Professional Documents
Culture Documents
www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ
sh-cu pâradzlji ti
Gala a Premiilorù Bana Armâneascâ - 2005, organizarea a alushtui
spectacol, efhãristusi a
editsia a 9-a - Sâmbâtâ 25-li di Martsu 2006 oaspitslor ti tinjia tsi lâ u
featsirâ a organizatorlorù
ta s-yinâ shi s-ljea parti
pricunushtearea a grailui armânescu ca
PREMIILI la aestu spectacol.
limbâ a Armânjlorù, lucru tsi dusi la
“BANA ARMÂNEASC“ –
2005
Shi estanù spectacolu ti
durusearea a Premiilorù Bana
Armâneasacâ 2005, editsia a 9-a,
s-tsânu la sala ARCUB iu s-
adunarâ vârâ 400 di Armânji.
Pãrãstisearea a spectacolului di
premieri fu faptâ di Cristina
Gushitsâ shi Dumitru Piceava.
Premiantsâlji di estanù furâ
tinjisitslji Armânji:
1. Francisk Bozgan, premiu ti
nvitsâturâ. Tu anlu 2005 amintã
Premiulù I (unu) la
Balcaniada di Matematicâ.
2. Nicolae Beli, Premiu ti Sala ARCUB
shtiintsâ amintarea a Dimândariljei 1333 ditu 24-
3 RRI li di Cirishearù 1997. PREMIILI DI TINJII
4 Premiulù a sponsorlorù Lâ si ma spusi a oaspitslorù câ anlu
BCR
“BANA
aestu premiili “Omlu a Anlui”, shi
5. Premiul Omlu a Anlui 2005 “Premiili ti tinjii Bana Armâneascâ”, ARMÂNEASC–2005”
- Gicâ Godi premii tsi s-da ti anlu 2005, va s-hibâ
Durusearea a Premiilorù di Tinjii
durusiti a niscântorù oaminji ti anami
Spectacolu di duruseari a Premiilorù Bana Armâneascâ-2005, tsi s-featsi
cari s-alumtarâ shi s-alumtâ cu mari
“Omlu a Anlui” shi a “Premiilorù di di cãtrã Dumitru Piceava shi Cristina
giuneatsâ ti tsânearea tru banâ sh-ti
Tinjii Bana Armâneascâ” fu dishcljisù Gushitsâ, ahurhi cu Francisc
avutsârea a limbâljei, a cânticlui, a
di Dumitru Picerava cari, namisa di istoriiljei shi a ntreagâljei culturâ Bozgan a curi-lji si durusi Premiulù
altili, di cara-lji ghinui oaspitslji, adusi armâneascâ - aesti hiindalui elementili ti Tinjii “Bana Armâneasacâ”-
amnti câ tricurâ 9 anji di anda s-ahurhi di timeljiù a identitatiljei a Armânjlorù-, 2005 - ti nvitsâturâ”.
durusearea a Premiilorù Omlu a Anlui cumù shi a niscântorù oaminji tsi s- Di elù, profesoara Crisitna Gushitsâ
di cãtrã Fundatsia “Bana alumtâ, cu mãri anichisiri, cu mãri aspusi câ easti hiljlu a profesoarâljei
Armâneascâ”, premii cari tinjisescu succesi, va dzâcâ, tu câmpul a di istorii Evantia Bozgan, tsi s-tradzi
ahâtù gãiretsli sh-pidimadzlji a shtiintsâljei. ditù unâ fumealji di Fârshirots di
Armânjlorù - oaminji di shtiintsâ, di S-ma adusi aminti di agiutorlu dixitù Pipera. Cu tuti câ shi nicuchirlu a ljei
culturâ, ama shi ditù alti tsercljiuri - cari ditù partea a ma multorù oameni aplo easti profesorù di istorii easti zori sâ
s-alumtarâ shi s-alumtâ ti tsânearea tru cum shi ditù partea a sutsãtslorù s-achicâsescâ câtse hiljlu a lorù
banâ a areurlorù shi a adetslorù armâneshtsâ: “Sutsata Culturalâ Francisc sh-aleapsi matematica. Vahi
armâneshtsâ, câtù shi a atsilorù inshi Armâneascâ” di Bucureshti, prezidentu matematica l-u alepasi naslu.
cari nu tsânù di etnia armâneascâ, ama Ionel Bara, Fundatsia “Moscopole” di Dzâtsemù aestu lucru ti furnjia câ la
cari “lji-agiutã Armânjlji cu zborlu sh- Bucureshti, prezidentu Dima Grasu, Francisc s-ampilteashti multu ghini
cu fapta”. Adusi aminti câ aesti premii, “Organizatsia a Tinirlorù Armânji di mirachea cu shtearea. Di la protili clasi
“Omlu a Anlui”, furâ durusiti, ti prota România”, prezidentâ Mariana Budesh, anvitsa multu ghini ama nai ma bunili
oarâ, tu anlu 1998 a cunuscutlui pareia “Lilici ditù Maiù”, prezidentâ rezultati li avu la matematicâ. Ditù
alumtâtorù ti ndrepturli a Armânjlorù, Zoe Gica, cumù shi agiutorlu finantsiar anlu 2001 shi pânâ tora Francisc
Vasile Barba shi a portughezlui Luis ditù partea a BCR (Banca Comercialã Bozgan adunã multi premii ditù cari
Maria de Puiq, Prezidentul a Adunariljei Românã). va s-adutsemù aminti: premiul ntânjù
Parlamentarâ a Consiliului ali Europâ, Tu soni, di cara lâ efhãristusi a tutulorù la Concursul Internatsional di
tu atselu chiro, cari ndruparâ atselji tsi agiutarâ cu zborlu, cu fapta matematica Cangurul dit Frântsii tu
4 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
anlu 2001; protlu loc la concursulù di soi luyursiti
matematicâ “Grigorie Gheba” cu Nicushor Beli ma di multu
diploma di merit 3 anj arada; medalia Premiul di Tinjii “Bana Armâ- chiro fârâ
di bâcâri la a 55-a Olimpiadâ neascâ - 2005 - ti shtiintsâ” nãdii, nâ
Natsionalâ spuni C.N.
Constantin Nicolae Beli fu pãrãstisitù
di Matema- Popescu
di Tacu Piceava cari aspusi câ
ticâ di Membru
premiantulù bitisi Facultatea di
Deva tu corespon-
Matematicâ a Universitatiljei di
anlu 2004 dentu ali
Bucuresti tu anlu 1993, anù cându fu
shi la idyea Academia
arugatù, angajat la IMAR (Institutlu di
Olimpiadâ Românâ.
Matematicâ ali Academia Românâ) ca
ditù anlu Ca stu-
asistentu di xitãxiri, di cercetare, va
2 0 0 5 . dentu fu di 3 ori olimpic international
dzâcâ, stagiar. Tu anlu 2001 sh-tsânu
Bistritsa di Matematicâ. Doctorat sh-tu
teza di doctorat la Universitatea di Ohio
aminta România, la Academia Românâ.
(Ohio State University) cu titlululù di
medalia di Cercetãtor principal la Institutlu di
“Integral spinor norm groups over
asimi; la a Matematicâ ali Academia Românâ.
dyadic local fields and
patra editsii Tu anlu 2005 Academia Românã âlji
representations of quadric lattices”.
a concur- F.Bozgan shi C. Gushitsâ duruseashti alù Nicushor Beli Premiul
Nica ditù liceu Beli deadi seamni di
sului “Jose Simion Stoilov ti lucrarea: Integral
mãri hãri di cercetãtorù, furnjii ti cari
Marti”lo premiul ntânjù; idyiulù anù lo spinor norm goups over dyadic
fu loatù tu lotlu olimpic ti concursulù
diploma ti excelentsâ ti rezultatili ti fields. (23 XII 2005).
OIM (Olimpiada Internatsionalâ di
anami di la Olipiadili internatsionali di Ti tuti aesti anichisiri tu câmpul a
Matematicâ) shi OBM (Olimpiada
matematicâ. Unlu di nai ma mãrli shtiintsâljei Fundatsia Bana Armânea-
Balcanicâ di Matematicâ). Tu teza a
succesi alù Francisc Bozgan pânâ scâ shi Federatsia “Liga a Armânjlorù
lui di doctorat Beli ndreapsi unâ
tora fu premiulù amintatù la ditù România âlji durusescu alù
problemâ ditù teoria a “formelorù
Balcaniada di Matematica ditù 2005 Nicushor Beli Premiulù di Tinjii Bana
pãtratice”. Aestâ problemâ fu bâgatâ
tu Gârtsii. Aclo, Veria, iu bâneadzâ Armâneascâ pi anlu 2005.
di Kneser tu anlu 1956. Pisupra a ljei
ahântsâ Armânji, aestu tinirù armânù
lucrarâ ma multsâ matematicieanji
reprezentã România cu mari namuzi.
cunuscuts ditù ma multi vâsilii cari u
RRI - Sectsia armâneascâ
Estanù amintã Olimpiada di - Premiulù di Tinjii Bana
ndreapsirâ problema tu ma multi cazuri
matematica faza pi municipiu shi va Armâneascâ – 2005 -
particulare.Tu teza a lui di doctorat Beli
s-reprezintâ Bucureshtiulù la
u ndreapsi problema tu cazlu general
ntritsearea di Iasi. Ca unâ Redactsia armâneascâ di la RRI fu
ufilisindalui unâ mithodâ noauâ, sufsitâ
pricunushteari ti tuti succesili di pânâ pãrãstisitâ cu zboarâ uidisiti shi multu
(inventatâ) di elù. Aestu lucru fu unù
tora Francisc Bozgan fu aprucheatù musheati di Vanghea Mihanji Steryiu.
rezultatù di anami a matematicâljei
tu Lotlu Olimpicu di Seniori ali Romanii Tutù nâsâ durusi premiulu Bana
româneascâ. Partea senzationalã,
la Matematica. Cu unâ minti Armâneascâ di Tinnjii-2005 ali Irina
niashtiptatâ, easti atsea câ aestâ
anyiliciaosa, multu itru shi studios, Paris, atsea cari u cunânduseashti
mithodâ sufsitâ di Beli da cali ti ndri-
Francisc calca vârtos pi torlu ali Ana aestâ parei di Armânji di la RRI.
dzearea shi a altorù problemi di idyea
Caraiani shi al Nicu Beli, *
tiniri armanj a curi numa Ma nghiosu dãmu minduirli alu
s-avdzâ la nai ma analti Vanghiu Dzega, unù vecljiu
foruri shtiintsifitsi ascultâtorù a alushtorù emisii.
internatsionali. Gioi, 23-li di Martsu, Sectsia
Noi âlji urãmù tihi pi calea Armâneascâ di la RRI umplu 15 di
tsi anchisi shi avemù anji di anda intrã pi lucru. 15 di anj
umutea ca va s-alinâ tu suntu putsânj. Avui tihi s-li avdu
cipitù. Nâ mârimù shi noi emisiunili di protslji anji shi adzâ u
câ avemù ahatari tinirù, s- ascultu a câ tricurâ ahântsâ anji. Nica
lâ bâneadzâ a pârintsâlorù di prota emisiunea fu adratâ cu cvalitet
shi s-nu-shi agârsheascâ cari adzâ cumù treatsi cafi anù lu
vârâ oara isnafea shi la analteadzâ. Amù scriatâ nâinti câ aoa
multili diplomi tsi li amintã vedù unù profesionalizmu di mari
pânâ tora adâvgãmù sh-noi nivel. Unâ limbâ curatâ shi chischinâ
Premiulù di tinjii Bana poati s-dzâcù unâ limbâ armâneascâ
Armâneasca-2005. N. Beli, T. Piceava shi Cristina Gushitsâ literarâ. Atselji jurnalishtsâ di la RRI
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 5
cari-lji cânâscui nji-alâsarâ unâ apunti di ligâturâ
câldurâ tu inimâ. Unâ harauâ câ vedz JUBILEULU 15 DI ANJ DI
anamisa di tuts
shi avdzâ persoani ashi ca cumù EMISIUNI ARMANEASCA LA RRI Armânjlji. Nu mash
lipseashti s-hibâ - Armâneshtsâ ahâtù ama ligâturli
Armânji. Ma, ari unâ lugurii cari-nji Estanù s-umplurâ 15 di anj di cându
s-avdzâ ti prota oarâ tu dunjeaua di tsi li adrarâ aeshtsâ jurnalishtsâ cu
armasi tu minduerli. Tsicara câ
aua shi di iutsido limba armâneasâa pi personalitatsili armâneshtsâ, cu
redactsia-i organizatâ di la unù statù
radio. La initsiativa a prof. Vasili Armânji cu hari tsi nu s-cunushtea unù
cari nica nu nâ pricânoscu ca populù
Barba, cu agiutorlu a directorlui a cu alantu, agiutrolu profesionistu tsi-lù
ahorghea. Tsicara câ au cheaditsi di
deadirâ ti scutearea di fimiridz,
la tuti pãrtsâli: nji si pari câ aflarâ
fortsâ ta s-armânâ pi calea armanea-
scâ. Ashi câ tutù cu tutù aestâ
redactsii armâni ca un tsentru di
culturâ armâneascâ di iu s-lunjineadzâ
Balkanlu shi Lumea tutâ cu zborlu
armânescu. A alushtorù jurnalishtsâ lâ
orù sânâtati shi lucru bunù cu suctses
pi calea profesionalâ shi personalâ.
Haristo ti haraua cari nâ u da cafi
dzuà - s-u avdzâmù limba a noastâ
hrisusitâ la radio shi barem ti putsân
chiro s-nâ minduimù câ himù tu unâ
altâ dimenziuni a chirolui - tu un statù
armânescu...
Nãdia-nji easti câ aestâ redactsii va radioului public dit 1991anchisi s-emitâ
s-continueadzâ s-li ducâ ashi redactsia armaneasca. Atselji tsi simpozioani, spectacoli, festivaluri fu
emisiunjlji, câ armânamea ari ananghi anchisirâ atumtsea s-facâ lucurlu di ca baea. Shi ti cathi unù di elji ama
di ea. Ari ananghi ca Loclu di Apa a jurnalishtsâ armânj avea cathi unù altâ lucurlu tu aestâ sectsii fu unâ sculii;
shi ca Apa di Loclu câ cu ea shi lucurlu zânati ama avea tu idyiul chiro unâ ashi s-fatsi câ shi atumtsea cându
a ljei criscurâ bârni di tinirì armânji cu mari mirachi ti curltura shi ti grailu nâscântsâ di fudzirâ tu xeani, elji dusirâ
ideia armâneascâ. pârintescu. Vahi aestâ mirachi lj-agiutã ma largu lucurlu ti armânami.
Vanghiu Dzega ca pritù cursurli tsi li featsirâ dapoaia U aducù aminti aoa Marilena Bara
cu prof. Nicolae Saramandu shi prit tsi deadunù cu Thede Khal scoasi unâ
Premiulù a sponsorlui atseali ti ufiliseari a tehnâljei ti zburari monografii ti hoara Turia ditù Gârtsii,
la microfon tu schurtu chiro aeshtsâ ti Mariana Caragicu-Coanda tsi adrã
Bana Armâneascâ -2005 gruplu Armânamea pi inernet, atselù
oaminj agiumsirâ s-adarâ aestâ zânati
BCR cu mari profesionalismu .Cu hashti, cu locù iu s-facù moabets anamisa di noi
pidimo shi multâ alâgari aeshtsâ Armânjlji di iutsido. Atselji tsi armasirâ
Premiul a Sponsorlui Bana jurnalishtsâ furâ tu mesea a tutlorù scoasirâ ma largu cd-uri cu cântitsi, cu
Armâneascâ-2005 fu durusitù ali BCR colindi, poemati, pirmithi armâneshtsâ.
evenimentilorù culturali di aua shi dit
xeani. Materialili adunati furâ lucrati, Ma multuù, sectsia armâneascâ sumù
bâgati tu unâ limbâ armâneascâ reghia alù Toma Enache adrã prota
chischinâ tsi prit botsli a lorù aleapti piesâ di teatru armâneascâ tsi fu spusâ
agiundzea tu casa a Armânjlorù ditù la Teatrulù di Scopje, Velingrad,
Balcanji, ditù Europa Chentrala shi tu Bucureshti, Arad shi tsi fu aprucheatâ
ahurhitâ shi tu Romanii, iu s-acâtsa cu entuziamu di Armânji. Di doi anji
aestâ emisiuni. Tu giumitati di sihati tricu arada di elj tu tesea di colaborator
unâ ntreagâ lumi armâneascâ eara shi cunuscutlu scriitor Hristu
adunatâ tu unù locù pi calea a undilorù Candrveanu. Ti amartii câ tu chirolu
radio. Tu niheamâ di oarâ hâbãrli ditù soni nu mata putemù s-avdzâmù
urdina unâ shi unâ anamisa di Armânjlji botsli radiofonitsi ali Aurica Piha, Toma
ditù Românii, Vâryârii, Machidunii, Enache, Hristu Steryiu icâ Tascu Lala.
Iugoslavii, Arbinishii, Gârtsii ama shi Ti multsa anj sectsia armaneasca di la
ma largu pi internet tu Americhii, RRI la iurtia di 15 di anj.
Frântsii, Ghirmânii.
Sectisa armâneascâ fu ashi unâ RRI, Sectsia armâneascâ
6 Nr. 1 (43), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
CÂFTARI
Cãtre Prezidentsia ali România
Noi, reprezentantsâlji ali Federatsia “Liga a Armânjilorù ditù România” - scriatâ tu registrulù a
Tribunalului Bucuresti, Sectsia a II-a tsivilâ, numirlu 11 ditù Martsu 2004, certificat nr.3 ditù Martsu 2004,
adratâ ditù ma multi Sutsãts shi Fundatsii culturali armâneshtsâ ditù România, tu harea di reprezentantâ
autorizatâ a comunitatiljei armâneascâ ditù România, ashi cumù s-aspuni tu articolu 25 ditù Statutù -,
adunats Bucuresti, adzâ 25- li di Martsu 2006 tu Adunarea Generalã di cafi anù -,
luyursindalui câ tu catandisea di adzâ, comunitatea armâneascâ ditù România - a curi membri vinirâ icâ
suntu clir (clirunomlji) a atsilorù vinits România dupâ anul 1925, tu unù numirù di vârâ 32.000 - 40.000 shi
ditù cari adzâ ma suntu vârâ 26.500, ashi cumù s-aspuni tu catagrafia ( recensãmântul) ditù anlu 2002 -,
easti tu piricljiu s-chearâ tu yinitorlji 50 di ani ca identitati ahoryea aoa România (ashi cumù s-poati sâ s-
veadâ tu catagrafiili ditù soni) ti furnjia câ membrilji a ljei nu s-hârsescu di nitsi unù ndreptu spetsific a etniiljei
a lorù;
nu au sculii iu ficiorlji armânji s-poatâ s-anveatsâ carti pri limba maternâ;
nu suntu biserits iu slujba religioasâ sâ s-facâ pri limba armâneascâ;
apufusimù câ easti mari ananghi s-aspunemù dinintea a exusiilorù axi a statlui român paravrearea a
comunitatiljei armâneascâ ditù România ta sâ scoatâ tru migdani identitatea etnicã shi culturalâ a Armânjlorù
ditù România, ca parti a popului armânescu ditù Balcanji,
apufusimù tutnâoarâ sâ fâtsemù tuti câftãrli di cari easti ananghi cãtrã exusiili axi a statlui român ta s-hibâ
pricunuscutâ shi scriatâ comunitatea armâneascâ ca minoritati natsionalâ tu România.
Câftarea a noastâ yini s-andrupascâ câftarea a Sutsatâljei “Comunitatea Armâneascâ ditù România”, ditù
dzua di 16-li di Apriirù 2005, pritù cari câfta „scriarea a Armânjlorù ca minoritati natsionalâ tu România”.
Pritù aestâ câftari comunitatea armâneascâ ditù România va ta sâ-sh axeascâ ndrepturli tsi-lji si cadù ditù
statutlu di minoritati natsionalâ shi ditù ndrepturli di thimeljù a omlui shi a tsitãtseanlui:
a. nvetsù pri limba maternâ;
b. lituryisirea, serviciile religioase s-hibâ fapti pri limba armâneascâ tu bisertsâli a lorù;
c. jurnali, revisti, emisiunji di radio shi di televizii pri limba armâneascâ;
d. ndruparea a sutsatilorù culturali a Armânjlorù.
Fârâ aestu ndreptu, di pricunushteari ca minoritati natsionalâ, Armânjlji di România nu pot sâ-shi tsânâ tru
banâ limba a lorù maternâ, veaclji di 2000 di anji, cu tuti apofasli ditù Dimândarea 1333/97 a Consiliului ali
Europâ, cari câfta ascâparea a limbâljei armâneascâ - shi nitsi nu va s-poatâ s-bâneadzâ multu chiro ca unâ
populatsii ahoryea namisa di populatsia majoritarâ româneascâ.
Iavea ti tsi easti ashi di mari ananghi ca exusiili a statlui român s-pricunoascâ comunitatea armâneascâ di
România ca minoritati natsionalâ, ca sh-ea sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli di cari s-hârsescu alanti minoritãts
natsionali ditù România shi di pisti tutù. Mash ashitsi potù ta s-hibâ asacâpats Armânjlji ca mileti shi pi loclu
românescu.
CERERE
Cãtre Presedintia României
Reprezentantii Federatiei “Liga Aromânilor din România” - înscrisã în registrul Tribunalului Bucuresti,
Sectsia a II-a civilã, la pozitia nr.11/ martie 2004, certificat nr.3/ martie 2004, formatã din mai multe Asociatii si Fundatii
culturale aromâne din România, în calitate de reprezentant autorizat al comunitãtii aromâne din România,
conform Art. 25 din Statut -, întruniti la Bucuresti, astãzi 25 martie 2006 în Adunarea Generalã anualã -,
considerând câ în conditiile actuale, comunitatea aromânã din România - ai cãrei membri au venit sau
sunt urmasii celor veniti în România dupa anul 1925, în numãr de cca. 32.000 - 40.000 si din care în prezent
mai sunt cca. 26.500, conform recensãmântului din anul 2002 -,
este în pericol sã disparã în urmãtorii 50 de ani ca identitate aparte pe pãmântul românesc (conform ultimilor
recensãmânturi) datoritã faptului cã membrii ei nu se bucurã de nici un drept specific etniei lor;
nu au scoli unde copii aromâni sã poatâ învãta carte în limba maternã;
nu existã biserici unde slujba religioasã sã se facâ în limba aromânâ;
am hotãrât cã este absolut necesar sã exprimãm în fata autoritãtilor competente ale statului român dorinta
comunitãtii aromâne din România de a afirma identitatea etnicã si culturalã a aromânilor din România, ca parte
a poporului aromân din Balcani,
am hotãrât totodatã sã facem toate demersurile necesare cãtre autoritãtile competente ale statului în vederea
recunoasterii si înregistrãrii comunitãtii aromâne ca minoritate nationalã în România.
Cererea noastrã vine sã sprijine demersul Asociatiei “Comunitatea Aromnã din România”, din data de 16
aprilie 2005, prin care solicita “înregistrarea aromânilor ca minoritate nationalã în România”.
Prin aceastã revendicare comunitatea aromânã din România doreste sã-si exercite drepturile ce decurg din
statutul de minoritate nationalã si din drepturile fundamentale ale omului si cetãteanului:
a. învãtãmântul în limba maternã;
b. serviciile religioase sã fie fãcute în limba aromânã în bisericile lor;
c. ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune în aromânã;
d. sprijinirea societãtilor culturale ale aromânilor.
Fãrã acest drept, de recunoastere ca minoritate nationalã, aromânii din România nu pot sã-si tinã în viatã
limba lor maternã, veche de 2000 de ani, cu toate hotãrârile din Recomandarea 1333/97 a Consiliului Europei,
care solicitã cultivarea si salvarea limbii aromâne - si nici nu vor putea sã trãiascã mult timp ca o populatie
aparte în mijlocul populatiei majoritare românesti.
Iatã de ce este asa de mare nevoie ca autoritãtile statului român sã recunoascâ comunitatea aromânã din
România ca minoritate nationalã, pentru ca si ea sã se bucure de toate drepturile de care se bucurã celelalte
minoritãts nationale din România shi de peste tot. Numai astfel pot fi salvati aromânii ca neam si pe pãmântul
românesc.
Armânjlji ditù
Amirãriljea Habsburgicâ
Armânjlji (Macedonenii) cunuscuts tu Elji s-tragù di Moscopole, di
izvurli ditù eta ditù mesi cu numa di Castoria, Bitolia, Sipsca, Veria,
Vlahi, suntu atsea parti a populatsiiljei Ianina, Clisura, Grabova, Seres,
romanizatâ ditù Notlu (sud) a Dunâljei Metovo, Blate, Salonic.
cari ditù itia a emigratsiiljei a Slayilorù Pritù “patenta di tolerantsâ”
shi a Vâryarlorù tu naia (zona) di la Not (ndreptu di achicâseari shi strâxeari)
di Dunâ tu eta –VII- s-trapsirâ tu pãrtsâli di la 1781, Iosif al II-lea âlji lo sumù
di la Not a Hanimusiljei Balcanicâ. apanghiulù a lui ca niscântsâlji cari
Elji ma purta numa shi di Armânji shi adutsea mari amintaticù tu marli
Tsântsari ti speasa ufilisiri a asunitlui tse- comertsu a statlui. Coloniili
tsi tu locù di ce-ci (cumù azburãscu armâneshtsâ furâ luyursiti colonii
Românjlji) iara Gretslji lâ dzâtsea ti pezâ gârtseshtsâ iara a membrilorù a lorù
Cutsovlahi, demec Vlahi shclochi. lâ si dzâtsea Grets. Emburlji armânji
Tu a 2-a giumitati a etâljei XVIII, dicara shi grets fâtsea sutsâlji ta sâ-sh Mihai di Mocioni (hiljlu a preftului
furâ asparti nai ma mãrli chentri apârâ sinferurli a lorù di emburlâchi Constantin Mocioni, tsi vini Ungaria
armâneshtsâ ditù Balcanji, numirlu a ama shi identitatea a lorù religioasâ. tu anlu 1747 ditù Machidunii. S-
atsilorù cari va sh-caftâ apanghiu tu Nai ma multsâlji di Armânji eara ansurã tu anlu 1761 cu Eva di
Amirãriljea Habsburgicâ va s-hibâ ma bilingvi, luyursindalui ca limbâ Kefala (cari muri tu anlu 1808) cu
mari. Ashitsi muagirlji (refugiatsii) nu maternâ limba armâneascâ iara cari avu 16 di ficiori. Mihai Mocioni
mata vrurâ sâ s-ma ncljinâ a Otomanjlorù limba greacã eara limba a lorù muri ca pritù anlu 1789, nâ spuni
shi s-ashtirnurâ ti daima tu unù mari culturalâ, di slujbâ religioasâ shi di sculptorlu Gh. Adoc.
numirù di hori shi câsâbadz a curi lâ ligâturâ tu emburlâchi icâ lucri
deadirâ unâ vârtoasâ nfluriri icunomicâ ofitsiali. religioasâ a iosefinismului agiuta
nicunuscutâ pânâ atumtsea. Unâ limbidzâri adutsi Pericle gãiretsli a atsilorù nvitsats armânji cari
Unù mari numirù di Armânji s-ashtirnurâ Papahagi cari bagâ oarâ câ zborlu eara ashtirnuts aoa shi cari avea bânatâ
tu Ungaria dupâ tsi tu anlu 1769 fu “grets” scutea tru migdani religia momentul a distiptariljei natsionalâ a
aspartâ Moscopolea ditù Arbinushia (di greco-orientalâ iara pi di alta embur ma multorù milets.
tora), nai ma marli chentru cultural shi ditù cari fâtsea parti nu mash Grets Emburlji shi nicuchirlji armânji di locuri
icunomic a Armânjlorù shi alti locuri mea tuts Armânjlji ditù Amirãrilji cari s-duchescu ahoryea di Grets a curi
armâneshtsâ. Namisa di anjlji 1687- avea intratâ tu ashi dzâsili companii limbâ u ufilisea tu emburlichi ama cari
1848, 248 di Armânji apruchearâ gârtseshtsâ. Aesti companii agium- luyursea ca limbâ maternâ tapina shi
tsitãtsenia tu Amirãriljea Habsburgicâ. sirâ tu unù shcurtu chiro unù factor nicunuscuta limbâ armâneascâ tu
icunomicu multu vârtosù, embur- avdzarea a curi avea criscutâ alargu
lichea hiindalui monopolu a lorù. tu horli di munti a Pindului.
Tu noaua a lorù patridâ, Armânjlji Unù semnu easti „Gramatica
adutsea cu elji experientsâ shi macedovlahâ” alù Mihai Boiagi
capitaluri cari ayonjea li featsirâ ta alâncitâ Viena tu anlu 1813, cari
s-easâ tru migdani axia a lorù shi apândâsea ali unâ ananghi spetsificâ,
agiumsirâ aproapea pisti tutù unù atsea ta s-timiljiuseascâ nvetslu tu
factor catalizator ti amintarea ali idiomlu matern ti conatsionalji a lorù
unâ burghezii finantsiarâ shi di ditù Balcanji shi ti nvitsatslji armânji
emburlichi. cari bâna sh-lucra tu Amirãriljea
Armânjlji nu avurâ angâtanù mash Habsburgicâ.
ti emburlichi mea agiutarâ la Pri ninga multsâ Armânji cu numi
tsânearea ali unâ bâsearicâ nicunuscuti cari cilâstisirâ tu bana
ortodoxâ. icunomicâ shi religioasâ ditù
Armânjlji ditù capitala Pesta vinirâ Amirãriljea Habsburgicâ furâ shi numi
ca tu anlu 1690 iara dupâ Irinea di cunoscuti cari deadirâ mari agiutorù ti
la Passarowitz numirlu a lorù criscu artâ shi shtiintsâ. Ditù arada a
multu. alushtorù s-mutâ ma multâ Armânji
Atmusfera spiritualâ ditù vâsilia aleptsâ: Andrei Saguna, Atanasie
Mitropolitlu Andrei Shaguna habsburgicâ, pulitica spiritualâ shi Grabovschi, Emanoil Gojdu, tuts atselji
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 23
ÓùôÞñçò Ó. ÌðëÝôóáò
Áñ÷éôÝêôùí Ìç÷áíéêüò SUTIR BLETSA
Âáó. Çñáêëåßïõ áñ. 22 – ÁèÞíá
………………………………………………………………………………………… Avândalui ca limbâ di dadâ, limba armâneascâ shi
ÁÍÏÉ×ÔÇ ÅÐÉÓÔÏËÇ hiindalui membru fondatorù nica ditù anlu 1988 a Sutsatâljei
(ÐÑÏÓ Ã. ÐÁÐÁÍÄÑÅÏÕ) di Culturâ Armâneascâ, loai parti la Andamusea a Vlahilorù
ÁèÞíá, 07-09-2006 ÐÑÏÓ ditù Gârtsii, ditù anlu 1995, cari s-tsânu Neagushti (Naussa).
Ôïí ê. Ðñüåäñï ôïõ Ðáíåëëçíßïõ La aestâ manifestari feciu "alatusea" s-ufilisescu dinâintea
Óïóéáëéóôéêïý ÊéíÞìáôïò (ÐÁ.ÓÏ.Ê.) ê. a atsilorù tsi eara aclo unâ cârtica tu limba inglezâ a Biroului
Ãéþñãï Á. ÐáðáíäñÝïõ. European Ti Limbi Ma Putsan Ufilisiti (EBLUL), cari
Êïéíïðïéïýìåíç ðñïò
anyrâpsea ti problemili generali ditù arada a vâsiliilor
1. Ôçí ê. ×ñýóá ÁñÜðïãëïõ, õðïøÞöéá
ÄÞìáñ÷ï Èåóóáëïíßêçò ìå ôï óõíäõáóìü europeani tu tsi mutreashti limbili ma putsânù arâspânditi.
«ÈÅÓÓÁËÏÍÉÊÇ ÐÑÙÔÁÃÙÍÉÓÔÑÉÁ». Actiunea a mea cârti deputatlu dit Parlamentul gartsescu
2. Ôïí ê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøÞöéï äçìïôéêü Evghenios Haitidis tsi eara aclo shi cari vini la io shi cu
óýìâïõëï ôïõ ðáñáðÜíù óõíäõáóìïý. idei pricontseputi zbura ca adar
ÁãáðçôÝ Ðñüåäñå, propaganda a chentrilor ditù xeani
Åßìáé Ðñüåäñïò êáé éäñõôéêü ìÝëïò tsi cafta s-adara problemi
ôïõ áíáãíùñéóìÝíïõ Óùìáôåßïõ ìå minoritari, tsi nu suntu alithea,cu
ôçí åðùíõìßá «Åôáéñåßá Áñùìáíéêïý umutea s-asparga unitatea a
(ÂëÜ÷éêïõ) Ðïëéôéóìïý», ôï ïðïßï cratlui gartsescu shi spiritualitatea
óõóôÞèçêå ôï Ýôïò 1988 êáé deadunù a popului gartsescu.
ëåéôïõñãåß Ýêôïôå, ìå óêïðü ôçí
Aestu bâgã carti contra a mea, mi
ðñïÜóðéóç ôïõ ðïëéôéóìïý êáé ôçò
ðïëéôéóôéêÞò êëçñïíïìéÜò ôùí
deadi tu giudic ti arâspândirea di
ÂëÜ÷ùí. ÐáñÜëëçëá, åßìáé lucri mincinoasi, lucru tsi dusi la
áíáðëçñùôÞò Áíôéðñüåäñïò ôïõ ncljidirea a mea shi dutsearea la
«Åõñùðáúêïý Ãñáöåßïõ Ëéãüôåñï sectsia di politsii di aclo. Lucurlu
ÄéáäåäïìÝíùí Ãëùóóþí» (EBLUL), ôï nu fu ici ghini aprucheatù di atselji
ïðïßï áðïôåëåß öïñÝá ôùí áñ÷þí tsi eara la andamusi, cari grirâ shi
ðïõ ðñåóâåýåé ç ÅõñùðáúêÞ ¸íùóç protestarâ ti acâtsarea a mea fârâ
üóïí áöïñÜ ôéò ãëùóóéêÝò stepsu, lucru tsi dusi tu soni la
ìåéïíüôçôåò. silighearea a mea ninti di vade.
ÄéáâÜæïíôáò ôç óõíÝíôåõîç ôïõ Ghini ma, fui ma largu atacat
ê. ÇñáêëÞ Äïýêá, õðïøçößïõ
nitinjisitù pritù televiziuni shi jurnali
äçìïôéêïý óõìâïýëïõ Èåóóáëïíßêçò
di ma multsâ jurnalishtsâ pâltits i
ìå ôï óõíäõáóìü ôçò êáò ÁñÜðïãëïõ,
õðïóôçñéæüìåíï áðü ôï ÐÁ.ÓÏ.Ê., nu, ama nu mash di elji, cari mi
óôï ôåëåõôáßï ôåý÷ïò ôïõ ðåñéïäéêïý avinarâ cu pitritsearea di teorii fantezisti shi ti io shi a
«Ôá÷õäñüìïò», åîåðëÜãçí äõóÜñåóôá. nâscântorù imaghini asaparti ti io shi ti lucurlu a meu; ânj
Åìâñüíôçôïò, äéáðßóôùóá ðùò ï áíùôÝñù êýñéïò bâgarâ stepsu câ escu membru ali unâ organizatsii ditù
åéóÝñ÷åôáé ùò õðïøÞöéïò óôéò åðåñ÷üìåíåò xeani tsi va s-ancunji lucârli shi s-asapargâ cratlu
äçìïôéêÝò åêëïãÝò ìå âáóéêü óýíèçìá «Ýîù gârtsescu.
ïé âëÜ÷ïé áðü ôç Èåóóáëïíßêç», ðñüôáóç ç A, câ, actsionai tu unù cadru legalù, dupu printsipiili
ïðïßá ü÷é ìüíïí ôßèåôáé óå ðåñßïðôç èÝóç democratitsi pruvidzuti tu Contsitutsii shi Nomuri,
áëëÜ êáé áêñéâþò äßðëá óôç öùôïãñáößá ôïõ tinjisindalui lucârli sensibili tsi mutrescu problemili lingvistitsi
êïõ Äïýêá óôç ó÷åôéêÞ óåëßäá ôïõ ðåñéïäéêïý.
ditù Gârtsii, fui pidispsitù di Tribunalu Penal di Atena la 15
Åëðßæïíôáò üôé ßóùò åß÷å ãßíåé êÜðïéï ëÜèïò,
meshi ahapsi.
îåêßíçóá íá áíáãéãíþóêù ôç óõíÝíôåõîç ôïõ
õðïøçößïõ, ïðüôå äéáðßóôùóá üôé ç Ti tihea a mea, la culâsirea tsi-nj si deadi, reactsia ditù
ðñïåêëïãéêÞ èÝóç ôïõ ãéá ôçí áýîçóç ôïõ marea parti a presâljei shi a organismilor internatsionali fu
åðéðÝäïõ æùÞò óôç óõìðñùôåýïõóá, åßíáé ç mari. Zburâra ti avinarea penalâ fârâ dichi a mea shi
åêäßùîç åêåßíùí «ðïõ èÝëïõí íá êÜíïõí ôç anyrâpsirâ ti znjia tsi u adutsi a cratlui a nostu aestu lucru
Èåóóáëïíßêç ÷ùñéü, íá ôç «âëá÷ïðïéÞóïõí». pritù scâdearea tu scarâ a vâsiliilorù tsi nu tinjisescu axiili
Êå ðñüåäñå, democratitsi shi libirtãtsli a omlui. Agiutorlu di cari mi hârsii
¼íôáò ï ßäéïò ÂëÜ÷ïò åßìáé éäéáßôåñá fu mari, nu mash di partea a Armânjlorù ama shi di partea
õðåñÞöáíïò ãéá ôçí êáôáãùãÞ ìïõ. Óáò a Arvânitslorù turcofonji shi a Slavomachidonjlorù. Aestâ
õðåíèõìßæù, ðùò ôüóï ïé ÂëÜ÷ïé ôïõò ïðïßïõò prota apofasi alâtusitâ a Tribunalului Penal cari mâryi shi
äéáêáþò åðéæçôÜ ï õðïøÞöéïò íá åêäéþîåé mãrdzini libirtatea di exprimari fu shtsâta la Curtea di Apel
áðü ôç Èåóóáëïíßêç, üóï êáé ç Ýííïéá ôïõ
iu sâ spusi câ nu amù câbati shi ashi pânâ tu soni anichisi
÷ùñéïý, áðïôÝëåóáí åðß äåêáåôßåò ôç
ñá÷ïêïêáëéÜ ôçò ðáôñßäáò ìáò, åíþ ðáñÜëëçëá democratsia.
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 27
ïé ÂëÜ÷ïé åßíáé áðü ôïõò ëßãïõò ðïõ áêüìá
êáé óÞìåñá óÝâïíôáé ôá Þèç êáé ôá Ýèéìá
ôïõò, äéáôçñþíôáò æùíôáíÞ ôçí ðïëéôéóìéêÞ
ôïõò êëçñïíïìéÜ.
Óáò èõìßæù åðßóçò ðùò ó÷åôéêÜ ðñüóöáôá,
âñÝèçêá êáé ßäéïò óôï åðßêåíôñï ìéáò
áíÞèéêçò åðßèåóçò áðü ôïõò ðïëéôéêïýò ôçò
óõíôÞñçóçò, ïé ïðïßïé, ïýôå ëßãï ïýôå ðïëý,
ìå êáôçãüñçóáí ùò åèíéêü ìåéïäüôç üôáí
ðñïóðÜèçóá íá õðåñáóðßóù ôçí ðïëéôéóôéêÞ
äéáöïñåôéêüôçôá åìÝíá êáé ôùí ðñïãüíùí ìïõ.
ÄéáâÜæïíôáò üìùò ôç óõíÝíôåõîç ôïõ ê. Äïýêá,
áíáñùôÞèçêá ìÞðùò êáé åìåßò ùò ðáñÜôáîç
âáäßæïõìå ðëÝïí óôá ßäéá ÷íÜñéá,
ðéóùãõñßæïõìå óôï äñüìï ôçò óõíôÞñçóçò.
Åý÷ïìáé íá äéáøåõóôþ.
Óôç ìÝ÷ñé ôþñá ðïñåßá ìïõ óôïí ÷þñï ôçò
ðïëéôéêÞò èåùñïýóá ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáò,
ðïñåýåôáé óôï ÷ñüíï ìå óçìáßá ôçí åëåõèåñßá
ôçò âïõëÞóåùò êáé ôï äéêáßùìá óôç
äéáöïñåôéêüôçôá êáé ãéá ôïýôï, ôüóï åãþ
üóï êáé ôá õðüëïéðá ìÝëç ôïõ êéíÞìáôïò, ìå Ama a câ, tricurâ ma multu di 10 anj di la episodlu di
ðñïóùðéêÝò ìáò èõóßåò, ðñïáóðßæáìå êáé
Neagushti (Naussa) alumta contra a mea nu dânasi, lucru
ðñïáóðßæïõìå ôçí åëåõèåñßá êáé ôç
äçìïêñáôßá. ÐáñÜëëçëá èåùñïýóá êáé èåùñþ tsi mi nvirinâ shi mi cârteashti ama, s-mi abata vâra turlii di
üôé êáé åóåßò ï ßäéïò ðñïóùðéêÜ, åßóôå Ýíáò la pistusinea a mea. Ti amârtii, io pistipsii câ tu Gartsii, iu
çãÝôçò ðïõ áãêáëéÜæåé ôïí êÜèå ðïëßôç avea apatii shi fricâ ti limbili ma putsân zburâti i minoritari
áíåîáñôÞôùò êáôáãùãÞò, öýëëïõ, ÷ñþìáôïò Þ , dupu cumù eara numâsiti tu bibliografia internatsionalâ,
ðïëéôéóôéêÞò åôåñüôçôáò. aesti lucri furâ alâsati nanâparti shi câ multu preayalea
ÊáôÜ óõíÝðåéá, èåùñþ ðùò ç ðáñÜôáîÞ ìáò sutsiitatea achicâseashti atsea tsi spuni shtiintsa shi cultura
ÄÅÍ Å×ÅÉ ÐÑÁÃÌÁÔÉÊÁ ÁÍÁÃÊÇ íá ðñïâÜëåé europeana.
áíèñþðïõò ìå ôçí éäåïëïãßá ôïõ ê. Äïýêá, Existentsa ali unâ minoritati (lingvisticâ, etnicâ, di pisti i
ïé áðüøåéò ôïõ ïðïßïõ åßíáé ôïõëÜ÷éóôïí natsionalâ) nu ansimneadzâ problemi macsus ti cratù ama
áðáîéùôéêÝò êáé õâñéóôéêÝò ãéá Ýíá ðåñÞöáíï poati s-aducâ hâiri a aishtui. Aestâ pistusini a mea s-
êáé æùíôáíü êïììÜôé ôçò êïéíùíßáò ìáò,
uiduseashti cu evolutsiili polititsi di dupu 1990, tsi vor s-
äçëáäÞ ôïõò ÂëÜ÷ïõò.
Ðáñüìïéá âÝâáéá áíôßäñáóç ìå ôç äéêÞ ìïõ,
agiuta la alâxearea a minduitilorù ta s-nâ treacâ tu arada
åß÷á êáé áðü Üëëåò ðçãÝò, ÂëÜ÷ïõò, áðëïýò legalâ europeanâ, adzâ putemù s-dzâtsemù câ aestu easti
ðïëßôåò, âïõëåõôÝò, êáèçãçôÝò ðáíåðéóôçìßùí " unù datù europeanù".
êëð, ïé ïðïßïé, áíåîáñôÞôùò ðáñÜôáîçò, ìå Tu unâ turlii i alta, cathi unâ vâsâlii lipseashti s-caftâ s-
ðëçóßáóáí êáé ìïõ ìåôÝöåñáí ôçí ðéêñßá ôïõò, apârâ diversitatea lingvisticâ cu scupolu ti ascâpari di la
êÜðïéïé ôçí áðïãïÞôåõóÞ ôïõò, êÜðïéïé ôçí chireari shi promovari a limbilorù niufitsiali shi a dialectilorù
ïñãÞ ôïõò. tsi li zburãscu cetatsenjlji a atsilui cratù. Avui pistusinea câ
Ç Ýëëåéøç ïðïéáóäÞðïôå áíôßäñáóçò óôï èÝìá shi cratlu gârtsescu tsi cara eara aputrusitù di frixea alithea
áðü ôçí ðáñÜôáîç êáé ç ðñïóðÜèåéá íá ama shi imaghinarâ ti alti limbi zburâti tu vasilii, preayalea,
õðïâáèìéóôåß – «îå÷áóôåß» ôï èÝìá, óôá ayalea, vâsilia a noastâ va s-adarâ jgljioati ninti. Achicâsii
ðëáßóéá åíüò áðëïý áðïëïãçôéêïý
ama zorea tsi u avurâ, tu chirolu di ma ninti, di partea a
ôçëåöùíÞìáôïò ðïõ Ýëáâá áðü ôçí êá ÁñÜðïãëïõ
functsionarilorù di stat shi a factorilor di apofasi localâ,
èåùñþ üôé äåí èá ùöåëÞóåé äñáìáôéêÜ ïýôå èá
äþóåé óôïõò ÂëÜ÷ïõò ôç äéêáßùóç ðïõ tuts atselji tsi avurâ angâtanù ascâparea aiushtorù limbi.
åðéèõìïýí. Duchii shi mini cât njc poati s-ducheascâ omlu cându easti
ÅêöñÜæù ôçí Ýíôïíç áðïãïÞôåõóç êáé acâtsat tu ornjlji ali unâ avinari ufitsialâ cari, cându âlj vedz
äõóáñÝóêåéá ìïõ ãéá ôç óôÞñéîç ðïõ äßäåé ôï cându nu-lji vedz prosuplu. Duchii tsi ansimneadzâ alithea
ÐÁ.ÓÏ.Ê óôïí áíùôÝñù õðïøÞöéï, ôïõ ïðïßïõ ghenochid cultural di partea a fortsâlorù ali vâsilii.
ïé éäÝåò èõìßæïõí öáíôÜóìáôá ôïõ ðáñåëèüíôïò Cu tuti aesti, luyursescu câ njica a mea alumtâ nu fu
êáé äýíáíôáé íá ïäçãÞóïõí óå óôåíùðïýò, ôéò geaba. Luyursescu ma largu shi am pisti tu aesti lucri, va
ïðïßåò åõôõ÷þò ç ðáñÜôáîÞ ìáò êáôüñèùóå íá s-caftu s-dau noima a ideilorù shi a axiilorù tsi li promovedz,
áìâëýíåé óôç äçìïêñáôéêÞ ôïýôç ÷þñá êáé óáò dândalui ahtari soii, curayiu a gairetâljei colectivâ ti progres
êáëþ íá åíåñãÞóåôå Üìåóá.
shi creatsii.
Ìå ôéìÞ
Sotiris Bletsas
ÓùôÞñçò ÌðëÝôóáò
Atena, 5 di apriir 2006
28 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
Tu 15-li di Shcurtu, Vasili UNION FÜR AROMUNISCHE SPRACHE UND KULTUR. e.V.
Barba axi 88 di anj. UNIUNEA TRÂ LIMBÂ SHI CULTURÂ ARMÂNÂ
Cu aestâ apuhii âlji urãmu sh-noi
“Trâ multsâ anji”!, multâ sânâtati, ahoryea, cu numa: “Cutsovlahji” cafi statù, lipseashti s-CAFTA -
banâ lungâ shi puteari di lucru trâ (“Vlahilji njits”, ma putsãnji ca numiru dipriunã, cu curaju, ma, sh-cu vreari
Armânami. ; cuciuc= njicu, pi limba turcã). sh-tinjisiri ti tuti alanti milets cu cari
Treilu evenimentu, fu armãnamea bãneadzã dedunù -, s-lã
“Recomandarea 1333/1997 hibã asigurati di guvernili a cafi unui
Di Freiburg, iu ari scamnulù ULCA, trã limba shi cultura armãnjloru”, statù, idyili andrepturi dimãndati sh-
pritù cari, deadunù cu voi, cilãstãsimù apruchetã di Adunarea Paramentarã di Recomandarea 1333 cari u
shi amintãmù la 24 di Cirishearù a a CE. Recomandarea, fu cãftatã shi amintãmù deadunù, dzua di 24 a
anlui 1997 – adzã, suntu 9 anji di amintatã di armãnami, pritu UlCA, cu mushatlui mesu Cirishearu.
atumtsea -, “Recomandarea 1333 ti agiutorlu a parlametilorù ditù atseali 6 Mi minduiamù s-aducù aminti, tu
limba shi cultura armãnjilorù” -, vremù stati europeani latinofoni sh-cu vrearea aestu mesaju di Freiburg, numili
s-adutsemù aminti cã, aestu a tutãlorù parlamentilorù ditu statili atsãloru tsi deadirã ma mari agiutorù
documentu easti unlu di treili membre la CE. tu alumta dusã pãnã tora pritù
evenimenti ditù suta di anji ditù soni, Pritù aestu documentu, Europa ULCA. Ma, numirlu a loru easti
di atsea ma mari importantsã istoricã pricunuscu, cã, Armãnjlji suntu unù multu mari sh-alidzearea a lorù nu
trã armãnami: populù latinofonù cu limbã shi culturã easti lishoarã. Sh-nu lipseashi s-
Protlu evenimentu fu Iradeaua ahoryea, sh-tuti statili ditù Europa di agãrshimù cã sh-Recomandarea
pi cari sultanlu Abdul Hamid II fu Deadunù, lipseashti s-lji agiutã tra sã- 1333 nu fu amintata lishorù. Atselji
anãnghisitu s-u simneadzã la 9/22 di shi anveatsã limba a lorù la sculii, s-u tsi cãndãsirã, tu soni, Adunarea
Maiu 1906 sh-pritu cari Armãnjilji furã avdã la bãsearicã, radio, tv. s-u aleagã Parlametarã a CE, s-u aproachi, cu
pricunuscuts, cu numa oficialã “vlahi”, dipriunã tu cãrtsã, dzuare, revisti shi sã- unanimitati, fu pareia di ficiurits -
mileti/farã/natsiuni latinofonã, ahoryea shi tsãnã mushatili a lorù arãdz, giocuri, atselji ma bunji ambasadori a noshtri
di alanti milets crishtini ditù Amirãrilja cãntitsi, ta s-poatã s-armãnã sh-tu etili -, cari, alãxits tu mushati stranji
Otomanã. yinitoari, tsi, Atselu di Analtu, vru tra armãneshti, cu arãslu pi budzã, cu
Iradeaua aestã, arupsi, dispãrtsã, s-hibã: Armãnji. djocù shi cãnticù armãnescu,
armãnamea, di miletea a gretslor, tu Aestu ditu soni evenimentu va s- CAFTARA shi AMINTARA,
cari Patriarhia din Poli cilãstãsea s- armãnã di atsea ma mari importantsã ti Strasburg, andreptul sã-shi anveatsã
tucheascã tuti alanti milets crishtini ditu yinitorlu armãnamiljei ma s-achicãsim la sculii limba maternã. Cã nu s-
Amirãrilje. Ea, Irdeaua, pricuniscu ti cã, va s-himù agiutats, cu exudili a cafi hãrsescu, tuts, nitsi dupã 9 anji di aestu
“vlahi”, idyili ndrepturi la limbâ shi unui statù, ti tuti tsi dimãndã Europa, andreptu, cãbatea easti mashi a
cultura a loru, ca ti tuti alanti milets mashi ma s-li VREMU sh-ma s-li sutsatiloru armãneshti ditu cafi statu.,
ditù Amirãrilje. CAFTAMU. Cu zorea, vãrnã guvernu, cari, nu avurã curaju i nu furã axi s-
Iradeaua di la 9/22 di Maiu 1906 fu nu ari borgi sh-nitsi andreptu, s-nã da batã la ushili atsãlor tsi au borgea s-
amintatã di guvernul a “Romãniiljei agiutoari cari nu li vremu sh-nu li discljidã punga a statlui sh-ti limba shi
njicã”, di atumtsea, cari cilãstãsea ca cãftãmu. cultura Armãnjiloru.
tutã latinitatea ditù Balcanji s-aibã Ulca, nu cãftã, vãrnã oarã, tu numa Di Freiburg, ULCA, va s-
idyea limbã sh-numã cu a armãnamiljei, agiutoru, Strasburg, ca cilãstãseascã sh-di aoa nãinti,
latinofonjiloru di-nsusu di Dunãri. ti dicunjari, cã, pãnã tora, nu s-ari Strasburg, tra s-nu hibã agãrshiti
vidzutã, iuva, vãrã Armãnu, cu mãna dimãndãrli trã limba shi cultuta
Doilu evenimentu fu Irinjia/ teasã la tricãtorlji ditu cãljiuri, ashi Armãnjiloru. Ma, tra s-poatã, CE;
Pacea di la 1913. cumù nu s-vidzu tu vãrnã ”casã di s-andrupascã cãftãrli cari nu suntu
a. Ea fu catastrofalã ti armãnami tolerantsã”, mljeari Armãnã (tr-atsea agiutati di guverni, sutsatili armãneshti
cã, di atumtsea, ãshi chiru unitatea shi zboarili “dicunjiaru” shi “putanã”, lipseashti s-CAFTA agiutorlu a CE;
shi putearea pritù ampãrtsãrea a ljei ufilisiti sh-di Armãnji, suntu ditu alti pritu ULCA icã NDREPTU:
la 4-li stati nali ditù Balcani, tuti, limbi, xeani). Armãnjljii, cu praxea Strasburg..
apufusiti s-u chearã ca mileti crishtineascã di acasã, avurã sh-au Cu aesti mindueri, vã pitritsemu , di
latinofonã shi sã-shi mãreascã miletsli arãdz mushati, tinjisiti, shtiu tsi easti Freiburg, cu vreari sh-tinjisiri buni
a loru cu numirlu shi axia Armãnjiloru. arshinea, tinjisescu vrearea, urãri: pãnã di vãrãoarã, cãndu va si s-
b. Pacea di la 1913, pricunuscu – achiãsearea, nu cunoscu leanea, umplã 10 anji di la amintarea a
pritu simnãturli a statilor ditù Balcani, lucreadzã. Cu axiea a lorù, umplu sh- Recomandariljei di Strasburg,
cã Armãnjlji - latinofonji ditù marea elji punga chivirnisitã di guvernili a cafi armãnamea di iutsido si s-hãrseascã di
farã a romanitatiljei ditù apiritã -, unui statù. Trã atsea, vremù s- tuti andrepturli dimãndati di ea.
suntu unã fãlcari ahoryea di atsea di adutsemù aminti cã atselji tsi
andzeanã di Dunãri di cari, atselji tsi cumãndusescu sutsatili armãneshti ditù Prof, Dr. Vasile G. Barba
simnarã Tratatlu di Pace, lji aleapsi,
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 29
Nu potù s-nu scriu sh-mini nâ- shi Ciobanji.....
ndauâ zboarâ cu tuti câ cari nâ
Catandisea a Armânjlorù Potu s-dzâcù shi multi alti lai
shi arshini ma nu vrau ta s-
avdi cumù nâ ancâcemù va s-
arâdâ di noi. Ma nu avemù tsi
ditù Arbinushii dzâcâ vâr câ trecù la muabets
s-fâtsemù, aista nâ fu tihea - u shtimù aisti s-featsirâ shi alidzerli: shi sinferuri personali. Li
multu ghini câ unâ parti di atselji tsi taha Preshedinte Shundi, membri di “Mara dzash ù tuti aisti câ mi doari inima shi
lucreadzâ ti armânami (shi poati elji ashi Cumandaseari” 50% oaminji tsi mini- suflitlu cându ved ù Armânamea
pistipsescu) nâ ari adusâ multu ma multâ lji cunoscu ghini shi shtiu câ suntu cum ù cheari.
znjii 15 di anji ditù soni. turtsâ tu minti shi tu sândzâ! Nu România avu chiro 15 di anji s-nâ
Tora tuts lu cunushtemù Dina Cuvata. grescu nica unù zborù pi armâneashti agiutâ. Agiutorlu a loru nu s-veadi.
Shtimù câ easti omlu cari ari nai ma multi shi scâpolu a lor ù easti s-chearâ Vai easti ndreptu unù zborù dzâsù di
cãrtsâ, gazeti, revisti etc, pi limba Armânamea! Aistâ sutsatâ scoati shi unù Armânù bunù ditù Elada, Miciu
armâneascâ shi ti armânami. unâ gazetâ shi multi cãrtsâ pi Bacu, ljirtatù s-hibâ: “... acum nici Ro-
Multsâ di noi lu-angiurãmù. Shi nâslu armâneashti. S-dzâtsemù câ tuti aisti mania nu mai este a romanilor...”.
nâ angiurâ. Mini escu sigurù ti unù lucru: suntu buni. Cari li canta? Cu tuti aisti mini voiù s-pistipsescu
Inima a lui bati ti Armânami! (adhyivâseashti). Cumândâserea a câ va s-yinâ dzua cându shi România
Nu potù s-dzâcù idhyiulù lucru ti unâ sutsatâljei nu stie armâneashti! va s-toarnâ caplu câtâ armânami shi
parti di armanjlji dit ù Shchiparii Shcoala di Diviaca, amù dzâsa shi altâ Armânji. Vai vrea Dumidza s-nu hibâ
(Arbinushii). Shtimù multu ghini cumù oarâ, easti unù lucru bunù ca idei ma cama amânat ù!
dupâ anjlj ’90 s-adunarâ Tirana tuts nu vedù s-easa vârâ tinirù di la aista S-u shtits câ tu Arbinushii bâneadzâ
Armânjlji shi ahurhirâ unù lucru tsi pârea shcoalâ ta s-grâiascâ shi sâ scrie pi ninga Armânji-Armânji ! Nu suntu
ca va s-hibâ unâ renashteri. armâneashti! Nu ari stepsu tuts ca atselji tsi cunushtets voi. Bati
Vidzumù cumù anù dupu anù s-featsirâ abecedarlu tsi-lu ufilisescu aclo. ninga Inima Armâneasca!
di unâ parti di la calea a Armânamljei. Ari stepsu inima a loru tsi nu bati ti Dzâtsi unù zborù Dina: Armânjli
Multsâ tricurâ la Grecù. S-bâturâ shi s- armânami. Atsea shcoalâ esti unâ suntu ca cânjlji. Unù s-alatrâ shi
batù cu bushlu tu cheptu câ Armânjlji bunâ justificari ti Sutsatâ, poati shi ti arsarù tuts ca luchi! Lipseashti s-nâ
suntu Elinji shi câ mash Elada easti Ambasada ali Rumânii, cumù câ tu agiutãmù unù cu alantu. Shi agiutorlu
singura a noastâ ascâpari. Arbinushii s-lucredzâ multu. nu easti pâradz! Pâradzlji lipsescu ma
Aistâ parti di Armânji suntu atselji tsi S-nâ turnãmù la bursili tsi statlu cându suntu ufilisits ti Armânami!
agiutarâ shi agiutâ ta si s-disfacâ sculii românescu ari datâ ti cilimeanji a Lipseashti vreari ti Armânami, ti
pri limba gârtseascâ tu hoarili di Armânji Armânjlorù ditù Arbinushii. Nu vedù limba, cultura a noasta furatâ di soi
shi nitsi unù zborù ti shcoli pi armâneashti. unù di atselji 1000 tsi s-turnarâ tu di soi di bastardzâ! Nu vremù stat,
Tuts Armânjlji ditù sud (shi mini) au tora Arbinushii ta s-greascâ ti Armânami. nu vremù sinuri di natsionalismu
pashapoarti gârtseshtsâ! Shi di atselji 1000, 700 suntu Arbineshi, lândzitù. Vremù libertatea (elefteria)
Vinimù la “Armanjlji” di Tirana. Anù multsâ di elji shi muslimanji cu a noastâ ta s-himù Armânji cumù nâ
tsi tricu s-featsi adunarea a Sutsatâljei “adeverintsâ” di la Sutsatâ câ sintu aru alâsatâ pâpânjlji shi dadili a
ditù Tirana cu Preshedintili Dn. Vangjel Armânji. Di câti ori aru vinitâ oaspits noasti! Dhinamii shi minti ti polimù
Shundi. (Prof?!). Unâ cumatâ di carti di la Ministerlu Român di Externe i di shi tufechi nu avemù, shi nica poati
alichitâ pi grendi dzâtsea: “Asambleja III- Invãtsãmânt, delegatsia fatsi shi unâ nu lipseashi s-avemù ma lipseashti
te e Shoqates Arumunet e Shqiperise” adunari (andamusi) cu tinirlji Armânji s-li adunãmù puterili a noasti ti unâ
(pi limba shkipatariloru !!!??) shi tut tsi tsi aru studiatâ tu Rumânii. Am ù “Revolutsii” Renashteri ditù Soni.
si gri tu aistâ adunari eara pi vidzutâ fotografiili tu “Frãtsia”. Nitsi Armânjlji cari va s-yinâ dupu noi nu
arbinusheasca - nitsi unù zborù pi limba unù di nâshi nu easti Armân. Ma multu va s-aibâ aestâ ocazii!
armâneascâ!?! sintu Arbineshi natsionalishtsâ tsi nu Haidi s-nâ ngiurãmù unù cu alantu,
Mini cu Spiru Fuchi stâteam ù tu voru s-avdâ di Armânji shi di s-nâ bitem ù , ma s-u fâtsem ù ti
mardzinâ, ninga firidhâ shi trimburamù. armânami. Ti nâshi noi himù Ghiftsâ Armânami.
15 di anji di Sutsata Altin Kaso
Protlu hotel di Moscopole mutatu di Vasili Capurani
Armâneascâ shi mash “...a cari easti apandasea la
cumândâserea a alãtrarea-al Iani Gusho! Aesta
Sutsatâljei nu greashti pi easti situatsiea cu vindearea-
limba armâneascâ. Unù a Armanjlor di Gusho sh-di
di nâshi si sculã shi Shundi tu-aeshtsa 15 di-anji.
ahurhi s-greascâ: “Noi Aesti li dzac sh-mini ma
ortodocshi di-tu ehtsarlji-ansar shi mash
Tirana.....” S-ti ascapa angiura ta s-nu si veada ca nu
Aia shi Afendu cumù s-fatsi tsiva shi cheari
dzâtsi Prof. armanamea ti njits shi psefti
Candroveanu. Aistâ interesi-a lor!
easti arshini! Dupu tuti Dina Cuvata
30 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMÂNEASCÂ
Apandisea alù
Tu suflit nu S-lom urnechi shi Horea Hristu
moari nada di la altsâ
Cu tuti cã tricurâ cama di 15 anji di
Sâ shtibâ tuts.
Mutafi di bombi ashtirnurâ Uvreilji
cãnd câdzu comunismul, mash tu R pisti Palistinieanji shi Libanezi. Ahântu chiro câtù avemù tiniri ca
Macedonia Armânjilji au tuti ndrepturili Vâtâmarâ cilimanji, muljieri, aushi ma Adriana Docu, cai cu tutù suflitlu
di populù minoritar, tu alanti stati iu nu puturâ si-lji minâ ditù locurili di iu pistipsescu dealihea câ himù unù
bâneadzâ s-featsirâ ceapi njits. suntu di totâna cu tuti cã limba shi populù cu unâ limbâ ahoryea di alanti
Sinferurli, pi niscãntsâlji di Armânji, âlji religia a lorù easti unâ cu alanti tsãri milets cu cai bânãmù, vloarâ nu va
aduc s-nu aleagâ ghinili di arãu icâ arabi. s-chearâ limba armânâ shi va s-
albulù di laiù. Mash la noi, la Armânji, cumù amintãmù ayonjea ndrepturili di
Noi, maca nu avumù tihi di unù statù, vidzumù niheamâ zori tu locurili a minoritati tu tuti craturili iu bânãmù
a noci acâtsarâ s-hibâ patriots ti statili noasti ditù Macedonia, nâ lomù lumea tu Balcanji.
iu bâneadzâ. Agiumsirâ eroi natsionali, n capù shi nâ arâspândimù iu vidzumù Pistipsescu câ va s-li amintãmù câ
generali, mitropolits, minishtri, cu ocljilj. avemù di partea a noastâ averlu cai
academicieani, oaminji di shtiintsã, Armânjilji a noci vinirâ tu Românii di nâ si furnisi di la Dumidzã di umplurâ
scriitori, artishtsâ cu cai noi tuts nâ ma ghini shi trapsirâ nitraptili tu chirolu armânjilji Sala a Palatiljei di Dzua
alâvdãmù. comunistu. Fumù deportats, umplumù Natsionalâ a noastâ.
Ma s-nâ minduimù ghini, tuti aisti Nu dupunã harlu al Dumidzã pisti
ahãpsili cu Armânji ti unâ cauzâ cai
personalitãtsi nu featsirâ cam ici tsiva academicieanjlji români shi grets ta
nu eara a noastâ.
sâ-lji lunjineadzâ, ashâ câ s-batù capù
ti Armânami i cã nu ira chirolu, i cã Nu nâ caftâ nitsiunù s-agiundzemù
ân capù teoriili a lorù shi s-ashtergu
vrurâ sh-nu puturâ. martiri ti cauza armâneascâ, poati nitsi unâ pi alantâ. Armânji di a noci pi
Armânjlji, mash Dumidzãlu lji-agiutã nu avemù bâruti ti aistâ, ma câftarea cai sinefururli di unâ pâni ma albâ
ta sâ-shi tsânâ limba shi adetsli. a ndrepturlorù ti minoritari a Armânjilor âlji pimsirâ s-aleagâ identitatea di
Dumidzãlu lâ deadi unâ mari doarâ, s-hibâ permanentâ (niacumtinatâ) Român i di Grec, easti tsiva normal
natsionalismulù pritù amintari. Ashã câ pânâ tu bitisita a lucrului. shi s-tihiseashti la tuti miletsli. Ma pi
noi nu putemù s-bânãmù unù fârâ S-avdzãm mash di ghini, atselji Armânji cai imnâ cu cãrtsâ shi
alantu, nâ câftãmù un pi-alant ta s-himù Horea Hristu memorii la guverni nu va si-lji ljeartâ
deadunù shi la ghini shi la dzãli pisimi nitsi Dumidzã. Nitsi Ghiftsâlji, nitsi
cum ni sânt adetsli.Tu suflitlu a Uvreilji pi cai sinefururli âlji featsirâ
Armânjilor vloarâ nu moari nada shi Apandisea ali s-aleagâ identitatea di Român nu
scot tu padi giocuri shi cãntitsi, jurnali Adriana Docu bâgarâ cheadits la comunitâtsili a lorù
tu limba armâneascâ shi tu soni va s- ashâ cumù facù niscãntsâ Armânji.
amintãmù ndrepturili di populù Mash Dumidzãlu poati si-lji abatâ di
Zboarâ mãri la calea tsi u loarâ shi s-nâ agiutâ s-
minoritarù tu tuti statili iu bânãmù,
himù pricunuscuts ca populù
Mãri zboari dzâts, ma totâna fumù ahoryea. Iuva tu lumi nu s-fatsi la
P.S. Azâ, 26 Shcurt 2006, s-tsânu ninga alantsâ ta s-veadâ dunjeaua cai tihiseari tsi tuti s-facù cu vrearea alù
atsea ditù soni slujbâ religioasâ tu himù noi, shi agârshimù di noi, di isnafea Dumidzâ.
bisearica Sâmtulù Dimitrie di a noastrâ, di zboarâli a noastri sh-câtù Doamne, agiutâ-lji Armânjlji!
Bridgeport - U.S.A., bisearicâ di pirifanji himù, sh-alantâ lumi s-alavdâ
anãltsatâ di Armânjlji ditù Macedonia cu oaminjlji a noci cai agârshirâ câ sânt Cu tânjie, Horea Hristu
vinits tu Americâ. Cai shi la cai u vindu
Armânji, vahi va s-yinâ sh-dzua atseauâ
bisearica nu ma ari importantsã..., cându nu va s-ma dzâtsemù câ himù Apandisea alù
Importantu easti câ sinferurli âlji facùGrets, Românji, Bbulgari, etc. sh-câ
Armânjlji s-nu aleagâ albulù di laiù shi Nick alù Cheaici
tutù va s-pricunushtemù câ himù
s-nu veadâ cã pitù aistâ manevrâ s- populù sh-câ avemù unâ limbâ tsi nu Dl. Horea Hristu
ashteardzi torlu a Armânjlorù. va s-chiarâ câ va unù sh-alantu dupâ Patriot Machidon-arman cu buni
Shi mini cai ânyisamù s-avdu limba cumù âlji si uidiseashti. uraciunji.
armânã tu bisearicã. Ditù gura a-ta sh-tu urecljili alu
S-avdzãmù mash di ghini, Adriana Docu Dumidzã!!!
Poati vârna oarâ va s-anchirdâsimù
Horea Hristu ti sinferlu a nostu.
N. Cheaici
BANAARMÂNEASCÂ Nr. 1/2 (43/44), 2006 31
S.C.PHOENIX
INTERNATIONAL
COEXIM LTD
Str. Buzesti nr. 75 sector 1
Bucuresti j40/10834/1994, CUI
6791577 Atribut fiscal R.
Închirierea si subînchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate
Bloclu cu seamnili a firmiloru tsi
au scamnu tu elu cumu shi bloclu
dinâpoi, tsi tora s-mutã, suntu a
tinjisitlui Armânu Gheorghe Vasile
di Bucureshti.
Âlji hãristusimu a tinjisitlui Yioryi
Vasile s-anichiseascâ di aoa shi nclo
sh-ma multu, s-agiungâ sh-ma avut
shi s-nu s-agârsheascâ ca niscânti
ori s-lji agiutâ Armânjlji shi
Armânamea, ca cumu u featsi cu
noi aoa sh-unu anu, di scoasim unu
Restaurantul InterMacedonia numiru di revistâ.
di Bucureshti easti loclu iu, dupâ
câdearea a comunismolui sh-di cara
nicuchiru pisti elu agiumsi Armânlu
Constantin Rudu, s-featsirâ nai ma
multili di manifestatsii armâneshtsâ.
Aoa s-facu aproapea tu cafi Sâmbâtâ
shi Dumânicâ numtsâ armâneshtsâ,
manifestatsii culturali armâneshtsâ, ca
cumu furâ durusearea a Premiilor
Bana Armâneascâ, cumu shi seri
armâneshtsâ ti tinirlji Armânji.
Di psânu chiro, domnul Rudu, tu
nastânga a restaurantului cu musheata
numâ, ma mutã unâ pãlati cu doauâ
patomati, pãlati tsi easti mutatâ ma
multu ti emburlâchea a lui cumu sh-ti
atsea a niscântorù emburi arushi. Âlji
urãmù ambâreatsâ multâ a domnului
Rudu, multu amintaticù shi, cara s-
poatâ shi s-ma aibâ vreari, s-nu-lji
agârsheasacâ s-lji-agiutâ atselji cari s-
alumtâ ti amintarea a Armânamiljei.
Spectatorlji tsi loarâ parti la Gala a Premiilorù Omlu a Anlui - editsia a IX-a shi la Festivalu
di Folclorù Armânescu - editsia a III-a, di la sala ARCUB di Bucureshti, ditù 25-li di Martsu 2006.