivilizarea a tutulorù sferilorù a
1872-?
fitrusirea, aprindearea, ardirea shi culturâljei armâneascâ. Ashitsi tuts
19.Pitu Guli, revolutsionar, s-featsi
tsânearea a culturâljei a miletslorù. atselji tsi s-alumtarâ ti Armânamea
Crushuva- 1865-1903,
Sigura câ cu atsea avea shi mari armasirâ shi leghendi tu Armânamea, a
20.Telman Cialmani, icunumistu s-
influentsâ ti miletsli ta sh-u cunoascâ curi suntu adzâ a noastâ mãrimi shi
amintã Târnuva 1903-1981
identitatea shi cultura a lorù ma shi s- hzarauâ, câ nu suntu psânji atselji, ma
21.Nico Ogiacli, scriitor. S-amintã
li lârdzeascâ shi s-li avutsascâ shi avemù pritù lumea tutâ cari armasirâ
Crushuva ?- 2002.
minduierli vârtoasi pisti tinirlji. Tsi câ, cu numili shi paranumili armâneshtsâ.
22.Cola Tefa, scriitor, s-amintã 1923
ca clasâ dominantâ, aeshtsâ oaminji di Lji-aducù aminti cunuscutslji Armânji:
tu hoara Grela tu Machidunii shi altsâ.
culturâ eara di totâna giudicats, Mihai Mocioni muri ca pritù anlu 1789
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 15

27. Maria Nicolova, cântâtoarâ, 46. Vanghiu Zega-Costov, poet,


OAMINJI DI CULTURÂ DI Cumanovo, Coceani,
28. Maria Costova, cântâtoarâ, 47. Arapci, cântâtorù, Veles,
ADZÂ DITU MACHIDUNII
Scopia, 48. Maria Costova,
29. Maya Pirifan, prota dascalâ pi limba
1. Mita alù Sima, poetù, amintatù tu
cântâtoarâ, Scopia, armâneascâ Scopia,
hoara Dubrâshana, 1927,
30. Oliver Nicolovschi, 49. Biljana Shteriova,
2 Nico Popnicola, scriitor, Bituli, 1927.
cântâtorù, Scopia, dascalâ pi limba
3. Ianco Ianachiev, profesorù shi
31. Costa Naumov, armâneascâ Scopia
lingvistu,
cântâtorù, amintatù tu 50. Coli shi Maria Boda,
4.Todor Traianov, dascal, istoriciar,
hoara Lipipeltsi, cântâtori, Scopia,
tradutsitorù,
32. Momo Nicolovschi, 51. Pepi shi Renata
5.Vanghea Mihanji-Steryiu, scriitoarâ,
cântâtorù, Struga, Nicolovschi, cântâtori,
poetâ shi pictoritsâ, s-amintã tu hoara
33. Petar Necevschi, Bituli,
Dolean tu anlu 1950, pârintsâlji: Dimitar
cântâtorù Struga, 52. Hristo Hristovschi -
shi Polihria Mihanj,
34. Dimo Botev, Mular, muziciar,
6. Anitsa Steryu-Dragovich,
cântâtorù, Ghevghelia, Crushuva,
scriitoarâ, Scopia, anlu 1979 (hiljea ali
35.Caliopi Bucle, cântâtoarâ, 53. Maria Brova, cântâtoarâ, Scopia
Vanghi),
Crushuca, 54. Eloida Caramandi, revolutsionarâ,
7. Sultana Mihanj-Yovanovsca,
36. Toshe Proeschi, cântâtorù, amintatâ tu câsâbãlu Hlerim (Florina -
cântâtoarâ, Dolean, anlu 1957,
Crushuva, Gârtsia) tu anlu 1920, di dadâ Maritsa
8. Blaga Mihanj-Gogici, poetâ,
37. Shterio Shteriov-Tugiarlu, shi tatâ Stavre, vinirâ s-bâneadzâ Bituli,
Dolean, anlu 1959,
cântâtorù, hoara Dubrâshana, iu tu polematlu ti Yugoslavia, ca
9. Victoria Mihanj-Mihailova, Scopia,
38. Yioryi Bagia, cântâtorù, amintatù alumtâtoarâ ti libertatea chiru pi 3 maiù,
anlu 1988,
tu hoara Tsârvulevo, 1948-2001, anlu 1942, pi muntili Piristera.
10. Branislav Stefanovschi, scriitor,
Tetovo, anlu 1954,
Vanghea Mihanj-Steryu
11. Dina Cuvata, scriitor,
hoara Dubâshana, anlu
1953,
12. Santa Gica, poet, ARMÂNJI GRÂMUSTEANJI
13. Afrodita Totsili,
poetesâ, Crushuva, Nâ dzâsirâ câ himù vinits
14. Cleanti Liacu, Nâ dzâsirâ câ himù xinits,
etnoºogistâ, Crushuva, Ma, frats shi surãri Armânji,
15. Gordana Cotsevsca, Ea tsi dzâsirâ pâpânjlji:
poetesâ, Scopia,
16. Itsa Nicolova, poetesâ, Refren:
tu hoara Ciardaclia, -Nâ cljimarâ Fârshirots shi
17. Dionisie Papatsafa, Grãmusteanji,
dascal, Armânji aoa cu njilji di anji,
18. Ghena Nacovsca, Râzgâ nâ-easti di la soari
poetesâ, Bituli, 39. Yanco Constantinov, arhitectu shi Zârtsina di Grãmusti mari.
19. Violeta Nicolova, poetesâ, Scopia pictor, amintatù Crushuva,
20. Stuian Gioga-Gheorghiev, Scopia, 40. Nicola Nicolovschi, caricaturistu, Dzâsirâ câ armasimù ptsânji,
21. Alexandru Gioga, amintatù Sidney- pictor, Shtip, Dzâsirâ câ cherù Armânjlji,
Australii, di pârintsâ di Scopia, 41. Marian Steryu, muziciar (sculii Ma, frats shi surãri videts!
22. Chiriacula Shtefanovsca, picturitsâ, di muzicâ, instrumentul violinâ shi Noi himù ca Tserlu cu steali,
Crushuva, bânã sh-lucrã Titotova, pictor-grsaficâ, Scopia 1972 (hiljlu ali
23. Violeta Gheorghiesca-Cocu, Vanghea Mihanj Steryu), Dzâsirâ câ fara nâ cheari,
picturitsâ, amintatâ Scopia, 42. Vanghel Dunovschi, pot, pictor, Dzâsirâ câ limba moari,
24. Atanas Yioryitsa, cântâtorù, Struga, Ea cumù dimândâ pâpânjlji;
amintatù tu hoara Ubuva, 43. Pero Pare, cântâtorù, Crushuva, Noi himù,
25. Maria Zicova-Yioryitsa, 44. Ana Gatseva, pianistâ shi Malâma tsi nu cheari shi nu
cântâtoarâ, amintatâ Ubuva, anlu 1952 profesoarâ la Academia di Muzicâ moari
(hiljea alù Nasi Yiuryitsa), Scopia,
26. Pero Tsatsa, cântâtorù, amintatù 45. Suzana Yovanovsca, poetesâ, Vanghea Mihanj-Steryu
Shtip, anlu 1965, pictoritsâ, Scopia 1970,
16 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
cuvinte din alte limbi balcanice (slave,
Un alt punct de vedere grecesti, turcesti), structura,
morfologia si sintaxa limbii aromâne
asupra aromânilor nu s-au schimbat si au rãmas asa cum
au fost si în limba latinã.
În legãturã cu interviul luat de cãtre neatinsã de un astfel de fenomen. De asemenea, elementele
Alexandru Mihalcea lui Stoica Lascu Dacã baza etnicã la români este fundamentale ale lexicului, cele de
si publicat in "România liberã" din data formatã de cãtre daci în schimb la întrebuintare permanentã, de
de 15 aprilie 2006 cu titlul "In România, aromâni baza etnicã este formatã de circulatie internã, sunt tot de origine
aromânii nu sunt minoritari “au fost, cãtre macedoneni. latinã. Ele revin tot mereu, sunt
sunt si vor rãmâne români", am dori Limba latinã a fost cea care s-a impus necontenit întrebuintate în graiul zilnic
sã facem anumite precizari. si a dus în final la îndepãrtarea definitivã si au familii de cuvinte foarte bogate.
Aromânii se considerã urmasii lui a limbii macedonene, cea care nu era
Filip al II-lea si Alexandru Macedon, înteleasã nici de greci si nici de cãtre
iliri.
Argumente lingvistice
si cã ei fac parte din strãmosii lor, tot
asa cum Burebista si Decebal sunt Începând de la aceastã datã (148
î.Hr.), timp de mai mult de douã milenii, A. Xenopol, în cartea sa "Teoria lui
considerati strãmosii românilor. Roesler", studii asupra stãruintei
Macedonia - o tarã care s-a format Macedonia si populatia ei (este vorba
acum de aromâni) au reusit sã reziste românilor în Dacia Traianã, Ed.
ca regat, încã din secolul VIII î.Hr., Albatros, Bucuresti, 1998, criticã un
apoi ca imperiu, fiind considerat cel sub Imperiul Roman timp de aproape
opt secole, sub Imperiul Bizantin, mai istoric cu numele de Hunfalvy care
dintâi imperiu din Europa si totodatã sustinea cã "Românii din nordul
cea mai înaltã expresie politicã a mult de opt secole si sub Imperiul
Otoman, aproape 5 secole (circa 460 Dunãrii înteleg usor limba macedo-
spatiului balcanic si european pânã la românã".
încadrarea sa în hotarele Imperiului de ani).
Dupã o existentã de mii de ani, în anul Xenopol a raspuns astfel: "Este
Roman în secolul II i.Hr. - este situatã cunoscut cã un român de la nord de
în partea central-esticã a Peninsulei 1913, prin Pacea de la Bucuresti din 10
august, încheiatã dupã razboaiele Dunãre nu poate fãrã un studiu sau
Balcanice si a fost locuitã din vechi fãrã a învãta de înainte sã înteleagã
timpuri de triburi macedonene. balcanice, pãmânturile Macedoniei (în
suprafatã de circa 87.500 kmp) si dialectul vorbit la sudul Balcanilor si
Prin expansiunea Romei dupã invers". De acest lucru poate sã fie
moartea lui Alexandru Macedon (323 populatia ei au fost împãrtite celor patru
state vecine: Grecia (51%), Albania convins fiecare când va compara
i.Hr.), suveranitatea imperiului doua texte luate din aceste doua
macedonean avea sã decadã si sã se (11%), Serbia (29%) si Bulgaria (9%).
De la aceasta data, 10 august 1913, limbi.
destrame, iar Macedonia însãsi sã fie In final A.D. Xenopol, trãgea
desfiintatã ca regat si transformatã în aromanii au intrat intr-un proces
necrutator si neintrerupt de deznationa- concluzia: "Aceste douã dialecte sunt
provincie romanã (148 i.Hr.). cu totul diferite, nu sunt la fel". Mai
Anul 148 î.Hr. reprezintã data de lizare si asimilare de cãtre populatiile
majoritare în mijlocul cãrora au ajuns departe marele istoric aduce si alte
când începe lungul proces de argumente în legãturã cu aceste douã
romanizare a populatiei macedonene sã trãiascã.
Limba aromânã limbi între care este o mare diferentã.
si nasterea unui popor nou, ca urmare "Limba aromânã nu poate sã fie
a simbiozei dintre bãstinasii Se sustine cã limba aromânã ar fi un
dialect al limbii române si care a apãrut socotitã ca un dialect al limbii daco-
macedoneni si nou-veniti, ce va purta române. Ca sã fie socotitã ca dialect
mai tarziu numele de vlah, armânu, dupã anul 1848 - dupã ce revolutionarii
români pasoptisti (Cristian Tell, Nicolae trebuie sã îndeplineascã cel putin
aromân etc. douã conditii: dialectul aromân si cel
Limba latinã, acest instrument de Balcescu etc.) au luat contact cu
aromânii din Macedonia - are aceeasi daco-român trebuie sã fie produsul
unificare etnicã, a fost impusã nu unui singur popor si sã trãiascã în
numai populatiei macedonene, ci vechime cu o teorie greceascã asemã-
nãtoare cu ea, dar care însã sustine cã acelasi loc; sã aibe aceeasi istorie".
tuturor popoarelor autohtone cucerite In realitate, între aromânã si daco-
de romani. aromâna este un idiom al limbii eline,
iar aromânii sunt greci latinizati. românã este departe de a fi vorba de
Cauza pentru care romanismul a identitate, ci doar de concordante
prins rãdãcini atât de puternice si atât Oamenii de stiintã însã spun cã limba
aromânã este o limbã romanicã cãreia, structurale si materiale importante.
de durabile în Macedonia - precum s- Majoritatea acestor trãsãturi
a întâmplat si în Dacia mai tarziu - se din vechea limbã latinã vulgarã, i-au
rãmas în lexicul de bazã circa 1600 de comune au fost dobândite înainte de
datoreazã faptului cã romanii erau secolul al VII-lea (Mihaescu 1978:
posesorii unei civilizatii superioare cuvinte. De-a lungul celor douã milenii
de existentã, limbii aromâne i s-au mai 320-327), cu toate acestea dezvolta-
bãstinasilor. rea paralelã, dar independentã a
Aceasta se poate deduce si din faptul adãugat circa 2600 de cuvinte grecesti,
560 de cuvinte slave, 350 de cuvinte continuat chiar si dupã aceastã datã,
cã, dacã populatia macedoneanã, prin în virtutea tendintelor comune
asezarea multor colonisti romani, a albaneze, 1600 de cuvinte turcesti etc.
Cu toate cã în lexicul de bazã s-a mostenite.
suferit un proces de romanizare, Pentru a explica concordanta dintre
populatia blocului elenic însã a rãmas adãugat un numãr mult mai mare de
cele doua idiomuri (aromâna si
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 17
româna) nu este deloc necesar sã-i Ziua Nationala a mare numãr de aromâni în alte tãri,
asezãm pe toti (aromâni si români) în aromanilor printre care si România.
vreun district riguros închis, pentru Intr-adevãr, ziua de 1 septembrie Dacã pentru România venirea
douã-trei secole. Nu trebuie sã uitãm 1813 este o zi importantã pentru noi aromânilor a fost beneficã, pentru
cã aria macedoneanã a fost aromânii, cum spun unii (data când Mihai aromânii rãmasi în Macedonia a avut
romanizatã cu mai mult de doua G. Boiagi tipãrea la Viena cunoscuta urmãri nefavorabile. In satele aromâne
secole înaintea Daciei (148 i.Hr.), cã Gramaticã macedo-vlahã, Stoica Lascu), din Macedonia s-a schimbat structura
ea a continuat sã facã parte din însa exista o altã zi din istoria lor care populatiei, pe de o parte prin plecarea
imperiu si dupã pãrãsirea Daciei, si cã este consideratã mult mai importantã aromânilor, iar pe de altâ parte prin
înaintea sosirii slavilor exista - de la si care a fost aleasã pentru a se serba colonizarea grecilor veniti din Anatolia.
Adriatica la nordul Carpatilor - un con- Ziua lor Nationalã si anume data de 9/ Astfel aromanii au devenit minoritari
tinuum Romanicum, presãrat de 22 (10/23) mai 1905. Atunci, sultanul în locurile lor de bastinã. Totalul
neromani, dintre care unii, ca albanezii, Abdul Hamid al II-lea, printr-un decret populatiei aromâne stabilite între 1925-
n-au fost niciodatã romanizati. (iradea), i-a recunoscut pe aromâni ca 1941 in Dobrogea se ridica la circa
popor aparte de populatiile musulmane 40.000 de persoane.
Recomandarea 1333 a si nemusulmane din Imperiul Otoman De la venirea lor în România si pânã
AP a CE si le-a dat toate drepturile pe care le în zilele noastre, timp de opt decenii,
aveau populatiile nemusulmane supuse. aromânii nu au obtinut nici un drept
Dupã cãderea puterii comuniste de Drepturile pe care le-au obtinut specific etniei lor. Nu au avut scoalã
dupã 1990, mai multe state din Europa aromânii atunci au fost pierdute imediat unde copii lor sã poatã învãta carte în
(Franta, Italia, San Marino, Spania, dupã semnarea Tratatului de Pace de limba maternã, nu au avut biserici unde
România) au luat initiativa pentru la Bucuresti din data de 10 mai 1913, slujba sã se facã în limba aromânã.
redactarea unei rezolutii numite dupã încheierea rãzboaielor balcanice, Nu au putut sã-si foloseascã limba
Ferarini, prin care se cerea când a avut loc împãrtirea Macedoniei. maternã nici în mass-media. Aceste
recunoasterea aromânilor ca Aceastã împãrtire a Macedoniei este elemente, la care s-au adãugat
minoritate nationalã, astfel încât ei sã consideratã cea mai mare nenorocire rãspândirea lor în orase si numãrul
beneficieze de toate drepturile de care de care au fost loviti aromânii în toatã mare de cãsãtorii mixte, au dus la
se bucurã toate minoritãtile din istoria lor de mai bine de 2000 de ani deznationalizarea si asimilarea unui
Europa. Raportul este semnat de de când s-au format ca popor. De mare procent din numãrul lor.
urmãtorii deputati: Ferrarini, Visibeli, acest lucru, C. Braileanu, care a fost Ei, aromânii din România si de peste
Caldoro, Foschi, Adrian Severin, un timp consul al României la Bitolia, tot, nu vor altceva decât sã-si pãstreze
Rãdulescu Boticã, Roseta, De Puiq, scria: "Din nenorocire, cei care limba, cântecul, portul, obiceiurile si
P. Garcia, Bernardini, Maserat si a conduceau statul român în acel timp traditiile lor, tocmai elementele care
fost prezentat Adunãrii Parlamentare (1913) nu cunosteau problema si scot în relief cel mai pregnant
a Consiliului Europei de catre Lluis pentru aceasta politica ne-a dus la identitatea lor etnicã aparte, pe care
Maria de Puiq, la 17 ianuarie 1997, pacea de la Bucuresti, din anul le-au mostenit în urmã cu 2000 de ani
fiind cunoscut sub denumirea de 1913, care a fost o loviturã de moar- si le-au pãstrat în tot acest timp. Vor
Recomandarea 1333/1997. Ea se te datã problemei macedonene". ca ei sã-si învete si sã-si cultive limba
referea la populatia aromânã si în spe- A fost cu adevãrat o loviturã de lor în scoala, iar în bisericã sã se roage
cial la cultura si la graiul ei. Prin moarte datã aromânilor, a cãror viatã Domnului pe limba lor, asa cum i-a
aceastã Recomandare 1333, graiul de atunci s-a schimbat radical. Ei si-au lãsat Dumnezeu si asa cum
aromân a fost recunoscut de cãtre pierdut cu acea ocazie toate drepturile recomandã si Consiliul Europei.
Adunarea Parlamentarã a Consiliului pe care le aveau si, din nefericire, nu Pentru a putea mentine aceste averi
Europei, la data de 24 iunie 1997, ca le-au mai câstigat nici in zilele noastre. culturale europene, este nevoie de
limba aromânilor. Colonizarea aromânilor pãstrarea a însãsi populatiei respec-
Noi trebuie sã adãugãm cã în Cadrilater tive, cea aromânã. Pentru ca acea
Recomandarea 1333/1997 prezintã Imediat dupã încheierea tratatului de populatie sã poatã sã rãmânã ca atare
modificãri fatã de proiectul Ferrarini, pace dintre greci si turci a urmat un în aceastã perioadã de globalizare,
în sensul cã lipseste formularea schimb de populatie între cele douã tãri. este nevoie de recunoasterea
"recunoasterea aromânilor ca Din Grecia au trecut în Turcia circa aromânilor ca minoritate nationalã.
minoritate nationalã". Aceastã 300.000 de turci, iar din Turcia au Numai astfel pot fi salvati aromânii ca
omisiune afecteazã situatia aromânilor trecut in Grecia circa 1.500.000 de neam si pe pãmânt românesc.
în statele unde sunt minoritari (în greci. Toata aceastã masã de oameni Un articol de
Grecia, Albania, Bulgaria si, a fost repartizatã de catre statul grec Dr. Dumitru Piceava
bineînteles, în România. în teritoriul macedonean. Astfel, Presedintele Federatiei "Liga
Din nefericire Recomandarea 1333 populatia aromânã, în scurt timp, a Aromânilor din România"
nu a fost pusã în practicã nici în pierdut pãmânturile si aproape toate
România si în nici o altã tarã din drepturile pe care le avea pânã atunci. (Articol publicat în ziarul “România
Balcani unde trãiesc aromâni. Drept urmare, a avut loc emigrarea unui liberã”- Aldine, sâmbãtã 6 mai 2006)
18 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlji cari li avu ushili dishcljisi la
Di la marea manifestatsii la Guvernu sh-la Preshedintsii tu tutu
chirolu câtù furâ prezidentsâ Ion
pâyidha a domnului Perifan Iliescu shi Emil Constantinescu. Vahi,
va-nji da tora vârâ urnimii ufilisitoari
Prota parti apândâsi câ cu pâradz tuti lucrili s-facù. cu cari s-potù s-dishcljidù vârâ di
Âlji dedù ndriptati shi adâvgai câ ushili atseali icâ vârâ cali…, di cari
pricunushtearea a noastâ ca minoritati amù ahâtù di mari ananghi! sh-u loaiù
Eara seara di Martsâ, 23-li di Maiù
natsionalâ s-amintâ, tu aestu chiro di mari dupâ nâs, minduitù.
2006 shi mi-aflamù la ziafetea
bahti, dealithea, cu pâradz ama sh-cu Nâintea a lui imna unù omù tu laiù.
ndreaptâ di cumândusearea a
mari curbani di cilâstâseari, di itsrâlji, di Tricumù pritù ma multsâ inshi adunats
sutsatâljei CAR. Aveamù agiumtâ
minitiminilji sh-di giuneatsâ. tu atsea salâ sh-dinâoarâ omlu tu laiù
aclo amânatù, ca la sihatea 9, di cara
Manifestatsia ndreaptâ di voi fu mari, dishcljisi unâ ushi sh-lu ursi domnulù
nji-aveamù bitisitâ lucrulu. Oaminjlji,
fiyuratâ (impresionantâ), cumù nu fu unâ Perifan ta s-intrâ nuntru.
adunats la restaurantul COSH (Casa
alta pânâ tora, ama nu va s-eara arãu Dupâ elù intraiù sh-mini. Omlu tu laiù
a oamninjlorù di shtiintsâ), shidea
cara va s-aveats vreari bunâ ta s- armasi tu praglu a ushiljei. Nuntru…
mproshtsâ la muabeti sh-pisti tutù
aprucheatrs s-ljea parti, deadunù cu voi, eara ntunearicù chisâ shi anjiurdzea
eara mash unâ sinfunii sh-unâ
sh-vârâ unâ altâ sutsatâ armâneascâ. ca tsiva mistiryipsitù…
harauâ. Aproapea tuts zbura di
Una barimù, ditù atseali vârâ 34 câti - Nu-ari lunjinâ aoa? ntribai mini.
manifestatsia tsi s-featsi pisti dzuâ.
suntu eali aoa, România. Eara Dzua – Nu ari! Shedz mpadi! ânji dzâsi
Atselji cu cari mi-andâmuseamù mi
Natsionalâ a tutulorù Armânjlorù sh-nu nâslu.
ntriba di pârearea tsi u amù di aestâ
mash a Armânjlorù di la sutsata a voastâ, - Aoatsi, bre, domnu Perifan, sâ
manifestatsii. Lâ apândâseamù câ
CAR…! Nji-apândâsi câ nu easti stãmù noi di zborù, pi ntunearicù, ca
nji-avu hari lucrulu tsi s-featsi tu
câbatea a lui. niscânti cucuveali?
aestâ dzuâ.
- Aoatsi!…sh-bitisea unâoarâ cu
Important easti, lâ spuneamù la
Deftira parti cucuvealili sh-cu nipârticushili a
niscântsâ, câ Armânjlji agiumsirâ tu
tali!?! Sh-cu boatsi mutatâ, ca baea
chirolu cându nu lâ ma easti fricâ
di sertâ sh-nârâitâ (!?!) ânji bâgã ma
shi au curagilu ta s-easâ tu sucachi Tu atselù chiro tricu pi ninga mini
multi ntribãri: Tsi caftsâ tini la
sh-pi bulevardi ta sâ-sh caftâ cunuscutlu domnu Iancu Perifan sh-nji-
Guvernu? Tu numa a curi nedz tini la
ndrepturli tsi lâ si cadù. aspusi câ va ta sâ sta di zborù cu mini.
Guvernu? Cari reprezintsâ tini aclo?
U alâvdai manifestatsia shi dinintea Lji-apândâsii câ putemù sâ stãmù di
Sh-cu cari nedz tini aclo?
ali una di câpiili tsi hârgiui multsâ zborù shi aclo, cara s-va. Nu vru.
Ânji si pârea a njia câ tsiva nu easti
pâradz ta sâ s-facâ aestu lucru (sh- Intrai deapoia tu muabeti cu unù altu
pi aradhâ tu aestu udã ntunicosù,
a curi numâ nu para s-avdzâ!). Lji- Armânù, tsi atumtsea lu aveamù
mistiryipsitù, lunjinatù di unâ palâ di
aspushù câ elji ndreapsirâ, dupâ cunuscutâ sh-cari nji-azbura cu tinjii di
lunjinâ tsi yinea ditù alantu udâ di
mini, una di nai ma mãrli articolu cu Armânjlji tsi-lù publicaiù io
hârioasâ chefi sh-tsi cu zori sâ stricura
manifestatsii armâneshtsâ ditù isturia tu România liberã. Nji-aspunea câ atselù
pri ninga ghiganta aumbrâ a omlui laiù
a noastâ modernâ. S-adunji ahântsâ articolù lu limbidzâ tu multi lucri tu tsi
tsi shidea mprostu tu praglu a ushiljei,
Armânji deadunù nu easti lucru mâtreashti Armânamea sh-ti aestâ
ama nu duchii dipù tsiva tsi va s-
lishorù. Io, tu cafi anù, la furnjii lu trapsi la xerox sh-lu deadi la
tihiseascâ ma nclo. Shi, ascultâtorù,
manifestatsia tsi u ndregu cu apuhia tuts sotslji a lui din hoarâ. Nu putumù s-
ahurhii ta s-apândâsescu la multili shi
a Premiilorù “Omlu a Anlui”, adunù bitisimù muabetea câ domnul Perifan
ciudioasili ntribãri.
ca vârâ 300-400 di oaminji shi tutù iara vini la mini sh-mi ntribâ, di aestâ
Nu acâtsamù ta s-bitisescu
ahântsa tiniri seara, la serata oarâ, desi va negù tu audientsâ la
apandisea la una di ntribãri câ nâslu
armâneascâ. Guvernu. Mini, unâ sh-unâ, ahurhii ta sâ-
ânji tâljea zborlu shi-nji bâga unâ altâ
Mash Mariana Budesh, aoa sh- lji zburãscu di aestu lucru. Nu vru s-mi
ntribari sh-tutù ashi pânâ cându
niscântsâ anji, tu chirolu a ljei di ascultâ sh-nji-aspusi s-nidzemù tu unù
agiumshù la ntribarea: “cu cari nedz
giuneatsâ, putea di aduna ca vârâ altu locù.
tini la audientsâ”. Anda lji-aspushù câ
800-900 di Armânji la unù spectacol - Cara s-vrei putemù s-nidzemù sh-
va s-yinâ cu mini shi Niculachi
tsi lu-andridzea Custantsa. Cu apuhia nafoarâ! âlji dzâshù mini.
a manifestatsiiljei di adzâ s-vidzu - Yina aoa! ânji dzâsi nâslu, apufâsitù Caracota domnul Perifan, atselù
multu ghini câ atselji multsâlji … fronimlu sh-mintimenlu, canda lo focù.
Armânji, oaminji di arada, u vorù Unâ muabeti cu domnulù Perifan, -Cumù s-lu ljeai tini Caracota la
multu pricunushtearea a lorù ca ligatâ di audientsa tsi va u avemù dupâ Guvernu sh-fârâ s-mi ntreghi mini?
populù ahoryea, câ sh-u vorù multu dauâ dzâli la Chivernisi, noi, atselji di la - Mi ntribash mini cându-lù câlisishi
miletea a lorù ta s-armânâ tru banâ Ligâ, nu va nji-aspargâ, mindueamù Caracota? Cara va s-hibâ di va s-yinâ
sh-tu aesti locuri româneshtsâ. Nji- mini. Nâslu easti cunuscutù ca unlu di cu tini Caracota, ânji dzâsi domnul
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 19
Perifan multu nârâitù, atumtsea io va- s-nâ ma ncheadits. Pots s-aurlji câtù Sh-io, cu gura hâscatâ di unâ ahtari
lù dau nafoarâ ditù sutsata AFA!?! Di vrei shi s-dzâts tsi vrei! Noi va nâ ciuduseari fârâ uidii, minduindalui
cara lji-apândâsii câ io lu shteamù unù videmù di lucrulu a nostu iara tini… ahândosù…ânji dzâshù câ tsi-nji
omù democrat sh-nu altu tsiva s-apreasi Sh-dinâoarâ usha s-dishcljisi shi psâna câftamù atsea nji-aflaiù: urnimii
sh-ma multu shi ahurhi s-mi lunjinâ, tsi yinea ditù alantu udã, lu ufilisitoari… ta s-mi saturù! Sh-
câtiyurseascâ. acâtsã iara niheamâ udãlu. deapoia ânji dzâshù: naca tsiva di
Namisa di altili domnul Perifan nji- Di aestâ oarâ ama omlu tu laiù nu giocù vârâ rolù tu vârâ piesâ di teatru
adusi aminti di pâradzlji tsi-nji lji deadi mata armasi tu praglu a ushiljei mea absurdu?…icâ fu unâ pâyidhâ, di mari
aoa sh-trei anji sh-cu a curi agiutorù vini câtâ noi shi, ti nipistipseari, plâscâni vulpilji, teasâ di parashicâgiulu domn
putuiù di ndrepshù protlu Festivalu unâ pliscutâ pisti measa la cari Perifan!?!?..... ama ti cari furnjii? Sh-
Folcloric Armânescu shi sâ scotù shideamù noi doilji ashi di sânâtoasâ cu aesti ntribãri fârâ apandisi tu minti
revista. “Revista atsea …tu cari scrii, câ measa s-cutrimburâ, chelchea a inshii ditù ntunicoslu udã sh-intraiù tu
fârâ arshini, mash lâvâshii… cu mea cu yinù ansâri nsusù sh-di aclo alantu udâ iu dinâoarâ unâ tinirâ (C.G)
cucuveali sh-cu nipârtits” (!?!). câdzu mpadi shi s-frâmsi iara io, mi ntribã:
– S-tsâ hibâ arshini! S-tsâ hibâ niheamâ aspâreatù câ nu shteamù tsi - Ti tsi ti-ncâceashi cu domnu
arshini! Nji-aurla nâslu. s-tihiseashti, mindueamù câ s-arcã Perifan, domnu Piceava? Sh-cu
Anda vidzui tsi cali lo muabetea a vârâ petardâ tsi frânsi tuti geamili, domnulù atselù tsi shidea tu ushi tsi
noastâ atsea mplinâ di nãdii, lu ntribaiù: ansârii nsusù di pi scamnu sh-vruiù ta avushi?
- Câtse zburãshtsâ cu mini ashi domnu s-fugù irushi nafoarâ ditù udã!... – Nu mi ncâceai cu canâ! lji-
Perifan? Ditù cushii dedù pisti omlu tu laiù cari, apândâsii mini, ciudiosù di isihãsitù,
-Câ ashi meritsi (axizeshtsâ) tini s-tsâ cu mânjli mutati ca unù portar di giucaiù mash…tu unâ piesâ di theatru
si zburascâ. Tini, Piceava, mash ashitsi hanbal, imna cu pâltãrli câtâ ushi iara absurdu tru unù actu sh-cu trei
lipseashti s-tsâ si zburascâ…câ noi tsâ dinâpoia a lui eara domnul Perifan… personaji. Rolu di personajù principal
dãmù pâradz sh-tini scrii mash lâvâshii Di aclotsi, ditù praglu a ushiljei, multu lu giucã domnul Perifan, atselù cari
cu nipâtrticushi tu revista atsea a ta… tinjisitlu shi paraalâvdatlu Armânù, aproapea totna easi azvingâtorù.
Cari eshtsâ tini, Piceava, di scrii ahtãri domnulù Iancu Perifan, a curi, pânâ Aproapea totna...
chirâturi aclotsi di noi? Cari eshtsâ tini, tora, âlji purtaiù ahântâ tinjii, ca multsâ Domnulù tu laiù, atselù domnu tsi-lù
Piceava, di aspardzâ lucrulu a njilji di altsâ, nji-aurlã nica unâ oarâ diznjirdâ- vidzushi tu ushi (domnulù Nicolae
oamini!?! …cari s-adunarâ aoa, adzâ toarâli zboarâ: nu la Guvernu s-ti duts Sdrula, pri numâ), giucã rolu di
Bucureshti?...sh-tora yinji tini sh-vrei mea la psihiatru s-ti duts,…la “personaj japonezù”.
s-nedz sâ zburãshtsâ tu numa a lorù la psihiatru…avdzâshi?...s-tsâ hibâ -Tsi easti atselù personaju japonezù?
Guvernu? S-tsâ hibâ arshini! Arshini s- arshini… cu nipârticushili a tali cu tutù,.. mi ntribã C.G.
tsâ hibâ! nji-aurla domnul Perifan shi a arshini s-tsâ hibâ!?!...iara dupâ elù -Easti unù personajù ditù theatrulù
njia nu-nji yinea s-pistipsescu tsi nji- omlu tu laiù u plâscâni usha ashi di japonezù, lji-apândâsii mini, nviscutù
avdza urecljili. Ama nu fu ca baea. vârtosù câ s-cutrimburarâ geamili nica tu laiù shi tsi alâxeashti decorlu pi
-Tini, Piceava, nu ai tsi s-caftsâ la unâoarâ sh-tu udãlu mistiryipsitù s- stsenâ. Spectatorlji-lù vedù ama nu-
Guvernu câ eshtsâ bolnav (lândzitù) la ashtirnu mistiryipsitlu ntunearicù… lù ljea tu luyurseari.
capù (!?!). Tini nu ai tsi s-caftsâ la - Sh-tini tsi rolù giucashi? Mi ntribã
Guvernu!..s-ti duts ma ghini…s-ti duts C.G., ca ti shicai.
la psihiatru, la psihiatru s-ti duts!?! - Mini giucaiù rolu secundarù tu
Tu aestu chiro oml tu laiù, tsi shidea aestâ piesâ di theatru absurdu, atselù
tu praglu a ushiljei, u ncljisi usha cu personajù tsi aparoapea totna easti
nâ sânâtoasâ plâscâniri shi armasimù azvimtu…. Aproapea…, ama nu
tu udã dipù tu chisâ. totna.. a câ tora câdzuiù tu nâ
Pi ntunearicù ama, mini, di cara mi pâyidâ…!
ljunjaiù niheamâ sh-duchii câ, fârâ s- - Sh-tsi-i atsea pâyidâ?
voiù, câdzuiù tu nâ pâyidâ, lji-apândasii - …!?!
a domnului Perifan ashitsi:
-Aoa sh-vârâ tsintsi anji, domnu Cu tinjii armâneascâ,
Perifan, tsâ aduts aminti, nâ
nchidicashi ta s-ma nidzemù la Unù ornjiu alâxitù tu-anghidhâ,
Guvernu shi s-câftãmù, tu numa a Pirifanù sh-cu mari elpidhâ,
Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ, ca Tsi-intrã tu udã pritù firidhâ
Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca Sh-u arsi-alù Perifan pâyidhâ,
minoritati etnicâ, ashi cumù nâ avea Cu-nturyisita-a lui lipidhâ.
dzâsâ de Puiq, ama tora nu ai cumù
s-nâ ma dânâseshtsâ tini sh-nitsi cumù Chinlu ditu biserarica di Samarina
20 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
multu tu atseali scrisi minimalizeasâ
Marea manifestatsii meritlu (axita) a Armânjilor dit Eara doi:
di tu 23-li di Mai Macedonia di amintarea aishtor
Nàslu shi Nàsa
ndrepturi, câ nu au nitsi un merit
di la sala a Pãlatilui elji, meritlu-i a statlui multietnic. Ma di cându s-cânâscurâ albâ dzuâ
La aistâ yiurtii la sala a Pãlatiljei ditù Nu pistipsescu câ nu shtie câ shi ca dunjaoa nu vidzurà Sh-eara
23-li di Maiù, Armânjlji sh-u spusirâ Albania, România, Grecia, Bul- andreptu Nàs crishtinlu, ma àndisi
vrearea di populù ahoryea, di limba garia suntu stati multietnice, ma muljeari lai Dzàc aushlji cà nu-i ghini
armânâ shi câftarâ la Guvernulù ali s-nu cafts ndrepturli nu tsâ li da s-ljeai anveastà cu sivdai, Nu tsànea
România ta s-nâ pricunoascâ ca vâr. Deapoia ansari la Armânjlji màratlu aminti s-hibà doilji pi un zbor
minoritari. cai nu s-declarâ Armânji dit Mac- Lji avea intratà ali Evà draclu atsel
edonia. Au tuti ndrepturli amintati cu un cicior Dzàtsea omlu - iasti albà,
Tora când nâ apruchemù di yislu di
shi maca nu s-declarâ Armânji nu iasti lai Nàsa strigà, Ai muljeare
totâna a Armânjilorù shi aleapsimù calea
aduc nitsi unâ znjii a cauzâljei
âmbarâ pi cai s-neagâ tuts Armânjlji ditù armâneascâ. Multâ harauâ shi
tuti statili iu bâneadzâ, va s-hibâ cama isihie va s-aducâ tu Armânami tuts
zori shi s-nâ ashtiptãmù la cheadits mãri Armânjlji cai s-luyursescu Mucanji
la câftãrli a noasti. s-nu s-declarâ Armânji shi s-nu ma
Cai sânt atselji tsi nu nâ va bunlu?: Sânt avem ahânti cheadits di la elji.
Armânji die-a noci cai dupâ tsi loarâ unâ Cât di ntrebarea câtse statul
diplomâ n România, agiumsirâ ân functsii Român dishcljisi sculii pi limba
politice cai ninga mâcâ unâ pâni albâ di Românâ tu Macedonie? Aist fu
la statlu român. intireslu ali România ta s-ducâ tuti
Sânt Armânji de-a noci cai lucrarâ ti crierli mãri trâ ea. Ti atsea
securitatea românã shi bâgarâ multsâ preshedintele ali Academia
Aarmânji tu hapsi tsi avea malmâ ti unâ Românâ dzâsi di marea
pâni ma albâ. contributsie a Armânjlor la cultura
Românã. Ti Armânji dishcljidearea hearbi carnea Nàsa tràoarà da s-u
Sânt Armânji de-a noci cai furâ frigà Ma de Omlu tsi vrea s-facà
a sculiilor pri limba românâ featsi
agiutats di securitati sâ si stabilescâ tu tatsi, aravdà, hunipseashti, Nicuchirà
ca gionjlji axi s-fugâ shi sâ s-
xeani ta s-facâ politica ali România. cu càrunà, ni s-alasà ni s-làeashti.
ashtearnâ Romania iara la
Sânt Armânji cai featsirâ hapsi shi cai formarea a statilor natsionale n Sh-cum và dzàcù: Imna Doilji, S-
dupâ tsi ishirâ furâ racolatsi shi facù Balcanji nu avum oaminji nvitsats dutsea vahi....Càtà la Evolutsia Shi
politica ali România. cai s-alumtâ ti un stat armân. Ma ca cum Vini Emantsipatsia,
Sânt Armânji cai s-alâsarâ racolats di Tini la aistâ ntribari tsitedz dit Demokratia shi Globalizatsia...
securitatea românã ta s-poatâ s-neagâ pârintele a tãu spiritual câ România Muljearea ca di totàna nu eara di
la universitati. nâ featsi profesori, doctori, filologi, tsiva evharistisità,
Niscântsâ di elji deadirâ mâna s-ducâ ingineri shi nâ bâgã cash albu S-dusi la APUTSLU DI
armânamea pi unâ cali kirutâ, câ noi pisuprâ. Nu pistipsescu aistâ VRERLI... Shi
himù Români, cai dutsi la kirearea a propagandâ nitsi cilimeanjilj. Voi s- Ma dip tu SONI Noi bàrbatslji, him
noastâ shi featsirâ ashi tu textulù di la tsâ dau unu exemplu. Avocatul atselj glarlji. cà:Yini:
recomandarea 1333, câftarea a noastâ Emanuil Gojdu nvitsa VIENA shi 1. Anlu nàu - bàrbatlu ancupàrà
câ himù populù ahoryea. alâsã tutâ avearea ti bursi ti tinirlji hari
români di Ardeal shi Ungaria, tu 2. Dzua di Amnitari a muljeariljei
Mi minduiesc câ ninga nu easti
chirolu cându statlu român nitsi nu 3. Dzua di isozmata icà numta
amânatù ca tuts aishtsâ s-tragâ mâna,
avea universitãts. Deapoia 4. Sàmtul Valentin (nauà sàbàtoari
lâ câdemù rigeai, macâ nu vorù s-
fumealjea armânâ Ghica cai deadi adratà casten di muljerli)
lucreadzâ ti cauza armâneascâ, s-nâ
voievozi ali Tsara Romanescâ shi 5. 8 Martsu
alasâ isihie shi ma sâ scoatâ capitili s- 6. S-amintà un ficiorù
Moldova, academicieanji, premieri
nâ bagâ chedits va s-lji scutemù tru ali România nu studiarâ ân 7. S-amintà nica un ficiorù
migdani cu dzeadzitlu tu tutâ dunjiaua. România. 8. ....................
Ca concluzie voi s-dzâc câ ma Shi ashi anclo....Ashi cà Tora Him
Yinji de-anvârliga s-nu ira România nu tuts Noi atselj cari lipseashti s-nà
arâmâneam la oi. alumtàm ti andrepturli a noastri...
Tu atseali scrisi di D-nu Gushu s-
Cu vreari armâneascâ, Ti multsà anj 8 Martsu ti tuti Muljerì
anvârteshti pi ninga problema pi cai tutâ
suflarea armâneascâ, câftarea armàni cu unà shicai - cari shi nu-i
ndrepturilor di minoritari, u luyursescu Horea Hristu shicai...
singura cali s-ascâpãm di la chireari. Ma Vanghiu Dzega
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 21
unù omù cuvârdã. Agiutâ cu Armânjlji, va nâ minduimù ta s-adrãmù
Di la Mãri Românji pâradz oaminjlji oarfânji. Ca unù sh-noi unù ahtari clasamentu cu « Mãri
bunù crishtinù sh-mari cuvârdã elù Armânji », cari u inflentsarâ shi u
la Mãri Armânji deadi multsâ pâradz ti mutarea a influentseadzâ pozitiv Armânamea ta
multorù biserits. Deadi pâradz s-anichiseascâ sh-nu ta s-chearâ, va u
(vârâ doauâ miliunji di dolari) ti tritsemù sh-numa alù Gigi Becali ?
Prota parti
bisertsâli româneshtsâ di la Muntili Cara va s-hibâ di va u tritsemù numa
Televiziunea Românâ bâgã tu
Athos. (Ti furnjia ca cãluyãrlji românji a lui atumtsea s-bagâ shi ntribarea: a
practichii, tu parteneriat cu jurnalu
s-nu mata hibâ di aoa shi nclo curi numi di Armânji va li ma tritsemù
«Evenimentul zilei», nai ma marli
proiectu natsional di scutearea tru tu aestâ parei di « Mãri Armânji ?
migdani a axiilorù shi a personalitãtslorù Voi, tinjisits Armânji, tsi mindueari
cari, dealungul a chirolui, furnisirâ nai avets?
ma ghini vidzuta culturalâ shi natsionalâ Tacu Piceava
a Românjlorù.
Tinjisite dr. Piceava,
«Mãri Românji» easti ndreptu dupâ unâ
Bunâ antribari.
licentsâ internatsionalâ a BBC, tsi avu
“Mãri Aromânji”,
pânâ tora unâ mari azvindziri tu vâsâliili dupu mintuearea a-mea:
tsi-lù paraloarâ aestu proiectu: SUA, 1.Costandin Belemace, Andrei
Franta, Germania, Finlanda, Canada, Shaguna
Olanda, Cehia shi Africa di Not (Sud). 2.Tache Papahagi
Americanjlji lu aleapsirâ Ronald 3.Pericle Papahagi
Reagan ca hiindalui « nai ma marli », 4.Pãrintele Llambru Belemace
Inglejlji lu votarâ Churchill, iar Francezlji Gigi Becali 5.Nicolae Batzaria
lu votarâ Charles de Gaulle ca hiindalui 6.Thoedor Cavalioti, Rojia, Bojagi (di
huzmicheari la cãluyãrlji grets, dzâtsea
simbolu natsional. la Marea Muscopuli)
nâs). 7.George Murnu
La Românji, pânâ tora, nai ma marli
Mutã sh-vârâ 200 (doauâ suti) di casi 8.Theodor Capidan
Român easti luyursitù vâsiljelu Carol I,
ti niscântsâ oaminji a curi hoarâ fu 9.Nida Boga
atselu cari organizã statlu român
aspartâ di api. 10.Tiberius Cunia
modernu.
Sigura, aoatsi lipseashti adâvgati shi 11.Dina Vanghele
Pri ningâ Vâsiljelu Carol I (10,9 %), tu
anichisirli tsi li avu cu pareia di fotbal 12.George Perdici
toplu a atsilorù dzatsi «Mãri Românji»
Steaua Bucureshti, a curi patron easti. 13.Lifteri Naum
ma suntu tricuts: Mihai Eminescu 9,4%,
Aesti suntu furnjiili ti cari Românjlji 14.Stery Samara
Mihai Viteazul 5,6%, Ion Antonescu
lu voteadzâ Gigi Becali ca hiindalui 15.Gica Hagi
4,5%, Constantin Brancusi 3,8%, 16.Gigi Becal
unlu di mãrlji Românji.
Stefan cel Mare, Nicolae Ceausescu, 17.Matilda Caragiu
Alexandru Ioan Cuza, Gigi Becali shi 18.Nicolae Velo
Mircea Eliade.
Deftira parti
« Amari Românji » 19.Nushi Tulliu
Tu aestâ parei, pe site-ul www.evz.ro, 20.Costandin Colimitra
easti tricutù shi marli fotbalistu armânù Pri ningâ aestâ parei di « Mãri
21.Dhimitri Pasco (Mitrush Cutel)
Gica Hagi, a curi goluri la campionatlu Românji » s-ma adâvgã shi unâ altâ
22.Vasile Barba
mondial di fotbal ditù Americhii lji- parei shi maxus categoria de «Amari
23.Gica Godi
ascoasi Românjlji pi bulevardi. Românji», anapuda a protâljei, cu 24.Coci Jancu
Canda easti ti nipistipseari câ numa alù Românji cari u influentsarâ negativ 25.Toma Caragiu
Gigi Becali s-aflâ namisa di numili a nai istoria a Româniiljei. 26.Jancu Perifan
ma mãrlorù numi di Românji! Ca unâ ciudiseari Românjlji lu 27.Vanghea Mihanj-Steriy
Cu tuti aesti, dupâ cumù s-veadi, ea s- aleapsirâ Gigi Becali shi tu aestâ parei, 28.Dina Cuvata
aflâ aclo, namisa di nai ma mãrli sh- ashi dupâ cumù s-veadi tu lista votatâ 29.Gogu Padioti
cunuscutili numi di Românji. pi site-ul www.evz.ro 30.Costa Guli
Shi aesta ti furnjia câ Gigi Becali, unù Ion Iliescu 48,5% 31.Sutiri Bletsa
32.Vanghel Shundi
omù fârâ multâ sculii (tora fatsi Nicolae Ceausescu 14,4%
33.Toma Ciurchiu
facultatea di Drept) ama cari tu unù Gigi Becali 6,2%
34.Hristu Candroveanu
shcurtu chiro di dupâ câdearea a Adrian Nastase 2,5% 35.Dr.Mariana Bara
comunismolui agiumsi unlu di nai ma Elena Ceausescu 1,9% 36.Ilia Colonja
avutslji oaminji ditù România. Easti unlu 37.Kira Mantsu
di nai ma avutslji ama nu nai ma avutlu. A treia parti
........
Cu tuti aesti elù s-aleadzi di tuts alantsâ « Mãri Armânji »
Cu tinjiseari,
avuts ditù România pritù atsea câ easti Ntribarea easti: Cara s-hibâ ca noi, Andon Hristo
22 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Armânjlji ditù
Amirãriljea Habsburgicâ
Armânjlji (Macedonenii) cunuscuts tu Elji s-tragù di Moscopole, di
izvurli ditù eta ditù mesi cu numa di Castoria, Bitolia, Sipsca, Veria,
Vlahi, suntu atsea parti a populatsiiljei Ianina, Clisura, Grabova, Seres,
romanizatâ ditù Notlu (sud) a Dunâljei Metovo, Blate, Salonic.
cari ditù itia a emigratsiiljei a Slayilorù Pritù “patenta di tolerantsâ”
shi a Vâryarlorù tu naia (zona) di la Not (ndreptu di achicâseari shi strâxeari)
di Dunâ tu eta –VII- s-trapsirâ tu pãrtsâli di la 1781, Iosif al II-lea âlji lo sumù
di la Not a Hanimusiljei Balcanicâ. apanghiulù a lui ca niscântsâlji cari
Elji ma purta numa shi di Armânji shi adutsea mari amintaticù tu marli
Tsântsari ti speasa ufilisiri a asunitlui tse- comertsu a statlui. Coloniili
tsi tu locù di ce-ci (cumù azburãscu armâneshtsâ furâ luyursiti colonii
Românjlji) iara Gretslji lâ dzâtsea ti pezâ gârtseshtsâ iara a membrilorù a lorù
Cutsovlahi, demec Vlahi shclochi. lâ si dzâtsea Grets. Emburlji armânji
Tu a 2-a giumitati a etâljei XVIII, dicara shi grets fâtsea sutsâlji ta sâ-sh Mihai di Mocioni (hiljlu a preftului
furâ asparti nai ma mãrli chentri apârâ sinferurli a lorù di emburlâchi Constantin Mocioni, tsi vini Ungaria
armâneshtsâ ditù Balcanji, numirlu a ama shi identitatea a lorù religioasâ. tu anlu 1747 ditù Machidunii. S-
atsilorù cari va sh-caftâ apanghiu tu Nai ma multsâlji di Armânji eara ansurã tu anlu 1761 cu Eva di
Amirãriljea Habsburgicâ va s-hibâ ma bilingvi, luyursindalui ca limbâ Kefala (cari muri tu anlu 1808) cu
mari. Ashitsi muagirlji (refugiatsii) nu maternâ limba armâneascâ iara cari avu 16 di ficiori. Mihai Mocioni
mata vrurâ sâ s-ma ncljinâ a Otomanjlorù limba greacã eara limba a lorù muri ca pritù anlu 1789, nâ spuni
shi s-ashtirnurâ ti daima tu unù mari culturalâ, di slujbâ religioasâ shi di sculptorlu Gh. Adoc.
numirù di hori shi câsâbadz a curi lâ ligâturâ tu emburlâchi icâ lucri
deadirâ unâ vârtoasâ nfluriri icunomicâ ofitsiali. religioasâ a iosefinismului agiuta
nicunuscutâ pânâ atumtsea. Unâ limbidzâri adutsi Pericle gãiretsli a atsilorù nvitsats armânji cari
Unù mari numirù di Armânji s-ashtirnurâ Papahagi cari bagâ oarâ câ zborlu eara ashtirnuts aoa shi cari avea bânatâ
tu Ungaria dupâ tsi tu anlu 1769 fu “grets” scutea tru migdani religia momentul a distiptariljei natsionalâ a
aspartâ Moscopolea ditù Arbinushia (di greco-orientalâ iara pi di alta embur ma multorù milets.
tora), nai ma marli chentru cultural shi ditù cari fâtsea parti nu mash Grets Emburlji shi nicuchirlji armânji di locuri
icunomic a Armânjlorù shi alti locuri mea tuts Armânjlji ditù Amirãrilji cari s-duchescu ahoryea di Grets a curi
armâneshtsâ. Namisa di anjlji 1687- avea intratâ tu ashi dzâsili companii limbâ u ufilisea tu emburlichi ama cari
1848, 248 di Armânji apruchearâ gârtseshtsâ. Aesti companii agium- luyursea ca limbâ maternâ tapina shi
tsitãtsenia tu Amirãriljea Habsburgicâ. sirâ tu unù shcurtu chiro unù factor nicunuscuta limbâ armâneascâ tu
icunomicu multu vârtosù, embur- avdzarea a curi avea criscutâ alargu
lichea hiindalui monopolu a lorù. tu horli di munti a Pindului.
Tu noaua a lorù patridâ, Armânjlji Unù semnu easti „Gramatica
adutsea cu elji experientsâ shi macedovlahâ” alù Mihai Boiagi
capitaluri cari ayonjea li featsirâ ta alâncitâ Viena tu anlu 1813, cari
s-easâ tru migdani axia a lorù shi apândâsea ali unâ ananghi spetsificâ,
agiumsirâ aproapea pisti tutù unù atsea ta s-timiljiuseascâ nvetslu tu
factor catalizator ti amintarea ali idiomlu matern ti conatsionalji a lorù
unâ burghezii finantsiarâ shi di ditù Balcanji shi ti nvitsatslji armânji
emburlichi. cari bâna sh-lucra tu Amirãriljea
Armânjlji nu avurâ angâtanù mash Habsburgicâ.
ti emburlichi mea agiutarâ la Pri ninga multsâ Armânji cu numi
tsânearea ali unâ bâsearicâ nicunuscuti cari cilâstisirâ tu bana
ortodoxâ. icunomicâ shi religioasâ ditù
Armânjlji ditù capitala Pesta vinirâ Amirãriljea Habsburgicâ furâ shi numi
ca tu anlu 1690 iara dupâ Irinea di cunoscuti cari deadirâ mari agiutorù ti
la Passarowitz numirlu a lorù criscu artâ shi shtiintsâ. Ditù arada a
multu. alushtorù s-mutâ ma multâ Armânji
Atmusfera spiritualâ ditù vâsilia aleptsâ: Andrei Saguna, Atanasie
Mitropolitlu Andrei Shaguna habsburgicâ, pulitica spiritualâ shi Grabovschi, Emanoil Gojdu, tuts atselji
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 23

ditù fumeljli Mocioni, Dumba. Dumba. Nai ma dualismului. Dupâ


Fumealjea Sina, di a loclui di cunuscutlu, Nicolae 1870, cându Gojdu
Moscopole, namisa di anjlji 1788-1876 Dumba, di la a curi moari, chiro di unâ
cumândusirâ colonia armâneascâ di amintari s-axescu 175 giumitati di etâ tu casili
Austria. Di cara chindrui shi s-ashtirnu di anji, eara ditù hoara a lui easti dishcljisâ
Viena, Simion Sina adrâ unâ trapezâ Blate ditù Gârtsii shi Fundatsia Gojdu tu
(bancã) cari agiumsi a 2-a ca agiumsi consilier casili shi tu pãlatili ditù
importantsâ dupâ atsea alù Rothschild. aprucheatù a amirãlui Piatsa Vorosmarty,
Ti Simion Sina marli amintaticù vini Francisc Iosif. ditù strada Vati shi
dicara Evropa fu anvârligatâ shi ncljisâ Avândalui unâ mari dianvârliga a alishtei,
di Napoleon. mirachi ti muzicâ, ditù Lipotvaros. Victor
S-avea acâtsatâ di cultivarea a deadi multsâ pâradz ti Babesh va s-hibâ
tutumiljei tsi u fâtsea dupâ mitodi Sutsata di muzicã a bursierù a Fundatsiiljei
moderni duchindalui câ tutumea eara curi prezidentu fu Gojdu tu 1875-1876.
unâ pârmâtii di cari eara mari ananghi aleptu. Nai ma musheata
tu chirolu a polimlui a Turtsâlorù cu Adzâ tu murmintsâlji di chentrulù ali pãlati a capitalâljei ungarâ fu pãlatea
Arushlji 1806-1812. Viena elù s-arihãtipseashtii ninga Nako a curi nicuchirù eara Hristu
Exporta tutumi shi pândzâ tu Frântsii Beethoven, Mozart, Schubert. Nako tsi eara ditù colonia armâneascâ
sh-tu Italii. Hiljlu a lui Gheorghe Simion Atanasiu (Andrei) Shaguna. S- sh-tsi avea unâ mari aveari. Elù avea
Sina fu adratù chibarù di amirãlu amintã Miskolc tu unâ fumealji unâ ciuflichi la Sânnicolaulu Mari iu,
Francisc I dupâ tsi agiutã cu pâradz machiduneanâ tu anlu 1808. Eara dupâ niscâti sâpâturi s-aflã unâ
mutarea a apuntiljei cu sângiri di nipotlu ali unâ mari personalitati a yishteari cu unù mari numirù di piesi
Budapesta. Avea 99 di dumenjii tu coloniiljei armâneascâ di Pesta, sh-cari Nako li durusi a Amirãlui
Ungaria, Austria, Cehia si Printsipatili Atanasiu Grabovschi, amintatù tu hoara Francisc I shi poati s-hibâ vidzutâ la
Români, agiungândalui nu mash unù Grabova, a curi casâ apânghisi sutsata Kunsthistorische Museum di Viena.
mari bancher ama shi unù mari „Petru Maior” cari s-alumta ti Ti aestu lucru amirãlu âlji deadi tesea
latifundiar ali Amirãriljea Habsburgicâ. emanciparea a bisearicâljei (rangul) di grof. Bana romantsioasâ
Lipseashti adusù aminti câ ahâtù româneascâ. shi avutsâljea alù Nako lu fotisi
nicuchira a lui cumù shi nora a lui eara Axitili alù Shaguna tsânù di scriitorul Jokai Mor.
tiniri armâni ditù colonia armâneascâ emanciparea shi nvârtushearea a Fumealjea Mocioni cumândusi bana
ditù Ungaria. Simion Gheorghe Sina BOR (Biserica Ortodoxã Românã) di puliticâ a Românjilorù di Banat chiro
(1810-1876) purta numa a pap-sui ashi Ardeal. Tu tesea di mitropolit dishcljisi di 8 decenii. Alexandru Mocionii
cumù eara aradha la Armânji. Fu tutù tu hori ma multu di 800 di sculii. agiumsi prezedentulù a PNR di Banat
ashi di cunuscutù cumù fu shi afendâ- Gimnaziili di Brashov shi Brad shi tu anlu 1869, andrupã tineretlu român
su shi lu ntricu tu dumenjea a seminarlu teologic di Sibiu. La moartea la sculiili ditù xeani. Mash tu anlu di
organizariljei finantsiarâ shi a operilorù a lui averea de 600.000 di coroani u sculii 1865-1866 fumealjea Mocioni
di cuvârdlâchi. Ndrupã cu pâradz alâsã a sculiilorù shi a bisertsâlorù. dâdea bursi la 36 de studentsâ. Fu
adrarea di canali ti apâ, mutarea shi Emanoil Gojdu featsi parti ditù membru ali Academia Românâ,
modernizarea a agriculturâljei, aristocratsia a coloniiljei armâneascâ membru thimiljiusitorù ali ASTRA shi
promovarea a cãljiurlorù di herù, di Pesta ditù cari featsirâ parti shi prezidentu a ljei namisa di anjlji 1901-
navigatsia cu aburi. Membru a atseali doauâ nicuchiri a lui. Fu unù 1904.
Academiiljei maghiare, portretlu a lui mari avucatù. Casa a lui eara Fumealjea Mocioni eara proprietarâ
s-aflâ tu sala mari a dishcljisâ a tinirlorù a 4 thâmâsiti casteli la Vârshets, Foeni,
alishtei institutsii. S- studentsâ armânji. Sãvârshin, vinduti ali vâsiloanjea Elena
poati sâ si spunâ câ Tu fumealjea a lui s- ali România, Cãpâlnash, idyealui cu
Armânlu Sina azbura mash atselù di Trianon. Hiljlu a lui Mihai
thimiljiusi cu agiutorlu armâneashti. Easi agiumsi baron di Tokay iu eara unâ
a Maghiarlorù statlu tru migdani tu chirolu vârtoasâ colonii armâneascâ shi alantu
maghiar modernu. a revolutsiiljei de la hiljù, Andrei, agiumsi baron di Foeni.
Sina avea ligâturi cu 1848 cându tu casa Ti Armânji Amirãriljea Habsburgicâ
principile Cuza shi a lui s-andreadzi fu ahurhita a xanaamintariljei culturalâ
bagâ multsâ pâradz programlu politic a shi natsionalâ tsi sh-avea zârtsinjli tu
tu Printsipateli Uniti. românilor din câsâbãlu Moscopole, treilu chentru
Unù altu membru a Ungaria. Ca urban di Balcanji, dupâ Constantinopol
c o l o n i i l j e i prefectu a Lugojului shi Sârunâ.
armâneascâ di Viena easti senator shi va Evantia Bozgan
eara fumealjea Emanuil Gojdu s-hibâ contra a
24 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
Carti di la Kira
Tacu, Pashtili
Multu mi-arisi articolu a tãu ditù Ro- Pashtili-I nâ sârbâtoare
mania Libera di la 06.05.06. Limbidù, Tu anlu tut ia multu mare
fârâ “aguderi” di prima-nsusu, Tuts creshinlji nâ adunâm
tinjisitù...Di multu nu-adyivâsiiu unù Un-alantu-s-nâ ertâm
articolù ahantu di limbidù trâ isturia a
noastâ: tra s-poatâ s-hibâ acâchisitù di Hristolu anje-s nâ dzâtsem
tuts shi ma multu di-atselj tsi nu shtiu Sh-a-tutulor-s-lâ aspunem
tsiva trâ noi i tsi shtiu mash atseali tsi lâ Câ Hristolu anjie diznou
si spusi di multsâ anji pritù propaganda S-nâ ciucutim tuts cu arosh ou
mucâneascâ.
S-lu alâvdâm crishtinji Hristolu
Am nu potù s-tsâ dzâcù idyiulù lucru Câ va-s agiutâ al tut laolu
ti-atseali tsi li-adyivâsiiù tu numirlu di Mârtiili va-nâ lâ ljiartâ
Bana Armâneascâ - atselù ditù soni... Spiru Fuchi Sh-mortsâlji ditù grochi va-s
Haristo câ mi tinjisishi shi-nj bâgashi ma “Alchimia a dishteaptâ
multi texti...Ama, tsi tsâ easti tora tu
lucru s-u câtâyurseshtsâ Mariana Bara!? Dipirariljei”
Va-nâ anviatsâ-s-nu mintim
Tinjisite Tacu, unù omù mintimenù ca Poezii A-curi-va-s-nu alutusim
tini shi-unù Armânù durutù, cumù nu Redactor: Cu cântits daima ta-s bânâm
pots s-aducheshtsâ câ aesti-nyrâpseri
scadu rivista a ta, nâ “lomu di hari” Prof. Matilda Caragiu Sh-a tutulor ta-s-lâ yertâm
dinintea a Armanjilor ù ? Nu suntu Marioteanu
Armânjlji sâtulji di-ncâceri, niacâchiseri? Adunats-vâ la misihor
Editura “CALC” S-adrâm tuts un mare cor
Lipseashti s-li-adyivâseascâ sh-tu rivista
tsi easti tipusita cu-ahântu copusù? Multu
Tirana 2006 Tut laolu s-nâ hârsim
mi-nvirinaiu shi ti-atsea nitsi nu voiù s- Sh-Hristolu sâ-l tinjisim
facu muabeti cu tini... Mini nu potu s- Cu mari di tiñii ti Doamna
astrâxescu ahtãri lucri... Profesor Matilda Caragiu Peshtera Gramostean
Minduescu câ intrarea ali Mariana Bara Mariotseanu cari, ashi cumù cu
tu lucurlu armânescu easti unù mari suflitlu lucreadzâ di tutâ bana a ljei
amintaticù: aveamù ananghi di unù omù ti limba shi cultura armâneascâ,
cu numâ di referintsâ...Ea easti ndreapsi shi aesti poezii a meali.
cunuscutâ tu lumea a filologilor ù /
Autorlu
romanishtsâlorù shi lo cu tinjie loclu ali
Matilda - cari nu mindui canâoarâ trâ
armânami, ama mashi ti sinferlu-a ljei: Ânji dzâsi unù
s-intrâ tu Academia Românâ! Rãmãnù
Tsi ti cârteashti tini câ Mariana s-dusi
aoa shi-aclo?? Noi u câlisim ù trâ
Ânji dzâsi unù Rãmãnù:
Strasburg: easti singura cu doctoratù tu
filologie, shtii tuti limbili tsi s-caftâ
”- Ghini fats di scrii, o
Strasburg shi potù s-tsâ spunù câ, pritù poetù.
purtaticlu a ljei, turlia di zburari, featsi Tsiva nu va-amintsâ
ligâturi la organismi di mari simasii... ma numa va ts-armânâ
Tu locu sâ-lj dãmù curagiù s-lucreadzâ sh-tiñia va ts-creascâ
ma ninti, noi u-agudimù! ca unù munti analtu.”
Shtii câ nu ts-ascundu canâoarâ tsi
minduescu shi ti-atsea tsâ li dzâcù daima
A-ñia-ñi yini ghini…
dishcljisu... Nu-nj tinjisishi canâoarâ
zborlu... Tsâ dzâshù ahanti ori: rivista
Ñji s-pâru canda-ñi gri
s-hibâ unâ cali di aprucheari, unitati a unâ aumbrâ
armânamiljei! Ama tini hii editorlu shi va di-tù câmplu a dipirariljei a
s-adari tutù cumù vrei, ama amù borgea meauâ,
s-tsâ dzâcù atsea tsi tsâ dzâshù daima: aclo-iu-aveamu-ngrupatâ
nu mata tipusea zboarâ di câtâyurseari Rãmãñi…
ti oaminjlji tsi suntu pi idyia mindueari
shi ducheari cu noi tuts! Kira
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 25

CRUSHUVA Ndrepturle natsionale a Armânjlor li Fântâna di malâmâ.


Limba armâneascâ fu pricunuscutâ pricunuscu shi Sultanlu Abdul Hamid Vinirea tricutâ pi 12 di mai s-tsânu
ca limbâ ofitsialâ tu comunicatsia di doilu nica ninte 101 di anj. Armânjlji festivalu Fântâna di malâmâ.
lucru a Consiliului a Comunâljei nu-au stat a lorù shi limba armânea-
Sh-aestâ aradâ avea 12 cântitsi di
scâ nu poate ofitsial sâ zburascâ. Ti
tsi noi s-nu u dãmù aistã posibilitate folc shi 12 di pop. Tu folc programa
Martsâ, 30-li di Maiù anlu 2006, ti prota eara Maria cu cânticlu Lãcârnjili
multsã di oaminjlji fu unâ dzuâ ca cafi cându nomlu nâ lu da atsel ndreptu shi
cându tu Europa trendu easte s-apârâ a tali, dupu ea Costa Mina cu cânticlu
dzuâ. Ma, ti Armânjlji fu unâ dzuâ cai Lali Steria, a loclu trei lu-amintã
pistipsescu va s-hibâ scriatâ shi va s- ma putsân zburâtile limbe”, actsentã
celniclu a comunãljei di Crushuva, cânticlu “Canticlu armânescu” tsi-lu
u tsânâ minti bârnurli tsi va s-yinâ.
Prezentãm segmentulù di atsea tsi doamna Lefchia Gajosca dupu cântã Chiriu Liacu. Tu pop programa
lucrã Consiliulù a Comunâljei di adutsearea a detsiziiljei. prota eara Meri Misheva cu cânticlu
Crushuva la a 10-a shedintsâ ordinarâ. A prezidentul a Consiliului tu comuna “Singur va s-vedz”, Maria Galangi cu
Punctu 6 di programa ti lucru. Di di Crushuva, domnul Blagoia cânticlu “Cum s-tsâ spun” iara a
materiale ti aistu punctu prezentãm: Blagadusha spuse câ: “Ninte tut, easte daoaua, a premia trei publica aleapsi
“ Dupu articolu 28 punctu 2 di Statutlu zbor ti un ghestu cultural,
s-ducâ la Anghela Misheva cu
a Consiliului di la cumândusearea multuculturalizmul easte un trendu
modernu nu mash la noi, ma shi tu cânticlu “Mi nicam di vreari”. Oaspi
localâ u da aistâ câftari ti intrari a la festival tu show programa aestan
limbâljei armâneascâ tu comunicatsia Europa. A bânâtorlji di Crushuva au
traditsie shi idei ti cosmopolitizmu veclji eara Gica Coada di Rumanii.La
ofitsialâ di lucurlu a Consiliului a festivalu avea oaspits di Rumanii,
Comunâljei di Crushuva. Pistipsescu cama di 100 di anj. Initsiativa la
consiliulu eara vinitâ ninte apropea un Gârtsii, Arbinishii.
câ va s-avets minduiare pozitivã shi
câ va s-dats sustsânire cãtrã initsiativa an a ti implementarea aishcei detsizie Ljubitsa Ghiorghieva
a mea”. Ashitse scrie tu câftarea tsi va s-lipseascã s-aducã nica ndao acti,
u deade consultantulù tu Consiliulù a actsentã prezidentul a Consiliului di la
comuna di Crushuva. Comemorari
Comunãljei di Crushuva Naum
“Crushuva sã zburashce limba Adzâ s-umplurâ 5 anj di la moartea
Ashchiti, cai tu explicarea a lui
armâneascâ, oaminjlji anamisa di nâsh a avdzâtlui alumtâtoru anti-
anamisa di alante dzãtse: “Cunuscutã
easte rolja a Armânjlorù tu alumtarea sh-zburãscu pi limba di dadã. La sculia comunistu, poetlu, jurnalistulu
a popului ali Machedonie ti stat a lui primarâ are apropea 150 di fumelji cai armânu ZAHU PANA.
nica di tu chirolu a rãsculariljei di nveatsâ la nvitsarea factultativâ a la Câ shi spusi totana durearea ti
Cresna, deapoia, rãscularea di Ayiu radiolu local di Crushuva are emisii pi catandisea a isnafiljei, dau andauâ
Iljao di la anlu 1903 cumù shi tu limba armâneascâ. Avem mushati stihuri ditu cartea “Aynanghipsiri”.
alumtarea popularâ contra a fashizmo- cântitsi armâneshci”, spuse
lui”. Aistâ easte una di câftãrle, a are consultantul tu consiliulù a Comunãljei NIHO
shi alte di bânâtorlji di Crushuva, di Crushuva, domnul Naum Ashchiti. (Fragment)
sutsãts culturale armãneshci. Cum itsi s-hibã aistã dzuã pisimã va ………………………………….
Cu achicãseare di partea a s-hibâ scriatâ cu litere ahãrdzite tu ma Lele, farâ armâneascâ,
Consiliului dupu apropea un an di datile naoa istorie a Armânjlor di tu vârn nu poati s-ti-aducheascâ,
initsiativi shi câftãri consultantsãlj tu Machedonie. Tu aistu contextu, voi s- dzuâ albâ nu-ai vidzutâ,
Consiliulù a comunãljei di Crushuva aduc aminte câ Crushuva easte uniclu cum bâneadzâ lumea tutâ…
votarã ti shi u-adusirã detsizia ti limba câsâbã iu nica poate s-avdã n cale
armâneascâ s-intrã ca limbã ofitsialâ zborlu armânescu, unicâ urbã iu Tuts ti-alagâ, tuts ti-avinâ
tu comunicatsia. oaminjlji tu comunicarea di cafi dzuã
s-nu scots caplu tu lunjinâ!
Anamisa di alante tu aistã detsizie s- grescu pi limba armâneascã. S-hibã cu
Tsi-l vrei lailu amintaticu,
dzãtse: Cu aistã detsizie s-confirmea- tihe ofitsializarea a limbâljei di partea
maca nu-ai vârn giunatic?
dzã utilizarea a limbâljei shi abetseda a consultantsâlor. Nica unâ oarâ s-
confirmâ atsea tsi multsâ di oaminjlji tutu pit xenji, cu caplu apus,
a bânâtorlor di Comuna Crushuva pi grailu cheari, zborlu-i dus!...
cai zburãscu ma niheam di 20% di minduescu câ Crushuva easte sinonim
bânâtorlji di tu comuna Crushuva. Tu ti Armãnjlji shi ti câsâbã armânescu.
Martsâ amãnat dupu prãndzu, Agârshishi, corbe armâne,
comuna Crushuva limbâ ofitsialâ pi si di mumâ si di pâne,
ninga limba machedoneascâ shi diunâoarã dupu adutsearea a detsiziiljei
echipa di la redactsia pi limba si di gioc si di cântari,
abetseda chirilã easte shi limba agârshishi si zborlu ”vreari”,
armâneascâ shi abetseda a ljei. Aistã armâneascâ di la televizia
machedoneascã lu reghistrã aistu si tu casa a ta, urfane,
detsizie intrã tu puteare cu dzua di cresc ca sherchi limbi xeane!
adutsearea a ljei a va s-hibã pubilcatã evenmentu importantu ti unica comunã
tu fimirida ofitsialã a Comunãljei cu limbã ofitsialã armâneascâ tu
Republica Machedonia shi tu lumea Pânâ când, o, Doamne Mare,
Crushuva.
tutã. va s-shidem ca tu cutar?
“Di istoria sâ shcie câ protslji bânâtori
Nu vâ ardi ca un jar
tsi vinirâ s-bãneadzâ Crushuva eara Ljubitsa
Armânji, Armânjlji bâneadzâ shi adzâ Pârinteasca Dimândare?
tu aistu câsâbã, sântu realitate... G.Godi
26 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

ÓùôÞñçò Ó. ÌðëÝôóáò
Áñ÷éôÝêôùí Ìç÷áíéêüò SUTIR BLETSA
Âáó. Çñáêëåßïõ áñ. 22 – ÁèÞíá
………………………………………………………………………………………… Avândalui ca limbâ di dadâ, limba armâneascâ shi
ÁÍÏÉ×ÔÇ ÅÐÉÓÔÏËÇ hiindalui membru fondatorù nica ditù anlu 1988 a Sutsatâljei
(ÐÑÏÓ Ã. ÐÁÐÁÍÄÑÅÏÕ) di Culturâ Armâneascâ, loai parti la Andamusea a Vlahilorù
ÁèÞíá, 07-09-2006 ÐÑÏÓ ditù Gârtsii, ditù anlu 1995, cari s-tsânu Neagushti (Naussa).
Ôïí ê. Ðñüåäñï ôïõ Ðáíåëëçíßïõ La aestâ manifestari feciu "alatusea" s-ufilisescu dinâintea
Óïóéáëéóôéêïý ÊéíÞìáôïò (ÐÁ.ÓÏ.Ê.) ê. a atsilorù tsi eara aclo unâ cârtica tu limba inglezâ a Biroului
Ãéþñãï Á. ÐáðáíäñÝïõ. European Ti Limbi Ma Putsan Ufilisiti (EBLUL), cari
Êïéíïðïéïýìåíç ðñïò
anyrâpsea ti problemili generali ditù arada a vâsiliilor
1. Ôçí ê. ×ñýóá ÁñÜðïãëïõ, õðïøÞöéá
ÄÞìáñ÷ï Èåóóáëïíßêçò ìå ôï óõíäõáóìü europeani tu tsi mutreashti limbili ma putsânù arâspânditi.
«ÈÅÓÓÁËÏÍÉÊÇ ÐÑÙÔÁÃÙÍÉÓÔÑÉÁ». Actiunea a mea cârti deputatlu dit Parlamentul gartsescu
2. Ôïí ê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøÞöéï äçìïôéêü Evghenios Haitidis tsi eara aclo shi cari vini la io shi cu
óýìâïõëï ôïõ ðáñáðÜíù óõíäõáóìïý. idei pricontseputi zbura ca adar
ÁãáðçôÝ Ðñüåäñå, propaganda a chentrilor ditù xeani
Åßìáé Ðñüåäñïò êáé éäñõôéêü ìÝëïò tsi cafta s-adara problemi
ôïõ áíáãíùñéóìÝíïõ Óùìáôåßïõ ìå minoritari, tsi nu suntu alithea,cu
ôçí åðùíõìßá «Åôáéñåßá Áñùìáíéêïý umutea s-asparga unitatea a
(ÂëÜ÷éêïõ) Ðïëéôéóìïý», ôï ïðïßï cratlui gartsescu shi spiritualitatea
óõóôÞèçêå ôï Ýôïò 1988 êáé deadunù a popului gartsescu.
ëåéôïõñãåß Ýêôïôå, ìå óêïðü ôçí
Aestu bâgã carti contra a mea, mi
ðñïÜóðéóç ôïõ ðïëéôéóìïý êáé ôçò
ðïëéôéóôéêÞò êëçñïíïìéÜò ôùí
deadi tu giudic ti arâspândirea di
ÂëÜ÷ùí. ÐáñÜëëçëá, åßìáé lucri mincinoasi, lucru tsi dusi la
áíáðëçñùôÞò Áíôéðñüåäñïò ôïõ ncljidirea a mea shi dutsearea la
«Åõñùðáúêïý Ãñáöåßïõ Ëéãüôåñï sectsia di politsii di aclo. Lucurlu
ÄéáäåäïìÝíùí Ãëùóóþí» (EBLUL), ôï nu fu ici ghini aprucheatù di atselji
ïðïßï áðïôåëåß öïñÝá ôùí áñ÷þí tsi eara la andamusi, cari grirâ shi
ðïõ ðñåóâåýåé ç ÅõñùðáúêÞ ¸íùóç protestarâ ti acâtsarea a mea fârâ
üóïí áöïñÜ ôéò ãëùóóéêÝò stepsu, lucru tsi dusi tu soni la
ìåéïíüôçôåò. silighearea a mea ninti di vade.
ÄéáâÜæïíôáò ôç óõíÝíôåõîç ôïõ Ghini ma, fui ma largu atacat
ê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøçößïõ
nitinjisitù pritù televiziuni shi jurnali
äçìïôéêïý óõìâïýëïõ Èåóóáëïíßêçò
di ma multsâ jurnalishtsâ pâltits i
ìå ôï óõíäõáóìü ôçò êáò ÁñÜðïãëïõ,
õðïóôçñéæüìåíï áðü ôï ÐÁ.ÓÏ.Ê., nu, ama nu mash di elji, cari mi
óôï ôåëåõôáßï ôåý÷ïò ôïõ ðåñéïäéêïý avinarâ cu pitritsearea di teorii fantezisti shi ti io shi a
«Ôá÷õäñüìïò», åîåðëÜãçí äõóÜñåóôá. nâscântorù imaghini asaparti ti io shi ti lucurlu a meu; ânj
Åìâñüíôçôïò, äéáðßóôùóá ðùò ï áíùôÝñù êýñéïò bâgarâ stepsu câ escu membru ali unâ organizatsii ditù
åéóÝñ÷åôáé ùò õðïøÞöéïò óôéò åðåñ÷üìåíåò xeani tsi va s-ancunji lucârli shi s-asapargâ cratlu
äçìïôéêÝò åêëïãÝò ìå âáóéêü óýíèçìá «Ýîù gârtsescu.
ïé âëÜ÷ïé áðü ôç Èåóóáëïíßêç», ðñüôáóç ç A, câ, actsionai tu unù cadru legalù, dupu printsipiili
ïðïßá ü÷é ìüíïí ôßèåôáé óå ðåñßïðôç èÝóç democratitsi pruvidzuti tu Contsitutsii shi Nomuri,
áëëÜ êáé áêñéâþò äßðëá óôç öùôïãñáößá ôïõ tinjisindalui lucârli sensibili tsi mutrescu problemili lingvistitsi
êïõ Äïýêá óôç ó÷åôéêÞ óåëßäá ôïõ ðåñéïäéêïý.
ditù Gârtsii, fui pidispsitù di Tribunalu Penal di Atena la 15
Åëðßæïíôáò üôé ßóùò åß÷å ãßíåé êÜðïéï ëÜèïò,
meshi ahapsi.
îåêßíçóá íá áíáãéãíþóêù ôç óõíÝíôåõîç ôïõ
õðïøçößïõ, ïðüôå äéáðßóôùóá üôé ç Ti tihea a mea, la culâsirea tsi-nj si deadi, reactsia ditù
ðñïåêëïãéêÞ èÝóç ôïõ ãéá ôçí áýîçóç ôïõ marea parti a presâljei shi a organismilor internatsionali fu
åðéðÝäïõ æùÞò óôç óõìðñùôåýïõóá, åßíáé ç mari. Zburâra ti avinarea penalâ fârâ dichi a mea shi
åêäßùîç åêåßíùí «ðïõ èÝëïõí íá êÜíïõí ôç anyrâpsirâ ti znjia tsi u adutsi a cratlui a nostu aestu lucru
Èåóóáëïíßêç ÷ùñéü, íá ôç «âëá÷ïðïéÞóïõí». pritù scâdearea tu scarâ a vâsiliilorù tsi nu tinjisescu axiili
Êå ðñüåäñå, democratitsi shi libirtãtsli a omlui. Agiutorlu di cari mi hârsii
¼íôáò ï ßäéïò ÂëÜ÷ïò åßìáé éäéáßôåñá fu mari, nu mash di partea a Armânjlorù ama shi di partea
õðåñÞöáíïò ãéá ôçí êáôáãùãÞ ìïõ. Óáò a Arvânitslorù turcofonji shi a Slavomachidonjlorù. Aestâ
õðåíèõìßæù, ðùò ôüóï ïé ÂëÜ÷ïé ôïõò ïðïßïõò prota apofasi alâtusitâ a Tribunalului Penal cari mâryi shi
äéáêáþò åðéæçôÜ ï õðïøÞöéïò íá åêäéþîåé mãrdzini libirtatea di exprimari fu shtsâta la Curtea di Apel
áðü ôç Èåóóáëïíßêç, üóï êáé ç Ýííïéá ôïõ
iu sâ spusi câ nu amù câbati shi ashi pânâ tu soni anichisi
÷ùñéïý, áðïôÝëåóáí åðß äåêáåôßåò ôç
ñá÷ïêïêáëéÜ ôçò ðáôñßäáò ìáò, åíþ ðáñÜëëçëá democratsia.
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 27
ïé ÂëÜ÷ïé åßíáé áðü ôïõò ëßãïõò ðïõ áêüìá
êáé óÞìåñá óÝâïíôáé ôá Þèç êáé ôá Ýèéìá
ôïõò, äéáôçñþíôáò æùíôáíÞ ôçí ðïëéôéóìéêÞ
ôïõò êëçñïíïìéÜ.
Óáò èõìßæù åðßóçò ðùò ó÷åôéêÜ ðñüóöáôá,
âñÝèçêá êáé ßäéïò óôï åðßêåíôñï ìéáò
áíÞèéêçò åðßèåóçò áðü ôïõò ðïëéôéêïýò ôçò
óõíôÞñçóçò, ïé ïðïßïé, ïýôå ëßãï ïýôå ðïëý,
ìå êáôçãüñçóáí ùò åèíéêü ìåéïäüôç üôáí
ðñïóðÜèçóá íá õðåñáóðßóù ôçí ðïëéôéóôéêÞ
äéáöïñåôéêüôçôá åìÝíá êáé ôùí ðñïãüíùí ìïõ.
ÄéáâÜæïíôáò üìùò ôç óõíÝíôåõîç ôïõ ê. Äïýêá,
áíáñùôÞèçêá ìÞðùò êáé åìåßò ùò ðáñÜôáîç
âáäßæïõìå ðëÝïí óôá ßäéá ÷íÜñéá,
ðéóùãõñßæïõìå óôï äñüìï ôçò óõíôÞñçóçò.
Åý÷ïìáé íá äéáøåõóôþ.
Óôç ìÝ÷ñé ôþñá ðïñåßá ìïõ óôïí ÷þñï ôçò
ðïëéôéêÞò èåùñïýóá ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáò,
ðïñåýåôáé óôï ÷ñüíï ìå óçìáßá ôçí åëåõèåñßá
ôçò âïõëÞóåùò êáé ôï äéêáßùìá óôç
äéáöïñåôéêüôçôá êáé ãéá ôïýôï, ôüóï åãþ
üóï êáé ôá õðüëïéðá ìÝëç ôïõ êéíÞìáôïò, ìå Ama a câ, tricurâ ma multu di 10 anj di la episodlu di
ðñïóùðéêÝò ìáò èõóßåò, ðñïáóðßæáìå êáé
Neagushti (Naussa) alumta contra a mea nu dânasi, lucru
ðñïáóðßæïõìå ôçí åëåõèåñßá êáé ôç
äçìïêñáôßá. ÐáñÜëëçëá èåùñïýóá êáé èåùñþ tsi mi nvirinâ shi mi cârteashti ama, s-mi abata vâra turlii di
üôé êáé åóåßò ï ßäéïò ðñïóùðéêÜ, åßóôå Ýíáò la pistusinea a mea. Ti amârtii, io pistipsii câ tu Gartsii, iu
çãÝôçò ðïõ áãêáëéÜæåé ôïí êÜèå ðïëßôç avea apatii shi fricâ ti limbili ma putsân zburâti i minoritari
áíåîáñôÞôùò êáôáãùãÞò, öýëëïõ, ÷ñþìáôïò Þ , dupu cumù eara numâsiti tu bibliografia internatsionalâ,
ðïëéôéóôéêÞò åôåñüôçôáò. aesti lucri furâ alâsati nanâparti shi câ multu preayalea
ÊáôÜ óõíÝðåéá, èåùñþ ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáò sutsiitatea achicâseashti atsea tsi spuni shtiintsa shi cultura
ÄÅÍ Å×ÅÉ ÐÑÁÃÌÁÔÉÊÁ ÁÍÁÃÊÇ íá ðñïâÜëåé europeana.
áíèñþðïõò ìå ôçí éäåïëïãßá ôïõ ê. Äïýêá, Existentsa ali unâ minoritati (lingvisticâ, etnicâ, di pisti i
ïé áðüøåéò ôïõ ïðïßïõ åßíáé ôïõëÜ÷éóôïí natsionalâ) nu ansimneadzâ problemi macsus ti cratù ama
áðáîéùôéêÝò êáé õâñéóôéêÝò ãéá Ýíá ðåñÞöáíï poati s-aducâ hâiri a aishtui. Aestâ pistusini a mea s-
êáé æùíôáíü êïììÜôé ôçò êïéíùíßáò ìáò,
uiduseashti cu evolutsiili polititsi di dupu 1990, tsi vor s-
äçëáäÞ ôïõò ÂëÜ÷ïõò.
Ðáñüìïéá âÝâáéá áíôßäñáóç ìå ôç äéêÞ ìïõ,
agiuta la alâxearea a minduitilorù ta s-nâ treacâ tu arada
åß÷á êáé áðü Üëëåò ðçãÝò, ÂëÜ÷ïõò, áðëïýò legalâ europeanâ, adzâ putemù s-dzâtsemù câ aestu easti
ðïëßôåò, âïõëåõôÝò, êáèçãçôÝò ðáíåðéóôçìßùí " unù datù europeanù".
êëð, ïé ïðïßïé, áíåîáñôÞôùò ðáñÜôáîçò, ìå Tu unâ turlii i alta, cathi unâ vâsâlii lipseashti s-caftâ s-
ðëçóßáóáí êáé ìïõ ìåôÝöåñáí ôçí ðéêñßá ôïõò, apârâ diversitatea lingvisticâ cu scupolu ti ascâpari di la
êÜðïéïé ôçí áðïãïÞôåõóÞ ôïõò, êÜðïéïé ôçí chireari shi promovari a limbilorù niufitsiali shi a dialectilorù
ïñãÞ ôïõò. tsi li zburãscu cetatsenjlji a atsilui cratù. Avui pistusinea câ
Ç Ýëëåéøç ïðïéáóäÞðïôå áíôßäñáóçò óôï èÝìá shi cratlu gârtsescu tsi cara eara aputrusitù di frixea alithea
áðü ôçí ðáñÜôáîç êáé ç ðñïóðÜèåéá íá ama shi imaghinarâ ti alti limbi zburâti tu vasilii, preayalea,
õðïâáèìéóôåß – «îå÷áóôåß» ôï èÝìá, óôá ayalea, vâsilia a noastâ va s-adarâ jgljioati ninti. Achicâsii
ðëáßóéá åíüò áðëïý áðïëïãçôéêïý
ama zorea tsi u avurâ, tu chirolu di ma ninti, di partea a
ôçëåöùíÞìáôïò ðïõ Ýëáâá áðü ôçí êá ÁñÜðïãëïõ
functsionarilorù di stat shi a factorilor di apofasi localâ,
èåùñþ üôé äåí èá ùöåëÞóåé äñáìáôéêÜ ïýôå èá
äþóåé óôïõò ÂëÜ÷ïõò ôç äéêáßùóç ðïõ tuts atselji tsi avurâ angâtanù ascâparea aiushtorù limbi.
åðéèõìïýí. Duchii shi mini cât njc poati s-ducheascâ omlu cându easti
ÅêöñÜæù ôçí Ýíôïíç áðïãïÞôåõóç êáé acâtsat tu ornjlji ali unâ avinari ufitsialâ cari, cându âlj vedz
äõóáñÝóêåéá ìïõ ãéá ôç óôÞñéîç ðïõ äßäåé ôï cându nu-lji vedz prosuplu. Duchii tsi ansimneadzâ alithea
ÐÁ.ÓÏ.Ê óôïí áíùôÝñù õðïøÞöéï, ôïõ ïðïßïõ ghenochid cultural di partea a fortsâlorù ali vâsilii.
ïé éäÝåò èõìßæïõí öáíôÜóìáôá ôïõ ðáñåëèüíôïò Cu tuti aesti, luyursescu câ njica a mea alumtâ nu fu
êáé äýíáíôáé íá ïäçãÞóïõí óå óôåíùðïýò, ôéò geaba. Luyursescu ma largu shi am pisti tu aesti lucri, va
ïðïßåò åõôõ÷þò ç ðáñÜôáîÞ ìáò êáôüñèùóå íá s-caftu s-dau noima a ideilorù shi a axiilorù tsi li promovedz,
áìâëýíåé óôç äçìïêñáôéêÞ ôïýôç ÷þñá êáé óáò dândalui ahtari soii, curayiu a gairetâljei colectivâ ti progres
êáëþ íá åíåñãÞóåôå Üìåóá.
shi creatsii.
Ìå ôéìÞ
Sotiris Bletsas
ÓùôÞñçò ÌðëÝôóáò
Atena, 5 di apriir 2006
28 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ

Tu 15-li di Shcurtu, Vasili UNION FÜR AROMUNISCHE SPRACHE UND KULTUR. e.V.
Barba axi 88 di anj. UNIUNEA TRÂ LIMBÂ SHI CULTURÂ ARMÂNÂ
Cu aestâ apuhii âlji urãmu sh-noi
“Trâ multsâ anji”!, multâ sânâtati, ahoryea, cu numa: “Cutsovlahji” cafi statù, lipseashti s-CAFTA -
banâ lungâ shi puteari di lucru trâ (“Vlahilji njits”, ma putsãnji ca numiru dipriunã, cu curaju, ma, sh-cu vreari
Armânami. ; cuciuc= njicu, pi limba turcã). sh-tinjisiri ti tuti alanti milets cu cari
Treilu evenimentu, fu armãnamea bãneadzã dedunù -, s-lã
“Recomandarea 1333/1997 hibã asigurati di guvernili a cafi unui
Di Freiburg, iu ari scamnulù ULCA, trã limba shi cultura armãnjloru”, statù, idyili andrepturi dimãndati sh-
pritù cari, deadunù cu voi, cilãstãsimù apruchetã di Adunarea Paramentarã di Recomandarea 1333 cari u
shi amintãmù la 24 di Cirishearù a a CE. Recomandarea, fu cãftatã shi amintãmù deadunù, dzua di 24 a
anlui 1997 – adzã, suntu 9 anji di amintatã di armãnami, pritu UlCA, cu mushatlui mesu Cirishearu.
atumtsea -, “Recomandarea 1333 ti agiutorlu a parlametilorù ditù atseali 6 Mi minduiamù s-aducù aminti, tu
limba shi cultura armãnjilorù” -, vremù stati europeani latinofoni sh-cu vrearea aestu mesaju di Freiburg, numili
s-adutsemù aminti cã, aestu a tutãlorù parlamentilorù ditu statili atsãloru tsi deadirã ma mari agiutorù
documentu easti unlu di treili membre la CE. tu alumta dusã pãnã tora pritù
evenimenti ditù suta di anji ditù soni, Pritù aestu documentu, Europa ULCA. Ma, numirlu a loru easti
di atsea ma mari importantsã istoricã pricunuscu, cã, Armãnjlji suntu unù multu mari sh-alidzearea a lorù nu
trã armãnami: populù latinofonù cu limbã shi culturã easti lishoarã. Sh-nu lipseashi s-
Protlu evenimentu fu Iradeaua ahoryea, sh-tuti statili ditù Europa di agãrshimù cã sh-Recomandarea
pi cari sultanlu Abdul Hamid II fu Deadunù, lipseashti s-lji agiutã tra sã- 1333 nu fu amintata lishorù. Atselji
anãnghisitu s-u simneadzã la 9/22 di shi anveatsã limba a lorù la sculii, s-u tsi cãndãsirã, tu soni, Adunarea
Maiu 1906 sh-pritu cari Armãnjilji furã avdã la bãsearicã, radio, tv. s-u aleagã Parlametarã a CE, s-u aproachi, cu
pricunuscuts, cu numa oficialã “vlahi”, dipriunã tu cãrtsã, dzuare, revisti shi sã- unanimitati, fu pareia di ficiurits -
mileti/farã/natsiuni latinofonã, ahoryea shi tsãnã mushatili a lorù arãdz, giocuri, atselji ma bunji ambasadori a noshtri
di alanti milets crishtini ditù Amirãrilja cãntitsi, ta s-poatã s-armãnã sh-tu etili -, cari, alãxits tu mushati stranji
Otomanã. yinitoari, tsi, Atselu di Analtu, vru tra armãneshti, cu arãslu pi budzã, cu
Iradeaua aestã, arupsi, dispãrtsã, s-hibã: Armãnji. djocù shi cãnticù armãnescu,
armãnamea, di miletea a gretslor, tu Aestu ditu soni evenimentu va s- CAFTARA shi AMINTARA,
cari Patriarhia din Poli cilãstãsea s- armãnã di atsea ma mari importantsã ti Strasburg, andreptul sã-shi anveatsã
tucheascã tuti alanti milets crishtini ditu yinitorlu armãnamiljei ma s-achicãsim la sculii limba maternã. Cã nu s-
Amirãrilje. Ea, Irdeaua, pricuniscu ti cã, va s-himù agiutats, cu exudili a cafi hãrsescu, tuts, nitsi dupã 9 anji di aestu
“vlahi”, idyili ndrepturi la limbâ shi unui statù, ti tuti tsi dimãndã Europa, andreptu, cãbatea easti mashi a
cultura a loru, ca ti tuti alanti milets mashi ma s-li VREMU sh-ma s-li sutsatiloru armãneshti ditu cafi statu.,
ditù Amirãrilje. CAFTAMU. Cu zorea, vãrnã guvernu, cari, nu avurã curaju i nu furã axi s-
Iradeaua di la 9/22 di Maiu 1906 fu nu ari borgi sh-nitsi andreptu, s-nã da batã la ushili atsãlor tsi au borgea s-
amintatã di guvernul a “Romãniiljei agiutoari cari nu li vremu sh-nu li discljidã punga a statlui sh-ti limba shi
njicã”, di atumtsea, cari cilãstãsea ca cãftãmu. cultura Armãnjiloru.
tutã latinitatea ditù Balcanji s-aibã Ulca, nu cãftã, vãrnã oarã, tu numa Di Freiburg, ULCA, va s-
idyea limbã sh-numã cu a armãnamiljei, agiutoru, Strasburg, ca cilãstãseascã sh-di aoa nãinti,
latinofonjiloru di-nsusu di Dunãri. ti dicunjari, cã, pãnã tora, nu s-ari Strasburg, tra s-nu hibã agãrshiti
vidzutã, iuva, vãrã Armãnu, cu mãna dimãndãrli trã limba shi cultuta
Doilu evenimentu fu Irinjia/ teasã la tricãtorlji ditu cãljiuri, ashi Armãnjiloru. Ma, tra s-poatã, CE;
Pacea di la 1913. cumù nu s-vidzu tu vãrnã ”casã di s-andrupascã cãftãrli cari nu suntu
a. Ea fu catastrofalã ti armãnami tolerantsã”, mljeari Armãnã (tr-atsea agiutati di guverni, sutsatili armãneshti
cã, di atumtsea, ãshi chiru unitatea shi zboarili “dicunjiaru” shi “putanã”, lipseashti s-CAFTA agiutorlu a CE;
shi putearea pritù ampãrtsãrea a ljei ufilisiti sh-di Armãnji, suntu ditu alti pritu ULCA icã NDREPTU:
la 4-li stati nali ditù Balcani, tuti, limbi, xeani). Armãnjljii, cu praxea Strasburg..
apufusiti s-u chearã ca mileti crishtineascã di acasã, avurã sh-au Cu aesti mindueri, vã pitritsemu , di
latinofonã shi sã-shi mãreascã miletsli arãdz mushati, tinjisiti, shtiu tsi easti Freiburg, cu vreari sh-tinjisiri buni
a loru cu numirlu shi axia Armãnjiloru. arshinea, tinjisescu vrearea, urãri: pãnã di vãrãoarã, cãndu va si s-
b. Pacea di la 1913, pricunuscu – achiãsearea, nu cunoscu leanea, umplã 10 anji di la amintarea a
pritu simnãturli a statilor ditù Balcani, lucreadzã. Cu axiea a lorù, umplu sh- Recomandariljei di Strasburg,
cã Armãnjlji - latinofonji ditù marea elji punga chivirnisitã di guvernili a cafi armãnamea di iutsido si s-hãrseascã di
farã a romanitatiljei ditù apiritã -, unui statù. Trã atsea, vremù s- tuti andrepturli dimãndati di ea.
suntu unã fãlcari ahoryea di atsea di adutsemù aminti cã atselji tsi
andzeanã di Dunãri di cari, atselji tsi cumãndusescu sutsatili armãneshti ditù Prof, Dr. Vasile G. Barba
simnarã Tratatlu di Pace, lji aleapsi,
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 29
Nu potù s-nu scriu sh-mini nâ- shi Ciobanji.....
ndauâ zboarâ cu tuti câ cari nâ
Catandisea a Armânjlorù Potu s-dzâcù shi multi alti lai
shi arshini ma nu vrau ta s-
avdi cumù nâ ancâcemù va s-
arâdâ di noi. Ma nu avemù tsi
ditù Arbinushii dzâcâ vâr câ trecù la muabets
s-fâtsemù, aista nâ fu tihea - u shtimù aisti s-featsirâ shi alidzerli: shi sinferuri personali. Li
multu ghini câ unâ parti di atselji tsi taha Preshedinte Shundi, membri di “Mara dzash ù tuti aisti câ mi doari inima shi
lucreadzâ ti armânami (shi poati elji ashi Cumandaseari” 50% oaminji tsi mini- suflitlu cându ved ù Armânamea
pistipsescu) nâ ari adusâ multu ma multâ lji cunoscu ghini shi shtiu câ suntu cum ù cheari.
znjii 15 di anji ditù soni. turtsâ tu minti shi tu sândzâ! Nu România avu chiro 15 di anji s-nâ
Tora tuts lu cunushtemù Dina Cuvata. grescu nica unù zborù pi armâneashti agiutâ. Agiutorlu a loru nu s-veadi.
Shtimù câ easti omlu cari ari nai ma multi shi scâpolu a lor ù easti s-chearâ Vai easti ndreptu unù zborù dzâsù di
cãrtsâ, gazeti, revisti etc, pi limba Armânamea! Aistâ sutsatâ scoati shi unù Armânù bunù ditù Elada, Miciu
armâneascâ shi ti armânami. unâ gazetâ shi multi cãrtsâ pi Bacu, ljirtatù s-hibâ: “... acum nici Ro-
Multsâ di noi lu-angiurãmù. Shi nâslu armâneashti. S-dzâtsemù câ tuti aisti mania nu mai este a romanilor...”.
nâ angiurâ. Mini escu sigurù ti unù lucru: suntu buni. Cari li canta? Cu tuti aisti mini voiù s-pistipsescu
Inima a lui bati ti Armânami! (adhyivâseashti). Cumândâserea a câ va s-yinâ dzua cându shi România
Nu potù s-dzâcù idhyiulù lucru ti unâ sutsatâljei nu stie armâneashti! va s-toarnâ caplu câtâ armânami shi
parti di armanjlji dit ù Shchiparii Shcoala di Diviaca, amù dzâsa shi altâ Armânji. Vai vrea Dumidza s-nu hibâ
(Arbinushii). Shtimù multu ghini cumù oarâ, easti unù lucru bunù ca idei ma cama amânat ù!
dupâ anjlj ’90 s-adunarâ Tirana tuts nu vedù s-easa vârâ tinirù di la aista S-u shtits câ tu Arbinushii bâneadzâ
Armânjlji shi ahurhirâ unù lucru tsi pârea shcoalâ ta s-grâiascâ shi sâ scrie pi ninga Armânji-Armânji ! Nu suntu
ca va s-hibâ unâ renashteri. armâneashti! Nu ari stepsu tuts ca atselji tsi cunushtets voi. Bati
Vidzumù cumù anù dupu anù s-featsirâ abecedarlu tsi-lu ufilisescu aclo. ninga Inima Armâneasca!
di unâ parti di la calea a Armânamljei. Ari stepsu inima a loru tsi nu bati ti Dzâtsi unù zborù Dina: Armânjli
Multsâ tricurâ la Grecù. S-bâturâ shi s- armânami. Atsea shcoalâ esti unâ suntu ca cânjlji. Unù s-alatrâ shi
batù cu bushlu tu cheptu câ Armânjlji bunâ justificari ti Sutsatâ, poati shi ti arsarù tuts ca luchi! Lipseashti s-nâ
suntu Elinji shi câ mash Elada easti Ambasada ali Rumânii, cumù câ tu agiutãmù unù cu alantu. Shi agiutorlu
singura a noastâ ascâpari. Arbinushii s-lucredzâ multu. nu easti pâradz! Pâradzlji lipsescu ma
Aistâ parti di Armânji suntu atselji tsi S-nâ turnãmù la bursili tsi statlu cându suntu ufilisits ti Armânami!
agiutarâ shi agiutâ ta si s-disfacâ sculii românescu ari datâ ti cilimeanji a Lipseashti vreari ti Armânami, ti
pri limba gârtseascâ tu hoarili di Armânji Armânjlorù ditù Arbinushii. Nu vedù limba, cultura a noasta furatâ di soi
shi nitsi unù zborù ti shcoli pi armâneashti. unù di atselji 1000 tsi s-turnarâ tu di soi di bastardzâ! Nu vremù stat,
Tuts Armânjlji ditù sud (shi mini) au tora Arbinushii ta s-greascâ ti Armânami. nu vremù sinuri di natsionalismu
pashapoarti gârtseshtsâ! Shi di atselji 1000, 700 suntu Arbineshi, lândzitù. Vremù libertatea (elefteria)
Vinimù la “Armanjlji” di Tirana. Anù multsâ di elji shi muslimanji cu a noastâ ta s-himù Armânji cumù nâ
tsi tricu s-featsi adunarea a Sutsatâljei “adeverintsâ” di la Sutsatâ câ sintu aru alâsatâ pâpânjlji shi dadili a
ditù Tirana cu Preshedintili Dn. Vangjel Armânji. Di câti ori aru vinitâ oaspits noasti! Dhinamii shi minti ti polimù
Shundi. (Prof?!). Unâ cumatâ di carti di la Ministerlu Român di Externe i di shi tufechi nu avemù, shi nica poati
alichitâ pi grendi dzâtsea: “Asambleja III- Invãtsãmânt, delegatsia fatsi shi unâ nu lipseashi s-avemù ma lipseashti
te e Shoqates Arumunet e Shqiperise” adunari (andamusi) cu tinirlji Armânji s-li adunãmù puterili a noasti ti unâ
(pi limba shkipatariloru !!!??) shi tut tsi tsi aru studiatâ tu Rumânii. Am ù “Revolutsii” Renashteri ditù Soni.
si gri tu aistâ adunari eara pi vidzutâ fotografiili tu “Frãtsia”. Nitsi Armânjlji cari va s-yinâ dupu noi nu
arbinusheasca - nitsi unù zborù pi limba unù di nâshi nu easti Armân. Ma multu va s-aibâ aestâ ocazii!
armâneascâ!?! sintu Arbineshi natsionalishtsâ tsi nu Haidi s-nâ ngiurãmù unù cu alantu,
Mini cu Spiru Fuchi stâteam ù tu voru s-avdâ di Armânji shi di s-nâ bitem ù , ma s-u fâtsem ù ti
mardzinâ, ninga firidhâ shi trimburamù. armânami. Ti nâshi noi himù Ghiftsâ Armânami.
15 di anji di Sutsata Altin Kaso
Protlu hotel di Moscopole mutatu di Vasili Capurani
Armâneascâ shi mash “...a cari easti apandasea la
cumândâserea a alãtrarea-al Iani Gusho! Aesta
Sutsatâljei nu greashti pi easti situatsiea cu vindearea-
limba armâneascâ. Unù a Armanjlor di Gusho sh-di
di nâshi si sculã shi Shundi tu-aeshtsa 15 di-anji.
ahurhi s-greascâ: “Noi Aesti li dzac sh-mini ma
ortodocshi di-tu ehtsarlji-ansar shi mash
Tirana.....” S-ti ascapa angiura ta s-nu si veada ca nu
Aia shi Afendu cumù s-fatsi tsiva shi cheari
dzâtsi Prof. armanamea ti njits shi psefti
Candroveanu. Aistâ interesi-a lor!
easti arshini! Dupu tuti Dina Cuvata
30 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
Apandisea alù
Tu suflit nu S-lom urnechi shi Horea Hristu
moari nada di la altsâ
Cu tuti cã tricurâ cama di 15 anji di
Sâ shtibâ tuts.
Mutafi di bombi ashtirnurâ Uvreilji
cãnd câdzu comunismul, mash tu R pisti Palistinieanji shi Libanezi. Ahântu chiro câtù avemù tiniri ca
Macedonia Armânjilji au tuti ndrepturili Vâtâmarâ cilimanji, muljieri, aushi ma Adriana Docu, cai cu tutù suflitlu
di populù minoritar, tu alanti stati iu nu puturâ si-lji minâ ditù locurili di iu pistipsescu dealihea câ himù unù
bâneadzâ s-featsirâ ceapi njits. suntu di totâna cu tuti cã limba shi populù cu unâ limbâ ahoryea di alanti
Sinferurli, pi niscãntsâlji di Armânji, âlji religia a lorù easti unâ cu alanti tsãri milets cu cai bânãmù, vloarâ nu va
aduc s-nu aleagâ ghinili di arãu icâ arabi. s-chearâ limba armânâ shi va s-
albulù di laiù. Mash la noi, la Armânji, cumù amintãmù ayonjea ndrepturili di
Noi, maca nu avumù tihi di unù statù, vidzumù niheamâ zori tu locurili a minoritati tu tuti craturili iu bânãmù
a noci acâtsarâ s-hibâ patriots ti statili noasti ditù Macedonia, nâ lomù lumea tu Balcanji.
iu bâneadzâ. Agiumsirâ eroi natsionali, n capù shi nâ arâspândimù iu vidzumù Pistipsescu câ va s-li amintãmù câ
generali, mitropolits, minishtri, cu ocljilj. avemù di partea a noastâ averlu cai
academicieani, oaminji di shtiintsã, Armânjilji a noci vinirâ tu Românii di nâ si furnisi di la Dumidzã di umplurâ
scriitori, artishtsâ cu cai noi tuts nâ ma ghini shi trapsirâ nitraptili tu chirolu armânjilji Sala a Palatiljei di Dzua
alâvdãmù. comunistu. Fumù deportats, umplumù Natsionalâ a noastâ.
Ma s-nâ minduimù ghini, tuti aisti Nu dupunã harlu al Dumidzã pisti
ahãpsili cu Armânji ti unâ cauzâ cai
personalitãtsi nu featsirâ cam ici tsiva academicieanjlji români shi grets ta
nu eara a noastâ.
sâ-lji lunjineadzâ, ashâ câ s-batù capù
ti Armânami i cã nu ira chirolu, i cã Nu nâ caftâ nitsiunù s-agiundzemù
ân capù teoriili a lorù shi s-ashtergu
vrurâ sh-nu puturâ. martiri ti cauza armâneascâ, poati nitsi unâ pi alantâ. Armânji di a noci pi
Armânjlji, mash Dumidzãlu lji-agiutã nu avemù bâruti ti aistâ, ma câftarea cai sinefururli di unâ pâni ma albâ
ta sâ-shi tsânâ limba shi adetsli. a ndrepturlorù ti minoritari a Armânjilor âlji pimsirâ s-aleagâ identitatea di
Dumidzãlu lâ deadi unâ mari doarâ, s-hibâ permanentâ (niacumtinatâ) Român i di Grec, easti tsiva normal
natsionalismulù pritù amintari. Ashã câ pânâ tu bitisita a lucrului. shi s-tihiseashti la tuti miletsli. Ma pi
noi nu putemù s-bânãmù unù fârâ S-avdzãm mash di ghini, atselji Armânji cai imnâ cu cãrtsâ shi
alantu, nâ câftãmù un pi-alant ta s-himù Horea Hristu memorii la guverni nu va si-lji ljeartâ
deadunù shi la ghini shi la dzãli pisimi nitsi Dumidzã. Nitsi Ghiftsâlji, nitsi
cum ni sânt adetsli.Tu suflitlu a Uvreilji pi cai sinefururli âlji featsirâ
Armânjilor vloarâ nu moari nada shi Apandisea ali s-aleagâ identitatea di Român nu
scot tu padi giocuri shi cãntitsi, jurnali Adriana Docu bâgarâ cheadits la comunitâtsili a lorù
tu limba armâneascâ shi tu soni va s- ashâ cumù facù niscãntsâ Armânji.
amintãmù ndrepturili di populù Mash Dumidzãlu poati si-lji abatâ di
Zboarâ mãri la calea tsi u loarâ shi s-nâ agiutâ s-
minoritarù tu tuti statili iu bânãmù,
himù pricunuscuts ca populù
Mãri zboari dzâts, ma totâna fumù ahoryea. Iuva tu lumi nu s-fatsi la
P.S. Azâ, 26 Shcurt 2006, s-tsânu ninga alantsâ ta s-veadâ dunjeaua cai tihiseari tsi tuti s-facù cu vrearea alù
atsea ditù soni slujbâ religioasâ tu himù noi, shi agârshimù di noi, di isnafea Dumidzâ.
bisearica Sâmtulù Dimitrie di a noastrâ, di zboarâli a noastri sh-câtù Doamne, agiutâ-lji Armânjlji!
Bridgeport - U.S.A., bisearicâ di pirifanji himù, sh-alantâ lumi s-alavdâ
anãltsatâ di Armânjlji ditù Macedonia cu oaminjlji a noci cai agârshirâ câ sânt Cu tânjie, Horea Hristu
vinits tu Americâ. Cai shi la cai u vindu
Armânji, vahi va s-yinâ sh-dzua atseauâ
bisearica nu ma ari importantsã..., cându nu va s-ma dzâtsemù câ himù Apandisea alù
Importantu easti câ sinferurli âlji facùGrets, Românji, Bbulgari, etc. sh-câ
Armânjlji s-nu aleagâ albulù di laiù shi Nick alù Cheaici
tutù va s-pricunushtemù câ himù
s-nu veadâ cã pitù aistâ manevrâ s- populù sh-câ avemù unâ limbâ tsi nu Dl. Horea Hristu
ashteardzi torlu a Armânjlorù. va s-chiarâ câ va unù sh-alantu dupâ Patriot Machidon-arman cu buni
Shi mini cai ânyisamù s-avdu limba cumù âlji si uidiseashti. uraciunji.
armânã tu bisearicã. Ditù gura a-ta sh-tu urecljili alu
S-avdzãmù mash di ghini, Adriana Docu Dumidzã!!!
Poati vârna oarâ va s-anchirdâsimù
Horea Hristu ti sinferlu a nostu.
N. Cheaici
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 31

S.C.PHOENIX
INTERNATIONAL
COEXIM LTD
Str. Buzesti nr. 75 sector 1
Bucuresti j40/10834/1994, CUI
6791577 Atribut fiscal R.
Închirierea si subînchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate
Bloclu cu seamnili a firmiloru tsi
au scamnu tu elu cumu shi bloclu
dinâpoi, tsi tora s-mutã, suntu a
tinjisitlui Armânu Gheorghe Vasile
di Bucureshti.
Âlji hãristusimu a tinjisitlui Yioryi
Vasile s-anichiseascâ di aoa shi nclo
sh-ma multu, s-agiungâ sh-ma avut
shi s-nu s-agârsheascâ ca niscânti
ori s-lji agiutâ Armânjlji shi
Armânamea, ca cumu u featsi cu
noi aoa sh-unu anu, di scoasim unu
Restaurantul InterMacedonia numiru di revistâ.
di Bucureshti easti loclu iu, dupâ
câdearea a comunismolui sh-di cara
nicuchiru pisti elu agiumsi Armânlu
Constantin Rudu, s-featsirâ nai ma
multili di manifestatsii armâneshtsâ.
Aoa s-facu aproapea tu cafi Sâmbâtâ
shi Dumânicâ numtsâ armâneshtsâ,
manifestatsii culturali armâneshtsâ, ca
cumu furâ durusearea a Premiilor
Bana Armâneascâ, cumu shi seri
armâneshtsâ ti tinirlji Armânji.
Di psânu chiro, domnul Rudu, tu
nastânga a restaurantului cu musheata
numâ, ma mutã unâ pãlati cu doauâ
patomati, pãlati tsi easti mutatâ ma
multu ti emburlâchea a lui cumu sh-ti
atsea a niscântorù emburi arushi. Âlji
urãmù ambâreatsâ multâ a domnului
Rudu, multu amintaticù shi, cara s-
poatâ shi s-ma aibâ vreari, s-nu-lji
agârsheasacâ s-lji-agiutâ atselji cari s-
alumtâ ti amintarea a Armânamiljei.
Spectatorlji tsi loarâ parti la Gala a Premiilorù Omlu a Anlui - editsia a IX-a shi la Festivalu
di Folclorù Armânescu - editsia a III-a, di la sala ARCUB di Bucureshti, ditù 25-li di Martsu 2006.

You might also like