PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI Curs 1

Bibliografie: “Protectia juridica a drepturilor omului” – Nicolae Diaconu, editura Universul “Protectia juridica a drepturilor omului” – Nicolae Purda, juridic 2007 “Protectia juridica a drepturilor omului” – Victor Duculescu 2004 “Drepturile omului” – Dumitru Mazilu

Conceptul “drepturile omului”
1. terminologie: problema omului ca s,ubiect de drept international 2. scurt istoric

1. Precizari introductive
Problematica drepturilor omului a bdevenit o preocupare centrala a tuturor statelor indiferent de deosebirile ideologice, culturale, economice sau sociale. Acceptarea unanima a filozofiei drepturilor omului poate fi uneori doar formala si superficiala, insa niciun guvern nu o contesta. Ca dovada, majoritatea statelor lumii au aderat la cele doua pacte internationale elaborate sub egida O.N.U.: Pactul International cu privire la drepturile civile si politice si Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale. Mai mult, ,sub egida Consiliului Europei s-a creat un sistem jurisdictional pentru protectia drepturilor omului deosebit de eficient in cadrul Curtii europene a Drepturilor Omului. Precizari terminologice in prima etapa istorica, drepturile omului mai erau denumite si “drepturi naturale”; abia mai tarziu, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, acestea au fost denumite si “drepturi ale omului”, “drepturi ale barbatilor”, etc. in limba engleza a fost consacrata initial ca “rise of men” expresie cu tinta discriminatorie; de aceea s-a inlocuit cu expresia “human rights” in limba franceza se vorbea de “droits de l’homme” tot cu nuanta discriminatorie, expresie care insa se mentine si in prezent

Problema: daca omul poate sa fie considerat ca subiect al raporturilor de drept international public? Opinii: 1. unii autori considera ca omul este subiect de drept international (“conceptia internationalista”) - argumente: a) omul este destinatar al drepturilor si obligatiilor create prin taratatele internationale (exista paste 300 documente internationale) b) persoana fizica poate depune personal plangeri la diferite organizatii internationale pretinzand ca leau fost incalcate anumite drepturi prevazute in tratate c) persoana fizica poate fi subiect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarsesc fapte care sunt incriminate ca infractiuni internationale 2. alti autori considera ca omul nu poate fi subiect de drept international public (majoritatea) - argumente: a) faptul ca omul este beneficiar al reglementarilor tratatelor internationale nu-I confera calitatea de subiect de drept international, pentru ca acestea creeaza obligatii numai fata de statele parti nu si fata de

1

persoanele fizice; mai mult, drepturile si libertatile fundamentale decurg din legislatia nationala a statelor parti ca si garantarea lor concreta b) desi persoana fizica poate adresa plangeri in cadrul diverselor organizatii internationale, este vorba doar despre un drept procedural si nu despre un drept material substantial. Atat drepturile procedurale cat si drepturile materiale sunt necunoscute in tratatul la care este parte respectiva persoana fizica c) faptul ca persoana fizica poate fi subiect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarseste o infractiune internationala (genocid, pirateria, traficul de stupefiante, crimele de razboi, crimele contra pacii ,si umanitatii) nu ii confera calitatea de subiect de drept international deoarece aceste infractiuni internationale sunt prevazute in legislatiile interne ale statelor (coduri penale). In ceea ce priveste crimele de razboi si crimele contra pacii si umanitatii, raspunderea penala a subiectului in cauza este consecinta raspunderii internationale a statului sau, atunci cand individul respectiv a actionat in calitatede organ de stat. De altfel, stautele tribunalului pentru Iugoslavia si Uganda acorda prioritate instantelor nationale ale statelor in cauza, iar tribunalele internationale au un caracter subsidiar. Acest principiu sta la baza tratatului adoptat la Roma in 1997 privind Statutul Curtii Penale Internationale. In concluzie, persoanele fizice sunt subiecte de drept intern, situatie care le acorda capacitatea de a avea drepturi si obligatii ce pot proveni atat din ordinea juridica nationala,cat si din ordinea juridica internationala. Originea acestor norme juridice care reglementeaza drepturile si obligatiile persoanei fizice nu-i confera calitatea de subiect de drept.

2. Scurt istoric la reglementarilor
Primele preocupari privind protectia drepturilor omului Conceptul propriu-zis de “drepturi ale omului” a aparut in perioada premergatoare revolutiilor burgheze din Europa si America, conturand idei formate inca din Antichitate si Evul Mediu (in Grecia Antica). Istoria propriu-zisa a drepturilor omului incepe in Marea Britanie, odata cu Magna Charta Libertatum (1215) care rfeprezinta primul document in care se prefigureaza dimensionari juridice ale drepturilor fiintei noastre. 1). Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului 1789 – Revolutia Franceza 2). Constitutia Franceza din 1791 Aceste doua acte exprima filozofia drepturilor nationale, accentuand drepturile individuale si consacrand idei prevum: egalitatea, prezumtia de nevinovatie, protectia impotriva retroactivitatii legii. Principalele limite ale Declaratiei constau in faptul ca acesta nu prevede drepturi economice si sociale si nu se refera la drepturile populatiei din coloniile franceze. 3). Declaratia de Independenta Americana (1776) proclama idei precum: egalitatea, dreptul la viata, dreptul la libertate, dreptul la urmarirea fericirii. De asemenea continea idei de avangarda breferitoare la independenta justitiei, subordonarea militarilor fata de puterea civila, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu juriu. 4). Secolul XX consacra aparitia primelor reglementari internationale si are loc “externalizarea” drepturilor omului. a). 1919 – Organizatia Internationala a Muncii care a elaborat numeroase conventii dar si recomandari. b). Perioada postbelica – preocuparile comunitatii internationale se concretizeaza in crearea unui asa-numit drept international al drepturilor omului, iar protectia individuala depaseste granitele unui stat, devenindo problema internationala. c). Carta O.N.U (26 iunie 1945) afirma in art.1, paragraful 3: “necesitatea respectarii drepturilor omului si cooperarea internationala”. Aceasta este prima consacrare de ordin general a protectiei drepturilor omului printrun tratat cu vocatie de universalitate (sunt 198 de tari membre).

2

- se stipuleaza ca statele au obligatia generala de cooperare pentru respectul universal si efectiv al drepturilor omului - cu toate acestea, lacunele Cartei O.N.U. raman considerabile: se recunoaste puterea organelor sale de a elabora studii si recomandari, dar nu defineste continutul drepturilor omului si nu contine nicio garantare a acestora - marele merit al Cartei O.N.U. este acela de a fi introdus protectia drepturilor omului in ordinea internationala, pentru ca prin aderarea la Carta O.N.U statele parti recunosteau ca problema drepturilor omului estede interes international d). Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948) este primul document international care enumera drepturile civile si politice, economice, sociale si culturale. Desi nu are forma juridica a unui tratat, are meritulde a fi declansat un proces de elaborare a unor tratate internationale care sa puna bazele dreptului international al drepturilor omului.

Curs 2
TRASATURI ale drepturilor omului: a. sunt drepturi subiective, absolute, opozabile erga omnes, fiind respectate in caz de nevoie prin forta de coercitie a statului b. sunt drepturi esentiale, adica indispensabile pentru existenta si normala dezvoltare a fiintei umane, inalienabile c. drepturile sunt consacrate si garantate atat prin constitutie cat si prin diverse alte acte normative, interne si internationale

Drepturile femeii si ale copilului
Scurt istoric al reglementarilor drepurilor femeii: 1. Majoritatea filozofilor antici , justificau inegalitatea sociala si juridica dintre barbati si femei, prin faptul ca acestia nu erau inzestrati cu aceleasi talente si capacitati, femeia fiind considerata o fiinta inferioara; 2. Evolutia spre religiile monoteiste s-a derulat tot sub semnul patriarhatului, astfel incat religia crestina, mozaica si musulmana rezervau femeii o pozitie inferioara; 3. Societatea antica si societatea evului mediu au perpetuat acesta pozitie de subordonare sociala si politica a femeii; Istoria miscarii feministe - Incepe in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea in contextul in care societatea burgheza nu permitea femeilor sa devina concurente directe cu barbatii in procesul de productie; astfel ele aveau posibilitati limitate de educatie, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau semna contracte, nu puteau sa munceasca(sau daca munceau erau remunerate inferior fata de barbati). - In privinta hotararilor judecatoresti referitoare la divort si custodia copiilor, femeile erau dazavantajate in mod clar; - In Europa istoria miscarii feminste incepe odata cu Revolutia Franceza(1789), atunci cand multe femei au luptat pe baricadele revolutiei; - Acesta este contextul istoric in care a fost elaborata “Declaratie drepturilor femeii si ale cetatencei”;

3

A doua miscare feminista s-a desfasurat incepand cu 1969: . Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (art.luptau pentru remunerarea muncii casnice .se infiinta Comitetul ONU pentru eliminarea discriminarii fata de femei b) capaciatatea juridica egala Sediul materiei: art. cat si de autorizatia Autoritatii Tutelare. a recunoscut dreptul de vot femeilor abia in 1944 (norvegia-1905. drepul femeii de a incheia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul Sediul materie: DUDO(art 16). 1.14. varsta minima si inregistrarea casatoriei -1962 (in vigoare-1964). barbatul si femeia pot primi dispensa de varsta de 2 ani. Adunarea Generala a ONU a adoptat declaratia cu privire la eliminarea discriminarii fata de femei (1967): “discriminarea este considerata o infractiune contra demnitatii umane” indiferent de domeniu 2). elvetia-1971). Carta ONU (1965) proclama egalitatea juridica a femeii cu barbatul . 4. In Franta asociatiile femeilor criticau in special normele juridice referitoare la casatorie existente in “Codul lui Napoleon”. Conventia cu privire la consimtamantul la casatorie. 4 . conform legii nr.Cele doua pacte: Pactul cu privire la drepturile civile si politice. 6. 3. Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite.3 . c) drepturi legate de casatorie si familie 1).DUDO consacra principiul egalitatii in art. minorul care se va casatori va avea nevoie atat de consimtamantul parintilor sau tutorelui. 5. sociale si culturale consacra egalitatea in art.23). precum si Protocolul nr.15 din “Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei” care prevede capacitate civila dar si procesuala egala intre barbati si femei . abrogand orice acte juridice discriminatorii .- Prima miscare feminista in SUA se situeaza in 1848-1914 – femeile militau in special pentru drepturi civile si economice(dreptul de vot a contituit initial un rol secundar in acesta lupta). 8 . pentru motive intemeiate.obligatia statelor parti de a reglementa pe plan intern principiul egalitatii juridice a femeilor cu barbatii. si Pactul international cu privire la drepturile economice. CEDO (art 12). Ziua de 8 martie a fost declarata ca zi internationala a femeii prin a doua conferinta internationala a femeilor socialiste . de la Copenhaga din 1910.protejarea angajatelor insarcinate Dupa al doilea Razboi Mondial.11 anexat la CEDO Ce inseamna drepturile femeii: a) eliminarea discriminarii 1).defineste discriminarea = orice diferentiere.luptau pentru acordarea unui salariu egal pentru munca de valoare egala . barbatul si femeia se pot casatori la varsta de 18 ani. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discrimare fata de femei (1979. 6.In legislatia noastra. Chiar daca Franta a fost prima tara europeana care a introdus principiul votului egal si universal pentru barbati. intrat in vigoare-1989): .luptau pentru legalizarea avorturilor (astazi in majoritatea legislatiilor europene si americane este legalizat avortul pana cand sarcina a ajuns la 12 saptamani) . excludere sau restrangere de drepturi bazata pe sex .288/noiembrie 2007.CEDO consacra principiul nediscriminarii (inclusiv al nediscriminarii sexuale) in art.

parintii au in egala masura obligatia de a-i creste si educa pe copii(chiar daca sunt divortati!!!) d) dreptul la munca si la o remuneratie egala pt munca de val egala O problema ce a constituit obiectivul central al luptei pentru emanciparea femeii dusa de catre miscarile feministe. la promovarea in munca. beneficiind de o procedura privilegiata 3). in mod sintetic urmatoarele: . a fost asigurarea dreptului la munca si la remuneratie egala cu aceea a barbatului .Prin dreptul femeii de a incheia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul se intelege: . sociale si culturale (art.casatoria sau divortul dintre cetatenii proprii ai unui stat si respectiv femeile de cetatenie straina sau apatrida nu produc efecte automate asupra cetateniei femeii casatorite .egalitatea in drepturi si obliagtii atat intre soti cat si intre parinti si copii .12 din aceaasi Convetie prevede in mod sintetic urmatoarele: .o straina casatorita cu un resortisant poate sa dobandesca la cerere cetatenia sotului sau.10 din Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei prevede. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discrimare fata de femei.dreptul la un salariu egal pentru munca de valoare egala .protectie pentru prevenirea concedierii pentru probleme de maternitate Curs 3 e) drepturi in domeniul educatiei si sanatatii 1) Drepturi in domeniul studiilor Art.consimtamant liber exprimat la incheierea casatoriei .acces in conditii de egalitate la diverse programe de educatie 2) Dreptul la sanatate Art. egalitatea sotilor in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti Sediul materie: Conventia pentru inlaturarea tuturor discriminarilor fata de femei si Protocolul nr.accesul in conditii de egaliatate la serviciile medicale. protectia speciala in perioada de graviditate si dupa nasterea copilului pana la 2 ani 5 .7 anexat acesteia care prevad: . pentru munca de val egala Sediul materie: Pactul international cu privire la drepturile economice.parintii au drepturi si responsabilitativegale in toate problemele care privesc pe copii lor .dobandirea sau pierderea cetateniei sotului resortisant al unui stat nu are efecte asupra cetateniei sotiei sale .7). care prevad: . si respectiv.egalitate in privinta dreptului de a cere desfacerea casatoriei si acordarea custodiei copiilor minori . cetatenia femeii casatorite Sediul materiei: Conventia asupra femeii casatorite . cu acelasi corp profesoral si avand acelasi criterii de evaluare scolare .obligatia statelor membre de a elimina din legislatia interna orice prevederi discriminatorii cu privire la salarizare egala .obligatia statelor parti la conventia din 1964 de a reglementa in dreptul lor intern varsta minima la incheierea casatoriei 2). in privinta masurilor de securitate sociala si ocrotirii sanatatii .acces in conditii de egalitate la studii – pe baza acelorasi programe.eliminarea discriminarilor la angajare.

A fost preluata in proiectul de tratat de la Lisabona. g. aceasta conventie la care au aderat 190 de state defineste notiunea de copil.5 . copiii si tinerii au dreptul de a fi educati fara violenta. alin. care coordoneaza cooperarea internationala in domeniul protectiei drepturilor copilului a statelor parti ale ONU. Conform Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. e. copiii si tinerii au dreptul la sanatate si asistenta medicala. copiii si tinerii au dreptul de a convietui cu parintii lor si daca sunt separati de acestia au dreptul de a pastra legaturi personale cu ei Continutul acestor drepturi: 1) Copilul are dreptul la viata de la nastere si chiar de la conceptie. 5) .84\1984) . si prostitutiei DREPTURILE COPILULUI Protectia drepturilor copilului Documentele internationale. b. precum si drrptul de a urma studii superioare. 6 . la timp de joaca si de activitati culturale. la timp liber. f. abuzurile si exploatarea fiind interzise. acestea pot fi rezumate in 10 puncte esentiale: a. de a-si exprima opinia si de a fi ascultati. copiii si tinerii au dreptul de a beneficia de protectie in caz de razboi (chiar si la copii refugiatilor) j.18 din 1990.6. In cadrul ONU s-a creat in 1946 UNICEF. Sediul materiei: . nici o sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata impotriva unei persoane care nu a implinit 18 ani.Conventia cu privire la drepturile copilului adoptat in 1989 – Romania este parte la aceasta Conventie prin legea nr. i. 24. atentatelor la pudoare.1 de la Geneva adoptat in 1977 femeile se bucura de o protectie speciala in caz de conflict armat impotriva violurilor. copiii si tinerii au dreptul la vacanta. a rasei sale. adoptata la Nisa in anul 2000). copiii si tinerii au dreptul de a fi protejati de explotarea economica si sexuala h. copiii si tinerii au dreptul de a se informa. in conditiile legii . ca fiind acea persona care nu a implinit varsta de 18 ani cu exceptia cazurilor in care deplina capacitate de exercitiu se dobandeste mai devreme.Declaratia Universala a Drepturilor Omului in art.Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (art.conform Protocolului nr.. dar si legislatiile interne ale statelor acorda o atentie prioritara si speciala drepturilor copilului. d. Femeile insarcinate nu pot fi condamnate la pedeapsa cu moartea. c. Conform art. niciun copil nu va putea fi dezavantajat din pricina sexului sau. a limbii pe care o vorbeste sau a religiei sale (exista insa unele diferente intre copiii legitimi si nelegitimi). 32.Pactul International cu privire la drepturile civile si politice (in art.6 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice. toti copiii si tinerii au drepturi egale. copiii si tinerii au drrptul la studii elementare gratuite.Conventia de la Haga asupra protectiei drepturilor copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale (adoptata in 1983 si ratificata de Romania prin legea nr. copiii si tinerii cu dizabilitati au dreptul la o protectie speciala si la participarea activa la viata sociala.

In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. iar in cazul in care este separat de unul sau de ambii parinti.2) Dreptul la un nume si la domiciliu – ca parti ale starii civile prin care persoana se indentifica in familie. accesul in conditii de egalitate la invatamantul superior.8) . daca aceasta considera ca ascultarea copilului este necesara pentru solutionarea cauzei – art. precum si dreptul de a primi informatii si sfaturi corespunzatoare varstei sale. 25 din lege . precum si cu orice alte persoane fata de care dezvolta legaturi de atasament (cu exceptia cazurilor in care instanta interzice aceste legaturi . 5) Dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai.14) . dreptul la joaca) . 7) In materia adoptiei internationale. dar fara a-l putea obliga in acest sens. iar acesta are dreptul de a-si pastra numele.24 .22 . corporale si nici acelea 7 .art.dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale: prin inresgistrarea sa imediat dupa nastere. intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 si care are marele merit ca este prima lege in care sunt enumerate drepturile copilului: .drepturi de performanta (dreptul la educatie.dreptul de protectie (dreptul la viata.art. de constiinta si de religie . Rezumand. chiar si un copil care nu a implinit varsta de 10 ani poate fi ascultat de catre autoritatea competenta. In tara noastra. 3) Dreptul de a dobandi o cetatenie (chiar in situatia copilului nascut din parinti apatrizi sau a copilului gasit pe teritoriul unui stat). se face numai cu acordul reprezentantului legal pana la implinirea varstei de 14 ani . societate. el are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia (cu exceptia situatiei in care mentinerea unor astfel de legaturi personale ar fi periculoasa pentru normala dezvoltare a copilului). spatiu. care prevede principiul subsidiaritatii adoptiei internationale fata de cea nationala.272/2004.16 si 21 din Conventia de la Haga). dreptul de asociere) . la sanatate. la o normala dezvoltare fizica si psihica. cetatenia si relatiile de familie in conditiile legii (art. a fost adoptata legea nr.copilul are dreptul la respectarea personalitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice si tratamentelor umilitoare si degradante. dar religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara acordul acestuia. cu rudele sale. 6) Dreptul la educatie – accesul la invatamantul primar obligatoriu si gratuit.273/2004. intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 privind regimul juridic al adoptiei. exista 4 mari categorii de drepturi ale copilului: . copilul care are discernamant are dreptul de a-si exprima opinia. participarea copilului la dezbateri publice in cadrul unor programe audio-vizuale.copilul are dreptul de a avea relatii personale cu parintii sai.copilul are dreptul la protejarea imaginii sale si a vietii sale intime.art.copilul are dreptul la libera exprimare. Copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa isi aleaga singur religia .copilul are dreptul la libertatea de gandire.dreptul de participare la viata sociala (dreptul la informare. 4) Dreptul la sanatate. la protectia impotriva exploatarii sexuale si economice) . Parintii au dreptul sa aleaga numele si prenumele copilului. aceasta se subordoneaza adoptiei nationale (art. dreptul la cultura.alte drepturi (drepturi referitoare la relatia copilului cu familia) LEGISLATIA NATIONALA In dreptul roman a fost adoptata legea nr. in acest sens. dreptul la libera exprimare. Masurile disciplinare nu permit sub nicio forma pedepsele fizice.parintii il indruma pe copil pentru alegerea unei religii.

adoptarea de conventii internationale. la crearea ONU prin Charta ONU. la propunerea ECOSOC – art.care ii tulbura normala dezvoltare fizica si psihica – art. au existat controverse privind competentele acestei organizatii privind drepturile omului. care contine doar angajamentul general al statelor de a actiona separat sau in comun in vederea indeplinirii obligatiilor specifice.coordoneaza activitatea institutiilor specializate ale ONU 8 .discutarea oricarei probleme referitoare la drepturile omului (sub rezerva art. Adunarea Generala ONU Este organul cel mai reprezentativ al ONU.initiaza studii si face recomandari pentru respectarea drepturilor omului fara niciun fel de discriminari – art.56 din Charta ONU. ONU – Organizatia Natiunilor Unite Este cea mai importanta organizatie internationala. care are preocupari in acest domeniu. Structura ONU 1) Adunarea Generala ONU 2) Consiliul Economic si Social – ECOSOC 3) Consiliul de Securitate 4) Consiliul de Tutela 5) Curtea Internationala de Justitie de la Haga 6) Secretariatul. 28. paragraful B din Charta ONU .13. prin concesii reciproce intre statele Americii Latine. ORGANIZATII INTERNATIONALE CU PREOCUPARI IN DOMENIUL PROTECTIEI DR OMULUI 1.infiinteaza organe subsidiare . Initial. paragrsful 3 . paragraful 7 din Charta ONU – care prevede interzicerea amestecului in treburile interne ale unui stat) .62. 2. cu vocatie universala. In final. au competenta urmatoarele organe principale: • Adunarea Generala ONU • ECOSOC-ul • Secretariatul ONU I. Competenta in domeniul drepturilor omului consta in urmatoarele: . intrata in vigoare in octombrie 1945. dar fara a se stabili obligatii concrete prevazandu-se pentru Adunarea Generala doar competenta de a face studii si recomandari in domeniul drepturilor omului. socialiste. capitaliste s-a ajuns la redactarea art. condus de Secretarul General al ONU In domeniul drepturilor omului. In acest context. copilul are dreptul de a depune singur plangere la autoritatile competente vizand incalcarea drepturilor sale fundamentale. in care fiecare stat are drept la vot.

activitatea Consiliului se va ghida dupa urmat princ: universalitatii.daca imprejurarile care au justificat acordarea statutului de refugiat au incetat Inaltul Comisar al ONU pentru Refugiati este ales de catre Adunarea Generala la propunerea ECOSOC. prezinta rapoarte anuale Adunarii Generale -are un nr.Curs 4 Adunarea Generala are ca organe subsudiare: 1.este compus din 54 de membrii cu un mandat de 3 ani . In practica. total al membrilor. Consiliul pentru drepturile omului a fost la randul sau creat prin rezolutia nr. e coordonat de catre un Consiliu de Administratie format din 41 de membrii cu un mandat de 3 ani II. Consiliul pentru Drepturile Omului care a inlocuit Comisia pentru Drepturile Omului creata in 1946. deci are atributii de natura umanitara. conlucreaza cu Inaltul Comisar pentru Drepturile Omului. Atributiile principale: a. in fiecare an. iar mandatul acestora poate fi imediat reinnoit. stabileste contacte cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale (ex: Crucea Rosie) care se preocupa de soarta refugiatilor. Consiliul Economic si Social (ECOSOC): .membrii sunt alesi de catre Adunarea Generala. avand un statut cvasiconsular c. sprijina initiativele statelor parti pentru repatrierea refugiatilor si transferarea bunurilor lor b. statutul sau prevede si cazurile de incetare a competentei inaltului comisar pt refugiati dupa cum ar fi: . care s-a creat imediat dupa al 2-lea raz mondial pt ajutorarea victimelor acestuia Atributii: a. Fondul Natiunilor Unite Pentru Copii (infiintat in 1946) = UNICEF a. de 47 de membrii ce au un mandat de 3 ani care poate fi reinnoit 2. impartialitatii.daca s-a restabilit in tara pe care a parasit-o . 9 .daca a solicitat si a dobandit cetatenia si protectia altui stat . Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati (creat la 1 ian 1951) .60/25 din 3 aprilie 2006. coordoneaza programele de ajutorare a copiilor din tarile in curs de dezvoltare b. 3. membrii permanenti ai Consiliului de Securitate si alte state dezvoltate (Japonia si Germania) sunt realesi frecvent. organizeaza conferinte internationale si intruniri de lucru e. cu guvernele statelor parti si cu organizatiile neguvernamentale f. fara caracter politic.are o dubla subordonare fata de Adunarea Generala si ECOSOC .a inlocuit fosta Organizatie Internationale pt refugiasti. promovarea drepturilor omului fara niciun fel de diferentiere b.daca a cerut in mod voluntar redobandirea cetatenirei pierdute . elaborarea de recomandari in caz de violare a drepturilor omului asa cum sunt reglementate in documentele ONU c.daca refugiatul a solicitat protectia statului al carui cetatean este . dar in proportie de 1/3 din nr. nediscriminarii d.

Comitetul pentru drepturile omului (1977.initial se dorea a fi un organ jurisdictional. in baza Pactului international cu privire la dr civile si politice) . are atributia de a face recomandari vizand respectarea drepturilor omului. Comitetele speciale de asigurare a respectarii unor anumite drepturi: a.fiecare stat membru are cate un reprezentant care poate fi insotit de un consilier sau de catre un adjunct (acestia din urma nu au drept de vot) . elaboreaza liste cu comunicari confidentiale si neconfidentiale referitoare la conditia femeii si apoi inainteaza catre ECOSOC recomandari cu privire la masurile ce trebuie intreprinse pentru eliminarea discriminarii fata de femei 2. dar in final a ramas doar un organism politico-diplomat ● structura: are 18 state membre si fiecare stat are dreptul la un singur reprezentant care are un mandat de 4 ani ● artibutii: . cel mai important organ al ONU b. convocarea de conferinte internationale la nivel guvernamental si neguvernamental d. pregateste proiectele de conventii internationale in domeniul sau de competenta c. care pretind ca un alt stat parte la pact nu-si indeplineste atributiile . Comitetul contra torturii f. coordoneaza institutiile specializate ale ONU prin consultari si formularea de recomandari Organe subsidiare ale ECOSOC 1.primeste comunicari din partea statelor parti. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale b. elaboreaza rezolutii proprii sau doar proiecte de rezolutii care sa fie supuse aprobarii ECOSOC c.examineaza rapoartele statelor parti. Comitetul pentru prevenirea crimelor si lupta impotriva delicventei b. fiind.isi desfasoara activitatea in doua sesiuni de cate 4 saptamani Atributii principale: a. Comitetul pentru drepturile economice.membrii comisiei au un mandat de 4 ani .votarea membrilor este secreta ..elaboraza rapoarte si recomandari privind respectarea drepturilor femeii b. Comitetul pentru depturile omului c. Comitetul pentru eliminarea disciminarii fata de femei e.inainteaza statelor parti propriile sale rapoarte .are un numar de 45 de state membre Organizare: . Comisia pentru conditia femeii(1946) .actioneaza in calitate de reprezentanti ai statelor lor in conformitate cu indicatiile primite de la acestea Atributii: a.primeste si analizeaza reclamatii din partea persoanelor fizice care au calitatea de cetateni ai statelor parti la stat 10 . precum si ale institutiilor specializate ale ONU – in domeniul respectarii drepturilor civile si politice . sociale si culturale d. din acest punct de vedere.

11 . sociale si culturale (creat in 1985 in baza Pactului cu privire la drepturile economice.c. el este liantul intre ECOSOC si Adunarea Generala. care au drept de veto. Consiliul de Securitate .primeste si examineaza reclamatii prin care un stat parte la conventie declara ca un alt stat parte nu-si indeplineste obligatiile asumate . din care 5 sunt permanenti (SUA.deciziile Consiliului de Securitate sunt obligatorii pentru statele parti ale ONU. China.exprima atitudinea ONU in anumite probleme internationale .24 din carta ONU structura: are 15 membri. iar Romania a aderat la ea in 1990) ● structura: . care-si ofera bunele oficii pt rezolvarea amiabila a acestor diferende .efectueaza anchete confidentiale daca detine informatii sigure ca pe teritoriul unui stat parte se practica sistematic tortura (atributie nerecunoscuta de Marea Britanie) .are ca atrib principala mentinerea pacii si securitatii internationale conf art. Comitetul pentru drepturile economice. precum si intre ECOSOC si institutiile specializate .adopta decizii prin majoritate simpla ● atributii: . Marea Britanie) .exercita activitati concrete pentru rezolvarea diferendelor dintre statele parti in acest domeniu .este formata din 10 membrii experti alesi prin vot secret cu mandat de 4 ani . abtinerea de la vot a unui membru permanent nu impiedica luarea deciziei . Secretariatul ONU .expertii sunt cetateni ai statelor parti la conventie . care pretind ca au fost victime ale torturii sau tratamentelor inumane III. Franta.deciziile se iau cu o majoritate de 9 voturi intre care trebuie sa se regaseasca si voturile membrilor permanenti. imumane sau degradante (in vig din 1987.in catrul Secretariatului General functioneaza ”Inaltul Comisar pentru drepturile omului” (infiintat prin rezolutia ONU nr. sub conducerea si responsabilitatea Secretarului General al ONU.este condus de catre un Secretar General cu un mandat de 4 ani (Ban Ki Mur este Secretarul actual).are in competenta organizarea de conferinte internationale si propune Adunarii Generale pe Presedintele Inaltului Comisariat al ONU pentru Refugiati .membri nepermanenti sunt alesi pe o perioada de 2 ani . de conciliere. Comitetul contra torturii . fiecare stat membru are un reprez cu un mandat de 4 ani ● competenta: formuleaza recomandari catre ECOSOC in domeniul sau de competenta e. Rusia. atunci cand este vorba despre atingeri grave aduse pacii si securitatii internationale .Carta ONU nu prevede atributii speciale ale Consiliului de Securitate in domeniul respectarii drepturilor omului IV. sociale si culturale) ● structura: 18 membrii.48/141 din decembrie 1993) – are ca responsabilitate principala promovarea si respectarea drepturilor omului.constituie comisii ad-hoc.este creat in baza Conventie contra torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruzime.examineaza reclamatiile provenite de la persoanele fizice. Are rang de sub-secretar general si este insarcinat cu conducerea ”Centrului pentru drepturile omului” cu sediul la Geneva.

initial s-a numit CSCE (Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa) avand denumirea actuala din 1990 . Tendinte actuale: Dupa anii 1991. drepturile popoarelor la autodeterminare si respectarea drepturilor omului in teritoriile neautonome aflate sub tutela .numeste un reprezentant personal in cazul unor conflicte .este organul justitiar al ONU care are in competenta judecarea diferendelor dintre statele membre ale ONU care i-au recunoscut acesta aributie prin statut . Curs 5 2. poate dispune anchete si poate numi raportori speciali ai OSCE e. Consiliul ministrilor format din ministri afacerilor externe – indeplineste sarcinile trasate de Reuniunea sefilor de state si de guverne. s-a trecut la un sistem de adoptare a deciziilor altfel decat in unanimitate. promova. .avea ca atributie principala supravegherea teritoriilor neautonome.primeste informatii referitoare la situatia minoritatilor nationale aflate pe teritoriul statelor parti. Centrul pentru prevenirea conflictelor are rolul de a preveni incidentele de natura militara. iar in prezent are 47 state membre (ultimul este Muntenegru la 11 mai 2007) 12 .s-a constituit in 1975 prin actul final de la Helsinki (nu avea forta juridica) . Consiliul de tutela .are un nr. Curtea Internationala de Justitie .V.in prezent are un rol decorativ ORGANIZATII REGIONALE (in Europa) 1. Consiliul Europei Constit: la 5 mai 1949 prin tratatul de la Londra. OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) . in sensul ca poate adopta decizii proprii c. de 35 de state membre (33 europene + SUA si Canada) Structura principala: a.evalueaza eventualele conflicte si apreciaza masurile care se impun. initial avand 10 state membre. este ajutat de catre fostul presedinte si de catre succesorul sau Atributii: . in primul rand.conform statutului sau. aflate sub tutela internationala. Reuniunea sefilor de state si de guverne – analizeaza cele mai importanhte probleme in domeniu si adopta masuri in consecinta b. Presedintele in exercitiu cu un mandat scurt de 1 an.coordoneaza activitatea organelelor OSCE .este asistat de grupuri de lucru ce sunt alcatuite ad-hoc pentru prevenirea si supravegherea zonelor de conflict din Europa d. Inaltul Comisar pentru minoritatile nationale (Helsinki 1992) Atributii: . Curtea Internat de Justitie nu are competente in domeniul drepturilor omului VI. dar are un grad de autonomie ridicata.

. a fost al 32-lea stat membru aderand totodata la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (14 protocoale). Mecanismul jurisdictional instituit de CEDO pana la intrarea in vigoare a Protocolului 11(nov. raspunde de activitatile curente MECANISMUL JURISDICTIONAL AL PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI STABILIT PRIN CEDO SI PRIN PROTOCOALELE SALE ACESTA SE DESFASOARA IN DOUA ETAPE DUPA CUM URMEAZA: I. Structura : Consiliul ministrilor – format din ministri afacerilor externe ai statelor membre .competenta: dreptul de a cere suspendarea dreptului de a reprezenta un stat membru. recomandari . care ramane in functiepana la urmatoarea sesiune ordinara.competente jurisdictionale (primea rapoarte de rezolvare a cauzelor pe cale amiabila in fata comisiei .Omului prin care inainta cauzele catre aceasta – in cazul nerezolvarii cauzei pe cale amiabila.conventii internationale indiferent de denumirea lor .Omului.deciziile sunt transmise statelor membre sub forma de recomandari . poate infiinta diverse comitete .Putea el insusi sa decida in privinta incalcarii drepturilor omului in cauza respectiva . adopta propriile reguli de procedura si alege dintre membrii sai un presedinte. poate cere retragerea calitatii de membru a unui stat parte .se intruneste in sesiune ordinara odata pe an .Omului si Curtea Europeana a Dr.se intruneste de 2 ori pe an. in anumite perioade stabilite din timp astfel incat sa nu se suprapuna cu sesiunea Adunarii Generale ale ONU. responsabilitatile asupra bugetului .competenta : raspunde de stabilirea directiilor strategice ale programelor de lucru de la nivelul Consiliului Europei. decizii luate cu majoritatea de 2/3 =>rolul jurisdictional limitat II. Adunarea parlamentara – este alcatuita din parlamentarii care reprezinta statele membre pe grupuri politice si parlamentarii independenti . unde se discuta toate problemele sociale europene . dar la nivelul ambasadorilor intrunirile sunt saptamanale .1998).documente politice fara forta obligatorie .dubla calitate: atat organ guvernamental cat si forum colectiv. declaratii) Principiile care se regasesc in toate documentele internationale adoptate in domeniul drepturilor omului: Principiul universalitatii – acestea se aplica tuturor oamenilorsi respectarea drepturilor omului este imperativa(jus cogens) 13 .Romania a aderat la 30 septembrie 1993.dezbaterile acopera toate problemele de interes cu exceptia apararii . Dupa Protocolul 11 Reglementari internationale in materia drepturilor omului Aceste documente pot fi clasificate in functie de forta lor juridica si deci de eficienta lor in 2 mari categorii: . care poarta diverse denumiri(rezolutii . . care au forta juridica obligatorie pentru statele parti . Este format din Comisia Europeana a Dr.competente administrative(alegerea mwmbeilor Comisiei Europene a Drepturilor Omlui si aprobarea bugetului) .competenta : formuleaza recomandari cu privire la orice problema care se incadreaza in liniile si scopurile prevazute in Statutul Consiliului Europei . comisii pentru a solutiona anumite probleme concrete . Comitetul ministrilor era organul de decizie al Consiliului si avea urmatoarele atributii: . Secretariatul – condus de un secretar general care raspunde in fata Comitetului de ministri. .redacta rapoarte pe care le inainta Curtii Europene a Dr. . poate decide incetarea calitatii de stat membru. .

. principiul egalitatii tuturor in fata legilor.in acest tratat este incurajata promovarea si respectarea drepturilor omului fara discriminare. constiina si religie. Pentru ca ONU nu este o organizatie suprastatala .dreptul de a participa la viata politica a tarii .dreptul la viata.nimeni nu poate fi retinut sau arestat in mod arbitrar.dreptul de a alege si de a fi ales.22-27) .libertatea de circulatie.dreptul de a nu fi supus torturii si tratarii crude .consacra principiul nediscriminarii. . la libertate. . 14 . pentru ca a constituit punctul de plecare pt toate celelalte reglementari internationale in materia drepturilor omului dupa al 2-lea razboi mondial.libertatea de gandire . A) Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.interzicerea sclaviei si a muncii fortate.Principiul nediscriminarii – respectarea drepturilor omului se face fara niciun fel de discriminare Principiul cooperarii intre state pentru promovarea si respectarea drepturilor omului Principiul referitor la interdependenta care trebuie sa existe intre diferite categorii de drepturi ale omului Documente cu caracter universal – toate statele pot adera la ele: 1. dar in sine e un document politic . Prevede principalele drepturi civile si politice: .fundamenteza necesitatea ca drepturile omului sa fie ocrotite prin autoritatea legii pe teritoriul dtatelor parti Continut : .3-21) .dreptul la asociere in sindicate .3. ea nu trebuie considerata o simpla lista de precepte doctrinare. inumane sau degradante . inumane sau degradante . Desi a fost doar un document politic a fost nominalizata in Constitutiile mai multor state si in mod indirect .are 30 de articole in care sunt enuntate principiile drepturilor civile si politice (art. Carta Natiunilo Unite(1945) – Romania devina membra a acesteia in 14 dec. Carta nu a prevazut (si nici nu putea ) instituirea unui sistem international de protectie a drepturilor omului. Preambulul articolelor 1.dreptul la educatie . 2.dreptul la munca . precum si principiile de economie .5 din Pacte sun aproape identice.nici o persoana nu poate fi arestata sau detinuta in mod arbitrar . deci nu are forta obligatorie . dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor crude . . dreptul la viata. si a transformarilor caracteristice din politic in juridic (pentru ca prevederile ei au devenit norme de drept intern) 3.1955 . sociale si culturale (art. .libertatea de intrunire si asociere DUDO nu cuprinde prevederile referitoare la crearea unui sistem jurisdictional de promovare si respectare a drepturilor Desi DUDO nu are forta juridica obligatorie . Declaratia Universala a Drepturilor Omului – natura juridica: nu este un tratat . Pactele internetionale adoptate de Adunarea Generala a ONU in 1966 si intrate in vigoare in 1976.

reprezinta un document european/tratat fundamental din 2 perspective: prin procedura de garantare a respectarii drepturilor omului si prin stabilirea unei largi sfere de drepturi si libertati fundamentale. CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI (CEDO).dreptul la un nivel de trai decent. .7/1991) – vizeaza abolirea pedepsei cu moartea in timp de pace B) Pactul international cu privire la drepturile economice.este de remarcat ca in CEDO sunt inscrise drepturi si libertati prevazute in DUDO . sociale si culturale . Protocolul 1 aditional la Pact creeaza doar un mecanism politico-diplomatic de rezolvare a diferendelor dintre state si dintre state si persoanele participante . Comitetul e obligat sa prezinte un raport in care sa precizeze daca s-a gasit pe cale amiabila o rezolvare.daca aceeasi problema nu se afla in curs de solutionare in fata altei instante internationale. intrand in vigoare in anul 1953. Documente cu caracter regional. statul este obligat sa raspunda. Se va incerca rezolvarea pe cale amiabila a plangerii respective .adoptat la 4 noiembrie 1950 . Mecanismul politico-juridic de rezolvare a plangerilor este inaintat Comitetului Pentru Drepturile Omului (prevazut de Protocolul 1 aditional la Pact) ETAPE: Comitetul avea competenta de a primi plangeri de la persoane particulare care se pretind victime ale incalcarilor unor drepturi prevazute in pact.dreptul la educatie. aprobat prin Lg. care nu este eficient. .s-au epuizat toate caile de recurs interne(regula nu se aplica daca procedurile interne depasesc perioada rezonabila de timp) .dreptul la asocierea in sindicate . In concluzie . Comitetul o va aduce la cunostinta statului part.Are 2 protocoale facultative: a) adoptate odata cu pactul – prevede competenta Comitetului pentru Drepturile Omului(care are 19 membrii) de a primi plangeri de la persoane care au calitatea de cetateni ai statelor parti b) adoptate in 1989 (Romania l-a ratificat prin decretul-lege 6/1990. Toate aceste documente aratate pana acum (cu exceptia Cartei ONU)= asa numita Carta Internationala a Drepturilor Omului.nu este anonima . . . In termen de 12 luni .dreptul la munca . 15 .comunicarea nu trebuie sa fie abuziva sau incompatibila cu prevederile pactului . care sunt dezvoltate fata de acestea. EUROPA 1. In termen de 6 luni de la primire . . Aceste persoane particulare adreseaza o comunicare scrisa Comitetului pentru Drepturile Omului care va fi primita numai daca: .

Curtea Europeana a Drepturilor Omului A fost creata in baza conventiei. Mai instituie dreptul la recurs in cadrul procesului penal. dreptul la educatie si dreptul statelor de a asigura alegeri libere si secrete intr-un timp rezonabil. 16 . Aceasta se pronunta cu privire la admisibilitatea lor. Protocolul 7 vine cu garantii acordate strainilor inainte de a fi expulzati din tara de resedinta.dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie .dreptul la libertatea si siguranta persoanei . Conventia consacra pe de o parte o serie de drepturi si libertati fundamentale si pe de alta parte instituie un sistem de garantare a acostor drepturi si a obligatiilor asumate prin conventie. dreptul de a nu fi judecat de 2 ori pt savarsirea aceleasi fapte si egalitatea in drepturi si obligatii intre soti.dreptul la viata . Protocolul 4 interzice privarea de libertate pentru neideplinirea obligatiilor contractuale .dreptul la un proces echitabil .Acvest protocol aduce dreptul la libera circulatie precum si interzicerea expulzarii propriilor cetateni si a expulzarii colective a strainilor. Protocolul 6 instituie abolirea pedepsei cu moartea.dreptul la viata privata si la viata de familie . dreptul la reparatii in caz de eroare judiciara .Cele declarate admisibile faceau obiectul unei incercari de rezolvare pe cale amiabila.Comisia Europeana a Drepturilor Omului .dreptul de a nu fi supus unei legi sau nuei pedepse ex post facto .dreptul la asociere si intrunire pasnica Conventia contine si o clauza privind nediscriminarea precum si obligatia statelor de a asigura un remediu eficient prin intermediul instantelor nationale persoanelor ale caror drepturi au fost violate.Curs 6 Catalogul drepturilor garantate de CEDO si de protocoalele sale aditionale Drepturile prevazute de conventie in forma initiala: . Protocolul 12 care a inclus o clauza de nediscriminare generala.Curtea Europeana a Drepturilor Omului .Comitetul de ministri al consiliului europei Conform CEDO statele contractante (statele membre ale Consiliului Europei) si persoanele particulare numai in masura in care statele reclamate au acceptat in mod expres dreptul de recurs individual . Protocolul 1 aduce in plus dreptul la proprietete. 3 institutii imparteau responsabilitatea acestui control: . Cererile faceau mai intai obiectul unei examinari prealabile din partea comisiei.dreptul la libera exprimare . elaborata sub auspiciile Consiliului Europei.interzicerea sclaviei si a muncii fortate .libertatea de gandire. Prin adoptarea conventiei se actiona pt luarea primelor masuri originale de garantare efectiva a drepturilor prevazute in DUDO. Protocolul 13 care se refera la abolirea pedepsei cu moartea in orice circumstanta. puteau adresa comisiei plangeri contra statelor contractante pe considerentul violarii prevderilor sale.dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane si degradante . constiinta si religie .

cand sunt alesi grefierul si grefierul adj al sectiei Sectiile: . Serviciile administrative si cele de asistenta juridica ale curtii sunt realizate de catre o grefa. Judecatorii servesc curtea in nume propriu ei nereprezentand nici un stat. comitete sau marea camera -curtea se reuneste in plen in urmatoarele situatii: a. in camere . cand este ales presedintele curtii pe o perioada de 3 ani. acesta fiind ajutat de 2 vicepresedinti . Cel mai inalt rang il ocupa presedintele curtii. tinandu-se seama in acelasi timp si de diferentele privind sistemele de drept din diferitele state. care este ales din randul membrilor sectiei respective 17 . 2 dintre presedintii de sectie fiind in acelsi timp vicepresedintii curtii b.fiecare presedinte este ajutat de un vicepresedinte de sectie . Termenul de sesizare a curtii era de 3 luni de la data la care comisia a inaintat raportul comitetului ministrilor. Componenta CEDO conform protocolului 11: CEDO are un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre(47). cand se adopta regulamentul curtii c. acesti judecatori fiind alesi dintr-o lista prezentata de catre state pe o perioada de 6 ani.Inovatia adusa de acset protocol consta in crearea unei curti unice si permanente cu sediul la Strasbourg care a inlocuit vechea curte a drepturilor omului astfel incat noua procedura cuprinde inclusiv solutionarea palngerilor si verificarea acestora. atributii ce reveneau inainte comisiei.Era necesar ca statul reclamat sa accepte jurisdictia obligatorie a curtii pentru ca un stat interesat sau comisia sa poata depune o plangere la curte . pe sectii.Mandatul judecatorilor expira la implinirea varstei de 70 ani. Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului in lumina Protocolului 11 Protoculul 11 a fost adoptat in 1994 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1998.Acest raport ere transmis comitetului ministrilor.In caz de esec comisia intocmea un raport in care erau prezentate faptele si dadea un aviz privind fondul cauzei.Tot el era cel care se ocupa de verificarea respectarii hotararilor curtii de catre state. . cand se contituie sectiile pe o perioada de 3 ani d. S-a mai hotarat ca dreptul de recurs individual devine obligatoriu si ca toate solicitarile privind incalcarea drepturilor omului vor fi supuse curtii. De asemenea comitetul ministrilor isi pierde functia jurisdictionala ocupandu-se in continuare cu solicitarea de avize consultative precum si de verificarea respectarii hotararilor curtii. Structura CEDO (subiect examen) : -functioneaza in plen . se desfasoara in noua CEDO. Persoanele particulare nu aveau dreptul de a se adresa direct curtii. ei nu pot desfasuranici o activitate care sa fie incompatibila cu cerintele de independenta .fiecare sectie este prezidata de un presedinte de sectie . impartialitate sau cu disponibilitatea necesara exercitarii functiei in timp util.curtea se divide in 4 sectii a caror compozitie trebuie sa fie echillibrata dpdv al repartizarii geografice pe sexe. comitetul ministrilor era cel care se pronunta asupra existentei sau nu a unei incalcari a convantiei si a protocoalelor sale. Daca un caz nu ajungea in fata curtii . acesta urmand sa dea o hotarare definitiva si obligatorie. acesta putand fi reales: in aceleasi conditii sunt alesi si presedintii sectiilor.

in fiecare sectie sunt constituite camere pentru examinarea cauzelor aduse curtii .colegiul este format din 5 judecatori si anume : pres CEDO .orice parte contracatnta poate sesiza curtea cu privire la orice pretinsa incalcare a conventiei de catre o alta parte contractanta Plangerile individuale: .sunt formate din 7 judecatori iar pt fiecare cauza o camera cuprinde: . presedintii sectiilor mai putin presedintele sectiei din care s-a format camera care a judecat cauza in fond si un judecator supleant ales prin rotatie dintre alti judecatori decat cei care au format camera ce a judecat in fond cauza Competenta CEDO: . restul membrilor fiind alesi si aici prin roatatie o data la 9 luni .judecatorul national al statului implicat in cauza. daca acesta nu face parte din sectia careia i s-a repartizat cauza va judeca in calitate de membru de drept al camerei .fac parte presedintele CEDO .in prezent exista 8 comitete .este formata din 17 judecatori si 3 supleanti pe o perioada de 3 ani . ele reprezentand un element important al noii structuri deoarece realizeaza in mare parte din activitatea de filtrare a plangerii Camere: . Avizele consulative : -conform art 37 curtea poate sa dea avize consultative la solicitarea consiliului ministrilor cu privire la problemele juridice pe care le ridica interpretarea conventiei si a protocoalelor sale Procedura in fata CEDO Chestiuni generale: .in acest sens Consiliul Europei a infiintat un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii fara posibilitati materiale 18 .procedura este publica si contradictorie .reclamantii individuali pot adresa ei insisi plangeri la CEDO dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat. presedintii sectiilor .ceilalti judecatori sunt alesi prin roa\tattie din randul membrilor sectiei Marea Camera: .Comitete: .presedintele sectiei . altii decat presedintele . acest lucru fiind chiar necesar la audieri dupa ce plangerea a fost declarata admisibila . plangerile individuale si avizele consultative Plangerile interstatale: .conform art 34 din conventie orice persoana fizica . organizatie neguvernamentala sau grup de persoane care se considera victime ale unei incalcari a drepturilor omului prevazute in conventie si de protoalele sale pot sesiza curtea in mod direct.orice parte contractanta si orice persoana fizica ce se considera victima a unei incalcari a pervederilor conventiei se poate adresa curtii in mod direct .are in competenta plangerile interstatale.sunt formate din 3 judecatori alesi prin rotatie pe o perioada de 12 luni din randul membrilor sectiei respective.exista si un colegiu al marii camere acre se ocupa cu verificarea admisibilitatii cererilor de rejudecare adresate marii camere .

statul al carui cetatean este implicat in cauza poate interveni de drept .cererea sa nu fie identica cu o alta cerere exminata anterior de CEDO . Modificari: 1.in termen de 3 luni de la pronuntarea unei hotarari orice parte pronuntata poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare in fata marii camere daca aceasta ridica o problema grava privind interpretarea conventiei sau o problema grava de ordin general . Curs 7 Modificarile principale prevazute in Protocolul 14 aditional CEDO (adoptat in mai 2004 si ratificat de Romania in martie 2005) Protocolul 14 are ca scop eficientizarea mecanismului jurisdictional de solutionare a plangerilor adresate CEDO. In cazurile repetitive.Procedura de examinare a admisibilitatii plangerilor Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectii al carei presdinte desemneaza un judecator raportor care dupa o examinare prealabila a cauzei va stabili daca aceasta va fi examinata de catre un comitet sau de catre o camera.dupa ce o petitie a fost declarata admisibila partile sunt invitate sa depuna probe . Conditii de valabilitate ale unei plangeri: .procedura in fata CEDO este contradictorie si publica . 19 . 2. decizia de inadmisibilitate va fi luata de un singur judecator asistat de un raportor.aceste discutii sunt confidentiale .admisibilitatea unor astfel de cereri se pronunta de catre colegiul marii camere si daca este acceptata marea camera rejudeca si pronunta o hotarare definitiva si irevocabila .cererea trebuie facuta dupa epuizarea tuturor cailor de atac in plan intern . sa faca declaratii scrise inclusiv o posibila acordare de satisfactii echitabile .hotararile camerei se iau cu majoriate de voturi . In cazurile care sunt clar inadmisibile.sa nu fie incompatibila cu prevederile conventiei sau protocoalelor sale .cererea sa nu fie anonima .sa nu fi trecut un termen mai mare de 6 luni de la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile in plan intern . acestea vor putea fii declarate admisibile.hotararea unei camere devine definitiva la expiraera unui tremen de 3 luni de la pronuntare sau inainte daca partile declara in mod expres ca nu doresc rejudecarea sau cand colegiul marii camere declara cererea de rejudecare ca fiind inadmisibila. fiind solutionate de catre un colegiu de 3 judecatori(si nu de catre o camera formata de 7 judecatori).in vederea unei solutionari pe cale amiabila se pot purta discutii prin intermediul grefierului .sa nu fie vadit nefonfata sau abuziva Procedura de judecata in fond: . Hotararile camerei privind admisibilitatea plangerilor se iau cu majoritate de voturi si trebuie facute publice si motivate. cu plangerile nedeclarate inadmisibile de catre comitet sau cu plangerile interstatale. Comitetele pot sa declare in unanimitate o plangere ca fiind inadmisibila sau sa o scoata de pe rolul curtii Camerele pot fi sesizate cu plangerile care le-au fost adresate in mod direct de judecatorul raportor.

art. ● Protocolul nr. deoarece ele sunt egale ca importanta si se afla intr-o stransa interdependenta. Libertatea de gandire si constiinta 12. Drepturile civile si politice: Civile 1. (Nisa 2000). Dreptul la libera circulatie 7. a inceput un proces de elaborare a multor documente internationale care fixeaza si garanteaza drepturile fundementale ale omului. Drepturile civile si politice 2.6 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Drepturile electorale(de a alege si a fi ales) 11. Egalitatea tuturor persoanelor in fata legii Politice 10.O. Dreptul la cetatenie 6.3. ● Protocolul 13 aditional la CEDO vizand abolirea pdepsei cu moartea in orice imprejurare (2002. Vilnius). Dreptul de proprietate 9. Dreptul la libera intalnire si asociere 1. Durata mandatului judecatorilor va fi de 9 ani fara posibilitatea reinoirii mandatului. 4. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. 20 . ● Art. Drepturi economice sociale si culturale 3. 5.2 Carta drepturilor fundamentale a U. Dreptul la respectul vietii private 8.3 DUDO. DREPTUL LA VIATA Sediul materiei ● Art. DREPTURILE CIVILE SI POLITICE Precizari introductive. la pace . Se introduce o noua conditie de admisibilitate – plangerile vor fi declarate ca inadmisibile daca reclamantul nu a suferit un prejudiciu semnificativ. Dreptul la integritate fizica si psihica (dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane si crude sau degradante) 3. Dreptul la libertate 5. Dreptul la viata 2.E. U. S-au consacrat 3 generatii de drepturi: 1.D. 6 aditional la CEDO vizand abolirea pedepsei cu moartea pe timp de pace (1985). Dreptul la casatorie 4. ● Al 2-lea Protocol facultativ la Pact vizeaza abolirea pedepsei cu moartea (decembrie 1989).E. la dezvoltare Cele 3 generatii de drepturi nu pot fi ierarhizate in functie de importanta lor . ● Art. Dreptul la un mediu inconjurator sanatos . 6. va putea adera la C.E. Comitetul ministrilor va putea aduce in fata curtii statele parti care nu respecta hotararile acesteia. Dupa adoptarea DUDO(1948) .

4. pentru a reprima conform legii o rascoala sau o insurectie). Femeile insarcinate si tinerii sub 18 ani nu pot fi pedepsiti cu pedeapsa capitala. 1. garantarea dreptului la viata conform art.13 adoptat in 2002 si intrat in vigoare in 2003 prevede abolirea pedepsei cu moarte atat in timp de pace cat si in timp de razboi. in mod plauzibil cauzele decesului persoanei respective. pentru ca. Protocolul 2 prevede abolirea pedepsei cu moartea in timp de pace. Problema eutanasiei Se pune problema caracterului licit sau ilicit al eutanasiei. atunci cand nu mai exista nici o speranta. Garantii de drept penal – CP incrimineaza orice atingere a vietii persoanei (art. in tarile care nu au abolit pedeapsa cu moartea. pedeapsa cu moartea nu era abolita. cu conditia respectarii principiului legalitatii. pentru a efectua o arestare in conditiile legii sau pentru a impiedica o evadare in conditiile legii. cu dreptul la un nivel de trai decent. 3.2 CEDO. 2.6 . Orice persoana condamnata la moarte are drepul de a cere clementa sau comutarea pedepsei cu inchisoarea pe viata.Eutanasia exterioara – inseamna ca medicina nu are numai rolul de a restabili sanatatea si de a ameliora durerile bolnavului. alin. in caz contrar exista o prezumtie de responsabilitate a autoritatilor statului.Eutanasia interioara – inseamna o pregatire a sufletului pentru moartea ce va urma. de realizarea caruia depind toate celelalte drepturi.2 CEDO . Termenul de eutanasie are mai multe sensuri: . nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar. nu este pusa in stransa legatura cu dreptul de a avea conditii de viata decente. Conform art. Dreptul la viata este un drept suprem al omului .Continutul juridic 1.2 al Conventiei. dar si pozitive ( sa creeze un sistem judiciar eficient si independent . 5. prin abtinerea de la orice tratamente care ar putea prelungi agonia bolnavului inutil. Intr-un document elaborat de 21 . dreptul la viata e garantat si sunt prevazute situatii in care moartea ar rezulta in urma unui recurs la forta absolut necesar (pentru apararea vietii oricarei persoane impotriva violentei imediate. Restrangerile aduse dreptului la viata: .22. Abia in secolul al XIX-lea se afirma un alt inteles al eutanasiei – acela de a pune capat vietii bolnavului intrun mod deliberat in cazul in care nu exista nicio speranta pentru salvarea vietii lui. in orice imprejurare (nu poate fi ratificat cu rezerve sau cu derogari). dar si acela de a-i asigura o moarte linistita. Obligatiile statelor pentru apararea vietii oricarei persoane sunt obligatii negative. Frontierele dreptului la viata. dreptul la viata este garantat si pedeapsa cu moartea este abolita.daca in versiunea originala a art. autoritatile statului trebuie sa se abtina de a incalca dreptul la viata. Protocolul nr.1 si 2. sa adopte masuri operationale preventive mai ales in lupta contra terorismului. Acestea trebuie sa dovedeasca. aceasta poate fi pronuntata de catre o instanta impartiala si independenta si numai pentru infraciunile cele mai grave. 6 din Pact. cu toate acestea. Protocolul nr. mai ales daca persoana decedata se afla in custodia autoritatilor statului. statele au obligatia sa organizeze anchete efective impotriva celor care au adus atingere dreptului la viata. prevedea abolirea pedepsei in timp de pace. Statele parti au obligatia sa informeze persoanele interesate despre eventualele riscuri de pierdere a vietii la care sunt expuse in diverse imprejurari). Garantii legislative interne Garantii constitutionale – art.174-179). . Conform art.

● Art. DREPTUL LA INTEGRITATE FIZICA SI PSIHICA (de a nu fi supus torturii si tratamentelor cu cruzime inumane si degradante) Sediul materiei ● Art. al fortei publice. In Romania. actele de tortura presupun 3 elemente esentiale: 22 . desi acestia au fost de acord ca o persoana are dreptul sa isi sfarseasca viata in conditii de demnitate si respect. 2. dar numai in scop de prevenire si terapie 3. altfel. In literatura de specialitate s-a vehiculat fara sugestii ideea unui asa-numit “drept de a muri”. aceasta conceptie nu a fost acceptata de catre medici sau de catre juristi. RO 1990). ● Art. sunt autorizate interventiile asupra genelor umane. 4. in mod deliberat si de catre un agent al statului. care nu este justificata de nicio imprejurare – nu se justifica nici din ordinul superiorului.(ONU 1987. interpretarea textului conventiei se va face de catre CEDO In tara noastra a fost adoptata Lg. Clonarea O alta problema este aceea a clonarii fiintelor umane. nr. determinarea genetica a sexului copilului este interzisa. 1. iar in cauza Suedia si Olanda contra Greciei (1969). C.3 si 4 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE.E. aceasta fiind actiunea sau omisiunea care provoaca in mod deliberat moartea pacientului din dorinta de a se pune capat unei vieti marcate de suferinta. dar numai in situatia in care s-ar pune problema unor maladii ereditare grave. cu un scop determinat (pentru a obtine marturisiri sau pentru a pedepsi persoana respectiva. ● Conventia contra torturii si a pedepselor sau tratamentelor degradante.5 DUDO. ● Conventia asupra drepturilor omului si biomedicinei.2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane. nici in caz de razboi sau instabilitate politica b) Tortura este definita conform conventiei ONU: reprezinta provocarea deliberata a unor intense suferinte fizice si psihice din partea unui agent al statului sau la indemnul acestuia. a adoptat la data de 4 aprilie 1997 Conventia pentru protejarea drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei. CEDO a dat o definitie asemanatoare torturii. se apreciaza ca termanul de eutanasie inseamna responsabilitatea unui profesionist al sanatatii sau a unei persoane apropiate. Declaratia asupra eutanasiei”.7 din Pact International cu privire la drepturile civile si politice ● Art. este autorizata tehnica fertilizarii in vitro precum si tehnica alegerii sexului copilului. pentru a o intimida). sunt autorizate testele de detectare a maladiilor genetice 2.3 din CEDO.Biserica Catolica in 1980 si intitulat “Congregatia pentru doctrina credintei. CEDO a stabilit ca tortura constituie o forma agravata a tratamentelor inumane realizata cu un scop determinat. in legatura cu moartea unui bolnav. 2. Curs 8 Continutul juridic a) Se interzice tortura. In concluzie. eutanasia este interzisa si chiar este incriminata sub forma infractiunii de determinare sau inlesnire a sinuciderii. in cauza Irlanda de Nord – Regatul Unit (1978). Ideea esentiala a acestei Conventii este aceea ca interesul fiintei umane trebuie sa prevaleze in fata progresului stiintei si tehnicii.

intensitatea suferintelor . In cauza Soerim – Regatul Unit 1989 Curtea a stabilit ca expunerea reclamantului la fenomenul culoarului mortii ii poate provoca surefinte deosebite. g) Se interzice extradarea sau expulzarea unor persoane despre care exista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva vor fi supuse torturii sau tratamentelor inumane h) Se interzic experimentele medicale si stiintifice fara acordul scris al persoanei respective. in acest sens a fost adoptat in cadrul ONU “Codul de conduita pentru persoanele insarcinate cu aplicarea legii” (1979). etc. paza si tratamentul aplicat persoanelor banuite de a fi incalcat legea).privarea de somn . care au ca scop selectia genetica a persoanelor (Conventia asupra drepturilor omului si biomedicinei 1997?) i) Statele parti au doua categorii de obligatii: . e) Tratamente inumane pot fi considerate a fi urmatoarele: .expunerea la un fluierat continuu si zgomotos .limitarea alimentelor . insa nu au intensitatea unor acte de tortura. intimidarea. statele parti sunt obligate sa adopte masuri legislative care sa prevada regulile de comportare a personalului militar si civil insarcinat cu aplicarea legii (respectiv interogarea.scopul determinat: obtinerea de marturisiri.obligatii negative. sentimente de angoasa ce ar putea fi calificate drept tratament inuman. In acest sens in cauza Irlanda de Nord – Regatul Unit 1978 Curtea a aratat ca folosirea celor 5 tehnici de interogare impotriva unui numar de 14 suspecti de terorism (IRA) constituie tratamente inumane si degradante care nu au intensitatea actelor de tortura. rezulta ca. Cele 5 tehnici: .obligatii pozitive.provocarea deliberata a acestor suferinte . atunci cand o persoana pretinde ca a fost victima unor astfel de acte.refuzul de a permite consultul medical al detinutului . se interzice folosirea corpului uman in scop de profit. si nu vor putea invoca necunoasterea comportamentului agentilor lor) ..neindeplinirea obligatiilor pozitive a autoritatilor statului (de a face) de a interveni pentru ameliorarea starii de sanatate a unei persoane toxicomane. 23 . soldata cu decesul acesteia f) S-a pus problema daca pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman. principala diferenta dintre tortura si tratamentele inumane. Aceste tratamente inumane urmaresc lezarea demnitatii umane. mai ales daca este privata de libertate. este aceea a intensitatii suferintelor provocate. c) Se interzic tratamentele inumane cu cruzime si degradante care au scopul de a crea suferinte fizice si psihice. se interzic practicile eugenice. provocarea unor sentimente de angoasa destinate sa umileasca si sa infranga rezistanta fizica si psihica a victimei. si anume: ● Obligatia de a efectua investigatii oficiale eficiente. in sensul de a se obtine de la aplicarea torturii si a tratamentelor inumane si degradante (statele sunt considerate a fi responsabile si pentru actele comise de catre agentii lor in afara atributiilor lor oficiale.acoperirea capetelor detinutilor .izolarea totala a detinutului fara accesul la informatii poate distruge in mod deliberat personalitatea omului (cand nu se justifica din motive de securitate) . iar tratamentul nu se poate aplica in detentie si mentinerea sa incatusata in timpul vizitelor la spital si in timpul aplicarii tratamentului medical .statul in pozitii umilitoare d) Conform Conventiei ONU contra torturii.mentinerea in detentie a unei persoane care este bolnava incurabil.privarea detinutilor de alimente si tratament medical .

si la momentul arestarii sale avea o stare de sanatate buna care.Nicio persoana nu poate fi privata de libertatea sa in mod arbitrar. ● Obligatia de a acorda persoane detinute un tratament medical adecvat. 6 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: .Conform art. 5 din CEDO.2 din 1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane. 3. cazurile in care se poate dispune privarea de libertate sunt urmatoarele: 1) cand o persoana este detinuta legal. . pronuntata de o instanta competenta 2) pentru nesupunerea la o hotarare pronuntata conform legii de catre o instanta competenta sau pentru garantarea executarii unei obligatii prevazuta de lege 3)pentru a fi adusa in fata instantei atunci cand exista motive temeinice sa se creada ca a savarsit o infractiune sau urmeaza sa savarseasca o infractiune. Curtea a statuat conditiile minimale ale privarii de libertate a unui alienat mintal si anme: 24 .2 din Constitutia Romaniei. in baza unei hotarari de condamnare definitiva si irevocabila. revine statului obligatia de a furniza o explicatie plauzibila pentru acest lucru. . Garantii legislative: . dar si vizite ad-hoc in locurile de detentie ale statelor parti. 3 din DUDO ● art.cand un individ este privat de libertate. DREPTUL LA LIBERTATE Acest drept contine: a)dreptul la libertatea si securitatea persoanei b)dreptul de a nu fi supus scalviei si muncii fortate a) dreptul la libertatea si securitatea persoanei Sediul materie: ● art. 5 din Conventia Internationala a drepturilor Omului ● art. a unui alienat mintal sau a unui vagabond. ● Autoritatile statului au obligatia de a proteja integritatea fizica si psihica a detinutului si atunci cand atingerea acestui drept s-a realizat de catre alti detinuti j) Sistemul non-judiciar de prevenire a torturii: Conventia Europeana contra torturii(in vigoare din 1989) stabileste o serie de masuri prin care anumite comitete de experti efectueaza vizite periodice. ci numai in situatiile prevazute de lege si numai pentru motivele prevazute de lege. Sunt in general confidentiale.Legea nr. este interzisa detentia cuiva doar pentru ca ideile si comportamentul sau se indeparteaza de la normele predominante intr-o societate democrata. interzicandu-se arestarea si detinerea nelegala . a unui toxicoman.Acest drept este prevazut in art. in legatura cu detentia unei persoane bolnave mintal. sau se pot comunica unor rapoarte. Acestea pot elabora recomandari fara forta juridica obligatorie statelor parti respective.● Atunci . intr-o cauza.Codul Penal Roman incrimineaza infractiunile asupra integritatii si sanatatii persoanei. alin.22. sau atunci cand exista informatii verosimile ca va fugi dupa comiterea infractiunii 4) pentru educarea sub supraveghere a unui minor sau pentru a-l aduce pe acesta in fata instantei competente 5) detentia legala a unei persoane susceptibile de a propaga o boala contagioasa. ulterior s-a deteriorat.95 din 2006 privind reforma in domeniul sanatatii si legea nr.

1 din Protocolul 4 aditional la CEDO referitor la drepturile persoanelor arestate sau detinute. munca executata de o persoana care se afla in detentie. b) Tot in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. de a prevedea in legislatia interna abolirea sclaviei si a muncii fortate. c) Nu se considera a fi munca fortata. opresiva. in sensul de a se abtine sa impuna munca fortata si sclavia .● alienatia mintala trebuie dovedita printr-o expertiza medicala ● tulburarile mintale trebuie sa fie grave justificand internarea ● tulburarile trebuie sa fie persistente ● expertiza trebuie facuta de un om specializat 6) pentru a impiedica o persoana sa patrunda ilegal pe terotoriul unui stat sau impotriva caruia exista o procedura de extradare sau expulzare Sanctiunea privarii de libertate nu poate fi aplicata ca o masura pentru respectarea obligatiilor civile (conform art. sau in serviciul national (in cazul tarilor care accepta obiectiunea de constiinta). ca pedeapsa pentru participarea la o greva. in sensul ca persoana in cauza traieste si munceste pe proprietatea altuia. se incrimineaza de asrmenea “arestarea nelegala” – art. 266 CP si “represuinea nedreapta” – art.4 din Conventia Europeana.105 privind abolirea muncii fortate (din 1957) ● Art. impusa ca mijloc de constrangere politica. in cadrul serviciului militar. 268 CP Curs 10 4. nu se considera munca fortata cea desfasurata in caz de urgenta sau catastrofa naturala.pozitive (de a face). impotriva vointei persoanei in cauza. A reduce o persoana la starea de sclavie inseamna a nu-i recunoaste personalitatea juridica. de a legaliza. acestea vor fi detaliate in cadrul dreptului la egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor) Garantii de drept penal – se incrimineaza infracttiunea de “privare de libertatte” – art. etc. starea de servitute inseamna o stare de dependenta totala fata de o alta persoana. sau ca un mijloc de discriminare rasiala.5 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.8 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● Conventia cu privitre la interzicerea scalaviei ● Conventia Organizaiei Internationale a Muncii nr. d) Este abolita orice forma de munca fortata. etnica . religioasa. f) Statele parti la Conventia Europeana au doua categorii de obligatii juridice: . inclusiv pentru protectia persoanelor impotriva particularilor Garantii legislative: 25 . sclavia este definita ca fiind starea sau conditia unei persoane asupra careia se exercita dreptul de proprietate (sau numai unele din atributele dreptului de proprietate). e) Orice persoana are dreptul de a-si alege munca si ocupatia.4 din CEDO ● Art. conform art. INTERZICEREA SCALAVIEI SI A MUNCII FORTATE Sediul mareriei: ● Art.189 CP.negative (de a nu face). De asemenea. ceea ce inseamna implicit si interzicerea muncii fortate. dar nici si exercitarea unei activitati ce face parte din obligatiile civice normale. munca fortata este definita ca fiind injusta.

b) Dreptul unei persoane de a parasi tara unde se afla. care sunt justificate de necesitatea apararii ordinii publice si sigurantei nationale. inclusiv tara sa. DREPTUL LA LIBERA CIRCULATIE SI LA LIBERA ALEGERE A DOMICILIULUI SAU A RESEDINTEI Sediul materiei: . Acest drept a facut obiectul multor restrictii legale. precum si dreptul de a i se examina cauza individual de o instanta competenta (art 13 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice) . religioase. deoarece fiecare strain are dreptul de a i se examina cauza in mod separat .22 din Convenia Americana a Drepturilor Omului Continutul juridic: a) Acest drept presupune dreptul oricarei persoane care se afla pe teritoriul unui stat de a se deplasa liber oriunde doreste. incluzand si dreptul de a fi protejat impotriva mutarilor fortate.42 din Constitutia Romaniei prevede ca munca fortata este interzisa. f) Deci. d) In legatura cu expulzarea sau extradarea cetatenilor straini retinem urmatoarele: .se interzic expulzarile colective. Statul caruia i se solicita azilul nu este obligat sa-l acorde.14 din DUDO. 26 . se recunoaste faptul ca acordarea azilului unei persoane indreptatite nu constituie un act neprietenos fata de statul interesat.18 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene .12 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice . Subcomisia pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor din cadru ONU a intocmit un raport la sfarsitul Razboiului Rece.4 din Protocolul 7 aditional CEDO . Dar. prin care a arata corelatia dintre dreptul de a parasi o anumita tara si respectiv dreptul de a fi primit intr-o alta tara. in timpul Razboiului Rece. orice persoana poate solicita azil in alta tara daca dovedeste ca in tara sa este supus unor persecutii politice. mai ales de ordin administrativ in tarile est-europene.Art.Art.(2) sunt prevazute cazurile care nu constituie munca fortata.Art.4 din Protocolul 4 aditional CEDO . constata dreptul fiecarei persoane de a solicita si de a primi azil in alte tari. acest drept poate fi restrans din ratiuni de ordine publica si siguranta nationala. mai ales daca persoana respectiva a tranzitat alte state considerate ca fiind “state sigure” si nu a solicitat azil in aceste state. daca se afla acolo in mod legal.Art. in stadiul actual al Dreptului International Public acest drept la libera circulatie nu e garantat decat numai pe jumatate. iar in alin.persoana fata de care s-a stabilit aceasta masura trebuie sa aiba dreptul de a-si pleda argumentele sale impotriva expulzarii. Exceptand situatia in care persoana respectiva este urmarita pentru infractiuni de drept comun sau contrare drepturilor omului. c) Dreptul oricarei persoane de a-si alege domiciliul sau resedinta oriunde pe teritoriul unui stat.Art.se interzice expulzarea unui strain despre care exista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva (in care va fi expulzat) va fi supus pedepsei cu moartea sau unor pedepse crude si degradante e) Art. sau contrare scopurilor ONU. deci.Art. pentru a scapa de persecutii. 5. acest drept poate fi restrans numai insituatiile expres prevazute de lege.un strain nu poate fi expulzat de pe teritoriul unui stat. desigur cu respectarea conditiilor legale.13 din DUDO . etnice – azilul se acorda numai din motive umanitare (nu si din motive economice). respectarea acestui drept nu implica si obligatia statului respectiv de a primi orice cetatean strain.Art.Garantii constitutionale:. decat in baza unei hotarari judecatoresti .

Art.23 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice . cetatenii romani pot fi extradati in baza unei conventii internat la care Romania este parte. lasand la latitudinea statelor parti reglementarea interna a acestor probleme.(1) al art. 19. varsta minima si inregistrarea acesteia” trebuie sa fie retinute aspectele urmatoare: .17 din Conventia Americana a Drepturilor Omului .sotia nu mai dobandeste automat cetatenia sotului (ci numai la cererea ei – prin casatorie) si nu mai pierde in mod autonamat cetatatenia prin divort e) Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului este permisa casatoria trans-sexualilor operati. au dreptul de a se caratori si de a-si intemeia o familie fara nicio deosebire de rasa. etnie. 6. incepand de la varsta prevazuta de lege.12 din CEDO .Art. DREPTUL LA CASATORIE Sediul materie: .Art.statele parti la conventie vor lua masurile legislative necesare pentru ca in caz de casatorie sau de divort femeia sa nu fie afectata din punctul de vedere al cetateniei .Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite (1958) .16 din DUDO . dar si dreptul de a reveni inapoi in tara de origine. dar si in timpul acesteia si la desfacerea casatoriei prin divort.Garantii legislative interne: . in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.9 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Barbatul si femeia. dreptul de a emigra. se interzic logodnele inainte de pubertate d) Conventia cu privire la cetatenia femeii casatorite prevede: . dupa publicitatea necesara.nicio castorie nu se poate incheia fara consimtamantul personal al viitorilor soti. prin drogare de la alin.Art. 25 din Constitutia Romaniei garanteaza dreptul la libera circulatie. cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania.Art. c) Conform “Conventiei cu privire la consimtamantul la casatorie. . 27 .Art. varsta minima si inregistrarea acesteie” (din 1964) . de religie. Curtea a permis statelor parti sa interzica bigamia.Art. in schimb CEDO nu a recunoscut dreptul la casatorie al homosexualilor (persoanelor de acelasi sex). etc.varsta minima – statele parti la Conventie au obligatia de a reglementa in legislatia interna varsta minima la incheierea casatoriei.dreptul sotilor de a putea cere desfacerea casatoriei atunci cand continuarea ei nu mai este posibila.este prev si in “Conventia cu privire la consimtamantul la castorie. b) Sotii au drepturi si obligatii egale atat la incheierea casatorie. 19 din Constitutia Romaniei. in fata autoritatilor competente si a martorilor . de asemenea este obligatorie inregistrarea casatoriei intr-un registru special . Expulzarile si extradarile sunt hotarate de catre justitie. fiecarui cetatean fiindu-i garantat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara.

48 din Constitutia Romaniei este denumit “familia”. g) Drepturile si garantiile procesuale ale persoanei retinute/detinute: . alin. sau la cererea oricarei persoane de la 16 ani cu acordul parintilor) 7. Garantii de drept penal: sunt incriminate infractiunile contra vietii de familie Art.dreptul de a dispune de timpul. precum si de a beneficia de un avocat ales sau numit din oficiu .dreptul persoanei respective de a fi judecata fara intarziere excesiva.8 din DUDO .Art. chiar daca aceasta inseamna retroactivitatea legii penale.dreptul la aparare – persoana respectiva se poate apara singura sau poate beneficia de serviciile unui aparator ales sau numit din oficiu . in principiu publica. Art. in mod echitabil si impartial de catre o autoritate competenta. b) Orice persoana are dreptul de a i se examina cauza. sau chiar interpret) . exceptand cauzele mai sus aratate. Copiii din afara casatorie sunt egali cu cei din casatorie.26.Garantii legislative: Garantii constitutionale: . exceptand cazurile cand ea trebuie sa fie secreta pentru protejarea interesului general sau particular. in toate etapele procesuale. (3). (4). atat in materie penal cat si in materie civila. natura si motivele acuzatiei. d) Orice persoana trebuie sa beneficieza de prezumtia de nevinovatie (de buna-credinta in dreptul civil). de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. precum si dreptul de a comunica cu aparatorul sau.288 din noiembrie 2007 care a schimbat varsta minima la incheierea casatoriei – 18 ani. aratand ca aceasta se intemeiaza pe liberul consimtamant al sotilor si pe egalitatea acestora. iar Art.Art. c) Sedinta de judecata trebuie sa fie. 303-307 CP Garantii de drept civil: Codul Familiei (modificat prin legea nr.20. EGALITATEA TUTUROR IN FATA LEGII SI A INSTANTELOR Sediul materiei: .Art.dreptul de a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii. Art.dreptul persoanei respective de a nu fi obligata sa marturiseasca impotriva ei insasi. Casatoria religioasa se celebreaza numai dupa casatoria civila.14 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice .Art. alin. in cel mai scurt timp. e) Orice persoana trebuie sa beneficeze de legea penala mai favorabila. la fel si pronuntarea hotararii este publica.5.Art.13 din CEDO . precum si de conditiile necesare pentru pregatirea apararii sale. f) Principiul legalitatii in materie panala. 21 si 22 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continut juridic: a) Eglitatea tuturor in fata legii si instantelor fara discriminari (principiul nediscriminarii).7 si Art. Conditiile de incheiere.6. precum si dreptul de a obtine interogarea martorilor apararii in aceleasi conditii cu martorii acuzari (principiul egalitatii armelor) 28 .7 si Art. intr-o limba pe care o intelege (beneficiind si de translator daca e cazul. numit sau ales – acest drept include si dreptul de a avea acces la propriul sau dosar . conform caruia nu exista pedeapsa fara lege si nu exista infractiune neincriminata.(2).(1) din Constituria Romaniei garanteaza dreptul la viata intena si familiala. (5). pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.dreptul oricarei persoane invinuite/acuzate de a i se aduce la cunostinta. si dreptul de a nu-si recunoaste vinovatia .

Curs 11 . . .fiecare persoana declarata vinovata printr-o hotarare judecatoreasca.strainii care sunt arestati sau retinuti beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca si cetatenii proprii. In plus ei nu pot fi expulzati decat in baza unei hotarari judecatoesti definiteve pronuntate de o instanta competenta. printr-o hotarare judecatoreasca definitiva (este vorba de principiul autoritatii de lucru judecat).nimeni nu poate fi judecat pentru o fapta pentru care a fost deja achitat sau condamnat. dupa caz). In mod exceptional audierile sunt secrete pentru a se asigura protectia intereselor private ale persoanei respective. . 6 din CEDO nu explica sintagma de “termen rezonabil”.daca persoana a fost achitata (sau scoasa de sub urmarire penala. De asemenea. i) Drepturile procesuale ale minorilor care au savarsit o fapta penala 29 . ce ar scapa controlului public. inclusiv in privinta accesului la propriul dosar. in aprecierea caracterului rezonabil al duratei procesului.6 din CEDO) Garantiile asigur rii unui proces echitabil se realizeaza prin: 1) dreptul de a fi judecat de catre un tribunal independent si impartial 2) dreptul de a fi judecat intr-un tremen rezonabil. dupa caz. Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU atrage atentia ca si tribunale militare sau exceptionale. creand posibilitatea ca fiecare parte sa-si poata prezenta si sustine cauza fara a fi dezavantajata de cealalta parte. are dreptul de a cere compensatii financiare (in afara de cazul in care eroarea judiciara ii este imputabila). 5) Dreptul de a nu se autoacuza are un caracter general si nu are aplicabilitate doar in dreptul penal. transmiterea unui raport al politiei numai procurorului si nu si avocatului inculpatului.conform textului art. 6) Dreptul la executarea hotararii judecatoresti definitive si irevocabile – constituie o garantie implicita a dreptului la un proces echitabil ce rezulta din principiul general al sigurantei operatiunilor juridice. a constituit o incalcare a acestui principiu al egalitatii armelor.14 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice. trebuie sa se aiba in vedere si numarul etapelor procesuale pe care le parcurge un proces pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti (la noi sunt 3 etape procesuale) 3) publicitatea procedurii: se justifica pentru protectia justitiarului impotriva unei “justitii secrete”. unde acestea exista. Astfel. textul art. atunci cand judeca un militar. Respectarea acestui principiu trebuie asigurata si in domeniul dreptului civil. trebuie sa respecte garantiile procesuale care asigura egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor. are dreptul de a i se reexamina cauza de catre o instanta superioara. . exista si limitari ale principiului publicitatii procedurii care sunt justificate de necesitatea protectiei intereselor minorilor 4) principiul egalitatii armelor impune crearea unei egalitati intre reprezentantii Ministerului Public si persoana acuzata. . Intemeierea condamnarii unei persoane exclusiv pe tacerea acuzatului este incompatibila cu dreptul de a nu se autoacuza.dreptul de a beneficia de audieri publice si corecte (publicitarea audierilor asigura transparenta lor si creeaza premisa de corectitudine). dar din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului respectarea acestui termen rezonabil presupune faptul ca procesul sa nu fi avut o durata excesiva. sau atunci cand judeca un civil (cu atat mai mult) h) Dreptul la un proces echitabil (Art.

in ciuda obiectiunilor sale Garantiile procesuale: garantiile constitutionale: ● art. iar atunci cand instanta stabileste o masura privativa de libertate. precum si dreptul de avea un aparator ales/numit din oficiu . - 30 . in cazul savarsirii unor infractiuni grave. si in acest caz ii va fi numit un aparator din oficiu. cu unele exceptii. f) Strainii au dreptul de a comunica cu reprezentantul diplomatic sau consular al tarii lor sau. 4 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art.. se recomanda luarea cu prioritate a unor masuri care sa nu presupuna privarea de libertate . 15 din DUDO ● atr. 23. procesul nu poate avea loc in lipsa unui aparator. 21. 23 din CR contine garantiile procesuale ale persoanelor retinute si arestate. copii nascuti pe teritorul statelor parti la conventie dobandesc cetatenia statului respectiv – jus soli (la noi se aplica jus sangvini) d) Strainii au obligatia de a se supune legilor statului pe teritoriul caruia se afla si se vor bucura de drepturile pe care le au proprii cetateni. 16 alin. DREPTUL LA CETATENIE Sediul materiei: ● art. in lipsa acestuia. precum si dreptul la un proces echitabil care sa fie judecat intr-un termen rezonabil ● art.“Cetatenia”) Continutul juridic: a) Nimeni nu poate fi privat in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a o schimba. b) Orice copil are dreptul de a dobandi o cetatenie. fiind garantata prezenta unui parinte sau totore in toate etapele procesului .civ) 8.(1) si (2) care prevad egalitatea toturor in fata legii ● art.minorul retinut sau arestat preventiv are dreptul de a-si anunta de indata familia. 20 din Conventia Americana a Drepturilor Omului ● Charta drepturilor fundamentale Uniunii Europene (Cap V . din Constitutia Romaniei consacra accesul la justitie al oricarei persoane.minorii nu pot fi condamnati la pedeapsa inchisorii pe viata.in materia delincventei juvenile. c) Conform Conventeie Americane a Drepturilor Omului. cu reprezentantul diplomatic al unui alt stat insarcinat cu apararea intereselor acestor straini. pct. In privinta dreptului persoanei de a se apara singura.minorul are dreptul de a nu face declaratii in lipsa unui aparator. aceasta masura va avea limitele minima si maxima reduse la jumatate j) Dreptul la aparare – fiecare persoana are dreptul de a se apara singura sau prin interfmediul unui aparator ales sau numit din oficiu. e) Strainii au dreptul de a-si transfera in strainatate bunurile si castigurile. sau suspectate de savarsirea unei infractiuni ● art 24 din CR prevede dreptul la aparere (de a avea un aparator ales/din oficiu) garantii de drept penal: sun prevazute infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei si care sunt sanctionate garantii de drept civil: este vorba de dreptul la despagubiri in cazul persoanelor carora le-au fost incalcate drepturile procesuale care asigura egalitatea tuturor in fata legii si a instantelor (raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie 998-999 C.

etc. 17 din CR prevede ca cetatenii romani se bucura de protectia statului roman in strainatate ● art. b) Nimeni nu poate fi privat de proprietate pentru ca nu si-a indeplinit o obligatie civila.sa fie justificata de interesul public 31 . de a-i culege fructele si de a dispune de lucru.(1) din Protocolul 1 nu pot aduce atingere dreptului statului de a face sa intre in vigoare legile necesare pentru reglementarea folosintei bunurilor sau pentru asigurarea platii de impozite si taxe. i) Ingerinta statului in dreptul dreptul persoanei. in conditiile legii si ale tratatelor internationale (art. Garantii legislative: . f) Se ocrotesc drepturile de proprietate intelectuala (ex: dreptul la clientela. 1 alin. in cazul copilului nascut din parinti apatrizi. k) Orice persoana are dreptul sa aiba una. 1 din Protocolul 1 reglementeaza si atributele dreptului de proprietate: de a-l folosi.garantii constitutionale ● art. d) Dispozitiile art. j) Exproprierea trebuie sa indeplineasca doua conditii: . 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO). ca urmare a unor masuri luate de o autoritate publica sau prin hotarare judecatoreasca. DREPTUL DE PROPRIETATE Sediul materiei: ● art. religioase. care intra sub incidenta notiunii de “bun”). 17 din DUDO ● art. 5 din Constitutia Romaniei prevede conditiile dobandirii. persoanele fara cetatenie trebuie sa beneficieze de drepturile acordate strainilor – au dreptul sa li se elibereze documente de identitate si dreptul de a calatori. 1 din Protocolul nr. statele parti au obligatia de a lua masuri legislative pentru a reduce numarul de apatrizi. sau chiar mai multe cetatenii. Astfel Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a dovedit competenta sa rezolve si problemele de ingerinta a statului in litigiile dintre particulari cum ar fi: impartirea succesorala sau partajul bunurilor comune intre soti. cat si impreuna cu alte persoane. 1 din Protocolul 1 ocroteste proprietatea existenta. 11 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politce ● art. acordand cetatenia acestor state. e) Textul art. precum si dreptul la azil 9. asigurandu-li-se astfel dreptul la libera circulatie h) Conform acestei conventii. in sensul de a obtine anumite sume de bani cu titlu compensatoriu pentru pierderea anumitor bunuri (despagubiri). 1 aditional la CEDO din 1954 Continutul juridic: a) Orice persoana are dreptul la proprietate. i) Pierderea cetateniei unui stat se va face numai cu conditia dobandirii unei ale cetatenii. fie prin nastere. este considerata a fi o incalcare a dreptului de proprietate. c) Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru o cauza de utilitate publica si in baza unei juste si prealabile despagubiri. fie la cererea apatridului. j) Este interzisa lipsirea de ceattenie pe motive etnice. h) Art. atat singura. g) In sfera notiunii de “bun” este inclus si dreptul proprietarilor de a fi despagubiti. 18 din CR prevede ca cetatenii straini si apatrizii care domiciliaza in Romania se bucura de protectia generala a averilor si persoanelor garantate de constitutie si alte legi. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ● art. pastrarii si pierderii cetateniei ● art.g) Conform Conventiei referitoare la persoanele fara cetatenie adoptata in cadrul ONU.

statut juridic legal al copilului din afara casatoriei cu cel al copilului din casatorie (si a copilului adoptat). 8 din CEDO ● art. prin notiunea de familie. Palta unei compesatii trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil Garantii legislative: . Mentionarea legaturii personale dintre parinti si copiii lor nu poate fi restransa/interzisa decat in conditii exceptionale.civ ● actiunea in revemndicare ● Legea 247/2005 ● Legea 312/2005 care se refera la dobandirea dreptului de proprietate de catre straini asupra terenurilor din Romania . 32 . dar si pe o “uniune consensuala”. 136 din CR care face distinctia intre proprietate publica si cea privata. distrugere) Curs 12 DRETUL LA RESPECTAREA VIETII PRIVATE SI DE FAMILIE Sediul materiei: ● art.sa se respecte principiul proportionalitatii. exprimat prin obligatia statului de a plati o despagubire proprietarului expropriat. c) Dreptul de a intemeia o familie. b) Dreptul oricarei persoane de a-si cunoaste originile biologice – in acest sens. 7 si 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ● Conventia Europeana pentru procesarea automata a datelor personale (adoptata in cadrul Consiliului Europei in 1981) Cuprinde doua aspecte: 1) dreptul la respectul vietii de familie 2) dreptul la respectul vietii private. 46 din CR care garanteaza dreptul la mostenire ● art. in privinta identitatii sexuale Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat obligatia statelor parti de a recunoaste identitatea sexuala a unui transexual operat.. d) Presupune mentinerea unor relatii personale si patrimoniale intre parinti si copii. 442 C.garantii de drept civil: ● cele care consacra dreptul de proprietate art. Curtea a decis ca aceasta se poate intemeia nu numai pe casatorie. pe care le garnteaza . la inviolabilitatea domiciliului. statele au obligatia de a lua masuri care sa permita accesul la informatii referitoare la originile fiecarei fiinte umane. 17 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ●art. cat si intre alte rude.441. inclusiv a identitatii sexuale a acesteia.garantii de drept penal: reglementeaza infractiunile contra proprietatii (furt. a resedintei si a corespondentei 1) Dreptul la respectul vietii de familie Continutul juridic: a) Dreptul la recunoasterea identitatii fizice si morale a persoanei.garantii constitutionale: ● art.12 din DUDO ● art. 44 din Constitutia Romaniei care garanteaza dreptul de proprietate ● art.

telefonica. violare de domiciliu.domiciliului. statul nu este obligat sa permita patrunderea unui strain pe teritoriul sau doar cu scopul de a-si crea noi relatii de familie.acesta constituie o parte importanta a respectului vietii private. violarea secretului corespondentei ● garantii de drept civil: nerespectarea dreptului la propia imagine poate atrage dupa sine sanctiunea raspunderii civile delictuale (conform art 998-999 C. Restrangerea dreptului la viata privata presupune faptul ca orice ingerinta din partea autoritatilor statului trebuie sa se faca in conditiile prevazute de lege. ii poate aduce atingere vietii sale de familie. Dreptul strainilor la respetul vietii de familie trebuie sa fie conciliat cu necesitate de organizatia nationala a controlului imigrarilor. la inviolabilitatea domiciliului.e) Problema expulzarilor in contextul necesitatii mentinerii relatiilor de familie. Se interzice procesarea automata de date referitoare la originea rasiala. protejand orice persoana impotriva imixtiunilor tertilor. si vor fi corecte. etc. a resedintei si a corespondentei .) 33 . iar statul trebuie sa ia masuri pentru ca aceste informatii sa nu fie folosite de catre persoane neautorizate. corespondenta are un caracter confidential (in afara cazului in care interceptarea corespondentei este autorizata.art. c) Conform Conventiei Europene pentru procesarea automata a datelor personale. constand in inviolabilitatea . pentru apararea ordinii publice. sa fie justificata printr-un scop legitim si necesara intr-o sicietate democratica. 26 din Constitutia Romaniei prevede dreptul persoanei de a dispune de ea insasi . totusi. in conditiile legii. corespondentei. actualizate si nu vor putea fi folosite in scopuri ilegale (ex: santaj). 28 CR garanteaza secretul corespondentei (telegrafica. f) Dreptul la respectul domiciliului. date referitoare la identitatea sexuala a persoanei. in afara de cazurile in care legea prevede garantii adecvate. b) Statele parti au obligatia pozitiva (de a face) de a lua masuri pentru asigurarea respectarii acestui drept la intimitate.civ. inclusiv ale jurnalistilor (este vorba despre “un triumf al vietii private asupra libertatii de exprimare”).) ● garantii de drept penal: prin incriminarea infractiunilor de santaj. a siguranteim nationale sau a drepturilor si libertatilor celorlalte persoane). 27 CR se refera la inviolabilitatea domiciliului si a resedintei . e) Constituirea Bancilor de date personale trebuie sa fie reglementata de lege.art. resedintei.art. vor putea fi obtinute numai in mod legal. Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . opinia politica sau religioasa. 2) Dreptul la respectul vietii private. Indepartarea /expulzarea unui strain dintr-o tara unde locuiesc membrii familiei sale. a resedintei si a corespondentei (dreptul la propia imagine) Continutul juridic: a) Nimeni nu poate face obiectul unor imixtiuni ilegale sau arbitrare in viata sa. aceste date procesate automat. d) Autoritatile nu trebuie sa pretinda decat acele informatii referitoare la viata particulara a cetatenilor lor care sunt absolut indispensabile.

36 din CR prevede si garanteaza dreptul de vot.. libertatea de exprimare si libertatea de informare 3) Dreptul la libera intrunire si asociere I) Dreptul de a participa la viata politica Sediul materiei: ● art 21 din DUDO ● art 25 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 3 din Protocolul 1 aditional CEDO ● are 23 din Conv Americana a Drepturilor Omului ● art 39 (dreptul de a vota si a candida in Parlamentul European). etnice. g) Conform art. membrii Parl European sunt alesi prin vot direct.art. 19 din DUDO 34 . adica dreptul de a avea acces in conditii de egalitate la functiile publice d) Dreptul de a vota nu trebuie sa fie restrictionat din cauza unei invaliditati fizice. fie in mod direct. libertatea de exprimare si libertatea de informare Sediul materiei generale: ● art. liber si secret. Conform art.viata politica.DREPTURILE POLITICE 1) Dreptul de a alege si de a fi ales 2) Libertatea de gandire. orice cetatean an Uniunii Europene are dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. f) Conventia Europeana asupra participarii strainilor la viata publica la nivel local (adoptata in cadrul Consiliului Europei in 1992) prevede acordarea in aceleasi conditii ca si cele ale propriilor cetateni a dreptului de vot si de a candida la alegerile locale. pe baza averii sau apartenentei politice. constiinta si religie.40 (dreptul de a vota si de a candida la alegerile locale) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Continutul juridic: a) Presupune dreptul oricarei persoane de a participa la treburile statului. au obligatia pozitiva sa prevada in legislatia lor interna restrictii rezonabile si obiective. Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . constiinta si religie. 40 din Carta orice cetatean al Uniunii Europetne are dreptul de a alege si a fi ales in cadrul alegerile locale din statul membru unde isi are resedinta. 37 din CR prevede dreptul de a fi ales . fie prin intermediul reprezentantilor alesi b) Dreptul de a vota presupune dreptul de a avea acces in mod direct la alegerea reprezentantilor cetatenilor care sa-i reprezinte.art. art. 38 din CR prevede dreptul de a fi ales in cadrul Parlamentului European II) Libertatea de gandire. drept care se exercita in conditii de egalitate c) Dreptul de a fi ales.art. pentru cetatenii straini stabiliti in mod legal pe teritoriul statului respectiv. religioase. cat si persoanele care nu au acest drept . iar statele parti la Pactul inrer. la . e) Dreptul de a fi ales presupune participarea directa la conducerea vietii publice. 39 din Carta.

f) Unul dintre cele mai controversate aspecte ale dreptului de manifestare a religiei. Judecatorii europeni au statuat ca CEDO nu garanteaza obiectiunea de constiinta. artistica.● art. paragraful 3 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 20 din din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art 15 din Conv Americana a drepturilor omului ● art 9 si 10 din Conventia Europeana ● art 10 si 11 din Charta Europeana a drepturilor omului 1) Libertatea de gandire. dar mai ales in privinta satisfacerii stagiului militar obligatoriu. Exista insa . statele parti trebuie sa ia masuri de precautie pentru protectia intereselor minorilor. De asemenea autoritatile nu trebuie sa-i discrimineze pe cetateni pentru criterii religioase. statele parti au obligatia de a lua masuri pentru a asigura asistenta religioasa in inchisori. 9 din Conventia Europeana este consacrat si dreptul de a nu avea o religie. d) Conform art. inclusiv obiceiuri culinare religioase (ex: de a tine post). c) Dreptul de a avea o religie si de a o manifesta in public sau in particular. publica sau privata.si anumite limitari ale libertatii parintilor in privinta educatiei religioase a copiilor – daca apare un conflic in interesul acestora. pe de o parte. e) S-a pus problema daca art. 35 . raspunsul este afirmativ. b) Este interzisa persecutarea persoanelor pentru ideile lor. il constituie portul valului islamic in scoli. prin realizarea unor ritualuri si practici specifice. Mai mult. Judecatorii europeni au stabilit obligativitatea cursurilor de educatie sexuala in scoli si s-a considerat ca aceasta educatie nu intra in contradictie cu dreptul parintilor de a-si educa copii conform propriilor credinte. precum si obligatia pozitiva de a actiona in vederea asigurarii circulatiei informatiilor si pluralismului acestora. 9 din Conventia Europeana se refera numai la religiile majoritare sau si la materiile minoritare (in special sectele religioase). informatii sub forma scrisa sau verbala. 2 din Protocolul 1 aditional la CEDO – parintii si tutorii au dreprul de a asigura educatia religioasa a copiilor lor in conformitate cu convingerile lor filozofice si religioase. in sensul ca toate gruparile religioase constituite legal beneficiaza de protectie legala. g) Relatia dintre libertatea de constiinta si religie. de a nu fi implicat intr-o activitate religioasa (ex: nimeni nu poate fi obligat la plata unor taxe bisericesti daca nu face parte din aceasta biserica). constiinta si religie Continutul juridic: a) Libertatea de a avea si de a exprima idei. Parintii trebuie sa aivba posibilitatea sa aleaga scoala copiilor. obiectia de constiinta se manifesta sub diferite forme. cu toate acestea. 19. si dreptul la educatie prevazut de art. h) Problema obiectiunii de constiinta = refuzul de a indeplini anumite obligatii. imprimata. Curs 13 2) Libertatea de exprimare si de informare A) Libertateade exprimare Continut juridic: a) Orice stat parte la CEDO are obligatia negativa de a se abtine de la orice ingradire a libertatii de exprimare (cu anumite exceptii).

sunt necesare intr-o societate democratica B) Libertatea de informare continutul juridic: a) Libertatea de informare constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale libertatii de exprimare ca si a dreptului la educatie. a sigurantei statului.necesare intr-o societate democratica . Garantii legislative ● garantii constitutionale: .sa aiba un scop legitim (protejarea ordinii publice.art. a drepturilor si libertatilor celorlalti) c) Conform art. O societate democratica presupune si existenta unor opinii socante. pentru ca democratia nu s-ar putea impaca cu un singur tip de gandire exprimat de catre majoritatea populatiei. se intelege orice exteriorizare a opiniilor – scrisa sau verbala.restrangerile trebuie sa fie legale .civ) III) Dreptul la libera intrunire si asociere Sediul materiei general: ● art. 31 din CR prevede dreptul la informare ● garantii de drept penal: sanctionaeaza infractiunile de insulta si calomnie ● garantii de drept civil: raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie (art. 20 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice sunt interzise propaganda in favoarea razboiului sau indemnurile la ura rasiala. sau exprimata prin imagine. c) Prin dreptul la exprimare. 998-999 C.sunt legale . constiinta si religie . Statele au obligatia negativa de a nu impiedica accesul la informatii care nu au un caracter confidential sau secret.art. 10 al CEDO. precum si incitarea la discriminare si violenta. 10 din Conventia Europeana.b) Presupune dreptul de a avea si exprima idei – inclusiv acele opinii care ar putea sa socheze. se intinde asupra tuturor mijloacelor de informare si de difuzare. d) Restrangerile libertatii de exprimare: sunt posibile numai atunci cand intrunesc 3 conditii: . 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ● art.art. 21 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ● art. atunci cand exista pericolul de a se incalca prin acele opinii drepturile si libertatile altora. 29 CR prevede libertareta de gandire. 11 din CEDO 36 . a sigurantei statului. Unele tipuri de exprimare nu sunt protejate de art. numite si opinii minoritare de catre Curte. a drepturilor si libertatilor celorlalti) .au un scop bine determinat (protejarea ordinii publice. b) Restrangerea dreptului la informare trebuie sa fie supuse unei triple conditionari: . 20 din DUDO ● art. religioasa sau nationala. protectia textului art. 30 din CR prevede garantarea libertatii de exprimare .

Partidele politice ale statelor membre a UE contribuie la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii Europene. b) Dreptul de asociere reprezinta si dreptul de a constitui sindicate sau de a se afilia la sindicate. in sensul ca nu sunt obligate sa consulte la negocierile colective toate sindicatele si sa decida in functie de hotararile acestora. b) Intrunirile publice trebuie sa fie supuse unei autrorizari prealabile din partea unor autoritati competente.A) Dreptul la libera intrunire Continutul juridic: a) Deoarece dreptul la intrunirea pasnica constituie esenta unei existente pasnice pt ca “esenta democratiei rezida din capacitatea sa de a-si rezolva problemele prin dezbatere publica”. B) Dreptul de asociere Continutul juridic: a) Dreptul la asociere presupune asocierea liber consimtita intr-un grup. d) Conform art. de exemplu. d) Conform art. in vedera asigurarii unui scop comun.(2) din CEDO aceste restrangeri sunt considerate a fi legitime in cazul membrilor fortelor armate. c) In privinta restrangerii dreptului la asociere Curtea a apreciat ca dizolvarea partidelor politice este o masura disproportionata in raport cu scopul urmarit – siguranta publica si integritatea teritoriala a statului. politiei sau a administratiei de stat. in legatura cu caracterul liber consimtit al acestui drept la asociere trebuie sa precizam ca el presupune si dreptul persoanei de a nu se asocia la un sindicat. in special in domeniul politic. Dreptul la munca si drepturile conexe ale acestuia (adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice) Sediul materiei general: ● art 23 din DUDO ● art 6 din Pactul International cu privire la drepturile economice sociale si culturale 37 . 11 alin. prevazute in documentele internaionale ca fiind neincalcari a drepturilor omului. 39 si 40 din CR care garanteaza dreptul la libera intrunire si asociere si arata si restrangerile de la aceste drepturi. dar statele nu sunt obligate sa garanteze un anumit tip de tratament pentru sindicate.art. sindical si civic. deoarece trebuie sa se asigure caracterul pasnic al acestora. c) In privnta acordarii unei astfel de autorizatii. sau chiar confederatii sindicale. precum si faptul ca asociatiile cu caracter secret sun interzise) DREPTURILE ECONOMICE SOCIALE SI CULTURALE (drepturi din generatia a doua) 1. se impun unele restrictii in privinta libertatii de intrunire si asociere a uneo categorii sociale (ex: militarii). orice persoana are dreptul la intruniri pasnice atat private cat si publice. dar si protectia impotriva unor contramanifestatii violente. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene orice persoana are dreptul la libera intrunire si asociere. de a administra propriile afaceri prin constituirea de federatii sindicale. Garantii legislative: ● garantii constitutionale: .

reducerea orarului de munca si plata unor indemnizatii sulimentare. de asemene statele parti la Carta Sociala Europeana au obligatia de a stabile servicii care sa ajute orice persoana. pentru a proteja dreptul oricarui om de a-si castiga existenta printr-o munca libera aleasa. se prevede si necesitatea a doptarii a unor reglementari interne in care sa se prevada ca orele destinate calificarii profesionale ceruta de catre patroni sa fie incluse in timpul de munca. d) Presupun posibilitati egale de promovare in munca pe baza vechimii si aptitudinilor angajatilor. remunererea muncii desfasurate in zilele de repaos legale. angajatul are dreptul la reparatii constand in reangajare cu acordarea unei indemnizatii de reangajare. j) Presupune si dreptul la greva – de a inceta munca pentru a-si apara drepturile. f) Dreptul la odihna. In plus. de a fixa ca un obiectiv primordial mentinerea unui nivel de angajare cat mai inalt si mai stabil posibil. ci doar obigatia de a garanta in conditii de egalitate accesul la munca si obligatia de a garanta libera alegerea a muncii. b) Salarii echitabile si o remuneratie egala pentru o munca de valoare egala. etc). inclusiv cele care au un handicap. B) Drepturile conexe ale dreptului la munca (adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice) Continutul juridic: a) Dreptul la o remuneratie care sa permita angajatului si familiei sale cel putin o existenta decenta. iar acolo unde acest lucru nu este posibil. la concedii. religioase. precum si despre incetarea angajarii. c) Carta Sociala Europeana prevede obligatia pozitiva a satatelor parti.111 din 1973 elaborata in cadrul Organiz Internat a Muncii care se refera la eliminarea discriminarilor in domeniul fortei de munca ● Conventia nr. pe cat posibil a riscurilor ocupatiilor inerent periculoase. in cazul unei demiteri nejustificate. precum si acordarea altor benefiici legale (ex: concediu de odihna neacordat). e) Carta Sociala Europeana prevede necesitatea eliminarii.● art 1. sa-si aleaga profesia si sa avanseze profesional.9 si 10 din Carta Sociala Europeana ● art 15 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care prevede libertatea profesionala si dreptul la munca ● Conventia nr. se interzice munca de noapte. desfasurata in conditii periculoase sau daunatoare sanatatii in cazul tinerilor care nu au implinit 18 ani. c) In ceea ce priveste securitatea si igiena muncii Carta Sociala Europeana prevede ca statele parti au obligatia pozitiva sa adopte o politica nationala coerenta cu privire la aceste aspecte aratate anterior. h) Creterea salariului pentru orele prelungite de munca peste program. plata drepturilor salariale restante. i) Dreptul la munca nu are ca si corelativ obligatia statului de a garanta dreptul la munca. fara disciminari (sexuale. g) Informarea angajatilor despre aspctele esentiale ale contractului de munca. 38 . Trebuie exercitat in conditiile legii si suporta unele restrangeri legale. b) Fiecare stata parte la Pactul International privind drepturile economice are obligatia de a lua masurile legislative necesare pentru deplina exercitare a acestui drept.122 elaborata in cadrul Organiz Internat a Muncii privind politica de ocupare a fortei de munca A) Dreptul la munca Continutul juridic: a) Dreptul oricarei persoane de a-si castiga existenta printr-o munca libera aleasa si acceptata ca atare.

cele doua pacte.ORGANIZATII INTERNATIONALE o cu vocatie universala: ONU o pe plan european: CONSILIUL EUROPEI .fara nr. cele doua protocoale facultative aditionale la Pactul International cu privire la drepturile civile si politice.fara nr.art. internationale) o CONTINUTUL JURIDIC o GARANTII .DREPTUL LA MUNCA SI DREPTURILE CONEXE ALE ACESTUIA - 39 . 43 din CR care prevede dreptul la greva .DREPTURILE CIVILE SI POLITICE (TOATE) o SEDIUL MATERIEI . LA NIVEL EUROPEAN – CEDO si PROTOCOALELE CARE S-AU PREDAT) .art.CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI .Garantii legislative: ● garantii constitutionale: . 42 din CR care interzice munca fortata ● Codul muncii si toata legislatia in acest domeniu TEMATICA DE EXAMEN: DREPTURILE COPILULUI SI ALE FEMEII DOCUMENTELE INTERNATIONALE (CELE CARE FORMEAZA CARTA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI – DUDO. articolelor (doar doc.art. 41 din CR care prevede dreptul la munca si alegerea profesiei . articolelor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful